Studiul Privind Impozitele Directe la O Societate Comerciala

În contextul actual , când economia mondială trece printr-o

profundă criză economică și financiară , o serie de factori , printre care cele fiscale au

un mare efect asupra mediului de afaceri , în general , și asupra întreprinderilor mici și mijlocii,

în special . Având în vedere acest lucru, lucrarea își propune să analizeze impactul politicii fiscale asupra veniturilor fiscale totale colectate la nivel național , în Uniunea Europeană,și pentru a descoperi cele mai importante modificări în regulamentele fiscale alicate întreprinderilor mici și mijlocii , având în vedere rolul lor deosebit în susținerea creșterii economice , inovații și activitățile de cercetare .

Informațiile din mass media privind lupta cu evaziunea fiscală, cu descoperirea metodelor de imbunătațire a colectarii veniturilor bugetare mi-a trezit interesul in a analiza structura veniturilor bugetare si a modului cum sunt realizate acestea prin colectarea impozitelor si taxelor, contribuțiilor si a tuturor vărsămintelor prelevate de la personae fizice si/ sau juridice. Am ales tema ,,Studiul privind impozitele directe la o Societate Comercială “, pentru a analiza la nivel micro modul de calcul al impozitelor directe, pentru a studia reglementarile existente în domeniul fiscal, a dinamicii si structurii impozitelor directe și indirecte in cadrul unei societăți comerciale. ,,Complexitatea economiilor contemporane generează numeroase dificultăți în gestionarea activităților desfășurate de persoanele fizice sau juridice în scopul obținerii de venituri. Aceste activități presupun implicit și aspect de ordin fiscal , care trebuie cunoscute și integrate în procesul decizional”.

Lucrarea , iși propune să analizeze evolutia fiscalitatii in context general , trendul politicii fiscale in România si in contextul integrarii europene .

Tema abordata in cadrul acestei lucrari se refera in ansamblu la caracterizarea impozitelor directe.Astfel pe parcursul lucrării se va face referire la subiecte cu privire la impozitele directe, impozitele indirecte ,contribuțiile sociale in România , dar si poziția României în Uniunea Europeană în acest domeniu atât de controversat.

Analiza sistemului fiscal din România , se referă la o cercetare din perspectivă agregată și are la bază datele statistice comunicate de Eurostat .

,,Sunt importante și obiectivele sociale pe care urmărește să le realizeze politica fiscală prin diverse activități ce vizează reduceri, scutiri de impozite pentru unele categorii socio – profesionale , supraimpozitarea unor activități, etc.”

Politica fiscală afecteaza economia reală pe două căi:

– o creștere a impozitelor, scade venitul populației, ceea ce diminuiază sumele cheltuite pentru cumpărarea de bunuri și servicii, adică se produce o scădere a cererii agregate care va determina o scădere a PIB;

– creșterea impozitelor va afecta prețul bunurilor și al serviciilor, provocând modificarea sistemului stimulentelor economice si modificarea comportamentului intreprinzătorilor.Creșterea impozitelor poate determina descurajarea investițiilor, cu efecte negative asupra producției naționale, respectiv a ofertei naționale.

Prin acestă lucrare mi-am propus o analiză a sistemului fiscal , evidențiind modificările apărute, ca urmare a crizei economice la nivelul impozitelor directe , indirecte și a contribuțiilor sociale in România. Datorită crizei economice, măsurile de politică fiscală adoptate, au avut un impact puternic asupra nivelului și structurii veniturilor fiscale asupra activității economice și implicit a scăderii standardului de viață a populației.

În ultimele decenii, în țara noastă, fiscalitatea este unul dintre domeniile care au avut cel mai mult de suferit, fiind supusă unor transformări, care fie au fost prea dese, fie prea lente, fie prea bruște, astfel încât a fost perceput de către toți contribuabilii ca fiind un factor de instabilitate in dezvoltarea economiei românesti.

Impozitul infățișează sursa centrală a constituirii veniturilor bugetului de stat si a finanțării cheltuielilor publice, de aceea am relizat o scurtă prezentare referitor la acestea în capitolul 1.2.

La o rată de impunere fiscală dată , impozitul , se înmulțește când venitul crește, deci el este o funcție crescătoare a venitului. Din perspectiva economiei ,impozitul ia diferite forme: direct, indirect ; pe consum si pe venit; pe capital si pe dobanda etc. Nu este cu putință și nici echitabil să se practice un impozit unic. Aceasta fiindcă elementele impozabile – venitul ,averea, produsele ce fac obiectul schimbului , serviciile etc. –pot fi mai bine diferențiate și impuse prin aplicarea mai multor forme de impozite.

Orice impozit trebuie să fie încasat la timpul si modul la care poate fi cel mai convenabil pentru plătitor să-l achite . Ținând cont că in toate țările , impozitul poate frâna activitatea economică a contribuabililor , s-a incercat să se stabilească impozite cât mai corect repartizate , atât ca termen cât si ca posibilitate de plată , in funcție de câștigul populatiei.

Dreptul de a introduce impozie îl are statul si el exercită de regulă prin intermediul puterii legislative (Parlamentul) sau executive (ordonanțele de urgență ), uneori ,în anumite condiții , prin organele de stat locale.

Contribuțiile de asigurări sociale, alături de impozitele directe si impozitele indirecte ,reprezintă o sursă importantă de venituri la nivelul bugetului general consolidat.Aceste contribuții de asigurări sociale se includ in categoria impozitelor directe ,,prezentând o parte dintre caracteristicile acestora: sunt obligatorii, fiind stabilite atât în sarcina angajatorilor, cât și a angajaților , sunt nominale, dar spre deosebire de impozite care nu presupun o contraprestație directa , contribuțiile pot genera un astfel de efect pentru contribuabili, chiar dacă nu unul imediat sau direct proporțional cu cuantumul contribuției suportate.”

Importanța deosebită a funcției de cercetare de dezvoltare în activitatea unei firme este evidențiată de faptul că una dintre trăsăturile definitorii ale economiei moderne este în continuă consolidare și proliferare a firmelor inovative, adică a celor care dobândesc avantaje competitive substanțiale pe piață .

Strategiile funcționale în domeniul cercetării și dezvoltării privesc planificarea acestor activități, organizarea adecvată ținând seama de specificul lor ,coordonarea acțiunilor specifice in vederea reducerii ciclului cercetare – dezvoltare – producție, controlul riguros al desfășurării activităților si al consumării fondurilor alocate.

După fixarea aspectelor teoretice , urmează aplicarea acestora în studiul de caz.

În capitolul 2 am realizat o analiză a impozitelor directe , mai precis calculul impozitului pe profit în cadrul societății comerciale ROMTEM S.A., din județul Buzău, care se ocupă cu producția de produse pentru rețelele de apă, vane , hidranți, cuplinguri, cișmele stradale, coliere de reparații și branșament etc.

Acest capitol mai cuprinde și o prezentare a acestei societăți ,fiind o firmă in dezvoltare, având caracteristicile unei firme stabile ca gamă de produse și poziție în piață. Gama de produse oferite de firmă a suferit în permanență modificări în sensul diversificării, îmbunătățirii calității și creșterii performanțelor.

Lucrarea se încheie cu o bibliografie care cuprinde principalele lucrări de specialitate ,studii actuale privind sistemele fiscale , actele normative ,resursele web etc. utilizate in elaborarea lucrării, constituind totodată și baza de pornire pentru un studiu individual aprofundat .

CAPITOLUL 1.ABORDĂRI GENERALE CU PRIVIND FISCALITATEA ÎN CONTEXT GENERAL

MOTTO: ,,There is no such thing as a good tax.”

Winston Churchill

Evoluția fiscalității este stâns legată de evoluția statului și afuncțiilor sale, întrucât pe măsura amplificării rolului statului, nevoia de resurse financiare la dispoziția sa a crescut continuu, în vederea satisfacerii intereselor generale ale membrilor societății.

Sistemul fiscal îndeplinește trei functii esențiale și de multe ori contradictorii.Conform analizei făcute de Petre Brezeanu, aceste funcții sunt destinate realizării următoarelor obiective:

1.o funcție de finanțare a cheltuielilor publice și care urmărește obiectivul de randament bugetar;

2.o funcție de redistribuire a veniturilor și a patrimoniilor conform obiectivului de echitate;

3.o funcție de stabilizare a activității economice sau de corectare a dezechilibrelor în scopuri de eficacitate economică.

