Studiul Pietei Laptelui Abordare Econometrica
BIBLIOGRAFIE
Bourbonnais, R., Econometrie, [NUME_REDACTAT], Paris, 1998
Cretu A., Fundamentele teoretice ale econometriei Note de curs, Editura ASE, București, 2005
Dobrescu, E., Tranziția în România – abordări econometrice, [NUME_REDACTAT],
București, 2002
Dorin, J., Modelare econometrie și prognoză, note de curs, București, 2001
Gâf-Deac, I., Econometrie, [NUME_REDACTAT] România de mâina, București, 2007
Gheorghiță, M., Pătărlăgeanu, S. R., Econometrie, Editura ASE, București, 2006
Gheorghiță, M., Econometrie avansată, Editura ASE, București, 2010
Giraud R , Chaix N., Econometrie , Editura. P.U.F. , Paris , 1989
Harja E., Statistica si econometrie , [NUME_REDACTAT] Matera, Bacau, 2009
Iacob, A.I., Tănăsoiu, O., Modele econometrice Volumul I, Ed. II rev., Editura ASE, București, 2005.
Iacob, A. I., Econometria consumului populatiei, Editura ASE, București 2004
Orzan G., Sisteme de previziune a cererii populatiei de bunuri de consum, Editura ASE., București 1998
Pecican E., Tanasoiu O., Modele econometrice, Editura ASE, București, 2001
Tudorel, A., The corruption an economic and social analysis, [NUME_REDACTAT],
[NUME_REDACTAT]
CAPITOLUL I – Abordarea econometrică în cercetări economice
1.1 Scurt istoric privind apariția și dezvoltarea econometriei
1.2 Definițiile econometriei
1.3 Modele econometrice
1.4 Modele econometrice cu ecuații multiple
1.4.1 Scurt istoric privind apariția și evoluția în timp a modelelor cu ecuații multiple
1.4.2 Exemple de modele cu ecuații multiple
CAPITOLUL II – Piața laptelui în România
2.1 Evoluția pieței laptelui în statele membre ale [NUME_REDACTAT]
2.2 Evoluția pieței laptelui în România
2.3 Componentele pieței laptelui
2.3.1 Oferta (caracteristici, structură, tendințe, mecanisme de intervenție)
2.3.1.1. Producătorii de lapte de vacă
2.3.1.2. Cota de lapte repartizată României: volum, structură, evoluție, grad de utilizare
2.3.1.3. Producția de lapte de vacă realizată în România și destinată procesării
2.3.2 Cererea (caracteristici, structură tendințe)
2.3.2.1 Cumparatorii de lapte
2.3.2.2 Procesatorii de lapte
2.3.2.3. Concentrarea unităților de procesare a laptelui
2.3.2.4 Preluarea laptelui direct de la fermierii ce dețin cotă de livrări
2.3.2.5 Preluarea laptelui prin centrele de colectare
2.3.2.6 Achiziția de lapte din spațiul intracomunitar
2.3.2.7 Consumul mediu annual în România
2.3.3. Prețul laptelui
2.3.3.1 Factori ce influențează formarea prețului
2.3.3.3. Prețul laptelui achiziționat din spațiul intracomunitar
2.3.4 Analiza fenomenelor economice din piață și identificarea factorilor ce afectează
concurența
2.3.5. Comerțul exterior
CAPITOLUL III – Model econometric al pieței laptelui
3.1 Modelul econometric cu ecuații multiple pe piața laptelui
CAPITOLUL IV – Concluzii și propuneri
BIBLIOGRAFIE
Anexe
LUCRARE DE DISERTAȚIE
5
Studiul pieței laptelui -abordare econometrica
[NUME_REDACTAT]
CAPITOLUL I – Abordarea econometrică în cercetări economice
1.1 Scurt istoric privind apariția și dezvoltarea econometriei
1.2 Definițiile econometriei
1.3 Modele econometrice
1.4 Modele econometrice cu ecuații multiple
1.4.1 Scurt istoric privind apariția și evoluția în timp a modelelor cu ecuații multiple
1.4.2 Exemple de modele cu ecuații multiple
CAPITOLUL II – Piața laptelui în România
2.1 Evoluția pieței laptelui în statele membre ale [NUME_REDACTAT]
2.2 Evoluția pieței laptelui în România
2.3 Componentele pieței laptelui
2.3.1 Oferta (caracteristici, structură, tendințe, mecanisme de intervenție)
2.3.1.1. Producătorii de lapte de vacă
2.3.1.2. Cota de lapte repartizată României: volum, structură, evoluție, grad de utilizare
2.3.1.3. Producția de lapte de vacă realizată în România și destinată procesării
