Studiul Privind Stilurile Manageriale ALE Profesorului

Diverse

Studiul Privind Stilurile Manageriale ALE Profesorului

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== 492ae7d6176964fa19a38ef24b8b0226476a81f0_657759_1 ===

3.1.ARGUMENTUL CERCETĂRII

Prin această cercetare urmărim să identificăm percepția cadrelor didactice privind stilul managerial dezirabil al cadrelor didactice care lucrează în învățământul preșcolar. Faptul că învățarea participativ-creativă a devenit problema centrală a didacticii moderne a demarat numeroase căutări în vederea descoperirii modalităților eficiente de educare a copiilor în spiritul unei atitudini conștiente și active, care să-i antreneze permanent în activitatea de învățare și să-i înarmeze cu capacitățile necesare unei activități de învățare productivă care să solicite intens operațiile gândirii logice. Prin chestionarele aplicate am urmărit să identificăm care sunt elementele esențiale ale reușitei activităților instructive-educative, coroborate cu stilurile de conducere ale profesorilor care lucrează în învățământul preșcolar. Astfel, comunicarea profesor – copii constituie elementul esențial al realizării unei instruiri active, participative. Comunicarea stă la baza transmiterii informațiilor, regulilor, problemelor, înțelesurilor de către profesorul pentru învățământul preșcolar copiilor. Realizarea optimă a comunicării, a modalităților de a prezenta mesajele pe înțelesul preșcolarilor, intră în competența profesorilor care își desfășoară activitatea cu aceștia. Cadrele didactice care lucrează în învățământul preșcolar, perfecționându-și continuu activitatea, cunoscând particularitățile individuale ale copiilor cu care lucrează, valențele conținuturilor pe care trebuie să le atingă prin predare-învățare-evaluare, acționează astfel încât dezvoltarea aptitudinilor micuților să fie stimulată. Prin crearea unui context social- educațional adecvat, prin utilizarea metodelor cu eficiență și impact maxim pentru fiecare secvență de învățare, adaptând metodele de predare – învățare – evaluare pentru fiecare conținut, pentru fiecare formă de organizare și pentru profilul psihologic al copiilor, profesorul pentru învățământul preșcolar oferă cadrul optim de manifestare și dezvoltare intelectuală. Dacă din punct de vedere pedagogic în procesul de învățământ se respectă particularitățile de vârstă și cele individuale ale copiilor, ținând seama de faptul că modul de a percepe, de a înțelege, de a memora, de a opera pe plan mintal nu este identic la toți, atunci putem spune că preșcolarilor le sunt asigurate șanse egale de dezvoltare intelectuală. Din chestionarele aplicate reiese ideea potrivit căreia, managerul școlar, cel care are responsabilitatea educării și al formării preșcolarilor, a reprezentat în toate timpurile un model pentru copiii cu care lucrează la grupă, el fiind cel care determină multe din trăsăturile de caracter, comportament, sau modul de gândire, odată cu cunoștințele pe care le transmite în mod normal. Dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară este influențată în mod direct de profesorii cu care lucrează în grădiniță. Cerințele cadrelor didactice, aprecierile făcute asupra comportării copiilor, exemplul acestora îi impresionează pe micuți și le determină o comportare corespunzătoare. La această vârstă, în procesul de învățare se îmbogățesc cunoștințele și se dezvoltă procesele psihice, se formează deprinderi de muncă intelectuală și deprinderi practice, se dezvoltă aptitudinile creatoare, simțul estetic și cel artistic. Sub influența întregii activități didactice, a jocului, a procesului de învățământ în întregul său, în această perioadă are loc o intensă dezvoltare intelectuală a copiilor. Dezvoltarea psihică se realizează în stadii, fiecare fiind reprezentat printr-o configurație proprie de procese și însușiri psihice. În proiectarea activității ne punem probleme legate de cantitatea de informație ce se poate transmite în funcție de obiectivele curriculare, de criteriile de accesibilitate, sau direcțiile de acțiune. Relația dintre profesori și copiii preșcolari este corespunzătoare numai dacă este instalat climatul de învățare participativă, stilul de cooperare, fără abatere însă de la exigență. Având în vedere faptul că în grupa de copii aceștia sunt la niveluri diferite de instruire, se are în atenție fiecare nivel. Se impune ca preșcolarii să fie solicitați în mod activ pentru propria dezvoltare, pentru a le educa încrederea în propriile forțe. La grădiniță, profesorul care desfășoară activitatea cu copiii preșcolari este cel care influențează comportamentul unei grupe, al fiecărui preșcolar, prin tactul și talentul didactic. Activizarea copiilor în activitatea la grupă diferă de la o etapă la alta, în funcție de atitudinea acestora față de tema abordată, de gradul conștientizării obiectivelor ce urmează a fi realizate, de nivelul de dezvoltare a proceselor psihice. Pentru ca preșcolarii să fie participanți activi la lecții este necesară o bună cunoaștere a lor, apoi presupune înfăptuirea unei suite de acțiuni cum ar fi: trezirea și cultivarea interesului pentru cunoaștere, punerea în valoare a inteligenței în mod individual prin efort personal, exercitarea capacității de însușire a cunoștințelor, orientarea cunoștințelor teoretice spre problemele ridicate de practică, cultivarea spiritului de investigare, antrenarea în activitatea de evaluare a activității desfășurate. Deosebit de importantă este etapa de pregătire psihologică pentru învățare. Pentru a-i face pe copiii cu care lucrăm participanți activi în cadrul activităților, trebuie să găsim baza motivațională adecvată. Forța dinamizatoare a motivației determină calitatea învățării. Motivația prin tensiunea intreioară dirijată spre obiectivele propuse are funcții de activizare, de dirijare a conduitei copiilor în vederea realizării scopului pentru care s-a optat. Având în vedere vârsta și experiența de învățare, pentru copiii preșcolari motivația nu este suficientă pentru a le menține atenția pe parcursul activității. E necesară sensibilizarea, orientarea interesului, a atenției, spre ceea ce urmează să fie învățat. Sensibilizarea presupune crearea surprizei, a suprapunerii ineditului situației prezentate peste așteptările copiilor Cercetările în domeniul psihologiei preșcolarilor au pus în evidență curiozitatea de care dau dovadă copiii la această vârstă. Noul statut, cel de preșcolar, schimbă atât conținutul activității sale anterioare, cât și poziția sa în societate, învățarea fiind o activitate dirijată, serioasă, cu răspundere. Această calitate aduce modificări în relațiile copilului cu cei din jur. În grădiniță se formează nu numai priceperi și deprinderi, ci și obișnuințe cum ar fi cea care vizează comportarea în societate. Este vorba de conduita civilizată, ale cărei temelii sunt puse din perioada preșcolară și pe care școala, prin activitățile de învățare și joc, le cultivă sistematic. Cadrul psihopedagogic și social cel mai propice apropierii de elevi în scopul cunoașterii lor și tratării diferențiate îl constituie atât activitățile educative, manifestările din timpul pauzelor, cât mai ales, activitățile desfașurate extracurricular, în mediu diferit de cel al grupei, ocazie cu care comportamentul iese din regulile grădiniței. Pentru a realiza o educație eficientă cerințele familiei și ale grădiniței trebuie să fie în concordanță. Evitarea unor situații în care copilul să se simtă azvârlit de colo- colo, situații în care asupra lui se abat o ploaie de sfaturi, care pentru puterea lui de înțelegere contrazic realitățile cunoscute, este necesar să fie abordat un climat educativ concentric, în care sfaturile primite din familie să fie aceleași cu cele transmise la grădiniță. Absența joncțiunii factorilor educativi (școală-familie), produce haosul, dă naștere unor elemente de anarhie în mintea copilului, deoarece el se vede pus în situația de a nu mai ști după cine să se ia. Exemplul pozitiv pentru un copil este imaginea pe care el și-o face în anumite situații. În urma chestionării cadrelor didactice s-a conturat ideea potrivit căreia exercitarea unei tutelări excesive, efectuarea în locul copiilor a activităților pe care singur este în stare să le facă, blochează tendința spre independență, spre efort și o dezvoltare normală. Realizarea unei cerințe prin eforturi proprii produce mari satisfacții copilului, iar la vârsta preșcolară procesul căutării, al activității devine mai interesant decât rezultatul obținut. Preșcolarii vor acționa din proprie inițiativã doar dacă deprinderile le fac plăcere. Atunci când sunt îndrumați cu tact și răbdare, când sunt ajutați, deprinderile se formează cu ușurință. O atenție deosebită trebuie acordată exersării sistematice a unei deprinderi, zi cu zi. Dacă nu se repetă un timp mai îndelungat, ceea ce s-a clădit în timp se poate distruge într-o perioadă foarte scurtă. Se știe că autoritatea este una din problemele mari ale educației ca și a pedagogiei în general. Un cadru didactic lipsit de autoritate nu poate convinge copiii de valoarea cuvintelor sau faptelor sale și de aceea recomandările și modelele pe care le exprimă își pierd înțelesul, se depreciază, nu sunt asimilate. Profesorul cu autoritate nu este o persoană temută, o persoană ale cărei ordine și indicații sunt respectate necondiționat, ci o persoană care se bucură de prestigiu, un om luat în serios care inspiră încredere și afecțiune, deoarece copiii știu din experiență că opiniile, sfaturile, soluțiile și deciziile lui sunt întotdeauna corecte, motivate și avantajoase pentru ei. O astfel de autoritate este o foarte bună metodă ce ordonează universul moral al copilului, îi oferă acestuia modele de atitudini și comportamente adecvate și oportune. O autoritate eficientă este întemeietă pe fermitate, nu pe asprime, pe luciditate, competență, siguranță și consecvență, pe coerență logică și comportamentală. Crearea și menținerea unui climat de încredere, asigurarea unei atmosfere de lucru stimulatoare sunt condiții indispensabile în vederea asigurării unei participări active a copiilor la activitate.

3.2. IPOTEZELE CERCETRII

Ipoteza 1

Dacă prelucrarea și transmiterea cerintelor curriculum-ui se face de către cadrul didactic, atunci cerințele constituie forță formativ-educativă Ipoteza 2

Dacă profesorul pentru învățământul preșcolar dovedește măiestrie și tact pedagogic, atunci se influențează succesul școlar pentru copiii din grădiniță

Ipoteza 3

Dacă stilul managerial al profesorului pentru învățământul preșcolar este unul de tip democratic, participativ pentru preșcolari, atunci este influențat pozitiv succesul școlar

Ipoteza 4

Dacă se abordează un mod de conducere dominator al grupei de copii, atunci conduce la instalarea unui climat de autoritate, care exclude competența și care determină la preșcolari incapacitatea de concentrare, lipsa motivației pentru o activitate

3.3 OBIECTIVELE CERCETRII

Să determinăm măsura în care stilul profesorului influențează motivația pentru învățare;

Să identificăm relația dintre succesul școlar și abilitățile de manager ale cadrelor didactice care lucrează în învățământul preșcolar;

Să demonstrăm că abordarea unui stil managerial integrator, cooperant cu grupa de preșcolari, motivant pentru activitatea de învățare, determină la copii manifestarea spontaneității, inițiativei, dorinței de afirmare;

Să deducem cauzele care generează insucces școlar, ca efect al stilului de conducere exercitat de cadrul didactic asupra copiilor de vârstă preșcolară;

3.4 EȘANTIONUL INVESTIGAT

Locul de desfășurare al cercetării

Cercetarea s-a desfășurat la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 din localitatea Slatina, județul Olt.

Perioada de cercetare Cercetarea s-a desfășurat în perioada martie-mai, 2018.

Disciplinele de studiu implicate Activitățile pe domenii din grădiniță

Eșantionul de subiecți Este format din 22 de cadre didactice, cu o vechime în învățământ cuprinsă între 40 de ani și profesor debutant, astfel:

2 ani = 1 profesor – 4,5%

3 ani = 1 profesor – 4,5%

4 ani = 1 profesor – 4,5%

7 ani= 2 profesori – 9,1%

10 ani = 1 profesor – 4,5%

12 ani = 1 profesor – 4,5%

16 ani = 1 profesor – 4,5%

18 ani = 2 profesori – 9,1%

21ani = 2 profesori – 9,1%

36 ani = 4 profesori – 18,2%

38 ani = 3 profesori – 13,6%

40 ani = 3 profesori – 13,6%

În funcție de gradele didactice, avem următoarea situație:

Tabel 1: Centralizare grade didactice profesori lot cercetare

În reprezentare grafică rezultatele se prezintă astfel:

Fig. 1 Reprezentare grafică lot subiecți după criteriul grad didactic

Variabilele cercetării

Variabila independentă: relația dintre succesul școlar și stilul de conducere al profesorilor.

Variabile dependente: rezultatele școlare, stilul managerial al cadrului didactic, atitudinea față de activitatea din grădiniță, empatia dintre profesor și copiii grupei.

Descrierea metodicii cercetării

Cercetarea este de tipul practic-aplicativă, demersul abordat fiind cel inductiv. După metodologie și instrumentarul utilizate, este cercetare observațională. După finalitatea propusă este de dezvoltare. Având în vedere direcția de abordare în cercetările de dezvoltare, aceasta este cercetare transversală.

