Studiul Si Contabilizarea Operatiilor de Trezorerie la S.c

Capitolul I. Cadrul oranizatoric al contabilități operațiilor de trezorerie.

1.1.Cadrul conceptual al trezoreriei

1.1.1. Trezoreria definiție

1.2. Locul si rolul elementelor de trezorerie în cadrul activelor eliminate.

1.2.1. Structura trezoreriei

1.3. Contabilitatea operațiilor de trezorerie

1.3.1. Organizarea constatari trezoreriei.

1.3.2. Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt si a devizelor

1.3.3. Subsistemul conturilor de trezorerie si reflectarea în situațiilor financiare ale întreprinderii.

1.3.4. Contabilitatea fluxurilor de trezorerie.

1.3.4.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt sau a fluxurilor de titluri de plasament.

1.3.4.3. Contabilitatea valorilor de incasat.

1.3.4.4. Contabilitatea operațiilor efectuate prin conturile curente la bani.

1.3.4.5. Contabilitatea creditelor pe termen scurt si a dobănzilor aferente.

1.3.4.6. Contabilitatea operatiilor cu numerar si a altor valori de trezorerie

1.3.4.7. Contabilitatea acreditivelor și avansurilor de trezorerie

1.3.4.8. Contabilitatea viramentelor interne

Pagini 47

=== Studiul si contabilizarea operatiilor de trezorerie la S.C. ===

Capitolul I. Cadrul oranizatoric al contabilități operațiilor de trezorerie.

1.1.Cadrul conceptual al trezoreriei

1.1.1. Trezoreria definiție

1.2. Locul si rolul elementelor de trezorerie în cadrul activelor eliminate.

1.2.1. Structura trezoreriei

1.3. Contabilitatea operațiilor de trezorerie

1.3.1. Organizarea constatari trezoreriei.

1.3.2. Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt si a devizelor

1.3.3. Subsistemul conturilor de trezorerie si reflectarea în situațiilor financiare ale întreprinderii.

1.3.4. Contabilitatea fluxurilor de trezorerie.

1.3.4.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt sau a fluxurilor de titluri de plasament.

1.3.4.3. Contabilitatea valorilor de incasat.

1.3.4.4. Contabilitatea operațiilor efectuate prin conturile curente la bani.

1.3.4.5. Contabilitatea creditelor pe termen scurt si a dobănzilor aferente.

1.3.4.6. Contabilitatea operatiilor cu numerar si a altor valori de trezorerie

1.3.4.7. Contabilitatea acreditivelor și avansurilor de trezorerie

1.3.4.8. Contabilitatea viramentelor interne

CAPITOLUL I: Cadrul oraganizatoric al contabilități operațiilor de trezorerie.

Cadrul conceptual al tezoreriei.

1.1.1. Trezorerie – definiție

Trezoreria reprezinta o secțiune importatantă a contabilitații si activități I oricărui agent economic, având o influență importantă în ceea ca privește desfășurarea normala a programului de activitate, pentru menținerea permanentă a echilibrului financiar.

Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definit prin totalitatea operațiilor financiare cu caracter operațional care asigură încasările și plățile curente, care la rândul lor reprezintă operații de trezorerie.

Pentru omul de afaceri (gestionatul afacerilor) trezoreria poate fi definită ca totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o întreprindere pentru a face față plăților: disponibilități în conturi bancare, numerar în caserie, cecuri de încasat, efecte comerciale de primit neajunse la scadență, titluri de plasament.

Pentru analistul financiar, preocupat de asigurarea echilibrului financiar al întreprinderii, trezoreria reprezintă diferența între disponibilitățile (sau lichiditățile) și exigibilitățile (datoriile) imediate.

În contextul Standardelor Internaționale de Contabilitate și O.M.F.P. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E., fluxurile de trezorerie fac obiectul unei situații financiare distincte, cu scop general „Situația fluxurilor de trezorerie”, în care acestea sunt structurare în:

» Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare, vizând încasările prin casă și bancă din vâzarea produselor, lucrărilor, redevențelor, onorariilor, comisioanelor și altor venituri precum și a plății datoriilor față de furnizorii de bunuri și servicii destinate activităților curente, față de și în numele angajaților inclusiv a datoriilor fiscale.

» Fluxuri de trezorerie din activități de investiții, vizând plâțile prin casă și bancă pentru aqchiziționarea imobilizărilor corporale și necorporale, achizițiile de litluri de participare, precum si încasările din evantualelel cesionări ale acestora.

» Fluxurile activității de finanțare vizînd încasările din emisiunea de acțiuni și obligațiuni din contractări de credite și împrumuturi, precum și plățile reprezentând achizițioanarea sau răscumpărarea acțiunilor și obligațiunilor, respectiv rambursarea creditelor și împrumuturilor.

Locul și rolul elementelor de trezorerie in cadrul activelor circulante.

Orice întreprindere sau agent economic dispune de un anumit patrimoniu, care în totalitatea și structuralitatea sa și împreună cu rezultatul , se regăsește în obiectul contabilități financiare.

Patrimoniul în spiritul conceptei economico –financiare este consimțit din totalitatea bunurilor corporale și necorporale precum și a drepturilor și obligațiunilor agentului economic la un moment dat, care au valoare , deoarece sunt exprimate valoric.

Patrimoniul pe care îl deține agentul economic, în totalitatea și strutualitatea sa se prezintă pentru informare și analiză prin intermediul bilanțului contabil care costituie de regulă o lucrare de închidere a esențialului finalizări.

Patrimoniul existent la firmele este astfel delimitat în cadrul bilanțului, în cât elemtele sale componente sunt delimitate pe grupe și sub grupe atunci când este cazul poziționate în ordinea pentru cele de activ și în ordinea pentru cele de pasiv reglementele de activ se divizeaza în trei grupe și anume:

• active imobilizate – grupa A

• active circulante –grupa B

• cheltuieli în avans- grupa C

În structura activelor circulante, alături de stocuri alături și creanțe se pregătesc investițiile financiare pe termen scurt și numerarul deținut în posesia întreprinderii sau în conturile bancare, care formeaza structura trezoreriei agentului economic.

Structura trezoreriei

Structura tezoreriei, asa cum prevăd reglementarile în vigoare și Planul General de Conturi, cuprinde, în ordinea stabilită prin intermediul acestuia din urmă următoarele categorii sau feluri de operatii:

• titlurile de plasament sunt hârtii de valoare care se pot transforma in disponibilități,
dinlre care se pot enumera: acțiunile și obligațiunile și alte titluri de plasament si creanțe
similare achiziționate în vederea revânzării pentru obținerea unui profit.

• efectele comerciale primite anterior și depuse spre încasare sau spre scontare la bănci:

• disponibilitățile existente în conturi la bănci si în caserie, atât în lei cât și în devize;

• credite bancare pe termen scurt, creditele externe și cele de la trezoreria statului.

» Tulurile de plasament, spre deosebire de cele imobilizate, se achiziționează de unitate în vederea realizării unui câștig de capital sau de venit pe termen scurt, de regula sub un an. Ele sunt denumite și investiții temporare și sunt constituite din acțiunile proprii răscumpărate, acțiunile emise de terți și achiziționate de intreprindere, obligațiunile proprii răscumpărate, obligațiunile aparținând terților și cumpărate și alte titluri de plasament.

Locul si rolul elementelor de trezorerie in cadrul activelor circulante.

Orice inteprindere sau agent economic, dipune de un anumit patrimoniu, care, în totalitatea si strucuturalitatea sa, si impreunaă cu rezultatul , se pregătește obiectul contabilitații financiare.

Patrimoniul in spiritul concepției economico-finanaciare este constituit din totalitatea

Plasamentele amintite pot conferi un drept de proprietate, cum este cazul acțiunilor (cotate sau necotate) sau pot asigura un drept de creanță, ceea ce se realizează prin intermediul obligațiunilor (cotate sau necotate). Indiferent de categoria în care se încadrează, prin intermediul lor se urmărește, pe de o parte utilizarea temporară a unei părți din disponibilitățîle bănești de care dispune unitatea, iar pe de altă parte creșterea veniturilor acesteia prin obținerea dividendelor, dobânzilor și /sau realizarea unui plus de valoare cu prilejul revânzării.