2.3.2 Cererea (caracteristici, structură tendințe)
2.3.2.1 Cumparatorii de lapte
2.3.2.2 Procesatorii de lapte
2.3.2.3. Concentrarea unităților de procesare a laptelui
2.3.2.4 Preluarea laptelui direct de la fermierii ce dețin cotă de livrări
2.3.2.5 Preluarea laptelui prin centrele de colectare
2.3.2.6 Achiziția de lapte din spațiul intracomunitar
2.3.2.7 Consumul mediu annual în România
2.3.3. Prețul laptelui
2.3.3.1 Factori ce influențează formarea prețului
2.3.3.3. Prețul laptelui achiziționat din spațiul intracomunitar
2.3.4 Analiza fenomenelor economice din piață și identificarea factorilor ce afectează
concurența
2.3.5. Comerțul exterior
CAPITOLUL III – Model econometric al pieței laptelui
3.1 Modelul econometric cu ecuații multiple pe piața laptelui
CAPITOLUL IV – Concluzii și propuneri
BIBLIOGRAFIE
[NUME_REDACTAT]
Evoluția sectorului agroalimentar românesc, în procesul actual al măsurilor [NUME_REDACTAT], pune pe primul plan necesitatea creșterii competitivității produselor agricole românești. Performanțele modeste ale producătorilor agricoli autohtoni, productivitatea scăzută, nivelul de capitalizare redus, lipsa de organizare sunt și rămân în continuare problemele principale cu care se confruntă agricultura românească. Analiza pieței laptelui și a produselor derivate este necesară datorită multitudinii de probleme cu care se confruntă agenții economici de pe filiera de lapte: gradul ridicat de perisabilitate a producției; existența unei concurențe sporite și directe; niveluri diferite ale consumului în zonele urbane și rurale; generalizarea autoconsumului la nivelul producătorilor agricoli individuali; atomicitatea și dispersia teritorială a ofertei, cu mari diferențieri zonale și fluctuații sezoniere; neutilizarea întregii capacității productive de prelucrare; dezechilibrul cerere-ofertă internă care facilitează creșterea importurilor; lipsa organizării eficiente a filierelor pe produs; practicarea unui sistem de prețuri care defavorizează producătorii; deficiențe în cadrul sectorului de creștere a vacilor de lapte, caprelor, oilor – lipsa banilor pentru procurarea unui material biologic de calitate și a furajelor concentrate, lipsa posibilităților de investire în asigurarea calității și protecției mediului; neimplicarea sectorului de prelucrare în sprijinirea sectorului productiv; deficiențe organizatorice și funcționale – insuficiența mijloacelor adecvate de stocare-depozitare și transport a laptelui materie primă, insuficiența punctelor și centrelor de colectare. Obiectivele principale studiate în prezenta lucarea de dizertație surprinde unele elemente ce definesc stadiul actual al cunoștințelor din domeniul sistemului agroalimentar și filierelor prin evidențierea metodele lor de analiză utilizate pe plan european și a principalelor caracteristici ale structurii ofertei de lapte și produse lactate din țara noastră și a gradului de satisfacere a consumului intern, prin analiza rolului fiecărui „actor" din traseul pe care îl parcurge laptele de la producere și până la consumatorul final, prin analiza problemelor cu care se confruntă acest sector și corelarea punctelor slabe și forte de la nivelul fiecărei verigi cu riscurile și oportunitățile oferite de mediul socio-economic existent la nivel regional, totul în scopul de a realiza o corelare a performanțelor economice ale agenților economici care să stea la baza unor scenarii de evoluție a eficienței pe filieră în contextul introducerii unor variații și restricții. Am ales această temă datorită importanței obținerii produselor de origine animală care sunt necesare atât pentru asigurarea necesarului de consum intern al populației, cât și pentru crearea de disponibilități pentru export.
