Studiul Privind Reforma Sistemului Fiscal In Romania

STUDIU PRIVIND REFORMAREA SISTEMULUI FISCAL ÎN ROMÂNIA

Parte teoretică

Taxa pe valoarea adăgată (prescurtat TVA) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat.

În România sunt în vigoare 2 cote de TVA:

cota standard: 24%

cote reduse: 9% și 5%.

Forme

De-a lungul timpului, acest impozit a îmbrăcat 3 forme:

taxă cumulată,

taxă unică,

taxă unică cu plată fracționată.

În România, s-au aplicat: taxa unică – înainte de 1989, taxa cumulată – în perioada 1989-1993 (impozit pe circulația mărfurilor), taxa pe valoarea adăugată – după 1993.

Elemente specifice

Aceste elemente sunt stipulate în legislația în vigoare pentru o mai bună înțelegere și aplicare. Elementele specifice taxei pe valoarea adăugată sunt:

a) denumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată și sugerează foarte clar și asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.

b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfășoară, de o manieră independetă și indiferent de loc, activități economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să se înregistreze în scop de TVA la autoritățile fiscale în mod obligatoriu sau opțional. Persoanele care nu trebuie să se înregistreze în scop de tva sunt microîntreprinderile și persoanele neimpozabile. Excepție sunt achizițiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru care și persoanele neimpozabile trebuie să plătească tva, fără a avea obigația să se înregistreze în scop de tva.

c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată și o reprezintă:

– prețul de vânzare al bunurilor și tariful serviciilor prestate atunci când taxa se stabilește de furnizor;

– prețul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabilește de cumpărător;

– prețul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate când au loc livrări sau prestări către sine;

– valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă, potrivit căreia taxa este stabilită de organele vamale;

– marja profitului adică diferența dintre prețul de vânzare al bunurilor și costul de achiziție al acestora atunci când se aplică regimul special de calcul al taxei.

Baza de calcul nu cuprinde:

– rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;

– sumele reprezentând daune-interese, penalizările;

– dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;

– valoarea ambalajelor care circulă între furnizori și clienți, prin schimb, fără facturare;

– sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele și în contul clientului, și care apoi se decontează acestuia, precum și sumele încasate în numele și în contul unei alte persoane.

Pentru stabilirea bazei de impozitare se poate utiliza tehnica directă sau cea indirectă.

d) sfera de cuprindere se referă la operațiunile ce se supun taxării adică operațiuni impozabile și se bazează pe 5 principii (p.teritorialității, p.originii produselor, p.destinației bunurilor, p.exigibilității) În funcție de prevederile legilor fiscale privind taxarea, operațiunile sunt:

– taxabile – se supun taxării la locul livrării sau la locul cumpărării bunurilor;

– scutite – nu se supun taxării în momentul livrării sau al cumpărării bunurilor;

– nontransferurile – operațiuni care din punct de vedere al tva nu reprezintă transferuri de bunuri.

În funcție de regimul taxării, operaținile sunt:

– interne care au loc între furnizori și clienți care își desfășoară activitatea în aceeași țară, fiind taxate conform normelor interne;

– intracomunitare și au loc între persoane impozabile ce sunt înregistrate în scop de tva în țările membre diferite ale Uniunii Europene, taxare se face în țara de destinație a bunurilor;

– externe ce îmbracă forma exportului (nu se taxează) și importului (se taxează).

Conform legii, operațiunile ce intră în sfera tva sunt:

-operațiuni taxabile: acele livrări de bunuri și servicii ce se supun taxării,

-operațiuni scutite cu drept de deducere: acele operațiuni care reprezintă exporturi sau livrări intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate în România dar pentru care tva este deductibilă;

-operațiuni scutite fără drept de deducere: acele operațiuni care nu se supun taxării și pentru care tva nu este deductibilă.

e) suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri și servicii: persoane fizice care sunt consumatori finali, persoanele juridice și persoane fizice autorizate care nu sunt plătitori de tva. Aceste persoane nu au posibilitatea recuperării sau deducerii acestui impozit.

f) sursa impozitului o reprezintă contravaloarea tva recuperată în urma vânzării de bunuri și servicii. La baza stabilirii tva de plată stă principiul autocompensării potrivit căruia plătitorul are dreptul să-și recupereze tva suportată în momentul cumpărării bunurilor și al serviciilor destinate operațiunilor impozabile. Aceasta se acoperă din taxa colectată aferentă vânzării bunurilor sau prestării serviciilor, prin autolichidare – deducerea taxei concomitent cu colectarea, atunci când se adoptă metoda simplificării; sau prin restituire de la bugetul statului atunci când taxa de dedus este mai mare decât taxa de colectat.