Plasamentele financiare se efectuează cu scopul folosirii cu caracter temporar, a disponibilitaților bănești (de trerorerie) în operațiuni speculative la bursa de valori, prin cumpărarea si revânzarea de acțiuni și obligațiuni, ceea ce are ca scop obținerea de venituri suplimentare din diferențele de curs ale acestora.

» Efectele comerciale, denumite și valori de încasat, se referă la diferite titluri de credit, dintre care se amintesc: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul sau warantul. Aceste instrumente de plată se emit de către clienți, care in contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor (creditorilor) în vederea decontării lor, la termenele slabilite, prin intermediul unităților bancare.

» Disponibilitățile bănești existente în conturi la bănci în lei si in devize, asigura efectuarea operațiunilor de decontare fără numerar, către alți agenți economici, buget, bănci. Prin utilizarea conturilor de disponibilități se asigură o bună circulație a banilor precum și efectuarea decontărilor, drepturilor de creanță (încasări) și a obligațiilor (plăți). În marea majoritate a situațiilor, încasările sunt mai mari decât plățile, iar soldul fiecărui cont reprezintă disponibilitățile bănești pe care unitatea le deține la bănci.Există însă și situații în tare incasările sunt mai mici decât plățile stabilindu-se un sold creditor, care reprezintă creditele acordate de banta pe bază de contracte încheiate anterior.

» Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe și creditele de trezorerie ale statului, asigură completarea surselor proprii necesare desfășurării activității de producție, de prestări servicii.

Pentru creditele care se primesc, este necesar să existe o garanție din partea solicitantului, sub forma valorilor materiale sau a resurselor bănești viitoare, sau din partea unui terț prin care să se asigure rambursarea datoriilor asumate, precum și a dobânzilor aferente. Unele conturi de credite pe termen scurt pentru export și pentru nevoi temporare, îndeplinesc funcția unor conturi de încasări și plăți.

» Disponibilitățile bănești în numerar, în lei și în devize, permit efectuarea
decontării obligațiunilor și creanțelor cu personalul unității și alte persoane fizice și
deasemerita cu alți agenți economici, în cadrul unor limite legale, cu bugetul statului,
respectându-se regulamentul operațiunilor de casă.

Deasemenea în grupa disponibilităților în numerar sunt încadrate si clementele patrimoniale denumite "alte valori" unde se încadrează timbrele fiscale și poștale, biletele de tratament și odihnă, tichetele și biletele de calătorie.

» Acreditivele in lei și devize reprezintă disponibilitățile bănești prezentate în conturi distincte la dispoziția terților, în vederea efectuării plăților pe măsura livrării mărfurilor,efectuării lucrărilor și prestării serviciilor.

1.3. Contabilitatea operațiilor de trezorerie

1.3.1. Organizarea contabilitatii trezoreriei

Avându-sc în vedere conținutul complex al trezoreriei și pentru a se forma o imagine de ansamblu asupra categoriilor sau componentelor trezoreriei, organizarea contabilității acesteia, reprezintă o problemă relativ complexă, fiind necesar să se aibă în vedere următoarele obiective:

• realizarea unei coordonări riguroase a tuturor operațiilor financiare, privind pe de-o parte activele circulante bănești, iar pe de altă parte operațiile de plata astfel încât să existe create premizele necesare pentru realizarea permanenta a derulării decontărilor datoriilor;

•asigurarea unei avidențe corecte și operative a tuturor operațiilor de tezorerie care să respecte prevederile legale și să permită efectuarea controlului în ceea ce privește încasările și plățile unităților patrimoniale;

• respectarea legislației financiar-bancsre ți fiscale;

•alegerea și utilizarea eficientza a instrumentelor de trezorerie, precum și a celor mai avantajoase forme de decontare

• contractarea și utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate și numai în măsura în eare acestea sunt necesare pentru reglarea lichidităților și menținerea capacității de plată, precum și pentru alte drepturi bine definite și totodată eficiente;

• asigurarea premizelor informaționale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, în deplină concordanță cu posibilitățile financiare ale unității patrimoniale.

1.3.2. Evaluarea investițiilor financiare pe termen scurt si a devizelor.

Pentru evaluarea investițiilor financiare pe termen scurt se au în vedere patru reguli generale sau momente stabilite in acest sens.

a)La intrarea în patrimoniu, prin achiziționarea cu titlu oneros, investițiile financiare pe lermen scurt se evaluează la costul de achiziție, prin care se înțelege prețul de cumpărare sau valoarea stabilită în baza unui contract de achiziție.

Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor în cauză, cum sunt comisioanele și alte cheltuieli aferente, nu se includ în costul de achiziție, înregistrandu-se direct în cheltuielile de exploatare ale exercițiului.

b)Evaluarea cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală estimată in funcție de prețul pieței și utilitatea lor pentru unitate. Valoarea de utilitate este o valoare probabilă de negociat care are în vedere costul mediu al ultimei luni în cazul titlurilor cotate sau valoarea posibilă de negociere pentu titlurile necolate, Această ultimă valoare se determină în funcție de prețul celor mai recente tranzacții cu asemenea titluri, a valorii matematice, mărimii profitului, volumului creditelor.

c)Cu prilejul întocmirii bilanțului contabil evaluarea se face pe categorii de titluri de aceeași natură și care conferă aceleași drepturi, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, luăndu-se în calcul valoarea cea mai mică. În cazul diferențelor în minus (valoarea de inventar este mai mică) care se stabilesc în urma acestei ultime operații se constituie provizioane pentru depreciere care, la sfârșitul fiecărui exercițiu viitor se suplimentează sau se diminuează după caz.

d)Evaluarea la ieșirea din patrimoniu se face la valoarea de intrare sau contabilă.
Totodată se are în vedere și prețul de vânzare(cesiune) care este înscris în actul de vânzare cumpărare și care nu este influențat, în sensul diminuării de cheltuielile de vânzare ce se includ în cheltuielile de exploatare ale exercițiului

În cazul în care vânzarea se face numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar să se facă o evaluare în funcție de prețul mediu ponderat de cumparare(intrare) sau prin folosirea metodei FIFO după caz.

În legătură cu evaluarea disponibilităților și implicit a operațiilor în devize trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte:

• creanțele și datoriile unității patrimoniale, inclusiv cele în devize, se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală;

• operațiile comerciale de decontare în devizc precum și cele de încasări și plăți în devize necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare la data când se efectuează, al zilei operatiunii;

• diferențele de curs valutar stabilite între data înregistrării creanțelor și datoriilor în devize și data încasării, respectiv a plăților influențează veniturile sau cheltuielile financiare după cum sunt favorabile sau nefavorabile;

• diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creditelor în valută pentru investiții precum și furnizorilor externi de imobilizări se înregistrează în cheltuielile privind diferențele de curs valutar.

Totuși, agenții economici au posibilitatea legală să includă în valoarea respectivelor active corporale diferențele în cauză, precum și dobânzile aferente creditelor în valută.

La închiderea exercițiului disponibilitățile în devize, inclusiv cele reprezentând capitalul social se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată, iar diferențele de curs valutar stabilite se înregistrează în cheltuieli sau venituri financiare privind diferențele de curs valutar, după caz fiind nedeductibile si respectiv neimpozabile.¹

1.3.3.

Subsistemul conturilor de trezorerie și reflectarea lor în situațiile financiare ale întreprinderii.

Pentru înregristrarea, urmărirea și controlul sistematic al fluxurilor de trezorerie s-au creat grupe de conturi pe categorii omogene de fluzuri de trezorerie, iar în cazul fiecărei grupe de conturi se găsesc conturi sintetice de gradul I si II prin care se reflectă existența și mișcarea valorilor de trezorerie în funcție de urmatorii factori:

Structura elementelor de trezorerie: titlurile de plasament, disponibilitățile bănești în
conturile bancare și în casa , în lei și în devize, credite bancare pe termen scurt și alte valori de trezorerie;

Locul unde se află valorile de trezorerie care poate fi casieria unității, conturile bancare, sau la terți;

Apartenența valorilor de trezorerie impune utilizarea conturilor de bilanț pentru cele proprii și a conturilor în afara bilanțului pentru valorile de trezorerie ce nu aparțin societății și se află temporar în păstrarea acesteia;

Formele decontărilor fără numerar prin intermediul conturilor deschise la bănci, prin
utilizarea: ordinului de plată, acreditivul.