Cercetări referitoare la fundamentele și obiectivele impozitului apare pentru prima data în economia politică atunci când Adam Smith enumera principiile de impozitare (maximele).Până la începutul secolului XX, această dezbatere rămâne axată pe problema determinării asietei impozitului. Rolul său esențial era în acel moment cela de a finanța activitățile statului,obiectivul primordial constând în acăuta mijlocul cel mai eficace de a acoperi cheltuielile angajate, iar după cel de al doilea război mondial , sub influiența ideilor keynesiene , intervenția statului în economie crește și paralel, rolul impozitului se mărește.

Impozitul,instrument privilegiat de finanțare a cheltuielilor publice ,el devine de asemenea un instrument de politică economică și socială, destinat satisfacerii obiectivelor de stabilizare macroeconomică și de redistribuire ale statului.

Funcția de finanțare: impozitul este în mare parte legat de suma cheltuielilor publice , deoarece acesta este sursă esențială de finanțare , dar nu reprezintă unica sursă : existența deficitelor publice necesită recurgerea la alte surse de finanțare ,precum îndatorarea sau creația monetară.

Funcția de redistribuire:se poate menționa faptul că două reguli de echitate pot fi distinse:

-una care exprimă în mod simplu faptul că sarcina impozitului trebuie să fie în mod echitabil repartizată

-o alta atribuie impozitului un rol de corecție a repartiției veniturilor primare în scopul de a o face mai echitabilă, dar această apreciere se bazează pe o judecată de valoare pe care economiștiiau refuzat mult timp să o integreze în câmpul lor de analiză.În concluzie aceste reguli de echitate sunt normative , de aceea progresivitatea impozitului poate fi considerate ,de către unii , sinonimul justiției, iar de alții total arbitrară.

3. Funcția de stabilizare : este justificată prin ipoteza conform căreia funcționarea spontană a pieței nu permite realizarea optimului colectiv; fiscalitatea poate fi atunci utilizată pentru corectarea eșecurilor pieței , prin internalizarea efectelor externe, de exemplu și această analiză este o analiză microeconomică.

În literature de specialitate mai există și alte opinii cu privire la structura sistemului fiscal.După opinia domnilor profesori universitari doctori:Constantin Topciu și Vintilă Georgeta, exprimată în lucrarea Fiscalitate, în structura sistemului fiscal trebuie incluse următoarele trei componente:

1.totalitatea impozitelor ,taxelor și a altor venituri fiscal pe care statul, prin organelle sale specializate , le percepe în baza unor reglementări legislative cu caracter fiscal;

2.mecanismul fiscal, care cuprinde metodele ,tehnicile și instrumentele fiscal prin utilizarea cărora se asigură dimensionarea , așezarea și perceperea impozitelor ,taxelor ,contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidate

3.aparatil fiscal,fără de care celelalte component ale sistemului fiscal ar rămâne inerte.Acest apparat fiscal constituie motorul care pune în mișcare mecanismul fiscal.

Conform opiniei doamnei profesor universitar doctor Vintilă Georgeta ,exprimată în lucrarea Fiscalitate:metode și tehnici fiscale, principalele trăsături care caracterizează sistemul fiscal sunt :universalitatea , unitatea și echitatea impunerii.

-universalitatea sistemului fiscal se referă la includerea în sfera de cuprindere a impunerii a tuturor peersoanelor care realizează venituri din aceeași sursă sau deține același gen de avere ,dar și a întregii baze de calcul ;

-unitatea impunerii presupune ca așezarea sarcinilor fiscal să se facă după criterii unitare pentru toți deținătorii aceluiași obiect impozabil ;

-potrivit echității fiscale , așezarea impozitelor și taxelor trebuie să se afcă potrivit principiului justeței sociale , fără nici un fel de discriminare de ordin etic ,religios sau politic și cuantumul impozitului datorat să fie diferit,în funcție de mărimea obiectului impozabil.

Literatura de specialitate tratează fiscalitatea prin prisma cadrului legislativ referitor la impozitele si taxele practicate într-o țară sau alta, acestea fiind definite drept ansamblul reglementărilor privitoare la prelevările obligatorii către stat.

Fiscalitatea , deși reprezintă o caracteristică a politicii statului în materie de impozitare , nu trebuie confundată cu politica fiscală , ca și componentă principală a politicii financiare , cuprinzând ansamblul deciziilor financiare pe baza cărora , decidentul public , statul , acționează în sensul influențării și obținerii unor obiective economico-sociale stabilite la nivel macroeconomic.

Progresul fiscalității este strâns legat de evoluția statului și a funcțiilor sale , deoarece pe măsura amplificării rolului statului ,nevoia de resurse financiare la dispoziția sa a crescut continuu, în vederea satisfacerii intereselor generale ale membrilor societății.Fiscalitatea este folosită de către autoritățile publice și pentru înfăptuirea unor obiective de politică macroeconomică , cum ar fi înlăturarea dezechilibrelor din economie , influiențarea proceselor economice ,corectarea ciclurilor economice.

1.1.TRENDUL POLITICII FISCALE ÎN ROMÂNIA 2008 – 2014

Politica fiscală este o componentă a politicii financiare si stabilește sursele , metodele de prelevare și veniturile fondurilor publice.

Denumirea de “fisc” provine din limba latină , unde “fiscus” însemna coș sau paner.

Politica fiscală cuprinde macrodecizii în cadrul sistemului fiscal, iar finalitățile sunt de natura financiară, economică și socială .

Având in vedere direcțiile spre care se indreaptă politica fiscală putem trece în revistă câteva obiective principale ale acesteia :

-alimentarea bugetului cu resurse financiare necesare realizării funcțiilor statului;

-stabilizarea economică ( realizarea unui procent ridicat de creștere

economică , atingerea unui nivel ridicat a forței de muncă, garantarea stabilității prețurilor și menținerea sub control a inflației, înfăptuirea echilibrului balanței comerciale și a balanței de plăți externe ).

-punerea la punct a economiei și redresarea creșterii economice ,

-restructurarea și readaptarea economiei la cerințele modernității și performanței economice.

Politica fiscală deține un rol de prim ordin în cadrul politicilor aplicate de guvern pentru: ,, realizarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă , o rată ridicată de creștere economică; stabilitatea prețurilor; echilibrul balanței de plăți externe, și altele, utilizând instrumente specific integrate în sistemele fiscale aplicate la un moment dat. Efectele interacțiunilor dintre economiile naționale, în procesul general al globalizării sunt dintre cele mai diverse și nu întotdeauna pozitive. Raționalitatea deciziilor de politică fiscală este asigurată de respectarea principiilor de bază ale impunerii, în principal, randamentul și echitatea.”

Deciziile de politică fiscală reglează sistemul fiscal în evoluție adaptând continuu sistemul fiscal la realitatea economică. Macrodeciziile fiscale emană de la decidenții publici, de la stucturile administrative care gestionează impozitele.

Politica fiscală se manifesta nu numai în spațiul geografic național ci și în cel regional sau chiar internatțional.

Principiul ,,suveranității fiscale”a statului,se respectă în ceea ce privește politica fiscală in spațiul geografic . Conform acestui principiu ,, fiecare stat este indreptățit să stabilească politica fiscală așa cum crede de cuviință “ : alegerea criteriilor de impunere ,mărimea bazei de impozitare , cotele de impunere, tehnicile impozitării , costul administrării impozitelor.

Instrumentele politicii fiscal – bugetare sunt: ,,impozitele , cheltuielile publice si bugetul/soldul Bugetar.”

Raționalitatea deciziilor de politică fiscală este ,, asigurată de respectarea principiilor de bază ale impunerii, în principal, randamentul și echitatea”.

Politica fiscală se manifestă si în spatiul geografic național dar și în cel regional (al Uniunii Europene, al Americii de Nord, al Asiei de Sud Est, al Americii Latine) sau chiar internațional .

În ceea ce privește politica fiscală în spațiul geografic național se respectă ,,principiul suveranității fiscale” a statului. Conform acestui principiu ,,fiecare stat este îndreptățit să stabilească politica fiscală așa cum crede de cuviință “ : alegerea criteriilor de impunere , mărimea bazei de impozitare ,cotele de impunere ,tehnicile impozitării, costul administrării impozitelor.

Evolutiile economice ca și ajustările fiscale adoptate începând cu a doua parte a anului 2010, au determinat modificări în structura veniturilor bugetare prin creșterea ponderii încasărilor din impozite pe bunuri și servicii.

Economia reală este afectată de politica fiscală pe două căi:

-în cazul în care se măresc impozitele venitul disponibil al populației scade,

-prețul bunurilor și al serviciilor sunt afectate de creștera impozitelor , provocând modifcarea sistemului stimulentelor economice și modificarea comportamentului intreprinzătorilor. Mărirea impozitelor poate determina descurajarea investițiilor ,aceasta având efecte negative asupra producției naționale, respectiv a ofertei naționale.

