STUDIUL PRIVIND COMPORTAREA LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A REȚELEI [616260]

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

0
Nicolae George
Proiect de diplomă

STUDIUL PRIVIND COMPORTAREA LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A REȚELEI
HIDROGRAFICE TORENȚIALE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC AL TORENTULUI VALEA
LUI BOGDAN, PE CURSUL SĂU SUPERIOR

Coordonatori științifici:
Prof. Dr. Ing. CLINCIU IOAN
Conf. Dr. Ing. NIȚĂ DANIEL MIHAI

Absolvent: [anonimizat] 2017

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

1
Nicolae George
Proiect de diplomă CUPRINS

Capitolul 1. ELEMENTE INTRODUCTIVE
1.1.CONȚINUTUL ACȚIUNII DE A BHT …………………………….. ……………………………3
1.2 LEGI ȘI STRATEGII LA NIVEL NAȚIONAL CARE CON ȚIN
PREVEDERILE CE SUSȚIN CONTINUAREA ȘI DEZVOLTAREA ABHT: ……… …5
1.3. NECESITATEA URMĂRIRII COMPORTĂRII LUCRĂRILOR DE
AMENAJARE A REȚELEI HIDROGRAFI CE TORENȚIALE ………… ……………… …7
1.4 PREVEDERILE NORMELOR TEHNICE REFERITOARE LA URMĂRIREA
COMPORTĂRII LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A REȚELEI HIDROGRAFICE
TORENȚIALE
1.4.1 Aspecte generale …………………………………………………….. ………………………………….8
1.4.2 Avarii ………………………………. ………………………………….. ……………………………… ….10
1.4.3 Disfuncționalități …………………………………………………….. ………………………………..11
Capitolul 2 CERCETĂRI ANTERIOARE PR IVIND COMP ORTAREA
LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A REȚELEI HIDROGRAFICE
TORENȚIALE DIN ROMÂNIA
2.1. Tematica cercetărilor ………………………………………………….. ………………………………13
2.2. Despre începuturile cercetării torentului Valea lui Bogdan ………………………………14
Capitolul 3 STUDIU DE CAZ, PROPRIU, PRIVIND COMPORTAREA
LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A REȚELEI HIDROGRAFICE
TORENȚIALE DIN BAZIN UL HIDROGRAFIC VALEA LUI BOGDAN ,
PE CURSUL SĂU SUPERIOR
3.1. LOCALIZAREA BAZIN ULUI …………………. …………. ………………………… …………16
3.2. CONDIȚII NATURALE SPECIFICE BAZINULUI ………. …………………………….17
3.3 OBIECTIVELE STUDIULUI DE CAZ …………………………………………… …………..19

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

2
Nicolae George
Proiect de diplomă 3.4. METODOLOGIA APLICATĂ ÎN CADRUL STUDIULUI DE CAZ …………….. ……….20
3.5. REZULTATELE STUDIULUI DE CAZ
3.5.1. Poziționarea lucrărilor utilizând tehnica GPS ……………………………… ……………..22
3.5.2. TIPOLOG IA LUCRĂRILOR
3.5.2.1. Constatări generale ……………………………………………. ………………………. …………26
3.5.2.2. Evidența lucrărilor hidrotehnice transversale după criteriul tipologic ………….27
3.5.2.3. Evidența lucrăr ilor după criteriul materialului de construcție ……………………..29
3.5.2.4. Evidența lucrărilor după criteriul stării fizice ………. ………………………….. ………30
3.5.2.5. Evidența lucrărilor după prezența sau absența radierului ……………………………31
3.5.2.6. Evidența lucrărilor din punct de vedere al avariilor ……………………………. …….32
3.5.2.7. Evidența lucrărilor din punct de vedere al disfuncționalităților …………………..33
CAPITOLUL 4
SCURT RE ZUMAT AL LUCRĂRII ȘI CONCLUZII FINALE …………….. ………34
Bibliografie…………………………………………………………….. …………………………. …………36
Anexe……………………………………………….. ………………………………………………….. ……..37

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

3
Nicolae George
Proiect de diplomă Capitolul 1
ELEMENTE INTRODUCTIVE
1.1. CONȚINUTUL ACȚIUNII DE ABHT
Apa face parte din natură fiind cea mai importantă și indispensabilă substanță a vieții.
Omul a încercat de -a lun gul timpului să invingă efectele negative care au loc în urma ploilor
torențiale. Amenajarea bazinelor hidrografice au avut cele mai bune rezultate în protejarea
mediului și a zonelor populate.

Fig. 1. Vedere din bazinul h idrografic Valea lui Bogdan (B.H. Prahova, județul Prahova) (fotografie originală)

Aceste analize a le lucrărilor de amenajare a rețelelor hidrografice torențiale din bazinele
hidrografice din România au un rol foarte important. Au ca scop prevenția deficiențelor care pot

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

4
Nicolae George
Proiect de diplomă apărea în dec ursul folosirii acestor lucrări și rezolvarea probleme lor apărute cât mai repede
pentru a împiedica agravarea acestora.
Amenajarea bazinelor hidrografice tore nțiale (ABHT) reprezintă, în sensul hidrologic al
acestei noțiun i, o acțiune complexă constând d in aplicarea unui ansamblu de măsuri
organizatorice și de lucrări biologice și hidrotehnice care să permită realizarea unui control
permanent și rașional al apei și solului pe suprafața întregului bazin, în vederea atingerii
următoarelor țeluri prioritare: ameliorarea scurgerilor de suprafață, combaterea eroziunii solului,
transportul redus de aluviuni, punerea terenurilor degradate în valoare și obiectivele periclitate în
timpul viiturilor. Soluțiile în amenajarea bazonelor hidrografice trebuie să fie integ rate temporal
și spațial în unitatea naturală și respectiv în evoluția acestei lucrări pentru a aduce un echilibru
din punct de vedere hidrologic lucrării.
Obiectivele urmărite pe termen scurt, sunt urmatoarele (Clinciu, 2001) :
 reducerea scurgerii torenți ale, eroziunii, transportului, sedimentării;
 consolidarea pe cale forestieră a terenurilor scurse de aluviuni, de pe versanți și de pe
rețea (apărarea imediată a obiectivelor periclitate de viituri).
Obiectivele urmărite pe termen lung, țelul final urmărit este acela de a restabil i echilibrul
hidrologic în bazin, având în vedere că un bazin torențial reprezintă o unitate naturală cu regim
hidrologic puternic dezechilibrat (variații mari ale debitului de lichid și transport intens de
aluviuni).
Pentru a ati nge acest țel, ABHT trebuie să îndeplinească două condiții:
 să fie integrală
 să fie complexă
Prima condiție și anume cea de integralitate, trebuie înțeleasă din două puncte de vedere:
 din punct de vedere spațial : măsurile și lucrările să fie aplicate pe în treaga suprafață a
bazinului, atât pe versanți, cât și pe rețea, de la cumpăna apelor și până la confluența cu
pârâul colector. Lucrările aplicate numai pe versanți sau numai pe rețea constitue
amenajări parțiale, care nu conduc la rezultatul dorit;

