Studiul Privind Turismul Urban

Cuprins

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND TURISMUL

1.1.Abordări a noțiunilor fundamentale din turism

‘’Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea.’’ Dacă ar fi să ne aprofundăm în istorie atunci putem să afirmăm că turismul cuprinde mai multe forme, iar funcția universală a turismului este poziționată în cadrul socio-economic, pe un fundal istoric ce cuprinde diferite perioade traversate de umanitate. Cea mai potrivită și simplă definiție a turismului este cea de călătorie fara nici un anumit motiv. Însă desigur că sunt o mulțime de definiții a turismului precum ar fi: o călătorie realizată cu scop de recreare, odihnă si deasemenea pentru realizarea diferitor afaceri.

Theobald denota faptul ca din punct de vedere etimologic cuvintul cuvântul „tur” derivă din limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc – mișcarea în jurul unui punct central sau o axă, iar din limba engleză cuvântul tour a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în cerc.

Dicționarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiție a turismului: ,,Activitate cucaracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."

W. Hunziker dă și el o definiție: „Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare''.

După părerea lui A. C. Norwal turistul „este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât de a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care cheltuiește, în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte".

Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată’’.

Deci daca ar fi să facem o concluzie generala atunci un tur/tour reprezintă o călătorie dus-întors iar persoana care realizează o astfel de calatorie se numește turist. Deasemenea turismul mai poate reprezenta o rată de a călători de plăcere, este o activitate pe care o petrecem în timpul liber care ne oferă șansa de a ne odihni, ocazia de a cunoaște noi culturi noi obiceiuri. Reprezintă un fenomen care aduce beneficii și este bazat pe o anumită creștere a necesității refacerii sănătății și o schimbare a mediului inconjurator. Iar turiștii, din aceste definiții putem spune ca sânt persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

călătoresc în scopuri profesionale, partcipă la reuniuni științifice, conferințe internaționale;

pleacă în vacanță, concediu;

merg spre stațiuni baneo-climaterice pentru ași îmbunătăți sănătatea sau pentru a urma un curs de tratament;

călătoresc în alte orașe pentru a participa la competiții sportive sau în scopuri culturale.

1.2.Circulația turistică internațională

Au existat și exista mii și mii de motive care îi influenteaza pe oameni să călătorească. De exemplu unul dintre motive ar fi comerțul extern, menținerea relațiilor politice și economice. Înca din cele mai vechi timpuri se călătorea. Cei din Nord călătoreau in America, Groinlanda. Sigur că scopul turismului este de relaxare. În Europa prima țară care a promovat turismul de recreere a fost Marea Britanie, însă ea nu e unica țară în care oamenii iși petrec timpul recreeindu-se. Toate țările pot găzdui, adăposti și oferi un prilegiu de odihnă minunat. Datorită dezvoltării tehnologiilor s-a dezvoltat și turismul de masă care permite transportul în scurt timp a mai multor oameni către locurile turistice.

Turismul este o activitate care rezultă din combinația mai multor ramuri economice: industria, agricultura, construcțiile, transporturile, comerțul, astfel dezvoltarea activitații de turism determină totodată si dezvoltare acestor ramuri. Turismul este cea mai puternică ramură economică pe plan mondial, fiind vital pentru unele țări la care veniturile din această activitate reprezintă mai mult de 50% din veniturile totale. Astfel de țări sânt Spania, Grecia, Egipt, Tailanda și chiar și unele insule ca Maldive, Fiji. OMT clasifică turiștii conform următoarei scheme:

Figura 1.1 Clasificarea călătorilor internaționali

Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT)

Majoritatea turiștilor au venituri mari și preferă o calitate superioară a foilor de odihnă,ei preferînd stațiuni mai liniștite și cu un nivel de deservire foarte înalt.

Turismul contribuie și la diversificarea structurilor economice prin crearea de activități și ramuri specifice turismului: agenții de turism, turoperatori, asociații de promovare si dezvoltare turistică; dar și la dezvoltarea celor existente: industria mijloacelor de transport ( transportul aerian, taxiurile, croazierele ), industria alimentară ( restaurante, cafenele, baruri ), industria hotelieră etc.

Din punct de vedere social, turismul la fel are o mare importanță, el contribuind la refacerea forței de muncă și menținerea sănătății populației prin odihnă, tratamente balneo-climaterice. În același timp ajută la îmbogățirea culturală si spirituală a turiștilor schimbând mentalitatea lor, modul de viață, ideologiile și imaginea lor despre lumea înconjurătoare devenind mult mai sociabili.

Turismul în opinia majorității oamenilor este asociat cu relaxare, noi experiențe, distracție. Acesta este ferm stabilit în viața unui om cu dorința lui naturală de a descoperi si de a studia un teritoriu necunoscut, monumente ale naturii, istorie și cultură, obiceiurile și tradițiile diferitelor popoare.

Mai puțin cunoscut este faptul că turismul este unul dintre cele mai mari și cele mai dinamice sectoare ale economiei. Sectorul turistic are mai mult de 250 de milioane persoane, adică fiecare al 10-lea lucrător din lume. Aceasta reprezintă 7% din totalul investiției, 11% din cheltuielile de consum mondial, 5% din totalul veniturilor fiscale și o treime din comerțul mondial cu servicii. Turismul are un impact enorm asupra sectoarelor-cheie ale economiei, cum ar fi transport și comunicații, comerț, construcții, agricultură, bunuri de larg consum, și mulți alții, devenind catalizator pentru dezvoltarea economică și socială. Experții prezic secolului XXI că va fi secolul turismului. Analiza stadiului actual al pieței produselor și serviciilor turistice, perspectivele de dezvoltare și contribuția turismului în economia națională și în lume este extrem de important.

Odată ce liderii țărilor mai mari au înțeles importanța turismului pentru economie au decis sa creeze o organizație care sa colecteze informații statistice privind turismul internațional să publice tabele, scheme privind dinamica turismului la nivel global sau regional. Astfel Națiunile Unite au creat o agenție care se ocupă cu problemele legate de turism. Organizația mondială a turismului (UNWTO), reprezintă organismele turistice din sectorul public a mai multor țări și joacă un rol important în promovarea dezvoltării durabile a turismului acordând o deosebită atenție țărilor in curs de dezvoltare.

În fiecare an OMT crează un raport cu privire la datele turistice înregistrate în acel an (numărul de turiști pe zone, încasările din turism etc.). Conform unltimului raport din 2014 mai mult de 1.1 bilionae de turiști au călătorit in acel an, cu 4.4% mai mult de cît in anul.

Figura 1.2 Sosirile internaționale de turiști (milioane)

Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT)

Această evoluție spectaculoasă continuă să crească și conform prognozelor OMT între 2015-2020 numărul turiștilor vor crește anual cu 3,8%. Creșterea este favorizată de creșterea econmiilor statelor, îmbunătățirea mediului de viață, crearea legăurilor mai strînse, pe plan mondial, între agențiile de turism din majoritatea țărilor.

Desigur călătoriile turiștilor, locurile preferate nu sunt repartizate uniform pe tot globul pămîntesc. De cea mai mare majoritate a turiștilor se bucură Europa, care a fost și este un interes major pentru turiști. Țările europene sunt ocupate de cel mai mare număr de turiști străini. În anii 1989-1997 numărului de sosiri turistice din Europa a crescut la 350 de milioane, iar încasările în numerar din turismul internațional au crescut de 2 ori. Fluxurile turistice sunt în principal la centrele de recreere din vestul și sudul Europei (Franța, Spania, Italia). Marea Britanie deține turismul educațional, și Europa de Nord (Scandinavia și Irlanda) se specializează în eco-turism.