g) unitatea de impunere o reprezintă unitatea de măsură pentru exprimarea mărimii operațiunilor impozabile.

h) cota de impozit este aferentă unei unități de impunere; în România se aplică mai multe cote, în funcție de operațiunea impozabilă.

i) calculul constă în stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; tva se calculează:

– în momentul livrării bunurilor și a prestării serviciilor prestate atunci când taxa se stabilește de furnizor;

– în momentul achiziției bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabilește de cumpărător;

– în momentul vămuirii bunurilor, iar calculul taxei cade în sarcina organelor vamale;

j) plătitorii sunt persoane care livrează bunuri sau prestează servicii, aplicându-se taxarea directă. Totuși, în unele situații obligația plății cade în sarcina beneficiarului de bunuri și servicii, potrivit taxării inverse, în operațiuni ca: importurile de bunuri, în cazul răspunderii solitare a cumpărătorului sau vânzătorului de bunuri cu persoana obligată la plata taxei sau în cazul achizițiilor intracomunitare,unde obligația tva cade în sarcina persoanei care a furnizat codul valabil în scop de tva. În cazul aplicării taxării inverse se aplică procedeul autolichidării (procedeu prin care plătitorul de tva trebuie concomitent să colecteze taxa pentru o deduce) dacă atât cumpărătorului cât și vânzătorului sunt plătitori de tva. Procedeul are drept scop prevenirea fraudelor și evaziunii fiscale și ușurarea procedurii de decontare cu bugetul statului.

k) termenul de plată se referă la termenul scadent când acest impozit trebuie achitat la bugetul statului. Codul Fiscal prevede: până în 25 ale lunii următoare, atunci când perioada este lunară și până în 25 a primei luni a trimestrului următor, atunci când acestă perioadă este semestrială; în momentul când se generează dereptul de import pentru bunurile respective, conform legislației vamale.

l) sancțiuni fiscale se aplică la sustragerea de la declararea și plata acestui impozit, la obținerea de rambursări ilegale; sancțtiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscală sub formă de penalități, amenzi fiscale în funcție de valoarea și natura prejudiciului, neglijență sau intenție. Sancțiunile penale sunt rezolvate de autoritățile abilitate de lege.

Parte practică

In urma studiulu realizat folosind date de pe situl dpfbl am ajuns la concluzia urmatoare:

Imozitul pe venit pe locuitori realizar de Romania in anul 2009 respectiv 2014 folosind urmatoarele calcule

Indici in baza fixa care are urmatorul calcul:

Impozitul pe venit (pe locuitori) 2009 are urmatorele rezultate:

X100=X100=97,48

Impozitul pe venit(pe locuitori) 2010 are urmatoarele rezultate:

X100=X100=102,58

Impozitul pe venit(pe locuitori) 2011 are urmatorele rezultate:

X100=X100=96,79

Impozitul pe venit(pe locuitori) 2012 are urmatoarele:

X100=X100=84,18

Impozitul pe venit(pe locuitor) 2013 are urmatoarele:

X100=X100=90,37

Imozitul pe venit(pe locuitor) 2014 are urmatoarele:

X100=X100=92,70

Conform calculelor efectuate am ajuns la următorul grafic

Conform graficului se poate ajunge la concluzia ca Romania in anul 2010 impozitul pe venit a avut ponderea cea mai mare adica 18% pe locul urmator fiind 2009,2011 respectiv 2014 care au acelaș procent adica 17% iar cel mai mic procent fiind in anul 2013,din acest grafic se poate relata faptul ca impozitul pe venit a fost asemanator intre anii 2009 respectiv 2014.

Indici cu baza în lanț

Folosind acest mod de calcul la ajuns la acest grafic

Conform acetui grafic ponderea cea mai mare fiind in 2010 respectiv 23% iar ponderea cea mai mica fiind in 2012 respectiv 16%.

