STUDIUL PRIVIND PRODUCȚIA DE LAPTE REALIZATǍ ȊNTR-O UNITATE DIN JUDEȚUL GIURGIU [310937]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINǍ

VETERINARǍ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MEDICINǍ VETERINARǍ

CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

LUCRARE DE LICENȚǍ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Conf. univ. dr. TǍPǍLOAGǍ DANA

ABSOLVENT: [anonimizat]ǍTǍLIN

BUCUREȘTI

2016

STUDIUL PRIVIND PRODUCȚIA DE LAPTE REALIZATǍ ȊNTR-O UNITATE DIN JUDEȚUL GIURGIU

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………..5

PARTEA I- STUDIU BIBLIOGRAFIC……………………………………………………………7

CAPITOLUL I. SITUAȚIA PRODUCȚIEI DE LAPTE DE VACǍ LA NIVEL NAȚIONAL ȘI MONDIAL ȊN PERIOADA 2014-2016…………………………………………………………..8

1.1. Date privind producția de lapte pe plan național……………………………………………..8

1.2 . Nivelul producției mondiale de lapte ……………………………………………………………………….9

PARTEA a II-a – CERCETǍRI PERSONALE…………………………………………………11

CAPITOLUL II. SCOPUL LUCRǍRII, [anonimizat]ǍȘURǍRII CERCETǍRII………………………………………………………..11

2.1. Scopul lucrării ………………………………………………………………………………11

2.2. Metoda de lucru……………………………………………………………………………..12

2.3. Materialul studiat……………………………………………………………………………13 2.4. Locul desfășurǎrii cercetǎrii…………………………………………………………………17

2.4.1. Scurt istoric……………………………………………………………………………….17

2.4.2. Organizarea fermei …………………………………………………………………………18

CAPITOLUL III. REZULTATE ȘI DISCUȚII………………………………………………….25

3.1. Studiul tehnologiei de hrănire aplicatǎ la vacile din ferma S.C. Albora S.R.L……………..25

3.1.1. Tehnologia hrǎnirii pe timp de iarnǎ………………………………………………………26

3.1.2. Tehnologia hrǎnirii pe timp de varǎ……………………………………………………….29

3.2. Analiza tehnologiei de intreținere a vacilor de lapte din ferma S.C. Albora S.R.L. în stabulație liberǎ…………………………………………………………………………………..31

3.3. Studiul tehnologiei de muls la S.C .Albora S.R.L…………………………………………35

CAPITOLUL IV. CERCETǍRI PRIVIND PARAMETRII CALITATIVI SI CANTITATIVI AI PRODUCȚIEI DE LAPTE LA VACILE DIN FERMA S.C. ALBORA S.RL…………………41

4.1. Durata lactației în raport cu succesiunea lactației……………………………………………41

4.2. Parametrii cantitativi ai producției de lapte…………………………………………………42

4.3. Parametrii calitativi ai producției de lapte…………………………………………………..48

CAPITOLUL V. CERCETǍRI PRIVIND PARAMETRII DE REPRODUCȚIE LA VACILE DIN RASA HOLSTEIN DIN FERMA S.C. Albora S.R.L………………………………………50

5.1. Indici privind activitatea de reproducție……………………………………………………..52

5.2. Parametrii de reproducție la vacile de lapte din ferma de producție…………………………….54

CAPITOLUL VI. STUDIUL INDICATORILOR ECONOMICI

ȊN FERMA S.C. Albora S.R.L………………………………………………………………….55

6.1.Analiza cheltuielilor………………………………………………………………………….55

6.2. Analiza veniturilor…………………………………………………………………………..58

6.3. Rezultatul final……………………………………………………………………………….59

CONCLUZII……………………………………………………………………………………..60

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………61

INTRODUCERE

Laptele este unul din cele mai importante produse de origine animalǎ, [anonimizat], [anonimizat], cu mare valoare nutritivǎ, antitoxic și constituie materia primǎ pentru industria laptelui.

Ȋn [anonimizat]ǎ [anonimizat]ǎ carne, ca importanțǎ economicǎ și alimentarǎ, fiind una dintre cele mai ieftine surse de proteinǎ animalǎ cu valoare biologicǎ ridicatǎ.

Vitaminele din lapte participǎ la menținerea activităților vitale a celulelor, se găsesc în cantitǎți apreciabile; un litru de lapte poate acoperii zilnic 25% din necesarul de vitamina B2, fiind o sursǎ completǎ de vitamine B12 si D2.

Consumul de lapte și produse lactate accelereazǎ creșterea organismului cu   30-40%, mărește vigoarea și rezistența în perioadele critice de creștere ale tineretului .

Din punct de vedere fiziologic, laptele este lichidul secretat de glanda mamarǎ a femelelor, în perioada de lactație, care constituie hrana de bazǎ a nou-născutului.

Laptele, din punct de vedere organoleptic și fizico-chimic se prezintǎ sub forma unui lichid fiziologic de culoare albǎ cu gust zaharat, constituind o soluție apoasǎ în care se gǎsesc emulsionate globule de grǎsime cu diametrul de 3-5µm, suspendate micele proteice cu diametrul de ordinul 100-250µm și dizolvate glucide, vitamine, precum și substanțe minerale.

Ȋnsușirile organoleptice care intereseazǎ specialiștii din fermele de exploatare a animalelor de lapte și din industria alimentarǎ, ca și comercianții și consumatorii, sunt urmatoarele: culoarea, aspectul, consistența, mirosul, gustul, textura și gradul de impuritate.

Laptele crud este acela care abia a fost muls, răcit în fermǎ, dar care nu a fost supus la nici un tratament, cu compoziția chimicǎ integrǎ, destinat prelucrării sau transformării a peste 1000 de produse lactate indispensabile hrănii omului, datoritǎ valorii tehnologice pe care o are.

Poate sǎ asigure 44% din necesarul de proteine al omului de cea mai bunǎ calitate, datoritǎ conținutului ridicat de aminoacizi, si a valorii biologice a produselor; asigurǎ aproape 100 substanțe hrănitoare (16 acizi grași, 45 elemente minerale și 25 vitamine) deosebit de utile pentru alimentația omului.

Ȋn funcție de valoarea tehnologicǎ intrinsecǎ a laptelui se stabilește destinația acestuia și randamentul în procesul de fabricație.

Componenții chimici ai laptelui imprimǎ nemijlocit produselor derivate valoarea nutriționalǎ și biologicǎ. Lactoza din lapte este componentul chimic cel mai bine reprezentat, conferind laptelui aptitudinea de prelucrare. Aceasta are însușirea de a fi fermentat sub acțiunea bacteriilor lactice, dirijatǎ de om. Pe aceastǎ bazǎ se obțin produsele lactice acide dietetice (iaurtul de lapte de vacǎ, laptele bătut, laptele acidofil, chefirul), cu ajutorul culturilor starter de bacterii lactice, precum și brânzeturile fermentate.

Cazeina este componentul laptelui cu cea mai mare importanțǎ în industria producerii brânzeturilor. Cazeina se găsește din abundențǎ în laptele de vacǎ (80% din total proteine), având proprietatea de a coagula.

Aceastǎ proprietate conferă laptelui aptitudinea de a trece din starea lichidǎ, în stare de gel, respectiv de închegare, sub acțiunea enzimelor coagulante (cheagul) introduse în lapte sau a unor acizi.

Coagularea este ajutatǎ și de prezența calciului din lapte și stǎ la baza fabricării produselor lactate acide și a brânzeturilor.