Al 2-lea loc preferat de turiști este Asia si Pacificul căreia îi revine 23% din totalul turiștilor. America este vizitată de 16%, Africa 5% și cel mai puțin revine Orientului mijlociu 4%.

Figura 1.3 Sosirile internaționale de turiști pe regiuni (2014)

Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT)

Contribuția turismului la comerțul internațional atât pentru economiile avansate și emergente a fost subliniată în raportul 2015 World Economic Situation and Prospects (WESP), lansat de United Nations Development Policy and Analysis Division (UNDESA). În contrast cu expansiunea moderată și neuniformă a economiei globale, turismul internațional a crescut treptat peste așteptările din ultimii ani. În 2013, totalul încasărilor la export generate de turismul internațional a ajuns la un record de 1409 miliarde dolari SUA, dintre care veniturile obținute din intrările vizitatorilor internaționali au reprezentat 1,195 miliarde de dolari (o creștere de 5% în termeni reali), în timp ce un venit suplimentar de 214 miliarde dolari au fost câștigați din transportul internațional de călători.

Ca o categorie de export, se situează pe locul al patrulea la nivel mondial, după combustibili, produse chimice și produse alimentare, dar în special înainte de produsele auto. În plus, în comparație cu combustibilii, veniturile din turismul internațional beneficiază de un număr mai mare de exportatori și sectorul de asemenea, tinde să genereze mai multe locuri de muncă. Pentru multe economii emergente, turismul ocupă primul loc în încasările din export, inclusiv pentru țările mai puțin dezvoltate cum ar fi Burkina Faso, Gambia, Haiti, Madagascar, Nepal, Rwanda și Tanzania. Turismul a generat, în 2013, 485 miliarde de dolari din exporturi pentru economiile emergente, fiind a patra categorie de export după combustibili, produse alimentare, îmbrăcăminte și textile.

Țările cu cele mai mari încasări din turism desigur sunt cele care au și cei mai mulți turiști.

Figura 1.4. Încasările din turism (2014)

Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT)

În 2010 a fost lansat un index care face topul celor mai vizitate două zeci de orașe din lume. Conform acestui index, cele mai multe orase aparțin țărilor asiatice.

Figura 1.5. Top 20 cel mai vizitate orașe din lume (2013)

Sursa: MasterCard Global Destination Cities Index

1.3.Turismul urban

Există mai multe tipuri de turism cum ar fi: tursim urban, turism recreativ, turism de cumpărături, turism științific, turism cultural, turism sportiv, turism de afaceri, turism recreativ. Unul dintre cele mai importante tipuri de turism este cel urban.

Turismul urban s-a dezvoltat încă din anii 80 iar astăzi importanța lui este într-o creștere foarte mare. De-a lungul timpului dezvoltarea și modernizarea orașelor a condus la o conturare a turismului. Societatea urbană se confruntă cu o explozie a spațiului urban mai ales după cel de-al 2-lea război mondial. Mulți arhitecți sunt preocupați de realizarea unor noi stiluri de arhitectură, a multor orașe europene, s-a conturat chiar și o tipologie a orașelor culturale. În lumea apar din ce în ce mai multe orașe, în care turismul este sfera cea mai prioritară. Turismul joacă un rol important în identitatea națională și culturală, este un catalizator pentru progresul economic, încurajează dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Dacă ar fi să definim turismul urban atunci el reprezintă petrecerea timpului liber în orașe, avînd la bază motivații dintre cele mai diverse, de la vizionarea de spectacole, vizitarea unor obiective culturale, pînă la efectuarea de cumpărături sau vizite la rude și întîlniri cu prietenii.

Turismul urban este un instrument pentru dezvoltatrea economică și face ca economia să crească prin vînzări mari. El este în cautarea modurilor de creare a produselor de comercializare. O parte a turismului cultural sunt călătoriile religioase. De exemplu, ne putem referi aici la miile de catolici din întreaga lume care vizitează Vaticanul și alte locuri sfinte, călătoriile evreilor către Israel, către locurile memoriale ale holocaustului sau Mecca – principala destinație pentru musulmanii din întreaga lume. De aici rezultă faptul că România și Bulgaria au mare potențial de a deveni destinații atractive turistice pentru turismul religios.

Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în orașe, iar în fiecare an tot mai mulți oameni călătoresc prin țara de origine și în străinătate. Turismul urban – este o revoluție a secolului XXI, el se dezvoltă foarte repede, iar principalele fluxurile turistice, sunt, desigur, în oraș.

Experții au spus că anul trecut OMT, în cooperare cu 21 de orașe, a lansat proiectul "Orașe", care implică măsuri concrete pentru a promovarea turismului în orașe. Acest tip de turism este de obicei asociat cu realizarea în diferite orașe din întreaga lume de carnavaluri, festivaluri. Turismul urban este dezvoltat în astfel de orașe ca New York, Paris, Londra, Viena, Madrid, Barcelona, ​​Roma, Munchen, Nisa, Köln. Timpul necesar pentru acest tip de turism, este de la cateva zile la o săptămână. În ultimii ani, agențiile de turism oferă prețuri mici pentru pachete turistice urbane, utilizând diferite moduri de transport, rata de schimb valutar si excursii.

În turismul urban trebuie de atras o deosebită atenție la organizarea unor astfel de activități ca :

tururi ale orașului: introducerea istorică și arhitecturală a orașului, vizitarea muzeelor și expozițiilor,

vizitarea expozițiilor temporare în domeniul culturii și artei,

vizitarea expozițiilor culinare și restaurante cu preparate din bucătăria națională,

vizitarea evenimentelor culturale în domeniul cinema, teatru, operă, muzică și dans,

organizarea cumpărăturilor în magazine specializate,

organizarea cumpărăturilor la prețuri reduse.

O particularitatea a acestui tip de turism este o segmentare clară a produsului turistic de consum în funcție de vârstă, naționalitate, sex, religie și alte straturi.

1.3.1.Factorii care influențează turismul urban

Pe parcursul timpului turismul urban a fost influențat de o serie de factori economici, demografici, sociali, juridici și tehnologici. Factorii de influență principali se impart in 3 categorii:

caracteristicile specifice ale nevoiilor turistului – aici turistul îți satisface anumite nevoi obective care pot fi considerate ca un set de cerințe ce au scopul de îmbunătățire, prin turism, a personalității umane;

produsul turistic – deasemenea turismul cultural este considerat un produs turistic care se definește printr-un set de bunuri și servicii oferite tuturor turiștilor din momentul în care ei iși părăsesc domiciliul și pînă se întorc acasă;

valorile culturale – reprezintă cerința specifică pentru dezvoltarea turismului cultural, ele cuprind o serie de fenomene a căror scopuri sunt de a satisface nevoile culturale ale turistului, aceste valori se grupeaza în trei categorii: lucrări de artă, evenimente periodice și momente culturale și istorice.

Principalele atracții a turiștilor din toată lumea o reprezintă muzeele. Prin arta lor, prin diversele descoperiri ale aviației, multe tipuri de industrii, drapeluri, activități meșteșugărești atrag grupurile turistice. Factorii care influențează vizitele locurilor turistice sunt diverse cum ar fi: nivelu educațional și cultura generală a acestora, posibilitățile financiare, modu de viață, obiceiurile. Factorii evidențiați au legatură strînsă cu activitatea turistică a locurilor în care gradul de finalizare a vizitării locurilor turistice are o importanță foarte mare. Mai sunt mai mulți factori care contribuie la dezvoltarea turismului cultural printre ei se numără și schimbarea în ceea ce privește conștientizarea importanței moștenirii culturale.