TVA România din 1993 până în 2015

Evolutia tva-ul a avut o schimbare mică care a inceput din 1 iunlie 1993 pana in 31 decembrie 1994 având un tva de 18% cota 0 în 1 ianuarie 1995-31 ianuarie 1998 de 18% respectiv 9%,1 februarie 1998-31 decembrie 1999 de 19% și cota 0,1 ianuarie 2000-31 mai 2002 de 19% iar cota 0,1 iunie 2002-31 decembrie 2003 19% ,1 ianuarie 2004-1 iulie 2010 19%,9%,1 iulie 2010 de 24%,9% în 2011,2012,2013,2014 fiind de 24% iar anul acesta respentiv 2015 tva-ul va scadea la 9% din 1 iunie la toate alimentele,bauturi nonalcolice,animale și păsări vii din specii domestice,semințe,plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor,produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimente,serviciilor de restaurant iar din 1 ianuarie 2016 la restul un tva de 20%.

În urma graficului se poate constata faptul că în România în decursul aniilor tva-ul nu a avut foarte mari schimbari a avunt nevoie de o perioadă îndelungată pentru a se sesiza schimbări majore se poate spune că în anii 1993 până în 2010 tva-ul a stagnat având aceeași pondere de 13% sa sesizat o mică schimbare în anul 1995-1998 o pondere de 12% iar cea mai mică pondere de 6% fiind cea mai mare schimbare în România din 1993 pâna în prezent.

Produsul inter brut(PIB) în România din 1990 pâna 2004

În România PIB-ul în 1990 a fost de 85,7 mil. în 1991 de 220,4 mil. în 1992 de 602,3 mil. în 1993 de 2003,6 mil. în 1994 de 4977,3 mil. în 1995 de 7213,6 mil. în 1996 de 10891,9 mil. în 1997 de 25292,9 mil. în 1998 de 37379,8 mil. în 1999 de 54573,0 mil. în 2000 de 80377,3 mil. în 2001 de 116768,7 mil. în 2002 de 151475,1mil. în 2003 de 190335,4 mil. iar în 2004 de 238791,4 mil.

Folosind metoda indicelor în bază fixă avem urmatoarea relație:

Produsul intern brut(PIB) 1990 are urmatorele rezultate:

X100=X100=38,88

Produsul intern brut(PIB) 1991 are urmatoarele rezultate:

X100=X100=0,09

Produsul intern brut(PIB) 1992 are urmatorele rezultate:

X100=X100=0,25

Produsul intern brut(PIB) 1993 are urmatoarele:

X100=X100=0,83

Produsul intern brut(PIB) 1994 are urmatoarele:

X100=X100=2,08

Produsul intern brut(PIB) 1995 are urmatoarele:

X100=X100=3,02

Produsul intern brut(PIB) 1996 are urmatorele rezultate:

X100=X100=4,56

Produsul intern brut(PIB) 1997 are urmatoarele rezultate:

X100=X100=10,59

Produsul intern brut(PIB) 1998 are urmatorele rezultate:

X100=X100=15,65

Produsul intern brut(PIB) 1999 are urmatoarele rezultate:

X100=X100=22,85

Produsul intern brut(PIB) 2000 are urmatoarele rezultate:

X100=X100=33,66

Produsul intern brut(PIB) 2001 are urmatoarele rezultate:

X100=X100=48,89

Produsul intern brut(PIB) 2002 are urmatorele rezultate:

X100=X100=63,43

Produsul intern brut(PIB) 2003 are urmatoarele rezultate:

X100=X100=79,70

Produsul intern brut(PIB) 2004 are urmatorele rezultate:

X100=X100=125,45

În urma calculelor sa ajuns la urmatorul grafic

Se pote realata faptul că în România PIB-ul a avut o adevarată schimbare în care se poate sesiza faptul ca în anii 1991 pâna în 1995 PIB-ul era relativ mic o schimbare se observă în 1996 reprezentând 1% o creștere în 2003 reprezentând 18% și cea mai mare schimbare fiind în 2004 adică 18%.

Venituri fiscale în România din 1990 până în 2004(impozite,taxe și contribuții colectate la bugetul general consolidat)

Ventiurile au avut o schimbare majoră din 1990 până în 2004 ele fiind următoarele 1990 fiind de 30,5 mil.,1991 fiind 73,2 mil.,1992 de 201,9 mil.,1993 de 626,9 mil.,1994 de 1404,1 mil.,1995 2080,3 mil.,1996 de 2925,6 mil.,1997 de 6700,0 mil.,1998 de 10541,1 mil.,1999 de 16402,6 mil.,2000 de 23504,8 mil.,2001 de 32669,9 mil.,2002 de 41816,6 mil.,2003 de 53248,2 mil.,2004 de 66678,3 mil.