Crearea unui set comun de reglementări fiscal la nivel European se bazează pe diversitatea celor 27 de state member,astfel că țările uniunii europene în curs de dezvoltare au o politică fiscal bazată pe impozitele directe, în timp ce statele mai puțin dezvoltate politica fiscal se bazează pe impozitele indirecte și contribuțiile sociale.

Sistemul actual din România nu poate fi privit decât în contextul sistemului fiscal european având în vedere statutul de țară membră a Uniunii Europene , începând cu 1 ianuarie 2007.

Întemeierea și dezvoltarea sistemului fiscal al Uniunii Europene nu este doar un process economic,ci și un important proces politic .

Principalul scop al integrării este crearea unei piețe commune (unice),așadar persoanele juridice ,cât și cele fizice au fost nevoite să se ridice la nivelul competitive al pieței unice europene ,iar guvernele și companiile private au avut de implementat reformeadministrative pentru a face față stadardelor impuse de Uniunea Europeană.

Sistemul fiscal European are la dispoziție în primul rând bugetul Uniunii Europene, ca unic instrument de punere în aplicare a politicii fiscal de la nivel central supra-național.Acest sistem fiscal al Uniunii Europene se mai bazează și pe coordonarea și stabilizarea politicilor bugetare ale statelor membre, prin intermediul reglementărilor fiscale ale UE . A treia coordonată a sistemului fiscal europeaneste reprezentată de necesitatea de armonizare . Impozitarea vizează exclusiv țările membre ale Uniunii Europene și reglementările fiscale ce fac parte din sistemul național de impozitare al unui anumit stat membru. Din moment ce apartenența la UE se bazează pe un accord care include anumite drepturi și angajamente pentru țările membre , independența în ceea ce privește impozitarea este limitată , adică este împărțită între Uninea Europeană si statele membre.

Modificările acestea au fost necesare ,întrucât funcționarea unei piețe interne unice ar fi imposibilă fără o armonizare fiscală. Diversitatea taxării în Uninea Europeană arc rea distorsiuni și obstacole în ceea ce privesc afacerile ce se desfășoară pe teritoriul mai multor țări.

Cel mai important obiectiv al procesului de armonizare fiscal este revenirea acestor distorsiuni concurențiale și obținerea unei alocări echitabile de resurse între statele membre.

De asemenea, armonizarea fiscală nu implică o suprapunere perfectă a sistemelor de taxare ale fiecărei țări , ci obținerea convergenței între sistemele naționale , având o bază comună.

Țara noastră a depus un efort susținut în a se conforma cu drepturile și obligațiile statelor Uniunii Europene în domeniul fiscal, în special în domeniul impozitelor indirecte, a taxei pe valoarea adăugată și a accizelor. Armonizarea pe domeniul impozitelor directe mai are de parcurs multe etape , chiar și la nivelul Uniunii Europene.România trebuie să se supună în continuare tuturor directivelor și reglementărilor europene , prin preluarea acestora în legislația națională.

Analiza sistemului fiscal din România trebuie făcută din două perspective,conform opiniei doamnei profesor Nicoleta Vintilă și a colaboratorilor săi Maria O.Filipescu și Paula Lazăr,exprimată în lucrarea Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal :

-una macroeconomică ,privind consecințele la nivel agregat asupra bugetului general consolidat

-una la microeconomic, privind măsura în care un contribuabil este afectat de aplicarea reglementărilor fiscale.

Tabel nr.1.1. Evolutia veniturilor Bugetului General Consolidat în Romania 2008 -2014

% în PIB

Sursa pentru perioada 2008-2012,European Comission,Taxation Trends in the European Union, Eurostat Statistical Books 2014 ,Sursa pentru perioada 2013-2014,Buletin Ministerul Finantelor Publice-Rapoarte anuale (realizare proprie)

În anul 2008 (la începutul crizei) impozitele indirecte ,au avut o pondere în PIB de 12%,in 2009 11%, urmând ca în anul 2010 să crească cu 1,3 puncte procentuale, ca urmare a majorariii accizelor.

În schimb impozitele directe au avut o pondere în structură în scădere, deși impozitul pe profit a crescut în termini nominali.Impozitul pe venit a crescut în termini nominali, scăzând ca pondere în 2011 față de 2010, iar în 2012 , datorită creșterii numărului mediu de salariați .

în

concluzie , România continuă să depindă de impozitarea indirectă pentru o semnificativă

proporție din veniturile fiscale colectate la bugetul de stat .

Caracteristici ale impozitării directe

The Impact of Tax Pressure on Companies' Performance Case Study: OECD Europe Zone. Romanian Statistical Review.

Figura nr.1.1. Evoluția veniturilor fiscale în PIB în România în perioada 2008-2014

Realizare proprie pe baza datelor de la Eurostat

Cresterea incasarilor fata de anul 2009 s-a inregistrat in principal la impozitele pe bunuri si servicii, respectiv taxa pe valoarea adaugata cu +14,3% si accize 11,1%, precum si la venituri nefiscale cu 19,3%.

Discrepantele fata de anul precedent ,desi au avut un trend descendent , au inregistrat valori importante la impozitul pe venit : -3,2%, – 4,9 % la impozitul pe profit si contributii de asigurari sociale -4,5 %. Sumele primite de la Uniunea Europeana au crescut foarte mult fata de aceeasi perioada a anului trecut. Incasarile din impozitul pe profit s-au diminuat cu 4,9 % , fata de 2009 si de asemeni impozitul pe venit si salarii a fost in scadere in comparatie cu anul precedent.

Incepand cu 1 iulie 2010 s-a introdus impozitul pe venituri din dobanzi , impozitul pe veniturile obtinute din jocurile de noroc(25 %) si incepand cu semestrul al doilea al anului 2010 s-a majorat cota taxei pe valoarea adaugata de la 19 % la 24 %, impreuna au avut o crestere importanta fata de anul precedent.La imbunatatirea colectarii a contribuit si efectele aplicarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2010, privind unele masuri de combatere a evaziunii fiscale.

La accize incasarile sunt cu 11% mari fata de aceeasi perioada a anului precedent. Contributiile de asigurari sociale s-au diminuat cu 4,5% fata de 2009 , cauzela principala a reducerii fiind scaderea numarului de salariati.

Rata implicita de impozitare aferenta contributiilor sociale se situiaza la un nivel inferior celui din 2010, inainte de lărgirea bazei de impozitare , prin introducerea contribuțiilor de asigurări de sănătate la pensile mai mari de 740 lei lunar, redefinirea activităților independente , introducerea de contribuții sociale pentru personalul militar.

In anul 2011, conform datelor prezentate în Buletinul Ministerului Finantelor Publice, principalele venituri bugetare au inregistrat o evolutie pozitiva , adica impozitele indirecte au crescut fata de anul precedent, contributiile sociale au avut de asemeni o evolutie pozitiva ,iar impozitele directe au cunoscut o diminuare de 0,6 pp fata de anul 2010 .Incasarile bugetare au fost influentate atat de evolutiile economice cat si de deciziile de politica fiscală, adoptate in a doua parte a anului 2010, respectiv cresterea cotei standard a taxei pe valoarea adaugata , modificarea cuantumului accizelor, largirea bazei de impozitare la impozitul pe venit si la contributiile de asigurari soiale de stat.

In anul 2012, s-au inregistrat cresteri, din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite , in total venituri incasate, in paralel s-au inregistrat diminuari in cazul contributiilor de asigurari cu 0,9 puncte procentuale.Aceste cresteri au fost influentate, in acest an, atat de evolutiile economice cat si de deciziile de politica fiscală adoptate cum ar fi : cresterea salariului minim, majorarea salariilor in sectorul bugetar, modificarea bazei de calcul in cazul contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de pensionari , modificarea cuantumului accizelor, precum si de masura blocarii temporare a rambursarilor fondurilor europene ca urmare a deficientelor constatate in anii anteriori.

Anul 2012 a reprezentat pentru economia Romaniei al doilea an consecutiv de crestere economica a impozitelor. Evolutii negative din perspectiva ponderii in PIB s-au inregistrat la nivelul contributiilor sociale(-0,2 pp de PIB in principal ca urmare a deciziei de restituire catre pensionari a contributiilor de asigurari colectate illegal precum si a majorarii programate a sumelor transferate catre pilonul II de pensii).

În anul 2013,din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite , s-au inregistrat cresteri.

