Studiul Regimurilor Politice

Studiul și clasificarea regimurilor politice au o lungă istorie, începând cu Platon și Aristotel, continuând cu Montesquieu și până în zilele noastre. Nici Aristotel, nici Montesquieu nu au ținut seama de locul și rolul partidelor politice în configurația regimurilor politice, dată fiind aparitia partidelor, ca actori importanți pe scena politică, abia la mijlocul secolului al XIX-lea

Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare si functionare a sistemului politic si in consecinta, prin regim politic se intelege modul concret de organizare, institutionalizare si functionare a sistemului politic si de exercitare a puterii politice de catre o forta social-politica in cadrul unei comunitati sociale sau a unui sistem social global, cu exceptia monarhiilor absolute unde se nasc regimuri dictatoriale, forma de guvernare nu poate decide natura regimului politic, ci ea, in cea mai mare masura, este rezultatul raportului dintre aceasta si cetateni.

Clasificarea regimurilor politice

Dupa gradul de participare sau de neparticipare al poporului la alegerea puterii politice, regimurile politice pot fi clasificate in democratice si nedemocratice

REGIMURI DEMOCRATICE. Puterea politica este rezultatul unei competitii politice (intre mai multe partide) iar poporul, pe baza unor alegeri libere, este cel care hotaraste. Au un ideal comun, bazat pe o serie de caracteristici: echilibrul și separarea puterilor în stat, alegeri libere, societate civilă, guvern răspunzător pentru acțiunile lui.

Conditiile politice ale democratiei ( drepturi si libertati )

Dreptul la viata, la proprietate, la securitate

Libertatea de exprimare si de gandire

Separarea puterilor in stat

Dreptul la vot

Dreptul liderilor de a concura pentru sustinere

Surse alternative de informare

Eligibilitatea in functii politice

Alegeri libere si echitabile

Pluralism social, economic si politic

Suveranitatea poporului

Libertatea presei, libertatea credintei

Acestea sunt drepturi ce nu pot fi abrogate de nici o putere, sunt asa numitele drepturi inalienabile. Ele decurg din suveranitatea poporului. Rolul drepturilor este de a proteja individul asupra abuzurilor venite din partea autoritatilor.

REGIMURI NEDEMOCRATICE. Regimurile nedemocratice pot fi impartite in regimuri regimuri totalitare si autoritare cu mentionarea faptului ca ambele urmaresc reducerea sau eliminarea pluralismul politic, adica a competiției politice.

– Regimurile totalitare. Puterea aparține în totalitate unei persoane sau unui grup de persoane, astfel totalitarismul este definit prin sase trasaturi si caracteristici intercalate

Existenta unei ideologii oficiale

Un sistem monopartidist, condus de un lider atotputernic

Un sistem de teroare politieneasca

Un monopol asupra mijloacelor de comunicare in masa

Un monopol asupra mijloacelor de lupta armata

Control asupra tuturor aspectelor vietii economice

– Regimurile autoritare. Monopol puterii aparține fracțiunilor politice, economice sau militare și presupune un pact social potrivit căruia societatea nu ia în discuție puterea politică, iar guvernul permite un anume grad de libertate civică a cetățenilor. Majoritatea regimurilor politice nedemocratice sunt autoritare. Acest regim este definit prin:

Pluralism limitat

Non-responsabilitate politica

Legitimarea prin mentalitati si nu prin ideologii

Mobilizarea politica putin extinsa

Un lider (sau grup restrans) exercita puterea in limite slab definite formal dar, relativ previzibile.

Pluralismul politic

Partidele politice se află la baza democrației pentru că asigură pluralismul de exprimare, accesul la putere la un numar mare de grupuri politice, economice și sociale, precum și asocierea libera a cetățenilor la diverse interese si jocuri politice.Intalnim numeroase mecanisme democratice de exemplu alegerile politice in care numeroase partide se afla într-o competiție reciprocă pentru convingerea si implicit castigarea unor alegeri politice.Intr-o democrație „partidele asigură interfața dintre societate și stat”.Importanta partidelor este de a oferi alegătorilor instrumentul eficient și democratic de a organiza politic societatea. Odată cu apariția partidelor, diversitatea de interese sociale a dobândit o expresie organizată și coerentă, iar mecanismul electoral a fost investit cu semnificația de arbitraj legitim și decisiv, recunoscut de toți participanții la procesul politic. În societățile premoderne, conflictele de interese erau soluționate prin apelarea la constrângere fizică, situații în care puterea militara era decisivă pentru impunerea unui anumit curs al societății. Relațiile de putere se manifestau prin dominație (militară, economică sau administrativă) și subordonarea necondiționată, prin raporturi de forță și control între guvernanți și guvernați. În schimb, societățile moderne născute în urma mișcărilor de emancipare politică sunt societăți în care libertatea individuală, demnitatea persoanei și drepturile omului au devenit valori și norme recunoscute, ce impun o soluționare nonviolentă a conflictelor de către sistemele politice.

Conflictul Politic dintre SUA si Tarile Islamice

Consider ca si eveniment socio-politic , prezentul conflict dintre tarile islamice si SUA ,un conflict care ia amploare pe zi ce trece.Un exemplu foarte bun si concret este incendierea pilotului militar iordanian Mouath al-Kasaesbeh care a fost capturat de jihadisti ,membri ai gruprii Statul Islamic dupa ce avionul de vanatoare pe care il pilota s-a prabusit in Siria in data de 24 decembrie 2014, in timp ce se afla intr-o misiune de bombardare a unor tinte apartinand SI. Autoritatile iordaniene au hotarat in interes de razbunare a pilotului ca vor executa in urmatoarele ore o militanta incarcerata pe care voiau sa o elibereze in schimbul pilotului ucis de Statul Islamic. Acest eveniment mi-a atras atentia in mod deosebit datorita cruzimi de care au dat dovada in ultima perioada popoarele islamice .Aceste conflicte politice influenteaza econimia tarilor implicate si de asemenea va fi un conflict care va ramane in istorie datorita gravitatii si importantei care o are asupra unor popoare si implicit asupra lumii.