3.5 STRATEGIA CERCETĂRII

În activitatea la grupă, cadrele didactice din învățământul preșcolar recurg la cercetări pedagogice proprii, ori de câte ori constată piedici în abordarea unor noțiuni, scăderea randamentului copiilor sau orice alte neajunsuri în demersul instructiv-educativ pe care îl desfășoară. De asemenea, provocările sunt create și de schimbările ce au loc la nivelul învățământului preșcolar și al celui primar. În literatura de specialitate cercetarea pedagogică este definită ca fiind: „(…) o strategie proiectată și realizată în scopul de a surprinde relații și fapte noi între componentele acțiunii educaționale și de a elabora, pe această bază, soluții optime pentru problemele procesului educațional. Este un demers rațional, organizat în vederea surprinderii relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele acțiunii educaționale practice“ (Drăgan, I., Nicola, I., 2004, p. 6). O definire autorizată dată metodicii de cercetători în domeniul psiho-pedagogiei este: „(…) un sistem de prescripții, procedee, tehnici, mijloace prin care se concretizează aplicarea unei metode sau unui grup de metode; modelul concret de lucru în cercetare” (Dumitriu, C., 2004, p. 53). În prezenta cercetare am folosit următoarele metode de cercetare psihopedagogică: 1 Observația științifică

Observarea sistematică a preșcolarilor este una dintre metodele cu o largă arie de aplicabilitate. Această metodă constă în observarea copiilor într-un mod sistematic. În observarea continuă și orientată spre anumite aspecte această metodă pune în evidență comportamentele afectiv-atitudinale ale copiilor, indiferent de activitate. De exemplu, fișa de evaluare a competenței implicarea în jocurile și activitățile alese, am utilizat-o deoarece, atât observația pasivă, spontană, cât și observația provocată, științifică, oferă posibilitatea cadrului didactic de a colecta un material faptic bogat, fiind în măsură să furnizeze în același timp date referitoare la manifestarea preșcolarilor în timpul activităților, sau în activitățile extracurriculare. Prin folosirea acestei metode am obținut date referitoare la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de adaptare la o situație inedită, spiritul de observație, posibilitatea de reactualizare a cunoștințelor, reacția la întrebările adresate, gradul de concentrare, dezvoltarea atenției, rapiditatea și spontaneitatea răspunsurilor, caracteristici ale comportamentului. Am derulat observația în situații variate, iar datele obținute le-am consemnat fără a atrage atenția copiilor. Aceste date le-am corelat cu cele obținute prin alte metode. Observarea sistematică a oferit posibilitatea de a identifica la copii fapte de conduită care reflectă modul de abordare exercitat de profesorul pentru învățământul preșcolar. Astfel, stilul managerial al profesorului se reflectă în atitudinea și comportamentul preșcolarilor în cadrul activităților libere. Deseori copiii folosesc gesturile și expresiile auzite de la profesorul cu care își desfășoară activitatea în grădiniță. 2. Analiza produselor activității Cu ajutorul metodei de analiză a produselor activității am obținut informații despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale copiilor prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: jocuri, activitatea independentă, desene, povestiri, lucrări artistic-plastice. Prin aceste produse obținem informații importante legate de caracteristicile lor individuale, dar și caracteristici ale stilului managerial al profesorilor. Copiii timizi se manifestă mult mai liber în activitatea independentă sau în cele de exprimare prin desen față de activitățile de participare prin exprimare verbală. În aceste cazuri, stilul managerial încurajator contribuie la eliminarea barierelor de comunicare și manifestare. Progresul înregistrat se pune în evidență de la o etapa la alta, iar participarea va deveni mai nuanțată și calitatea exprimării va evolua. Testele docimologice oferă informații cantitative asupra fenomenului investigat, reprezentând: „(…) un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, I., 1994, p. 335). Toate testele trebuie concepute în corelație cu obiectivele operaționale stabilite, cuprinzând seturi de itemi prin care se va urmărit înregistrarea și evaluarea performanțelor, în vederea adaptării stilului managerial al cadului didactic pentru a contribui la dezvoltarea copiilor preșcolari. 3. Experimentul pedagogic Experimentul psihopedagogic este apreciat ca: „(…) cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date precise și obiective” (Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, p. 74). Este o formă particulară a experimentului natural și poate fi de două feluri: constatativ și formativ. Spre deosebire de experimentul constatativ ce vizează măsurarea și consemnarea unei situații, experimentul formativ presupune intervenția în grupul preșcolar în vederea determinării anumitor schimbări prin introducerea unor factori de progres. Astfel, în cadrul experimentului psihopedagogic de tip formativ, am verificat ipotezele stabilite. Experimentul a furnizat date de ordin cantitativ și calitativ, având un grad de precizie considerabil. Datele pe care le-am obținut sunt concludente, prelucrate și interpretate cu ajutorul metodelor și tehnicilor statistico-matematice. În ordonarea și gruparea datelor am apelat la următoarele tehnici statistico-matematice: tabele centralizatoare de rezultate analitice, prin care am consemnat rezultatele. Ca forme de reprezentare grafică am folosit histograma. În cadrul cercetării, metodele utilizate nu au fost aplicate izolat, ci s-au completat unele pe altele, obținând astfel informații corecte, obiective, concrete.

3.6 INSTRUMENTE DE LUCRU

În cercetare am folosit metoda anchetei pe bază de chestionar. Am aplicat chestionare celor 22 de cadre didactice de la Grădinița Nr. 1 cu Program Prelungit din Slatina, județul Olt. Pornind de la ipotezele și obiectivele cercetării am conceput un chestionar care vizează aflarea relațiilor dintre:

succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic;

prioritățile pe care le are grădinița, având în centru atenția față de interesele copiilor;

percepția cadrelor didactice despre modul în care se reflect activitatea cu copiii în rândul părinților (întrebarea 10), dar și în cazul copiilor preșcolari (întrebarea 9);

autoaprecierea și încadrarea în unul dintre stilurile de conducere: autocrat, democrat, stilul de susținere, stilul laisser-faire.

Am conceput un chestionar cu 13 întrebări pentru cadrele didactice. Chestionarele cuprind intrebări de opinie, alături de întrebări factuale. Majoritatea întrebărilor sunt închise, cu variante de răspuns dihotonice, trihotonice sau scalate. Pentru întrebările semideschise sau deschise, respondenții au avut posibilitatea să încercuiască sau să bifeze un singur răspuns, adică cel pe care ei l-au considerat valabil. Profesorii chestionați au fost informați în prealabil despre obiectivele chestionarului, precum și despre confidențialitatea răspunsurilor.

3.7 DATE EXPERIMENTALE ÎN URMA PRELUCRĂRII STATISTICE
3.8 ANALIZA REZULTATELOR

Anexa 1

CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE

Stimate colege, pentru cercetarea pe care o inteprind, am nevoie de răspunsurile dumneavoastră sincere. Tema cercetării este: Studiu privind stilurile manageriale ale profesorului
Răspunsurile dumneavoastră vor fi confidențiale și vor servi doar scopurilor cercetării.

1) Cum apreciați următoarea afirmație: Consider copiii parteneri ai actului educativ desfășurat în grădiniță

R1: Adevărată

R2: Parțial adevărată

R3: Falsă

R4: Nu cunosc / Nu răspund

În activitatea cu preșcolarii, care dintre următoarele caracterizări considerați că vi se potrivește? Notați opțiunile cu o notă de la 1 la 5, unde 1 reprezintă cel mai puțin și 5 cel mai mult.

R1: Aduc la cunoștința copiilor soluțiile și deciziile mele. ⁯

R2: Adopt regulile și deciziile împreună cu copiii ⁯

R3: Explic de fiecare dată deciziile mele ⁯

R4: Susțin eforturile copiilor (ascult, accept, facilitez adoptarea deciziei pentru soluționarea unei probleme) ⁯

În ce măsură considerați că stilul managerial al profesorului trebuie adaptat în funcție de grupa de preșcolari?

R1: În foarte mare măsură

R2: Într-o oarecare măsură

R3: În mică măsură

R4: Nu știu/ Nu răspund

Considerați că există interdependență între succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic? Argumentați.

R1: Da, pentru că ……………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………..

R2: Nu, pentru că ……………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………

Pe o scară numerică de la 1 la 5, unde 1 înseamnă cel mai puțin și 5 cel mai mult, apreciați următoarea afirmație: Grădinița trebuie să pună în centru atenției sale copilul, urmărind în mod prioritar:

R1: Elaborarea și implementarea unor proiecte în grădiniță ⁯

R2: Respectarea particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil ⁯

R3: Asigurarea flexibilității curriculum-ului în context cu particularitățile grupei ⁯

R4: Promovarea interculturalității, diversității, incluziunii ⁯

R5: Multiplicarea și diversificarea activităților extracurriculare în funcție de interesul copiilor ⁯

Care din următoarele stiluri cansiderați că vi se potrivește?

R1: Stilul autocrat ⁯

R2: Stilul democrat ⁯

R3: Stilul de susținere ⁯

R4: Stilul laisser-faire ⁯

R5: Consider că stilul meu este…………………………………………………………………………..

Completați următoarea afirmație: Stilul managerial al profesorului care lucrează în învățământul preșcolar este determinat de …………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………….

Ce credeți că apreciază cel mai mult preșcolarii cu care lucrați dumneavoastră în activitatea de la grupă?

……………………………………………………………………………………………………………………

Care este calitatea care vă caracterizează cel mai bine ca profesor?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Considerați că părinții vă apreciază pentru:

R1: Că le dați atenție de câte ori îi întâlniți ⁯

R2: Ceea ce spun copiii acasă despre cum se lucrează la grădiniță ⁯

R3: Statutul de cadru didactic

R4: Altă variantă

Dacă ar fi să vă alegeți din nou profesia, în ce măsură apreciați că ați opta tot pentru profesor în învățământul preșcolar?

R1: Sigur da

R2: Într-o oarecare măsură

R3: În mică măsură

R4: Nu știu/ Nu răspund ⁯

Care este vechimea dumneavoastră în învățământ?

…………………………………………………………………………………………………………………………..

Dar gradul didactic?

………………………………………………………………………………………………………………………………

Bibliografie

Drăgan, I., Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2004

Dumitriu, Constanța, Introducere în cercetarea psihopedagogică, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2004

Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Apud Dumitriu, Constanța, Introducere în cercetarea psihopedagogică, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2004