Încasările din contribuțiile sociale au crescut, ca urmare a cresterii veniturilor salariale, ca urmare a reintregirii salariilor personalului bugetar, a cresterii punctului de pensii și a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 si respectiv 1 iulie 2013.

1.2.IMPOZITE : CARACTERIZARE GENERALĂ

Motto:,,In this world nothing can be said to be certain , except death and taxes.”

Benjamin Franklin

Așa sună un vechi proverb, pe baza căruia ,de-a lungul timpului mai mulți autori celebri au vorbit pe acest subiect.Primul dintr-un lung șir, a fost Daniel Defoe,: ,,Nu cred să existe lucruri mai sigure decât moartea si taxele”

Benjamin Franklin a fost cel care a făcut sintagma celebră ,într-o scrisoare adresată lui Jean -Baptiste Leroy,in 1789,folosește forma devenită celebră în zilele noastre,respectiv ,,În această lume,despre nimic nu se poate spune că este sigur , cu excepția morții și a taxelor”

Impozitul reprezinta este o prelevare indispensabila si gratuita savarsita de catre stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitatii, in cazul nostru- capitalul si achitata in bani. ,, Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu , cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului “.

Numai statul are dreptul de a introduce impozite , prin intermediul puterii Legislative (Parlamentul),dar in anumite conditii si prin organelle locale .Parlamentul ,, se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de stat a căror importanță este națională (generală), iar organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităților administrativ teritoriale

Referindu-se la rolul impozitelor, economistul francez, Pierre Lalumiere, sublinia că impozitele pot fi folosite pentru a ,,încuraja (sub forma exonerării) sau pentru a descuraja (pe calea suprataxării) o anumită activitate economică. Fără să înceteze de a fi un mijloc de acoperirea cheltuielilor publice, impozitul a devenit un mijloc de intervenție în domeniul economic și social “.

Din punct de vedere financiar, impozitul este principalul mijloc de colectare a resurselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor publice .

Tehnica impunerii se refera la operatiunile efectuate si metodele uilizate pentru a stabili cuatuimul unui impozit .Ea cuprinde urmatoarele operatiuni :

-asezarea impozitului (stabilirea obiectului impozitului )

-determinarea sumei impozitului

-percepera impozitului

– urmarirea impozitului.

Asezarea impozitului, conform notelor de curs ale Tatianei Mosteanu(2008), are drept scop constatarea si evaluarea materiei impozabile, care se poate realiza apeland la doua metode:indirecta si directa.

Metoda evaluarii indirecte, cunoaste 3 variante de realizare:

1.Evaluarea pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil (exemplu in agricultura-suprafata de teren)

2.Evaluarea forfetara -avand acordul subiectului impozabil , atribuie o anumita valoare obiectului impozabil

3.Evaluarea administrative-valoarea materiei impozabile este stabilita de catrre organelle fiscal pe baza datelor pe care le au la dispozitie.

Metoda evaluarii directe se poate efectua :

– pe baza declaratiei unei terte personae (exemplu- cel ce angajeaza are calitatea si obligatia de a declara sumele platite ca venit angajatului si de a-I opri si varsa impozitul pe acest venit;

-pe baza declaratiei contribuabilului, caruia i se stabileste prin lege obligatia de declarative, ca si forma in care trebuie facuta si termenul pana la care trebuie depusa.

Determinarea cuantumului impozabil are in vedere calculul sumei de plata folosind cea mai simpla metoda de calcul-impozitul de cotitate.

Perceperea impozitului se realizeaza astfel:direct de catre organele fiscale de la platitori; prin stopaj la sursa ;prin aplicarea de timbre fiscale.

Elementele tehnice ale impozitelor sunt prezentate in studiul ,,Fiscalitate aplicata si elemente de management fiscal”(2013), in urmatoarea clasificare:

-obiectul-elementul supus impunerii,

-subiectul-persoana fizica sau juridical titular a obligatiei fiscale,

– platitorul-persoana care realizeaza efectiv plata impozitului la buget

-baza de impozitare- sta la baza determinarii cuantumului impozitului (exemplu:impozitul pe profit-profitul impozabil, determinat ca diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile);

-cota de impunere:-in suma fixa pe nitatea de impunere

– in cota procentuala(proportional, progresiva,regresiva)

-termenul de plata-indica data(scadenta)

Impozitul pe venit – este un impozit care se plateste anual, perceput de către stat asupra venitului persoanelor fizice și a celor juridice.Pentru persoanele fizice difera , este in functie de mărimea venitului și de starea socială a contribuabililor. Echitatea verticală.rezulta din impunerea veniturilor unora dintre persoanele fizice si acordarea de facilitați altora .

Exista si echitate fiscală orizontală, care presupune incasarea de impozite egale la venituri egale, indiferent de unde provin veniturile. Impozitul pe venit , indeosebi cel pe profitul societatii comerciale, este utilizat in vederea impulsionarii investitiilor intreprinderilor , cercetarii stiintifice , progresului tehnic , extinderea exportului sau cresterea economica.

Orice impozit trebuie sa fie incasat la timpul si modul la care poate fi cel mai convenabil pentru platitor sa-l achite . Tinand cont ca in toate tarile , impozitul poate frâna activitatea economica a contribabililor , s-a incercat să se stabilească impozite cât mai corect repartizate , atât ca termen cât si ca posibilitate de plată , in funcție de câștigul populatiei.

Puterea contributivă a cetățenilor de a plăti obligațiile fiscale, în raport cu averea sau veniturile pe care le obțin, este considerată ca fiind de o importanță primordială în maximele impunerii enunțate de A.Smith: “cetățenii fiecărui stat trebuie să contribuie la cheltuielile guvernamentale, atât cât le permit facultățile proprii, adică în proporția veniturilor pe care le realizează sub protecția statului”

Toate persoanele fizice sau juridice , care realizeaza un venit cum ar fi : salariu, profit , renta , venituri rezultate din actiuni , obligatiuni ,dividende ,dobanzi , au obligatia achitarii impozitului. Acesta are si un caracter definitiv si obligatoriu pentru ca in schimbul platii nu pot cere imediat statului un contraserviciu apropiat de aceasta valoare.

El alcatuieste o sursa a finantarii cheltuielilor de interes public al statului si al administratiei locale , fiind un instrument al politicii economice ,prin care se redirectioneaza o portiune a veniturilor, incurajand investitiile si revigorand situatiile economice .

Din punct de vedere economic, impozitele pot imbraca diferite forme: directe si indirecte.

Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate dupa criteriul trasaturilor de fond si forma.Ele prezinta o serie de avantaje rezultate din trasaturi dce raspund cerintelor multora din principiile impunerii:sunt nominative, sunt legate de puterea economica si de situatia personala a contribuabilului, sunt aduse la cunostinta platitorului anticipat platii atat in ce priveste suma de plata , cat si termenele –scadenta.

Impozitele indirecte sunt asezate asupra vanzarilor de marfuri si prestarilor de servicii, ceea ce confera acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum. Aceasta ultima formulare decurge din faptul ca suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final.

Impozitele indirecte sunt suportate de consumatori ai bunurilor si serviciilor economice indiferent de veniturile , profesia, averea sau situatia profesionala. Astfel de impozite afecteaza puterea de cumparare a consumatorului deoarece sunt stabilite in cote procentuale asupra valorii marfurilor vandute sau serviciilor prestate. In perioadele de avant economic impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, iar in perioadele de criza si de presiune randamentul este in scadere , astfel ca se observa ca impozitele indirecte oscileaza. Aceste impozite sunt reprezentate de taxele de consumatie , taxele vamale, monopolurile fiscale cat si alte taxe. In ceea ce priveste taxele de consumatie pe produs denumite si accize, sunt introduse in pretul de vanzare al marfurilor fabricate in interiorul tarii care il percepe.

Aceste impozite se clasifica astfel :

,,Taxe de consumatie: accize

– taxe de consumatie special : accize

-taxe generale pe vanzari : impozitul pe cifra de afaceri si taxa pe valoarea adaugata

b) venituri ale monopolurilor fiscal;

c) taxe vamale. “

Dacă luam in calcul criteriile care stau la baza așezării impozitelor directe, atunci acestea pot fi grupate în impozite reale și impozite personale.

Impozitele reale sunt aplicate unor obiecte materiale ( terenuri , cladiri etc. ), facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozitului, iar impozitele personale se așează asupra veniturilor sau averii, în strânsă legătură cu situația personală a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute și sub denumirea de impozite subiective.