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

5
Nicolae George
Proiect de diplomă  din p unct de vedere tipologic : într -un caz dat să fie luate în considerare toate măsurile și
toate lucrările, care sunt cerute în contextul dat, misiunea anumitor lucrări conduce la
amenajări incomplete, care de asemenea nu asigură restabilirea echilibrului hid rologic al
bazinului.
Complexitatea amenajării trebuie înțeleasă în felul următor:
 măsurile și lucrările să fie corelate între ele, la scara întregului bazin;
 soluțiile aplicate să țină seama de obiectivele ec ologice, eco nomice și sociale, atât în
prezen t cât și în viitor, la nivel local sau zonal.
Perspective ale activității de ABHT pot fi identificate atât din prevederile unor normative
adoptate după anul 1990, cât și din orientările conținute în strategiile elaborate după anul 2000.

1.2. LEGI ȘI STRATEGII LA NIVEL NAȚIONAL CARE CONȚIN
PREVEDERILE CE SUSȚIN CONTINUAREA ȘI DEZVOLTAREA ABHT:
I. LEGI
18/1991 (privind fondul funciar): introduce obligativitatea proprietarilor de a pune la dispoziție
terenurile degradate pentru împădurire;
137/1995 (privind prote cția mediului): stipulează obligația aplicării unor măsuri speciale de
conservare a pădurilor cu funcții deosebite de protecție;
26/1996 (vechiul Codul Silvic): legalizează posibilitatea RNP de a cumpăra terenuri degradate
din propietate privată, în vedere a împăduririi; încurajează plantarea terenurilor degradate
neconstituite în perimetre, asigurând deținătorilor materialul de plantat și asistența tehnică
necesară;
107/1996 (privind apele): cuprinde prevederile legate de stingerea torenților, cu reguli spe ciale
de întreținere a lucrărilor executate;

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

6
Nicolae George
Proiect de diplomă 107/1999 (care reactualizează fosta LATD -1930): stabilește procedura de înființare a
perimetrelor de ameliorare și legalizează măsurile necesare pentru împădurirea terenurilor
degradate;
141/1999 (de reglare a r egimului silvic): exceptează de la retrocedare pădurile care îndeplinesc
funcții speciale de protecție, inclusiv cele din cuprinsul bazinelor torențiale (cu funcții speciale
de protecție a apelor și solurilor);
46/2008 (noul Cod Silvic, completat și modifi cat în 2015): adoptă Programul Național de
Împădurire și prevede împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață
de două milioane hectare, până în anul 2035.
II. STRATEGII
a – Strategia Forestieră Națională (2013 -2022): includ e amenajarea complexă a bazinelor
hidrografice torențiale în rândul domeniilor prioritare de importanță națională și internațională;
b – Strategia Națională de gestionare, pe termen mediu și lung, a riscului la inundații, în
baza căreia autoritatea naționa lă pentru silvicultură trebuie să procedeze la:
– zonarea teritoriului silvic după criteriul vulnerabilității la viituri torențiale;
– urmărirea comportării lucrărilor executate, succedată de aplicarea măsurilor de
reabilitare;
– elaborarea unui program național de ABHT, concordant cu planurile de gestionare a
riscului la inundații;
– gestionarea durabilă a pădurilor din bazinele hidrografice torențiale.
c – Strategia de dezvoltare durabilă în domeniul gospodăririi apelor, elaborată în anul 2004
în conformitate cu cerințele UE:
– punerea în siguranță a tuturor lucrărilor executate;
– realizarea de lucrări noi, într -un ritm de cel puțin 200 km rețea corectată anual;
– împădurirea pe terenuri degradate, într -un ritm de cel puțin 6 000 ha/an.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

7
Nicolae George
Proiect de diplomă 1.3. NECESITATE A URMĂRIRII COMPORTĂRII LUCRĂRILOR DE
AMENAJARE A REȚELEI HIDROGRAFICE TORENȚIALE

Scopul principal al necesității amenajării bazinelor hidrografice torențiale constă în
aplicarea pe suprafața bazinelor a unor lucrări de organizare și control al apei și solului .
Atenție deosebită trebuie acordată lucrărilor din zona de munte deoarece în aceste bazine
se concentrează mari cantități de apă care devin violente în timpul ploilor și topirii bruște a
zăpezilor. Deoarece se acumulează mari cantități de apă , aici este și cea mai importantă sursă de
aluviuni care sunt transportate de viiturile torențiale spre câmpie și care pot avea rezultate
nedorite. Prin necesitatea urmăririi lucrărilor, în paralel se pot studia sau examina și principalele
legături dintre factorii ce aduc contribuție în procesele de degradare care influențează în mod
negativ lucrările, dar si manifestarea proceselor tore nțiale, scurgerile de suprafață, transportul de
aluviuni și sedimentarea torențială.
Aceste bazine trebuie amenaja te cât mai bine și cu simț de ră spundere pentru că , odată
declanșate , procesele torențiale se accelerează, iar în timp cresc dificultățile și costul de
combatere al acestora. De aceea este de preferat să se prevină din timp cu lucrări pent ru a fi mai
ușor și mai ieftin. Procesele torențiale și de degradare a terenur ilor, produc mari dezechilibre atât
ecologice,cât și în viața umană, ajungându -se până la producerea unor catastrofe cu victime
omeneșt i.
Principalul factor determinant al proceselor torențiale îl constituie dereg lajul regimului
hidrologic al cursurilor de apă. Această dereglare alterează funcțiile de protecție împotriva
scurgerilor superficiale și eroziunii accelerate, ale învelișului vegetal, precum și degradarea
funcțiilor fizico -biologice ale solurilor, ca urma re a modului de exploatare a bogățiilor naturale
din zonele montane și colinare,în special prin exploatarea nera țională a pădurilor .
Consecințe le nega tive se evidenț iază prin:
– scăderea fertilității solului;
– favorizarea producerii inundațiilor ce distrug ob iectice, colmatarea lacurilor de
acumulare și punerea în pericol a vieții oamenilor.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