În urma diagramei se poate observa faptul că veniturile fiscale nu au fost seminficative în anul 1990 până în anul 1996 când începe să aibă o pondere de 1% în 2001 ponderea este mai semnificativ adică 13% iar ponderile cele mai mari fiind în 2003 de 21% respectiv 2004 de 26% se poate spune că veniturile au avut o creștere relativ mic deci nu sau realizat foarte mari schimbarii în perioada respectivă.

Grad de fiscalitate generală(impozite,taxe și contribuții colectate la bugetul general consolida/PIB)

În urma relației mai sus menționate a gradului de fiscalitate generală sa ajuns la următorul rezultat în 1990 de 35,5 mil.,1991 de 33,2 mil.,1992 de 33,5 mil.,1993 de 31,3 mil.,1994 de 28,2 mil.,1995 de 28,8 mil.,1996 de 26,9 mil.,1997 de 26,5 mil.,1998 de 28,2 mil.,1999 de 30,1 mil.,2000 de 29,3 mil.,2001 de 28,0 mil.,2002 de 27,6 mil.,2003 de 28,0 mil.,2004 de 27,9 mil.

În urma acestui diagramei se poate vedea faptul că în perioada 1990-1992 ponderea era de 8% crește puțin adică 7% în urmatorii ani iar în 2004 scade ajung la 4% nu se realizează schimbări majore în acest interval de timp.

Grad de fiscalitate parțială impozite + taxe)/PIB*100.

În urma acestei ecuație sa ajuns la următorul rezultat 1990 de 27,6 mil.,1991 de 28,2 mil.,1992 de 22,1 mil.,1993 de 20,6 mil.,1994 de 19 mil.,1995 de 20,7 mil.,1996 de 19,4 mil.,1997 de 19,6 mil.,1998 de 20 mil.,1999 de mil.,2000 de 19,5 mil.,2001 de 17,5 mil.,2002 de 17 mil.,2003 de 18,2 mil.,2004 de 18,5 mil.

Conform acestui grafic se poate spune că în 1990 a avut o pondere de 9% la fel ca în 1991 oscilănd între diferiți ani 1994,1996,1997,2000,2001 de 6% ajungând și la opndere de 5%. Se poate spune că nu sunt foate multe schimbării în perioada respectivă.

TVA-ul în comarație cu alte țarii în 2014

TVA-ul fiind reprezentat în Austria de 20%/10%,Bosnia si Herzegovina de 17%,Bulgaria de 20 %,Croația de 25%/13%/5%,Republica 21%/15%,Grecia 23%/13%/6,5%,Ungaria 27%/18%/5%,Macedonia 18%/5%,Polonia 23%/8%/5%/0%,România 24%/9%/5%,Rusia 18%/10%/0%,Serbia 20%/10%,Slovacia 22%/10%,Slovenia 22%/9,5%,Ucrania 20%/7%/0%

Reprezentată pritr-o diagramă

În urma acesteia se poate relata faptul ca cea mai mare cotă o are Ungaria adică 9% ce înseamnă fatul că Ungaria are cel mai mare TVA în comarație cu România iar următoarele sunt România,Polonia,Grecia iar cea mai mică fiind cea care cea mai mică pondere adică 5%.

Se poate spune faptul că TVA-ul nu este foarte schimbat intre țării.

Impozit profit în comarație cu alte țarii 2014

Se poate relata fatul ca impozitul este prezentat în felul următor Austria de 25%,Bosnia si Herzegovina de 10%,Bulgaria de 10 %,Croația de 20%,Republica 19%,Grecia 26%,Ungaria 10%/19%,Macedonia 10%,Polonia 19%,România 16%,Rusia 20%,Serbia 15%,Slovacia 22%,Slovenia 17%/15%,Ucrania 18%/0%.

Prin următorul grafic:

Conform acestuia putem relata faptul ca cota cea mai mare o are Ucraina adică 33% fiind cu un impozit de profit foarte buna următoare fiind Grecia și Austria având o pondere de 7% nu având un profit foarte mare ci relativ mic cea mai mica pondere o are Macedonia,Ungaria,Bulgaria cu un procent de 4% iar România având un procent un pic mai mare de 4%.Înafară de cele două mai sus menționate restul țărilor au procent relativ mic.