Procesul de fabricare a laptelui este influențat de compoziția și varietatea materiei prime, astfel, prelucrarea laptelui în produse lactate se bazează pe procesele naturale fizico-chimice.

Ȋn România, creșterea vacilor de lapte este o activitate tradiționalǎ, care are o importanțǎ social – economicǎ, sanitarǎ, biologicǎ și ecologicǎ deosebitǎ în industria țǎrii și prezintǎ douǎ aspecte :

Aspectul industrial – efective mari de animale concentrate pe suprafețe mici și cu producție ridicatǎ de lapte;

Aspectul de subzistențǎ – efective mici de animale cu o producție scǎzutǎ de lapte.

Creșterea taurinelor în județul Giurgiu a reprezentat una din îndeletnicirile principale ale locuitorilor, reprezentând o sursǎ de venituri, dar și ajutor în gospodǎrii. Datoritǎ condițiilor de mediu favorabile creșterii taurinelor, treptat s-a mǎrit numǎrul de capete de vaci de lapte, prin aclimatizarea anumitor specii atent selectate, astfel crescând producția de lapte și produse lactate.

PARTEA I

STUDIU BIBLIOGRAFIC

CAPITOLUL I. SITUAȚIA PRODUCȚIEI DE LAPTE DE VACǍ LA NIVEL NAȚIONAL ȘI MONDIAL ȊN PERIOADA 2014-2016

1.1. Date privind producția de lapte pe plan național

Ȋn țara nostrǎ creșterea taurinelor a reprezentat, pânǎ acum câțiva ani, o activitate tradiționalǎ specificǎ populației din zona ruralǎ și în special în zona montanǎ. Odatǎ cu intrarea în Uniunea Europeanǎ cerințele s-au diversificat, au luat ființǎ noi ferme prin accesǎri de fonduri pentru dezvoltarea creșterii taurinelor pentru producția de lapte.

Pe plan național, producția de lapte, prezintǎ variații conform datelor statistice prezentate de Institutul Național de Statisticǎ la data de 8 iunie 2016. În luna aprilie 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut față de luna aprilie 2015 cu 7,9% .

În luna aprilie 2016, cantitatea de lapte de vacă  colectată  de la exploatațiile agricole  și   centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut cu 5,6% față de luna martie 2016 și cu 7,9% față de luna aprilie 2015. Cantitatea de lapte de vacă  colectată de la exploatațiile agricole  și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut în perioada 1.I–30.IV.2016 față  de perioada 1.I–30.IV.2015 cu 8,7%.

Cantitatea de lapte colectată de unitățile procesatoare

Tabel 1

(sursa:INS România 2016)

În aprilie 2016 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 4413 tone (+5,6%).  Aprilie  2016 comparativ cu aprilie  2015, cantitatea de lapte de vacă  colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 6088 tone (+7,9%).

Grafic 1. Evoluția cantității de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare comparativ 2014, 2015 și primele 4 luni din 2016

1.2 Nivelul producției mondiale de lapte

Producția și consumul de lapte, în medie, pe plan mondial și național nu satisfac decât o treime din cerințe, însǎ existǎ și zone pe glob unde producția de lapte asigurǎ consumuri optime și disponibilitǎți pentru export (comunitatea Europeanǎ; zona nord-americanǎ și australianǎ), dar și zone geografice, unde se înregistrează limite, insuficiente și chiar crize privind producția și consumul de lapte (zone africane, asiatice, sud-americane).(sursa FAO.org)

Principalele furnizoare de lapte, la nivel mondial sunt:

Europa, furnizează peste 32-39% din producția mondialǎ de lapte, 180 milioane tone;

America de Nord, furnizează 22% din producția mondialǎ de lapte;

Asia furnizează sub 17% din producția mondialǎ de lapte;

America de Sud, furnizează sub 9% din producția mondialǎ de lapte;

Oceania, furnizează 4,5% din producția mondialǎ de lapte.

Producția medie de lapte / cap de vacǎ este urmǎtoarea, conform FAO.org :

producția mondialǎ sub 2100 l / vacǎ;

Europa ……4700 l/ vacǎ;

America de Nord ….. 4500 l/ vacǎ;

Oceania ….. 4000 l/ vacǎ;

Asia ……1200 l/ vacǎ;

America de Sud …. .1275 l/ vacǎ;

Africa ….. 500 l/ vacǎ;

Consumul mondial de lapte este de 90 kg lapte pe locuitor

PARTEA a II-a

CERCETǍRI PERSONALE

CAPITOLUL II.

SCOPUL LUCRǍRII, MATERIALUL STUDIAT ȘI METODA DE LUCRU, LOCUL DESFǍȘURǍRII CERCETǍRII

2.1. Scopul lucrării

Prezenta lucrare are ca principale obiective cunoașterea și studiul privind :

Tehnologia de exploatare a vacilor de lapte in ferma S.C .Albora S.R.L. din județul Giurgiu(analiza tehnologiilor de întreținere, de hrănire și de muls);

Analiza performanței în direcția producției de lapte (durata lactației normale, durata lactației totale, cantitatea și calitatea laptelui pe lactație normalǎ și lactație totalǎ );

Analiza indicilor de reproducție;

Analiza cheltuielilor și profitului realizate în fermǎ.

Pentru elaborarea acestei lucrări, s-a plecat de la premisa cǎ între producția de lapte, calitatea lui și sistemul de exploatare al vacilor de lapte, din ferma studiatǎ, existǎ o strânsǎ legăturǎ.

Pe baza datelor obținute, prin tehnica observației și prin calcul direct, la fața locului în fermǎ, se va încerca sǎ se demonstreze cǎ evidențierea potențialului genetic productiv al animalului, exprimat prin producție cantitativǎ și calitativǎ a laptelui, este direct influențat de corectitudinea aplicării tehnologiei corespunzătoare de creștere, îngrijire și exploatare

2.2. Metoda de lucru

Etapele parcurse în realizarea acestei lucrǎri au la bazǎ metodologia caracteristicǎ cercetǎrii științifice.

Prima etapǎ a constat în documentarea la fața locului în care s-a urmărit obținerea datelor primare de la ferma cercetatǎ.

A doua etapǎ a constituit prelucrarea datelor și interpretarea lor prin metode statistice și grafice.

Ȋn aceastǎ etapǎ s-a urmărit evoluția unor parametri productivi și a unor indici de reproducție în raport cu condițiile tehnologice din fermǎ.

Parametri statistici pentru prelucrarea datelor primare , au fost:

Media: =

Varianța:=

Deviația standard:=

Eroare medie:=

Coeficientul de variabilitate:

Media aritmeticǎ este valoarea abstractǎ care oferă informații asupra tendinței centrale, a caracterului în populație, în jurul căruia fluctuează valorile individuale. Media nu dǎ nici o indicație asupra gradului de dispersie, de abatere a fiecărei valori individuale în jurul mediei.

Astfel, media exprimǎ o estimare a valorii centrale a populației in jurul căreia fluctuează valorile variabilei.

Variația se obține împǎrțind suma pătratelor variabilelor la numărul gradelor de libertate.

Deviația standard reprezintă rǎdǎcina pǎtratǎ a varianței.

Varianța și deviația standard sunt mǎsuri absolute ale variabilitǎții, ambele fiind efectuate de scara mǎrimilor.

A treia etapǎ de lucru a constat în analiza cantitativǎ și calitativǎ a rezultatelor obținute în etapa precedentǎ.

2.3. Materialul studiat

Studiul a fost realizat în cadrul fermei S.C. Arbora S.R.L., din localitatea Adunații Copăceni, județul Giurgiu, pe vaci rasa Holstein. Ferma a fost reînființatǎ în anul 2006 cu ajutorul fondurilor europene și se întinde pe o suprafațǎ de 18 hectare.