8
Nicolae George
Proiect de diplomă 1.4 PREVEDERILE NORMELOR TEHNICE REFERITOARE LA
URMĂRIREA COMPORTĂRII LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A
REȚELEI HIDROGRAFICE TORENȚIALE

1.4.1 Aspecte generale

Amenajarea bazinel or hidrografice reprezintă ansamblul de preocupă ri și măsuri menite
să asigure păstrarea în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcțiilor ecologice,
economice și sociale pe care acestea le îndeplinesc. Aceste lucrări vor fi urmărite periodic pe
toată durata de existenț ă a construcțiilor începând cu data de execuți e.
Valorificarea datelor rezultate din măsurători nu au loc decât în timpul unei activități de
urmărire a comportării în timp a lucrărilor de amenajarea rețelelor hidrografice torențial e. Este
obligatoriu acest lucru deoarece unele fenomene condiționează funcționarea sau modifică
parametrii calitativi ai construcțiilor.
Evidența precisă a tuturor lucrărilor executate este necesară, dar și a activităț ilor de
întreținere și reparare. Însă cel mai important este să notăm datele care informează că urmează să
se formeze aterisamente și care ar modifica calitatea construcției.
Concluziile care pot fi luate în urma evenimentelor constatate pe teren, în timpul
exploat ării lucrărilor, se pot împăr ți astfel:

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

9
Nicolae George
Proiect de diplomă  avarii: deficiențe care afectează siguranța în exploatare și durabilitatea lucrărilor.

Fig.2 Avarie produsă la una din lucrări (fotografie originală)
 disfuncționalități: acestea afectează funcționarea lucrărilor

Fig.3 Blocarea deversorului de către vegetație afectează funcționarea lucrării (fotografie originală)

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

10
Nicolae George
Proiect de diplomă 1.4.2 Avarii

Avariile lucrărilor hidrotehnice de amenajare a rețelelor hidrografice torențiale se referă
la factorul de a fi deplasate din poziția în care au fost proiectate inițial, prin alunecare, antrenare,
etc.; sau răsturnarea acestora în jurul unui punct în care au avut loc presiuni mari. Durabilitatea
se exprimă prin caracteristica lucrărilor de a nu fi rupte, fragmentate etc.; inclusiv de a se
menține în timp la nivelul calita tiv inițial, de a fi durabile.
Problemele care apar, modificând aspectul și calitatea inițială a lucrărilor de amenajare
pot fi întâlnite sub mai multe forme:
 fisuri : fac parte din consecința tasării terenului de fundație, din zona malurilor, a șocului
aluviunilor antrenate de viituri torențiale, a scurgerii apei pe sub aripi în zonele de încastrare,
dar și a înghețului urmat de un dezgheț brusc.
 rupturi : apar la baraje, canale, în zona grinzilor de beton armat de tip filtrant. Se produc la
antrenarea blo curilor care se produc în timpul viiturilor, etc.
 antrenarea : de aici fac p arte părți le rupte din corpul lucrărilor, din canale, acestea fiind
cauzate de presiunea apei în timpul viiturilor.

Fig.4 Imaginea unei lucrări care prezintă antrenări cu părți di n corpul acesteia (fotografie originală)

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

11
Nicolae George
Proiect de diplomă  subminarea : se prod uce prin eroziuni în aval de lucrări pe o adâncime mai mare decât
fundația lucrărilor transversale;
 subminarea laterală : prin blocarea pâlniei de trecere de la lucrarea de priză la canal, ca
urmar e a scurgerilor laterale fiind depășit deversorul lucrării de priză;
 eroziunea : este produsă în maluri, care afectează încastrările barajelor;
 degradarea : este efectul distrugător al erodării elementelor din construcție ( pragul
deversorului, radier, canal e de evacuare );
 deformare a: apare când malurile încep să se miște, ori din cauza presiunii apei;
 dezagregarea : aceasta are loc la suprafața lucrării, asupra stratul ui de beton sau zidărie
hidraulică , datorită dozei insuficiente de ciment, a infiltrației a pei urmată de îngheț și
dezgheț;
 distrugerea : mai ales la gabioane unde plasa de sârmă s -a deformat;
 înfiltrații : apar pe paramentul aval al lucrării, fiind însoțite de scurgeri de apă pe sub
fundație sau aripile lucrărilor.

1.4.3 Disfuncționalități

Aspectul funcțional al lucrărilor se referă la capacitatea acestora de a putea fi îndeplinite
criteriile, la standarde înalte, pentru care au fost create: retenția aluviunilor, consolidarea
terenulor care ar putea deveni sursă de aluviuni.
Lucrările de amena jare care nu mai funcționează așa cum trebuie , nu își mai pot îndeplini
rolurile pentru care au fost construite și anume: bararea curentului, retenția aluviunilor, dirijarea
în diferite condiții a curentului spre aval, sprijinirea lucrărilor în amonte etc.
Natura evenimentelor care afectează fu ncționarea lucrărilor sunt:
 neconsolidarea malurilor : datorită neformării aterisamentului sau când se supraestimează
transportul de aluviuni;

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

12
Nicolae George
Proiect de diplomă
Fig.5 Dezvoltarea haotică a vegetației în jurul unei lucrări punând -o în pericol (fotografie originală)
 dezvoltarea haotică a vegetației : zonele cu risc mare în reducerea capacității de evacuare
a apei sunt pe direcția deversorului;
 lipsa vegetației forestiere : se observă în zonele de încastrare a lucrărilor și care duce la
pierder ea rolului protectiv al acestora ;
 depășirea : se datorează producerii unui debit mai mare decât cel luat în calcul, colmatării
canalului.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

13
Nicolae George
Proiect de diplomă CAPITOLUL 2
CERCETĂRI ANTERIOARE PRIVIND COMPORTAREA
LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A REȚELEI HIDROGRAFICE
TOREN ȚIALE DIN ROMÂNIA