Lucrarea este structurată în trei capitole, astfel: capitolul unu, cuprinde noțiuni introductive referitor la apariția termenului de econometrie și dezvoltare, precum și modele econometrice. În capitolul doi am analizat evoluția pieței laptelui particularitățile actuale ale producției de lapte și produse lactate din ultimii ani, în acest context, se impune urmărirea secvențială a tuturor verigilor ce compun filiera de producție, prelucrare și comercializare a laptelui. Capitolul trei cuprinde modelul econometric cu ecuații multiple privind echilibrul pieței laptelui în România.
CAPITOLUL I Abordarea econometrică în cercetări economice
1.1 Scurt istoric privind apariția și dezvoltarea econometriei
Un moment important în constituirea și dezvoltarea Econometriei ca disciplină economică de frontieră, apărută în domeniile de interferență ale teoriei economice, statisticii și matematicii, se consideră anul 1930 (29 decembrie), când s-a înființat la [NUME_REDACTAT] de Econometrie ([NUME_REDACTAT]), avându-i ca inițiatori pe: [NUME_REDACTAT] – președinte, L. V. Bortkiewicz, R. Frisch, H. Hotelling, L. Schumpeter, N. Wiener și alții. Un rol deosebit în dezvoltarea și popularizarea econometriei l-a avut revista acestei societăți, „Econometrica", care apare trimestrial, începând din ianuarie 1933.
Etimologic, termenul de econometrie provine din cuvintele grecești: eikonomia (economie) și metren (măsură). El a fost introdus (1926) de către [NUME_REDACTAT], economist și statistician norvegian, prin analogie cu termenul „biometrie", folosit de Fr. Galton și K. Pearson la sfârșitul secolului XIX, care desemna cercetările biologice ce utilizau metodele statisticii matematice.
Dar nu cei care au introdus termenul și au înființat Societatea de Econometrie au și „inventat" această disciplină. Sub aspect istoric, studierea cantitativă a fenomenelor economice este mult mai veche. Printre precursorii econometriei moderne pot fi citați: F. Quesnay, W. Petty, [NUME_REDACTAT], A. Cournot, [NUME_REDACTAT], E. Engel, A. Marshall, R. A. Fisher, K. Pearson și alții.
În perioada contemporană, contribuții importante la dezvoltarea econometriei au fost aduse de:
în domeniul analizei economice a cererii: M. Friedman, T. Haavelmo, R. Stone, H. Wald, ș.a.;
în domeniul funcțiilor de producție: C. W. Cobb, P. H. Douglas, K. J. Arrow, G.
Tintner;
n domeniul modelelor macroeconomice: A. S. Goldberger, O. Onicescu, V. Kantarevici, L. R. Klein, J. Tinbergen, H. Theil
în domeniul metodelor de analiză a datelor sau al econometriei „fără modele": T. W. Anderson, J. P. Benzecri, H. Hotelling, R. A. Fisher și alții.
În momentul actual, impulsionată puternic de revoluția tehnico-științifică – cu realizări de vârf în domeniul calculatoarelor electronice – econometria a devenit un instrument metodologic de bază, indispensabil teoriei și practicii economice pentru investigarea riguroasă a fenomenelor și proceselor economice1;.
Iacob, A.I., Tănăsoiu, O. Modele econometrice Volumul I, Ed. II rev., Ed. ASE, București, 2005.