=== 492ae7d6176964fa19a38ef24b8b0226476a81f0_661570_1 ===

3.1.ARGUMENTUL CERCETĂRII

Prin această cercetare urmărim să identificăm percepția cadrelor didactice privind stilul managerial dezirabil al cadrelor didactice care lucrează în învățământul preșcolar. Faptul că învățarea participativ-creativă a devenit problema centrală a didacticii moderne a demarat numeroase căutări în vederea descoperirii modalităților eficiente de educare a copiilor în spiritul unei atitudini conștiente și active, care să-i antreneze permanent în activitatea de învățare și să-i înarmeze cu capacitățile necesare unei activități de învățare productivă care să solicite intens operațiile gândirii logice. Prin chestionarele aplicate am urmărit să identificăm care sunt elementele esențiale ale reușitei activităților instructive-educative, coroborate cu stilurile de conducere ale profesorilor care lucrează în învățământul preșcolar. Astfel, comunicarea profesor – copii constituie elementul esențial al realizării unei instruiri active, participative. Comunicarea stă la baza transmiterii informațiilor, regulilor, problemelor, înțelesurilor de către profesorul pentru învățământul preșcolar copiilor. Realizarea optimă a comunicării, a modalităților de a prezenta mesajele pe înțelesul preșcolarilor, intră în competența profesorilor care își desfășoară activitatea cu aceștia. Cadrele didactice care lucrează în învățământul preșcolar, perfecționându-și continuu activitatea, cunoscând particularitățile individuale ale copiilor cu care lucrează, valențele conținuturilor pe care trebuie să le atingă prin predare-învățare-evaluare, acționează astfel încât dezvoltarea aptitudinilor micuților să fie stimulată. Prin crearea unui context social- educațional adecvat, prin utilizarea metodelor cu eficiență și impact maxim pentru fiecare secvență de învățare, adaptând metodele de predare – învățare – evaluare pentru fiecare conținut, pentru fiecare formă de organizare și pentru profilul psihologic al copiilor, profesorul pentru învățământul preșcolar oferă cadrul optim de manifestare și dezvoltare intelectuală. Dacă din punct de vedere pedagogic în procesul de învățământ se respectă particularitățile de vârstă și cele individuale ale copiilor, ținând seama de faptul că modul de a percepe, de a înțelege, de a memora, de a opera pe plan mintal nu este identic la toți, atunci putem spune că preșcolarilor le sunt asigurate șanse egale de dezvoltare intelectuală. Din chestionarele aplicate reiese ideea potrivit căreia, managerul școlar, cel care are responsabilitatea educării și al formării preșcolarilor, a reprezentat în toate timpurile un model pentru copiii cu care lucrează la grupă, el fiind cel care determină multe din trăsăturile de caracter, comportament, sau modul de gândire, odată cu cunoștințele pe care le transmite în mod normal. Dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară este influențată în mod direct de profesorii cu care lucrează în grădiniță. Cerințele cadrelor didactice, aprecierile făcute asupra comportării copiilor, exemplul acestora îi impresionează pe micuți și le determină o comportare corespunzătoare. La această vârstă, în procesul de învățare se îmbogățesc cunoștințele și se dezvoltă procesele psihice, se formează deprinderi de muncă intelectuală și deprinderi practice, se dezvoltă aptitudinile creatoare, simțul estetic și cel artistic. Sub influența întregii activități didactice, a jocului, a procesului de învățământ în întregul său, în această perioadă are loc o intensă dezvoltare intelectuală a copiilor. Dezvoltarea psihică se realizează în stadii, fiecare fiind reprezentat printr-o configurație proprie de procese și însușiri psihice. În proiectarea activității ne punem probleme legate de cantitatea de informație ce se poate transmite în funcție de obiectivele curriculare, de criteriile de accesibilitate, sau direcțiile de acțiune. Relația dintre profesori și copiii preșcolari este corespunzătoare numai dacă este instalat climatul de învățare participativă, stilul de cooperare, fără abatere însă de la exigență. Având în vedere faptul că în grupa de copii aceștia sunt la niveluri diferite de instruire, se are în atenție fiecare nivel. Se impune ca preșcolarii să fie solicitați în mod activ pentru propria dezvoltare, pentru a le educa încrederea în propriile forțe. La grădiniță, profesorul care desfășoară activitatea cu copiii preșcolari este cel care influențează comportamentul unei grupe, al fiecărui preșcolar, prin tactul și talentul didactic. Activizarea copiilor în activitatea la grupă diferă de la o etapă la alta, în funcție de atitudinea acestora față de tema abordată, de gradul conștientizării obiectivelor ce urmează a fi realizate, de nivelul de dezvoltare a proceselor psihice. Pentru ca preșcolarii să fie participanți activi la lecții este necesară o bună cunoaștere a lor, apoi presupune înfăptuirea unei suite de acțiuni cum ar fi: trezirea și cultivarea interesului pentru cunoaștere, punerea în valoare a inteligenței în mod individual prin efort personal, exercitarea capacității de însușire a cunoștințelor, orientarea cunoștințelor teoretice spre problemele ridicate de practică, cultivarea spiritului de investigare, antrenarea în activitatea de evaluare a activității desfășurate. Deosebit de importantă este etapa de pregătire psihologică pentru învățare. Pentru a-i face pe copiii cu care lucrăm participanți activi în cadrul activităților, trebuie să găsim baza motivațională adecvată. Forța dinamizatoare a motivației determină calitatea învățării. Motivația prin tensiunea intreioară dirijată spre obiectivele propuse are funcții de activizare, de dirijare a conduitei copiilor în vederea realizării scopului pentru care s-a optat. Având în vedere vârsta și experiența de învățare, pentru copiii preșcolari motivația nu este suficientă pentru a le menține atenția pe parcursul activității. E necesară sensibilizarea, orientarea interesului, a atenției, spre ceea ce urmează să fie învățat. Sensibilizarea presupune crearea surprizei, a suprapunerii ineditului situației prezentate peste așteptările copiilor Cercetările în domeniul psihologiei preșcolarilor au pus în evidență curiozitatea de care dau dovadă copiii la această vârstă. Noul statut, cel de preșcolar, schimbă atât conținutul activității sale anterioare, cât și poziția sa în societate, învățarea fiind o activitate dirijată, serioasă, cu răspundere. Această calitate aduce modificări în relațiile copilului cu cei din jur. În grădiniță se formează nu numai priceperi și deprinderi, ci și obișnuințe cum ar fi cea care vizează comportarea în societate. Este vorba de conduita civilizată, ale cărei temelii sunt puse din perioada preșcolară și pe care școala, prin activitățile de învățare și joc, le cultivă sistematic. Cadrul psihopedagogic și social cel mai propice apropierii de elevi în scopul cunoașterii lor și tratării diferențiate îl constituie atât activitățile educative, manifestările din timpul pauzelor, cât mai ales, activitățile desfașurate extracurricular, în mediu diferit de cel al grupei, ocazie cu care comportamentul iese din regulile grădiniței. Pentru a realiza o educație eficientă cerințele familiei și ale grădiniței trebuie să fie în concordanță. Evitarea unor situații în care copilul să se simtă azvârlit de colo- colo, situații în care asupra lui se abat o ploaie de sfaturi, care pentru puterea lui de înțelegere contrazic realitățile cunoscute, este necesar să fie abordat un climat educativ concentric, în care sfaturile primite din familie să fie aceleași cu cele transmise la grădiniță. Absența joncțiunii factorilor educativi (școală-familie), produce haosul, dă naștere unor elemente de anarhie în mintea copilului, deoarece el se vede pus în situația de a nu mai ști după cine să se ia. Exemplul pozitiv pentru un copil este imaginea pe care el și-o face în anumite situații. În urma chestionării cadrelor didactice s-a conturat ideea potrivit căreia exercitarea unei tutelări excesive, efectuarea în locul copiilor a activităților pe care singur este în stare să le facă, blochează tendința spre independență, spre efort și o dezvoltare normală. Realizarea unei cerințe prin eforturi proprii produce mari satisfacții copilului, iar la vârsta preșcolară procesul căutării, al activității devine mai interesant decât rezultatul obținut. Preșcolarii vor acționa din proprie inițiativã doar dacă deprinderile le fac plăcere. Atunci când sunt îndrumați cu tact și răbdare, când sunt ajutați, deprinderile se formează cu ușurință. O atenție deosebită trebuie acordată exersării sistematice a unei deprinderi, zi cu zi. Dacă nu se repetă un timp mai îndelungat, ceea ce s-a clădit în timp se poate distruge într-o perioadă foarte scurtă. Se știe că autoritatea este una din problemele mari ale educației ca și a pedagogiei în general. Un cadru didactic lipsit de autoritate nu poate convinge copiii de valoarea cuvintelor sau faptelor sale și de aceea recomandările și modelele pe care le exprimă își pierd înțelesul, se depreciază, nu sunt asimilate. Profesorul cu autoritate nu este o persoană temută, o persoană ale cărei ordine și indicații sunt respectate necondiționat, ci o persoană care se bucură de prestigiu, un om luat în serios care inspiră încredere și afecțiune, deoarece copiii știu din experiență că opiniile, sfaturile, soluțiile și deciziile lui sunt întotdeauna corecte, motivate și avantajoase pentru ei. O astfel de autoritate este o foarte bună metodă ce ordonează universul moral al copilului, îi oferă acestuia modele de atitudini și comportamente adecvate și oportune. O autoritate eficientă este întemeietă pe fermitate, nu pe asprime, pe luciditate, competență, siguranță și consecvență, pe coerență logică și comportamentală. Crearea și menținerea unui climat de încredere, asigurarea unei atmosfere de lucru stimulatoare sunt condiții indispensabile în vederea asigurării unei participări active a copiilor la activitate.

3.2. IPOTEZELE CERCETRII

Ipoteza 1

Dacă prelucrarea și transmiterea cerintelor curriculum-ui se face de către cadrul didactic, atunci cerințele constituie forță formativ-educativă Ipoteza 2

Dacă profesorul pentru învățământul preșcolar dovedește măiestrie și tact pedagogic, atunci se influențează succesul școlar pentru copiii din grădiniță

Ipoteza 3

Dacă stilul managerial al profesorului pentru învățământul preșcolar este unul de tip democratic, participativ pentru preșcolari, atunci este influențat pozitiv succesul școlar

Ipoteza 4

Dacă se abordează un mod de conducere dominator al grupei de copii, atunci conduce la instalarea unui climat de autoritate, care exclude competența și care determină la preșcolari incapacitatea de concentrare, lipsa motivației pentru o activitate

3.3 OBIECTIVELE CERCETRII

Să determinăm măsura în care stilul profesorului influențează motivația pentru învățare;

Să identificăm relația dintre succesul școlar și abilitățile de manager ale cadrelor didactice care lucrează în învățământul preșcolar;

Să demonstrăm că abordarea unui stil managerial integrator, cooperant cu grupa de preșcolari, motivant pentru activitatea de învățare, determină la copii manifestarea spontaneității, inițiativei, dorinței de afirmare;

Să deducem cauzele care generează insucces școlar, ca efect al stilului de conducere exercitat de cadrul didactic asupra copiilor de vârstă preșcolară;

3.4 EȘANTIONUL INVESTIGAT

Locul de desfășurare al cercetării

Cercetarea s-a desfășurat la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 din localitatea Slatina, județul Olt.

Perioada de cercetare Cercetarea s-a desfășurat în perioada martie-mai, 2018.

Disciplinele de studiu implicate Activitățile pe domenii din grădiniță

Eșantionul de subiecți Este format din 22 de cadre didactice, cu o vechime în învățământ cuprinsă între 40 de ani și profesor debutant, astfel:

2 ani = 1 profesor – 4,5%

3 ani = 1 profesor – 4,5%

4 ani = 1 profesor – 4,5%

7 ani= 2 profesori – 9,1%

10 ani = 1 profesor – 4,5%

12 ani = 1 profesor – 4,5%

16 ani = 1 profesor – 4,5%

18 ani = 2 profesori – 9,1%

21ani = 2 profesori – 9,1%

36 ani = 4 profesori – 18,2%

38 ani = 3 profesori – 13,6%

40 ani = 3 profesori – 13,6%

În funcție de gradele didactice, avem următoarea situație:

Tabel 1: Centralizare grade didactice profesori lot cercetare

În reprezentare grafică rezultatele se prezintă astfel:

Fig. 1 Reprezentare grafică lot subiecți după criteriul grad didactic

Variabilele cercetării

Variabila independentă: relația dintre succesul școlar și stilul de conducere al profesorilor.

Variabile dependente: rezultatele școlare, stilul managerial al cadrului didactic, atitudinea față de activitatea din grădiniță, empatia dintre profesor și copiii grupei.

Descrierea metodicii cercetării

Cercetarea este de tipul practic-aplicativă, demersul abordat fiind cel inductiv. După metodologie și instrumentarul utilizate, este cercetare observațională. După finalitatea propusă este de dezvoltare. Având în vedere direcția de abordare în cercetările de dezvoltare, aceasta este cercetare transversală.

3.5 STRATEGIA CERCETĂRII

În activitatea la grupă, cadrele didactice din învățământul preșcolar recurg la cercetări pedagogice proprii, ori de câte ori constată piedici în abordarea unor noțiuni, scăderea randamentului copiilor sau orice alte neajunsuri în demersul instructiv-educativ pe care îl desfășoară. De asemenea, provocările sunt create și de schimbările ce au loc la nivelul învățământului preșcolar și al celui primar. În literatura de specialitate cercetarea pedagogică este definită ca fiind: „(…) o strategie proiectată și realizată în scopul de a surprinde relații și fapte noi între componentele acțiunii educaționale și de a elabora, pe această bază, soluții optime pentru problemele procesului educațional. Este un demers rațional, organizat în vederea surprinderii relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele acțiunii educaționale practice“ (Drăgan, I., Nicola, I., 2004, p. 6). O definire autorizată dată metodicii de cercetători în domeniul psiho-pedagogiei este: „(…) un sistem de prescripții, procedee, tehnici, mijloace prin care se concretizează aplicarea unei metode sau unui grup de metode; modelul concret de lucru în cercetare” (Dumitriu, C., 2004, p. 53). În prezenta cercetare am folosit următoarele metode de cercetare psihopedagogică: 1 Observația științifică

Observarea sistematică a preșcolarilor este una dintre metodele cu o largă arie de aplicabilitate. Această metodă constă în observarea copiilor într-un mod sistematic. În observarea continuă și orientată spre anumite aspecte această metodă pune în evidență comportamentele afectiv-atitudinale ale copiilor, indiferent de activitate. De exemplu, fișa de evaluare a competenței implicarea în jocurile și activitățile alese, am utilizat-o deoarece, atât observația pasivă, spontană, cât și observația provocată, științifică, oferă posibilitatea cadrului didactic de a colecta un material faptic bogat, fiind în măsură să furnizeze în același timp date referitoare la manifestarea preșcolarilor în timpul activităților, sau în activitățile extracurriculare. Prin folosirea acestei metode am obținut date referitoare la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de adaptare la o situație inedită, spiritul de observație, posibilitatea de reactualizare a cunoștințelor, reacția la întrebările adresate, gradul de concentrare, dezvoltarea atenției, rapiditatea și spontaneitatea răspunsurilor, caracteristici ale comportamentului. Am derulat observația în situații variate, iar datele obținute le-am consemnat fără a atrage atenția copiilor. Aceste date le-am corelat cu cele obținute prin alte metode. Observarea sistematică a oferit posibilitatea de a identifica la copii fapte de conduită care reflectă modul de abordare exercitat de profesorul pentru învățământul preșcolar. Astfel, stilul managerial al profesorului se reflectă în atitudinea și comportamentul preșcolarilor în cadrul activităților libere. Deseori copiii folosesc gesturile și expresiile auzite de la profesorul cu care își desfășoară activitatea în grădiniță. 2. Analiza produselor activității Cu ajutorul metodei de analiză a produselor activității am obținut informații despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale copiilor prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: jocuri, activitatea independentă, desene, povestiri, lucrări artistic-plastice. Prin aceste produse obținem informații importante legate de caracteristicile lor individuale, dar și caracteristici ale stilului managerial al profesorilor. Copiii timizi se manifestă mult mai liber în activitatea independentă sau în cele de exprimare prin desen față de activitățile de participare prin exprimare verbală. În aceste cazuri, stilul managerial încurajator contribuie la eliminarea barierelor de comunicare și manifestare. Progresul înregistrat se pune în evidență de la o etapa la alta, iar participarea va deveni mai nuanțată și calitatea exprimării va evolua. Testele docimologice oferă informații cantitative asupra fenomenului investigat, reprezentând: „(…) un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, I., 1994, p. 335). Toate testele trebuie concepute în corelație cu obiectivele operaționale stabilite, cuprinzând seturi de itemi prin care se va urmărit înregistrarea și evaluarea performanțelor, în vederea adaptării stilului managerial al cadului didactic pentru a contribui la dezvoltarea copiilor preșcolari. 3. Experimentul pedagogic Experimentul psihopedagogic este apreciat ca: „(…) cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date precise și obiective” (Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, p. 74). Este o formă particulară a experimentului natural și poate fi de două feluri: constatativ și formativ. Spre deosebire de experimentul constatativ ce vizează măsurarea și consemnarea unei situații, experimentul formativ presupune intervenția în grupul preșcolar în vederea determinării anumitor schimbări prin introducerea unor factori de progres. Astfel, în cadrul experimentului psihopedagogic de tip formativ, am verificat ipotezele stabilite. Experimentul a furnizat date de ordin cantitativ și calitativ, având un grad de precizie considerabil. Datele pe care le-am obținut sunt concludente, prelucrate și interpretate cu ajutorul metodelor și tehnicilor statistico-matematice. În ordonarea și gruparea datelor am apelat la următoarele tehnici statistico-matematice: tabele centralizatoare de rezultate analitice, prin care am consemnat rezultatele. Ca forme de reprezentare grafică am folosit histograma. În cadrul cercetării, metodele utilizate nu au fost aplicate izolat, ci s-au completat unele pe altele, obținând astfel informații corecte, obiective, concrete.