În contabilitatea curentă, conturile de trezorerie se găsesc înscrise în clasa a 5-a "Conturi de trezorerie" din Planurile de Conturi în vigoare, a cărei structură pe grupe de conturi este prezentată în schema 1.1.

În grupa 51”Conturi la bănci”sunt incluse atât conturi de activ, pentru a relfecta disponibilitațile proprii ale societății la bancă cât și conturi de pasiv, pentru a reflecta creditele bancare pe termen scurt (sub un an) contractate de agentul economic la băncile care îl deservesc și are contul deschis.

1.3.4. Contabilitatea fluxurilor de trezorerie

Fluxurile de trezorerie presupun intrări și ieșiri efective de numerar in și din cadrul societății.

Fluxurile de trezorerie după conținutul lor se pot clasifica astfel:

1) fluxuri ale titlurilor de plasament,

2) fluxuri ale decontărilor făra numerar,

3) fluxuri ale încasărilor și plăților în numerar,

4) fluxuri ale cecontărilor prin acreditive,

5) fluxuri ale viramentelor interne între principalele conturi de trezorerie(casa, disponibil la bancă, acreditive).

1.3.4. Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I existente în grupa cu aceeași denumire și simbol 50 a clasei a 5-a din Planul General de Conturi.

Conturile prezentata in grupa 50 "Investiții financiare pe termen scurt" cu excepția

contului 509 „Vărsăminte de efactuat pentru investițiile financiare pe termen scurt” prezină mai multe trăsături comune și anume:

• Au funcție contabilă de activ;

• Sunt conturi de bilanț, putând prezenta solduri finale debitoare, care reprezintă existența investițiilor financiare pe termen scurt ale societății.

• Se înscriu in activul bilanțului contabil în grupa B "Active circulante în subgrupa a IlI-a" "Investiții financiare pe termen scurt".

• Soldurile finale debitoare, diminuate cu soldul creditor al conturilor existente în grupa 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie” constituie un singur element bilanțiar, denumit „Investiții financiare pe termen scurt”.

Grupa conturilor de provizioane, care funcționează după regulile generale privind conturile de aceeași natură și în structura căreia sunt înscrise conturi sintetice de gradul I, pe categorii de investiții financiare pe termen scurt de la 591 la 596 si 598.

Contul 509 "Vărsăminte de efectuat pentru investiții pentru investițiile financiare pe termen scurt" asigura urmărirea și controlul datoriilor provenite din achiziționarea titlurilor de plasament, cu decontare ulterioară, funcționând co un cont de pasiv, cu conținut economic de obligații față de terți.

Principalele fluxuri contabile și corespondențe ale conturilor de „Investiții financiare pe termen scurt” sunt prezente în Schema 1.2.

Conturile 501-509

• Aplicați practice privind corespondența conturilor 501-509

Exemplu nr.1

O societate comercială, componentă a unui gruo, achiziționează un pachet de 2000 de acțiuni emise de o filială din cadrul grupului, la un cost de achizitie de 3 lei/acțiune plata ulterioară:

Sunt revândute acțiunile astfel:

1500 acțiuni la un preț de vânzare de 3,3 lei/acțiune,

500 acțiuni la un preț de vânzare de 2,8 lei/acțiune.

1) Cumpărarea actiunilor (2000 acțiuni x 3 lei/acțiune = 600lei)

501 = 509 600

„Investiții finaciare „Vărsăminte de efectuat

pe termen scurt la scocietați privind investițiile financiare

din cadrul grupului” pe termen scurt”

2) Plata acțiunilor cupărare

509 = 5121 600

„Vărsăminte de efectuat privnd „Conturi la bănci

investițiile financiare pe termen în lei”

scurt”

3) Vămarea acțiunilor la un preț de vânzare mai mare decât costul de achiziție:

• Valoarea în preț de vânzare (1 500 acțiuni x 33.000 leUacțiune = 495 lei)

• Valoarea in preț de achiziție ( 500 acțiuni x 30.000 lei/acțiuna =1.500 lei)

Pierdere din vânzare acțiunilor =100 lei

% =501 1.500 lei

„Investiții financiare pe

termen scurt la societațile

din cadrul grupului”

5)Incasarea contravalorii actiunilor vândute

4.950 lei +1.400 lei =6.350 lei

5121„Conturi la banci in lei”=461 „Debitori diversi” 6.350 lei

Exemplul nr.2

Se răscumpără 500 acțiuni către Societatea Comercială emitentă, referitor la care se cunosc:

• valoarea nominală unitară de 2 lei deci în total 1.000 lei

• costul unitar de achiziție de 1,8 lei adica 900 lei

• acțiunile se răscumpără cu plata imediată din contul de disponibil 500 lei și cu plata ulterioară de 400 lei.

• răscumpărarea se face prin intermediul unei societăți de valori imobiliare (S.V.M.) căreia i se datorează un comision de 10% din costul de achiziție (900 x 10%= 90 lei)

• se revând acțiunile, 300 de acțiuni, angajaților proprii la prețul unitar de 1,6 /lei acțiune, cu încasarea imediată 200 de acțiuni și cu decontare ulterioară 100 de acțiuni.

• se anulează 200 de acțiuni.

Pe baza datelor de mai sus se înregistrează operațiunile economice astfel:

1) Răscumpararea acțiunilor folosindu-se borderoul acestora și extrasul de cont.

502. „Acțiuni proprii” = % 900

5121 500

„Conturi la bănci

în lei”

509. 400

„ Vărsăminte de efectuat

pentru investiții financiare

pe termen scurt „

2)Se înregistrează comisionul datorat (S. V.M.) pe bază de factură.

622. = 401 90 lei

"Cheltuieli privind "Furnizori"

comisioanele și

onorariile"

3)Plata în numerar conform registrului de casă a acțiunilor achiziționate cu decontare ulterioară.

509 = 5311 400 lei

"Vărsăminte de efectuat "Casa în lei"

pentru investițiile financiare

pe termen scurt"

4) Plata prin virament a comisionului datorat

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 90 lei

5)Anularea acțiunilor proprii, pe baza actelor legale de modificare a capitalului și a notei de contabilitate.

200 acțiuni x(20.000 lei(VN) – 18.000 LEI(ca) =400.000 lei

1012 „Capital suscris vărsat” = % 4.000.000

502 „ Acțiuni proprii” 3.600.000

1068”Alte rezerve” 400.000

6)Revănzarea a 300 acțiuni (18.000 – 16.000 lei acțiune = 6000.000 lei) conform registrului de casă.

% = 502"Acțiuni proprii" 5.400.000

5311 „Casa în lei” 3.200.000

461 „Debitori diverși” 1.600.000

6642 „Pierderi privind investițiile

financiare pe termen scurt” 600.000

Exemplul nr3.

Se achiziționează 2 000 de acțiuni emise de altă societate comercială, referitor la care se cunosc următoarele:

• valoarea unitară a acțiunilor cotate la bursă și achiziționate este de 50.000 lei
• deconlarea se face imediat prin contul bancar.

• comisionul datorat pentru intermediere esle 2% (2 000 acțiuni x 50.000lei/acț) x 2% = 2.000.000 lei.

• vânzarea la bursă a 1 200 acțiuni la un curs de 55.000/acțiune,cu încasare prin virament.

• comisioanele pentru serviciile bancare (încasări și plăți privind acțiunile sunt de
125.000 lei).

• vânzarea la bursă a 800 acțiuni la un curs de 48.000 lei/acțiune, cu încasare în numerar.

1) Achiziționarea acțiunilor pe baza borderoului acestora șt a extrasului de cont;

503”Acțiuni” = 5121”Conturi la bănci” 100.000.000 în lei

2) Comisionul datorat și înscris în factura unității de intermediere.

622”Cheltuieli privind = 401”Furnizori” 2.000.000

comisioanele și onorariile”

3) Vânzarea la bursă a 1200 acțiuni, conform borderoului acestora și a extrasului de cont.