În Evul Mediu printre călătorii se instalează factorul religios – mase uriașe de oameni s-au grabit să viziteze locurile sfinte musulmane. Și doar in Epoca Renașterii s-au stabilit motive religioase și s-au întărit caractere individuale și excursii educaționale.

1.3.2.Turismul urban în Europa

Orașele au fost întotdeauna importante centre de cultură și cunoaștere a popoarelor, iar Europa este cea care poate satisface cel mai bine nevoile turiștilor însetați de cultură.

Cultura și turismul din totdeauna au fost apropiate în Europa. Majoritatea turiștilor fiind atrași de tradițiile și cultura de acolo. Moștenirea Europei reprezintă unul dintre cele mai vechi moșteniri din turism. Putem evidenția cîteva tendințe majore ce se observă în ceea ce privește turismul de exemplu: turismul cultural este un factor de bază pentru dezvoltatrea durabilă și în timp, interațiunea dintre cultura și turism iși are rădăcinile de la începutul dezvoltării turismului pînă în prezent, moștenirea culturală este expresia identității oamenilor.

Turismul urban atrage un număr foarte mare de turiști circa 20% din vizitele din Europa au scop cultural, 60% sunt interesați cu adevărat de descoperirile culturale în timpul călătoriilor. OMT a făcut un studiu cu privire la cele mai vizitate țări din Europa și primul loc îi revine Franței cu 84.7 milioane vizitatori.

Tabelul 1.1 Cele mai vizitate țări din Europa

Sursa: OMT Atracțiile turistice Ediția 2014

Cu toate acestea, cota turismului urban în Europa este în scădere treptată. Cercetările arată că 90% dintre turiștii europeni sunt rezidenți ai țărilor europene. Cei mai mulți turiști sînt germanii care reprezintă 19% din numărul total de turiști.

Fluxurile turistice sunt în principal la centre de recreere în vestul și de sudul Europei (Franța, Spania, Italia). Marea Britanie deține turismul educational renumit, și Europa de Nord (Scandinavia și Irlanda) se specializează în eco-turism.

Pierderea relativă de dominare a Europei în domeniul turismului e cauzată de mai mulți factori printre care:

îmbătrânirea produsului turistic al țărilor din sudul Europei (Grecia și Italia);

prețul ridicat al produselor turistice în țările nordice (Marea Britanie, Suedia);

probleme socio-economice și etnice în țările din Europa de Est;

popularitatea în creștere a Asiei de Sud-Est.

1.3.3.Turismul urban în Asia și Pacific

Asia pînă în secolul XX a fost mai puțin dezvoltată în comparație cu Europa și America, excluzînd Japonia care încă din secolul XIX era în rând cu marile puteri mondiale. Vizitarea regiunii în masă a început în anii '80 al secolului XX atunci cînd au apărut marii ‘’Tigri Asiatici’’: Singapore, Coreea de Sud, Hong Kong și Taiwan.

Din 1985, în aceste țări a crescut cota de sosiri turistice la 18% si veniturile financiare din turismul urban cu 20%. Fluxul principal turistic generat de aceste țări cuprindea 78%.

Țările nou industrializate atrag turiștii cu excursii de afaceri. Turismul de divertisment este dezvoltat în Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Singapore oferă turism de cumpărături. Thailanda este in curs de dezvoltare de noi plaje de pe coasta de sud a țării și organizează excursii educative în partea de nord. În cele mai mari orașe există o cerere mare a industriei turismului sexual.

Turismul urban este bine dezvoltat în Australia, Noua Zeelanda, Melanezia și Micronezia. Insulele din Pacific beneficiază de apropierea relativă a pieței australiene și au o imagine bună în Europa de unde și primesc o mulțime de turiști. Cheltuielile medii a turiștilor în aceste regiuni depășesc nivelul mediu de 659$ și se ridică la 764$.În timp ce în unele țări, cum ar fi China sau Mongolia, cheltuielile făcute de catre turiști sunt extrem de mici – până la 200$. Cele mai vizitate țări, conform OMT, sînt reprezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 1.2 Cele mai vizitate țări din Asia și Pacific

Sursa: OMT Atracțiile turistice Ediția 2014

1.3.4.Turismul urban în Amercia

America este a treia dupa Europa și Asia vizitată de turiștii străini. Jumătate din sosiri sunt din SUA și Canada.

Turiști și călătorii din secolul al XIX-lea considerau orașele americane foarte urîte, lipsite de arta și de istorie. Cu toate acestea, pe la sfîrșitul secolului, orasul turistic a devenit popular în Statele Unite, au început să apară hoteluri elegante, excursii prin oraș, călătorii cu trenul.

În SUA, turismul urban este fie primul, al doi-lea, sau al trei-lea angajator în 29 de state, angajînd 7,3 milioane de muncitori în 2004, pentru a servi cei 119 milioane de turisti ce au vizitat Statele Unite în anul 2005. Începând cu 2008, cel mai vizitat obiectiv turistic din SUA este Times Square din Manhattan și New York City, care atrage aproximativ 35 de milioane de vizitatori anual.

SUA și Canada au o piață internă turistică uriașă și o infrastructură foarte dezvoltată, cu o rețea extinsă în industria hotelieră și de transport. Locul al doilea este ocupat de Caraibe luând 12 milioane de turiști pe an. În America de Sud, fluxurile turistice sunt relativ slabe, din cauza instabilității politice și a dezvoltării economice. Veniturile din turismul urban au ajuns la 10-20% din veniturile totale la export. Acest nivel ridicat este o consecință a competitivității regiunii și specializare a anumitor zone de turism. Conform OMT cele mai vizitate țări sînt următoarele

Tabelul 1.3 Cele mai vizitate țări din America de Sud și de Nord

Sursa: OMT Atracțiile turistice Ediția 2014

1.3.5.Turismul urban în Africa

Africa a fost și este unul dintre cel mai slab dezvoltat continent. Numărul de turiști străini care vizitează Africa, și încasările din ei sunt relativ mici și sunt de 2-3%. Creșterea turismului urban în Africa a fost stopat, din cauza prețurilor ridicate pentru produse pe piețele turistice. Cu toate acestea, în ultimii ani, a crescut turismul urban mai ales turismul de plaja în partea de nord a continentului de la malul Mediteranei.

Cea mai mare piață de generare a turiștilor sunt țările africane în sine, oferind până la 50% din totalul turiștilor. Alte țări care oferă turiști – Franța, Germania, Marea Britanie. Acest lucru se datorează faptului că nu cu mult timp în urmă, aceste țări au fost colonii de metropole africane.

Destinațiile turistice cele mai populare sunt situate în partea de nord – Tunisia, Egipt, Maroc; în est – Kenya, Tanzania, Seychelles, Mauritius și Zimbabwe. Unii dintre ei se specializează într-un turism de plajă de lux și în dezvoltarea industriei hoteliere pentru a da fiecare camera la 900 dolari.

Un centru turistic popular este Africa de Sud, care se află în fruntea listei primelor țări de pe continent după sosiri și încasări. Africa de Sud are o infrastructură de transport și hotel bine dezvoltată, precum și a devenit o țară la modă în turismul internațional. Cu toate acestea, Africa ca un întreg rămâne în urmă în turismul internațional, deoarece multe țări din regiune nu sunt dezvoltate economic și nu au nici o stabilitate politică, precum și în multe părți ale continentului continuă conflictele militare, epidemiile. În tabelul de mai jos sînt prezentate cele mai vizitate țări din Africa.

