Studiul Privind Macromediul Si Micromediul la S.c. Billa S.r.l

PLANUL LUCRĂRII

INTRODUCERE

CAP.I. ȊNTREPRINDEREA ELEMENT AL SISTEMULUI ECONOMIC

CAP.II. CONCEPTUL DE MEDIU AL MARKETINGULUI ȘI COMPONENTELE SALE

2.1.ELEMENTELE MEDIULUI DE MARKETING AL ORGANIZAȚIEI/FIRMEI

2.2. MEDIUL EXTERN

2.2.1. MICROMEDIUL ȊNTREPRINDERII

2.2.2. MACROMEDIUL ȊNTREPRINDERII

2.3. MEDIUL INTERN

2.3.1. CONȚINUTUL MEDIULUI INTERN

2.3.2. STRUCTURA MEDIULUI INTERN

2.3.3. POTENȚIALUL FIRMEI

2.4. RELAȚIILE ȊNTREPRINDERII CU MEDIUL EXTERN

2.4.1. RELAȚIILE DE PIAȚĂ ALE ȊNTREPRINDERII

2.4.2. RELAȚIILE DE CONCURENȚĂ

2.4.3. RELAȚIILE PREFERENȚIALE

2.4.4. IMPORTANȚA CARACTERIZĂRII PIEȚEI CA MACROMEDIU

2.4.5. ADAPTAREA ȊNTREPRINDERII LA MEDIUL EXTERN

CAP.III.STUDIUL PRIVIND MACROMEDIUL ȘI MICROMEDIUL LA SC. BILLA SRL

3.1. PREZENTAREA FIRMEI

3.1.1. SCURT ISTORIC

3.1.2. PREZENTAREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE

3.1.3. RESURSELE ȊNTREPRINDERII

3. 1.4. RESURSELE FINANCIARE

3.1.5. RESURSELE UMANE

3.1.6. RESURSELE MATERIALE

3.1.7. CARACTERIZAREA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ACTIVITĂȚILOR ȊNTREPRINDERII

3.2. ANALIZA MACROMEDIULUI ȘI INFLUENȚA COMPONENTELOR ACESTORA ASUPRA ACTIVITĂȚILOR ȊNTREPRINDERII

3.2.1. MEDIUL DEMOGRAFIC

3.2.2. MEDIUL ECONOMIC

3.2.3. MEDIUL TEHNOLOGIC ȘI CULTURAL

3.2.4. PRESTATORII DE SERVICII

3.2.5. FURNIZORII FORȚEI DE MUNCĂ

3.2.5.1. ANALIZA CONCURENȚEI

3.3. ANALIZA MICROMEDIULUI ȘI INFLUENȚA COMPONENTELOR ACESTORA ASUPRA ACTIVITĂȚILOR ȊNTREPRINDERII

3.3.1. ANALIZA INTERNĂ A FIRMEI

3.4. ANALIZA SWOT-RELAȚIE ȊNTRE MEDIUL EXTERN ȘI INTERN AL FIRMEI

3.5. CONCLUZIILE STUDIULUI

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Deoarece fiecare agent economic ȋși desfășoară activitatea interacționând permanent cu mediul care este alcătuit dintr-o mulțime de forțe și structuri care se află ȋn imediata sa vecinătate, lucrarea de față și-a propus să trateze modul ȋn care starea și evoluția componentelor mediului influențează modalitățile de orientare și strategia generală, tactica întreprinderilor, a agenților economici.

Am pornit de la concluzia mai multor studii de marketing: conceptul de mediu este cel care orientează activitățile intreprinderii pentru a valorifica oportunitățile pe care mediul le oferă și de a evita primejdiile pe care acesta le furnizează.

Motivația abordării subiectului rezidă din faptul că, pe piață multe firme ȋși ȋncheie activitatea după o scurtă perioadă ȋn care au luat contact cu mediul economic, iar ȋntrebarea pe care și-o adresează, cei mai mulți ȋntreprinzători este De ce nu am avut rezultate? De ce nu am ȋnregistrat profit? Scopul lucrării afost acela de a evidenția importanța analizei micro și macromediului ȋn care firma ȋși desfășoară activitatea, a consecințelor pe care acesta le are asupra activității, direcțiile și a tendințelor lui de evoluție.

De aceea, pentru a desfășura o analiză cât mai precisă a micro și macro mediului unei firme e nevoie de a intelege modul in care acesta influențează organizația și, lucru mai dificil, modul ȋn care o va face ȋn viitor.

Studiul efectuat a avut ca obiectiv principal acela de a arăta că evoluția firmei Billa Bistrița este marcată de evoluția forțelor externe care acționează asupra acesteia, macromediul și micromediul având influență asupra progresului sau insuccesului prin frânarea activității. De asemenea studiul a avut următoarele obiective secundare:

– Modificări ale datelor demografice influențează dimensiunile și structura cererii.

-Mediul economic determină modele de consum influențând mărimea cererii de mărfuri, mișcarea prețurilor și nivelul concurenței.

– Mediul tehnologic permite identificarea unei cereri latente, amplificând natura concurenței prin utilizarea unor tehnici avansate.

– Mediul natural influențează alocarea resurselor naturale (apă, energie electrică) și costurile aferente utilizării acestora

-Mediul cultural influențează comportamentul de consum

– Micromediul influențează direct activitatea firmei.

Analiza influenței macromediului și a micromediului conduce la identificarea puctelor slabe ale firmei și apoi la identificarea unor strategii menite să conducă la maximizarea profitului. Această analiză pune ȋn lumină atât punctele slabe, cât și pe cele bune, realizând analiza firmei, a competiției de pe piața acesteia și a poziției competitive pe care o deține, iar finalitatea constă ȋn stabilirea direcțiilor strategice ȋn care firma trebuie să-și concentreze și intensifice eforturile pentru a-și spori forța competitivă și ȋmbunătăți poziția pe piață.

Primul capitol se referă la întreprindere ca element al sistemului economic, al doilea capitol la conceptul de mediu al marketingului și componentele sale adunând date teoretice, din literatura de specialitate despre mediul intern și despre mediul extern al unei ȋntreprinderi cu referire la influența pe care fiecare componentă o are asupra activității unui agent economic. Capitolul doi se ȋncheie cu referiri de specialitate cu privire la relațiile ȋntreprinderii cu mediul. Capitolul următor este studiul de caz :studiul privind macromediul și micromediul la SC. BILLA SRL

CAP.I. ȊNTREPRINDEREA ELEMENT AL SISTEMULUI ECONOMIC

“Lumea (economică, socială, culturală) de astăzi se deosebește în mod fundamental de cea care începuse să se dezvolte în urmă cu circa 150 de ani, atunci când, în Statele Unite ale Americii, au apărut primele afaceri de familie sau individuale, care au precedat întreprinderile mici și mijlocii de astăzi. “(Eugen Burduș, Ion Cochină, Lucia Crăciun, Amedeo Istocescu, 2010)

Însă, “după cel de-al Doilea Război Mondial, în efortul uriaș depus pentru redresarea economică a țărilor răvășite de conflagrație, a fost rândul marilor companii să creeze locuri de muncă, să producă bunuri și să ofere servicii la prețuri/tarife din ce în ce mai mici, astfel încât a fost posibilă apariția și chiar consolidarea treptată a unei clase de mijloc, devenită din ce în ce mai numeroasă. Aceste companii mari au devenit rapid transfronraliere, și-au extins afacerile, au creat filial în țările în care există un avantaj concurențial (legat de resurse, de fiscalitate sau de consumatorul final), iar astăzi pot fi întâlnite sub forma companiilor (mari) internaționale, mondiale, multinaționale, transnaționale.” (Eugen Burduș, Ion Cochină, Lucia Crăciun, Amedeo Istocescu, 2010)

Privită generic, întreprinderea este o afacere. De altfel, “trei sunt sensurile în care în economie în general și în lumea afacerilor în special, se utilizează termenul de “afacere” (prin agregare de la simplu la complex): întreprindere, sector economic și ansamblu de activități” (Eugen Burduș, Ion Cochină, Lucia Crăciun, Amedeo Istocescu, 2010). Întreprinderea este “o societate comercială, organizație sau companie cu un obiect de activitate distinct, care participă la producția de bunuri și/sau servicii pe plan local, național sau regional”. (Eugen Burduș, Ion Cochină, Lucia Crăciun, Amedeo Istocescu, 2010)

Sectorul economic este “un domeniu economic sau de afaceri, reunind întreprinderile care au un anumit obiect de activitate, bine definit” (Eugen Burduș, Ion Cochină, Lucia Crăciun, Amedeo Istocescu, 2010) ,iar “ansamblul acțiunilor economice care se derulează într-un anumit context, într-un anumit spațiu geografic, la un moment dat” (Eugen Burduș, Ion Cochină, Lucia Crăciun, Amedeo Istocescu, 2010) reprezintă ansamblul de activități.