Impozit venit pe țării 2014

Impozit venit fiind reprezentat în Austria de 50%,Bosnia si Herzegovina de 10%,Bulgaria de 10 %,Croația de 12%/25%/40%,Republica 15%,Grecia 22%/32%/42%,Ungaria 16%,Macedonia 10%,Polonia 9%,România 18%/32%,Rusia 16%,Serbia 13%/30%,Slovacia 10%/15%/20%,Slovenia 19%/25%,Ucrania 16%/27%/41%/50%

În urma acestui diagrame se poate relata faptul că cea mai mare pondere o are Austria adică o pondere de 18% următoarea fiind Ucrania cu o pondere de 15% pe locul următor Româniasi și Slovenia cu un procent de 7% cel mai mic procentaj avândul Polonia cu un procentaj de 3% în urma acestei grafic se poate relata că în afară de Austria și Ucrania care au cel mai mare procentaj adica 18 respectiv 15% restul sunt relativ mic cea ce rezultă că impozitele nu au fost foarte mari.

Contibuțiile sociale-total(angajator) pe țării 2014

Contribuțiile sociale-total reprezentat în Austria de 21,83%,Bosnia si Herzegovina de 10,5%,Bulgaria de 17,9 %,Croația de 15,2%,Republica 34%,Grecia 27,46%,Ungaria 27%,Macedonia 0,Polonia 21%,România 28%,Rusia 30%/10%,Serbia 17,9%,Slovacia 35,2%,Slovenia 16,1%,Ucrania 36,76%,49,7%

Conform acetui diagrame se poate relata faptul că Ucrania se afla pe primul loc la contribuțiile sociale urmată de Slovacia cu 8% urmată de Rom\nia cea mai mică fiind Bosnia și H. în rest având o cotă relativ mică.Se poate observa faptul că sunt relativ egale înafară de Ucrania.

În urma a tuturor calculelor și graficele realizate pute afirma că România nu a avut foarte mari schimbaării pe parcursul anilor nici la tva sau impozite dar nici în comparație cu alte țari diferențele se observă doar acum când se reduce tva-ul și se fac diferite modificarii în codul fiscal așa cum voi relata mai jos

Noul cod fiscal

Impozitul pe profit

1.    Se exclud din categoria contribuabililor obligați la plata impozitului pe profit a următoarelor persoane juridice :
–    Academia Română;
–    fundația înființată de Academia Română în calitate de fondator unic;
–    entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;
– completarea categoriei de persoane juridice scutite de la plata impozitului pe profit, pentru anumite venituri, cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România.

2.    Se revizuieste regimul  veniturilor din dividende primite de la persoane juridice române și se introduc  noi tipuri de venituri neimpozabile, astfel:
–    dividendele  primite de la firmele romanesti  sunt venituri neimpozabile, indiferent de condițiile de deținere a titlurilor  de participare;
–    Banii colectati de organizațiile colective autorizate, cât și de producători, pentru îndeplinirea resposabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor;
–    veniturile din despăgubiri primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
–    veniturile reprezentând echivalentul unor despăgubiri primite potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, prevedere care a fost preluată din această lege specială.

3. Incepând cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce la 14%.

4. Se elimina limitele fiscale pentru:  a)cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro/an/ participant; b) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 de euro/an/ participant. Aceste contribuții ale angajatorului la schemele de pensii facultative, respectiv pentru primele de asigurare voluntară de sănătate, se includ în venitul salarial al angajatului, în vederea impozitării, pentru partea care depășește 650 euro, pentru aceste cheltuieli însumate. 

5. În vederea  determinarii deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol, se propune ca bază de calcul profitul contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit.

6.  Pentru încurajarea în susținerea sponsorizarii se majorareza limita minima legată de cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, în  condițiile în care minim 30% din cheltuielile cu sponsorizarea/mecenat/acordarea de burse private sunt efectuate către federațiile sportive naționale definite potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

7. Reglementarea regimului fiscal al pierderilor din creanțe, deductibile la calculul profitului impozabil, dacă sunt acoperite de contracte de asigurare. 

8. Revizuirea modalității de determinare a nivelului de deducere, la calculul profitului impozabil, pentru cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, generate de diferențele de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, în sensul că limita fiscală de 50% se aplică asupra valorii pierderii nete din diferențe de curs valutar înregistrată în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul impozitului pe profit.

9. Se elimina prevederile referitoare la reținerea la sursă a impozitului datorat în cazul în care vânzarea  unui imobil se efectuează către o persoană juridică română. Astfel, persoana juridică străină care realizează venitul va avea obligația de a plăti impozit pe profit și de a depune declarații de impozit pe profit, direct sau prin împuternicit, indiferent de persoana căreia îi vinde proprietățile imobiliare situate în România, respectiv titlurile de participare. 