2.1. Tematica cercetărilor
În România, de -a lungul timpului, s -au făcut multe observații, prin care au fost culese
date necesare constituirii unor analize statistice. Acestea au avut scopul de a face un bilanț al
tuturor lucrărilor de a menajare a bazinelor torențiale deja constituite, fiind urmărit
comportamentul acestora și aducerea unor îmbunătățiri ale viitoarelor lucrări.
Prin comportamentul și funcționarea lucrărilor de amenajare a rețelelor hidrografice
torențiale reflectă modalit atea de amplasare a lucrărilor, categoriilor de construcții ce vor fi
folosite, dar și modul de întreținere al lucrărilor.
Cele mai relevante cercetări privind comportar ea lucrărilor de amenajare a reț elelor
hidrigrafice torențiale sunt:
– R. Gaspar în 1975 a studiat tipurile de baraje de corectare a torenților executate în
România între anii 1960 -1970;
– S. A. Munteanu și I. Clinciu au cercetat în perioada 1970 -1979 comportarea primelor
baraje experimentale executate în domeniul corectării torenților;
– R. Gaspa r, Al. Apostol și A. Costin au publicat în 1982 un studiu din România privind
comportarea lucrărilor hidrotehnice de corectare a torenților, în timpul viiturilor din anul
1970;
– Dr. Ing. N. Lazăr și dr. Ing. R. Gaspar au desfășurat cercetări între anii 1992 -1994 despre
stabilitatea, rezistenței și funcționalitatea lucrărilor de amenajare a torenților pe teritoriul
țării nostre;
– I. Clinciu și N. Lazăr au contribuit la studiul stabilității, rezistenței și funcțion alității unor
baraje de greutăți mici din anul 1995;
– I. Clinciu, Gr. Caloian și N. Lazăr sunt autorii din 1998 -2000 a textelor despre
deficiențele din perioada de exploatare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare a torenților
cu scopul de a îmbunătăți operațiile de întreținere a acestora .

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

14
Nicolae George
Proiect de diplomă A fost o ade vărată inițiativă în cadrul amenajării bazinelor torențiale în urma viiturilor din
anii 1970 și 1975, deoarece prin evenimentele de atunci s -au arătat că trebuie să se intervină
cu lucrări fiind un dezechilibru hidrografic pronunțat la scara întregii țări.
Cercetările au fost desfășurate pe două direcții:
– una privind comportarea lucrărilor direct în natură ;
– cealaltă direcție urmă rește modul prin care aceste construcții răspund la multitudin ea de
factori distructivi de lungă durată ce se abat asupra lor.
În decursul timpului au fost folosită o varietate mare de materiale de construcție:
 lemn (folosit la garnisaje, fascinaje, cleionaje);
 zidărie uscată;
 gabioane;
 zidărie de piatră cu mortar de ciment;
 beton simplu;
 beton armat.
Lucrările din lemn, zidărie u scată și gabioane , datorită rezistenței foarte mici la uzură,
șocuri , eroziune etc. , au fost folosite mai puț in: pe ravene, ogașe.

2.2. Despre începuturile cercetării torentului Valea lui Bogdan

Torentul Valea lui Bogdan devine amenințător din anul 1905 . În decursul acelu i an, în
urma unei ploi de inte nsitate mare, torentul a generat o viitură cu caracter extrem de violent,
pârâul ne mai având asemenea debite până atunci. Transporta resturi de exploatare, rădăcini,
trunchiuri de arbori, pietre de mari di mensiuni toate amestecate cu năm ol, producea un zgomot
foarte mare care dădea impresia că este cutremur și se cutremură toată valea. A cauzat foarte
mari dezechilibre și instabilitate prin toate acele rădăcini, trunchiuri de arbori, pietre de mari
dimensiu ni care au fost transportate pe tot cursul torentului fiind depozitate în râul Prahova unde
s-a format un lac de acumulare în amonte de barajul format de acele depozite. Apa a ajuns până
la nivelul căi i ferate pe care a și inundat -o împreună cu stația Vale a Largă, calea de transport
fiind distrusă pe o lungime considerabilă.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

15
Nicolae George
Proiect de diplomă În urma acestui eveniment, care a arătat o așa furie ce amenința siguranța transportului pe
calea ferată, la acea vreme fiind o cale importantă de comunicare, Direcțiunea Generală C. F. R.
a înfăptuit dou ă lucrări de protecție și anume (Drâmbă, 1937):
 În primul rând a intervenit la Serviciul Silvic din Ministerul de Domenii pentru a
stopa exploatările rase ce se desfășurau în pădurile de fag pe versantul stâng al
văii lui Bogdan;
 Și cea de-a doua intervenție a fost cea prin care s -au început lucrări de corecție în
albia torentului.
Din acel moment statul a oprit exploatările rase pe acel versant rămânând doar câteva
parcele care nu au fost parcurse cu lucrări.
Soluția prin care să se po ată reține materialele de -alungul torentului, să încetinească
viteza apei a fost construirea de baraje. Lucrările au început de la baza torentului spre zona de
deal de unde acesta își are obârșia , fără avea un plan stabilit c i treptat după cum pericolul
devenea mai amenințător.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

16
Nicolae George
Proiect de diplomă Capitolul 3
STUDIU DE CAZ, PROPRIU, PRIVIND COMPORTAREA LUCRĂRILOR
DE AMENAJARE A REȚELEI HIDROGRAFICE TORENȚIALE DIN
BAZINUL H IDROGRAFIC VALEA LUI BOGDAN , PE CURSUL SĂU
SUPERIOR

3.1. LOCALIZAREA BAZINULUI

Ameliorarea terenurilor degradate a început cu sute de ani în urmă, având o mare
responsabilitate și fiind un important obiectiv al preocupării forestiere.
Prin obiectivul acestui caz se are în vedere de la ultima execuție tehnică ș i până în prezent
compor tamentul lucrărilor de amenajare a rețelei hidrografice torențiale din bazinul hidrografic
Valea lui Bogdan (B.H. Prahova, județul Prahova).
Torentul Valea lui Bogdan este unul din cei mai importanți torenți din punct de vedere al
pericolului pe care îl prezintă pe Valea Prahovei, este situat pe teritoriul orașului Sinaia și este
afluent de pe malul stâng al râului Prahova în care se varsă la 5 kilometri mai jos de Sinaia.
Separă, în cea mai mare parte a cursului său, muntele Fruntea lui Vasile, zis și F runtea lui
Văsii, de muntele Piciorul Sețului din județul Prahova . Torentul Valea lui Bogdan își are obârșia
din panta abruptă a Munților Gagu Mare (cota 1612) și Doamnele (cota 1635). Are o direcție
generală de curgere de la Nord -Est spre Sud -Vest și se v arsă în râul Prahova în fața torentului
Valea Largă, ce vine de pe versantul drept al văii Prahova și în fața stației C. F. R. Valea Largă.
Se mărginește la Est cu creasta muntelui Doamnele, la sud cu plaiul Fruntea lui Vasile, la Nord
cu plaiul muntelui Gagu Mare și la Vest, Nord -Vest cu Piciorul Sețu prin intermediul unei coline
care separă apele torentului Valea lui Bogdan de Valea Gagului.
Suprafața teritoriului acestui torent e ste de 507 ha, din care 238 ha în bazinul de recepție
(între cota 900 și 1635), iar 269 ha în canalul de scurgere.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

17
Nicolae George
Proiect de diplomă

Fig.6 Harta torentului Valea lui Bogdan (google maps)
Influența ploilor torențiale în formarea viiturilor este foarte hotărâtoare, deoare ce bazinul
reacționează foarte rapid la cantitatea mare de precipitații într -un timp scurt, devenind și mai
periculos dacă gradul de împădurire este și mai redus.
Din punct de vedere administrativ acesta se afla pe raza județului Prahova, Ocolul Silvic
Sinaia, Direcția Silvică Prahova, a Regiei Naționale a Pădurilor (R. N. P.) – Romsilva. Este situat
pe raza teritorială a orașelor Sinaia și Comarnic din județul Prahova, pe versantul vestic al
Munților Baiului. Accesul în zonă se face din drumul național Br așov – București și drumurile
forestiere Valea lui Bogdan și Valea Câinelui.