Tabelul 1.4 Cele mai vizitate țări din Africa

Sursa: OMT Atracțiile turistice Ediția 2014

1.4.Impactul negativ al turismului

Pe lângă folosul cel are pentru economia țărilor, turismul are și cîteva influențe negative asupra mai multor domenii. Unele dintre cele mai grave impacte sunt enumerate mai jos.

Pericol pentru mediul înconjurător. Mai întâi de toate, turismul are un impact asupra mediului producției și concentrarea excesivă a persoanelor în centrele turistice, dezvoltă complexe naturale neutilizate anterior si crește impactul altor sectoare (agricultură, construcții, silvicultură, vânătoare, pescuit).

Pierderea valorilor culturale. Comercializarea și dezvoltarea turismului în anumite regiuni duce la banalizare a tradiției și a prestigiului culturilor naționale. De interes special pentru comunitatea internațională este turismul sexual și exportul de opere de artă.

Impactul negativ al mediului. Mediul natural este amenințat constant de diverse catastrofe umane. Mediul social are probleme, cum ar fi epidemiile, criminalitatea, traficul de droguri, violența, terorism, conflicte militare. În fiecare an, aproximativ 30 de state sunt nefavorabile pentru turiști.

Pericole tehnologice. Una dintre cele mai grave riscuri din turism sunt accidentele rutiere, accidentele și dezastrele. Multe probleme sunt create de accidente majore în centralele nucleare, combinate chimice, instalații militare. Accidente și incendii la instalațiile din industria turismului în fiecare an cauzează răniri și decese în rîndul turiștilor.

Impactul asupra vieții sălbatice care include: perturbarea neintenționată datorată unor condiții de stres asupra mamiferelor mari sau a păsărilor, spre exemplu, perturbarea cauzată de vehicolele turistilor din apropiere; acomodarea aninamelor cu oamenii datorată în special hrănirii acestora de către turiști sau a hrănirii cu resturile menajere; transmiterea directă a bolilor de la câini la animalele sălbatice ;braconajul sau supra-recoltare.

Impactul asupra vegetației. Recrearea poate avea impact asupra covorului de vegetație, compoziția speciilor și modificarea condițiilor. Covorul vegetal este cel mai adesea impactat de către vizitatori ca urmare a bătătoririi, care reduce înmulțirea prin semințe. Arborii maturi aflati în zonele de recreere sunt avariati mecanic prin tăierea crengilor sau inscripționarea pe scoarța acestora.

Eroziunea solului. Poate avea loc în locurile de campare, punctele de belvedere, locuri de plecare sau îmbarcare sub forma de bătătorire. Deteriorarea zonei, poate rezulta din utilizarea neadecvată precum grupuri mari împrăștiate. În zonele de campare eroziunea conduce la dezgolirea solului, dezgolirea rocilor, expunerea rădăcinilor copacilor, mărirea arealului impactat (mărirea locului de campare) și proliferarea mai multor locuri de campare.

Impacturi asupra calității apei. Calitatea apei este o preocupare majoră, dar nu e un impact predominant. Recrearea în ape termale poate duce la modificarea ratelor de creștere a unora din plantele acvatice. Uneori există și germeni patogeni dăunători omului. Giardia este una dintre cele mai răspândite boli contactate în zonele naturale. Materiile în suspensie pot fi cel mai adesea un factor vizibil în ochii vizitatorilor. Traversarea apelor, baia, eroziunea sau schimbarea utilizării terenurilor pot duce la creșterea volumului de materii în suspensie, reducând claritatea apei și satisfacția vizitatorilor.

CAPITOLUL 2

FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ DEZVOLTAREA TURISMULUI

Întrucît turismul este o activitate largă, deschisă, ce se desfășoră pe un teritoriu vast, și are numeroși consumatori, interacționează cu o multitudine de factori atît interni cît si externi. Acești factori mai puțin sau mai mult importanți influențează activitatea de turism.
Sînt mai multe modalități de clasificare a factorilor ce influențează turismul și ele sînt împărțite după umătoarele criterii:

dupa importanța lor pentru determinarea fenomenului turistic

factori primari:

timpul liber;

veniturile populației;

mutațiile demografice;

prețul;

oferta.

factori secundari:

intra diverse facilități;

climatul internațional;

formalitățile de frontieră sau viză.

după conținutul sau natura social-economică a acestora

factori sociali;

timpul liber;

urbanizarea.

factori de civilizație, psihologici și educativi:

temperamentul;

nivelul de instruire;

dorința de cunoaștere;

setea de cultură;

caracterul individual.

factori economici:

tarifele si prețurile produselor turistice;

veniturile populației;

oferta turistică.

factori politici și organizatorici:

conflicte religioase, etnice, sociale;

formalități la frontiere;

regimul vizelor;

facilități ăn turismul organizat.

factori tehnici:

tehnologiile folosite in construcții;

performanțele mijloacelor de transport;

dotările dehnice care există în unitățile de alimentare, hoteliere.

– factori naturali:

clima;

așezarea geografică;

relieful;

poziția față de căile de comunicație.

– factori demografici:

structura pe vîrste;

structura pe categorii socio-profesionale, pe sexe;

evoluția numerică a populației;

modificarea duratei medii de viață.

după profilul de marketing

factori ai ofertei turistice:

urbanizarea;

veniturile;

timpul liber.

factori ai cererii turistice:

baza materială;

calitatea și diversitatea serviciilor;

condițiile naturale;

costul prestațiilor.

factori ai confruntării cerere-ofertă:

calitatea infrastructurii;

distribuția agențiilor de voiaj;

sistemul legislativ.

după durata acțiunii lor în timp

factori conjuncturali:

catastrofele naturale;

crizele politice, economice;

condițiile meteorologice;

confruntările armate.

factori sezonieri:

activitatea în agricultură;

succesiunea anotimpurilor;

structura anului școlar.

factori permanenți:

creșterea sau scăderea veniturilor;

mișcarea demografică;

mărirea timpului liber.

după direcția lor de acțiune

factori endogeni:

creșterea numerică a populației;

creșterea veniturilor;

creșterea gradului de urbanizare.

factori exogeni:

micșorarea prețurilor;

apariția produselor noi;

pregătirea personalului;

diversificarea serviciilor oferite;

scăderea tarifelor.

Cunoașterea și studierea mai îndeaproape a acestor factori schimbatori, dinamici poate ajuta la o dezvoltarea mai bună si mai durabilă a turismului. Dintre toți acești factori o influență mai puternică o au următoriifactori.

2.1.Veniturile populației

În dependență de nivelul veniturilor crește sau descrește cererea turistică. Așadar veniturile sînt direct proporționale cu cererea, cu cât crește suma primită cu atât crește si cererea.

Nivelul veniturilor diferă de la o țară la alta, cu cât țara este mai dezvoltată din punct de vedere economic și social cu atât si nivelul lor este mai mare. Veniturile populației influențează circulația turistică atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. Influența clitativă se observă la nivelul distanței pe care se face deplasarea, durata călătoriei, opțiunea pentru mijlocul de transport, numărul de plecări în călătorie, realizarea deplasării în teritoriul țării sau înafara ei, caracterul prestației organizat sau particular iar cantitativ se observă la nivelul numărului turiștilor care in ultimii ani a crescut considerabil odată cu creșterea nivelului de trai, îmbunătățirea serviciilor, sănătății si a multor alți factori.