10. Modificarea termenelor pentru efectuarea plăților anticipate, pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit. Se modifica termenele de efectuare a plăților anticipate, astfel:
– pentru situațiile în care plățile anticipate se efectuează la nivelul sumei de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, plățile anticipate se efectuează  până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepția plății anticipate aferentă trimestrului IV care se declară și plătește până la data de 25 decembrie a trimestrului respectiv;
– pentru situațiile în care plățile anticipate se efectuează la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, plățile anticipate se declară și se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I-III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

11. Se modifică una din condițiile de încadrare în categoria fiscala de ”microîntreprindere”, respectiv cea referitoare la nivelul veniturilor realizate în anul precedent, după cum urmează:
a) 75.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2017;
b) 85.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2018;
c) 100.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul 2019.
În condițiile în care același nivel al veniturilor realizate este folosit și pentru menținerea/ieșirea, în cursul anului, în/din sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, se modifică în mod corelat și limita fiscală din cursul anului, utilizată pentru stabilirea naturii obligației fiscale datorate: impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit pe profit, după caz.

 12. Se modifică prevederile fiscale referitoare la baza impozabilă pentru microîntreprinderi, aceasta urmand sa  se ajusteze numai cu valoarea reducerilor comerciale acordate/primite ulterior facturării care sunt înregistrate în contul 709 "Reduceri comerciale acordate", respectiv în contul 609 "Reduceri comerciale primite". Baza impozabilă nu se ajustează cu reducerile comerciale primite ulterior facturării care, potrivit reglementărilor contabile, corectează costul stocurilor la care se referă.

13. Se  introduce un sistem diferențiat de cote de impozitare, între 1% și 3%. În cazul microîntreprinderilor fără salariați, sarcina fiscală se majorează cu o sumă fixă trimestrială, stabilită și actualizată, în funcție de evoluția veniturilor fiscale care s-ar fi încasat la un salariu de bază minim brut pe economie. Astfel, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
b) 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
c) 3% + 1.530 lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit, pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
d) 3% pentru microîntreprinderile care nu se încadrează în prevederile lit.a) sau lit.b
De asemenea,  cota de impozitare reglementată este de 1%, necondiționată de angajarea de salariați, în primii doi ani de existență a persoanei juridice respective

Impozitul pe venit

14. Se diminueaza cota de impozit pe venit de la 16%, la 14%,  aplicată asupra venitului impozabil realizat începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru determinarea impozitului corespunzător fiecărei surse din următoarele categorii de venituri: activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și alte surse.

15.  Se propune extinderea veniturilor neimpozabile reprezentând:
–  premii obținute de sportivii medaliați la jocurile paralimpice;
– premii, prime și indemnizații sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanță: clasarea pe locurile 4-6 la campionatele europene, campionatele mondiale și jocurile olimpice/paralimpice, precum și calificarea și participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și europene, prima grupă valorică, precum și la jocurile olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive.

Venituri din activități independente

16. Neimpozitarea cadourilor în cazul în care nu este depășită limita a 150 lei cu ocazia  unor evenimente (anumite sărbători religioase, 8 martie, 1 iunie, etc.). De asemenea, se propune aplicarea aceluiași regim fiscal pentru cadourile și tichetele cadou oferite tuturor salariaților, în cazul în care acestea sunt acordate pentru evenimentele și în limita respectivă. 

17.  Neimpozitarea la nivelul angajaților a hranei acordate de angajator în baza normelor tehnice sau igienice reglementate pentru anumite sectoare de activitate care interzic introducerea alimentelor în incinta unității.

18. La funcția de bază a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, cuprinse în prezent între 250 lei/lunar și 650 lei /lunar, pentru un venit lunar brut  de până la 1.000 lei inclusiv, ajungându-se la deduceri personale cuprinse între 300 lei/lunar și 800 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de până la 1.500 lei /lunar, inclusiv.

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

19. Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor  reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – "Contribuții sociale obligatorii", pentru contribuabili,  indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli. 

Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, inclusiv din arendă, să se acorde o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut. 

Venituri din pensii

20. Asimilarea cu veniturile din pensii a diferențelor de venituri din pensii și a sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație,  acordate în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătorești definitive și executorii, precum și stabilirea regimului fiscal aplicabil acestora.

21. Au fost revizuite prevederile referitoare la condițiile de acordare a  deducerii speciale pentru creditele rescadențate, pentru persoanele fizice care obțin venituri din pensii, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadențării, în colaborare cu reprezentanții B.N.R. și A.R.B pentru a răspunde problemelor sistemului bancar.