1.2 Definițiile econometriei
Dezvoltarea rapidă a econometriei a generat formularea mai multor definiții cu privire la domeniul acestei discipline economice. Totuși, marea majoritate a acestora poate fi încadrată în următoarele trei grupe:
Definiția istorică a econometriei a fost formulată de R. Frisch în primul număr al revistei „Econometrica", în ianuarie 1933: „experiența a arătat că fiecare din următoarele trei puncte de vedere, al statisticii, al teoriei economice și al matematicii, este o condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru o înțelegere efectivă a realităților cantitative din economia modernă; unificarea lor este aceea care asigură eficiența. Econometria este tocmai această unificare". Conform acestei definiții, susținătorii ei consideră că prin econometrie se înțelege studierea fenomenelor economice pe baza datelor statistice cu ajutorul modelelor matematicii.
Definiția restrictivă propusă de [NUME_REDACTAT] for Research in Economics (Chicago, 1940-1950), consideră că nu există econometrie dacă investigarea fenomenelor economice nu se face cu ajutorul modelelor aleatoare (stochastice). Susținătorii acestei definiții, L. R. Klein, E. Malinvaud, G. Rottier, includ în domeniul econometriei numai cercetările economice care utilizează metodele inducției statistice – teoria estimației, verificarea ipotezelor statistice – la verificarea relațiilor cantitative formulate în teoria economică cu privire la fenomenele sau procesele economice cercetate.
Conform acestor definiții, un studiu econometric presupune:
existența prealabilă a unei teorii economice privind fenomenul, procesul sau sistemul economic cercetat, pe baza căreia se construiește modelul economic, care reprezintă formalizarea ipotezelor teoriei economice cu privire la fenomenul, procesul sau sistemul investigat;
posibilitatea aplicării metodelor inducției statistice la verificarea ipotezelor teoriei, economice; construirea modelului econometric și rezolvarea acestuia.
Această definiție restrictivă exclude din domeniul econometriei cercetările economice care nu se fundamentează pe:
teorie economică-implicită sau explicită privind modelul econometric al fenomenului, procesului sau sistemului studiat;
interpretare aleatoare a modelului respectiv.
> Definiția extinsă a econometriei, promovată de economiștii din țările anglo-saxone, ține seama de puternica dezvoltare, apărută după 1950, a metodelor cercetării operaționale: teoria optimului, teoria stocurilor, teoria grafelor, teoria deciziilor, teoria jocurilor, etc.
Prin econometrie, în sensul larg al termenului, se înțelege econometria, definită în mod restrictiv, adică, include domeniile menționate atunci când ea este înțeleasă în sens restrictiv, la care se adaugă metodele cercetării operaționale. În prezent, în domeniul econometriei se includ și tehnicile moderne de analiză a datelor sau analiza marilor tabele.
Un domeniu mai puțin abordat, atât teoretic, cât și practic, îl constituie metodele econometriei, în sensul restrictiv al termenului, respectiv modelele aleatoare (stochastice). Modelele deterministe, utilizate în mod curent și de multă vreme în teoria și practica economică din țara noastră, sunt de multe ori inadecvate pentru a explica și, mai ales, pentru a prognoza pertinent evoluția fenomenelor, proceselor sau sistemelor economice, elemente dinamice prin natura lor. De asemenea, în studiile mult mai recente, se insistă asupra faptului că studiul seriilor de timp privind evoluția fenomenelor economice nu poate fi independent de teoria economică. Se au în vedere, în acest sens, nu atât determinarea și extragerea econometrică a tendinței, cât și aspectele legate de efectul întârziat în timp, propagarea impulsului unor variabile exogene asupra variabilei prognozate, natura oscilațiilor de diferite frecvențe etc. Acestea sunt motivele care au determinat ca modelele dinamice -bazate pe analiza evoluției în timp a fenomenelor economice – să-și găsească locul în arsenalul modelelor econometrice.2
1.3 Modele econometrice
În momentul actual, tipologia modelelor econometrice este extreme de diversificată, totuși, în funcție de anumite criterii de clasificare, ele se pot încadra în câteva tipuri sau clase principale.