Figura 1. Vaca rasa Holstein

Caracteristicile rasei Holstein

Rasa Holstein este o rasǎ de taurine, care poartǎ denumiri diferite în funcție de țara în care crește și este răspânditǎ foarte mult datoritǎ producției mari de lapte, de exemplu :

Holstein- Friza Olandezǎ, Friza Canadianǎ, Friza Israelianǎ, Friza Americanǎ, Balțata cu negru româneascǎ.

Talie: 1,32-1,35m, greutate corporală: 550-600 kg, tip dolicomorf, tip fitologic: respiratoro-digestiv. Cap: alungit; gât: lung și subțire, pielea de pe regiunea obrajilor și de pe cele două fețe laterale formează cute (pliuri). Regiunile situate pe linia orizontală a trunchiului sunt orizontale, iar din profil trunchiul are formă de trapez. Toracele: lung, mai puțin adânc și mai puțin larg.

Abdomen voluminos, uger de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma intermediară între cilindrică și conică, pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte, iar ca defecte pot apare: călcătura sau laba de urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea moale. Culoare: bălțată negru cu alb.

Producția de lapte este de 6500 kg lapte pe lactația normală (este de 305 zile), cu un procent de grăsime în lapte de 3,8- 4,1%. Recordul este de 20400 kg, producție zilnică de 84 L la 3 mulsori, grăsime pură de 834 kg. Este o rasă precoce, prima fătare se realizează la 25 de luni, consumul pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N., spor mediu zilnic(S.M.Z.) al masculilor îngrășați în sistem baby – beef este de 800-900g/zi cu un consum de 4-5 U.N.

În cadrul rasei, se deosebesc două tipuri: european: mai dezvoltat, la care greutatea corporală este de 600-650 kg; tipul american: mai uscățiv, selecția făcându-se numai pe producția de lapte, greutatea corporală fiind mai mică, 500-550 kg. Se mai distinge o a doua varietate, alb cu roșu, cu aptitudini mai bune pentru producția de carne.

În Olanda rasa reprezintă 98%, în Danemarca – 70%, în S.U.A. – 90%.

În România, rasa a fost importată și a participat la formarea rasei Bălțată cu Negru Românească. Este o rasă care se pretează atât sistemului intensiv de exploatare cât și sistemului extensiv de exploatare și rezistentă la leucoză.

Animalele din fermǎ sunt din rasa Holstein, au proveniențǎ diferitǎ: Germania, Olanda și Ungaria.

Efectivul de animale din fermǎ este de 1000 capete, ponderea cea mai mare fiind deținutǎ de rasa HOLSTEIN cu proveniența din Olanda(43%), apoi din Germania (34%) , respectiv din Ungaria (23%).

Structura efectivului de vaci din ferma S.C. Albora S.R.L.

Tabel 2.

(sursa: statistici ferma S.C. Albora S.R.L.)

2. 4. Locul desfășurǎrii cercetǎrii

2.4.1. Scurt istoric

S.C. Albora S.R.L. a preluat o fermǎ înființatǎ în 1980, sub denumirea de I.A.S .ADUNAȚII COPĂCENI (I.A.S.= Întreprindere Agricolǎ de Stat), care avea 1200 capete vaci de lapte, utilaje aferente pentru întreținere și asigurarea de furaje de pe terenurile proprii .

După anii 1990 animalele au fost în mare parte sacrificate, vițeii, tineretul si junicile au fost valorificate prin vânzarea sătenilor care au dorit sa crească vaci de lapte. Utilajele au fost vândute , iar terenurile retrocedate conform Legii nr.18/1991(Legea Fondului Funciar).

IAS-ul a fost lǎsat în paraginǎ dupǎ 1990 pânǎ în 2006, când a fost cumpǎrat de Concernul israelian S.C. TRD.TNUVA ROMANIA DIARIES.

Figura 2. Adǎpost pentru stabulație liberǎ (sursa:ferma S.C.Albora S.R..L.)

Investiția a fost realizatǎ cu fonduri europene, astfel investitorul a riscat foarte mult, dar a reușit sǎ renoveze vechile grajduri, dupǎ standardurile europene și sǎ le populeze cu 1000 capete vaci de lapte, rasa Holstein canadian, dintre care 550 vaci de producție cu un potențial genetic deosebit.

Figura 3. Adǎpost modernizat și populat cu vaci de lapte rasa Holstein

(sursa:ferma S.C.Albora S.R.L.)

Ȋn exploatarea acestora s-au folosit furaje de calitate. Vacile, beneficiind de condiții favorabile de mediu și de furaje calitative, au dat producție bunǎ de lapte, astfel ferma a prosperat timp de 6 ani de zile. Producția de lapte era procesatǎ în fabrica proprie de procesare a laptelui S.C.TRD. TNUVA ROMANIA de la Popești- Leordeni.

Deși ferma a avut un start bun și un viitor promițǎtor, în ianuarie 2012, Tnuva și-a încheiat brusc afacerea în Romania, datoritǎ unui management defectuos, iar ferma rǎmâne în faliment.

Ȋn decembrie 2012, ferma a fost cumpǎratǎ la licitație de cǎtre S.C. ALBORA S.R.L., în

vederea exploatǎrii în continuare a vacilor de lapte și este deținutǎ și în prezent de aceasta, care modernizeazǎ în permanențǎ, astfel în cât ferma sǎ devinǎ mai eficientǎ economic.

2.4.2. Organizarea fermei

Ferma este amplasatǎ la Sud de Adunații – Copǎceni, intrarea în fermǎ se face din drumul European 70, care face legǎtura între București și Giurgiu.

Figura 4. Plaul actualei ferme S.C.Albora S.R.L.

Ȋn prezent S.C. Albora S.R.L. are în componențǎ urmatoarele clǎdiri:

1 grajd juninci;

1 grajd vaci înțǎrcate;

1 grajd tineret femel;

1 grajd tineret mascul;

2 grajduri maternitate;

4 grajduri vaci de lapte;

Maternitatea este în una din vechile clǎdiri, care a fost modernizatǎ și amenajatǎ cât mai practic posibil pentru creșterea si dezvoltarea tineretului. Aceasta este organizatǎ pe boxe individuale cu o capacitate de 80-100 de boxe/grajd.

Figura 5. Boxe viței(sursa:ferma S.C.Albora S.R.L.)

Grajdurile, construite la debutul fermei ,sunt din cǎrǎmidǎ și fier beton; au fost renovate și modernizate conform standardelor europene. Clǎdirile au o lǎțime de 24m, lungime de 84m și o înalțime de 5m.

Ȋntre grajdurile vechi au fost construite adǎposturi noi, respectând aceleași dimensiuni, schimbându-se doar înǎlțimea.

Toate grajdurile sunt prevǎzute cu alei de furajare, sistem de adǎpare, sistem de ventilare și de evacuare a dejecțiilor.

Animalele sunt crescute în sistem de stabulație liberǎ, iar capacitatea grajdurilor este de 100-120 capete/grajd.

Figura 6. Adǎposturi noi(sursa:S.C.Albora S.R.L.)

SC Albora SRL are în dotare douǎ remorci tehnologice, cu acestea se executǎ administrarea furajelor.

Depozitarea furajelor se face în celule special amenajate, cum ar fi:

4 celule pentru siloz;

5 celule pentru furaje uscate;

12 celule pentru depozitarea concentratelor.