• valoarea la preț de vânzare (1 200 acțiuni x 55.000 lei) =66.000.000

• valoarea la cost de achiziție (1 2OO acțiuni x 50.000 lei) – 60.000.000

Câștig 6.000.000

5212”Conturi la bănci în lei” = % 66.000.000

503”Acțiuni” 60.000.000

7642”Căștiguri din investiții 6.000.000

financiare pe termen scurt”

4) Comisioanele percepute de bancă si înscrise în nota de cojitabililtile it acesteia și în extrasul de cont:

627”Cheltuieli cu serviciile =5121”Conturi la bănci în lei” 125.000

bancare și aimilate

5) Vânzarea la bursă a 800 acțiuni sub valoarea de cumpărare:

• valoarea la preț de vânzare (800 acț x 48.000) = 38.400.000 lei

• valoarea în cost de achiziție (800 acț x 50.000) = 40.000.000 lei

pierdere = 1.600.000 lei

% = 503"Acțiuni" 40.000.000

5311 "Casa în Ici" 38.400.000

6642”Perderi privind investițiile 1.600.000

financiare pe teremen scurt”

Exemplul nr4.

Se rascumpară 1000 obligațiuni, în vederea anulării, referitor la care se cunosc următoarele elemente :

• valoarea nominală unitară este de 10.000 lei

• dobânda anuală este de 20%, ceea ce reprezintă 2.000.000 lei

Se înregistrează operațiunile economice:

1) Dobânda de 20% datorată creditorilor

666 "Cheltuieli privind = 1681 "Dobânzi aferente 2.000.000

dobânzile" împrumuturilor din

emisiuni de obligații”

2) Se răscumpără obligațiunile, cu decontarea imediată în numerar, pentru suma de 5.000.000 lei și cu decontare ulterioară pentru 5.000.000 lei, conform registrului de casă.

505 "Obligațiuni emise și = % 10.000.000

răscumpărate" 5311 "Casa in Ici" 5.000.000

509 "Vărsaminte de efectuat

pentru investițiile 5.000.000

finanaciare pe termen scurt”

3) Decontarea în numerar a obligațiunilor răscumpărate și neplătite, conform registrului de casă:

509 "Vărsăminte de efectuat = 5311 "Casa in Ici" 5.000.000

pentru investiții financiare

pe termen scurt”

4) Anularea obligațiunilor răscumpărate:

161 "Împrumuturi din emisiuni = 505"Obligațiuni emise 10.000.000

de obligațiuni" și răscumpărate”

5) Plata dobânzii datorate creditorilor conform registrului de casă.

1681 "Dobânzi aferente = 5311 "Casa in lei" 2.000.000

împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni"

Exemplul nr5.

Se achiziționează 1000 obligațiuni în vederea vânzării ulterioare, cunoscându-se următoarele elemente:

• costul de achiziție unitar este de 10 000 lei,

• se vând 800 de obligațiuni cu prețul unitar de 13.500 lei,

• se vând 200 obligațiuni cu 9.500 lei.

Pe baza acestor date se înregistrează operațiunile economice astfel:

1)Achiziționarea obligațiunilor cu decontare ulterioară pe baza boderoului acestore(1.000 obligațiuni x 10.000 lei = 10.000.000 lei)

506”Obligațiuni” = 509”Vărsaminte de efectuat 10.000.000

pentru investiții financiare

pe termen scurt”

2)Decontarea obligțiunilor cumpărate pe baza extrasului de cont 6.000.000 lei și a regristrului de casă 4.000.000.000 lei.

509”Vărsăminte de efectuat = % 10.000.000

pentru investiți financiare 5121”Conturi la bănci în lei 6.000.000

pe termen scurt” 5311”Casa în lei” 4.000.000

3)Vânzarea cu decontare prin virament:

• valoarea de preț de vânzare (800 obligațiuni x 13.500 lei) = 10.800.000 lei

• valoarea în cost a achiziției (800 obligațiuni x 10.000 lei) = 8.000.000 lei

Câștig = 2.800.000 lei

5121”Câștiguri la bănci în lei” = % 10.800.000

506”Obligațiuni” 8.000.000

7642 “Câștiguri din investiții 2.800.000

financiare pe termen scurt”

4)Vânzarea cu încasarea în numerar a 200 obligațiuni.

•valoarea în preț de vânzare (200 obligațiuni x 9.500 lei)=1.900.000 lei

•valoarea în cost de achiziție (200 obligațiuni x 10.000 lei)= 2.000.000 lei

Pierdere = 100.000 lei

% = 506”Obligațiuni” 2.000.000

5311”Casa în lei” 1.900.000

6642”Pierderi privind investițiile 100.000

financiare pe termen scurt”

Examplul nr.6

La data de 1.10.No Societate Comercială achizționează un pachet de 2000 obligațiuni de stat (publice) cu scadență la 31.03 N+1, la un cost de achiziție de 1.000.000 lei/obligațiune și o dobăndă de 30%, plătibilă la scadență. Decontările se fac prin viramente bancare.

În exercițiul financiar N

1)Cumpărarea obligațiunilor de stat (2000 obligațiuni x 1.000.000 lei = 2.000.000.000lei)

5081”Alte titluri de plasament” = 5121”Conturi de bănci 2.000.000.000

în lei

2)Înregistrarea dobânzilor aferente exercițiului financiar N(2.000.000.000 lei x 30% x 3/12 lnui = 150.000.000 lei)

5088”Dobânzi la obligațiuni = 766”Veinturi din 150.000.000

și titluri de plasament dobânzi

În exercițiul N+1

Încasarea obligațiunilor de stat și a dobânzii aferente (dobânzile aferente exercițiului financiar N+1:

(2.000.000.000 lei x 30% x3/12 luni = 150.000.000 lei)

5121 “ Conturi la bănci în lei” = % 2.300.000.000

5081”Alte titluri de 2.000.000.000

plasamnet

5088”Dobânzi la obligațiuni 150.000.000

și titluri de plasament”

766”venituri din dobânzi” 150.000.000

1.3.4.2. Contabilitatea operațiilor aferente prin conturile de la bănci

Decontările fără numerar se fac în principiu prin conturile deschise la bancă.

Tendința generală este ca decontările cu numerar să-și piardă treptat popularitatea și să fie înlocuite cu alte mijloace de plată cunoscute sub denumirea curentă de instrumente de plată fară numerar.

În vederea realizării acestui deziderat s-a actualizat cadrul legislativ privind cecul, cambia și biletul la ordin avându-se în vedere Standardele Internaționale și Statutul actual de dezvoltare a sistemului de plăți în țara noastră.

Conturile deschise la bănci care asigură efectuarea plusurilor de decontări fără numerar sunt:

» conturi de dinsponibil (de activ), din care se pot dispune plăți, de către tutularul acestora doar în limita disponibilităților bănești existente în soldul lor.

» conturi de credite bancare de trezorerie (de pasiv) din care se pot dispune plăți de către titularul acestora, în limita creditelor de trezorerie aprobate.

» conturi curente, reprezentând o cobinație a conturilor de disponibilități cu cele de credite bancare de trzorerie difuncționale a caror sold debitor reprezintă disponibilități proprii în conturile curente, iar soldul creditor reprezintă plățile angajate în limita creditelor acceptate de bancă.

Pentru contabilitatea fluxurilor de decontare fără numerar se utilizează conturile din grupa 51” Conturi la bănci” a carei structură este reglementată prin planurile generale de conturi aprobate prin O.M.F.P. 306/2002 și O.M.F.P. 94/2001, prezentate în schema 1.3.

1.3 Schema conturilor bancare

Principalele fluxuri contabile și corespondențe ale conturilor de decontare fără numerar sunt prezente în schema 1.4.

Incasarea creanțe monetare Plata datoriilor monetare

Incasările veniturilor și câștigurilor Plata cheltuielilor și pierderilor

Schema 1.4 Fluxurile contabile ale decontărilor fără numerar.

1.3.4.3. Contabilitatea valorilor de încasat.

În categoria valorilor de încasat sunt incluse: efectele comerciale remise sper încasare, inclusiv cele sper scontare.

Organizarea contabilității valorilor de încasat se realizează cu ajutorul urmatoarelor conturi:

511”Valori de încasat” cont sintetic de gradul I:

»5112 „Cecuri de incasat”

»5113 „ Efectele de încasat”

»5144”Efectele remise spre scontare”

Aceste conturi reprezintă următoarele trăsături comune:

• au funcție de contabilă de activ

• sunt conturi de bilanț, prezintă solduri finale debitoare, care reprezintă existenta valori cecurilor și a efectelor comerciale depuse la bancă spre încasare și se înscriu în doua posturi bilanțiere; primul (5112) în grupa B IV „ Casa și conturi la bănci” și celellalte doua (5113, 5114) în grupa B III la „Investiții finanaciare pe termen scurt”, datorită continutului lor economic.