3.2. CONDIȚII NATURALE SPECIFICE BAZINULUI

Elementele specifice cadrului natural al bazinului din amenaj…up.. Din punct de v edere
geologic unitatea în care se află torentul es te caracterizată de monotonie structurală și
petrografică. Se află în zona flișului, reprezentate prin stratele constituite dintr -o alternanță des
repetată de gresii dure, calcaroase, negricioase, șisturi marnoase și calcare fine albe -cenușii.
Acestea sunt ușor friabile ajută la formarea de soluri din familia cambisoluri și protisoluri.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

18
Nicolae George
Proiect de diplomă

Fig 7. Exemplu de marne cenușii -albăstrui (fotografie proprie)

Marnele cenușii albăstrui sunt moi, dar prin înmuiere în apă devin plastice, acestea
alternând cu stratur i de câțiva centimetri, de calcăre gălbuie sau brune și alte resturi fosile.
Acestă serie de șisturi mărnoase și calcaroase de culoare deschisă, cunoscută sub denumirea de
,,strate de Comarnic ”, reprezintă partea mijlocie a Cretacicului inferior. Trecera d e la stratele de
,,Sinaia” la cele de ,,Comarnic ” se face f ără să îți dai seama.
Din punct de vedere geomorfologic Valea lui Bogdan se încadrează în Carpații Orientali,
în Munții Baiului, pe partea stângă a râului Prahova. Condițiile orografice influențea ză în mod
direct factorii climatici, precum și factorii edafici și indirect distribuția vegetației.
Pâraiele din acest bazin au în general o pantă de scurgere mare, principalele pâraie având
caracter permanent. În perioadele cu ploi, sau primăvara după to pirea bruscă a zăpezii, debitul
lor crește rapid, producând erodarea terenurilor și antrenarea la vale a pietrișurilor și
bolovănișurilor. Aceste fenomene se produc în apropierea golurilor de munte, precum și pe

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

19
Nicolae George
Proiect de diplomă cursul superior al Văii lui Bogdan și Văii C âinelui. Regimul hidrologic este unul destul de
echilibrat, debitele pâraielor înregistrând maxime primăvara, ca urmare a ploilor și a topirii
zăpezilor și minime în lunile de iarnă . În perioada călduroasă nu se semnalează lipsa apei pe
cursul torentului.
Clima în această zonă face parte din țin utul climatic al munților mijlocii, cu diferențe
mici în desfășurarea pe verticală a parametrilor metereologici. În cea mai mare parte a anului
această regiune este supusă circulației maselor de aer din vest și nord -vest și relativ frecvent sub
influența maselor de aer sudice ce înaintează din Câmpia Română, peste dealurile subcarpatice,
până dincolo de Muntele Cumpătu.
Vegetația forestieră ce se găsește pe versanții din Valea lui Bogdan este compusă din:
molid, fag , pin și larice. Lucrările hidrotehnice au fost precedate de plantarea speciilor amintite
mai sus, exceptând fagul. Lucrările de împădurire au vizat stabilizarea terenului care colmata
frecvent șoseaua națională, care face legătura între Brașov și Comarnic , mai ales în perioadele cu
ploi torențiale.

3.3 OBIECTIVELE STUDIULUI DE CAZ

Lucrările hidrotehnice au fost executate pe cursul torentului Valea lui Bogdan, torent luat
în studiu, datorită presiunilor hidrostatice, hidrodinamice și al formațiunilor ce se formează și se
deplasează în timpul unei viituri torențiale datorită infiltrației apei, urmat ă de înghețul și
dezghțul acesteia și datorită eroziunii produse de către a pele ce au caracter de viitură și în urma
variațiilor termice au de suferit în perio ada lor de exploatare . Scopul prezentului studiu, datorită
acestor fenomene, este acela de a avea în timp evidența acestor construcții.
Studiul de caz urmăreș te următoarele obiective:
 identificarea lucrărilor existente și poziționarea acestora prin tehnic a GPS ;
 să se realizeze o evidență statistică după criteriile:
– tipul de construcție;
– materialul folosit în construirea acestuia;
– înălțime;
– grosimea la coronament ;

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

20
Nicolae George
Proiect de diplomă – tipul hidraulic de disipator al energiei apei;
– lungimea deversorului;
– lungimea radierului;
– înălțimea zidurilor de gardă.
 natura avariilor și disfuncționalităților ce se manifestă în cadrul lucrările studiate și
frecvența acestora.

3.4. METODOLOGIA APLICATĂ ÎN CADRUL STUDIULUI DE CAZ

Cel mai important pas este acela de a ordona și poziționa luc rările hidrotehnice avute în
studiu, pe rețeaua torențială (fig.8 ).
Această ordonare a lucrărilor hidrotehnice a fost posibilă, datorită tehnologiei actuale, cu
ajutorul instrumentului GPS Garmin GPSMAP 62st (fig.9 ). Aplicația acestui aparat creat special
pentru a culege datele necesare prelucrării evidenței lucrărilor, a ajutat prelucrărilor să se
întocmească harta cu lucrări hidrotehnice.
Datele înregistrate pe teren ce vizează comportamentul și starea actuală a lucrărilor au
fost transcrise în fișa rea lizată de profesorul universitar doctor inginer Ioan Clinciu.
Acestă fișă (fig.10 ) redă în mod centralizat următoarele elemente: data ef ectuării
observațiilor și măsurătorilor, numărul curent al lucrării ce indică ordin ea acesteia pe vale,
simbolul din proiect, anul execuției, localizarea amplasamentului cu GPS , altitudinea, tipul de
lucrare, încadrarea tipologică, eleme nte dimensionale caracteristice, starea lucrării, deficiențe
vizibile, intervenții necesare (dacă este cazul) , gradul de împădurire.
În completarea fișei, am parcurs rețeaua hidrologică amenajată a torentului, lucrările le –
am analizat vizual împreună cu părțile lor componente și cu ajutorul unei rulete am măsurat
elementele dimensionale ale lucrărilor, dar mai ales suprafața unde existau pr obleme ca în cazul
fisurilor, eroziunii, rupturi din părțile componente ale acestora.
Dintre c ele mai importante elemente măsurate enumăr:
– lungimea pragului deversorului;
– lungimea și lățimea radierului;
– suprafața porțiunilor degradate;

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

21
Nicolae George
Proiect de diplomă – lungimea și lățimea fisurilor, crăpăturilor ce afectează siguranța lucrării;
– grosimea la coronament;
– înălțimea zidurilor de gardă.
Toate aceste date culese din ter en au fost transcrise pe cele 25 de fișe, fiecare lucrare de
amenajare având fișă proprie de caracterizare.