3.6 INSTRUMENTE DE LUCRU

În cercetare am folosit metoda anchetei pe bază de chestionar. Am aplicat chestionare celor 22 de cadre didactice de la Grădinița Nr. 1 cu Program Prelungit din Slatina, județul Olt. Pornind de la ipotezele și obiectivele cercetării am conceput un chestionar care vizează aflarea relațiilor dintre:

succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic;

prioritățile pe care le are grădinița, având în centru atenția față de interesele copiilor;

percepția cadrelor didactice despre modul în care se reflectă activitatea cu copiii în rândul părinților (întrebarea 10), dar și în cazul copiilor preșcolari (întrebarea 9);

autoaprecierea și încadrarea în unul dintre stilurile de conducere: autocrat, democrat, stilul de susținere, stilul laisser-faire.

Am conceput un chestionar cu 13 întrebări pentru cadrele didactice. Chestionarele cuprind întrebări de opinie, alături de întrebări factuale. Majoritatea întrebărilor sunt închise, cu variante de răspuns dihotonice, trihotonice sau scalate. Pentru întrebările semideschise sau deschise, respondenții au avut posibilitatea să încercuiască sau să bifeze un singur răspuns, adică cel pe care ei l-au considerat valabil. Profesorii chestionați au fost informați în prealabil despre obiectivele chestionarului, precum și despre confidențialitatea răspunsurilor (Anexa 1).

3.7 DATE EXPERIMENTALE ÎN URMA PRELUCRĂRII STATISTICE

Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor celor 22 de cadre didactice din învățământul preșcolar le-am centralizat în procente și apoi le-am reprezentat grafic, pentru a pune în evidență rezultatele. Am folosit în chestionare și în reprezentarea grafică următoarea notație: R1 pentru prima variantă de răspuns, R2 pentru cea de-a doua variantă, R3, R4, în funcție de variantele de răspuns. Prima afirmație a chestionarului a fost:

1) Cum apreciați următoarea afirmație: Consider copiii parteneri ai actului educativ desfășurat în grădiniță

R1: Adevărată – 13 răspunsuri = 59,1%

R2: Parțial adevărată – 6 răspunsuri = 27,3%

R3: Falsă – 2 răspunsuri = 9,1%

R4: Nu cunosc / Nu răspund – 1 răspuns =4,5%

Fig. 2 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 1

Din răspunsurile primite se observă că cel mai mare procent este înregistrat de alegerea conform căreia profesorii chestionați consideră adevărată afirmația conform căreia copiii sunt parteneri ai actului educative desfășurat in grădiniță. Peste un sfert consideră doar partial adevărată această afirmație, în timp ce falsă (R3) este apreciată de un procent mic, respectiv 9,1%. Reprezentarea grafică a rezultatelor este elocventă. Cea de-a doua întrebare a chestionarului a fost următoarea:

2)În activitatea cu preșcolarii, care dintre următoarele caracterizări considerați că vi se potrivește? Notați opțiunile cu o notă de la 1 la 5, unde 1 reprezintă cel mai puțin și 5 cel mai mult.

R1: Aduc la cunoștința copiilor soluțiile și deciziile mele. ⁯

R2: Adopt regulile și deciziile împreună cu copiii ⁯

R3: Explic de fiecare dată deciziile mele ⁯

R4: Susțin eforturile copiilor (ascult, accept, facilitez adoptarea deciziei pentru

soluționarea unei probleme) ⁯

Opțiunile exprimate se regăsesc centralizate în procente în tabelul următor:

Tabel 1: rezultate procentuale întrebarea 2

Fig. 3 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 2

Observăm echilibrul notării pentru cele patru variante de răspuns care fac trimitere la activitatea cu copiii. Profesorii chestionați respectă cerințele de ordin pedagogic și metodologic în activitatea cu preșcolarii, aducând la cunoștința copiilor soluțiile și deciziile luate, dar regulile și deciziile sunt luate împreună cu copiii, fiind explicate în majoritatea situațiilor. Se remarcă susținerea de care se bucură copiii din partea cadrelor didactice.

⁯ Cea de-a treia întrebare a fost:

3).În ce măsură considerați că stilul managerial al profesorului trebuie adaptat în funcție de grupa de preșcolari?

R1: În foarte mare măsură – 16 răspunsuri = 72,7%

R2: Într-o oarecare măsură – 5 răspunsuri = 22,8%

R3: În mică măsură – 0 răspunsuri = 0%

R4: Nu știu/ Nu răspund – 1 răspuns = 4,5%

Cadrele didactice chestionate consideră că stilul managerial trebuie să fie adaptat grupei de preșcolari în procent de 72,7% în foarte mare măsură și 22,8% într-o oarecare măsură. De remarcat este faptul că pentru alegerea de mică măsură nu există nicio preferință. În reprezentare grafică procentuală situația se prezintă astfel:

Fig. 4 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 3

A patra întrebare din testul aplicat a fost cu alegerea unei variante de răspuns, care presupunea argumentarea alegerii:

4).Considerați că există interdependență între succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic? Argumentați.

R1: Da, pentru că ……………………………………………………………………..

R2: Nu, pentru că ……………………………………………………………………..

Răspunsurile formulate de cadrele didactice au adus argumente în favoarea interdependentei dintre succesul școlar și stilul de conducere al educatoarelor. Dintre argumentele prezentate au fost:

Da, pentru că în educatoare copiii preșcolari văd un model pe care îl copiază în gesturi, atitudine și tonalitatea vocii.

Da. Copiii au nevoie de modele pe care le caută în cei din jur, în afara familiei.

Da. Hărnicia și implicarea cadrului didactic care lucrează cu preșcolarii se regăsește în atitudinea micuților în plan acțional.

Pentru opțiunea Nu, cadrele didactice nu au avut niciun argument. În reprezentare grafică răspunsurile la această întrebare arată astfel:

Fig. 5 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 4

Întrebarea a cincea:

5).Pe o scară numerică de la 1 la 5, unde 1 înseamnă cel mai puțin și 5 cel mai mult, apreciați următoarea afirmație: Grădinița trebuie să pună în centru atenției sale copilul, urmărind în mod prioritar:

R1: Elaborarea și implementarea unor proiecte în grădiniță ⁯

R2: Respectarea particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil ⁯

R3: Asigurarea flexibilității curriculum-ului în context cu particularitățile grupei ⁯

R4: Promovarea interculturalității, diversității, incluziunii ⁯

R5: Multiplicarea și diversificarea activităților extracurriculare în funcție de interesul copiilor ⁯

Reprezentarea grafică la această întrebare ilustrează catalogarea atribuită de cadrele didactice criteriilor prezentate. Datele procentuale obținute se regăsesc în tabelul următor:

Tabel 2: rezultate procentuale întrebarea 5

Fig. 6 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 5

6).Care din următoarele stiluri considerați că vi se potrivește?

R1: Stilul autocrat – 1 răspuns = 4,5% ⁯

R2: Stilul democrat – 3 răspunsuri = 13,6%⁯

R3: Stilul de susținere – 5 răspunsuri = 31,8% ⁯

R4: Stilul laisser-faire – 1 răspuns = 4,5% ⁯

R5: Consider că stilul meu este…… – 12 răspunsuri = 54,5%

Ultima variantă de răspuns, respectiv R5: Consider că stilul meu este, a fost opțiunea care a prezentat interes, educatoarele argumentând că stilul care li se potrivește este un cumul de stiluri care favorizează învățarea activă și implicarea copiilor preșcolari în toate activitățile desfăsurate.

Fig. 7 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 6

7).Completați următoarea afirmație: Stilul managerial al profesorului care lucrează în învățământul preșcolar este determinat de …………………………………………………………………….

Această afirmație a fost completată cu următoarele variante de răspuns:

Grupa de preșcolari; – 8 preferințe = 36,4%

Experiența didactică; – 5 preferințe = 22,7%

Perfecționarea continuă; – 3 preferințe = 13,6%

Temperamentul profesorului; – 4 preferințe = 18,2%

Cooperarea în colectiv; – 2 preferințe = 9,1%

În reprezentare grafică procentuală avem următoarelea configurație:

Fig. 8 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 7

Cea de-a opta întrebare a fost următoarea:

8).Ce credeți că apreciază cel mai mult preșcolarii cu care lucrați dumneavoastră în activitatea de la grupă? A fost o întrebare cu răspuns deschis, prin care am dat ocazia cadrelor didactice chestionate.

Prin această întrebare am urmărit să identificăm care este percepția imaginii proprii a profesorilor prin părerea preșcolarilor. Se constată o foarte bună cunoaștere a preșcolarilor de către cadrele didactice care lucrează la grupă, precum și preocuparea cadrelor didactice de a fi pe placul copiilor. În concluzie, există empatie între educatoarele care coordonează activitatea și copiii pe care-i coordonează. Dintre răspunsurile cele mai elocvente amintim:

Copiii apreciază la mine veselia și felul în care le vorbesc;

Cred că cel mai mult apreciază faptul că sunt imparțială, obiectivă;

M-aș bucura dacă preșcolarii cu care lucrez ar aprecia faptul că îi tratez cu afecțiune, la fel ca pe copiii mei.

Cea de-a noua întrebare a fost cu caracter deschis, prin care am urmarit să cunoaștem cun se percepe fiecare profesor chestionat.

9).Care este calitatea care vă caracterizează cel mai bine ca profesor? Am obținut date care reflectă modul cum este abordată activitatea cu grupele de preșcolari. Răspunsurile primite au următoarea configurație:

Dorința de a lucra cu copiii;

Dăruirea;

Continua pregătire;

Conștiinciozitatea;

Tactul pedagogic;

Implicarea;

Buna comunicare;

Continua adaptare;

Energia.

10).Considerați că părinții vă apreciază pentru, a fost penultima întrebare de conținut, la care variantele de răspuns au fost:

R1: Că le dați atenție de câte ori îi întâlniți – 4 răspunsuri = 18,2% ⁯

R2: Ceea ce spun copiii acasă despre cum se lucrează la grădiniță -15 răspunsuri = 68,2% ⁯

R3: Statutul de cadru didactic – 2 = 9,1%

R4: Altă variantă – 1 variantă = 4,5%

Această întrebare a chestionarului aplicat cadrelor didactice s-a axat pe ideea pe care o au cadrele didactice despre felul în care sunt percepute de către parinții preșcolarilor. Cu siguranță, orice cadru didactic își dorește să fie apreciat de părinții copiilor cu care lucrează, atât pentru munca de la clasă, cât și pentru calitățile de pedagog pe care și le pune în valoare în activitatea cu copiii. Dacă părinții le cunosc activitatea, rezultă că există o foarte bună comunicare a profesorilor cu familiile copiilor și, totodată că între părinți și copii există o foarte bună comunicare, fapt îmbucurător pentru activitatea educativă.

Reprezentarea grafică a rezultatelor este următoarea:

Fig. 9 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 10

Ultima întrebare din testul aplicat profesorilor care își desfășoară activitatea în învățământul preșcolar a vizat continuitatea în profesia actuală, fără nicio asociere cu satisfacția profesională. 11).Dacă ar fi să vă alegeți din nou profesia, în ce măsură apreciați că ați opta tot pentru profesor în învățământul preșcolar?

R1: Sigur da – 14 alegeri = 63,6%

R2: Într-o oarecare măsură – 3 alegeri = 13,6%

R3: În mică măsură – 2 alegeri = 9,1%

R4: Nu știu/ Nu răspund – 3 alegeri = 13,6%

Reprezentarea grafică a răspunsurilor este ilustrativă pentru implicarea de care cadrele didactice care lucrează cu copiii preșcolari dau dovadă.