În ceea ce privește valarile de încasat și în speță efectele comerciale, unde se încadrează cecul, cambia și biletul la oridin, apreciem că este util să prezentăm aspectele mai importante prin care acestea se caracterizeaza:

»Cecul este instrument de plată utilizat de către titulari de conturi bancare, cu disponibil creat din vânzări sau credite. El reprezintă o instrucțiune scrisă, sub forma unui formular special, date unei bănci de a plăti unui terț sau însuși emitentului caloarea pentru care este emis, adică meționată în contextul cecului.

În procesul circulației cecului sunt puse în legătură trei persoane: trăgatorul, trasul și beneficiarul. Trăgătorul sau emitentul crează instrumentul de plată, pentru procurarea de la bancă, pe baza de cerere și în ,măsura existenței disponibilului în contul său, a unui carnet de cecuri în alb, cu un anumit număr de file. Ulterior pe baza fiecărei file de cec completată, de ordin necondiționat bănci, care se află în poziție de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar.

Posesorul carnetului de cecuri completează o filă de cec o semenează și o predă beneficiarului care o prezintă bănci sale spre încasare scadența fiind la vedere în cecul completat poate fi și la purtător, nefiind necesar să fie acceptat.

Cecul prin forma sa nu reprezintă un act de comerț, însă este încadrat în legislația referitoare la cambic, deși în realitate este tratabil în contextul operărilor de bancă.

Simpla remitere, cazul cecului la purtător care, în momentul remiterii, indică expres beneficiarul sau poartă mentiunea, care indică expres beneficiarul sau poartă mențiunea „ la purtător”, acest cec va fi, platit, fie persoanei beneficiare, fie deținătorului cecului.

Cesiunea de creanță ordinară, atunci cănd cecul este emis pe numele unei persoane și conține menținerea „nu la ordin”. În acest caz numai pesoana nominalizată poate să-l încaseze.

Girarea operațiune [rin care se transmit, odată cu remiterea și toate drepturile reglementate din cec.Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise și plătite în România sunt: 8 zile daccă cecul este plătit chiar în localitatea în care a fost emis 15 zile, în celelalte cazuri.

În România sunt reglementate urmatoarele tipuri de cecuri: cecul la purtător, cecul este plătibil numai la prezentare.

Cecul barat, caracterizar prin facptul că trăgătorul sau trasul unui cec poate face o barare prin înscrierea a două linii paralele, orizontale sau oblice pe fața cecului. Acesta înseamnă că beneficiarul va trebui să meargă la sediile unei bănci pentru încasarea unei sume înscrise pe cec, încasarea în numerar de la banca trăgătorului, nefiind posibilă.

Cecul de călătorie prin care trăgătorul poate condiționa plata acestuia, indentitarea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) și semnătura pesoanei care încasează cecul la prezentare.

Aplicația 1

Societatea comercială,”Eforie S.A Specializată în comerț achiziționează de la societatea comercială producătoare „Tomis” SA. produse în valoare de 50.000.000 și TVA. 19%.

Contabilitatea stocurilor la trăgător se ține prin inventar intermitent, iar la cupărător, prin inventar permanent, în prețuri de cimpărare.

SC Eforie SA are cont deschis la BCR, iar SC Tomis SA la banca Trasilvania .

În baza disponibilului din contul curent B.C.R. elinerează Societății Eforie S.A un carnet de cecuri.

La achiziționarea mărfii reprezentatului SC.Eforie SA. Completeaza o filă de cec, ci datele necesare și suma reprezentând contravaloarea produselor electronice cumpărate.

SC.Tomis SA.Prezintă cecul la BC Transilvania, care îl transmite la BCR. Precum încasare. BCR achită cecul băncii Transilvania și se stinge datoria SC Eforie SA față de SC TomisSA.

Shema circulației cecului.

Reglarea operațiunii

Între cele două bănci

Constituirea unui depozit bancar

Exemplu:

1)Înregistrările contabile la vânzător (S.C”Tomis”SA)

1.1 Livrarea (facturarea) produselor(ulei)

4111”Clienți” = % 59.500.000

701”Venituri din vânzarea 50.000.000

produselor finite”

4427”T.V.A. colectată” 9.500.000

1.2, Primirea cecului de la client S.C.”Eforie SA”

5112”Cecuri de încasat” = 4111”Clienți: 59.500.000

1.3.Încasarea cecului prin contul bancar

5121”Conturi la Bănci în lei” 5112”Cecuri de încasat” 59.500.000

2)Înregistrări contabile la cimpărător S.C „Eforie SA.”

2.1. Intrarea recepția (mărfurilor)

% = 401”Furnizori” 59.500.000

371”Mărfuri” 50.000.000

4426”TVA deductibilă” 9.500.000

2.2.Plata (onorarea) cecului scris furnizorului

401”Furnizori” =5121”Conturi la bănci 59.500.000

în lei”

Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care reprezintă o obligație scrisă de a plăti sau a face să se plătească la scadență o suma de bani determinată.

În cicuitul său cambia implica trei persoane și anume:trăgătorul, trasul și beneficiarul.

Trăgătorul în calitate de creditor, creeaă titlul de credit, dându-i ordin debitorului său numit tras, să plătească o anumită sumă determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă. Cambia se acceptă de către tras (debitor), însă această operație, sub aspectul termenului, poate fi facultativă în sensul că se poate efectua până la scadență, sau obligatorie, atunci când trăgătorul face mențiunea expresă, în titlul emis, fixând sau nu termen pentru aceasta.În cazul cambiei plătibilă la un anumit termen se are în vedere termenul de maxim un an, de la data emiterii. Cambia poate fi scontată în semsul încasării sale înainte de scadență, situație în care banca percepe un comision (taxa de scont) și devine beneficiarul cambiei.

Scontarea se efectueaza de bancă prin reținerea din valoarea efectului comercial, a scontului și comisionului bancar, denumite „agio”.Scontul se calculează ca o dobândă simplă.

Schema circulației cambiei

Livrarea marfă+emiterea cambiei

Rmiterea cambiei acceptate

Prexentarea cambiei Prezentarea cambiei

spre scontare la scadență și

încasarea acesteia

Exemplu

S.C”Argus”SA a livrat la data 30.05.2004 la S.C”Aliment Murfatlar”SRL produse la valoare de 75.000.000 lei si TVA 19%. Termenul de plată este la 01.07.2004.

S.C.”Argus”SA emite o cambie, care trebuie plătită de S.C.”Aliment Murfatlar”SRL.

S.C”Argus”SA remite cambia bănciil la 01.07.2004 și încasează suma pa cambie.

Schema de circulație a cambiei:

1)Înregistrări contabile la S.C”Argus”SA( vânzător)

1.1. Livrarea (facturarea) produselor finite

4111 „Clienți” = % 89.250.000

701”Venituri din vânzarea 75.000.000

produselor finite”

4427”TVA corelată” 14.250.000

1.2. Emiterea cambiei la (30.05.2004)

413”Efecte de primit” =4111”Clienți” 89.250.000

1.3.Încasarea cambiei la scadență

5113”Efecte de încasat” =413”Efecte de primit” 89.250.000

5121”Conturi la bănci =5113”Efecte de încasat” 89.250.000

în lei”

2) înregistrări contabile la S.C " Aliment Murfaîlar" (cumpărător)

2.1. Intrarea mărfurilor

% = 401”Furnizori” 89.250.000

371"Mărfuri" 75.000.000

4426"TVA deductibila" 14.250.000

2.2 Acceplurea cambiei (30.05.2004 )

401 -Furnizori" = 403 "Efecte de plătit" 89.250.000

2.3. Achitarea cambiei la scadență

403 "Efecte de plătit" =5121 "Cunturi la bănci în lei" 89.250.000

În cazul în care trăgătorul SC.”Argus”SA ar remite cambia spre scontare la bacă, la data de 01.06.2004 contra unei taxe de scont de 15%

a)Remiterea cambiei spre scontare (01.06.2004)

5114”Efecte remise spre scontare” = 413 „Efecte de primit” 89.250.000

b)Scontarea cambiei

•Taxa de scont = 89.250.000×30 zilex15% =1.115.625 lei

360×100

•Comisionul băncii 50.000 lei

% = 5114”Efectele remise spre 89.250.000

scontare”

5121”Conturi la bănci în lei” 88.084.375

667”Cheltuielo privind sconturile 1.115.625

acordate”

627”Cheltuieli cu serviciile cancare” 50.000

Biletul la ordin este emis de debitor (client) și reprezintă un angajament al acestuia de a plăti creditorului o anumită sumă la o dată fixată sau la vedere, nefiind necesară acceptarea cum este cazul cambiei. Altfel spus el este subscris de un client în favoarea furnizorului și beneficiază de aceleași facilități de circulație și transmitere prin andosare ca și cambia.