Figura 7. Remorca tehnologicǎ(sursa:ferma S.C.Albora.S.R.L.)

Sala de muls are o capacitate de 50 de capete, iar platforma de muls este dotatǎ cu aparaturǎ modernǎ. Premergǎtoare sǎlii de muls, este sala de așteptare cu o capacitate de 100 de capete.

Vacile sunt dotate cu pedometre, acestea sunt citite individual pe platforma de muls, iar vacile pot fi repartizate pe stǎri fiziologice în funcție de datele oferite de aceste aparate.

Tancul de rǎcire este repartizat într-o camerǎ separatǎ de sala de muls și are o capacitate de 30.000 litri. Din tancul de rǎcire laptele este transferat în vanele colectoare de lapte ale societǎților procesatoare.

S.C. Albora S.R.L are contract de colaborare pentru comercializarea laptelui cu Lactate Brǎdet si Lactag Pitești

.

Figura 8. Tancul de rǎcire(sursa:S.C.Albora S.R.L.)

Gunoiul de grajd este colectat cu ajutorul utilajelor din dotare și cu plugurile care ajutǎ la evacuarea dejecțiilor. Grosierul din dejecții este depus pe platforma betonatǎ și dupǎ de se terminǎ procesul de fermentație , acesta este răspândit pe terenul agricol, iar surplusul este valorificat prin vânzare legumicultorilor din zona. Dejecțiile lichide sunt transportate prin canalizare spre stația de epurare modernǎ, unde se realizează filtrarea obținându-se apa menajerǎ, refolositǎ pentru diferite activitǎți în fermǎ.

Organigrama personalului angajat la fermǎ este următoarea:

8 îngrijitori la vaci adulte(4 /turǎ);

4 îngrijitori în creșǎ (2/turǎ);

2 îngrijitori la tineret;

6 tractoriști;

2 electricieni(1/turǎ);

2 responsabili cu întreținerea tehnicǎ;

1 tehnician veterinar;

1 medic veterinar;

1 contabil;

1 director de marketing;

1 specialist in nutriție;

1 director executiv;

1 director general.

CAPITOLUL III. REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1. Studiul tehnologiei de hrănire aplicatǎ la vacile din ferma S.C. Albora S.R.L.

Prin tehnologia de hrănire se urmărește valorificarea cât mai bunǎ a furajelor existente.

Ȋn România se practicǎ sistemul diferențiat de hrǎnire sezonierǎ; hrǎnire pe timp de varǎ și hrǎnire pe timp de iarnǎ.

Ȋn ferma Albora , vacile sunt hrǎnite cu un amestec unic, acesta se realizeazǎ din :

Siloz de porumb;

Borhot de bere;

Tǎieței de sfeclǎ;

Fânuri de lucernǎ;

Paie de grâu, orz;

Carbonat de calciu;

Premixuri

Figura 9. Depozit furaje de volum(sursa :S.C. Albora S.R.L.)

Silozul de porumb reprezintă unul dintre cele mai importante și valoroase furaje de volum pentru vacile aflate în stabulație. Valoarea nutritivǎ și calitatea silozului de porumb depinde de stagiul de vegetație la recoltare(optim pentru soiurile timpurii în faza de

”lapte – cearǎ,, și pentru cele tardive în ”pârgǎ,,), care variazǎ în raport cu conținutul în substanțǎ uscatǎ SU = optim 30%, valoarea ph-ului = optim 4 – 4,3, care variazǎ în raport cu reușita murǎrii.

Concentrația de energie a silozului de porumb cu ștuleți este în medie de 1UN/Kg SU, fiind mai mare decât silozul de alte plante verzi. Ridicarea conținutului în proteinǎ a silozului se poate realiza prin însilozarea cu leguminoase , în care porumbul sǎ aibă concentrație de 75-80%, adăugarea de uree de 0,5% din masa silozatǎ și sulfat de amoniu 0,2%, asigurându-se astfel

130-140g PD/UN.

Tocarea măruntǎ crește considerabil reușita murării, imbunǎtǎțește calitatea furajului și stimuleazǎ ingestia de substanțǎ uscatǎ.

Ȋn aceastǎ fermǎ, hrǎnirea se realizeazǎ diferențiat, în functie de vârsta și de starea fiziologicǎ a animalelor, astfel: vaci de lapte, vaci gestante, vițele si tineret.

3.1.1. Tehnologia de hrǎnire pe timp de iarnǎ

Valoarea nutritivǎ și biologicǎ a furajelor depinde de modul de conservare a lor.

Pe timpul iernii, tipul de hrǎnire este preponderent voluminos, respectiv furajele de volum reprezintǎ 70-90% din valoarea nutritivǎ a rației, iar pentru completare se folosesc furajele concentrate.

Rația se compune din :suculente 45-55%, fibroasele(eventualele grosiere) 30-40% din valoarea nutritiva, iar restul reprezintă concentratele. Ȋn cazul administrǎrii furajelor grosiere, între fibroase și grosiere se va asigura un raport de 2 la 1. Grosierele se vor administra dupǎ o prealabilǎ preparare în vederea ridicǎrii gradului de digestibilitate. Celelalte furaje de volum se pot administra ca atare sau tocate și înglobate într-un amestec unic.

Organizarea furajǎrii se realizeazǎ pe grupe tehnologice și criteriile ce stau la baza formǎrii acestor grupe. Se analizeazǎ numărul de tainuri, ordinea de administrare a furajelor în cadrul tainului, respectarea programului(orarului) de furajare și a timpului de odihnǎ – rumegare pentru animale.

Rație de iarnǎ pentru vacile in lactație din ferma S.C. Albora S.R.L. pentru o producție medie de 29l lapte/zi

Tabel 3.

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

Nutreț combinat

Tabel 4.

(sursa: ferma S.C. Albora S.R.L.)

Analiza rației: RN= PD/UN x 0,6 x 1000 – PD = 1/5,16

Proteinǎ / energie = 97,3

Proteinǎ /SU = 91

UN/SU = 0,83 UN / Kg SU

Ca/ P = 1,12

Structura rației :

Fibroase – 28%

Suculente – 61%

Concentrate – 12,4%

3.1.2. Tehnologia hrǎnirii pe timp de varǎ

Se analizează varianta tehnologicǎ de hrănire cu nutreț verde (prin pășunare, prin administrare la iesle sau mixtǎ), în funcție de condițiile specifice din fermǎ.

Rentabilitatea maximǎ se obține prin practicarea pășunatului, cât și a organizării taberelor de varǎ și se recomandǎ adoptarea acestei variante tehnologice. Ȋn acest scop, se va organiza pășunatul rațional, pe parcele. Momentul începerii pășunatului depinde de tipul pǎșunii și de înalțimea plantelor ce o compun.

Pe pǎșunile naturale în care predominǎ plantele cu talie micǎ, pǎșunatul poate începe când plantele au o înalțimea 12-15 cm, iar când predominǎ plantele cu talie mare, pǎșunatul poate începe când inalțimea acestora este de 15-20 cm.

Pe pǎșunile cultivate cu plante perene, pǎșunatul începe când plantele au înalțimea de 20-30 cm, iar în cazul celor cultivate cu plante anuale, pǎșunatul începe când acestea au înaltimea de 40-60 cm. Numǎrul de parcele se stabilește în funcție de poroducția de masǎ verde la hectar pe cicluri de pǎșunat. Numǎrul ciclurilor de pǎșunat depinde de durata de refacere a plantelor, care poate fi 25-45 de zile, pe sezon putându-se realiza 3-5 cicluri de pǎșunat. Se ia în considerare și numǎrul de zile când se pǎșuneazǎ parcela(recomandabil 4-6 zile). Ȋmparțind durata de refacere la numărul de zile în care se pǎșuneazǎ o parcelǎ , rezultǎ numărul de parcele la care se adaugă 2-3 parcele de rezervǎ, care prin rotație, vor fi cosite pentru fân.