22. Majorarea sumei neimpozabile lunare luată în calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1050 lei, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2016.  Plafonul neimpozabil lunar de 1.050 lei acordat în anul fiscal 2016 va fi majorat cu 50 lei, în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente luni ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil  va ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar. 

Contribuții sociale obligatorii

23. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, cotele pentru contribuția de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, în funcție de condițiile de muncă, sunt următoarele:
 –   cota integrala pentru condiții normale de muncă  21%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 13,5% pentru contribuția datorată de angajator;
 –   cota integrala pentru condiții deosebite de muncă  26%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 18,5% pentru contribuția datorată de angajator;
 –   cota integrala pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările și completările ulterioare, 31%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 23,5% pentru contribuția datorată de angajator.

24.  Se elimină excepția care stabilește că persoanele fizice care realizează venituri din desfășurarea activităților independente nu datorează contribuție pentru aceste venituri dacă mai realizează și venituri din salarii.

25.  Se elimină posibilitatea de alegere a venitului asigurat la sistemul public de pensii, de către persoanele fizice care realizează venituri din desfășurarea unei activități independente, care în prezent permite asigurarea în sistem la venitul minim, reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (pentru anul 2015: 2.415 lei x 35%= 845 lei ).

26. În cazul persoanelor care realizează venituri din activitățile independente peste nivelul plafonului minim lunar, obligațiile de plată a contribuției de asigurări sociale se stabilesc la nivelul venitului realizat, care nu poate fi mai mic decât echivalentul reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut, în vigoare în anul pentru care se efectuează definitivarea contribuției și nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câștig.   În acest caz, anual, ca urmare a efectuării regularizării venitului bază de calcul, se stabilesc diferențe de contribuție față de plățile anticipate, care se determină prin aplicarea cotei de contribuție asupra echivalentului reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate. Aceste diferențe se distribuie în mod egal pe lunile în care s-a desfășurat activitatea în anul pentru care se face regularizarea.      

Persoanele fizice care se încadrează în categoria persoanelor obligate să se asigure în sistemul public de pensii, respectiv, cele al căror venit lunar este cel puțin egal cu plafonul minim, depun anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilesc plățile anticipate, declarația referitoare la îndeplinirea condițiilor privind obligația plății contribuției de asigurări sociale. 

Pentru aceste persoane se stabilesc plăți anticipate cu titlu de contribuție de asigurări sociale, baza lunară de calcul fiind chiar plafonul minim, iar la definitivare, în anul următor celui de realizare a venitului, se stabilesc diferențe de contribuție, în plus, în funcție de venitul realizat, în baza declarației privind venitul realizat.

 Dacă venitul realizat, determinat în sistem real, este sub plafonul minim, plățile anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare și la stabilirea punctajului pentru pensionare.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

27. Se elimină excepția prin care se stabilește că persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, investiții, precum și din alte surse, nu datorează contribuție pentru aceste venituri dacă mai realizează și venituri din salarii, pensii sau venituri din activități  independente. Se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, respectiv, baza lunară de calcul asupra căreia se aplică cota individuală de contribuție nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.

28. Se efectuează regularizarea anuală a CASS pentru toate veniturile menționate la pct. 3.2 în sensul că, în anul următor celui de realizare a veniturilor, organul fiscal stabilește baza anuală de calcul, ca sumă de baze anuale de calcul asupra cărora se datorează contribuția și încadrează această bază în plafonul anual maxim reprezentând valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut înmulțit cu 12 luni (plafon anual pentru anul 2015:  144.900 lei) și în plafonul anual minim reprezentând valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe țară.

29. Se elimină deducerea de la calculul impozitului pe venit  a contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor asupra cărora se datorează această contribuție, respectiv, veniturile de la pct. 3.2, întrucât prin  regularizarea anuală a contribuției rezultă sume de restituit, fapt ce implică recalcularea venitului impozabil care nu se poare realiza decât în condițiile unei globalizări a veniturilor impozabile.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

30. Se propune reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, se propune reducerea cotei standard de TVA la 18% începând cu 1 ianuarie 2018.

Totodată, se propune extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9%, începând cu data de 1 ianuarie 2016, pentru livrarea următoarelor bunuri:
– animale vii și păsări vii, din specii domestice, care se încadrează la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 33 00;
– carne, inclusiv organe comestibile și preparate din carne, care se încadrează la codurile NC 0201-0210 și 1601-1603;
– pește și preparate din pește, care se încadrează la codurile NC 0301 – 0305 și 1604, cu excepția peștilor ornamentali;
– lapte, produse și subproduse lactate, care se încadrează la codurile NC 0401-0406;
– ouă de păsări, care se încadrează la codurile NC 0407-0408;
– legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare, fructe comestibile și preparate din acestea, care se încadrează la codurile NC 0701-0714, 0801-0813 și 2001-2009.