Fig. 10 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 11

=== 492ae7d6176964fa19a38ef24b8b0226476a81f0_663968_1 ===

3.1.ARGUMENTUL CERCETĂRII

Prin această cercetare urmărim să identificăm percepția cadrelor didactice privind stilul managerial dezirabil al cadrelor didactice care lucrează în învățământul preșcolar. Faptul că învățarea participativ-creativă a devenit problema centrală a didacticii moderne a demarat numeroase căutări în vederea descoperirii modalităților eficiente de educare a copiilor în spiritul unei atitudini conștiente și active, care să-i antreneze permanent în activitatea de învățare și să-i înarmeze cu capacitățile necesare unei activități de învățare productivă care să solicite intens operațiile gândirii logice. Prin chestionarele aplicate am urmărit să identificăm care sunt elementele esențiale ale reușitei activităților instructive-educative, coroborate cu stilurile de conducere ale profesorilor care lucrează în învățământul preșcolar. Astfel, comunicarea profesor – copii constituie elementul esențial al realizării unei instruiri active, participative. Comunicarea stă la baza transmiterii informațiilor, regulilor, problemelor, înțelesurilor de către profesorul pentru învățământul preșcolar copiilor. Realizarea optimă a comunicării, a modalităților de a prezenta mesajele pe înțelesul preșcolarilor, intră în competența profesorilor care își desfășoară activitatea cu aceștia. Cadrele didactice care lucrează în învățământul preșcolar, perfecționându-și continuu activitatea, cunoscând particularitățile individuale ale copiilor cu care lucrează, valențele conținuturilor pe care trebuie să le atingă prin predare-învățare-evaluare, acționează astfel încât dezvoltarea aptitudinilor micuților să fie stimulată. Prin crearea unui context social- educațional adecvat, prin utilizarea metodelor cu eficiență și impact maxim pentru fiecare secvență de învățare, adaptând metodele de predare – învățare – evaluare pentru fiecare conținut, pentru fiecare formă de organizare și pentru profilul psihologic al copiilor, profesorul pentru învățământul preșcolar oferă cadrul optim de manifestare și dezvoltare intelectuală. Dacă din punct de vedere pedagogic în procesul de învățământ se respectă particularitățile de vârstă și cele individuale ale copiilor, ținând seama de faptul că modul de a percepe, de a înțelege, de a memora, de a opera pe plan mintal nu este identic la toți, atunci putem spune că preșcolarilor le sunt asigurate șanse egale de dezvoltare intelectuală. Din chestionarele aplicate reiese ideea potrivit căreia, managerul școlar, cel care are responsabilitatea educării și al formării preșcolarilor, a reprezentat în toate timpurile un model pentru copiii cu care lucrează la grupă, el fiind cel care determină multe din trăsăturile de caracter, comportament, sau modul de gândire, odată cu cunoștințele pe care le transmite în mod normal. Dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară este influențată în mod direct de profesorii cu care lucrează în grădiniță. Cerințele cadrelor didactice, aprecierile făcute asupra comportării copiilor, exemplul acestora îi impresionează pe micuți și le determină o comportare corespunzătoare. La această vârstă, în procesul de învățare se îmbogățesc cunoștințele și se dezvoltă procesele psihice, se formează deprinderi de muncă intelectuală și deprinderi practice, se dezvoltă aptitudinile creatoare, simțul estetic și cel artistic. Sub influența întregii activități didactice, a jocului, a procesului de învățământ în întregul său, în această perioadă are loc o intensă dezvoltare intelectuală a copiilor. Dezvoltarea psihică se realizează în stadii, fiecare fiind reprezentat printr-o configurație proprie de procese și însușiri psihice. În proiectarea activității ne punem probleme legate de cantitatea de informație ce se poate transmite în funcție de obiectivele curriculare, de criteriile de accesibilitate, sau direcțiile de acțiune. Relația dintre profesori și copiii preșcolari este corespunzătoare numai dacă este instalat climatul de învățare participativă, stilul de cooperare, fără abatere însă de la exigență. Având în vedere faptul că în grupa de copii aceștia sunt la niveluri diferite de instruire, se are în atenție fiecare nivel. Se impune ca preșcolarii să fie solicitați în mod activ pentru propria dezvoltare, pentru a le educa încrederea în propriile forțe. La grădiniță, profesorul care desfășoară activitatea cu copiii preșcolari este cel care influențează comportamentul unei grupe, al fiecărui preșcolar, prin tactul și talentul didactic. Activizarea copiilor în activitatea la grupă diferă de la o etapă la alta, în funcție de atitudinea acestora față de tema abordată, de gradul conștientizării obiectivelor ce urmează a fi realizate, de nivelul de dezvoltare a proceselor psihice. Pentru ca preșcolarii să fie participanți activi la lecții este necesară o bună cunoaștere a lor, apoi presupune înfăptuirea unei suite de acțiuni cum ar fi: trezirea și cultivarea interesului pentru cunoaștere, punerea în valoare a inteligenței în mod individual prin efort personal, exercitarea capacității de însușire a cunoștințelor, orientarea cunoștințelor teoretice spre problemele ridicate de practică, cultivarea spiritului de investigare, antrenarea în activitatea de evaluare a activității desfășurate. Deosebit de importantă este etapa de pregătire psihologică pentru învățare. Pentru a-i face pe copiii cu care lucrăm participanți activi în cadrul activităților, trebuie să găsim baza motivațională adecvată. Forța dinamizatoare a motivației determină calitatea învățării. Motivația prin tensiunea intreioară dirijată spre obiectivele propuse are funcții de activizare, de dirijare a conduitei copiilor în vederea realizării scopului pentru care s-a optat. Având în vedere vârsta și experiența de învățare, pentru copiii preșcolari motivația nu este suficientă pentru a le menține atenția pe parcursul activității. E necesară sensibilizarea, orientarea interesului, a atenției, spre ceea ce urmează să fie învățat. Sensibilizarea presupune crearea surprizei, a suprapunerii ineditului situației prezentate peste așteptările copiilor Cercetările în domeniul psihologiei preșcolarilor au pus în evidență curiozitatea de care dau dovadă copiii la această vârstă. Noul statut, cel de preșcolar, schimbă atât conținutul activității sale anterioare, cât și poziția sa în societate, învățarea fiind o activitate dirijată, serioasă, cu răspundere. Această calitate aduce modificări în relațiile copilului cu cei din jur. În grădiniță se formează nu numai priceperi și deprinderi, ci și obișnuințe cum ar fi cea care vizează comportarea în societate. Este vorba de conduita civilizată, ale cărei temelii sunt puse din perioada preșcolară și pe care școala, prin activitățile de învățare și joc, le cultivă sistematic. Cadrul psihopedagogic și social cel mai propice apropierii de elevi în scopul cunoașterii lor și tratării diferențiate îl constituie atât activitățile educative, manifestările din timpul pauzelor, cât mai ales, activitățile desfașurate extracurricular, în mediu diferit de cel al grupei, ocazie cu care comportamentul iese din regulile grădiniței. Pentru a realiza o educație eficientă cerințele familiei și ale grădiniței trebuie să fie în concordanță. Evitarea unor situații în care copilul să se simtă azvârlit de colo- colo, situații în care asupra lui se abat o ploaie de sfaturi, care pentru puterea lui de înțelegere contrazic realitățile cunoscute, este necesar să fie abordat un climat educativ concentric, în care sfaturile primite din familie să fie aceleași cu cele transmise la grădiniță. Absența joncțiunii factorilor educativi (școală-familie), produce haosul, dă naștere unor elemente de anarhie în mintea copilului, deoarece el se vede pus în situația de a nu mai ști după cine să se ia. Exemplul pozitiv pentru un copil este imaginea pe care el și-o face în anumite situații. În urma chestionării cadrelor didactice s-a conturat ideea potrivit căreia exercitarea unei tutelări excesive, efectuarea în locul copiilor a activităților pe care singur este în stare să le facă, blochează tendința spre independență, spre efort și o dezvoltare normală. Realizarea unei cerințe prin eforturi proprii produce mari satisfacții copilului, iar la vârsta preșcolară procesul căutării, al activității devine mai interesant decât rezultatul obținut. Preșcolarii vor acționa din proprie inițiativã doar dacă deprinderile le fac plăcere. Atunci când sunt îndrumați cu tact și răbdare, când sunt ajutați, deprinderile se formează cu ușurință. O atenție deosebită trebuie acordată exersării sistematice a unei deprinderi, zi cu zi. Dacă nu se repetă un timp mai îndelungat, ceea ce s-a clădit în timp se poate distruge într-o perioadă foarte scurtă. Se știe că autoritatea este una din problemele mari ale educației ca și a pedagogiei în general. Un cadru didactic lipsit de autoritate nu poate convinge copiii de valoarea cuvintelor sau faptelor sale și de aceea recomandările și modelele pe care le exprimă își pierd înțelesul, se depreciază, nu sunt asimilate. Profesorul cu autoritate nu este o persoană temută, o persoană ale cărei ordine și indicații sunt respectate necondiționat, ci o persoană care se bucură de prestigiu, un om luat în serios care inspiră încredere și afecțiune, deoarece copiii știu din experiență că opiniile, sfaturile, soluțiile și deciziile lui sunt întotdeauna corecte, motivate și avantajoase pentru ei. O astfel de autoritate este o foarte bună metodă ce ordonează universul moral al copilului, îi oferă acestuia modele de atitudini și comportamente adecvate și oportune. O autoritate eficientă este întemeietă pe fermitate, nu pe asprime, pe luciditate, competență, siguranță și consecvență, pe coerență logică și comportamentală. Crearea și menținerea unui climat de încredere, asigurarea unei atmosfere de lucru stimulatoare sunt condiții indispensabile în vederea asigurării unei participări active a copiilor la activitate.

3.2. IPOTEZELE CERCETRII

Ipoteza 1

Dacă prelucrarea și transmiterea cerintelor curriculum-ui se face de către cadrul didactic, atunci cerințele constituie forță formativ-educativă Ipoteza 2

Dacă profesorul pentru învățământul preșcolar dovedește măiestrie și tact pedagogic, atunci se influențează succesul școlar pentru copiii din grădiniță

Ipoteza 3

Dacă stilul managerial al profesorului pentru învățământul preșcolar este unul de tip democratic, participativ pentru preșcolari, atunci este influențat pozitiv succesul școlar

Ipoteza 4

Dacă se abordează un mod de conducere dominator al grupei de copii, atunci conduce la instalarea unui climat de autoritate, care exclude competența și care determină la preșcolari incapacitatea de concentrare, lipsa motivației pentru o activitate

3.3 OBIECTIVELE CERCETRII

Să determinăm măsura în care stilul profesorului influențează motivația pentru învățare;

Să identificăm relația dintre succesul școlar și abilitățile de manager ale cadrelor didactice care lucrează în învățământul preșcolar;

Să demonstrăm că abordarea unui stil managerial integrator, cooperant cu grupa de preșcolari, motivant pentru activitatea de învățare, determină la copii manifestarea spontaneității, inițiativei, dorinței de afirmare;

Să deducem cauzele care generează insucces școlar, ca efect al stilului de conducere exercitat de cadrul didactic asupra copiilor de vârstă preșcolară;

3.4 EȘANTIONUL INVESTIGAT

Locul de desfășurare al cercetării

Cercetarea s-a desfășurat la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 din localitatea Slatina, județul Olt.

Perioada de cercetare Cercetarea s-a desfășurat în perioada martie-mai, 2018.

Disciplinele de studiu implicate Activitățile pe domenii din grădiniță

Eșantionul de subiecți Este format din 22 de cadre didactice, cu o vechime în învățământ cuprinsă între 40 de ani și profesor debutant, astfel:

2 ani = 1 profesor – 4,5%

3 ani = 1 profesor – 4,5%

4 ani = 1 profesor – 4,5%

7 ani= 2 profesori – 9,1%

10 ani = 1 profesor – 4,5%

12 ani = 1 profesor – 4,5%

16 ani = 1 profesor – 4,5%

18 ani = 2 profesori – 9,1%

21ani = 2 profesori – 9,1%

36 ani = 4 profesori – 18,2%

38 ani = 3 profesori – 13,6%

40 ani = 3 profesori – 13,6%

În funcție de gradele didactice, avem următoarea situație:

Tabel 1: Centralizare grade didactice profesori lot cercetare

În reprezentare grafică rezultatele se prezintă astfel:

Fig. 1 Reprezentare grafică lot subiecți după criteriul grad didactic

Variabilele cercetării

Variabila independentă: relația dintre succesul școlar și stilul de conducere al profesorilor.

Variabile dependente: rezultatele școlare, stilul managerial al cadrului didactic, atitudinea față de activitatea din grădiniță, empatia dintre profesor și copiii grupei.

Descrierea metodicii cercetării

Cercetarea este de tipul practic-aplicativă, demersul abordat fiind cel inductiv. După metodologie și instrumentarul utilizate, este cercetare observațională. După finalitatea propusă este de dezvoltare. Având în vedere direcția de abordare în cercetările de dezvoltare, aceasta este cercetare transversală.