Andosarea efectelor comerciale reprezintă transformarea de către beneficiarul titlului de valoare a dreptului de creanța pe care-l deține în favoarea unui furnizor sau creditor al său în scopul decontării parțiale sau totale a unei dotări. Astfel titlul de valoare în cauză este scos din portofoliul de valori de către cel care-1 dețne, aflat în situația de debilor și andosat prin indicarea (înscrierea) noului beneficiar (furnizorului sau creditorului) după cum este predat acestuia.

Schema de circulație a biletului la ordin

Primirea mărfurilor

Emite biletul la ordin

Prezintă la plată la ordin

La scadență, achită suma (se stinge creanța)

Exemplu

S.C „Argus”SA, livrează produse finite S.C,”Aliment Murfatlar”SRL în valoare de 8.000.000 lei și TVA 19%. Furnizorul acceptă ca decontarea sae facă pe baza unui efect comercial (bilet la ordin). După primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bană spre încasare la scadență.

1.În contanilitatea societăți furnizoare S.C.”Argus”S.A.

1.1. Livrarea produselor finite conform facturii

4111”Clienți” = % 9.520.000

701 „Vânzarea produselor finite” 8.000.000

4427”TVA colectată” 1.520.000

1.2.

Descărcarea gestiunii cu valoarea produselor livrate la prețul de înregistrare de 5.000.000 lei

711”Variația stocului” = 345”Produsele finite” 5.000.000

Acceptarea efectului comercial

413”Efecte de primit = 4111”Clienți” 9.520.000

1.4.Depunerea la bancă a efectului comercial

5113”Efecte de încasat” = 413”Efecte de primit 9.520.000

de la clienți”

1.5.Încasarea la scadență

5113”Conturi la bănci în lei” = 5113”Efecte de încasat” 9.520.000

2)În contabilitatea societăți S.C.”Aliment Murfatlar” S.RL.(client)

2.1. Recepția mărfurilor

% = 401”Furnizori” 9.520.000

371”Marfuri” 8.000.000

4426”TVA decuctibilă” 1.520.000

2.2. Emiterea biletului la ordin

401”Efectele de plătit” = 5151”Conturi la bănci în lei” 9.520.000

1.3.4.4. Contabilitatea operațiilor efectuate prin conturile curente la bănci.

Conturile la bănci asigură, pe de o parte colectarea disponibilităților bănești, iar pe de altă parte efectuarea plăților fără numerar sau virament.

Pentru urmărirea în contabilitate a acestor operații se utilizează contul sintetic

512” Conturi curente la bănci” care se dezvoltă în uramatoarele conturi sintetice de gradul II:

•5121”Conturi curente la bănci în lei”

•5124”Conturi curente la bănci în valută”

•5125”Sume în curs de decontare”

Conturile amintite prezintă următoarele trăsături comune:

•au funcție contabilă de activ și implicit implicit prezintă solduri finale debitoare, care reprezintă disponibilitățile bănești existente în conturile curente la bănci.

•Soldurile finale debitoare se înscriu în grupa activelor circulante din cadrul bilanțului contabil (B) sub grupa IV "Casa și conturi la bănci”.

În ceea ce privește conturile 5121"Conturi la bănci în lei" și 5124 "Conturi la bănci în valută” se reține particularitatea că pot avea sold creditor atunci când unitatea patrimonială, pe bază de contract încheiat cu banca, beneficiază de credite de trezorerie sau pentru activitatea curentă, în vederea acoperirii diferenței în plus între plățile angajate la un moment dat (mai mari) și disponibilitățile bănești pa care le pot avea în cont, denumite și credite pentru plăți.

În asemenea situații soldul creditor reprezintă creditul acordat da bancă prin contul de disponibil și în consecință cele două conturi analizate sub aspectul soldului, pot fi încadrate în categoria conturilor bifuncționale.

În accepțiunea Bănci Naționale a Romanici, instrumentul de plată imediată prin conturile bancare curente și de disponibilități este ordinul de plată.

Ordinul de plată potrivit Regulamentului BNR nr.8/1994, este o dispoziție necondiționată dată către emitentul acesteia unei societăți bancare, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o anumită dată.

Shema de circulație a ordinului de plată

Livrare marfă

Se stinge creanța

Emiterea Creditează

ordinului contul

de plată beneficiarului

Emite ordinul e plată

Toate operațiile efectuate prin conturile bancare sunt consemnate de banca în Extrasul de cont al acesteia, unde se înscriu încasările, plățile și soldul final. Aceasta împreună cu actele justificative anexate, stau la baza înregistrărilor în contabilitatea agentului economic.

De menționat că semnificația debitului și respectiv creditului din contabilitatea agentului economic adică sunt de sens contrar față. de debitul și creditul din extrasul de cont al băncii.

Exemplu: Operații prin bancă pe baza extrasului de cont

Extras de cont nr. 0450111937 perioada 1- 30.05.2005

Operațiunile bancare în valută sunt reflectale în contabilitate cu ajutorul contului 5124 „Conturi la bănci în valută".

Operațiunile privind disponibilitățile în valută se înregistrează în contabilitate, în conformitate cu Legea Contabilității nr. 82/1991, atât în devize cât și în lei.

Hotărârea Guvernului nr. 155/1997 prevede referitor la cursul de schimb următoarele:

• Cursul de schimb al pieței valutare comunicat de BNR va fi utilizat în toate *operațiunile în valută, cu excepția celor privind vânzarea și cumpărarea de valută, care se vor face la cursul de schimb practicat de fiecare societate bancară la data efectuării operațiunii.

• Cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiunii, este cursul de schimb al pieței valutare comunicat de BNR în ziua precedentă.

Prin O.M.F. nr.1670/1997 s-au aprobat unele precizări privind efectuarea în contabilitate a unor operațiuni în valută, a diferențelor de curs valutar:

1.Capitalul social subscris în valuta se înregistrează la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de BNR din ziua subscrierii.

• Vărsarea capitalului în valută se înregistrează la cursul de schimb al pieței valutare din ziua vărsământului în extrasele de cont.

• Diferențele de curs valutar stabilite între cele două momente se inregistreaza în contul 1068”Alte rezerve”, analitic distinct, fără a influența rezultatul exercițiului.

2.Creanțele si datoriile unității patrimoniale în valută se înregistrează în contabilitate la caloarea nominală.

Operațiunile de încasări și plăți a datoriilor și creanțelor comerciale necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare la data când se efectuează operațiunea.

Diferențele de curs valutar stabilite data înregistrarii creanțelor și datoriilor în valută și data decontării prin încasare sau plată se înregistrează în conturile: 665 "Cheltuieli din diferențele de curs valutar"(cele nefavorabile) și 765 "Venituri din diferențe de curs valutar” (cele favorabile).

La închiderea exercițiului financiar, disponibilitățile în valută se evaluează la cursul de schimb în vigoare comunicat de BNR.

Deoarece cursul valutar nu este constant în timpul perioadei când se derulează multe operații îa valută. se pot utiliza două modalități de exprimare a valutei în lei și anume:

• Cursul la zi

• Cursul fix

Deși „Cursul fix” este o alternativă în exprimarea în lei, în practică nu se utilizează, datorită fluctuației relativ mare a cursului diferitelor devize.

Varianta "Cursul la zi" exprimă mai bine realitatea și în același timp contribuie la determinarea mai corectă a cheltuielilor și veniturilor.