Ȋn general se recomandǎ împǎrțirea pǎșunii in 6-8 parcele, plus 2-3 parcele de rezervǎ. Fiecare parcelǎ va fi subîmpǎrțitǎ în subparcele, egale ca număr cu numărul loturilor de vaci.

Un lot de vaci va fi format din maxim 100 de capete. Capacitatea de pășunat reprezintă stabilirea încǎrcǎturii de vaci la unitatea de suprafațǎ. Se ia în calcul consumul de masǎ verde pe zi și animal(în medie de 50-60 kg/cap) și producția de masǎ verde la hectar a pǎșunii.

Tipul si calitatea pǎșunii pot influența în limite largi capacitatea de pǎșunat care poate avea valori de la 0,3 la 5 U.V.M./ha.

Suprafața unei parcele se calculeazǎ în funcție de capacitatea de pǎșunat, numǎrul vacilor din fermǎ și producția de masǎ verde pe hectar în diferite cicluri de pǎșunat.

Dacǎ ferma nu dispune de pǎșuni naturale sau cultivate(sau cele existente nu asigurǎ necesarul de furaj verde) și se practicǎ administrarea nutrețului verde la grajd, se analizeazǎ conveierul verde (porumbul furajer, lucerna, trifoiul roșu, rǎdǎcinoasele furajere)care trebuie sa asigure întreg necesarul de furaje verzi pe timpul verii.

Rația de varǎ pentru vacile de lapte din ferma S.C.Albora S.R.L.

pentru o productie de 28l/zi

Tabel 5.

(sursa : ferma S.C. Albora S.R.L.)

Analiza rației: RN= PD/UN x 0,6 x 1000 – PD = 115,76

Proteina/ energie = 97,24

Proteina /SU = 103

UN/SU = 1,06 UN / Kg SU

Ca/ P = 1,38

Structura rației :Fibroase – 3,5%, Suculente – 89%, Concentrate – 6,8%

3.2. Analiza tehnologiei de intreținere a vacilor de lapte din ferma S.C. Albora S.R.L. în stabulație liberǎ

Sistemul de întreținere nelegatǎ a vacilor, în adăposturi închise cu spațiu individualizat de odihnǎ, se extinde datoritǎ avantajelor economice prin productivitatea muncii sporite, fațǎ de sistemul de întreținere legatǎ . Se impune respectarea strictǎ a tuturor verigilor tehnologice pentru a reduce la maximum efectele negative ce rezultǎ din tratarea vacilor „pe grupe tehnologice” și nu individual. Acest sistem de întreținere are doua variante de bazǎ , adică în adăposturi semideschise sau în adăposturi închise. Adăposturile închise, la rândul lor, au și ele douǎ variante și anume cu spațiu comun de odihnǎ sau cu spațiu individual de odihnǎ.

Figura 10. Spații pe categorii tehnologice(sursa ferma S.C.Albora S.R.L.)

Figura 11. Tineretul bovin în stabulație liberǎ(sursa:ferma S.C.Albora S.R.L.)

Organizarea individualǎ a adăposturilor diferă în funcție de dimensiunile acestora , capacitatea lor și modul de organizare funcționalǎ.

Zona de odihnǎ este reprezentatǎ de cușetele individuale de odihnǎ.

Acestea sunt amplasate pe 1,2 sau 4 rânduri ,de-a lungul pereților laterali sau și la mijlocul adăpostului, dimensiunile lor depinzând de dezvoltarea corporalǎ a animalelor exploatate.

Confortul în timpul odihnei este dat de patul de odihnǎ (beton cald acoperit cu covor de cauciuc sau strat subțire de paie tocate, pǎmânt bǎtut, nisip).

Figura 12. Cușetele pentru viței(sursa:ferma S.C.Albora S.R.L.)

Figura 13. Zona de odihnǎ pentru vacile aflate în lactație(sursa:ferma S.C.Albora S.R.L.)

Zona de furajare este reprezentatǎ prin iesle, care poate fi amplasatǎ între zona de odihnǎ și zona de mișcare, de-a lungul unui perete longitudinal cu administrarea din interior sau din exterior sau pe mijlocul adǎpostului. Frontul de furajare este normal, toate vacile având acces concomitent la iesle.

Alimentarea cu apǎ se face la adǎpǎtori, care sunt amplasate între zona de furajare și zona de odihnǎ. Numǎrul de adǎpǎtori depinde de numǎrul de vaci care revine la o adǎpǎtoare.

Distribuirea furajelor se face în adăpost cu remorca tehnologicǎ, tractor cu remorcǎ sau iesle mecanicǎ pentru furajele de volum, iar furajele concentrate se administrează, de obicei , în sala de muls.

Figura 14. Distribuirea furajelor de volum(sursa:ferma S.C.Albora S.R.L.)

Evacuarea dejecțiilor se realizează diferit in funcție de tipul de pardosealǎ din zona de circulație. Dacǎ pardoseala este continuǎ, evacuarea dejecțiilor se face cu lopata mecanicǎ tip „DELTA” sau tractor echipat cu lamǎ de buldozer.

Ȋn cazul folosirii lopeții „DELTA”, dejecțiile sunt preluate la un capăt al adăpostului, de un transportor înclinat și încǎrcate în remorci, care le transportǎ la platforma de gunoi. Ȋn cazul folosirii lamei de buldozer, dejecțiile sunt direct încarnate în remorci cu ajutorul încarcǎtorului frontal cu cupǎ „IFRON”.

Dacǎ pardoseala zonei de circulație este de tip „grătar”, atunci se practicǎ evacuarea hidraulicǎ ,,cu prag” a dejecțiilor și funcționare continuǎ sau ,,cu stăvilar” și funcționare discontinuǎ.

Mulsul se realizează mecanic în sala de muls care are capacitatea de 50 de capete.

Igiena adăpostului se realizează asemănător întreținerii legate a vacilor.

Mișcarea în cazul acestui sistem de întreținere este mai amplǎ, vacile au acces la cele trei zone funcționale ale adăpostului și la padoc. Suprafața de padoc recomandatǎ este de 13-15 m2/cap în cazul pardoselilor cu pǎmânt bătut și 8-10 m2/cap dacǎ sunt betonate.

Organizarea activității de deservire a vacilor din ferma S.C.ALBORA S.R.L.

Activitatea în ferma de vaci cu sistem de întreținere nelegatǎ se realizează în douǎ schimburi, pe principiul echipelor specializate, respecitv echipa de muls, echipa de prepararea și distribuirea furajelor, echipa de curǎțarea și evacuarea dejecțiilor, echipa de supraveghere a animalelor.

Indiferent de sistemul de întreținere al fermei, se analizează și construcțiile anexe, respectiv lăptăria, padocurile, spațiile de depozitare al furajelor, bucătăria furajerǎ, punctul de însǎmânțare artificialǎ.

Padocurile sunt obligatorii, amplasate lângǎ adăpostul cu care trebuie sǎ comunice direct. Suprafața padocului trebuie sǎ fie dimensionatǎ astfel în cât sǎ ajungă la 8-15 m2/ cap de animal. Padocurile vor fi prevăzute cu iesle, copertinǎ, adǎpǎtori.