De altfel, “ca element cibernetic, ȋntreprinderea primește stimul din exterior constituind intrările, care presupun a fi informații și resurse și care prelucrate sub control dau rezultate-ieșiri. Intrările și ieșirile sunt orientări ale sistemului “elementului” ȋntreprindere către sistemul economic din care face parte. Participarea ȋntreprinderii la sistem este conștientă și responsabilă, participare care este influențată de marketing. Deci ȋntreprinderea este un element mai mult sau mai puțin activ al mediului după ponderea pe care o deține și caracterul activității desfășurate.”( Gheorghe Păcurariu, 2000)

CAP.II. CONCEPTUL DE MEDIU AL MARKETINGULUI ȘI COMPONENTELE SALE

Agenții economici interacționează permanent cu mediul economic ȋn care ȋși desfășoară activitatea, motiv pentru care este importantă cunoașterea componentelor mediului.

Ȋn analiza conceptului de marketing se poate pleca de la analiza termenului de mediu. Acesta este de origine latină (=medium) și „semnifică natura ȋnconjurătoare ȋn care se află ființele și lucrurile cu care interacționează o entitate. Ȋn cazul unei ȋntreprinderi, această natură ȋnconjurătoare, reprezintă cadrul cel mai larg de acțiune a factorilor pieței.”( Constantin Florescu, Petre Mâlcomete, Nicolae Al.Pop, 2003)

2.1.ELEMENTELE MEDIULUI DE MARKETING AL ORGANIZAȚIEI/FIRMEI

Activitățile intreprinderii trebuie să țină cont de evoluția mediului economico-social. „ O astfel de abordare necesită, pe de o parte, cunoașterea mediului estern, iar pe de altă parte, conectarea (adaptarea) activității la mediu.Ȋn acealași timp, desfășurarea activității ȋntr-o asemenea manieră depinde, nu ȋn ultimul rând, de capacitatea organizației de a se adapta la mediul extern, capacitate care corespunde mediului intern al ȋntreprinderii. Ȋntr-o astfel de accepție, studierea interacțiunii mediului intern cu cel extern și formularea celor mai potrivite căi de maximizare a efectelor pozitive și de minimizare a celor negative, reprezintă obiectul marketingului ca știință.”( Coord. Virgil Balaure, 2002, )

În literatura de specialitate. Kotler și Armstrong vorbesc de mediul marketingului unității sau mediul intern de marketing, format din componentele din interiorul unității cum ar fi:

– compartimentul financiar ;

– compartimentul de cercetare-dezvoltare;

– aprovizionarea;

– producția,

– resursele umane.

Pe lângă acești factori interni firmei, după aceeași autori, mediul marketingului cuprinde ca participanți și unii factori din afara firmei, grupați în două categorii:

a) factori cu care întreprinderea are legături directe și influențe reciproce

b) factori care se află la o distanță mai mare de activitatea firmei și o influențează indirect, posibilitatea de control fiind foarte redusă.

Prima grupă de factori împreună cu mediul intern, propriu firmei, alcătuiesc MICROMEDIUL marketingului unității. A doua grupă de factori formează MACROMEDIUL marketingului unității.

2.2. MEDIUL EXTERN

De aceea, „ȋn sens larg (teoretico-metodologic), mediul ȋn care ȋntreprinderea ȋși desfășoară activitatea poate fi definit ca un ansamblu de factori de natură economică, culturală, juridică, politică, demografică, ecologică etc., ce alcătuiesc o structură complexă și eterogenă ȋn măsură să influențeze ȋn mod direct sau indirect activitatea acesteia. Viziunea macroeconomică ne indică faptul că și ȋntreprinderile sunt parte a mediului, ȋn primul rând a componentei economice a acestuia.” (Mihai Diaconescu, 2005) De asemenea, „mediul extern al ȋntreprinderii mai poate fi definit (ȋn sens operațional) ca un ansamblu de riscuri și de oportunități pentru ȋntreprindere. Orice variație a mediului poate constitui o oportunitate sau o amenințare pentru activitatea ȋntreprinderii, depinde pe ce poziție se află.”( Mihai Diaconescu,2005)

2.2.1. MICROMEDIUL ȊNTREPRINDERII

Micromediul ȋntreprinderii se referă la factorii de natură externă care afectează ȋn mod direct ȋntreprinderea și asupra cărora aceasta poate exercita un anumit control.

Figura 2.1. Principalii factori ai micromediului întreprinderii

Sursa: Adaptare după Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica

Wong, Op. cit., p.179.

Astfel, ȋn cadrul micromediului “există cinci factori importanți:

Clienții : cei cu care o organizație dorește să angajeze schimburi, de obicei vânzându-le ceva’

Concurenții: alte organizații care ȋncearcă să vândă produse similare pentru a ȋmplini aceleași nevoi ale clienților.

Furnizorii: cei care oferă imputurile necesare unei ȋntreprinderi pentru a produce bunuri sau servicii.

Intermediarii: cei care asigură disponibilitatea produselor organizației pentru consumatorii finali.

Deținătorii de interese: indivizi sau grupuri care au anumite interese ȋntr-o ȋntreprindere.” (Elizabeth Hill & Terry O’Sullivan, Marketing, 1997)

Clienții sunt cei cărora le sunt adresate produsele firmei, aici intrând firme, instituții sau persoane. De aceea „ȋn funcție de statutul lor, natura solicitărilor față de produsele (serviciile) ȋntreprinderii, clienții se pot grupa astfel: consumatori, utilizatori industriali, ȋntreprinderi distribuitoare (comerciale), agenții guvernamentale etc.” (Coord. Virgil Balaure, op.cit)

Concurenții sunt cei care aparțin mediului competitiv, fiind cei care ȋși dispută aceeași categorie de clienți.Aici pot fi menționați concurenții direcți care oferă aceleși produse sau servicii ȋn vederea satisfacerii acelorași nevoi. De aceea, „competitorii se deosebesc ȋntre ei prin rolul pe care ȋl joacă ȋn raporturile cu clienții, atitudinea față de noutăți, formele de comunicare cu consumatorii, stilul de intervenție pe piață etc.”(ibidem)

Furnizorii sunt acele firme sau indivizi care pot să ȋi ofere firmei resursele necesare producerii propriilor bunuri sau servicii. Ȋn această categorie se ȋncadrează: furnizorii de resurse materiale (ori de prestări de servicii), furnizorii de resurse bănești (băncile), furnizorii de forță de muncă.

De aceea, „ furnizorii de mărfuri (mijloace materiale) sunt reprezentați de diverse firme sau persoane particulare, care, ȋn baza unor relații de vânzare-cumpărare, asigură ȋntreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, mașini și utilaje etc.”(coord. Balaure, op. cit)

Aici mai pot fi amintiți prestatorii de servicii care realizează acele servicii care ȋi sunt necesare ȋntreprinderii pentru ȋndeplinirea obiectului său de activitate, așa cum sunt intermediarii și prestatorii de servicii financiar-bancare.

Furnizorii forței de muncă au o influență considerabilă asupra ȋntreprinderii datorită rolului pe care factorul uman ȋl are ȋn procesul de muncă. Aici se ȋncadrează unitățile de ȋnvățământ, oficiile de forță de muncă, dar și persoanele care sunt ȋn căutarea unui loc de muncă.