Desigur nu toate veniturile omului sunt investite în turism, în primul rând trebuie acoperite nevoile fiziologice ce țin de hrană, încălțăminte, îmbrăcăminte, adăpost, apoi o parte din ce ramâne merge spre turism. Dezvoltarea turismului este foarte sensibilă la în care fază a ciclului economic, de creștere sau scădere, este nu numai economia națională, ci și cea globală. De exemplu, în timpul anilor '80 a crizei economice numărul de sosiri turistice internationale a scăzut semnificativ. Tabelul de mai jos arată evluția salariilor în România și prognoza evoluției în următorii 2 ani. Conform datelor publicate de INS odată cu creșterea veniturilor a crescut considerabil si creșterea turștilor români. Astfel numărul turiștilor români care sau cazat în unitățile turistice din țară a crescut cu 12,3% iar numărul celor care au plecat în vacanță in străinătate a crescut cu 1,9%.

Aceste date inc-odată demonstrează importanța factorului nivelul veniturilor pentru dezvoltarea turismului.

Figura 2.1 Evoluția salariilor românilor 2012-2017

Sursa: Comisia Națională de Prognoză

Există o corelație directă între dezvoltarea economică a țării, volumul venitului național și bunăstarea cetățenilor săi. Prin urmare, statele cu economii dezvoltate au tendința de a conduce pe piața mondială la numărul de călătorii turistice ale cetățenilor săi.

Tabelul 2.1. Țările Europene ce emit cei mai mulți turiști (mii)

2.2.Progresul tehnic

Pe lângă veniturile populației progresul tehnic la fel este un factor determinativ pentru dezvoltarea turismului. După o studiere mai profundă din punct de vedere al influenței care o are asupra mobilității persoanelor, progresul tehnic se evidențiază în creșterea numărului automobilelor și perfecționarea lor prin mărirea vitezei pe care o poate atinge, reducerea consumului de combustibil, înzestrarea lor cu tehnologii de comunicare și de protecție de ultimă generație.

Acesta își manifestă rolul și în perfecționarea mijloacelor și căilor de transport, călătoriile devin mai ieftine și mai accesibile populației de rând, se construiesc noi autostrăzi care leagă tot mai multe puncte geografice importante. Astfel sânt asigurate condiții prielnice pentru călătoria unui grup mare de persoane prin creșterea numărului de locuri, costul transportului este mult mai redus prin oferirea de discount-uri clienților fideli, diferite reduceri cu ocazia sărbătorilor, cumpărarea biletelor low-cost de la unele companii aeriene, comfortul deplasării mai ridicat iar durata călătoriei este mult mai redusă datorită creșterii vitezei mașinilor și construirea de noi căi de transport astfel stimulânduse interesul populației pentru deplasare.

Progresul tehnic acționează asupra mai multor fenomene cum ar fi:

nivelul de dotare al hotelurilor;

calitatea serviciilor turistice;

calitatea mediului;

industrializarea;

urbanizarea.

Hotelurile sânt dotate cu sisteme moderne și rapide de comunicție astfel clienții au acces la toate informațiile despre hotel cu privire la locurile libere și nivelul prețurilor, plus la asta ei au posibilitatea de a rezerva singuri locurile, mult mai rapid și mai ușor, fără a sta la coadă la recepție, prin completarea online a formularelor.

Pe lângă sistemele de comunicație mai sânt dotate și cu camere de luat vederi, care oferă un grad sporit de securitate pentru clienți. În concluzie putem spune că progresul tehnic are o inluență hotărâtoare asupra calității și diversității produselor pe care le asigură unitățile prestatoare de servicii prin:

accesul la sisteme de comunicație mai rapide și moderne;

camere de luat vederi;

rezervarea online;

îmbunătățirea sistemului de comunicare.

2.3.Prețurile și tarifele

Tarifele ridicate a serviciilor turistice pot reduce considerabil numărul turiștilor, și această mărire nu se reflectă doar la numărul lor ci și la distanța călătoriei, durata vacanței, frecvența plecării în călătorie. Totodată există și situația inversă când în cazul în care prețurile sunt foarte reduse turiștii refuză să utilizeze serviciile turistice din cauza neîncrederii față de calitatea lor. Creșterea sau micșorarea prețurilor poate produce mutații calitative sau cantitative, poate influența în ansamblu produsul turistic sau o singură componentă a sa.

Turistul poate fi influențat și de schimbarea prețurilor altor produse decât a celor turistice, desigur a produselor care au o legatură cu cele turistice cum ar fi costume și echipamente sportive, carburanți, aparate de fotografiat, autoturisme etc.

Printre factorii economici se includ de asemenea inflația, ratele dobânzilor, fluctuațiile ratelor de schimb valutar. Astfel, modificări ale ratelor de schimb valutar afectează în mod semnificativ volumul de fluxurilor turistice. Țările cu o valută națională mai puternică dețin un flux mai mare de turiști.

2.4.Factori sociali

Printre factorii sociali în dezvoltarea turismului, în primul rând trebuie să se evidențieze creșterea duratei timpului liber (ore de lucru mai scurte, concediu anual mai mult), care, combinate cu o creștere a nivelului de trai prezintă o creștere de noi potențiali turiști. Mărirea timpului liber este legat obiectiv de revoluția științifico-tehnologică, în care crește valoarea muncii intelectuale, industriale dar totodata crește și stresul populției. Toate acestea conduc la oboseală fizică și psihică a persoanelor și să ia măsuri suplimentare pentru a restabili sănătatea. Pentru realizarea acestui obiectiv în mare parte datorită ajută turismul.

Odată cu creșterea timpului liber a populției în turism a apărut două tendințe – micșorarea perioadei de vacanță și creșterea călătoriilor scurte. Vacanțele devin din ce în ce mai scurte, dar mai frecvente. În literatura de specialitate străină, acest fenomen este numit "călătorie cu intervale", în loc de o călătorie anuală lungă sunt tot mai preferate călătoriile mai scurte dar și mai dese de exemplu în loc de o sigură vacanță pe o lună la mare este mai preferat o vacanță de vară de două săptămâni la mare, o săptămâna în timpul iernii în munți, precum și mai multe excursii la sfârșit de săptămână și de sărbători.

Aceste excursii inseamna o creștere a activității și mobilității turiștilor. Oamenii ce fac călătorii pe termen scurt fac, de obicei, cheltuieli mai ridicate pe o zi de ședere în locul vizitat, în comparație cu turiștii care fac călătorii lungi. În plus, "călătoriile cu intervale" se fac pe tot parcursul anului, contribuind astfel la soluția uneia dintre principalele probleme ale turismului – uniformizare fluctuațiilor sezoniere ale cererii.

"Călătoriile cu intervale" vor determina natura dezvoltării turismului în al treilea mileniu. Această concluzie a fost făcută de firma de consultanță engleză Hovat, care a făcut, la cererea Organizației Mondiale a Comerțului(WTO), o investigație pe dinamica timpului de vacanță în 18 țări, care reprezintă peste 70% din cheltuielile totale turistice. Ca urmare, a fost făcută o previziune că în secolul XXI durata călătoriilor turistice vor fi reduse la 3-4 zile, dar frecvența vacanțelor și puterea de regenerare va crește.

Printre factorii sociali de dezvoltare a turismului se include și creșterea nivelului de educație, cultură și nevoile estetice ale populației. Studiile arată că există o relație directă între nivelul de educație și tendința oamenilor de a călători. Acest lucru se datorează faptului că persoanele cu un nivel mai ridicat de cultură și educație sunt capabili să aloce mai rațional timpul lor liber, utilizîndul pentru cunoașterea prin intermediul turismului, a mediului înconjurător, a istorie, vieții, folclorului și arta altor țări și popoare.