31. Se va trece la implementarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare.

Accize

32. Diminuarea nivelului accizelor:
– la motorină de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, ca urmare a scăderii consumului de carburant și în special pentru a contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia – unde se restituie o parte din accize sau Bulgaria care are un nivel redus de taxare;
– la benzina fără plumb nivelul accizelor s-a diminuat de la 2035,40 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri;
– la benzina cu plumb de la 2327,27 lei/1000 litri la 1948,23 lei/1000 litri.

33.    Eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de transportatorii de mărfuri și persoane, având în vedere reducerea semnificativă a nivelului standard;

34.    Reașezarea nivelurilor de accize pentru alcool și băuturile alcoolice, după cum urmează:

– scăderea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produsă de producătorii independenți a căror producție anuală nu depășește 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato; măsura este impusă de scăderea consumului din 2012 și până în prezent cu 1,9 mil hl bere, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite; 
– scăderea nivelului la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și la băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs. Măsura este impusă de faptul că 75% din consum de astfel de produse spumoase este asigurat din producția națională;
– creșterea nivelului de impozitare pentru băuturile fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs; în acest fel se încurajează producția de băuturi fermentate liniștite din mere, pere și miere în detrimentul celor obținute din diferite siropuri fermentescibile, arome și coloranți;
– stabilirea unui nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 396,84 lei/hl produs; schimbarea modului de taxare nu va mai permite migrarea băuturilor fermentate în produse intermediare și invers în funcție de nivelul de impozitare;
– scăderea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur; măsura este impusă de scăderea consumului din 2013 și până în prezent, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;

Impozite și taxe locale

35. Impozitul pe clădiri va fi stabilit în funcție de  destinația proprietății – clădiri – rezidențiale și clădiri nerezidențiale.  Cota impozitului pe clădiri rezidențiale va fi cuprinsă între 0,08 %- 0.2%. În cazul persoanelor fizice baza de calcul va fi valoarea impozabilă a clădirii, determinată tabelar, iar în cazul persoanelor juridice valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare.

Cota impozitului pe clădiri nerezidențiale va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%. Baza impozabilă va fi valoarea impozabilă. În cazul persoanelor fizice,  autoritățile publice locale sunt obligate  să-și stabilească valorile impozabile pe tipuri de clădiri și pe zone în cadrul localității, urmare a evaluărilor rezultate dintr-un raport  de evaluare  întocmit de un evaluator autorizat și aprobate prin hotărâre a consiliului local. În cazul persoanelor juridice, valoarea impozabilă este cea  rezultată dintr-un raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat. În situația în care la adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se deduc cheltuielile cu utilitățile. 
Impozitul pe teren

36.     Pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localități și zone. Astfel, limita minimă a fost determinată prin reducerea cu 20% a actualului nivel, iar limita maximă este dublu actualului nivel.

Potrivit agentiei Mediafax, populația va achita impozit și pentru terenul ocupat de locuințe. 

 Impozitul pe mijloacele de transport

37.  S–a introdus prevederea de scutire de la plata acestui impozit pentru  mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral și a mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență, precum și  reducerea impozitului cu 95% pentru mijloacele de transport hibride.

38.  S-a abrogat capitolul VIII privind taxa hotelieră.

Majorarea impozitelor și taxelor locale-ale autorităților locale

39. Se acordă competențe consiliilor locale de a stabili cote adiționale impozitelor și taxelor locale de până la 50% față de nivelul actual de până la 20%.

Hotărâri ale consiliilor locale

40. Începând cu 1 ianuarie 2017, s-a acordat competență consiliilor locale de a putea majora, pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan, impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500%, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.  Începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe teren poate fi majorat cu până la 500% pentru terenurile situate în intravilan, pentru care suprafața ocupată de clădiri este mai mică de 20% din suprafața totală a terenului și nu depășește 40  m2, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.

Pentru terenul agricol din extravilan  nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.

Indexarea impozitelor și taxelor locale

În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ținînd cont de rata inflației pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Bibliografie

www.dpfbl.ro

www.imf.org/external/country/rou/indexatem

www.capital.ro

www.uplr.ro

www.aluzi.ro