Intermediarii sunt organizații implicate ȋn promovarea, vânzarea și distribuirea de produse către utilizatorul final. De aceea „există trei tipuri de intermediari care ajută eforturile de marketing ale unei companii. Resellerii sunt organizații al cărui rol este de a face produsele mai ușor accesibile consumatorului final. Aceștia sunt angrosiștii, micii angrosiști, detailiștii, micii comercianți, agenții de vânzări ori orice altă formă de ȋntreprindere al cărui scop este distribuirea produselor altor firme. (…) Distribuitorii fizici sunt de obicei operatorii depozitelor de mărfuri și firmele de transport, sunt organizațiile implicate ȋn transportarea bunurilor de la producător la utilizator.”: (Elizabeth Hill & Terry O’Sullivan, op.cit) Agențiile prestatoare de servicii de marketing (sondare, consultanță, publicitate) ajută firmele să-și identifice consumatorii și să comunice cu ei, să cunoască piețele și mediul concurențial.

Ȋn cadrul micromediului acționează și deținătorii de interese. Profesorul Kotler ii delimitează astfel:

– lumea financiară (acționari, societăți de investiții, bănci etc);

– mediile de comunicare ȋn masă (grupuri de presă, posturi de radio, canale de televiziune etc);

– grupuri de interese (mișcările pentru protecția consumatorilor, ecologiștii, asociații ale producătorilor etc);

– administrația publică;

– marele public (purtătorul opiniei publice);

– personalul propriu al firmei.

Aceștia formează un grup divers alcătuit din toți cei care au un interes sau un impact asupra modului ȋn care o anumită organizație ȋși coordonează afacerile. Băncile au un interes major față de organizație, dar nu pot influența deciziile de marketing. Dar media și mișcările pentru protecția consumatorilor au o influență mare asupra ȋntreprinderii. Așadar, „media, cuprinzând TV, radio, ziarele și revistele naționale și locale pot avea o mare influență asupra unei proporții mari din piața unei organizații. Cititorii sunt mai ȋnclinați să creadă ȋn acuratețea și credibilitatea comentariului editorial decât ȋn reclamele comerciale sau materialele promoționale, astfel ȋncât publicând materiale favorabile sau nefavorabile despre o organizație, media poate influența obiceiurile consumatorilor.”( Elizabeth Hill & Terry O’Sullivan, op.cit)

2.2.2. MACROMEDIUL ȊNTREPRINDERII

Din punct de vedere conceptual, macromediul firmei reprezintă ansamblul factorilor și forțelor ce constituie climatul general în care firma își desfășoară activitatea. Prin urmare, macromediul firmei este reprezentat de ansamblul forțelor societale generale (demografice, economice, naturale, tehnologice, politice, culturale) care acționează asupra micromediului firmei. În literatura de specialitate, principalele forțe care sunt recunoscute ca aparținând macromediului sunt cele: demografice, economice, tehnologice, politice, culturale, forțe specific mediului natural.

Fig.2.2.Macromediul ȋntreprinderii

adaptat după J.H.Myers – Marketing, McGraw-Hill,Inc., New York,1986, p.32

Mediul natural reprezintă ansamblul resurselor naturale ale unei țări. În general mediul natural interacționează cu acțiunile de marketing, în sensul că deciziile de marketing vor viza specularea oportunităților oferite de mediul natural. Deteriorarea mediului natural este cea mai mare provocare a ultimelor decenii. Ea se asociază cu mari amenințări dar și cu mari oportunități de afaceri. De aceea, responsabili din marketing trebuie să cunoască foarte bine următoarele tendințe în legătură cu mediul natural.

Criza materiilor prime – în principal a resurselor epuizabile cum sunt cele minerale

(cărbune, metal, etc.) și cele greu reînnoibile, cum sunt pădurile și hrana.

Criza energetică

Această criză se manifestă tot sub forma costurilor, în principal, la petrol. Economiile

industrializate ale lumii depind covârșitor de această resursă neregenerabilă, care joacă un rol central pe scena politică mondială. Afacerile din domeniul surselor alternative de energie, al tehnologiilor și produselor mici consumatoare de energie, vor fi foarte profitabile pe termen mediu și lung.

Factorii mediului economic influențează comportamentul de cumpărare atât al firmelor cât și al consumatorilor. Tendința generală a consumatorilor de a cheltui este strâns legată de dezvoltarea mediului economic, respectiv determinată de o serie de aspecte privitoare la mediul economic (perspectiva obținerii unui loc de muncă bine plătit și stabil, stabilitatea valutară, nivelul producției de produse indigene, nivelul prețurilor pe diferite produse și utilități, rata inflației și al dobânzilor bancare, politicile fiscale). Dintre acești factori, cei mai importanți sunt:

A) Starea generală a economiei,

B) Veniturile și puterea de cumpărare a oamenilor,

C) Dorința acestora de a cheltui

D) Structura cheltuielilor de consum.

Fig. 2.3. Factorii economici

Specialiștii angajați în departamentele de marketing au fost și sunt foarte interesați să știe cât cheltuiesc familiile pentru cumpărarea diferitelor categorii de produse și cum variază structura cheltuielilor pentru diferite niveluri ale venitului. Astfel, au apărut o serie de studii privind modificările structurii cheltuielilor unei familii ca urmare a creșterii venitului.

Mediul tehnologic afectează deopotrivă producători și consumatori. Orice nouă tehnologie oferă și creează eficiență în termeni de timp și calitate față de tehnologiile vechi. Tehnologiile noi creează oportunități și piețe noi.

Fig.2.4 Factorii tehnici și tehnologici

Nevoile și dorințele oamenilor, piețele și modul de consum sunt expresii ale culturii sociale, organizaționale și ale unor grupuri de oameni. De aceia responsabilii de la marketing trebuie să manifeste interes pentru identificarea schimbărilor culturale care ar putea semnala apariția ocaziilor favorabile, care să le permită să influențeze comportamentul consumatorilor.

Cercetarea de marketing realizează previziuni ale unor valori culturale precum

egoismul, altruismul, materialismul, voluptatea, sexualitatea etc.

Fig.2.5. Factorii socioculturali

Orice afacere se desfășoară într-un anumit cadru legal.

Legislația și aplicarea ei reflectă, în mare parte, o anumită orientare politică. Politica influențează puternic afacerile dintr-o țară. În general, legile, organismele guvernamentale și grupurile politice de presiune pot influența sau limita acțiunile și deciziile de marketing. Ȋnțelegerea cadrului legislativ și politic este deosebit de importantă pentru activitatea firmelor.

Fig. 2.6. Factori juridici

Mediul demografic este reprezentat de populația unei țări, precum și de structura și segmentele sale.

Principalele tendințe demografice interesante pentru marketeri sunt:

1. tendințele în evoluția numărului populației;

2. tendințele în structura populației pe grupe de vârstă;

3. tendințe în structura familiei;

4. tendințe în repartizarea geografică a populației;

5. tendințe ale diversității etno-culturale;

6. tendințe ale trecerii de la piețele de masă la micropiețe;

Prin analiza tendințelor demografice este posibilă anticiparea, din partea firmelor, comportamentului consumatorilor pe o anumită piață, în măsura în care numărul mare de nevoile și dorințele acelor indivizi sunt exprimate de trăsăturile demografice ( ca de exemplu; vârsta, sexul, starea civilă)

Fig.2.7. Factori demografici

http://www.scrigroup.com/afaceri/economie/PROIECT-Influenta-factoril

2.3. MEDIUL INTERN

2.3.1. CONȚINUTUL MEDIULUI INTERN

Mediul intern reprezintă ansamblu condițiilor, activităților și relațiilor proprii acesteia. Ele, de cele mai multe ori, se referă la : resursele umane, materiale, financiare, capacitatea și structura și managementul activității etc. Mediul intern al firmei are un rol deosebit asupra oportunităților, organizării și eficienței mixului de marketing, reprezentând cadrul ce trebuie adaptat cerințelor mediului extern și totodată, sistemul care aplică și verifică orientările și transformările impuse de activitățile de marketing. Deși firma poate exercita un control direct și analitic asupra acestor variabile, prin compartimentul de marketing, există și limite ale controlului acesteia asupra unor componente cum sunt: costurile, disponibilitățile de capital, tehnologia de producție etc.