Fig.8 Pe teren -prelucrarea datelor cu instrumentul GPS (fotografie: Flanja Ioan, 2017)

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

22
Nicolae George
Proiect de diplomă 3.5. REZULTATELE STUDIULUI DE CAZ

3.5.1. Poziționarea lucrărilor utilizând tehnica GPS

Sistemul de Poziționare Global (GPS) este un sistem de sateliți elaborat după comanda
Ministerului Apărării al Statelor Unite și care a început să funcționeze din 1979 .
GPS-ul folosește sateliții ca puncte de referință pentru a calcula pozițiile, acesta face
tehnologia foarte accesibilă și folosită de oricine. La ora actuală GPS -ul își găsește locul în
mașini, avioane, vapoare, echipamente de construcții, devenind la fel de obișnuit și folosit ca și
telefonul.
Poziționarea lucrărilor de amenajare cu ajutorul instrumentelor GPS se face extrem de
ușor și se poate folosi în orice zonă. Cu acest instrument s -a întocmit harta lucrărilor din Valea
lui Bogdan (ca în figura 11 ), dar și tabelul acestor lucrări c e sunt însoțite de coordonatele din
figura 12 .

Fig.9 GPSMAP Garmin 62st , utilizat la poziționarea lucrărilor

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

23
Nicolae George
Proiect de diplomă
Fig.10 Fișa simplificată pentru caracterizarea lucrărilor (Autor: I. Clinciu, 2016)

FIȘA SIMPLIFICATA PENTRU INVENTARIEREA SI CARACTERIZAREA
LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE EXECUTATE PENTRU CORECTAREA
TORENTULUI VALEA LUI BOGDAn
Data efectuării observațiilor si măsurătorilor:
Nr. Crt. al lucrării pe vale: Simbolul din proiect: Anul execuției:
Localizarea amplasamentului cu GPS: N: E: Alt: m

Genul de lucrare ( traversă/ prag/ baraj) :
Incadrarea tipologică ( numai la baraje) :
Are/ nu are disipat or de energie : alcătuit din ( radier/ ziduri de gardă) :
Materialul de construcție ( lemn/ zidărie de piatra uscată / zidărie de piatra cu mortar de ciment / beton simplu
etc.) :
Elemente dimensionale caracteristice:
Înălțimea lucrării, Ym= m
Grosimea la coronament, a= m
Deversorul: b= m ; H= m
Lungimea radierului: Lr= m
Inălțimea zidurilor de gardă: Yz= m
Starea fizică și funcțională a lucrării( rea / mediocră / bună) :
Deficiențe vizibile :
Intervenții necesare :
Aterisamentul ( format/ parțial format/ împădurit pe % din suprafată etc. ): împădurit pe % din
suprafață ;
Alte observații :

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

24
Nicolae George
Proiect de diplomă

Fig.11 Amplasarea lucrărilor pe Valea lui Bogdan , rezultă în urma măsurătorilor ( Flanja și Nicolae , 2017)

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

25
Nicolae George
Proiect de diplomă

Fig.12 Tabelul coo rdonatelor lucrărilor Tabel coordonate
Număr
lucrare Latitudine
nordică Longitudine
estică Altitudinea
28 45 ° 18,957 ´ 25 ° 35, 600 ´ 1007
29 45 ° 18,992 ´ 25 ° 35,654 ´ 1020
30 45 ° 18,951 ´ 25 ° 35,667 ´ 1030
31 45 ° 19,052 ´ 25 ° 35,862 ´ 1062
32 45 ° 19,058 ´ 25° 35, 864 ´ 1067
33 45 ° 19, 072 ´ 25 ° 35,852 ´ 1073
34 45 ° 19,115 ´ 25 ° 35,957 ´ 1090
35 45 ° 19,144 ´ 25 ° 35,992 ´ 1102
36 45° 19,158´ 25° 36,028 ´ 1119
37 45 ° 19,179 ´ 25 ° 36,002 ´ 1139
38 45° 19,272 ´ 25 ° 36,082 ´ 1155
39 45° 19,353 ´ 25° 36,150 ´ 1178
40 45° 19,362 ´ 25° 36,159 ´ 1187
41 45 ° 19,425 ´ 25 ° 36,170 ´ 1212
42 45 ° 19,475 ´ 25° 36,162 ´ 1239
43 45 ° 19,497 ´ 25 ° 36,180 ´ 1253
44 45° 19,207 ´ 25 ° 36,052 ´ 1135
45 45 ° 19,355 ´ 25 ° 36,095 ´ 1182
46 45 ° 19,366 ´ 25 ° 36,088 ´ 1186
47 45 ° 19, 367 ´ 25 ° 36,087 ´ 1190
48 45° 19,396 ´ 25 ° 36,084 ´ 1197
49 45° 19,444 ´ 25 ° 36,078 ´ 1214
50 45 ° 19,466 ´ 25° 36,063 ´ 1226
51 45° 19,504 ´ 25 ° 36,040 ´ 1241
52 45 ° 19,523 ´ 25 ° 36,028 ´ 1249

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

26
Nicolae George
Proiect de diplomă 3.5.2. TIPOLOGIA LUCRĂRILOR

3.5.2.1. Constatări generale
Aceste lucrări au fost realizate în cepând din anul 1905 și au fost recondiționate în anul
1987. Ele se întind pe o lungime de aproximativ 5 kilometri , fiind diferențiate după materialul de
construcție, înălțimea utilă, lungimea și forma în plan, alte elemente caracteristice.
Datorită fenomenelor naturale, ca de exemplu a transportului mare de aluviuni, a
materialului grosier, dar ș i a instalăr ii vege tației forestiere, unele luc rări nu au putut fi
identificate.
Din punct de vedere al substratului litologic din zonă și datorită hid rografiei sau realizat
două tipuri de lucrări și anume:
– baraje: au funcția de retenție a aluviunilor și de consolidare a maluril or împotriva
eroziunii (fig.1 4);
– praguri: au funcția de consolidare (în secundar retenției) și au fost ampl asate unde nu s -au
putut înscrie construcții de înălțimi mai mari.
După cum s e vede în imaginea cu numărul 14, o lucrare de tip baraj , în urma colmatării și
formării ateri samentului , împreună cu instalarea vegetației , devine lucrare de tip prag.

