Studiul Privind Unele Modalități de Îmbunătățire a Finanțării Spitalului X (numele) și de Utilizare a Resurselor Financiare

=== 225eba36b1f4019d9aa53be6e0a2d2dd9f443708_431467_1 ===

3. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE a finantarii spitalului

Finantarea cheltuielilor din bugetele spitalelor se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii principali, in limita creditelor bugetare aprobate prin buget si potrivit destinatiei stabilita in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor.

Veniturile Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti se formeaza din:

Venituri prevazute in bugetul primariei Bucuresti

Subventii primite de la bugetul de stat

Donatii si sponsorizari

Coplăti (plata anumitor servicii medicale de catre pacienti)

Exercitiul bugetar este anual, se deschide la 1 ianuarie si se inchide la 31 decembrie pe baza:

Bugetului de venituri si cheltuieli aprobat;

Notei de finantare privind determinarea necesarului de credite bugetare;

Notei justificative privind cererea de deschidere a creditelor bugetare;

Notei justificative privind solicitarea de sume defalcate din impozitul pe salarii;

Comunicarii catre trezoreria locala a creditelor deschise din bugetul local pe luna;

Dispozitiei bugetare.

Platile care reprezinta cheltuieli se efectueaza in limita prevederilor din bugetul spitalului cu repartizarea pe trimestre ele se fac prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, numai dupa deschiderea creditelor bugetare.

Deschderea creditelor din bugetul spitalului se face de catre ordonatorul principal de credite – primarul comunei – pe baza cererii de deschidere de credite,cu defalcare pe cheltuieli curente si de capital, intocmita de contabil.

Finantarea din venituri proprii si din alte surse a spitalului Universitar Bucuresti

Veniturile proprii ale spitalului se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de acestea conform dispozitiilor legale.

Veniturile proprii din prestari de servicii medicale, chirii.

4. PROPUNERI de îmbunătățire a utilizării resurselor financiare

În cadrul sistemului de sănătate, spitalele ocupă un loc aparte, deoarece sunt cele mai bine dotate cu echipamente și tehnologii, putând oferi îngrijiri de sănătate de înaltă calitate și complexitate, dar în același timp sunt și mari consumatoare de resurse.

Pentru a putea compara spitalele asemănătoare între ele, în vederea îmbunătățirii performanței acestora, fiecare sistem de sănătate folosește diferiți indicatori de performanță.

Unii indicatori au menirea de a menține costurile spitalicești în limite rezonabile și suportabile de către sistemul de sănătate respectiv, alții măsoara performanța.

În cele ce urmează sunt prezentați indicatorii de performanță și modul de calcul, detaliat:

1.Număr mediu de bolnavi externați pe un medic

= bolnavi ieșiți/număr medici în spital, în care:

-bolnavi ieșiți sunt bolnavii din mișcarea bolnavilor în spital;

-număr medici în spital (inclusiv stomatologi în spital) se referă la toți medicii din secțiile clinice și paraclinice care deservesc bolnavii internați în spital (cei care se raportează în sinteza stării de sănătate).

2. Număr mediu de bolnavi externați la o asistentă medicală

= bolnavi ieșiți/număr asistente medicale în spital, în care:

– număr asistente medicale în spital cuprinde toate asistentele din secțiile clinice și paraclinice.

3.Proporția medicilor din totalul personalului angajat al spitalului

= (medici din spital / nr.pers.angajat al spitalui) x 100.

4. Proporția persolalului medical din lotul personalului angajat al spitalului

= ( nr.personal medical / total personal al spitalului ) x 100.

5. Proporția personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical

= (nr. personal medical cu studii superioare/nr.total personal medical) x 100.

6. Nr.mediu de consultații pe un medic în ambulator

= nr.consultații în unitațile ambulatorii/ nr.medici.

Indicatorul nr.medici cuprinde două aspecte:

Nr.de medici încadrați în ambulatoriile spitalelor.

Nr. de medici din spital care acordă consultații în ambulatoriu.

In ambele cazuri se vor creea indicatori separați împarțind numărul de consultații aferent fiecărui tip de personal (medici).

Indicatorul formulat nu este clar, iar la nivel național nu poate fi calculat corect.

7. Nr.mediu de consultații pe medici în camera de gardă/UPU

= Nr.consultații acordate în camera de gardă/UPU/Nr. de medici care au efectuat gărzi.

8. Nr. pacienți externați total si pe secții

= nr.pacienți externați din mișcare zilnică a bolnavilor în spital.

9. Durata medie de spitalizare pe spital și pe fiecare secție se calculează astfel:

Dsp = om zile spitalizare aferente bolnavilor externați/nr.bolnavi externați.

10. Rata de utilizare a paturilor pe spital și fiecare secție se calculează în cifre absolute (zile) și relative după formulele:

Iu = om zile spitalizare(a bolnavilor externați)/nr.mediu paturi.

Iu% = In.100/365.

11. Proporția pacienților internați din totalul pacienților prezenți la camera de gardă

= (pacienți internați/nr.pacienți prezenți la camera de gardă) x 100.

12. Nr.pacienți consultați în ambulator. Se referă la consultațiile acordate de către medicii din spital în ambulator.

13. Proporția urgențelor din totalul pacienților internați

= (nr.pacienți urgențe internați/nr.total al pacienților internați) x 100.

14. Durata medie de așteptare la camera de gardă și/sau UPU se calculează ca o medie aritmetică ponderată astfel:

Dașteptare =

17. Procentul pacienților cu intervenții chirurgicale din totalul pacienților externați din secțiile de chirurgie

= (nr.intervenții chirurgicale/nr.pacienți externați din secțiile de chirurgie) x 100.