Exemplu

La data de 15.08.N, se fac următoarele operațiuni prin contul bancar în valută:

»încasarea unei facturi emise la 15.04.N, reprezentând mărfuri livrate unui client

extern pentru suma de 10.000$.

»plata unei facturi emise pe data de 21.06.N de către un furnizor pentru suma de 8000$

Cursurile valutare sunt uramătoarele: (lei/$)

1.Metoda cursului zilei

1.1.Încasarea C/V facturii (diferența favorabilă).

5124 „Conturi la Bănci în valută = % 335.000.000

(10.000$x 33.500 lei/$) 4111”Clienți” 311.000.000

(10.000$x31.100lei/$)

765”Venituri din diferențe decurs” 24.000.000

10.000$x(33.500-31.100lei/$)

1.2. Plata facturii emise 21.06.N(diferențele nefavorabile)

% = 5124”(Conturi la bănci în valută 268.000.000

(8.000$x33.500 lei/$)

401”Furnizori”

(8.000$ x 32.700 lei/$)

665”Cheltuieli din diferențe de 6.400.000

curs”

(8.000 $x (33.500-32.700 lei/$)

Situația contului 5124”Conturi la bănci în valută” la 31.12.N

Debit Credit

1.3. Înregistrarea ajustării soldului la 31.12.N

( 2.000x ( 33.800 – 35.500 lei/$)= 600.000 lei)

5124 „Conturi la bănci în valută” = 765”Venituri din 600.000

diferența de curs”

Contul 5125 „ Sume în curs de decontare” este untilizat de regulă la sfărșitul exercițiului financiar pentru înregistrarea:

»Sumelor depuse la bancă prin mandat poștal și neapărute în extrasul de cont.

»Sumele virate de terți dar neapărute în extrasul de cont

»Sumele consemnate în conturi separate în bănci pentru participarea la licitații în vederea cumpărării de valută.

Exemplu.

Se virează suma de 35.000.000 lei într-un cont distinct, în vederea cumpărării de valută. Se cumpără 1000 $ la cursul de 33.100 lei/$, comisionul reținut de bancă de 1% din valoarea valutei adjudecate. Suma neutilizată se virează în contul curent de disponibilități.

1. Consemnarea sumei în conturile bancare separate

5125 „Sume în curs de decontare” =5121”Conturi la bănci în lei” 35.000.000

2. Adjudecarea cumpărării de valută

% =5125”Sume în curs decontare” 33.431.000

5124”Conturi la bănci în valută” 33.100.000

bancare si asimilate” 331.000

(1000$ x 33.100 lei/$ x1%)

3.Virarea sumei neutilizate

5121 „conturi curente în lei” = 5125”Sume în curs de deconectare” 1.569.000

1.3.4.5. Contabilitatea creditelor pe termen scurt și a dobânzilor aferente

Alături de creditarea bancară pe termen scurt (sub un an) a firmelor, prin conturile curente si de disponibilități,prin tehnica limitelor (plafoanelor) și liniilor de credit,o aamploare deosebită cunoaște astăzi, acordarea de credite bancare pe termen scurt prin conturi distincte. În acest scop s-a instituit contul 519”Credite bancare pe termen scurt:. Detaliat în funcție de natura (felul) creditului pe conturi operaționale de gradul II (5191-5198). Conturile 519 „Credite bancare pe termen scurt” prezită următoarele caracteristici comune:

• Sunt elemente structurale ale pasivelor de trezorerie,

• După funcția contabilă sunt contuir de pasiv.

•Pot prezenta solduri finale creditoare ceea ce semnifică datoriile ce trebuie rambursate la bănci.

Se găsesc în bilanțul contabil diviziunea „D” „Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă de un an: și în diviziunea „G” „Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an”, fapt ce nu se justifică deoarece creditele de trezorerie prin definiție sunt datorii pe termen scurt (sub un an).

Pentru dobânzile aferente creditelor acordate de bănci prin conturile curente se utilizează contul 518”Dobănzi:, care este bifuncțional și este detaliat pe două conturi sintetice de gradul II:

• Contul 5186 „Dobânzi de plătit”- reflectă dobănzile datorate și funcționeaza ca cont pasiv.

• Contul 5187”Dobânzi de încasat”- reflectă dobânzile de primit de la unitatea bacară pentru disponibilitățile din cont și funcționează ca un cont de activ,

Exemplu:

1. Se contabilizează creditul pe termen scurt, acordat de bancă în sumă de 55.000.000 lei, conform extrasului de cont (la 01.03.N, cu scadența la 31.08.N).

5121”Conturi la bănci în lei” =5191”Credite bancare pe 55.000.000

termen scurt”

2. Se contabilizează creditul pe termen scurt, acordat de bancă în sumă de 55.000.000 lei, conform extrasului de cont (la 01.03.N, cu scadentă la 31.08.N).

5191”Conturi la bănci în lei” = % 55.000.000

5121”Conturi la bănci în lei” 45.000.000

5192”Credite bancare pe 10.000.000

termen scurt nerambursabite

la scadență

3.Se rambursează creditul restant la 30.09.N

5192”Credite bancare pe termen = 5121”Conturi la bănci 10.000.000

scurt nerambursate la scadență în lei

4.Pebaza notei de calcul se contabilizează obligăția de plată a dobânzii curente și (30.09.N)

Nota de calcul

• Dobândă curentă 55.000.000 x 30% 6/12 = 8.250.000 lei

• Dobânzi penalizatoare 10.000.000 x 25 x30 zile) = 6.000.000 lei

Total dobândă = 14.250.000 lei

666”Cheltuieli privind -5121”Conturi 14.250.000

dobânzile la bănci în lei”

5.Pe baza notei de calcul, întocmită la sfârsitul perioadei de gestiune se înregistază dobânda datorată băncii, pentru creditele acordate direct în conturile curente de 750.000

lei.

666”Cheltuieli privind = 5186”Dobânzi de plătit” 750.000

dobănzile”

5186” Dobânzi de platit: = 5121”Conturi la bănci în lei” 750.000

5187”Dobânzi de încasat” = 766”Venituri din dobânzi” 1.500.000

1.3.4.6.Contailitatea operațiilor în numerar și a altor valori de trezorerie

Operațiile de încasări și plăți în numerar, în lei și învalută, se efectueaă cu respectarea regulamentului operațiunilor de casă și a regulamentelor emise de B.N.R diind reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 531”Casa” detailat în două conturi sintetice de gradul II si anume:

• 5311”Casa în lei”

•5314”Casa în valută”

Prin intermediul caseriei unității patrimoniale se gestionează valori asimilate lichidităților în numerar, care se reflectă în contabilitate cuajutorul contului 532”Alte valori” detaliat pe conturi sintetice de gradul II : în Planurile de conturi generalre aprobate prin O.M.F.P.306/2002 si O.M.F.P.94/2001.

5321”Timbre discale și poștale”

5322”Bilete de tratament și odihnă”

5323”Tichete și bilete de călătorie”

5328 Alte valori

Conturile amintite au urmatoarele trăsături comune:

» au funcție contabilă de activ

» soldurile debitoare, care reprezintă disponibilitățile bănești și alte valori existente în casiserie se inscriu în grupa activelor cicrulante din cadrul bilanțului contabil în grupa a IV-a” Casa și conturi la bănci”.

Corespondența contului decontărilor în numerar

Încasare Plată

Creanțe monetare datori monetare

Încasare Depunere

Din conturile de trezorerie în conturile de trezorerie

Încasare Plata

Venituri din câștiguri cheltuielilor și perderilor

Documente justificative reglemantate prin normel în vigoare pentru respectarea operațiunilor de încasări cu numerar sunt:

• dipoziție pentru casierie, (dispoziție de plată – încasare) în vederea achitării unor sume de bani, avansuri aprobate pentru cheltuieli de deplasare, deplasare, diferențe de încasat de către titularul avansului în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul.

• document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar în caseria unități.

• Chitața- formular cu regim special servește ca document pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii și evaluării obiectului de executat, zilnic de către casierul unități pe baza actelor justificative de încasări și plăți.

Se exemplifică operațiuni bănești cu numerar pe baza registrului de casă

Registru de casă

Pe ziua de…..10……. luna………..mai……….2005

CASIER Compartiment financiat- contabil

Exemple privind gestiunea „altor valori” asimilate numerarului.