Fig.13 Imagine unei lucrări (fotografie proprie)

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

27
Nicolae George
Proiect de diplomă 3.5.2.2. E vidența lucrărilor hidrotehnice transversale după criteriul
tipologic

Fig.14 Tip de lucrare -Baraj (Foto: Nicolae, 20 17)

Fig.15 Lucrare de tip -Prag (Foto: Flanja , 2017)

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

28
Nicolae George
Proiect de diplomă Lucrări le din cursul superior al torentului Valea lui Bogda n sunt în număr de 30 din care
2 lucrări sunt praguri, 23 de lucrări sunt baraje, iar 5 lucrări datorită formării aterisamentului și
insta lării haotice a vegetației nu au putut fi identific ate.
O singură lucrare de tip baraj prezintă o situație mai aparte deoarece în decursul ani lor
datorită formării aterisamentului și insta lării vegetației a ajuns să rămână și să se vadă la
suprafață doar un singur rând din zidărie.
În figura următoare se arată distribuția lucrărilor după încadrarea tipologică și din care
rezultă predominanța barajelor.

Fig.16 Distribuția lucrărilor identificate

În ilustrația de mai sus se poate observa distribuția lucrăr ilor de tip baraj, acestea având în
sectorul superior o pondere de 92% , iar diferența de 8% este reprezentată de lucrările denumite
praguri.
Cele 23 de lucrări, aparținând de tipul baraj, sunt împărțite în mai multe tipuri cum ar fi:
– baraj ul de tip clasic : acest tip de baraj a fost folosit în construcția a 20 de lucrări și care s –
a dovedit a fi cel mai rezistent pe cursul superior al torentului Valea lui Bogdan;
– baraj ul pe contraforți: acest tip de baraj este reprezentat print -o singură lucrare;
– barajul în ar c: există o singură lucrare de acest tip;
– baraj ul subdimensionat : reprezentat prin două piese ;
Baraje
92% Praguri
8% Tipologie

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

29
Nicolae George
Proiect de diplomă – baraj ul în arc, pe contraforți: există o singură lucrare const ruită după acest tip, care s -a
dovedit a fi de slabă calitate și puțin rezistentă.
Din cele 25 de lucrări măsurate , două au fost construite sub formă de prag.

3.5.2.3 . Evidența lucrărilor după criteriul materialului de constru cție

În sectorul sup erior al rețelei hidrografice a torentul ui Valea lui Bogdan, la lucrările
studiate (atât baraje cât și praguri) , cel mai folosit materia l de construcție este zidăria de piatră cu
mortar de ciment , însumând 24 de lucrări și având un procent de 94% , o singură lucrare este
construită din zidărie de piatră uscată , aceasta rămânând cu diferența de 4% . În figura următoare
este re prezentată distribuția lucrărilor acest criteriu.

Fig.17 Distribuția lucrărilor după tipul de material folosit
Acest tip de material (folosit în construcții, în ultimele decenii având o dezvoltare în toate
domeniile ) este folosit și î n construcția lucrărilor hidrotehnice de corectarea torenților. După cum
se cunoaște, cimentul este un material de constr ucție sub formă de pulbere fină care, în contact
cu apa , face priză și se întărește. După întărire , acesta își menține stabilitatea și rezistența chiar și Cu mortar de
ciment
96% Cu piatră uscată
4% Zidărie

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

30
Nicolae George
Proiect de diplomă sub apă. Materialul natural folosit (și anume piatra ), a ajutat la scăderea costurilor lucrărilor
deoarece aceasta a fost culeasă din albia râului și nu transportată din altă locație.

3.5.2.4 . Evidența lucrărilor după criteriul stării fizice

După cum se poate observa în imaginea următoare , dar și în anexele de la sfârșit ul
proiectului , majoritatea lucrărilor prezintă deficiențe vizibile în partea din aval , unde lama d e apă
se revarsă cu putere, mai ales în lipsa radierului car e a fost distrus și se pune în pericol astfel ,
rezistența, stabilitatea și funcționalitatea lucrărilor.
În ca zul lucrărilor pe contraforți, deficiențe le sunt vizibile la baza contraforților , unde în
timpul viiturii apa încărcată cu pietre de diferite mărimi, love ște cu putere provocând dislocări de
pietre care duc la degradarea accelerată a lucrării.

Fig.18 Degradări vizibile pe paramentul aval al unei lucrări (fotografie originală)
Toate lucrările prezintă formarea aterisamentului și instalarea vegetației după aspectul
vizual . Lucrările au fost împărțite în tre i categorii și anume : lucrări în stare rea, lucrări în stare
mediocră și lucrări în stare bună. În urma parcurgerii terenului și a vizualizării celor 25 de

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

31
Nicolae George
Proiect de diplomă lucrări , am identificat 18 lucrări ca fiind de calitate bună, care nu prezintă deficiențe vizibile , 6
lucrări fiind încadrate în calitatea mediocră deoarece aceste lucrări prezentau dislocări mari de
piatră, sau o p arte a lucrării a fost distrusă, o singură lucrare am încadrat -o în categoria rea.

Fig.19 Distribuția lucrărilor după starea f izică a acestora, apreciată vizual

3.5.2.5 . Evidența lucrărilor după prezența sau absența radierului

Din cele 25 de lucr ări executate în sectorul superior al torentului , au putut fi identificate
24 de lucrări car e nu prezentau radier sau la care radierul a fost distrus . Doar o singură lucra re
hidrotehnică posedă radier. La 80% din lucrări absența radierului a dus la degradarea acestora
deoarece lama de apă, încărcată cu aluviuni, sapă la baza lucrării și o destabi lizează, provocându –
i dislocări mari de piatră , cele mai multe la baza lucrării. O singură lucrare însă are în
componență radier și , datorită acestuia, se află într-o stare tehnică și funcțională foarte bună , ne
având deficiențe vizibile. Nu necesită inter venții în consolidarea acesteia, doar îndepărtarea
vegetației care est e dezvoltată pe mai mult de 90% .