Clasificare modele:
Modele unifactoriale și modele multifactoriale împărțirea modelelor în aceste două clase este făcută, așa cum indică și denumirea lor, în funcție de numărul variabilelor factoriale folosite în vederea explicării, simulării sau prognozei variabilelor dependente.
Modele liniare și modele neliniare clasa acestor modele este definită de forma legăturii dintre variabila rezultativă și variabilele factoriale.
Modele parțiale și modele globale (agregate) aceste modele rezultă în urma clasificării modelelor econometrice în raport cu sfera lor de cuprindere3.
Modele statice și modele dinamice Un model econometric static este acela în care dependența variabilelor endogene „y" față de valorile variabilelor exogene „xj" se realizează în aceeași perioadă de timp spre deosebire de acestea, modelele econometrice dinamice se definesc prin următoarele tipuri:
> Introducerea în pachetul de variabile explicative ,,x/', în mod explicit, a variabilei timp:
yt = fxit, x2t, t) + ut
> modele autoregresive – când în pachetul de variabile explicative „xf se introduce și variabila explicată „y", dar cu valori decalate: yt-i, yt-2,…, yt-k, reprezentând un model autoregresiv de ordinul „k":
Cretu A., Fundamentele teoretice ale econometriei Note de curs, Ed ASE, București, 2005 Giraud R , Chaix N , Econometrie , Ed. P.U.F. , Paris , 1989 yt = fxt, yt-k) + ut
> model cu decalaj în care variabila factorială „x" își exercită influența asupra variației variabilei „y " pe mai multe perioade de timp:
y = f(xt,…,xt-1,…,xt-k) + ut ; t =1,n, j =1, k , k <t
• Modele cu o singură ecuație și modele cu ecuații multiple modelelor cu singură ecuație fac parte toate modelele prezentate. Modelele econometrice cu ecuații multiple sunt formate dintr-un sistem de ecuații. Acestea se pot prezenta sub două forme: sub formă structurală și sub formă redusă sau canonică.
> Un model econometric sub formă structurală reprezintă transpunerea formală -printr-un sistem de ecuații – a procesului economic. Forma generală a acestui model este următoarea:
Y1 + b12Y2 +… + blnYn + CllXl + C12X2 +… + ClmXm = Ul b2lYl + Y2 +… + b2nYn + C2lXl + C22X2 +… + C2mXm = U
bnlYl + bn2Y2 +…+ Yn + CnlXl + Cn2X2+… + CnmXm = Un
unde:
Yi (i = 1,.., n) – variabile explicate sau endogene; Xj (j = 1,.., m) – variabile explicative sau exogene.
Rezolvarea unui model econometric presupune estimarea parametrilor bj și Cj cu ajutorul unei anumite metode stochastice de estimare a acestora.
Dintre metodele folosite la estimarea parametrilor unui model econometric, menționăm: -l- metoda celor mai mici pătrate (M.C.M.M.P.) într-o singură treaptă (M. Wald); i- M.C.M.M.P. în două trepte (H. Theil); -l- M.C.M.M.P. în trei trepte (A. Zellner);
-l- metoda verosimilității maxime cu informație limitată (Anderson-Rubin).
> Un model econometric este sub formă redusă sau canonică dacă fiecare variabilă endogenă este exprimată numai în funcție de variabilele exogene.
• Modele euristice sau raționale și modele decizionale sau operaționale
Modelele euristice sau raționale sunt folosite în special de teoria economică pentru a explica pe o cale mai simplă un sistem complex de dependențe și interdependențe ce se manifestă în domeniul economic. Modelul teoretic reprezintă de fapt o formă simplificată a modelului real deoarece în cadrul acestuia nu pot fi incluși toți factorii.
Modelele decizionale sau operaționale se utilizează în special în practica economică, ele fiind folosite la fundamentarea unor decizii de politică economică (simulare) și la prognoza fenomenelor economice.