Lăptăria se analizează sub aspectul amplasării fațǎ de adăposturi, a dotărilor tehnice interioare și a condițiile de menținere a igienei.

Spațiile de depozitare a furajelor se analizează sub aspectul amplasării, capacitații de depozitare și a cǎilor de acces.

Fânarele pot fi acoperite sau neacoperite. Silozurile pentru suculente pot fi orizontale(platforme, tranșee)sau verticale(turn).

Bucătăria furajerǎ se analizează din punct de vedere al echipamentului de prelucrare al nutrețurilor, îndeosebi pentru grosiere, fibroase si suculente.

Punctul de însǎmânțare artificialǎ se analizează în sensul dotării tehnice specifice în vederea gestionǎrii și manipulării corecte a materialului seminal congelat.

3.3. Studiul tehnologiei de muls la S.C .Albora S.R.L.

Indiferent de tipul instalației mecanice de mulgere a vacilor, tehnologia presupune parcurgerea în ordine cronologicǎ a următorilor pași: pregătirea instalației, pregătirea mulgătorilor, pregătirea vacilor , mulsul propriu-zis, încheierea mulsului.

Pregătirea instalației de muls constǎ în mai multe operațiuni:

Pregătirea mulgătorilor consta in igienizarea mâinilor si imbricarea echipamentului de protecție.

se verifica închiderea robinetelor pentru vacuum si ventilelor de scurgere;

se pune în funcțiune instalația de muls;

se verificǎ și se reglează nivelul vacuumului pe conductǎ(optimul 380mm col.Hg)și numărul de pulsații(optim 55pulsatii/min);

Se trece cu curent de apǎ pe suprafețele instalației de muls care vine în contact cu laptele;

Se verificǎ funcționarea aparatelor de muls.

Pregătirea vacilor se realizează prin:

spălarea ugerului cu apă caldă (350-400 C);

ștergerea ugerului cu prosop din pânză curată sau prosop de hârtie de unică folosință;

efectuarea masajului inițial;

mulgerea primelor 2-3 jeturi de lapte din fiecare mamelon într-un vas separat (cupe metalie de culoare neagră) și examinarea acestui lapte.

Mulsul propriu-zis constă în atașarea paharelor de muls – se începe cu acelea care sunt mai îndepărtate de mulgător, dacă mulsul se realizează pe partea dreaptă a animalului, colectorul aparatului de muls se ține în palma stângă, iar paharele de muls se fixează pe mameloane în următoarea ordine: stâng posterior, stâng anterior, drept posterior, drept anterior.

Mamelonul trebuie să pătrundă în mijlocul deschiderii paharului. Când unul din sferturile ugerului este compromis, paharul de muls aferent se așeazǎ între furtunul de vacuum și cel de lapte, evitând pătrunderea aerului în instalație prin strangularea furtunilor acestui pahar. Prin vizorul aparatului se verifică apariția jetului de lapte. Dacǎ jetul de lapte nu apare, se scoate și apoi se atașează din nou paharul respectiv.

Spre sfârșitul mulgerii când trecerea laptelui este întreruptă de de apariția unor bule de aer, se procedează la masajul final, urmat de mulsul suplimentar cu aparatul de muls. Pentru aceasta, cu mâna stângǎ se apasă în jos colectorul, iar cu mâna dreaptă se masează fiecare sfert al ugerului, prin presǎri de sus in jos. Masajul suplimentar durează 5-10 secunde pentru fiecare sfert al ugerului.

Încheierea mulgerii se realizează atunci când se constată că a încetat trecerea laptelui prin vizor și se detașează aparatul de muls.Mulgătorul prinde colectorul de lapte în mânǎ, apoi închide robinetul de vacuum, introduce aer în unul din paharele de muls pentru detașare. Dupǎ detașarea paharelor de muls, mameloanele se dezinfectează cu o soluție iodatǎ.

Figura 15. Sala de muls cu o capacitate de 50 de locuri-

platforma tip „brǎduleț”(sursa:ferma S.C. AlboraS.R.L.)

Tehnologia de muls la platforma de tip ,,brǎduleț”

Pe platforma de muls cu 2 x 25 locuri lucrează 4 mulgători efectuând succesiv operațiunile următoare: muncitorul supraveghetor aduce vacile din adăpost in sala de așteptare, din sala de așteptare sunt introduse 50 de vaci în sala de muls(douǎ grupe tehnologice a câte 25 de vaci)fiind blocate apoi pe platforma de muls.

Primii doi mulgători spalǎ ugerul vacilor de pe rândul din dreapta al platformei(se începe cu prima vacǎ dinspre ușa de la ieșire de pe platforma de muls), apoi șterge ugerul vacilor(în ordinea inversǎ spǎlǎrii), ceilalți doi mulgători de ajutor executǎ masajul ugerului imediat după ce acesta a fost șters. Mulgătorii eliminǎ manual 2-3 jeturi de lapte din fiecare mamelon și aplicǎ paharele de muls în ordinea în care s-a efectuat masajul. Mulgătorul ajutor, după ce a încheiat masjul la rândul din dreapta reia acțiunea si pe rândul din stânga platformei. Mulgătorii supraveghează mulsul vacilor, detașează paharele de muls vacilor la care s-a încheiat mulsul, dezinfectează mameloanele și îndeamnǎ apoi animalul sǎ paraseascǎ boxa pentru următorul lot de vaci.

Ȋn ferma SC Albora SRL mulsul se efectuează de doua ori pe zi, conform regulilor de muls mecanic, ingrijiorii au instructajul si protecția muncii la zi. Vacile sunt aduse in sala de așteptare de un îngrijitor, acestea intra succesiv pe platforma de muls. După ce toate vacile au fost mulse se trece la spălarea și igienizarea instalației de muls, astfel se pregătește sala pentru mulsul de searǎ. Laptele ajunge în tancul de răcire sǎ aibă maxim 40C.

Figura 16.Tancul de rǎcire de capacitate 30000 litri lapte(sursa: S.C.Albora S.R.L.)

CAPITOLUL IV.

CERCETARI PRIVIND PARAMETRII CALITATIVI ȘI CANTITATIVI AI PRODUCȚIEI DE LAPTE

LA VACILE DIN FERMA S.C. ALBORA S.RL.

4.1. Durata lactației în raport cu succesiunea lactației

Durata lactației totale reprezintă intervalul de timp cuprins intre a doua zi de fătare pana la intarcarea vacii.

Dacǎ durata lactației este micǎ(sub 8 luni)se va realiza o cantitate mai micǎ de lapte, dar se va exploata mai mult vaca(va avea un numǎr mai mare de lactații).

Dacǎ durata lactației se prelungește(peste 10 luni), atunci crește cantitatea de lapte pe perioada productivǎ, scăzând numărul de lactații. Pentru a se evita aceste dezechilibre, pe plan mondial s-a stabilit ca durata normalǎ a lactației sa fie de 10 luni(305 zile).

Conform Convenției de la Roma "durata lactației normale reprezintă intervalul de timp(în zile) începând cu a doua zi de la fătare și pânǎ la cel mult a 305-a zi de lactație". Lactația normalǎ nu trebuie sǎ fie mai micǎ de 260 zile.

Durata lactației este un indicator deosebit de important, care influențează atât performanțele productive în direcția producției de lapte, cât și activitatea de reproducție.

Ȋn practicǎ, producția de lapte, se exprimǎ în producția de lapte pe lactație totalǎ, producția de lapte pe lactație normalǎ.

Durata lactației vacilor din ferma S.C. Albora S.R.L.

Tabel 6.