»Se achiziționează bilete cu decontare imediată, în valoare de 6.200.000 lei, cu TVA 19%, care se utilizează la transportul de pesoane în prețul unității.

% = 5311”Casa în lei” 7.378.000

5323”Tichete și bilete de călătorie” 6.200.000

4426”TVA deductibilă” 1.178.000

624”Cheltuieli cu transporturi = 5323”Tichete și bilete 3.700.000

de bunuri și persoane” de călătorie”

»Se achiziționează BCF-uri în valoare de 20.000.000lei cu TVA 19%, care se utilizează pentru transportul gratuit a salariaților.

% = 401”Furnizori” 23.800.000

5328”Alte valori” 20.000.000

4426”TVA deductibnilă” 3.800.000

642”Cheltuieli cu transporturi = 5328”Alte valori” 15.000.000

de bunuri si persoane”

»În baza contractului colectiv de muncă și în limita cotei de mincă anuale pentru acțiuni sociale se achiziționează bilete de odhină și tratament sau societatea comercială.

% = 401”Furnizori” 15.470.000

5322”Bilete de tratament și odihnă” 13.000.000

4426”TVA deductibilă” 2.470.000

»Se distribuie bilete de odihnă și tratament către salariații proprii, care suportă 50% din costul efectiv de cumpărare.

% = 5322”Bilete de transfer și 13.000.000

6458”Alte cheltuieli privind

asigurările și protecția socială” 6.500.000 4282”Alte creanțe în legătură cu

pesonalul” 6.500.000

% = 4427”TVA colactată” 2.470.000

635”Cheltuieli cu alte impozite,=4427”TVAcolactată” 2.470.000

taxe, vărsăminte asimilate” 1.235.000

4282”Alte creanțe în lagăturtă cu

personalul” 1.250.000

1.3.4.7. Contabilitatea acreditivelor și avansurilor de trezorerie

Contabilitatea acreditivelor

Acreditivele reprezintă o formă de decontare care consta în rezervarea diponibilităților bănesti în lei sau în devize într-un cont bancar distinct, la dispiziția unui furnizor în vederea efectuării plăților pe măsura livrării mărfurilor și executării lucrărilor sau prestării serviciilor.

Acreditivul se deschide la cererea frurnizorului, atunci cănd în mod repetat, cliantul întârzie să-și deconteze obligațiile. El are un anumit disponibil bănesc convenit cu furnizorul, un termen de valabilitate și un singur beneficiar, urmărindu-se în contabilitatea cu ajutorul contului 541 „Acreditivele”, care este, detaliat pe doua conturi sintetice de gradul II, aprobate prin OMFP nr 306/2002

• 5411 "Acreditive în lei"

• 5412 "Acreditive în devize"

• 542 „Avansuri de trezorerie”

Conturile menționate prezintă următoarele caracteristici comune:

» Au funcție contabilii de activ;

» Sunt conturi de bilanț, putând avea solduri finale debitoare, care reprezintă existența de disponibilități în lei și valută în acreditivele deschise și suma avansurilor acordate și nejustificate de beneficiari;

»Se înscriu în activul bilațului în grupa „B” „Active circulante”, în sub grupa a IV –a „Casa și conturi la bănci”.

Exemplul 1

1.1. Se deschide un de 120.000.000 lei pentru un furnizor al unității, pe baza extraselor de cont.

581"Viramente interne" = 5121 "Conturi în bănci în lei" 120.000.000

5411 "Acreditive în lei" = 581 "Viramente interne" 120.000.000

1.2. Din acreditivul deschis se decontează obligația față de Furnizor în sumă de 116.000.000 lei

401 "Furnizori" = 5411 "Acreditive în lei 116.000.000

1.3. La expirarea termenului de valabilitate se închide acreditivul neutilizat:

581 "Viramenle interne" = 5411 "Acreditive în iei" 4.000.000

5121 "Conturi la banei în lei" = 581 "Viramente interne" 4.000.000

Exemplul 2.

O societate comercială, deschide un în sumă de 50.000 € în favoarea unui furnizor extern de mărfuri la un curs valutar de 30.000 lei/€. Se primește factura estimată în valoare de 45.000 €, cursul valutar la data primiri facturii fiind de 29.750 lei/ €, curs la care se face decontarea din deschis în favoarea furnizorului extern. Închiderea neutilizat, la un curs de 30.250 lei/€.

2.1.

Deschiderea creditului (50.000 €x 30.000lei/€)

581”Viramente interne” = 5124”Conturi la canci în valută” 1.500.000.000

5412” în natură =581”Viramnete interne” 1.500.000.000

2.2.Primirea și decontarea din acreditiv a facturii externe(45.000 € x 29750€)

a)Valoarea acreditismului la deschidere = 1.350.000.000 lei

b)Valoarea acreditismului utilizat la decontare = 1.338.750.000 lei

c) Diferența nefavorabilă de emis valută = 11.250.000 lei

371 „Mărfuri” =401 Furnizori 1.338.750.000

% =5412 Acreditive în valută 1.350.000.000

401 Furnizori 1.338.750.000

665” Cheltuieli din diferențe 11.250.000

la emis valută

2.3. Închiderea acreditivului neutilizat

a) valoarea acreditivului neutilizat la dechidere 150.000.000 lei

(5000 € x 30 000 lei/€ )

b) valoarea acreditivului neutilizat la inchidere 151.250.000 lei

(5000 € x 30 250 lei/€ )

c) diferența favorabilă de emis 1.250.000 lei

581 viramentele interne =5412” Acreditive în valută 150.000.000

5124 conturi la bănci = % 151.250.000

581 viramente interne 150.000.000

765 venituri din diferența de emis valuta 1.250.000

Contabilitatea avansurilor de trezorerie

Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de regulă de”avansurile spre decontare” reprezentând sume acordate de întreprindere, fie personalul întreprinderii, fie unor terțe persoane din afara întreprinderii, în vederea îndeplinirii unui mandat în interesul întreprinzătorului. Justificarea avansului și transformarea totală sau partială a acestuia în cheltuială efectivă, are loc la încheierea mandatului, pe baza unui decont de cheltuieli.

Astfel cu ajutorul contului 542 “Avansuri de trezorerie” se reflectă în contabilitatea avansurilor puse la dispoziția pesonalului sau a terților, persoane fizice sau juridice, în vederea efectuării unor plăți în favoarea pesoanei juridice.

Principalul document justificativ care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, privind avansurile de trezorerie acordate personalului propriu pentru deplasări în interes de serviciu este “Ordinul de deplasare”.

Exemplu

Se acordă în numerar, un anvans de trezorerie în sumă de 11.000.000 lei. La întoarcerea din deplasare, delegatul justifică”

» Cheltuieli cu deplasarea (diurna, transport, cazare) 4.000.000 lei

» Cumpărături de piese de schimb fără TVA 5.000.000 lei

» TVA aferentă cumparătorilor 950.000 lei

Total avans de trezorerie jusitficat 9.950.000 lei

Diferența de restituit la casierie 1.050.000 lei

Acordarea avansului

542” Avans de trezorerie” = 5311” Casa în lei” 11.000.000

Justificarea avasnului de trezorerie

% = 542 “Avans de trezorerie” 11.000.000

625” Cheltuieli cu deplasarea

detarări și transferuri” 4.000.000

3024 “Piese de schimb” 5.000.000

4426 “ TVA deductibilă” 950.000

5311 “ Casa în lei” 1.050.000

1.3.4.8.

Contabilitatea viramentelor interne

Viramentele interne fac obiectul unor transferuri de disponibilități bănești între conturi bancare deschise dintre bănci sau între acestea și caseria agentului economic ordonator al unor astfel de transfeuri.

Pentru a oferi posibilitatea înregistrării unor asemenea operații în mod distinct și separat în mai multe registre (de încasări și plăți deschise pe conturi bancare distincte) s-a introdus un cont ajutător, care dă posibilitatea ca dintr-o formulă contabilă, să se construiască două formule contabile prin intercalarea uniu cont ajutător.

Acest cont este 58S1 "Viramente interne" al cărui conținut economic și corespondențe contabile reglementate de Normele Metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin OMFP nr. 306/2002)

Aplicații practice privind viramentele interne au fost exemplificate pe parcursul

lucrării.