1.3. IMPOZITUL PE VENITURILE MICROINTREPRINDERILOR

Motto : ,,Thre truth is no one pays more tax than they have to”

Kenneth Robert Livingstone

Având în vedere contextul în care economia mondială a trecut printr-o profundă criză economică și financiară , o serie de factori , printre care cel fiscal ,au mare efect asupra mediului de afaceri asupra întreprinderilor mici și mijlocii .De aceea lucrarea își propune să analizeze impactul politicii fiscale asupra veniturilor fiscale colectate la nivel national si la nivelul Uniunii Europene dar si pentru a descoperi cele mai importante modificări în regulamentele fiscale aplicate în întreprinderi mici și mijlocii, având în vedere rolul lor deosebit pe care îl au în susținerea activității de creștere economică .

Conform prevederilor Codului fiscal, o microîntreprindere este o persoană juridică română care, la data de 31 dedcembrie a anului fiscal precedent, îndeplinește cumulative următoarele condiții:

-realizează venituri, altele decât cele din activități desfășurate în domeniul bancar,in domeniile asigurărilor și reasigurărilor, pieței de capital,sau în domeniile jocurilor de noroc, consultantei și managenentului;

-a realizat venituri care nu au dpășit echivalentul în lei a 65.000 de euro

-capitalul social al acesteia este deținut de personae , altele decât statul și autoritățile locale.

– nu se află în dizolvare cu lichidare,înre

Intreprinderile mici si mijlocii dețin o pondere din ce în ce mai mare în formarea produsului intern brut la nivel național. Microîntreprinderile au o pondere însemnată în categoria IMM-urilor , clasificarea făcându-se in funcție de numărul de angajați, nivelul cifrei de afaceri sau mărimea activelor.

In Romania, microîntreprinderile se bucura de un sistem de impozitare simplificat fără obligația de a ține o evidență fiscală detaliată a veniturilor si cheltuielilor inregistrate ca in cazul impozitului pe profit.

Motivul folosirii acestei proceduri este usor de inteles :microîntreprinderile au putere economica redusa ,iar costurile de gestionare a obligațiilor fiscale este necesar sa fie cât mai reduse.

Microîntreprinderile din domeniile de activitate cu valoare adăugată ridicată ,sunt avantajate de cota de impozitare de 3% aplicată asupra veniturilor impozabile iar cele cu valoare adăugată scăzută sunt favorizate in cazul aplicării impozitului pe profit.

Sectorul IMM-urilor, in România, și-a revenit treptat în 2011 după criza economică și financiară, și mai mult, și-a păstrat volumul de forță de muncă atrasă, pe când in sectorul întreprinderilor mari s-a concediat aproximativ 6 % din totalul personalului.

CAP.2

STUDIUL DE CAZ

Formula de calcul a profitului impozabil :

Profit impozabil=Venituri(realizate din orice sursă)-Cheltuieli(efectuate în scopul realizării de venituri)-Venituri(neimpozabile)+Cheltuieli nedeductibile ± elemente similar veniturilor și cheltuielilor.

Impozitul pe profit se calculeazǎ în general ,, prin aplicarea cotei de impozitare asupra profitului impozabil :

Impozit= 16% X Profit impozabil

Profit impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile

Profit impozabil = Venituri totale – Venituri neimpozabile – Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile

Situatia veniturilor:

VENITURI TOTALE= VENITURI DIN EXPLOATARE+ALTE VENITURI FINANCIARE

Situatia veniturilor la S.C.ROMTEM S.A. in perioada 2009-2013

Tabel 2.1. Evoluția veniturilor la SC ROMTEM SA :

Aceasta situatie este realizata pe baza contului de profit si pierdere al S.C. ROMTEM S.A. (realizare proprie )

Dinamica si structura impozitelor directe la S.C. ROMTEM S.A.:

Pentru determinarea dinamicii absolute avem urmatoarea formula:

I₁ – I₀

Pentru determinarea dinamici relative avem:

x 100

Tabel 2.2. Dinamica impozitelor la SC ROMTEM SA -mii lei-

Studiu realizat pe baza balantei analitice a societatii comerciale ROMTEM SA(realizare proprie)

In structura impozitelor si taxelor din tabelul S.C. ROMTEM SRL in anul 2011 s-a inregistrat volumul cel mai mare al impozitelor si taxelor, ponderea detinand-o TVA-ul, acesta avand si o valoare neobisnuit de mare in acest an cauza fiind modificarea procentului de TVA de la 19% la 24% precum si incasarea de sume in avans de la clienti. De asemenea impozitul pe cladiri si teren este mai mare in acest an , cauza fiind ca firma a inregistrat impozitul in evidenta contabila in momentul platii acestuia, nerespectand principiul contabilitatii de angajamente, de aceea impozitul diferă de la un an la altul.

Impozitul pe venitul din salarii scade in anul 2010 ca urmare a scaderii numarului de salariati in acest an.

Structura impozitelor si taxelor in cadrul S.C. ROMTEM SRL difera de structura veniturilor bugetare fiscale. In cadrul firmei impozitul pe profit detine ponderea in anul 2011 si 2012, urmat de impozitul pe proprietate si de TVA.

Pentru anul 2009 avem urmatoarea structura:

Graficul 2.1 Structura impozitelor directe în 2009, la S.C. Romtem S.A.

Realizare proprie

Pentru anul 2010 avem urmatoarea structura:

Graficul 2.2. Structura impozitelor directe în 2010 ,la S.C. Romtem S.A.

Relizare proprie

Pentru anul 2011 avem urmatoarea structura:

Graficul 2.3. Structura impozitelor directe pentru anul 2011,la S.C.Romtem S.A.

Realizare proprie

Pentru anul 2012 avem urmatoarea structura:

-impozit pe profit= 216.164 RON

-impozit pe venituri din salarii= 39.064 RON

-impozit pe clădiri= 99.202 RON

-impozitul pe teren= 316 RON

Graficul 2.4. Structura impozitelor pentru anul 2012 la S.C. Romtem S.A.

Realizare proprie

Pentru anul 2013 avem urmatoarea structura:

Graficul 2.5. Structura impozitelor directe , 2013 la S.C.Romtem S.A.

Realizare proprie

Impozitul pe profit este principala formă de impozitarea a veniturilor corporative , reprezentând un impozit direct cu impact major asupra activității unei companii, care este in același timp subiect și suportator al acestui impozit

CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT LA S.C.ROMTEM S.A. IN PERIOADA 2009- 2013

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2009 , S.C. ROMTEM S.A.

Sold cont 121 1.201.219

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Cont 6231 -cheltuieli protocol 7.521,48

Cont 65811- Cheltuieli majorari si penalitati 63.300,74

Cont 65822 – Cheltuieli sponsorizare 46.200

Cont 65891 – Alte cheltuieli nedeductibile fiscal 749,78

Cont 65831- 75831 863

Cont 691 Cheltuieli impozit profit cumulate trim.III 122.223

Total cheltuieli nedeductibile fiscal 246.057,52

Pofit cont 121 1.201.219

Total profit impozabil 1.447.276

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul IV-16% 231.564

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul III 122.223

Impozit profit de înregistrat la trimestrul IV 109.341

691=441-109.341

Se reține 20% din impozit profit aferent sponsorizării

231.564*20% =46.312

S-a sponsorizat 46.200

După definitivarea impozitului pe profit anual ,contribuabilul trebuie să completeze si să depună, până la data de 25 martie anul următor , Declarația 101 privind impozitul pe profit.

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2010 , S.C. ROMTEM S.A.

Sold cont 121 1.393.813,34

Cheltuieli nedeductibile fiscal

CONT 6458 – cheltuieli protecție socială 13.939,30

Cont 65811-cheltuieli majorări si penalități 205.693

Cont 65822-cheltuieli sponsorizare 55.000

Cont 65891-alte cheltuieli nedeductibile fiscal 85

Cont 691 – cheltuieli impozit profit cumulat trimestrul III 158.891

Total cheltuieli nedeductibile fiscal 433.608,30

Total cont 121 1.393.813,32

Total profit impozabil 1.827.421,62

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul IV-16% 292.387

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul III 158.892

Impozit profit de înregistrat la trimestrul IV 133.496

691=441-133.496

Se reține impozit profit aferent rezervelor legale raportate din profit

Profit brut 1.606.098 x 5% = 80.454 => rămas de acoperit 20% din capital social lunar de 8.710 x 16% = 1.394 impozit profit

121=1061-8.710

691=441-1.394

Se reține impozit profit aferent sumei sponsorizate, 20% din impozit profit = 292.387 x 20% = 18.477,40 lei

Sponsorizare 55.000

691=441-55.000

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2011 , S.C. ROMTEM S.A.