2.3.2. STRUCTURA MEDIULUI INTERN

Factorii interni cu impact direct asupra activității de marketing sunt: resursele firmei, managementul, organizarea, elementele de marketing. Resursele firmei se regăsesc în combinații diferențiate în funcție de obiectul de activitate, modul de desfășurare a producție, natura activității etc. Dintre acestea, rolul determinant în afirmarea și succesul firmei revine capitalului uman, competenței profesionale a personalului.

De asemenea, resursele financiare sunt de importanță centrală pentru aplicarea strategiilor de marketing. Dotările materiale – clădiri, construcții speciale, hale de producție, echipamente de producție, mașini, depozite, pot determina limite ale aplicării strategiilor de marketing, prin capacitatea și calitatea lor.

Managementul, prin caracterul său atotcuprinzător, integrator și decizional are o influență majoră privitor la diferitele strategii pe care firma le are de urmat, orientarea spre o piață și anumit segment de clienți, procesul de investiții și implementarea de noi tehnologii, strategia de marketing,etc. De altfel, este unanim acceptat, printre specialiștii din marketing și management, faptul că activitatea și procesul conducerii afectează în diferite moduri mixurile de marketing ale firmelor.

Organizarea internă a activităților de producție, comerciale, administrative, financiare, diferă de la o firmă la alta, în funcție de mărime, obiectul de activitate, relațiile cu mediul extern.

Deciziile privind producția diferitelor produse, politica de preț, distribuție, promovare, sunt în mare parte controlabile în interiorul firmei, deși pot fi mult influențate de mediul exterior.

2.3.3. POTENȚIALUL FIRMEI

Potențialul firmei ȋnseamnă posibilitățile de activitate, dar și dezvoltare ale ȋntreprinderii, fapt ce necesită resurse materiale, financiare și umane și pe care ȋntreprinderea trebuie să le posede.Astfel, „ resursele materiale reprezintă componentele fizice ale capitalului și cuprind: clădirile, utilajele de producție, materiile prime și materiale, resursele energetice. Clădirile reprezintă o componentă a capitalului fix și servesc pentru efectuarea proceselor de muncă. Ele participă la mai multe cicluri de producție, se consumă și ȋși transmit valoarea asupra produselor sau serviciilor create nu dintr-o dată, ci ȋn mod treptat. Recuperarea valorii transmise se realizează prin amortizare. Utilajele de producție sunt, de asemenea, o componentă importantă a capitalului fix și sunt constituite din ansamblul mașinilor, instalațiilor, mijloacelor de transport, uneltelor, aparatelor, echipamentelor și accesoriilor destinate realizării procesului de producție. Ele ȋși păstrează configurația și valoarea de ȋntrebuințare de-a lungul mai multor cicluri de producție. Pe parcursul acestei perioade are loc și recuperarea valorii lor sub forma de cote de amortizare anuale, trimestriale, lunare, calculate ȋn costurile produselor fabricate. Resursele energetice reprezintă cantitatea de energie care poate fi exploatată sau utilizată ȋntr-o anumită perioadă. Volumul și complexitatea activității energetice depind de dimensiunile ȋntreprinderii, tipul producției, felul produselor fabricate și, ȋn mod deosebit, de natura proceselor tehnologice.” (Constantin Florescu, Petre Mâlcomete, Nicolae Al.Pop, 2003, )

Resursele financiare se referă la posibilitățile pe care ȋntreprinderea le are pentru a face anumite cheltuieli pentru a-și atinge ibiectivele de piață.

Potențialul unei ȋntreprinderi se exprimă și prin resursele umane pe care le are adică oamenii cu experiență. De aici se poate ȋnțelege că o altă latură care indică nivelul potențialului unei firme este și capacitatea organizatorică și de potențial managerial.

Dar „o ȋntreprindere are un potențial ridicat atunci când există un echilibru ȋntre capacitatea productivă, cea financiară și organizatorică, pe de o parte, și capacitatea comercială, pe de altă parte, iar volumul activității este suficient de mare ca să acopere o cotă ȋnsemnată de piață. Ea are un potențial scăzut atunci când ȋntre componente apar dezechilibre care conduc la o cotă redusă de piață.”( Coord. Virgil Balaure, op., cit)

2.4. RELAȚIILE ȊNTREPRINDERII CU MEDIUL EXTERN

Deoarece este o componentă a mediului, întreprinderea se află într-un contact permanent cu diferite componente. intrând într-un ansamblu de relații prin care își orientează și finalizează activitatea economică. Aceste relații dintre întreprindere și componente ale mediului său extern sunt prin natura și conținutul lor de două feluri: relații de piață și relații de concurență.

Ȋn funcție de interesele pe care firmele le au, acestea intră unele cu altele ȋn relații de parteneriat, cooperare, toleranță, preferanțiale etc.

2.4.1. RELAȚIILE DE PIAȚĂ ALE ȊNTREPRINDERII

Relațiile de piață ale ȋntreprinderii influențează modul ȋn care ȋntreprinderea ȋși organizează ȋntrega sa activitate economică. „ Ȋntreprinderea ( caracterizată ca un sistem socioeconomic dinamic, complex, probabilistic, deschis, autoreglabil, autoorganizabil), este ȋn permanență sub influența pieței și ȋn interacțiune cu piața, cu mediul extern specific ȋn care ȋși desfășoară activitatea (de acesta depind mărimea, natura activității ȋntreprinderii, amploarea acesteia, situația concurențială etc.). Structura mediului este spațială, dar deopotrivă, și temporală, și cauzală (un ansamblu neorganizabil de relații de tip cauză-efect, care se poate lărgi sau restrânge ȋn favoarea relațiilor organizabile). Relațiile care se stabilesc ȋntre ȋntreprindere și agenții mediului său extern sunt, prin natura și conținutul lor, relații de piață de o mare diversitate (exprimate printr-un număr variat de forme și instrumente utilizate ȋn desfășurarea lor).”( Constantin Florescu, Petre Mâlcomete, Nicolae Al.Pop, 2003)

Sunt mai multe tipuri de relații care se stabilesc ȋntre ȋntreprindere și piața pe care acționează. „Dupȋ intensitatea acțiunii agenților mediului asupra activității ȋntreprinderii, există:

Relații directe, impuse de realizarea obiectivelor prezente și de perspectivă; sunt cele stabilite ȋn componentele care formează micromediul ȋntreprinderii (furnizorii de mărfuri, de forță de muncă, prestatorii de servicii, clienții, concurenții, organismele publice);

Relații indirecte cu factorii de mediu care acționează pe o arie largă, pe termen lung, factori de ordin general pe care ȋntreprinderea nu-i poate influența, dar care ȋși pun amprenta asupra activității ei, factori care formează macromediul ȋntreprinderii (factorii economici, politici și juridici, tehnologici, demografici, socioculturali, ai mediului natural).” (Constantin Florescu, Petre Mâlcomete, Nicolae Al.Pop, Marketing.Dicționar explicativ, 2003)

Ȋn funcție de frecvență, relațiile de piață ale ȋntreprinderii pot fi:

„relații permanente cu factorii de durată, care acționează pe termen lung și foarte lung (cu resursele, progresul tehnic, clienții, concurenții etc.);

Relații periodice cu factorii sezonieri( care se manifestă cu intensități diferite de la o perioadă la alta a fiecărui sezon) și cu factorii cu acțiune ciclică (sunt consecința modului de evoluție a economiei: depresiune, ȋnviorare, avânt, criză);

Relații ocazionale cu factorii ȋntâmplători, care determină abaterea temporară a pieței de la tendință, modifică imprevizibil conjunctura pieței.”( Constantin Florescu, Petre Mâlcomete, Nicolae Al.Pop, 2003)