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

4.2. Parametrii cantitativi ai producției de lapte

Din tabelul 7. se poate observǎ o creștere a producție pe vacǎ, de la lactația 1 pânǎ la lactația 3 și anume de la 12 kg pânǎ la 13,2 kg, astfel s-a obținut o medie de 12,6 kg de lapte/ zi.

Situația producției de lapte la mulsoarea de dimineațǎ a vacilor

din ferma S.C. Albora S.R.L.

Tabel 7.

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

Cantitatea de lapte pe lactația totalǎ a vacilor din ferma S.C. Albora S.R.L.

Tabel 8.

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

Situația producției de lapte în ferma S.C. Albora S.R.L. în anul 2013

Tabel 9.

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

Situația producției de lapte la ferma S.C. Albora S.R.L. în anul 2014

Tabel 10.

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

Din tabelul 9. se observǎ cǎ avem o medie de 616 vaci în anul 2013 și producția medie de lapte este de 29 l, având o minimǎ de 27,8 l , iar valoarea maximǎ este de 31,1 l. Varietatea producției de lapte ca și a numărului de vaci de lapte este foarte micǎ, ceea ce desemnează un lot omogen de vaci de lapte, cât și ca producție de lapte.

Situația producției de lapte in ferma S.C. Albora S.R.L. în anul 2015

Tabel11

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

Situația producției de lapte in ferma SC Albora SRL in primele 6 luni din anul 2016

Tabelul 12.

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

4.3. Parametrii calitativi ai producției de lapte

Compoziția chimicǎ a laptelui reprezintă totalitatea elementelor care-l alcătuiesc:

Proteinele constituie compuși organici azotați macromoleculari, în stare fizicǎ coloidalǎ, rezultând prin hidroliza aminoacizilor(peste 20%). Proteinele din lapte sunt alcătuite din cazeina 80%(coagulându-se, formează partea componentă principală a brânzeturilor) și din proteine serice (lactalbumina, lactoglobulina, imunoglobulina, serumalbumina și proteazo-peptone)20% si sunt de slaba mobilitate electroforetica pH peste 7.

Importanța proteinelor:

Constituie un criteriu de selecție a animalelor de lapte;

Conferă laptelui valoare biologicǎ ridicatǎ prin funcția plasticǎ a proteinelor, constituind un aliment de importanțǎ capitalǎ pentru nutriția omului;

Condiționează prețul laptelui, în multe țǎri, plata laptelui se efectuează în funcție de procentul de proteinǎ.

Grăsimea reprezintă componentul organic lipidic care înglobează diferite substanțe a căror proprietatea sunt asemănătoare, aflate în stare emulsionabilǎ. Grăsimea din lapte are o semnificație particularǎ si anume:

Constituie un criteriu de selecție a animalelor de lapte;

Conferă valoare energeticǎ importantǎ laptelui, se digerǎ cu ușurințǎ datoritǎ stării de emulsie în care se găsește;

Servește pentru calcularea laptelui standard la vânzare și reprezintă criteriul de bazǎ pentru stabilirea prețului de vânzare.

Celulele somatice reprezintă globulele albe(leucocitele) si celulele moarte ale țesutului epitelial care sunt eliminate prin lapte. Numărul de celule somatice din lapte este dat de cantitatea de celule somatice ce se găsesc intr-un mililitru de lapte. Importanța determinării numărului de celule somatice din lapte rezidǎ în următoarele:

Atestǎ starea de sănătate a glandei mamare(sub 200000 celule somatice/ml);

Prezența mastitelor în ferma de vaci, în special cele subclinice determinǎ pierderi de lapte(cu 20% din producție);

Laptele mastitic este penalizat de beneficiari cu circa 10% din prețul normal, ceea ce reduce semnificativ profitul fermei.

Parametrii calitativi ai laptelui produs in ferma SC Albora SRL

Tabel 13

(sursa: ferma S.C.Albora S.R.L.)

După cum se observǎ din tabelul 13 , în ferma S.C .Albora S.R.L. parametrii calitativi ai laptelui se încadrează în standardele rasei, respectǎ cerințele beneficiarilor, iar unitatea obține un preț bun pe litrul de lapte.

CAPITOLUL V.

CERCETǍRI PRIVIND PARAMETRII DE REPRODUCȚIE LA VACILE RASA HOLSTEIN DIN FERMA S.C. ALBORA S.R.L.

5.1. Indici privind activitatea de reproducție

Activitatea de reproducție este controlatǎ lunar prin estimarea parametrilor de reproducție.

Analiza indicilor de reproducție

Tabel 14

(sursa : ferma S.C.Albora S.R.L.)

Indicele de fecunditate(F%) reprezintă numărul vacilor ramase gestante din totalul vacilor însǎmânțate prima datǎ după fătare și care, în mod normal, trebuie sǎ se situeze

între 60-70%; F =G/I ·100

Indicele de însǎmânțare(Ig) reprezintă numărul de însǎmânțǎri realizate pentru obținerea unei gestații.

Acest indicator este invers proporțional cu indicele de fecunditate : cu cât fecunditatea dintr-o fermǎ de vaci este mai mare, cu atât se folosesc mai puține însǎmânțǎri pentru obținerea unei gestații. Acest indice ar trebui sǎ se situeze în intervalul 1,5- 2 Ȋ.A./gestație.

Dacǎ, fecunditatea într-un efectiv de vaci, pe o anumitǎ perioadǎ de timp, este scăzutǎ, atunci indicele de însǎmânțare este crescut, la fel și service-periodul.

Cauzele tulburărilor de reproducție în general și de fecunditate în special sunt numeroase, dar întotdeauna se conturează trei cauze:

Alimentația;

Managementul (urmărirea căldurilor, adăpostul, sistemul de exploatare, igiena, însǎmânțarea, etc);

Starea sanitar- veterinarǎ a vacilor.

Grafic 2. Factorii care influențează reproducția(dupǎ Georgescu Gh.)

Alimentația presupune următoarele:

Echilibru ergo- proteic al rațiilor furajere;

Atenție sporitǎ la echilibrul mineral(atât excesul cât și deficitul pot fi nefaste);

Aportul de vitamine, în special iarna, când furajele, prin conversie(fanul, silozul) pierd din cantitatea de vitamine;

Neglijarea vițelelor și vacilor aflate în repaus mamar, fecunditatea vițelelor depinde de modul cum sunt alimentate.

Managementul

Adăposturile trebuie ventilate dar fǎrǎ curenți mari de aer și luminoase doarece lumina stimulează activitatea sexualǎ a vacilor;

Figura 17. Adǎposturi ventilate, luminate, dotate cu adǎpǎtori(sursa:ferma S.C.Albora S.R.L.)

In stabulație liberǎ, vacile trebuie sa aibă la dispoziție o suprafațǎ de odihnǎ suficient de mare si așternut cu paie;

Standul de contenție (de travaliu ) al vacilor, trebuie sǎ fie bine plasat pentru a permite intervenții în siguranțǎ ale omului, iar animalul sǎ fie liniștit.

Igiena:

Curățirea dejecțiilor sǎ se efectueze zilnic, așternutul de paie sǎ fie schimbat de câte ori este nevoie pe zi, astfel se diminueazǎ microbismul de grajd și se eliminǎ riscurile infecțiilor;

Apa trebuie sǎ fie potabilǎ și proaspătǎ (adăposturile trebuie curǎțate zilnic deoarece apa este murdărita cu furaje);

Boxa(standul) de fătare sa fie dotat cu paie curate, eliminat gunoiul care este factor de infecție al aparatului genital;

Instrumentele folosite pentru asigurarea fǎtǎrii sǎ fie spălate si dezinfectate.