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Cont 6231 – chelt. de protocol 52.144,23

Cont 6241 – ch privind contrib.unitații la asig soc. 236.513,87

Cont 65811- majorări, penalități 10.007

Cont 65822- sponsorizări 60.000

Cont 65881- 75881- alte ch.de exploatare 0

Cont 65832- chelt operatiuni de capital 500

Cont 691- chelt impozit pe profit trim. III 195.531

Total cheltuieli nedeductibile fiscal 554.695,60

Profit cont 121 1.409.773,26

Total profit impozabil 1.964.468,86

Impozit pe profit cumulat 16% 314.315

Impozit pe profit înregistrat trim. III 195.531

Impozit pe profit de înregistrat trim. IV 118.784

691 = 441 118.784

Se reține 20% din impozit pe profit aferent sponsorizării.

314.315 x 20% = 62.863 sponsorizare 60.000

691 = 441 60.000

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2012 , S.C. ROMTEM S.A.

Sold cont 121= 1.121.348,85

Cheltuieli nedeductibil fiscal

Cont 6231-cheltuieli protocol 10.263,50

Cont 65811-cheltuieli majorări și penalități 18.086,00

Cont 65822-cheltuieli sponsorizare 200,00

Cont 65891-alte cheltuieli nedeductibile fiscal 0

Cont 691 – cheltuieli impozit profit cumulat trimestrul III 191.173,00

Total cheltuieli nedeductibile fiscal 219.722,50

Elemente similare veniturilor 9.954,00

Total cont 121 1.121.348.85,00 Total profit impozabil 1.351.025,50

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul IV-16% 216.164

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul III 191.173

Impozit profit de înregistrat la trimestrul IV 24.991

Nota contabila cu diferenta de impozit:

691=441 24.991

Elemente similare veniturilor reprezinta partea din rezerva de reevaluarea aferenta mijloacelor fixe reevaluate, transferata din cont 105 in 1065 pe masura amortizarii’. Conform politiciilor contabile ale firmei analizate , surplusul din reevaluare se considera realizat la scoaterea din evidenta a mijlocului fix reevaluat precum si pe masura amortizarii.

Din punct de vedere fiscal, numai pentru reevaluarile făcute dupa 01.04.2004 rezervele din reevaluare se impoziteaza, daca au fost deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale. Pentru celelalte reevaluari, facute inainte de 01.01.2004, rezervele se impoziteaza in momentul schimbarii destinatiei acestora.

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2013, S.C. ROMTEM S.A.

Sold cont 121 -34.958.581,28

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Cont 6231-cheltuieli protocol 1.200,00

Cont 65811-cheltuieli majorări și penalități 101,00

Cont 6813 –cheltuieli cu provizioanele constituite pentru imobilizari 13.021.451,6

Din care: -pentru imobilizari financiare 6813= 2961 11.267.596,61

-pentru imobilizari corporale 6813= 2913 1.753.855,00

Cont 6814- cheltuieli cu provizioanele constituite pentru active circulante 21.219.622,05

Din care:- pentru stocuri 6814= 397 4.178.306,04

-pentru creante 6814= 491 21.219.622,05

Cont 691 – cheltuieli impozit profit cumulat trimestrul III 174,00

Total cheltuieli nedeductibile fiscal 34.242.548,66

Total cont 121 34.958.581,28

Total profit impozabil 716.033,00

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul IV-16% 0

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul III 174

Impozit profit de înregistrat la trimestrul IV 174

Nota contabila 691=441 – 174

Incepand din 01.02.2013 societatea intrand in procedura generala a insolventei prin reorganizarea activitatii in conformitate cu Legea 85/2006 si-a evaluat patrimoniul in vederea determinarii valorii juste.

In urma raportului de evaluare, prin aplicarea principiului prudentei s-au constituit provizioane pentru reflectarea in contabilitate a imaginii fidele a patrimoniului. Provizioanele au fost constituite pentru ajustarea valorii imobilizarilor corporale, imobilizarilor financiare (titluri de participare), stocuri si crente.

Toate aceste provizioane au fost considerate nedeductibile din punct de vedere fiscal.

Analizand din punct de vedere fiscal ,constituirea fiecarui provizion, conform Codului fiscal Titlul II „Impozit pe profit” art. 22 „provizioane si rezerve” am ajuns la concluzia ca:

Provizioanele pentru creante incerte au fost constituite pentru clienti aflati in procedura insolventei. Societatea a considerat ca acele creante nu indeplinesc cumulativ cele cinci conditii ale art. 22, alin (1), lit.c din Codul fiscal, neindeplinind conditia 4 – parti afiliate si nici conditiile art. 22, alin.(1), lit.j, neindeplinind conditia 2 – deschiderea procedurii de faliment. Din analiza efectuata de noi am ajuns la concluzia ca se poate lua deductibila fiscal, conform art.22, alin.(1), lit.c, suma de 1.065.136 lei pentru acele creante care nu sunt datorate de o persoana afiliata, provizionul constituindu-se in procent de 30% din valoarea creantei;

Provizioanele constituite pentru deprecierea imobilizarilor financiare sunt deductibile fiscal conform pct. 23 lit i din Normele de aplicare a Codului fiscal, respectiv a art. 21”..sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele: i) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare si a obligatiunilor, inregistrate potrivit reglementarilor contabile”;

La sfarsitul anului 2013, cladirile au fost reevaluate in minus. Conform art.21, alin.(4), lit.ș din Codul fiscal, minusurile rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe sunt nedeductibile fiscal. Suma de 418.863 lei inregistrata din reevaluare prin articolul contabil 6183= 212 a fost considerat deductibila fiscal.

In urma celor constatate , rezulta urmatoarea pierdere fiscala:

Sold cont 121 (pierdere contabila) -34.958.407,28

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Cont 6231-cheltuieli protocol 1.200,00

Cont 65811-cheltuieli majorări și penalități 101,00

Cont 6813 –cheltuieli cu provizioanele constituite pentru imob. 1.753.855,00

Cont 6814- cheltuieli cu provizioanele constituite pentru active circulante 20.154.486,06

Cont 6813 – diferenta in minus din reevaluare 418.863,00

Total cheltuieli nedeductibile fiscal 22.328.505,06

Elemente similare veniturilor 9.954,00

Total profit impozabil (pierdere fiscala) (12.619.948)

In perioada de criză foarte multe firme au ajuns in stare de insolvență. Insolvența implică sau lichidarea prin faliment sau reorganizarea firmei. Lichidarea firmei in situatia economică actuală este total dezavantajoasă. Activele firmei datorită cererii scăzute vor fi vândute la prețuri mici intr-o perioadă îndelungată de timp. Reorganizarea implica aprobara unui plan care conferă o serie de avantaje societății precum: reeșalonarea datoriilor, suspendarea acțiunilor judiciare, replanificarea activitaților, renegocierea contractelor in derulare, redimensionarea costurilor, etc. După perioada de maxim 3 ani de executare a planului, societatea are șansa sa devină viabilă.

Societatea comercială ROMTEM SA, autorizată să funcționeze din luna decembrie 1994, cu obiect de activitate-fabricarea produselor metalice obținute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor, a susținut că datorită impactului major al crizei economice din ultimii 3 ani a intrat in blocaj financiar, aflandu-se in incapacitate de plată a unor datorii exigibile cum sunt inregistrate in evidentele contabile.

Conducerea societatii si-a manifestat intentia reorganizarii, propunând un plan de reorganizare, care a fost votat negativ de categoria de creante chirografare, in consecintă s-a dispus intrarea in procedura generala de faliment, in baza articlolului 107,alineatul 1,litera B

din Legea numarul 85/2006.

Din analiza impozitului pe profit la Societatea Comercială ROMTEM S.A. rezultă următoarea situație:

Profit impozabil -2009: 1.447.276

-2010 1.827.421,62

-2011 1.964.468,86

-2012 1.351.025,50

-2013 -12.619.948

Datorită creșterii profitului impozabil pe perioada 2009-2011, Societatea Comercială ROMTEM S.A. a evoluat surprinzător de bine, comparativ cu anul 2012 când profitul a început să scadă treptat ,astfel încât în anul 2013,datorită impactului major al crizei , în acest an a ieșit pe pierderi și datorită incapacității de plată a unor datorii exigibile , a intrat în insolvență.

În contextul actual, când economia mondială trece printr-o puternică perioada de recesiune, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (motorul de creștere economică ) au cel mai mult de suferit din cauza măsurilor anti-criză luate la nivel național de către fiecare stat . În aceste condiții , cu scopul de a menține sau de a crește profitul , afacerile întreprinderilor mici și mijlocii au reacționat prin reducerea costurilor , în principal prin reducerea personalului , amânarea investițiilor , reducerea costurilor de finanțare prin utilizarea surselor alternative , sau situația cea mai neagră ,închidere de activitate .