3.5 STRATEGIA CERCETĂRII

În activitatea la grupă, cadrele didactice din învățământul preșcolar recurg la cercetări pedagogice proprii, ori de câte ori constată piedici în abordarea unor noțiuni, scăderea randamentului copiilor sau orice alte neajunsuri în demersul instructiv-educativ pe care îl desfășoară. De asemenea, provocările sunt create și de schimbările ce au loc la nivelul învățământului preșcolar și al celui primar. În literatura de specialitate cercetarea pedagogică este definită ca fiind: „(…) o strategie proiectată și realizată în scopul de a surprinde relații și fapte noi între componentele acțiunii educaționale și de a elabora, pe această bază, soluții optime pentru problemele procesului educațional. Este un demers rațional, organizat în vederea surprinderii relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele acțiunii educaționale practice“ (Drăgan, I., Nicola, I., 2004, p. 6). O definire autorizată dată metodicii de cercetători în domeniul psiho-pedagogiei este: „(…) un sistem de prescripții, procedee, tehnici, mijloace prin care se concretizează aplicarea unei metode sau unui grup de metode; modelul concret de lucru în cercetare” (Dumitriu, C., 2004, p. 53). În prezenta cercetare am folosit următoarele metode de cercetare psihopedagogică: 1 Observația științifică

Observarea sistematică a preșcolarilor este una dintre metodele cu o largă arie de aplicabilitate. Această metodă constă în observarea copiilor într-un mod sistematic. În observarea continuă și orientată spre anumite aspecte această metodă pune în evidență comportamentele afectiv-atitudinale ale copiilor, indiferent de activitate. De exemplu, fișa de evaluare a competenței implicarea în jocurile și activitățile alese, am utilizat-o deoarece, atât observația pasivă, spontană, cât și observația provocată, științifică, oferă posibilitatea cadrului didactic de a colecta un material faptic bogat, fiind în măsură să furnizeze în același timp date referitoare la manifestarea preșcolarilor în timpul activităților, sau în activitățile extracurriculare. Prin folosirea acestei metode am obținut date referitoare la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de adaptare la o situație inedită, spiritul de observație, posibilitatea de reactualizare a cunoștințelor, reacția la întrebările adresate, gradul de concentrare, dezvoltarea atenției, rapiditatea și spontaneitatea răspunsurilor, caracteristici ale comportamentului. Am derulat observația în situații variate, iar datele obținute le-am consemnat fără a atrage atenția copiilor. Aceste date le-am corelat cu cele obținute prin alte metode. Observarea sistematică a oferit posibilitatea de a identifica la copii fapte de conduită care reflectă modul de abordare exercitat de profesorul pentru învățământul preșcolar. Astfel, stilul managerial al profesorului se reflectă în atitudinea și comportamentul preșcolarilor în cadrul activităților libere. Deseori copiii folosesc gesturile și expresiile auzite de la profesorul cu care își desfășoară activitatea în grădiniță. 2. Analiza produselor activității Cu ajutorul metodei de analiză a produselor activității am obținut informații despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale copiilor prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: jocuri, activitatea independentă, desene, povestiri, lucrări artistic-plastice. Prin aceste produse obținem informații importante legate de caracteristicile lor individuale, dar și caracteristici ale stilului managerial al profesorilor. Copiii timizi se manifestă mult mai liber în activitatea independentă sau în cele de exprimare prin desen față de activitățile de participare prin exprimare verbală. În aceste cazuri, stilul managerial încurajator contribuie la eliminarea barierelor de comunicare și manifestare. Progresul înregistrat se pune în evidență de la o etapa la alta, iar participarea va deveni mai nuanțată și calitatea exprimării va evolua. Testele docimologice oferă informații cantitative asupra fenomenului investigat, reprezentând: „(…) un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, I., 1994, p. 335). Toate testele trebuie concepute în corelație cu obiectivele operaționale stabilite, cuprinzând seturi de itemi prin care se va urmărit înregistrarea și evaluarea performanțelor, în vederea adaptării stilului managerial al cadului didactic pentru a contribui la dezvoltarea copiilor preșcolari. 3. Experimentul pedagogic Experimentul psihopedagogic este apreciat ca: „(…) cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date precise și obiective” (Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, p. 74). Este o formă particulară a experimentului natural și poate fi de două feluri: constatativ și formativ. Spre deosebire de experimentul constatativ ce vizează măsurarea și consemnarea unei situații, experimentul formativ presupune intervenția în grupul preșcolar în vederea determinării anumitor schimbări prin introducerea unor factori de progres. Astfel, în cadrul experimentului psihopedagogic de tip formativ, am verificat ipotezele stabilite. Experimentul a furnizat date de ordin cantitativ și calitativ, având un grad de precizie considerabil. Datele pe care le-am obținut sunt concludente, prelucrate și interpretate cu ajutorul metodelor și tehnicilor statistico-matematice. În ordonarea și gruparea datelor am apelat la următoarele tehnici statistico-matematice: tabele centralizatoare de rezultate analitice, prin care am consemnat rezultatele. Ca forme de reprezentare grafică am folosit histograma. În cadrul cercetării, metodele utilizate nu au fost aplicate izolat, ci s-au completat unele pe altele, obținând astfel informații corecte, obiective, concrete.

3.6 INSTRUMENTE DE LUCRU

În cercetare am folosit metoda anchetei pe bază de chestionar. Am aplicat chestionare celor 22 de cadre didactice de la Grădinița Nr. 1 cu Program Prelungit din Slatina, județul Olt. Pornind de la ipotezele și obiectivele cercetării am conceput un chestionar care vizează aflarea relațiilor dintre:

succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic;

prioritățile pe care le are grădinița, având în centru atenția față de interesele copiilor;

percepția cadrelor didactice despre modul în care se reflectă activitatea cu copiii în rândul părinților (întrebarea 10), dar și în cazul copiilor preșcolari (întrebarea 9);

autoaprecierea și încadrarea în unul dintre stilurile de conducere: autocrat, democrat, stilul de susținere, stilul laisser-faire.

Am conceput un chestionar cu 13 întrebări pentru cadrele didactice. Chestionarele cuprind întrebări de opinie, alături de întrebări factuale. Majoritatea întrebărilor sunt închise, cu variante de răspuns dihotonice, trihotonice sau scalate. Pentru întrebările semideschise sau deschise, respondenții au avut posibilitatea să încercuiască sau să bifeze un singur răspuns, adică cel pe care ei l-au considerat valabil. Profesorii chestionați au fost informați în prealabil despre obiectivele chestionarului, precum și despre confidențialitatea răspunsurilor (Anexa 1).

3.7 DATE EXPERIMENTALE ÎN URMA PRELUCRĂRII STATISTICE

Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor celor 22 de cadre didactice din învățământul preșcolar le-am centralizat în procente și apoi le-am reprezentat grafic, pentru a pune în evidență rezultatele. Am folosit în chestionare și în reprezentarea grafică următoarea notație: R1 pentru prima variantă de răspuns, R2 pentru cea de-a doua variantă, R3, R4, în funcție de variantele de răspuns. Prima afirmație a chestionarului a fost:

1) Cum apreciați următoarea afirmație: Consider copiii parteneri ai actului educativ desfășurat în grădiniță

R1: Adevărată – 13 răspunsuri = 59,1%

R2: Parțial adevărată – 6 răspunsuri = 27,3%

R3: Falsă – 2 răspunsuri = 9,1%

R4: Nu cunosc / Nu răspund – 1 răspuns =4,5%

Fig. 2 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 1

Din răspunsurile primite se observă că cel mai mare procent este înregistrat de alegerea conform căreia profesorii chestionați consideră adevărată afirmația conform căreia copiii sunt parteneri ai actului educative desfășurat in grădiniță. Peste un sfert consideră doar partial adevărată această afirmație, în timp ce falsă (R3) este apreciată de un procent mic, respectiv 9,1%. Reprezentarea grafică a rezultatelor este elocventă. Cea de-a doua întrebare a chestionarului a fost următoarea:

2)În activitatea cu preșcolarii, care dintre următoarele caracterizări considerați că vi se potrivește? Notați opțiunile cu o notă de la 1 la 5, unde 1 reprezintă cel mai puțin și 5 cel mai mult.

R1: Aduc la cunoștința copiilor soluțiile și deciziile mele. ⁯

R2: Adopt regulile și deciziile împreună cu copiii ⁯

R3: Explic de fiecare dată deciziile mele ⁯

R4: Susțin eforturile copiilor (ascult, accept, facilitez adoptarea deciziei pentru

soluționarea unei probleme) ⁯

Opțiunile exprimate se regăsesc centralizate în procente în tabelul următor:

Tabel 1: rezultate procentuale întrebarea 2

Fig. 3 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 2

Observăm echilibrul notării pentru cele patru variante de răspuns care fac trimitere la activitatea cu copiii. Profesorii chestionați respectă cerințele de ordin pedagogic și metodologic în activitatea cu preșcolarii, aducând la cunoștința copiilor soluțiile și deciziile luate, dar regulile și deciziile sunt luate împreună cu copiii, fiind explicate în majoritatea situațiilor. Se remarcă susținerea de care se bucură copiii din partea cadrelor didactice.

⁯ Cea de-a treia întrebare a fost:

3).În ce măsură considerați că stilul managerial al profesorului trebuie adaptat în funcție de grupa de preșcolari?

R1: În foarte mare măsură – 16 răspunsuri = 72,7%

R2: Într-o oarecare măsură – 5 răspunsuri = 22,8%

R3: În mică măsură – 0 răspunsuri = 0%

R4: Nu știu/ Nu răspund – 1 răspuns = 4,5%

Cadrele didactice chestionate consideră că stilul managerial trebuie să fie adaptat grupei de preșcolari în procent de 72,7% în foarte mare măsură și 22,8% într-o oarecare măsură. De remarcat este faptul că pentru alegerea de mică măsură nu există nicio preferință. În reprezentare grafică procentuală situația se prezintă astfel:

Fig. 4 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 3

A patra întrebare din testul aplicat a fost cu alegerea unei variante de răspuns, care presupunea argumentarea alegerii:

4).Considerați că există interdependență între succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic? Argumentați.

R1: Da, pentru că ……………………………………………………………………..

R2: Nu, pentru că ……………………………………………………………………..

Răspunsurile formulate de cadrele didactice au adus argumente în favoarea interdependentei dintre succesul școlar și stilul de conducere al educatoarelor. Dintre argumentele prezentate au fost:

Da, pentru că în educatoare copiii preșcolari văd un model pe care îl copiază în gesturi, atitudine și tonalitatea vocii.

Da. Copiii au nevoie de modele pe care le caută în cei din jur, în afara familiei.

Da. Hărnicia și implicarea cadrului didactic care lucrează cu preșcolarii se regăsește în atitudinea micuților în plan acțional.

Pentru opțiunea Nu, cadrele didactice nu au avut niciun argument. În reprezentare grafică răspunsurile la această întrebare arată astfel:

Fig. 5 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 4

Întrebarea a cincea:

5).Pe o scară numerică de la 1 la 5, unde 1 înseamnă cel mai puțin și 5 cel mai mult, apreciați următoarea afirmație: Grădinița trebuie să pună în centru atenției sale copilul, urmărind în mod prioritar:

R1: Elaborarea și implementarea unor proiecte în grădiniță ⁯

R2: Respectarea particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil ⁯

R3: Asigurarea flexibilității curriculum-ului în context cu particularitățile grupei ⁯

R4: Promovarea interculturalității, diversității, incluziunii ⁯

R5: Multiplicarea și diversificarea activităților extracurriculare în funcție de interesul copiilor ⁯

Reprezentarea grafică la această întrebare ilustrează catalogarea atribuită de cadrele didactice criteriilor prezentate. Datele procentuale obținute se regăsesc în tabelul următor:

Tabel 2: rezultate procentuale întrebarea 5

Fig. 6 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 5

6).Care din următoarele stiluri considerați că vi se potrivește?

R1: Stilul autocrat – 1 răspuns = 4,5% ⁯

R2: Stilul democrat – 3 răspunsuri = 13,6%⁯

R3: Stilul de susținere – 5 răspunsuri = 31,8% ⁯

R4: Stilul laisser-faire – 1 răspuns = 4,5% ⁯

R5: Consider că stilul meu este…… – 12 răspunsuri = 54,5%

Ultima variantă de răspuns, respectiv R5: Consider că stilul meu este, a fost opțiunea care a prezentat interes, educatoarele argumentând că stilul care li se potrivește este un cumul de stiluri care favorizează învățarea activă și implicarea copiilor preșcolari în toate activitățile desfăsurate.

Fig. 7 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 6

7).Completați următoarea afirmație: Stilul managerial al profesorului care lucrează în învățământul preșcolar este determinat de …………………………………………………………………….

Această afirmație a fost completată cu următoarele variante de răspuns:

Grupa de preșcolari; – 8 preferințe = 36,4%

Experiența didactică; – 5 preferințe = 22,7%

Perfecționarea continuă; – 3 preferințe = 13,6%

Temperamentul profesorului; – 4 preferințe = 18,2%

Cooperarea în colectiv; – 2 preferințe = 9,1%

În reprezentare grafică procentuală avem următoarelea configurație:

Fig. 8 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 7

Cea de-a opta întrebare a fost următoarea:

8).Ce credeți că apreciază cel mai mult preșcolarii cu care lucrați dumneavoastră în activitatea de la grupă? A fost o întrebare cu răspuns deschis, prin care am dat ocazia cadrelor didactice chestionate.

Prin această întrebare am urmărit să identificăm care este percepția imaginii proprii a profesorilor prin părerea preșcolarilor. Se constată o foarte bună cunoaștere a preșcolarilor de către cadrele didactice care lucrează la grupă, precum și preocuparea cadrelor didactice de a fi pe placul copiilor. În concluzie, există empatie între educatoarele care coordonează activitatea și copiii pe care-i coordonează. Dintre răspunsurile cele mai elocvente amintim:

Copiii apreciază la mine veselia și felul în care le vorbesc;

Cred că cel mai mult apreciază faptul că sunt imparțială, obiectivă;

M-aș bucura dacă preșcolarii cu care lucrez ar aprecia faptul că îi tratez cu afecțiune, la fel ca pe copiii mei.

Cea de-a noua întrebare a fost cu caracter deschis, prin care am urmarit să cunoaștem cun se percepe fiecare profesor chestionat.