Sub influența factorilor economici și sociali, în ultimul deceniu al secolului XX în țările din Europa de Vest s-a schimbat mentalitatea oeamenilor, valorile spirituale prevalează asupra celor materiale. Astăzi, oamenii sunt mai mult axați pe cunoașterea realității, obținerea impresiilor, bucuria de a trăi, decât pe consumul de bunuri materiale.

În acest context, sa modificat locul și rolul turismului în structura nevoilor societății. Din privilegiul aleșilor, el se transformă într-un privilegiu al majorității. Se modifică și natura nevoilor turiștilor: de la cele primitive spre ceva mai suprem, mai spiritual, de la modalitățile de recuperare a capacității de muncă spre îndeplinirea cerințelor intelectuale.

În loc de odihnă pasivă după principiul "trei S" (Sea-Sun-Sand, adică soare-mare-plajă) vine vacanța după formula "trei L" (Lore-Landscape-Leisure, adică tradițiile naționale, peisaj, timp liber). Acestea în cel mai potrivit mod corespund noilor valori care își găsesc expresia în comportamentul turistului modern.

Printre factorii sociali care influențează turismul se mai numără și:

creșterea veniturilor pe familie;

creșterea numărului persoanelor care trăiesc singure;

tendința spre căsătorie mai tîrzie;

creșterea extrem de rapidă a numărului de cupluri fără copii;

reducerea imigrației;

pensionare mai devreme;

conștientizarea posibilităților de călătorie.

2.5.Factorii demografici

Efect permanent asupra dezvoltării turismului au factorii demografici, ce țin cont de numărul populației. Astfel, creșterea numărului populației în întreaga lume și pe regiuni separat, influențează direct proporțional asupra creșterii numărului de turiști. Datele statistice arată că fluxurile turistice din țări cu o densitate a populației mai mare, sînt mai intense decât în țările cu o densitate a populației mai mică. În plus, se observă o tendință clară în diferențierea mobilității turiștilor în funcție de vârsta, sexul și starea civilă. Astfel, cea mai mare tendința de a călători o au oamenii în vârstă de 18-30 de ani. Cu toate acestea, mobilitatea turistică generală a persoanelor atinge un vârf de 30-50 de ani.

Studiile arata ca oamenii necăsătoriți sunt mai interesați de a călători decât cei căsătoriți, iar femeile sunt mai interesate de turism decât bărbații. Grupul factorilor demografici include, de asemenea, urbanizarea (creșterea ponderii populației urbane), gradul de urbanizare este direct proporțional cu intensitatea plecărilor turistice. Cel mai înalt nivel de urbanizare este în America de Nord (77%) și Europa (71%), care sunt principalii furnizori de turiști.

Într-o țară gradul de activitate turistică în orașe este mult mai mare decât în mediul rural. Și cu cât e mai mare orașul, cu atât mai mare numărul de locuitori care merg într-o călătorie. Acest lucru se datorează în primul rând nevoii de odihnă (asociat cu schimbarea de mediu) cauzate de supraoboseală și stres. În plus, decizia cetățeanului de a călători cu scopuri educaționale este afectată de nivelul superior, cultural și educațional al populației urbane.

În structura demografică a populației din țările dezvoltate, au loc următoarele modificări:

îmbătrânirea populației (scăderea natalității duce la creșterea numărului de persoane în vîrstă, în schimb numărul populației mai tinere, în special între 15-24 de ani, în mod constant scade);

creșterea numărului femeilor care lucrează totodată crește dorința lor de a face o carieră (aceasta duce la căsătorie mai târzie, amânarea nașterii unui copil, creșterea numărului de cupluri fără copii);

creșterea numărului de persoane singure (în orașele mari, ei alcătuiesc jumătate din populație).

Procesele care au loc în mediul demografic, cauzează două tendințe în dezvoltarea turismului:

extinderea gamei de potențiali turiști, atunci când un număr tot mai mare de oameni are dorința și posibilitatea de a călători;

creșterea numărului de persoane în vârstă (mai ales de vârsta de pensionare) în numărul total de turiști (care în prezent a ajuns la 40%).

CAPITOLUL 3

STUDIUL DE CAZ PRIVIND TURISMUL URBAN ÎN CHIȘINĂU

3.1.Scurt istoric. Informații generale despre oraș

Astăzi din ce în ce mai des se poate auzi pe străzile Chișinaului limbi străine, tot mai mulți străini vizitează Chișinaul. Datorită îmbunătățirii legăturilor dintre agențiile de turism autohtone cu cele de peste hotare, pentru mulți a devenit pozibil să vină aici si să vadă obiectivele turistice, să intre în atmosfera orașului, care este unul dintre cele mai frumoase orașe a țării.

Chișinăul este numit ’’oraș din piatră albă scăldat de o mare verde’’ deoarece majoritatea clădirilor sânt albe și în oraș sânt o mulțime de parcuri și o mulțime de copaci de-a lungul străzilor. Pentru prima dată Chișinaul apare în documentele din 1436 și denumirea lui înseamnă ‘’ izvor, cișmea’’. Orașul s-a dezvoltat foarte repede, în curând au aparut noi piețe, noi servicii, s-au construit noi clădiri și case în diferite stiluri arhitecturale. Clădirile nu erau prea înalte, maxim patru etaje dar de o arhitectură nemaipomenită, orașul era înconjurat de o mulțime de parcuri verzi, unele dintre ele au ramas și pînă astăzi.

Este amplasat în valea rîului Bîc, sînt un număr mare de parcuri frumoase, fiecare dintre care este proiectat și construit cu pricepere și dragoste. În comparație curestul țării Chișinăul este cel mai bogat oraș din toate punctele de vedere, însă luat în comparație cu alte orașe ale lumii, este mult mai sărac. Este un oraș de tranziție și are o mulțime de clădire vechi și noi așezate una lîngă alta. Majoritatea clădirilor vechi sînt construite în perioada sovietică, de către arhitecți ruși. Însă, acum, noile clădiri ce se construiesc au un stil nou și sînt ridicate după cele mia noi tehnologii. Se construiesc o mulțime de apartamente, birouri, centre comerciale ce vin în locul celor vechi. Deasemenea sînt o mulțime de capodopere de artă a unu faimos arhitecr rus Aleksandr Bernardazzi. Odihna în Chișinău reprezintă excursii interesante, bucătărie excelentă moldovenească și oameni prietenoși. În harta de mai jos, pentru prima dată, Chișinăul este prezentat ca județ.

Figura 3.1 Prima reprezentare a județului Chișinău

Sursa: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/lapusna/

Serviciile și standardele de servicii sunt au început să crească în Chișinău. Orașul are o mulțime de hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, instituții noi, cu servicii mai bune, care continuă să se deschidă în permanență. Posibilitățile de cumpărături la fel se extind, datorită numărului foarte mare magazine, unu asortiment mai larg și prețuri mult mai bune, însă care rămân destul de mari pentru populția locală. Viața de nopate este unn domeniu în care Chișinăul „sare peste clasa sa". Orașul are foarte multe cluburi și foarte bune cu DJ excelenți și muzică sută la sută live. O noapte petrecută în Chișinău cu siguranță vă va rămâne în memorie. Artele sînt un alt domeniu în care Chișinăul este foarte bun. Teatrul, muzica, opera și spectacolele de balet sunt fenomenale și destul de ieftine, valoarea lor nu poate fi comparată cu niciun ban. Capitala are și câteva muzee și parcuri frumoase.