Georgeta Vintilă & Paula Lazăr & Maricica Moscalu, 2009. "Taxation Of The Business Environment In The Context Of The European Fiscal Policy," Theoretical and Applied Economics, Asociatia Generala a Economistilor din Romania – AGER, vol. 12(12(541)(s), pages 483-489, December.

2.1.Prezentarea Societatii Comerciale Romtem S.A :

Societatea a fost constituita la 20.12.1994 cu capital 100% privat.

La data de 30.06.2014 capitalul social al societatii este de 150.000 lei

Firma si-a dezvoltat activitatea prin productia de produse pentru retelele de apa:

vane, hidranti, cuplinguri, cismele stradale, coliere de reparatii si bransament, etc.

Firma S.C. ROMTEM S.A. este o firma in dezvoltare avand caracteristicile unei firme stabile ca gama de produse si pozitie in piata. Firma S.C. ROMTEM S.A. prin GRUP ROMET s-a impus pe piata in domeniul hidrantilor de incendiu ( subterani si supraterani) coliere de reparatii si bransament, contoarelor mari Dn 50 – Dn 200, anexelor de contorizare, filtre – DPM . Gama de produse oferite de firma a suferit in permanenta modificari in sensul diversificarii, imbunatatirii calitatii si cresterii performantelor.

Conform statutului, obiectul de activitate al S.C. “ROMTEM“ S.R.L, este urmatorul :

Productia si comercializarea de :

– subansamble pentru filtre si dispozitive de protectie si montaj

( realizate in baza brevetelor proprii ) pentru contoare de apa rece, calda si energie termica,

– subansamble pentru coliere de inox pentru reparatia conductelor,

– subansamble pentru coliere cu priza de bransare,

– subansamble pentru cuplaje pentru conducte,

– motopompe pentru epuismrnt,

-piese si subansamble din inox pentru instalatii de filtrarea apei;

Comercializare de :

-contoare de apa rece si calda,

– contoare de gaz,

– vane,

– armaturi,

-cuplaje de conducte.

Hidranti de incendiu si accesorii :

1.Hidranti de incendiu

Gama de hidranti sunt :

-hidranti subterani Dn 65, D65/80 si Dn 100 cu L=1m, L=1, 25 m, L=1.5 m

-hidranti supraterani Dn 80 , Dn 100 2 B si Dn 100 2B x 1A cu L= 1 m, L = 1,25 m L= 1.5m

Toata gama de hidranti este folosita pe retelele de apa pentru stingerea incendiilor .

In cursul anului 2005 s-a asimilat in productie hidrantii supraterani neretezabili DN 80, DN 100, produs nou care este solicitat pe piata .

2. Anexe de contorizare

In aceasta gama de produse sunt incluse

-filtre de impuritati Dn 50 – Dn 400 mm folosite la montarea contoarelor si armaturilor

pentru apă rece și energie termică

-dispozitive de protectie si montaj ( filtru compensator stabilizator) Dn 50 – Dn 300 mm

folosite la montarea contoarelor si armaturilor pe retele de apa rece si anergie termica

-compenstaori stabilizatori si compensatori de montaj Dn 50- Dn 200 mm

Figura2.1.1.Hidranți de incendiu și alte produse

3. Cuplaje de imbinat conducte

Aceste produse sunt executate pentru imbinarea conductelor de diferite tipuri de materiale cu gama dimensionala intre Dn 50 – Dn 300 mm . Aceste cuplaje sunt de medie

toleranta si nu au sistem de siguranta la tractiune ele putind fi folosite pe retele unde nu sunt necesare sisteme de siguranta .

4.Coliere de reparatii si bransament

In aceasta gama de produse avem

-coliere de reparatii pentru toata gama de conducte , otel, fonta , azbo, PE si PVC, Dn 50-

Dn 400mm, iar la comanda se executa si pentru conducte Dn 500 – 600 mm

-coliere de bransament pentru conducte de otel, fonta si azbociment Dn 50 – Dn 300 mm

Firma S.C. ROMTEM S.R.L. are ca obiective de dezvoltare imbunătățirea continua a calității produselor si serviciilor oferite, prin implementarea programelor de organizare si management (Kaizen ),respectarea termelor de livrare fata de clientii sai, astfel incat sa devina lider de piata in domeniul produselor pentru retele de apa si canalizare, deasemenea urmareste sa realizeze retehologizarea prin achizitionarea de tehnologii performante (strunguri comanda –program).

SC ROMTEM S.A :

ACTIVITATE DE CALITATE

-documentare implementare SI certficare SMI;

-consiliere in implementarea sistemului KAIZEN

-consiliere in domeniul securitatii si sanatati in

ACTIVITATE ECONOMICA

-contabilitate;

-financiar;

-analiza economica

ACTIVITATE DE RESURSE UMANE

-Relatia cu salariatii- angajare, gestionare carnete de munca;

-Organizare si gestionare fise de post si sarcini de serviciu;

-Dezvoltare abilitati

ACTIVITATE MARKETING- VANZARI

-Studii de piata

-Promovare

-Prezentare, ofertare contractare vanzare

-Ofertare

ACTIVITATE COMERCIALA

-Identificare, evaluare selectare furnizori

-Contractare , aprovizionare

-ofertare

Graficul 2.1.1. Analiza ciclului de viata al produselor:

Ciclul de viata al produselor

Etapa de lansare a produselor a fost caracterizată printr-o crestere lenta a vânzărilor, pe măsură ce produsul pătrunde pe piață. În această etapă profitul este foarte mic sau chiar inexistent.

Creșterea este etapa in care produsul a fost acceptat pe piață si in care produsul incepe să crească semnificativ.

În etapa de maturitate vânzările ating nivelul maxim, urmând să se diminuieze treptat , fie pentru că piața este saturată , fie pentru că produsele concurenței sunt mai bine acceptate.

În perioada de declin atât vânzările cât si profitul încep să se diminuieze considerabil.

Analizând evoluția pieței în perioada 2001-2022,se poate spune cu certitudine că piața rețelelor de apă a ajuns la maturitate deplină ,perioada 2004-2017 fiind cea mai bogată in investiții.

Graficul 2.1.2..Evoluția pieței în domeniul de activitate al firmei ROMTEM

La maturitate piața este dominată de câteva firme-gigant (ex. Strabag, Arcom, Tahal, Hidroconstrucția),lideri în industria construcțiilor civile și industriale.În jurul acestor companii dominante gravitează nenumărate firme de nișă (subcontractanții , furnizorii de materiale).

Firma Romtem S.A., și-a propus să devină unul dintre cei mai puternici furnizori de armături pentru rețele de apă pentru următorii 10 ani(cel puțin ).

Pentru a realiza acest obiectiv pe termen lung trebuie să-și îmbunătățească prmanent calitatea produselor, să reducă termenele de livrare și să aibă prețuri competitive.

Această societate acționează pe o piață matură , motiv pentru care concurența este din ce in ce mai puternică, pentru acapararea unui procent cât mai semnificativ din cota de piață.Reușita concurenților in ceea ce privește aplicarea strategiilor și îndeplinirea obiectivelor concrete depinde de resursele si capacitățile de care dispun.

Managementul comercial al S.C.ROMTEM S.R.L. este executat de firma S.C. Grup Romet S.A., care asigură atât aprovizionarea cu materii prime , materiale , subansamble cât si comercializarea produselor executate.Această activitate se desfășoară cu personal cu experiență, calificat și instruit în acest domeniu.

Produsele S.C. ROMTEM S.R.L. sunt valorificate direct la client sau prin intermediul distribuitorilor.

2.2.Analiza impozitelor directe in cadrul societatii comerciale ROMTEM. S.A.

2.3.Contribuții de asigurări sociale și impozitele locale

Contribuțiile de asigurări sociale ,alături de impozitele directe și impozitele indirecte, reprezintă o sursă importantă de venituri la nivelul bugetului general consolidat.Aceste contribuții sunt incluse in categoria impozitelor directe, bazându-se pe o parte din caracteristicile acestora:

sunt obligatorii,fiind stabilite atât in sarcina angajatorilor,cât și a angajaților,sunt nominale,dar spre deosebire de impozite care nu presupun o contraprestație directă, contribuțiile pot genera un astfel de efect pentru contribuabili,chiar dacă nu unul imediat sau direct proporțional cu cuantumul contribuției suportate.