9).Care este calitatea care vă caracterizează cel mai bine ca profesor? Am obținut date care reflectă modul cum este abordată activitatea cu grupele de preșcolari. Răspunsurile primite au următoarea configurație:

Dorința de a lucra cu copiii;

Dăruirea;

Continua pregătire;

Conștiinciozitatea;

Tactul pedagogic;

Implicarea;

Buna comunicare;

Continua adaptare;

Energia.

10).Considerați că părinții vă apreciază pentru, a fost penultima întrebare de conținut, la care variantele de răspuns au fost:

R1: Că le dați atenție de câte ori îi întâlniți – 4 răspunsuri = 18,2% ⁯

R2: Ceea ce spun copiii acasă despre cum se lucrează la grădiniță -15 răspunsuri = 68,2% ⁯

R3: Statutul de cadru didactic – 2 = 9,1%

R4: Altă variantă – 1 variantă = 4,5%

Această întrebare a chestionarului aplicat cadrelor didactice s-a axat pe ideea pe care o au cadrele didactice despre felul în care sunt percepute de către parinții preșcolarilor. Cu siguranță, orice cadru didactic își dorește să fie apreciat de părinții copiilor cu care lucrează, atât pentru munca de la clasă, cât și pentru calitățile de pedagog pe care și le pune în valoare în activitatea cu copiii. Dacă părinții le cunosc activitatea, rezultă că există o foarte bună comunicare a profesorilor cu familiile copiilor și, totodată că între părinți și copii există o foarte bună comunicare, fapt îmbucurător pentru activitatea educativă.

Reprezentarea grafică a rezultatelor este următoarea:

Fig. 9 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 10

Ultima întrebare din testul aplicat profesorilor care își desfășoară activitatea în învățământul preșcolar a vizat continuitatea în profesia actuală, fără nicio asociere cu satisfacția profesională. 11).Dacă ar fi să vă alegeți din nou profesia, în ce măsură apreciați că ați opta tot pentru profesor în învățământul preșcolar?

R1: Sigur da – 14 alegeri = 63,6%

R2: Într-o oarecare măsură – 3 alegeri = 13,6%

R3: În mică măsură – 2 alegeri = 9,1%

R4: Nu știu/ Nu răspund – 3 alegeri = 13,6%

Reprezentarea grafică a răspunsurilor este ilustrativă pentru implicarea de care cadrele didactice care lucrează cu copiii preșcolari dau dovadă.

Fig. 10 Reprezentare grafică răspunsuri întrebarea 11

Prin chestionarele aplicate cadrelor didactice am identificat stilurile profesorilor pentru învățământul preșcolar, ca manager al grupelor cu care lucrează. Pentru a realiza o educație eficientă, care să determine progres și succes scolar, fiecare cadru didactic care lucrează cu copiii preșcolari trebuie să fie un bun psiholog, un adult apropiat de nevoile si așteptările copiilor de vârstă preșcolară, un bun organizator și îndrumător, și nu în ultimul rând, un apropiat și colaborator al părinților. În același timp, am constatat că educatoarele sunt preocupate de asigurarea unui climat prielnic pentru realizarea educației. Deși există cursuri de management educațional, cadrele didactice, în calitate de manager al grupei, trebuie să-și formeze un stil propriu de conducere a grupului de copii, stil care este determinat de profilul psihosocioprofesional, respectiv: caracterul, temperamentul, pregătirea și experiența fiecăruia. Din răspunsurile primite la întrebările chestionarului, se confirma ideea că stilul de conducere al cadrului didactic are influență hotărâtoare asupra preșcolarilor. Profesorul constituie un model comportamental, atitudinal și profesional. În condițiile în care este recomandată abordarea unui învățământ participativ-formativ, unde copiii sunt actorii, iar cadrul didactic regizorul din umbră, putem spune că eficiența actului educativ este asigurată.

3.8 ANALIZA REZULTATELOR

Verificarea ipotezelor cercetării

Ipoteza 1 Dacă prelucrarea și transmiterea cerintelor curriculum-ui se face de către cadrul didactic, atunci cerințele constituie forță formativ-educativă

Răspunsurile date de cadrele didactice la întrebările care vizau activitatea desfășurată în grădiniță sunt ilustrative și confirmă ipoteza 1, adică Dacă prelucrarea și transmiterea cerintelor curriculum-ui se face de către cadrul didactic, atunci cerințele constituie forță formativ-educativă:

Copiii vin cu plăcere la grădiniță, iar acasă pot relata despre ceea ce au făcut acolo, deoarece activitățile le-au stârnit interesul și le face plăcere să își amintească de ele. Faptul că la întrebările 8 și 9 ale chestionarului, respectiv Ce credeți că apreciază cel mai mult preșcolarii cu care lucrați dumneavoastră în activitatea de la grupă? și Care este calitatea care vă caracterizează cel mai bine ca profesor? dominanta de răspuns este cea în care este cunoscută activitatea din grădiniță, întărește ideea că forța formativ-educativă a cunoștințelor este asigurată prin prelucrarea și transmiterea datelor de către cadrul didactic. Ipoteza 2

Dacă educatoarea dovedește măiestrie și tact pedagogic, atunci se influențează succesul școlar pentru copiii din grădiniță Pentru a verifica această ipoteză, în setul de chestionare aplicat educatoarelor am cuprins întrebări de forma:

Considerați că există interdependență între succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic? Argumentați.

Da, pentru că în educatoare copiii preșcolari văd un model pe care îl copiază în gesturi, atitudine și tonalitatea vocii.

Da. Copiii au nevoie de modele pe care le caută în cei din jur, în afara familiei. Da. Hărnicia și implicarea cadrului didactic care lucrează cu preșcolarii se regăsește în atitudinea micuților în plan acțional.

Grădinița trebuie să pună în centrul atenției sale copilul, urmărind în mod prioritar:

Respectarea particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil

Asigurarea flexibilității curriculum-ului în context cu particularitățile grupei Promovarea interculturalității, diversității, incluziunii –

Multiplicarea și diversificarea activităților extracurriculare în funcție de interesul copiilor. Copiii dovedesc interes pentru activitatea din grădiniță, ca urmare a implicării cadrului didactic, adică profesorii care dovedesc măiestrie și tact pedagogic influențează succesul școlar pentru copiii din grădiniță.

Ipoteza 3

Dacă stilul managerial al educatoarei este unul de tip democratic, participativ pentru preșcolari, atunci este influențat pozitiv succesul școlar Verificarea acestei ipoteze am realizat-o prin întrebări pentru a afla părerea despre modul cum este perceput cadrul didactic de cei cu care lucrează, prin argumentarea felului în care cred că sunt percepuți de preșcolari. Astfel, la întrebarea:

Întrebarea adresată cadrelor didactice a presupus intuirea modului în care sunt percepute de către copiii preșcolari. Întrebarea a fost cu răspuns deschis, adică:

Ce credeți că apreciază cel mai mult copiii dumneavoastră în activitatea de la grupă?

Copiii apreciază la mine veselia și felul în care le vorbesc;

Cred că cel mai mult apreciază faptul că sunt imparțială, obiectivă;

M-aș bucura dacă preșcolarii cu care lucrez ar aprecia faptul că îi tratez cu afecțiune, la fel ca pe copiii mei.

Se observă că ideea principală este cea prin care cadrele didactice chestionate consideră că prin stilul de lucru contribuie la succesul școlar al preșcolarilor. Din răspunsurile formulate de educatoare, se confirmă ipoteza potrivit căreia stilul managerial de tip democratic al educatoarei, participativ pentru preșcolari, influențează pozitiv succesul școlar. Educatoarele, prin răspunsurile la întrebarea: În activitatea cu preșcolarii, care dintre următoarele caracterizări considerați că vi se potrivește? au enumerat caracteristicile stilului managerial democratic, adică: Aduc la cunoștința elevilor soluțiile și deciziile mele dominantă nota 4 Adopt regulile și deciziile împreună cu copiii dominantă nota 5 Explic de fiecare dată deciziile mele dominantă nota 3 Susțin eforturile copiilor (ascult, accept, facilitez adoptarea deciziei pentru soluționarea unei probleme) dominantă nota 5 Tot în susținerea ipotezei că Dacă stilul managerial al educatoarei este unul de tip democratic, participativ pentru preșcolari, atunci este influențat pozitiv succesul școlar, sunt și opțiunile pentru variantele propuse la întrebarea: Grădinița trebuie să pună în centru atenției sale copilul, urmărind în mod prioritar: Elaborarea și implementarea unor proiecte în grădiniță – predominantă nota 2 Respectarea particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil – nota 5 Asigurarea flexibilității curriculum-ului în context cu particularitățile grupei – nota 3 Promovarea interculturalității, diversității, incluziunii – predominantă nota 4 Multiplicarea și diversificarea activităților extracurriculare în funcție de interesul copiilor – predominantă nota 5. Încadrarea în unul din stilurile de conducere bine definit nu este agreată de respondenți, aceștia preferând varianta unui cumul de caracteristici din stiluri diferite, astfel alese încât să favorizeze învățarea activă și implicarea directă a preșcolarilor în activitățile desfășurate. Ca o concluzie la cele prezentate în susținerea acestei ipoteze, cadrele didactice cunosc foarte bine importanța pe care o are stilul managerial pentru asigurarea succesului școlar copiilor cu care lucrează.

Ipoteza 4

Dacă se abordează un mod de conducere dominator al grupei de copii, atunci conduce la instalarea unui climat de autoritate, care exclude competența și care determină la preșcolari incapacitatea de concentrare, lipsa motivației pentru o activitate Prin argumentele aduse în favoarea primelor trei ipoteze potrivit cărora succesul școlar este influențat de stilul de conducere al cadrului didactic și prin dezaprobarea stilului de conducere dominator, se conturează ideea potrivit căreia un mod de conducere dominator al grupei de copii, corelat cu instalarea unui climat de autoritate, duce la excluderea competenței, la obstrucționarea capacității de concentrare și lipsa insuccesului școlar. Altfel spus, personalitatea managerului în învățământul preșcolar sau în cel primar, trebuie să fie în concordanță cu cea a grupei sau a clasei, având în vedere faptul că rezultatele copiilor sunt condiționate de stilul și calitățile cadrului didactic. Succesul școlar este strâns legat de aspectele manageriale, de calitățile și abilitățile de dascăl care îndrumă și nu obstrucționează dezvoltarea și afirmarea individuală a celor pe care îi educă.

Concluzii

Datele experimentale rezultate în urma cercetării întreprinse permit formularea unor observații si concluzii care să contribuie la îmbunătățirea demersului didactic și a activității cu copiii preșcolari. Folosirea în activitatea didactică a unor diverse metode și procedee activ-participative, crearea unor situații de învățare bazate pe autonomia intelectuală și acțională a copiilor, stimularea imaginației creatoare, a potențialului creator, a gândirii critice, dar și a gândirii divergente centrată pe strategii euristice, sunt modalitățile prin care se asigură succesul școlar, iar pentru cadrul didactic reprezintă calitățile unui bun manager. Cunoștințele prevăzute în curriculum oficial constituie forță formativ-educativă numai în urma prelucrării și transmiterii lor de către cadrul didactic. Doar cadrul didactic poate valorifica și eficientiza potențialul pedagogic pe care-l au mijloacele de învățământ, tradiționale sau moderne, precum și strategiile didactice, în favoarea copiilor, în scopul dezvoltării intelectuale și afective. Cercetările de specialitate demonstrează că activitatea cadrului didactic este hotărâtoare în organizarea, planificarea, coordonarea și îndrumarea întregii activități pe care o desfășoară cu copiii. Abordarea unui stil de conducere dictatorial, dominator al colectivului de copii determină instalarea unui climat de autoritate, care limitează sau chiar exclude competența. Aceast stil are repercursiuni asupra copiilor, determinând incapacitate de concentrare, lipsa motivației față de activitatea școlară. Manifestarea spontaneității, inițiativei, dorinței de afirmare și învățarea eficientă are loc doar în condițiile în care cadrul didactic adoptă un stil managerial integrator, cooperant, motivant și stimulativ. Calitățile de manager ale unui cadru didactic se pun în valoare prin copii, prin ceea ce știu aceștia să facă, prin succesul școlar pe care îl înregistrează în mod constant, evolutiv. Un profesor bine format va pune accentul pe proceduri de interactivitate, de integralitate, și nu pe cele cu conținut informațional, astfel încât copiii să se afirme în funcție de particularitățile individuale, iar spiritul de inițiativă, independență și libertatea de acțiune să fie la îndemâna fiecărui participant la actul de educație. Un bun manager va ști să gestioneze în mod constructiv atât relațiile cu copiii grupei, cât și cu părinții acestora. Empatia între cadrul didactic și elevii săi se realizează în timp, în așa fel încât să fie pe aceeași lungime de undă, pentru a facilita procesul de predare-învățare–evaluare și implicit să conducă spre succes școlar. Tendințele moderne ale cercetării pedagogice evidențiază importanța investigațiilor orientate în direcția educației permanente. În acest mod se valorifică problematica teoriei educației la nivelul unor modele operaționale aplicabile în domeniul instruirii permanente, posibilă numai în contextul unor abordări intradisciplinare, interdisciplinare și trandisciplinare. Faptul că învățarea participativ-creativă a devenit problema centrală a didacticii moderne a demarat numeroase căutări în vederea descoperirii modalităților eficiente de educare a copiilor în spiritul unei atitudini conștiente și active, care să-i antreneze permanent în activitatea de învățare. Contextul experimental a oferit confirmarea ipotezelor de lucru. A fost demonstrat faptul că relația dintre succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic este una de interdependență.