2.4.2. RELAȚIILE DE CONCURENȚĂ

.
Relațiile de concurență sunt ȋn primul rând relații de piață, „raporturi de interacțiune, de confruntare, de rivalitate economică ȋntre producători, bancheri, comercianți,prestatori de servicii, pentru a atrage de partea lor clienții (prin prețuri mai convenabile, prin calitatea mai bună a mărfurilor și serviciilor) ȋn scopul obținerii unor profituri mai mari și mai sigure. Asemenea relații diferă de la o etapă la alta, de la o țară la alta, fiind sub influența unor factori și condiții complexe: numărul și talia vânzătorilor și cumpărătorilor ( din localitate, zonă, ramură etc.), gradul de diferențiere a produselor, gradul de transparență a pieței, mobilitatea sau rigiditatea prețurilor, nivelul dezvoltării economice, gradul de cultură a societății, conjunctura politică internă și internațională.” Constantin Florescu, Petre Mâlcomete, Nicolae Al.Pop, 2003)

2.4.3. RELAȚIILE PREFERENȚIALE

Fiecare ȋntreprindere luptă pentru păstrarea clientelei pe care și-a format-o. Unele firme pun la baza desfășurării relațiilor cu clienții relațiile preferențiale. Unele firme acordă premii de fidelitate. „Dar ȋn forma cea mai evoluată, relațiile preferențiale sunt puse ȋn mișcare printr-un ansamblu de mijloace financiare, organizatorice, umane și materiale, regăsindu-se ȋn stilul și modul de acțiune al firmei care le utilizează. Acestea sunt denumite deosebit de sugestiv de către Philip Kotler „marketing de relație”. ( Coord. Virgil Balaure, 2002)

2.4.4. IMPORTANȚA CARACTERIZĂRII PIEȚEI CA MACROMEDIU

Conceptul de piață presupune automat anumite elemente și condiții și anume:

1. existența unor cumpărători cea ce însemnă existența unor anumite nevoi au dorințe pentru un anumit produs, bun sau serviciu;

2. existența unui producător care încercă să producă produsele cerute de consumatori sau

cumpărători;

3. existența unor vânzători sau ofertanți, câte o dată aceștia sunt chiar producătorii, care încercă a furniza și oferii spre cumpărare cumpărătorilor bunurile și serviciile produse de producători;

4. existența unor resurse necesare pentru a obține bunul sau serviciul dorit, precum și o voință de a schimba aceste resurse cu acest produs sau serviciu;

5. existența unor mecanisme care facilitează schimbul și tranzacționarea de produse, servicii și valori : existența mecanismelor reale, economice, sociale și legislative ce țin de existența și supraviețuirea unei piețe ( existența mecanismelor care reglează cererea și oferta), existența concurenței, existența unui grad scăzut de control a pieței de către diferitele monopoluri, existența unor bariere comerciale și vamale, impactul politicilor și intervențiile sociale și economice (fiscale ale statului, etc.);

6. câteodată, pe piață pot apărea încă două categorii de actori și anume intermediarii și speculanții, actori care folosesc procesul de vânzare și revânzare speculativă pentru obținerea profiturilor.( http://www.scritub.com/economie/IMPLICAREA-FACTORILOR-DE-MEDIU)

În calitatea lor de consumatori, toate firmele intră în relații de aprovizionare achiziționând materii prime, materiale, accesorii, resurse financiare și umane cu alte firme și organizații, pentru a produce alte produse și servicii în scopul de a le vinde și de a obține profit. În calitate de ofertant, firmele intră în relații de vânzare și desfacere (distribuție) cu diferiți beneficiari, clienți sau consumatori.

2.4.5. ADAPTAREA ȊNTREPRINDERII LA MEDIUL EXTERN

Raportarea eficientă la mediul extern presupune din partea întreprinderii cercetarea atentă a componentelor acestuia, a interacțiunii dintre acestea precum și a impactului lor asupra pieței și, evident, asupra activității întreprinderii. Factorii mediului nu acționează însă cu aceeași intensitate și în aceeași măsură asupra activității întreprinderii. Cu unii dintre ei, întreprinderea intră în legături directe, impuse de necesitatea realizării obiectivelor economice propuse, influențele fiind de regulă reciproce. Aceștia formează micromediul întreprinderii. Cu alți factori, care alcătuiesc macromediul întreprinderii, relațiile sunt mai îndepărtate,mai slabe, influența acestora fiind uneori indirectă (de regulă prin influența componentelor micromediului).

Orice întreprindere funcționează în condițiile concrete pe care i le oferă mediul său extern. Asta înseamnă că rezultatele activității sale vor depinde, pe de o parte, de măsura cunoașterii fizionomiei și mecanismului de funcționare a mediului, iar pe de altă parte, de posibilitățile și priceperea întreprinderii de a fructifica oportunitățile și de a evita primejdiile pe care acesta i le furnizează.

CAP.III.STUDIUL PRIVIND MACROMEDIUL ȘI MICROMEDIUL LA SC. BILLA BISTRAȚA

Cercetările de marketing au o sferă mare de cuprindere, printre acestea numărându-se și influențele componentelor mediului asupra activităților ȋntreprinderii, nevoile de consum, comportamentul consumatorului.

De aceea, „ȋnfăptuirea cercetării de marketing presupune parcurgerea unor faze succesive, ȋn cadrul unui proces complex, ȋncepând cu stabilirea scopului și obiectivelor și terminând cu prezentarea concluziilor și recomandărilor. Fiecare fază constă dintr-o serie de activități care se pot desfășura concomitent sau ȋntr-o anumită succesiune.” (Coord Virgil Balaure, op.cit.)

I. FAZA PRELIMINARĂ A CERECTĂRII

1.Identificarea problemei și definirea scopului cercetării Problema de investigat și scopul cercetării trebuie definite cu foarte mare claritate. „Activitățile desfășurate ȋn această etapă au o amplitudine diferită , ȋn funcție de complexitatea, importanța și singularitatea problemei care va face obiectul investigației.”( Coord Virgil Balaure, op.cit)

Evoluția firmei BILLA Bistrița este marcată, de relațiile pe care le are cu mediul ȋn care ȋși desfășoară activitatea, iar luarea ȋn considerare a evoluțiilor mediului ambiant reprezintă o condiție fundamentală care conduce la elaborarea unor strategii și a unor politici realiste.

Problema de cercetat se referă la modul ȋn care elementele macromediului și micromediului influențează activitatea acestei firme, conducând la frânarea sau, dimpotrivă, dezvoltarea activităților acesteia.

2.Elaborarea obiectivelor este un pas important ȋn demersul cercetării, fiind strâns legată de etapa anterioară. „ Prin formularea obiectivelor se precizează la nivel operațional ce informații sunt necesare ȋn vederea fundamentării alternativelor decizionale optime pentru fiecare dimensiune a problemei investigate. Fiecare obiectiv trebuie să fie relevant pentru scopul cercetării. Deseori, alături de un obiectiv central, există și obiective secundare, cu importanță mai mică, dar a căror realizare contribuie la scopul central al cercetării.”( Coord Virgil Balaure, op.cit)

Obiectivul central al acestei cercetări este:

Evoluția firmei Billa Bistrița este marcată de evoluția forțelor externe care acționează asupra acesteia, macromediul și micromediul stimulându-i sau frânându-i activitatea.

Obiective secundare:

O1 Modificări ale datelor demografice influențează dimensiunile și structura cererii.

O2 Mediul economic determină modele de consum influențând mărimea cererii de mărfuri, mișcarea prețurilor și nivelul concurenței.

O3 Mediul tehnologic permite identificarea unei cereri latente, amplificând natura concurenței prin utilizarea unor tehnici avansate.

O4 Mediul natural influențează alocarea resurselor naturale (apă, energie electrică) și costurile aferente utilizării acestora

O5 Mediul cultural influențează comportamentul de consum

O6 Micromediul influențează direct activitatea firmei.