Urmărirea căldurilor:

Observarea căldurilor trebuie sa fie făcutǎ cu regularitate, în fiecare zi, de trei ori, în afara orelor de furajare și de muls.

Pierderea unui ciclu estral este echivalentul pierderii a trei sǎptǎmâni din viața productivǎ a vacii.

Fiecare operație de observare trebuie sǎ dureze cel puțin un sfert de orǎ, pentru a putea detecta numărul maxim de vaci în călduri.

Depistarea căldurilor în momente diferite ale zilei

Tabel 15

(sursa: caiet de lucru medic veterinar ferma S.C. Albora S.R.L.)

Momentul insǎmânțǎrii

Pentru o reușitǎ sigurǎ a însǎmânțǎrii, vacile trebuie însǎmânțate între 18-24 ore de la debutul căldurilor, astfel dacǎ semnele de călduri apar după-amiaza sau noaptea, însǎmânțarea se efectuează dimineața după muls și se repetǎ în dup-amiaza aceleiași zile.

5.2. Parametrii de reproducție la vacile de lapte din ferma S.C. Albora S.R.L.

Parametrii reproductivi

Tabel16

(sursa:fișe de observare ferma S.C.Albora S.R.L.)

Vârsta medie de introducere la montǎ /Ȋ.A. reprezintă un indicator deosebit de important, care demonstrează cǎ vacile de lapte sunt crescute în condiții de eficiențǎ economicǎ și se calculează ținându-se cont de faptul cǎ vacile tinere din ferma S.C.Albora S.R.L. sunt introduse la reproducție la vârsta medie de 542 zile, atunci când atinge greutatea ce reprezintă 75% din greutatea unui adult, motiv pentru care vârsta primei fǎtǎri este la 725 de zile.

CAPITOLUL VI.

STUDIUL INDICATORILOR ECONOMICI ȊN FERMA S.C. ALBORA S.R.L.

6.1. Analiza cheltuielilor

Cheltuielile, într-o fermǎ de vaci de lapte, sunt diverse și multiple, cele mai mari cheltuieli se înregistrează cu hrana animalelor, după cum reiese din tabelul 17.

Cheltuieli cu hrana și medicamentele în ferma S.C. Albora S.R.L.

Tabel 17

(sursa : contabilitate ferma S.C.Albora S.R.L.)

Cheltuielile pentru hrana tuturor categoriilor de animale din fermǎ sunt de 100 de ori mai mari fațǎ de cheltuielile pentru medicamente.

6.2. Analiza veniturilor

Venitul reprezintă valoarea în unitatea monetarǎ a produselor vândute de unitatea economicǎ într-o anumitǎ perioadǎ de timp.

Ȋn fermele de vaci de lapte se pot întâlni următoarele categorii de venituri:

Venituri din vânzarea laptelui = producția de lapte înmulțită cu prețul de vânzare;

Venituri din vânzarea animalelor de prǎsilǎ = numărul de animale de prăsilă vândute îmnulțit cu prețul de vânzare;

Venituri obținute din vânzarea tineretului, după înțărcare = numărul de capete vândute înmulțit cu prețul de vânzare;

Venituri din vânzarea animalelor reformate = numărul animalelor reformate vândute înmulțit cu prețul de vânzare.

Total venituri realizate de S.C. Albora S.R.L. in anul 2013

Tabel 18

(sursa : contabilitate ferma S.C.Albora S.R.L.)

Total venituri realizate de S.C. Albora S.R.L. in anul 2014

Tabel 19.

(sursa : contabilitate ferma S.C.Albora S.R.L.)

Total venituri realizate de S.C. Albora S.R.L. in anul 2015

Tabel 20.

(sursa : contabilitate ferma S.C.Albora S.R.L.)

Total venituri realizate de S.C. Albora S.R.L. in anul 2016

Tabel 21.

(sursa : contabilitate ferma S.C.Albora S.R.L.)

Urmărind cele patru tabele cu venturi se constatǎ cǎ cele mai mari venituri în ferma S.C. Albora S.R.L. sunt aduse de vânzarea laptelui, deși acesta nu are un preț extraordinar, dar prin cantitatea mare și calitatea superioarǎ, se obține o sumǎ profitabilǎ. Se observǎ cǎ singurul venit care se schimbǎ este cel obținut din vânzarea laptelui, acest fapt se datorează factorilor interni si externi care influențează producția de lapte.

6.3. Rezultatul financiar

Profitul(P) reprezintă suma se bani obținutǎ prin diferența dintre venitul total si cheltuielile totale. P = V – C, P =profit, v = venit, C= cheltuieli.

Ȋn ferma S.C. Albora S.R.L. cel mai mare profit se înregistrează din vânzarea laptelui, acest lucru se datorează faptului ca în fermǎ este prezent un număr mare de vaci de lapte cu producții foarte bune.

Prin analiza efectuatǎ anterior, cheltuielile totale aferente anului 2015 sunt în valoare de 572990,7 lei, iar venitul total este de 2380073, 5 lei.

Efectuând diferența dintre venituri si cheltuieli se obține un profit pe anul 2015 in valoare de 1807082,8 lei, adică o medie lunara de 150590,233 lei.

CONCLUZII

Lucrarea de cercetare realizatǎ ne oferă informații și date despre rasa Holstein, având ca scop formarea unei imagini despre ceea ce înseamnǎ creșterea si exploatarea acestei rase in județul Giurgiu.

Ȋn ferma S.C. Albora S.R.L. întreținerea vacilor de lapte se face în stabulație liberǎ, cu acces permanent la furajul de bunǎ calitate, la apǎ, la locul de odihnǎ bine curǎțat și la locul de mișcare, asigurându-se la nivel optim toți parametrii de confort.

Ȋn aceastǎ fermǎ, mulsul se realizează mecanic, de doua ori pe zi, în sala de muls(capacitatea de 50 capete), dotatǎ cu instalație de muls tip braduleț, achiziționatǎ din Germania.

Durata de exploatare a animalelor este în medie 4-5 lactații, valoare care se încadreazǎ în limitele normale, caracteristice vacilor de lapte.

Ȋn cadrul parametrilor cantitativi ai producției de lapte se observǎ o scădere continuǎ din 2013 pânǎ în 2014, apoi la începutul lui 2015 se înregistrezǎ o ușoarǎ creștere a producției medii de lapte pe cap de vacǎ .

Parametrii calitativi ai producției de lapte înregistrați la nivelul fermei S.C. Albora S.R.L. se încadrează în limitele normale a acestei rase și nu se înregistrează diferențe semnificative de la un an la altul.

BIBLIOGRAFIE

Georgescu Gh.(1988) – "Tratat de creșterea bovinelor"partea I, Editura Ceres, București;

Georgescu Gh.(1989) – "Tratat de creșterea bovinelor"partea II, Editura Ceres, București;

Georgescu Gh.(1998) – "Tratat de creșterea bovinelor"partea IV, Editura Ceres, București;

Georgescu Gh.(2000) – "Laptele și produsele lactate", Editura Ceres, București;

Drǎgǎnescu C.(1984) – "Exploatarea animalelor- ecologie aplicatǎ", Editura Ceres, București;

Tǎpǎloagǎ Dana(2013) – "Tehnologii de obținerea laptelui și cǎrnii", Editura Granada, București;

Oancea M.(1999) – "Tratat de management în unitǎțile agricole",volumul II, Editura Ceres, București;

Stoica I, Liliana Stoica(2001) – "Bazele nutriției și alimentației animalelor", Editura Carol Savinet, București;