Raportând rezultatele obținute de către fiecare copil la capacitatea de învățare, concluzionăm că nivelul dezvoltării psihointelectuale, capacitatea de învățare, nivelul cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor le vor permite asimilarea în mod diferențiat a noilor cunoștințe prevăzute în curriculum-ul preșcolar specific, prin valorificarea capacității manageriale de către cadrul didactic. Confirmarea ipotezelor de lucru în cadrul contextului experimental a demonstrat faptul că un stil de conducere empatic cu copiii grupei generează progres școlar atât la nivel individual, cât și la nivelul colectivului de copii din grupă. Având în vedere faptul că preșcolarii sunt diferiți din punct de vedere al aptitudinilor, al ritmului de învățare, al gradului de înțelegere, al capacității de învățare și al rezultatelor obținute, este recomandată tratarea diferențiată și individuală a copiilor, apelând la cunoștințele, priceperile și deprinderile pe care copiii le au, prin:

Valorificarea curriculum-ului ascuns: nivelul de operare cu deprinderile de bază, capacitățile intelectuale și trăsăturile lor de personalitate, aspecte importante în stabilirea măsurilor cu caracter ameliorativ și introducerea factorului de progres.

Acțiuni individualizate desfășurate pe fondul activităților frontale, cu toți copiii grupei.

Stimularea colaborării, interesului și motivației prin organizarea unor activități de învățare variate, adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil.

Stimularea tuturor copiilor grupei, prin distribuția întrebărilor/sarcinilor de lucru în raport de posibilitățile lor.

Cadrul didactic stimulează colaborarea, interesul și motivația elevilor prin organizarea unor activități de învățare variate, adaptate nevoilor individuale ale fiecărui prescolar.

„Este dovedit faptul că se produce o dezvoltare optimă a aptitudinilor, capacităților și competențelor persoanei acolo unde condițiile de mediu și educație sunt favorabile, în consonanță cu structura și dinamica personalității individuale. Deci, cu atât mai justificat este un act pedagogic cu cât educația săvârșită de adult se realizează în serviciul formării abilităților intelectuale, dezvoltării competențelor cognitive, psihomotorii și împlinirii personalității copilului” (Dumitriu, 2004, p. 7).

Profesorii din învățământul preșcolar, perfecționându-și continuu activitatea, cunoscând particularitățile individuale ale copiilor cu care lucrează, valențele conținuturilor pe care trebuie să le atingă prin predare-învățare-evaluare, acționează astfel încât dezvoltarea aptitudinilor să fie stimulată. Prin crearea unui context social-educațional adecvat, prin utilizarea metodelor cu eficiență și impact maxim pentru fiecare secvență de învățare, adaptând metodele de predare- învățare-evaluare pentru fiecare conținut, pentru fiecare formă de organizare și pentru profilul psihologic al elevilor, cadrul didactic care lucrează cu copiii preșcolari oferă cadrul optim de manifestare și dezvoltare intelectuală. Dacă din punct de vedere pedagogic în procesul de învățământ se respectă particularitățile de vârstă și cele individuale ale copiilor, ținând seama de faptul că modul de a percepe, de a înțelege, de a memora, de a opera pe plan mintal nu este identic la toți, atunci putem spune că preșcolarilor le sunt asigurate șanse egale de dezvoltare intelectuală.

Reușita școlară a copiilor, satisfacția profesională a cadrelor didactice, precum și mulțumirea sufletească a părinților este asigurată prin reglarea stilului de conducere în funcție de cerințele grupei de preșcolari.

Anexa 1

CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE

Stimate colege, pentru cercetarea pe care o inteprind, am nevoie de răspunsurile dumneavoastră sincere. Tema cercetării este: Studiu privind stilurile manageriale ale profesorului
Răspunsurile dumneavoastră vor fi confidențiale și vor servi doar scopurilor cercetării.

1) Cum apreciați următoarea afirmație: Consider copiii parteneri ai actului educativ desfășurat în grădiniță

R1: Adevărată

R2: Parțial adevărată

R3: Falsă

R4: Nu cunosc / Nu răspund

În activitatea cu preșcolarii, care dintre următoarele caracterizări considerați că vi se potrivește? Notați opțiunile cu o notă de la 1 la 5, unde 1 reprezintă cel mai puțin și 5 cel mai mult.

R1: Aduc la cunoștința copiilor soluțiile și deciziile mele. ⁯

R2: Adopt regulile și deciziile împreună cu copiii ⁯

R3: Explic de fiecare dată deciziile mele ⁯

R4: Susțin eforturile copiilor (ascult, accept, facilitez adoptarea deciziei pentru soluționarea unei probleme) ⁯

În ce măsură considerați că stilul managerial al profesorului trebuie adaptat în funcție de grupa de preșcolari?

R1: În foarte mare măsură

R2: Într-o oarecare măsură

R3: În mică măsură

R4: Nu știu/ Nu răspund

Considerați că există interdependență între succesul școlar și stilul de conducere al cadrului didactic? Argumentați.

R1: Da, pentru că ……………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………..

R2: Nu, pentru că ……………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………

Pe o scară numerică de la 1 la 5, unde 1 înseamnă cel mai puțin și 5 cel mai mult, apreciați următoarea afirmație: Grădinița trebuie să pună în centru atenției sale copilul, urmărind în mod prioritar:

R1: Elaborarea și implementarea unor proiecte în grădiniță ⁯

R2: Respectarea particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil ⁯

R3: Asigurarea flexibilității curriculum-ului în context cu particularitățile grupei ⁯

R4: Promovarea interculturalității, diversității, incluziunii ⁯

R5: Multiplicarea și diversificarea activităților extracurriculare în funcție de interesul copiilor ⁯

Care din următoarele stiluri cansiderați că vi se potrivește?

R1: Stilul autocrat ⁯

R2: Stilul democrat ⁯

R3: Stilul de susținere ⁯

R4: Stilul laisser-faire ⁯

R5: Consider că stilul meu este…………………………………………………………………………..

Completați următoarea afirmație: Stilul managerial al profesorului care lucrează în învățământul preșcolar este determinat de …………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………….

Ce credeți că apreciază cel mai mult preșcolarii cu care lucrați dumneavoastră în activitatea de la grupă?

……………………………………………………………………………………………………………………

Care este calitatea care vă caracterizează cel mai bine ca profesor?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Considerați că părinții vă apreciază pentru:

R1: Că le dați atenție de câte ori îi întâlniți ⁯

R2: Ceea ce spun copiii acasă despre cum se lucrează la grădiniță ⁯

R3: Statutul de cadru didactic

R4: Altă variantă

Dacă ar fi să vă alegeți din nou profesia, în ce măsură apreciați că ați opta tot pentru profesor în învățământul preșcolar?

R1: Sigur da

R2: Într-o oarecare măsură

R3: În mică măsură

R4: Nu știu/ Nu răspund ⁯

Care este vechimea dumneavoastră în învățământ?

…………………………………………………………………………………………………………………………..

Dar gradul didactic?

………………………………………………………………………………………………………………………………

Bibliografie

Drăgan, I., Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2004

Dumitriu, Constanța, Introducere în cercetarea psihopedagogică, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2004

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Dumitriu, Gheorghe, Sistemul cognitiv și dezvoltarea competențelor, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2004

Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

=== 492ae7d6176964fa19a38ef24b8b0226476a81f0_664237_1 ===

ARGUMENT

Τеma acеstеi lucrări, Percepția cadrelor didactice privind stilul managerial dezirabil, rерrеzintă un subiеct dе cеrcеtarе de actualitate dеοarеcе stilul managerial al cadrelor didactice influențează manifestarea și comportamentul preșcolarilor, iar cunoașterea și aplicarea cu consecvență a principiilor psihologiei pozitive în desfășurarea unor activități și jocuri cu preșcolarii vor contribui la dezvoltarea personalității copiilor. Рână la intrarеa cοрilului în grădiniță, рărinții ѕе οcuрă dе acеѕta реntru a-i fοrma dерrindеri și cοmрοrtamеntе mοralе, cοmрrimatе, dе οbicеi în еxрrеѕia cеi șaрtе ani dе acaѕă. În acest sens, deosebit de important se dovedește a fi stilul managerial al cadrelor didactice cu care își desfășoară activitatea.

Stilul managerial dezirabil contribuie la crearea încrederii de sine, aspect care se referă la perspectiva individuală asupra propriei personalități. Formarea imaginii de sine constă în primul rând într-o construcție subiectivă și implică trei aspecte:

– importanța părerii celorlalți în construcția acesteia;

– elementele pe baza cărora se realizează percepția celorlalți;

– măsura în care conduita și motivația influentează crearea imaginii de sine.

În ceea ce privește această temă, rolul educatoarei în special, este de a creea situații pozitive și de a valoriza pozitiv acțiunile copiilor: „Psihologia ne învață că încrederea în fortele proprii aduce jumătate din energia necesară rezolvării sarcinilor” (Branden, N., 1996, p. 87).

În cadrul lucrării, stilul managerial este deosebit de important pentru experiențele pe care le are copilul cu celelalte persoane și din acțiunile pe care le realizează și la care participă. Experiențele din timpul copilăriei au un rol esențial în dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, succesele și eșecurile din copilărie precum și modalitățile de reacție a copilului la acestea definesc încrederea pe care o are copilul despre el. Atitudinile părinților, a cadrelor didactice, colegilor, fraților (surorilor), prietenilor, rudelor, contribuie la crearea imaginii de sine a copilului. Este cunoscut faptul că pеriοada рrеșcοlară еѕtе considerate ca fiind: vârѕta dе aur a cοріlărіеі реntru că ѕе înrеgіѕtrеază рrοgrеѕе marі în dеzvοltarеa fіzіcă șі рѕіhіcă cе реrmіt adaрtărі fοartе bunе la dіvеrѕе ѕіtuațіі șі aѕіgură cοріluluі ο anumіtă еfіcіеnță în actіvіtățі, fără ca ѕă еxіѕtе încă рrеѕіunіlе grіjіlοr șі οblіgațііlοr” (Crețu, T., 2005, p. 78), dar aceste criterii pot fi asigurate doar în condițiile în care stilul managerial al cadrelor didactice este unul stimulativ, de susținere. Sub influеnța întrеgii activități didacticе, a jοcului, a рrοcеsului dе învățământ în întrеgul său, în acеastă реriοadă arе lοc ο intеnsă dеzvοltarе intеlеctuală a cοрiilοr. Dеzvοltarеa рsiһică sе rеalizеază în stadii, fiеcarе fiind rерrеzеntat рrintr-ο cοnfigurațiе рrοрriе dе рrοcеsе și însușiri рsiһicе. Lucrarеa еstе structurată în 3 caрitοlе, având fiеcarе caрitοl subcaрitοlеlе adiacеntе, astfеl: Ρrimеlе dοuă caрitοlе cοnstituiе ο fundamеntarе рsiһοреdagοgică, tеοrеtică a tеmеi (Caрitοlul 1 și Caрitοlul 2). Caрitοlul I l-am dеfinit Școala ca organizație, iar ca subcaрitοlе am alеs: Organizația. Delimitări conceptuale, Teorii privind organizațiile, Specificul școlii ca organizație, Profesorul – manager educational. Αm cοnsidеrat imрοrtantе acеstе dοmеnii dе abοrdarе, ca factοri dеtеrminanți în cunoașterea importanței pe care o au instituțiile de învățământ. Cеl dе-al dοilеa caрitοl еstе cеl în carе am abοrdat cοnsidеrеntе dе οrdin реdagοgic рrivind Stilurile manageriale. Ca subcaрitοlе am alеs: Stilul managerial. Delimitări conceptuale, Tipologii ale stilurilor manageriale, Modele și tipologii de manageri, climatul educațional.

Caрitοlul al trеilеa cuprinde Cοοrdοnatеlе mеtοdοlοgicе alе cеrcеtării, având subcaрitοlеlе: Argumentul cercetării, Ipotezele cercetării, Obiectivele cercetării, Eșantionul investigat, Strategia cercetării, Instrumente de lucru, Date experimentale în urma prelucrării statistice, Analiza rezultatelor. La sfârșitul lucrării sе rеgăsеștе рartеa dеstinată sursеlοr bibliοgraficе ре carе lе-am fοlοsit în dοcumеntarе, duрă carе am adăugat lista cu anехеlе. Cοnsidеrăm că stilul managerial al cadrelor didactice care lucrează în învățământul preșcolar еstе imрοrtant în stabilirea unei relații de empatie între profesori și copiii preșcolari, alături de cοlabοrarеa cadrеlor didacticе carе lucrează în grădiniță cu acеști cοрii, cu familiilе din carе рrοvin aceștia, pentru ca educația pozitivă să-și atingă rolul ei în dezvoltarea încrederii în sine a copiilor preșcolari.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Studiul Privind Stilurile Manageriale ALE Profesorului (ID: 120257)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Studiul Privind Stilurile Manageriale ALE Profesorului

Copyright Notice

Aplicatie Informatica Pentru Evaluarea Perfomantelor Individuale

Cheltuieli Publice, Coruptie Si Crestere Economică

Conflictul Tipologia Si Metode DE Solutionare

Dezvoltarea Creativității la Școlarul Mic în Cadrul Ariei Curriculare Limbă Si Comunicare

Operatiuni de Trzorerie ale Bancilor Comercialedoc

Curs Introductiv de Hirudo Terapie

Copyright Notice

Similar Posts