3.Estimarea prelabilă a valorii informației ce va fi obținută prin cercetare

Această etapă necesită elaborarea unei liste de informații necesare pentru rezolvarea problemelor ale căror ipoteze au fost deja formulate. Pentru aceasta, este bine să se elaboreze liste cât mai cuprinzătoare cu toate genurile de informații care s-ar putea dovedi utile atingerii scopurilor cercetării (și verificării ipotezelor), din care să se extragă apoi cele care vor fi utilizate efectiv. De regulă, nevoile de informații decurg nemijlocit din obiectivele cercetării. Analiza influenței macromediului și a micromediului conduce la identificarea puctelor slabe ale firmei și apoi la identificarea unor strategii menite să conducă la maximizarea profitului. De altfel “ Integrarea strategiei de marketing ȋn strategia globală a firmei conduce la căutarea unui compromis ȋntre presiunile pieței și presiunile din afara pieței, iar rezultatul final constă ȋn realizarea echilibrului ȋntre acestea ”

II. PRIECTAREA CERCETĂRII

4. Alegerea metodelor de colectare a informațiilor

Cercetarea a pornit de la utilizarea unor surse secundare de informative : ziare, reviste, documente din interiorul unității. Aceste surse pot fi interne dar și externe:anumite date statistice, fiind dominate de alte cercetări anterioare. De altfel, “după tipul lor, informațiile culese pot fi de două feluri: informații care servesc pentru cercetarea relațiilor cauzale ȋntre variabilele cercetate și informații cu ajutorul cărora se studiază relațiile de asociere dintre variabile.”( Coord Virgil Balaure, op.cit)

5.Selectarea metodei de culegere și sistematizare a informației se referă la aspect de natură tactică. Alegerea metodelor de culegere și sistematizare a datelor s-a realizat prin: investigarea unor surse statistice, cercetare direct. S-a definitivat, ȋn cadrul acestei etape a instrumentelor utilizate pentru culegerea datelor și programul de desfășurare a cercetării.

III IMPLEMENTAREA

6. Recoltarea informațiilor

Modul concret în care se realizează această operațiune depinde de sursele de date vizate (primare și secundare), precum și de metodele care au fost selectate în acest scop: documentarea, observarea, experimentul, simularea, sondajul, etc.

Pentru cazul de față s-a folosit documentarea și observarea.

7. Prelucrarea informațiilor reprezintă etapa ȋn care acestea sunt aduse ȋn stadiul de analiză și interpretare. „ Mai ȋntâi se realizează o bază inițială de date , ȋn formă matricială, obținută prin transferul datelor din diferiți suporți ȋn care sunt ȋnregistrate, ȋn urma unei activități de codificare și de pregătire a datelor. După ce datele au fost compilate se corectează erorile produse ȋn timpul transferului acestora și se face o evaluare a calității lor din punct de vedere al reprezentativității și al validității. Tot ȋn această etapă se face o descriere a datelor, folosindu-se indicatori statistici precum și metode grafice. Se construiește apoi baza finală de date care va servi pentru analiza detaliată a acestora.”( Coord Virgil Balaure, op.cit)

8. Analiza și interpretarea datelor

De îndată ce au fost recoltate, informațiile se utilizează apoi în scopurile care au făcut necesară culegerea lor. Acum se urmărește găsirea unui răspuns fundamentat științific care să argumenteze obiectivele fixate la ȋnceputul cercetării.

9. Redactarea studiului și eleborarea concluziilor

Se face o prezentare a scopului, obiectivului, metodelor folosite și a concluziilor la care s-a ajuns ȋn urma acestei investigații de marketing, subliniindu-se totodată relavanța acestora pentru procesul decisional al firmei. Pentru că orice cercetare are limitele ei se sugerează direcții ulterioare care să ȋmbunătățească acest demers.

Ȋn continuare voi trece la prezentarea studiului realizat.

3.1. PREZENTAREA FIRMEI

3.1.1. SCURT ISTORIC

Ȋn anul 1999 Billa deschide porțile primului său magazin ȋn România pe data de 4 februarie, ȋn cartierul  bucureștean Titan. Tot ȋn 1999, Billa ȋși ȋncepe expansiunea și ȋn provincie prin deschiderea magazinului din Constanța. Ȋn 2004 numărul filialelor operate de BILLA ajunge la 13 unități și ȋși consolidează astfel poziția de lider pe segmentul de supermarkuri din Romania. Ȋn același an, este lansată marca proprie Clever, care ȋn scurt timp devine una dintre cele mai cunoscute mărci proprii din comerțul autohton. Odată cu anul 2007 Billa capată poziția de lider pe piața românească și este  susținută printr-o amplă campanie de imagine, care reconfirmă valorile ce au consacrat BILLA: prospețime și calitate la cele mai bune prețuri! Ȋn 2008 Billa lansează cu succes conceptul Billa Plus, care reprezintă un avantaj pentru cei ce achiziționează mai multe bucăți din același produs. Aniversarea celor 10 ani ȋn România, ȋn 2009 Billa implinește 10 ani de activitate pe piața din România, aniversare celebrată printr-o amplă campanie publicitară. Este lansată a doua marca proprie, MY, pentru produsele de cosmetice și ȋngrijire corporală. La finalul anului 2009, rețeaua numără 43 de magazine, acoperind astfel cele mai importante orașe din România. Ȋn prezent Billa operează 55 de magazine și are peste 3.500 de angajati, fiind unul dintre principalii angajatori din România. Cu suprafețe ȋntre 250 m2 și 2400 m2 și peste 8000 de articole comercializate ȋn fiecare magazin, Billa satisface cele mai exigente cerințe! ( http://zupernews.wordpress.com/2011/06/20/billa-bistrita/)

3.1.2. PREZENTAREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Billa Bistrița – Ȋn decembrie 2009 a avut loc deschiderea oficială a supermarketului Billa Bistrița. Billa a adus la Bistrița și ideea de “Preț minimal”, peste 250 de articole expuse la vanzare având un preț de 3 ori mai mic ca ȋn alte magazine. http://zupernews.wordpress.com/2011/06/20/billa-bistrita/

3.1.3. RESURSELE ȊNTREPRINDERII

Resursele umane selectate pentru fiecare post din cadrul firmei după criterii strict stabilite, resurse tehnologice reprezentate prin aparatura frigorifică și de prezentare a produselor comercializate, precum și de cele necesare producerii unor produse proprii (mancare gatită). La acestea se adaugă un bogat sortiment de produse proaspete precum si prin multe alte articole din necesarul zilnic la preturi extrem de avantajoase.

3. 1.4. RESURSELE FINANCIARE

Alocate de investitor conform planului de afaceri.

Conform poligonului competitivitații, supermarketul Billa deține o poziție excelentă (locul doi) în cadrul pieței având în vedere variabile considerate ca fiind avantaje competive ale supermarketului precum prețuri, calitate, ambient, proximitate, varietate. Firma concurent principal Carrefour deține poziția de lider pe piața de retail, dat fiind faptul ca hypermarketul s-a lansat într-o actiune de amploare pe plan investitional, de natură să conducă la schimbarea, și mai mult în favoarea sa, a ierarhiei concurențiale.

Pozitionarea în cadrul pietei a supermarketului Billa

3.1.5. RESURSELE UMANE sunt reprezentate ȋn principal de următoarele categorii: manager de magazin, achizitor de mezeluri, dar și de alte sortimente, responsabili raion, casieri, manipulatori marfă ș.a.

3.1.6. RESURSELE MATERIALE

Investirea unor sume importante ȋn amenajarea și ȋntreținerea spațiului, ȋn diversificarea gamei de produse comercializate ȋn realizarea de campanii publicitare și a unor studii de marketing.