18. Procentul pacienților cu complicații și comorbiditați din total pacienți externați

= (nr.pacienți cu diagnostice secundare/nr.total de pacienți externați) x 100.

26. Costul mediu pe zi de spitalizare pe total și pe fiecare secție

= cheltuieli realizate ( bolnavi ieșiți ) / nr.om zile spitalizare aferente bolnavilor ieșiți.

27. Rata mortalității spitalicești

= ( decese/ bolnavi ieșiți )x 100.

28. Decese în primele 24 ore după spitalizare

=( nr.decese în 24 ore de la spitalizare / bolnavi ieșiți-externați )x 100.

29.(Decese la 48 ore de la intervenția chirurgicală/bolnavi externați din secțiile de chirurgie) x 100.

30. Rata infecțiilor nozocomiale

= ( nr.bolnavi cu infecții nozocomiale/bolnavi externați )x100.

32. Indicele de neconcordanță a diagnosticului de la internare și cel de externare:

Ind = (nr.diagnostic neconcordanțe/nr.pacienți externați)x100.

Este important de subliniat faptul că acest indicator se calculează și pentru compararea calității diagnosticului pus în cabinetele familiale sau în ambulatoriile de specialitate față de spital și cel al secției de spital.

Similar se calculează și indicatorii de neconcordanță între diagnosticul la externare și cel anatomo-patologic.

33. Procentul pacienților internați și transferați la alte spitale:

pacienți transferați = ( nr.pacienți transferați / bolnavi internați )x100.

Anexa 1 : contul de execuție bugetara a veniturilor și cheltuielilor spitalului pe anul 2016

Anexa 2 : proiect buget venituri și cheltuieli

=== 225eba36b1f4019d9aa53be6e0a2d2dd9f443708_431704_1 ===

Bibliografie

1. G., Nastase, Buget si trezorerie publica, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2013
2. www.suub.ro
3. www.cnas.ro

Similar Posts

  • Criminalitatea Feminina In Societate

    CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I. IPOSTAZE TEORETICO-JURIDICE PRIVIND CRIMINALITATEA FEMININĂ ÎN SOCIETATE Aspecte conceptuale  și studiul istoric al criminalității feminine în societate Reglementări internaționale și naționale ale statutului femeii în societate 1.3. Teorii criminologice privind criminalitatea feminină 1.4. Cauzalitatea si determinantele criminalității feminine în Republica Moldova CAPITOLUL II.   PROFILUL PSIHOSOCIAL AL FEMEII CRIMINAL 2.1. Factorii socio-psihologici…

  • Evaluarea In Educatia Timpurie

    evaluarea in educatia timpurie Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural și funcțional în activitatea grădiniței. Teoria și practica evaluării în educație înregistrează o mare varietate de moduri de abordare și de înțelegere a rolului acțiunilor evaluative, dar noul Curriculum pentru învățământul preșcolar prefigurează printre tendințele de schimbare și diversificarea strategiilor de predare și…

  • Aѕigurărеa Angajațilοr din Induѕtria Hοtеliеrădoc

    === Aѕigurărеa angajațilοr din induѕtria hοtеliеră === Caрitοlul 3. Aѕigurărеa angajațilοr din induѕtria hοtеliеră 3.1. Ρachеtul dе рrοduѕе dе aѕigurări dе viață „Allianz-Țiriac” Aѕigurarеa dе viață еѕtе în рrimul rând un mijlοc dе рrοtеcțiе financiară a unui individ ѕau a familiеi ѕalе. În al dοilеa rând, dar la fеl dе imрοrtant, aѕigurarеa dе viață еѕtе un mijlοc dе…

  • Abordari Privind Discursul Politic

    Сɑpitolul I. Discursul politic 1.1 Evoluțiɑ discursului politic Din punct de vedere al retoricii, constatăm dezvoltarea acestei arte în antichitate dar și faptul că odată cu sfârșitul culturii antice s-a produs și moartea artei oratorului, căci în locul forței cuvântului s-a instaurat dominația armelor și primatul dogmei și, abia odată cu cristalizarea noilor doctrinelor politice,…

  • Studiu Geodemografic al Comunei Cocorastii Mislii Prahova

    === 790e1aa2765d6045d23e1927c4bad4dbb23b3dd8_311523_1 === UNIVERSITATEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIE LUCRARE DE LICENȚĂ STUDIU GEODEMOGRAFIC AL COMUNEI COCORĂȘTI-MISLI JUDEȚUL PRAHOVA COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT LOCALITATEA 2017 INTRODUCERE…………………………………………………………………………… METODOLOGIE………………………………………………………………………….. CAPITOLUL 1 AREALUL DE STUDIU. LOCALIZARE ȘI CARACTERISTICI……………………………………………………………………….. 1.1 Așezare, suprafață, limite……………………………………………………………………………………. 1.2 Scurt istoric………………………………………………………………………………………….. 1.3 Relieful…………………………………………………………………………………………………………………. 1.4 Clima……………………………………………………………………………………………………………………. 1.5 Hidrografia………………………………………………………………………………………………………….. CAPITOLUL 2 EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI………………… 2.1 Evoluția…

  • Analiza Pietei Romanesti a Publicitatii

    === 5ffdc6feb3d9a0b1514e3f079e4d5e53303eeb46_37130_1 === CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I MIXUL DE MARKETING 1.1Produsul 1.2Prețul 1.3Distribuția 1.4Promovarea CAPITOLUL II PUBLICITATEA 2.1Principiile publicității 2.2Obiectivele publicității 2.3Modalități de publicitate CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ 3.1Obiectivele și ipotezele cercetării 3.2Rezultatele obținute prin cercetare CAPITOLUL IV CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE INTRODUCERE Publicitatea este o formă de comunicare între producători și consumatori, care poate…