024681012141618
Bună Mediocră Rea

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

32
Nicolae George
Proiect de diplomă 3.5.2.6 . Evidența lucrărilor din punct de vedere al avariilor

Din cele 25 de lucrări , doar 11 sunt în stare foarte bună de funcționare și nu prezint ă
avarii. Diferența de 14 l ucrări au dislocări de pietre pe pragul deversorul ui sau pe paramentul
aval al acestora, datorită lipsei radierului.

Fig.20 Avarii produse lucrărilor (Foto: Nicolae, 2017)

Dator ită fisurilor apărut e în urma înghețului și dezghețului repetat se ajunge ca î n cazul
lucrării din imaginea 20 unde se vede că în partea din aval au avut loc dislocări de piatră
văzându -se amplificat efectul negativ de măcinare a mortarului . Unul di n motive ar putea fi
considerat dozajul insuficient d e ciment pentru a face priza corespunzătoare, un alt motiv ar fi
infiltrarea apei și împreună cu înghețul și vântul apar fisuri care dacă nu sunt remediate într-un
timp cât mai scurt acestea pot pune în pericol funcționalitatea lucrării. Cele mai multe ava rii se
produc în timpul viiturilor și imediat după trecerea acestora, când lucrările hidrotehnice sunt
acționate și de apă și de aluviunile transportate în amestec cu apa.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

33
Nicolae George
Proiect de diplomă 3.5.2.7 . Evidența lucrărilor din punct de vedere al disfuncționalităților

În deplasarea pe teren, împreună cu celelalte aspecte tratate mai sus, am putut remarca și
apariția unor disfuncționalități . Cele mai întâln ite disfuncționalități au fost: neformarea integrală
a aterisamentului la 20% din lucrările identificate, colmatarea r adierului, instalarea haotică a
vegetației deoarece nu a m ai fost intervenit pentru a controla procesul. D ar oricât de multe
intervenții ar fi făcute, forța naturii nu trebuie subestimată.
Pe de altă parte, p rocesele intense de eroziune și de deplasare în masă a terenurilor
limitrofe au furnizat cantități importante de aluviuni care apoi au fost antrenate de ape formând
aterisamentul. Apele de viitură au antrenat prin deversoare și au transportat cantități mari de
aluviuni colmatând și radierul la unele l ucrări din cau za aceasta nu a putut fi identificat.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

34
Nicolae George
Proiect de diplomă CAPITOLUL 4
SCURT REZUMAT AL LUCRĂRII ȘI CONCLUZII FINALE

Obiectivul prezentului proiect se referă la necesitatea urmăririi lucr ărilor de amenajare
hidrotehnică de pe pârâul torențial Valea lui Bogdan din județul Prahova. Rolul acestei observații
reiese din identificarea deficiențelor apărute și rezolvarea acestora într -un timp cât mai scurt.
Acest torent este cunoscut pent ru problemele pe care acesta le -a creat în timpul vii turilor , în
decursul timpului.
Încă din 1905 se relatează prima și cea mai gravă viitură care a pus în pericol tot ce găsea
în cale. De atunci au început construcția lucrărilor hidrotehnice transversale care au fost începute
din aval spre obârșia pârâului. Proiectul de față cuprinde localizarea geo grafică a lucrărilor din
Valea lui Bogdan cu tehnica GPS, precum și fișele de descriere a celor 25 de lucrări identificate
în sectorul superior.
Concluziile principale rezultate în urma studiului sunt:
 datorită tehnologiei GPS se poate crea o baz ă de date care să facă urmărirea comportării
lucrărilor mai ușoară;
 în cadrul torentului Valea lui Bogdan, amenajarea lucrărilor au început cu anul 1905. Am
identificat în sectorul superior un număr de 25 de lucrări (23 de baraje și 2 praguri);
 situație sp ecială este reprezentată de o lucrare care datorită formării aterisamentului a
ajuns să rămână vizibil doar rândul de la suprafață;
 cele mai multe lucrări și anume 24, au fost construite din material bazat pe zidărie de
piatră cu mortar de ciment, acest as pect demonstrează calitatea, rezistența și durabilitatea
lucrărilor împotriva efectelor negative din natură.
 predomi nante sunt lucrările aflate în stare bună , acestea fiind în număr de 18 și puține din
cele rămase necesită intervenții în consolidarea acest ora, un număr de 7 lucrări, una din
acestea având calitatea rea ;
 una din componentele importante ale unei lucrări o reprezintă radierul, acesta din păcate
lipsește sau a fost distrus;

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

35
Nicolae George
Proiect de diplomă

 am identificat umătoarele evenimente care pun în pericol lucrările:
 avarii:
– fisuri;
– subminarea radierului.
 disfuncționalități:
– colmatarea radierului;
– instalarea haotică a vegetației;
– neconsolidarea malurilor;
– instalarea haotică a vegetației.

Universitatea “TRANSILVANIA” Bra șov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Specializarea Silvicultură

36
Nicolae George
Proiect de diplomă
Bibliografie

1. Alexandrescu Emil, 1985: Ur mărirea comportări lucrărilor realizate pe torentul Vale a lui
Bogdan, I.C.A.S București.
2. Anghelache Răzvan, 2015: Proiect de diplomă, Universitatea Transilvania di n Brașov.
3. Clinciu I., 2001: Corectarea torenților. Univers itatea Transilvania din Braș ov .
4. Clinciu I., 2014: Cercetări privind comportarea lucrărilor de amenajare a rețelei hidrografice
torențiale din Bazinul hidrografic Tărlungul Superior, Editura Univer sitatea Transilvania din
Brașov.
5. Drâmbă D., 1937: Stud iu torentului Valea lui Bog dan. Minist erul Agriculturii și Domeniilor
Institutul de Cercetări și Experimentație Forestieră, Seria III Referate Comunicări Nr. 11.
6. Gaspar R., 1984: Norme tehnice pentru urmărirea comportării în timp a lucrărilor de
construcții folosite în amenajarea torenților. I.C.A.S. – Mini sterul Silviculturii, București.
7. Munteanu S.A., Ciortuz I.,Pârâu V., 1962: Observații și propuneri privitoare la corectarea
torentului Valea lui Bogdan din bazinul superior al Pra hovei. Lucrare elaborată la cererea MEF.
8. Munteanu S.A., et al. , 1991 și 1993: Amenajarea bazinelor hidrografice torențiale prin lucrări
silvice și hidrotehnice, Vol. I și Vol II, Editura Academiei Româ ne.
9. Amenajamentul UP XI Valea lui Bogdan, Ocolul Silvic Sinaia.

Anexe