3.1.7. CARACTERIZAREA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ACTIVITĂȚILOR ȊNTREPRINDERII constă ȋn campanii publicitare de tipul: BILLA: prospețime și calitate la cele mai bune prețuri; Billa satisface cele mai exigente cerințe. Acestea au scopul de a atrage clienții cu venituri reduse, de a se adresa practic tuturor claselor sociale

CLEVER – „FII ISTEȚ, CUMPĂRĂ CLEVER”

3.2. ANALIZA MACROMEDIULUI ȘI INFLUENȚA COMPONENTELOR ACESTORA ASUPRA ACTIVITĂȚILOR ȊNTREPRINDERII

Analiza macromediului

Aceasta analiză, ca prim pas ȋn elaborarea strategiei firmei BILLA Bistrița cuprinde forțele externe care acționează asupra ȋntreprinderii, macromediul, și a micromediului stimulând sau frânând activitatea desfășurată de aceasta. Acești factori au o influență mai mică sau mai mare asupra activității ȋntreprinderii, fiind ȋntr-o permanenta schimbare. Toate firmele sunt conștiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente ȋn monitorizarea mediului extern, a tendințelor factorilor de mediu și ȋn adaptarea activităților desfășurate. Problema fundamentală a analizei mediului ȋnconjurator este de a ȋnțelege modul ȋn care acesta influențeaza organizația și, lucru mai dificil, modul ȋn care o va face ȋn viitor.

3.2.1. MEDIUL DEMOGRAFIC

Mediul demografic este reprezentat de populație și structurile sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor și trend-urilor ȋn structura populației este posibilă anticiparea comportării consumatorilor de pe o anumita piață, ȋn măsura ȋn care numărul mare de nevoi și dorințe ale acestora sunt exprimate de trăsături demografice precum: vârsta, sexul, starea civilă, ocupația. O serie de modificări semnificative ȋn datele demografice (accentuarea procesului de ȋmbătrânire a populației, proliferarea familiei netradiționale, scăderea natalității) se reflectă asupra comportamentului de cumpărare al populatiei, asupra dimensiunilor și structurii cererii.

Populația totală, conform statisticilor din 1 ianuarie 2009, era 317205 de locuitori din care 37,3% în mediul urban, iar 62,7 % locuitori în mediul rural, densitatea populației fiind de 16,4 loc./km2. Din punct de vedere al numărului de locuitori, județul Bistrita Nasaud are o pondere de 12% în totalul populației regiunii si 1,5% din cel al țării. În perioada următoare se constată o scădere usoara a populației cu 0.9% în 2010 până la 2.7 % în 2020 raportată la anul în curs

Tabel 3.1 Populația totală. Dinamica generală

Sursa INS

Tabel 3 .2

Distribuția pe medii rezidențiale (urban/rural)

Tabel3..3 Distribuția pe sexe

Grafic 3.1.

Structura pe grupe de vârste

Dinamica populației pe grupe mari de vârstă în județul Bistrita-Nasaud indică o pondere importanta a populatiei active, cu o usoara scadere a grupei de varsta cuprinsa in intervalul 15-19 ani in detrimentul cresterii, nesemnificative insa, a populatiei invarsta ( +65 ani)

La sfârșit de mileniu, societatea românească oferă un peisaj al contrastelor: de la disperare la bucurie, de la pesimism extrem la optimism absolut, de la furie la recunoștință, de la atitudini pasive la atitudini active, de la visare la pragmatism acut. Comportamentul consumatorilor este influențat ȋntr-o oarecare măsură și de stilul de viață și de educația pe care o dețin, observându-se o dominare a tradiționaliștilor și a ambițioșilor. Aceștia reprezintă segmentul dominant al pieței vizate, stilul lor influențând indirect strategiile și obiectivele firmei.

Obiceiuri și comportamente de achiziție a bunurilor de larg consum Trei din patru persoane care obișnuiesc să facă cumpărăturile ȋn gospodărie achiziționeaza doar strictul necesar de produse – atât cât să acopere nevoile curente. Acest lucru este valabil atât pentru produsele alimentare (75.8%), cât și pentru cele nealimentare -ȋntreținerea casei, cosmetice, igiena personală (76.1%).

O analiza a structurii după venituri și educație, conduce la ideea ca acest mod de achizitie este specific mai degraba categoriilor de persoane cu venituri mici și educație mai redusă. Pe măsură ce crește nivelul de educație sau nivelul de venit personal, se observă o creștere semnificativă a procentului de persoane care obișnuiesc să cumpere produse ȋn cantități mai mari, care să ajungă pentru o perioadă mai ȋndelungată de timp.

3.2.2. MEDIUL ECONOMIC

Ȋntre factorii care influențează puterea de cumpărare se numără rata inflației, evoluția prețurilor, modelele de consum ale populației, rata somajului, veniturile reale, strucura comerțului cu ridicata, exportul și importul de bunuri.

Cheltuielile totale ale principalelor categorii de gospodării

INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ pag.3 COMUNICAT DE PRESĂ NR. 84 /2014

INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ PAG.3 COMUNICAT DE PRESĂ NR. 84 /2014 http://www.insse.ro

http://www.insse.ro

Tendința populației este de a aloca resursele cele mai ȋnsemnate produselor alimentare, iar cu un procent destul de inferior, pentru mărfuri nealimentare. Ȋn acest caz, firma urmează să acorde o importanță deosebită segmentelor de produse cele mai solicitate

3.2.3. MEDIUL TEHNOLOGIC ȘI CULTURAL

Cultura este un mod de viață care face posibilă diferențierea unui grup de oameni de un altul. Ȋn tabelul de mai jos sunt prezentate anumite valori culturale, relevante pentru comportamentul de cumpărare (Hawkins D.I,.Best R.J, Coney K –“ Consumer Behavior: Implications for marketing Strategy”, Momewood, IL BPL/Irwin, 1989, p.50)

Grupul de referință Primul și cel mai important grup de referință este familia. Multe cumpărări efectuate de indivizi iau ȋn considerare dorințele și gusturile membrilor familiei din care aceștia fac parte.

Importanța relativă a soților ȋn procesul decizional de cumpărare este un subiect abordat de numerose studii de specialitate. Ȋn figură sunt reprezentate influențele relative exercitate de cei doi soți ȋn achizitionarea diferitelor tipuri de produse.

Grupurile de apartenență sunt grupurile primare mici-familia, prietenii, colegii de serviciu-cu care oamenii intră ȋn legătură des și care influențează comportamentul acestora.

Un alt aspect al factorilor culturali, este cel al atitudinilor față de agenții economici și activitatea desfășurată de aceștia. Aceasta imagine a firmei, prin prisma clienților, deține un rol decisiv ȋn eficiența activitatii viitoare a corporației.

3.2.4. PRESTATORII DE SERVICII

Aceștia sunt agenții economici care ajută firma să-și promoveze produsele, dar și a unitatea. Acest tip de legatura contribuie atât la politica de promovare a produselor firmei BILLA, cât și la notorietatea firmei.

Ȋn ceea ce privește promovarea produselor, firmele prestatoare de servicii ce colaboreaza cu firma BILLA se grupează in:

◊ publicitate radio: RadioTRANSILVANIA,21;

◊ publicitate TV: AS TV

◊ publicitate scrisa :Răsunetul, Monitorul,pliantul de produse;

◊ manifestatii si expozitii : Media Pro, Data Pro, Alfa Soft;

◊ panouri si afise promotionale

Selectarea și colaborarea cu aceștia depinde de mesajul pe care firma dorește să-l transmită, dar și de impactul față de publicul țintă. Pentru ofertele speciale de week-end și reducerile de pret ale produselor, firma utilizeaza publicitatea radio și panourile afișate ȋn magazine. Spoturile publicitare, prin intermediul televiziunii locale, se difuzează ȋn cazul ȋn care firma comercializează un produs nou, unic pe piața locală.

O altă categorie a prestatorilor de servicii este cea a intermediarilor financiari, ȋn cadrul cărora se ȋnscriu băncile și organismele de credit, societățile de asigurări.

3.2.5. FURNIZORII FORȚEI DE MUNCĂ

ANALIZA CONCURENȚEI

Mediul ȋnconjurător competițional definește vecinătatea imediată a organizației, fiind constituit din acele elemente – indivizi, grupuri sau alte organizații, ce o influențează direct și asupra cărora poate exercita o influență semnificativă. ( Băcanu Bogdan , 1997)

3.3. ANALIZA MICROMEDIULUI ȘI INFLUENȚA COMPONENTELOR ACESTORA ASUPRA ACTIVITĂȚILOR ȊNTREPRINDERII

3.3.1. ANALIZA INTERNĂ A FIRMEI

Rolul cel mai important este deținut de resursele financiare, deoarece acestea conditionează prin nivelul lor, și nivelul celorlalte patru categorii de resurse ȋn care pot fi convertite. Schema arată modul ȋn care firma ȋși dezvoltă progresiv capabilitățile strategice.