Încasările provenite din aceste contribuții sunt singurele venituri dintr-o economie care au o direcție prestabilită regăsindu-se în economie, în general ,sub forma contribuțiilor pentru asigurările de pensii,contribuții pentru asigurările de sănătate și a contribuțiilor pentru asigurarea de șomaj.

Contribuțiile sociale , la nivelul companiilor generează atâ o sarcină fiscală suportată direct (contribuțiile suportate de angajator), dar și o serie de costuri indirecte,de administrare, rezultate ca urmare a statutului de plătitor al contribuțiilor proprii, dar și al acelora reținute de la angajați.

Baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări socile datorată de angajatori este constituită din suma câștigurilor brute incluse în baza de calcul pentru contribțiile individuale,este virată lunar,până pe data de 25 a lunii următoare.

CONTRIBUTII SOCIALE SUPORTATE DE S.C. ROMTEM S.A.

Tabel 3.1. contributii sociale suportate de angator

(valori absolute exprimate in RON)

Tabel 3.2. cotele contributiilor sociale

Sursa proprie realizata pe baza centralizatorului de salarii al SC ROMTEM SA

*Datorita faptului ca avem inspector Resurse Umane, societatea beneficiaza la plata

comisionului ITM de reducere (comisionul initial este de 0,75%)

** Incepand cu data de 01.01.2011, s-a abrogat dispozitiile decretului 92/1976 privind carnetul

de munca ,evidenta tinandu-se on-line prin programul REGES (HG 500/2011), drept pentru care comisionul la ITM nu se mai plătește.

CONCLUZII

În concluzie,pentru a avea în vedere toate aspectele menționate ,cu impact asupra activităților desfășurate ,managementul fiscal al unei țări trebuie să aibă mai multe obiective, printre care amintim

O bună gestionare a cash-ului, in contextul optimizărilor fiscale

Gestionarea activităților/politicilor pentru a putea integra programele de acordare de facilități fiscale disonibile

Îmbunatățirea comunicarii și dezvoltarea unor relații puternice cu autoritațile fiscale din statul în care își desfășoară activitățile

Monitorizare proactivă a modificărilor politicilor fiscle , pentru a putea include în previziuni impactul așteptat al schimbărilor de natură fiscală.

Impozitul pe profit rămâne modalitatea principală de impozitare a veniturilor din activități economice si un impozit direct important , cu rol esential in constituirea resurselor financiare publice.

RATA DE IMPOZITARE EFECTIVA (RIE)
Prezinta raportul dintre impozitul pe profit efectiv platit si profitul brut. In practia, se pot intalni doua situatii:
– cand rata efectiva de impozitare este mai ridicata decat rata legala, ca urmare a cheltuielilor nedeductibile fiscal, si
– cand rata efectiva de impozitare este mai redusa decat rata legala, ca urmare a facilitatilor fiscale de care societatea beneficiaza. Evident a doua varianta este benefica.
Formula de calcul:
RIE = (IMP / PB) x 100
IMP = impozitul pe profit
PB = profitul brut

RENTABILITATEA ECONOMICA (A PROFITULUI BRUT) (REPB)

Masoara performanta bruta a activului societatii inainte de calculul impozitului pe profit. Prezinta importanta deoarece nu este grevata de fiscalitatea profitului. Trebuie sa fie in crestere continua. Mai este cunoscuta si sub denumirea de "Rentabilitatea profitului brut".

Formula de calcul:

REPB = (PB / AT) x 100

PB = profit brut

AT = activ total

RATA DE IMPOZITARE EFECTIVA (RIE)

Prezinta raportul dintre impozitul pe profit efectiv platit si profitul brut. In practia, se pot intalni doua situatii:

– cand rata efectiva de impozitare este mai ridicata decat rata legala, ca urmare a cheltuielilor nedeductibile fiscal, si

– cand rata efectiva de impozitare este mai redusa decat rata legala, ca urmare a facilitatilor fiscale de care societatea beneficiaza. Evident a doua varianta este benefica.

Formula de calcul:

RIE = (IMP / PB) x 100

IMP = impozitul pe profit

PB = profitul brut

RENTABILITATEA VENITURILOR (RVEN)

Poate fi considerata o marja a profitului brut dar aplicata la intregul venit realizat. Nu este influentata da rata de impozitare si din acest motiv este utila in analiza miltiperioada. Trebuie sa fie in crestere contiunua si sa depaseasca cel putin 5%.

Formula de calcul:

RV = (PB / VEN) x 100

PB = profit brut

VEN = venituri totale

Profitul – efectul net urmărit de oricare întreprinzător. Prin intermediul profitului, întreprinzătorul asigură premisele necesare pentru creșterea capitalului fix. De asemenea, firmele au posibilitatea să calculeze unul dintre cei mai importanți indicatori, rata profitului (calculată ca raport între profit și cifra de afaceri), care arată ce capacitate are aceasta de a produce profit;

Rata rentabilitatii veniturilor totale

=profit brut/venituri totale x 100

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contributii.pdf

CONCLUZII:Concluzionand ,evoluția măsurilor de politică fiscal bugetară ar trebui să răspunda cerințelor de creștere a economiilor interne necesare finanțării investițiilor ,asociate cu obiectivele creșterii economice , sens în care politica fiscală bugetară trebuie să influiențeze alocarea resurselor și creșterea economică.

Prin acțiunile pe care le intreprinde politica fiscală, urmărește stimularea activitații economice , a investițiilor , asigurarea protecției sociale și deasemeni se preocupă ca fiecare cetățean să contribuie la constituirea veniturilor bugetare prin intermediul taxelor și a impozitelor. În ceea ce privește impactul politicii fiscale asupra creșterii economice , am constatat că de-a lungul economiei impozitele mari inhibă creșterea economică și că diminuarea acestora are efecte pozitive , dar modeste asupra creșterii economice.

Evoluția politicii fiscale și a mediului de afaceri sunt corelate prin intermediul impactului pe care modificările de politică fiscală îl au asupra evoluției mediului de afaceri.Deciziile de natură fiscală sunt , de cele mai multe ori,îndreptate spre impulsionarea mediului de afaceri.

Georgeta VINTILĂ & Ștefan Daniel ARMEANU & Maria Oana FILIPESCU & Maricica MOSCALU & Paula LAZĂR, 2011. "Romanian Economic Environment Entrepreneurial Activities Analysis and Risk Evaluation," Theoretical and Applied Economics, Asociatia Generala a Economistilor din Romania – AGER, vol. 0(5(558)), pages 135-146, May.

Ștefan Daniel Armeanu & Georgeta Vintilă & Maria Oana Filipescu & Paula Lazăr & Maricica MOSCALU, 2011. "Fundamenting Of An Aggregate Indicator For Classifying Enterprises Based On Their Financial Results," Theoretical and Applied Economics, Asociatia Generala a Economistilor din Romania – AGER, vol. 5(5(558)(su), pages 235-242, July.

Georgeta Vintilă & Ștefan Daniel Armeanu & Maria Oana Filipescu & Maricica Moscalu & Paula Lazăr, 2011. "Fiscal Policy Impact Upon European And National Entrepreneurial Environment,"Theoretical and Applied Economics, Asociatia Generala a Economistilor din Romania – AGER, vol. 5(5(558)(su), pages 352-359, July.

Bogdan – Gabriel FILIPESCU & Mariana VUÞÃ & Maria – Oana FILIPESCU & Paula LAZÃR, 2011. "Transfer Price Regulations Between Theory And Practice," Proceedings of the International Conference Investments and Economic Recovery, Faculty of Management, Academy of Economic Studies, Bucharest, Romania, vol. 10(1), pages 153-161, December.

Georgeta Vintilă & Ștefan Daniel Armeanu & Paula Lazăr & Maricica Moscalu, 2009. "Study Regarding The Impact Of The Corporate Social Responsibility Upon Firms' Financial Performance," Theoretical and Applied Economics, Asociatia Generala a Economistilor din Romania – AGER, vol. 12(12(541)(s), pages 475-482, December.

Georgeta Vintilă & Paula Lazăr & Maricica Moscalu, 2009. "Taxation Of The Business Environment In The Context Of The European Fiscal Policy," Theoretical and Applied Economics, Asociatia Generala a Economistilor din Romania – AGER, vol. 12(12(541)(s), pages 483-489, December.

Mariana Vuta & Paula Lazar, 2008. " Multumesc Despre concurență fiscală , " Economie teoretică și aplicată , Asociatia Generala a Economistilor din România – AGER, vol. 11 (11 (528) (s), paginile 23-26 noiembrie.