Vizitatorii vor găsi sute de ATM-uri (bancomate), situate convenabil peste tot în oraș, ceea ce este foarte bine pentru că, deși în creștere, utilizarea de carduri de credit este la nivel relativ scăzut în comparație cu alte țări. Un alt avantaj este prevalența accesului Wi-Fi gratuit, disponibil în fiecare colț al orașului, aproape în fiecare hotel, restaurant, cafenea și bar, dar și în multe dintre parcurile orașului și spațiile în aer liber. Criminalitatea este relativ scăzută, dar măsurile standard de siguranță sunt la ordinea zilei.

Capitala are peste 809 mii locuitori iar circa 250 mii de oameni vin zilnic în oraș pentru divertisment și muncă. Compoziția etnică este foarte diversificată pe lîngă moldoveni care constituie doar 67% aici sunt și o mulțime de alte etnii.

Figura 3.2 Structura etnică Tabelul 3.1 Evoluția nr. populației

Sursa: Biroul Național de Statistică Sursa: Biroul Național de Statistică

al Republicii Moldova al Republicii Moldova

3.2.Oferta și producția turistică

Datorită statului său de capitală, numărului mare de locuitori și poziției avantajoase, Chișinăul atrage marea majoritate a turiștilor. Circa 90% din turiștii care vizitează Republica Moldova sunt atrași de capitală. Prin prezența numeroaselor parcuri și diversitatea faunei sălbatice, Chișinăul a câștigat faima orașului cu cel mai mare procent de zone naturale din Europa. Capitala verde este înconjurat de terenuri fertile cu viță de vie de aceea aici sunt atât de populare călătoriile vinicole.

Chiar dacă este un oraș, el poate fi considerat un ”centrul vinicol” al Republicii Moldova. Deoarece în interiorul și la periferiile lui sunt situate o multitudine de vinării. În oraș este posibilitatea de a degusta orice vin care este fabricat în Moldova. Degustația se poate face în numeroase vinoteci și magazine de vinuri, restaurante, în toate centrele comerciale există o secție de vinuri cu o foarte mare varietate de vinuri moldovenești.

Din oraș, în mai puțin de 30 minute, se poate ajunge la cele mai faimoase beciuri de vinuri din Republica Moldova: Cricova și Mileștii Mici. Acestea sunt de dimensiuni foarte mari echivalente cu un oraș subteran, unde vizitatorii pot să intre chiar cu autoturismul. Beciurile păstrează cele mai mari colecții de vinuri din toată lumea, datorită acestei game mari de vinuri a intrat și în Cartea Recordurilor Guinnes. Oaspeții sunt invitați să viziteze aceste orașe subterane și să guste din vinurile alese.

Figura 3.3 Beciurile din Cricova

Orașul dispune de o ofertă turistică foarte variată datorită atracțiilor sale: centru economic și administrativ, istoric, de congrese și întruniri, cultural, zonă de odihnă și agrement. Moștenirea istorică, spectrul dintre vechea urbe și noile cartiere înălțate în afara vechiului perimetru urban, aranjamentul stradal, amplasarea pe coline și raportul acestora cu natura și așezarea istorică, spațiile verzi, corelația dintre clădirile monumentale și construcțiile moderne, generează o mulțime de imagini superbe oferă Chișinăului un statut de centru turistic de importanță majoră. Patrimoniul istoric și cultural al orașului reprezintă cea mai importantă atracție turistică. În capitala țării sunt întrun număr foarte mare diferite monumente, care sunt exemple reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX și XX. Monumentele istorice devin automat principala atracție a Chișinăului.

În municipiu sînt situate 2/3 din totalul unităților de cazare: 18 hoteluri, 3 sanatorii și 58 de tabere în care se cazează, aproximativ 95% din totalul turiștilor. Aici se găsesc și 215 agenții de turism, astfel orașul devenind cea mai mare aglomerație turistică din Republica Moldova. Deși înregistrările de la aceste unități arată o rată de creștere anuală a turiștilor cazați, de numai 6,5%. Municipiul este foarte bogat în obiecte de istorie și cultură care sunt amplasate atât în oraș (zona istorică, vatra orașului vechi, obiecte izolate), cât și în suburbiile lui (vetre medievale, situri arheologice, complexe subterane, mănăstiri, etc.). Astfel cu aproximativ o mie de monumente de cultură și civilizație protejate, municipiul este cea mai mare concentrație de obiecte de arhitectură din țară.

În suburbiile capitalei se află trei zone mari de odihnă: Vatra, Vadul lui Vodă și Condrița, iar în raza orașului, de circa 50 de km se află cele mai importante obiectivele turistice Mileștii Mici, Orheiul Vechi, Hîncu, Căpriana, Cojușna, rezervația „Codrii” etc., pentru care Chișinăul este principalul furnizor de turiști. Însă dotările turistice în aceste zone sînt foarte slabe modeste iar resursele recreative nu sunt valorificate la nivelul potențialului pieței de consum. Din această cauză suburbiile sunt lipsite de venituri substanțiale în urma deservirii unor fluxuri importante de persoane venite să se odihnească. Comunitățile locale rămân fără un potențial venit, dar și cu un mediu poluat după persoanele care merg la cea mai apropiată pădure și lasă mizerie în urma agrementului neorganizat și în lipsa amenajărilor turistice.

Principalii creatori și organizatori ai cererii turistice, pentru destinațiile naționale, inclusiv pentru cele care sunt amplasate în zona de influență a capitalei, sunt agențiile naționale de turism. Marea majoritate a lor se află în Chișinău. Conform datelor statistice, capitala a fost vizitată de circa jumătate de milion de turiști, în ultimii cinci ani, care au fost deserviți doar de agențiile de turism din oraș, la care se adaugă și un număr foarte mare de vizitatori care vin pe cont propriu. Acest lucru are un impact scăzut asupra bugetului local și a veniturilor companiilor turistice, de transport sau a celor hoteliere, fapt care se simte și la nivelul populației de rând. Peste 6,5 mii de persoane sau cca 2,6% din totalul angajaților în municipiu lucrază în sfera turismului. Aceasta este o cifră destul de mică în comparație cu țerile mai dezvoltate unde persoanele angajate in sfera turismului pot să depășească 50% din totalul angajaților. Nivelul de pregătire a persoanelor din majoritatea structurilor turistice este destul de jos din această cauză agențiile și structurile ce lucrează în sfera turismului pierd o mulțime de potențiali turiști, iar numărul de vizitatori deserviți anual în capitală este prea mic pentru relansarea turismului, acest fapt poate duce la micșorarea ofertei turistice naționale și la restrîngerea activității unor companii.

În anul 2005, din taxa hotelieră, a intrat în bugetul statului aproximativ 4,4 milioane lei care reprezintă doar 0,45% din veniturile totale bugetare, precum și din taxa balneară, acest venit este foarte instabil și complicat de gestionat. Această situație se explică prin gradul mic de exploatare a capacității de cazare, evaziunile fiscale și prin concurența neloială de pe piața serviciilor de cazare. Din acestă cauză atenția autorităților este îndepărtată de la creșterea ramurii turistice și nu încurajează atragerea capitalurilor marilor rețele hoteliere. Consiliul Municipal a lansat mai multe inițiative de a amenaja unele locații naționale pentru turiști cum ar fi: Muzeul satului, zone mari de agrement în valea rîului Bîc, parcul pentru copii „Trei iezi”, trasee turistice pietonale, dezvoltarea zonei istorice, acestea nu au fost duse până la capăt din cauza lipsei de resurse, capacității profesionale ale autorităților publice și dezinteresului investitorilor.