3.4. ANALIZA SWOT-RELAȚIE ȊNTRE MEDIUL EXTERN ȘI INTERN AL FIRMEI

Pentru a evalua capacitatea firmei analizate de a face față cu succes schimbărilor am folosit ca metodă de analiză , cea denumită generic SWOT, ce reprezintă acronimul cuvintelor Strengths (forte, puncte forte), Weaknesses (slăbiciuni, puncte slabe), Opportunities (oportunități, șanse) și Threats (amenințări). Primele două privesc firma și reflectă situația acesteia, iar ultimele două se referă la mediul și la impactul lui asupra activității firmei.

Clasificarea oportunităților se poate face folosind o matrice bidimensională- Matricea oportunităților, ce utilizează două criterii de departajare a oportunităților : probabilitatea succesului și atractivitatea oportunităților acestea luând valori pe scale de la 1 la 9.

Amenințările sunt factori de mediu externi, negativi pentru firmă. Se reprezintă cu ajutorul Matricii amenințărilor luând ȋn considerare doi factori cu o importanță relevantă pentru firmă: probabilitatea de apariție a fenomenului și gravitatea amenințării, cu valori pe o scală de la 1 la 9.

Venitul populației a cunoscut o creștere, aceasta nu ȋnseamnă o sporire a volumului de achiziționare a produselor, deoarece și prețurile au cunoscut o creștere semnificativă.

Studierea concurenței, atât din punct de vedere al prezenței actuale pe piață, dar și a viitorilor concurenți trebuie luată ȋn considerare. Firma trebuie să fie receptivă la apariția unor concurenți ce oferă produse asemănătoare aceluiași tip de client.

Firma trebuie să fie atentă să nu ofere produse care au un grad de substituire mare. Creșterea prețurilor poate conduce la scăderea puterii de cumpărare a populației.

Un punct forte al firmei este legat de reputația pe care o are concernul pe piața internă și internațională, dar și de cel al rotației stocului.

3.5. CONCLUZIILE STUDIULUI

Aceasta analiză, ca prim pas ȋn elaborarea strategiei firmei BILLA Bistrița cuprinde forțele externe care acționează asupra ȋntreprinderii, macromediul, și a micromediului stimulând sau frânând activitatea desfășurată de aceasta. Acești factori au o influență mai mică sau mai mare asupra activității ȋntreprinderii, fiind ȋntr-o permanenta schimbare. Dar, problema fundamentală a analizei mediului ȋnconjurator este de a ȋnțelege modul ȋn care acesta influențeaza organizația și, lucru mai dificil, modul ȋn care o va face ȋn viitor.

Acest studiu a arătat că evoluția firmei Billa Bistrița este marcată de evoluția forțelor externe care acționează . De asemenea studiul a arătat că:

– Modificări ale datelor demografice influențează dimensiunile și structura cererii.

-Mediul economic determină modele de consum influențând mărimea cererii de mărfuri, mișcarea prețurilor și nivelul concurenței.

– Mediul tehnologic permite identificarea unei cereri latente, amplificând natura concurenței prin utilizarea unor tehnici avansate.

– Mediul natural influențează alocarea resurselor naturale (apă, energie electrică) și costurile aferente utilizării acestora

-Mediul cultural influențează comportamentul de consum

– Micromediul influențează direct activitatea firmei.

Și ȋn acest fel ipotezele au fost verificate.

Analiza influenței macromediului și a micromediului se finalizează cu identificarea puctelor slabe ale firmei și apoi cu elaborarea unor strategii care să conducă la maximizarea profitulu

CONCLUZII FINALE

Deoarece fiecare agent economic ȋși desfășoară activitatea interacționând permanent cu mediul care este alcătuit dintr-o mulțime de forțe și structuri care se află ȋn imediata sa vecinătate, lucrarea de față și-a propus și a ȋncercat să trateze modul ȋn care starea și evoluția componentelor mediului influențează modalitățile de orientare și strategia generală, tactica întreprinderilor, a agenților economici.

Lucrarea de față a pornit de la concluzia mai multor studii de marketing: conceptul de mediu este cel care orientează activitățile intreprinderii pentru a valorifica oportunitățile pe care mediul le oferă și de a evita primejdiile pe care acesta le furnizează.

Motivația abordării subiectului rezidă din faptul că, pe piață multe firme ȋși ȋncheie activitatea după o scurtă perioadă ȋn care au luat contact cu mediul economic, iar ȋntrebarea pe care și-o adresează, cei mai mulți ȋntreprinzători este De ce nu am avut rezultate? De ce nu am ȋnregistrat profit? Scopul lucrării afost acela de a evidenția importanța analizei micro și macromediului ȋn care firma ȋși desfășoară activitatea, a consecințelor pe care acesta le are asupra activității, direcțiile și a tendințelor lui de evoluție. De aceea e nevoie de o analiză cât mai precisă a micro și macro mediului unei firme e nevoie de a intelege modul in care acesta influențează organizația și, lucru mai dificil, modul ȋn care o va face ȋn viitor.

Și aceasta pentru că orice întreprindere funcționează în condițiile concrete pe care i le oferă mediul său extern. Asta înseamnă că rezultatele activității sale vor depinde și de posibilitățile și priceperea întreprinderii de a valorifica oportunitățile și de a ocoli primejdiile pe care acesta i le furnizează.

Studiul efectuat a avut ca obiectiv principal acela de a arăta că evoluția firmei Billa Bistrița este marcată de evoluția forțelor externe care acționează asupra acesteia, macromediul și micromediul având influență asupra progresului sau insuccesului prin frânarea activității. De asemenea studiul a avut următoarele obiective secundare:

– Modificări ale datelor demografice influențează dimensiunile și structura cererii.

-Mediul economic determină modele de consum influențând mărimea cererii de mărfuri, mișcarea prețurilor și nivelul concurenței.

– Mediul tehnologic permite identificarea unei cereri latente, amplificând natura concurenței prin utilizarea unor tehnici avansate.

– Mediul natural influențează alocarea resurselor naturale (apă, energie electrică) și costurile aferente utilizării acestora

-Mediul cultural influențează comportamentul de consum

– Micromediul influențează direct activitatea firmei.

Aceste ipoteze secundare au fost verificate.

Analiza influenței macromediului și a micromediului s-a finalizat cu identificarea puctelor slabe ale firmei și apoi cu identificarea unor strategii menite să conducă la maximizarea profitului. Această analiză a pus ȋn lumină atât punctele slabe, cât și pe cele bune, realizând analiza firmei, a competiției de pe piața acesteia și a poziției competitive pe care o deține, iar finalitatea a constat ȋn stabilirea direcțiilor strategice pe care firma trebuie să le adopte pentru a-și maximiza profitul și pentru a-și consolida poziția pe piață.

Dar, factorii mediului nu acționează însă cu aceeași intensitate și în aceeași măsură asupra activității întreprinderii. Cu unii dintre ei, întreprinderea intră în legături directe, impuse de necesitatea realizării obiectivelor economice propuse, influențele fiind de regulă reciproce. Aceștia formează micromediul întreprinderii. Cu alți factori, care alcătuiesc macromediul întreprinderii, relațiile sunt mai îndepărtate,mai slabe, influența acestora fiind uneori indirectă (de regulă prin influența componentelor micromediului).

Studierea concurenței, atât din punct de vedere al prezenței actuale pe piață, dar și a viitorilor concurenți trebuie luată ȋn considerare. Firma trebuie să fie receptivă la apariția unor concurenți ce oferă produse asemănătoare aceluiași tip de client.

Firma trebuie să fie atentă să nu ofere produse care au un grad de substituire mare. Creșterea prețurilor poate conduce la scăderea puterii de cumpărare a populației.

Un punct forte al firmei este legat de reputația pe care o are concernul pe piața internă și internațională, dar și de cel al rotației stocului.

http://ofertaipt.tvet.ro/