CAPITOLUL 4

ANALIZA S.W.O.T. A POTENȚIALULUI TURISTIC DIN CHIȘINĂU

Analiza S.W.O.T. ajută la proiectarea unei viziuni în ansamblu asupra subiectului tratat, evidențiind factorii de influență, precum și oportunitățile și amenințerile din mediul extern. Prin intermediul acestei analizei vor fi evidențiate punctele tari și slabe ale potențialului turistic din Chișinău precum și oportunitățile și amenințările pentru dezvoltarea turismului urban.

4.1.Puncte forte

Punctele forte reprezintă capacitatea de organizare a orașului și resursele de care dispune. Punctele tari țin de ceea ce există la moment și contribuie la vizitarea orașului de către turiști. Cea mai bună soluție de promovare este susținerea punctelor forte.

4.1.1.Potențialul natural

Datorită numeroaselor parcuri și spații verzi, Chișinăul și-a cîștigat faima orașului cu cel mai mare procent de zone naturale din Europa. Orașul dispune de un puternic potențial natural care atrage o mulțime de turiști. TripAdvisor a prezentat top 10 cele mai importante și populare locuri de vizitat în Chișinău, 3 din aceste locuri sunt reprezentate de spațiile naturale.

Parcul ‘’Dendrariu’’ care a fost fondat pe locul fostei grădini botanice în 1973. Cu o suprafață de peste 83ha și situat în sectorul Buiucani, parcul este o zonă perfectă de odihnă, plimbări, sport (fiind amenajat cu aparate speciale), sesiuni foto, picnicuri, ș.a. Parcul a devenit unul din principalele centre, ale Moldovei, de introducere a plantelor floricole și lemnoase din flora mondială.

Figura 4.1 Parcul ‘’Dendrariu’’

Sursa: http://cdn.diez.md/wp-content/uploads/2014/10/662.jpg

Grădina Publică Ștefan cel Mare este considerată cel mai vechi parc orășenesc din întreaga țară care s-a păstrat pînă în prezent. Este un monument de artă peisagistică din secolul al XIX-lea, fiind considerat cel mai bine îngrijit parc. Parcul are Aleea Clasicilor, 7 intrări, bustul poetului rus Pușkin, un havuz care încă funcționează, și mărețul monument al lui Ștefan cel Mare. Este un spațiu de odihnă pentru chișinăuieni și un teritoriu utilizat pentru organizarea evenimentelor culturale și sociale.

Figura 4.2 Grădina Publică Ștefan cel Mare

Sursa: http://cdn.diez.md/wp-content/uploads/2014/10/IMG_3196.jpg

Grădina Botanică este amplasată în sectorul Botanica, partea de Sud-Est a Chișinăului. Pe teritoriul Grădinii Botanice se întâlnesc o mulțime de tipuri de sol, peste 24 de feluri, inclusiv soluri aluviale, cernoziomuri pe alocuri la suprafața apar roci a diferitelor tipuri de argilă și nisipuri, iar în luncă persistau soluri podzolice. La intrarea principală în Grădina Botanică sunt arbori viguroși de Sophora japonica. Decorativitatea lor se manifestă în perioada înfloririi, la mijlocul verii și toamna, în această perioadă grădina este invadată de o mulțime de turiști.

Figura 4.3 Grădina Botanică

Sursa: http://cdn.diez.md/wp-content/uploads/2014/10/40070311.jpg

Pe lângă cele enumerate mai sînt o mulțime de spații verzi care atrag, prin frumuseșea și naturalețea lor, o mulțime de turiști. În oraș, plantațiile verzi ocupă 2741 ha, fără terenurile înverzite interioare din cartiere. Zonele verzi cuprind parcul dendrologic, pădurile-parcuri, grădina zoologică, parcurile, grădinile, scuarurile, grădina botanică, etc.

Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii depăsări și 14 specii de reptile și amfibieni iar în bazinele acvatice viețuiesc circa 20 specii de pești.

4.1.2.Potențialul cultural

Chișinăul dispune de un amalgam de naționalități și culturi, cu multe traditii, activitatile culturale distincte, limbi vorbite, folclor, bucătărie etc. Patrimoniu cultural, este cu succes valorificat în turism. În oraș sunt o mulțime de monumente ale patrimoniului cultural, care sunt incluse în circuitul turistic. Muzeele, au bogate colecții de exponate iar majoritatea dintre acestea sînt amplasate în clădiri de o importanță arhitecturală majoră.

Merită a fi menționat și artizanatul național care reprezintă atît valoarea culturală, cît și produsul din meșteșugărit propus spre vînzare.

În același top propus de TripAdvisor găsim o mulțime de locații de natură culturală care sunt cele mai vizitate din oraș.

Complexul Memorial ‘’Eternitate’’ compoziția acestuia este încununată de cinci puști făcute din piatră, cu înălțimea de aproximaiv 25 metri, aranjate în formă de piramidă. La baza este o stea mare cu cinci colțuri, în centrul căreia arde focul veșnic. În partea de Nord-Vest a Memorialului sunt situate șase gravuri, pe care sunt reprezentate sclupturi ce simbolizează etape separate din Marele Război Mondial. La baza pereților sculptați sunt așezate 155 de plăci de marmură pe care este scris numele eroilor căzuți în război iar teritoriul Memorialului este pavat cu plăci din piatră albă.

Figura 4.4 Complexul Memorial ‘’Eternitate’’

Sursa: http://static.panoramio.com/photos/large/47683798.jpg

Catedrala Nașterea Domnului a fost ridicată în 1836 și construită din piatră și cărămidă, cu trei altare. Ansamblul catedralei este alcătuit din biserică și clopotniță. Este amplasată în apropierea pieței Marii Adunări Naționale. În decembrie 1962, Catedrala a fost transformată într-un centru de expoziție al Ministerului Culturii al RSSM.

Figura 4.5 Catedrala Nașterea Domnului

Suesa: http://cdn.diez.md/wp-content/uploads/2014/10/aszcx.jpg

Muzeul Național de Istorie este unul dintre cele mai importante instituții muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al al prestigiului științific, cât și a patrimoniului său. Astăzi muzeul deține 342 145 piese de patrimoniu, a căror tipologie surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în prezent, atestând habitatul uman, fapte, evenimente, portrete de personalități.

Figura 4.6 Muzeul Național de Istorie

Sursa: http://photos.casata.md/files/s4c4775cdb3adb.jpg

Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron cunoscută și ca Mănăstirea Ciuflea, este o mănăstire de călugărițe din Moldova. Simbol al rezistenței prin credință, în epoca sovietică, biserica Ciuflea era singura biserică ortodoxă din Chișinău în care s-au oficiat slujbele.Mănăstirea constituie un monument de arhitectură de importanță națională, fiind introdusă în „Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău″, la inițiativa Academiei de Științe a Moldovei.

Figura 4.7 Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron

Sursa: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/11/Moldavian_church.jpg

Diversitatea atracțiilor turistice determină polifuncționalitatea municipiului ca destinație solicitată pe piața turistică.

În același timp, se resimte o insuficiență a motelurilor de-a lungul principalelor artere rutiere, precum și a unităților hoteliere de categorie modestă.

Așa este reprezentat pentru prima dată Chișinăul ca județ