1.4 Modele econometrice cu ecuații multiple
1.4.1 Scurt istoric privind apariția și evoluția în timp a modelelor cu ecuații multiple
De cele mai multe ori, descrierea formală a unui proces economic nu se poate realiza numai prin intermediul unui model econometric conținând o singură ecuație. Acest lucru a impus elaborarea unor modele econometrice conținând mai multe ecuații, denumite modele cu ecuații multiple sau simultane. Modelarea macro-economică cantitativă a apărut pe la sfârșitul anilor '30 în Europa, după care se propagă puternic în SUA, care recuperează și devansează preocupările în acest domeniu din Europa.
Istoric, primul model macro-econometric complet a fost construit în 1936 de Tinbergen pentru economia Țărilor de Jos. Mișcarea inițiată astfel de Tinbergen, care, câțiva ani mai târziu (1939), va construi și primul model pentru [NUME_REDACTAT], se va dezvolta în SUA sub conducerea lui [NUME_REDACTAT]. 4
În evoluția modelării macro-econometrice se pot delimita trei perioade.
Prima perioadă începe din anii '40 și durează până la mijlocul anilor '50 și reprezintă o perioadă de "tatonare" a modelării. Această perioadă se încheie cu elaborarea unui model foarte important în istoria modelării macro-econometrice, modelul Klein-Goldberger (1955), care poate fi considerat ca un veritabil strămoș al majorității modelelor ulterior elaborate în [NUME_REDACTAT].
O a doua perioadă poate fi considerată ca începând cu acest model și durează până la sfârșitul anilor '60. Proiectul modelului Brookings, lansat la începutul anilor '60 acoperă simbolic această a doua perioadă prin mărimea sa (de 10 ori mai multe ecuații decât modelul Klein-Goldberger, 272 în loc de 25). [NUME_REDACTAT] a determinat evoluția modelării într-o manieră foarte importantă prin activitatea de specificare și estimare pe care o implică. Cu toate acestea, a fost un eșec pentru că modelul a făcut demonstrația contrară a faptului că un model nu se limitează la juxtapunerea componentelor individuale, oricât de bine ar fi ele separate, ci trebuie să fie o structură integrată.
Cea de-a treia perioadă a modelării, care începe la sfârșitul anilor '60 și durează până în zilele noastre, e caracterizată de o accelerare a fenomenului. În perioada 1970-1975 au fost construite 12 modele ale economiei americane, în timp ce în perioada 1955-1965 au apărut doar 7 modele. Mărimea modelelor a crescut sensibil – modelul Brookings nefiind o excepție – în plan cantitativ, acordându-se o importanță deosebită fenomenelor nominale (determinarea prețului, sectorul monetar-financiar) și mecanismelor dinamice (mecanismele de acumulare, mecanismele anticipărilor).
[NUME_REDACTAT] Unite există circa 12 modele macro-econometrice mari cu care se lucrează în prezent, dintre care două sunt publice: cel al Departamentului de Comerț (BEA) și cel al [NUME_REDACTAT] din St. Louis, care e un model de inspirație monetaristă. Patru modele aparțin
Tanasoiu O.; Iacob I., Modele econometrice-Volumul I editia a doua, Ed ASE, București, 2005 unor societăți private de consulting care-și vând previziunile împreună cu alte servicii de informare economică ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] etc.). Marile universități sunt aproape toate dotate cu modele autonome, de exemplu modelul Wharton al prof. Klein, modelul MPS elaborat de Universitatea din Pennisylvania, modelul MIT al [NUME_REDACTAT] Americane etc.
[NUME_REDACTAT] nu s-a atins încă acest nivel, dar mișcarea s-a dezvoltat cu un decalaj de 5-10 ani față de [NUME_REDACTAT], modelarea fiind mult mai dificilă pentru economiile europene, care sunt dependente de exterior.
[NUME_REDACTAT], demarajul modelării macro-econometrice a fost mult mai tardiv: primele modele franceze au apărut spre sfârșitul anilor '60, adică la circa 20 de ani după debutul celor americane, și la 35 de ani după modelul original al lui Tinbergen. Bugetul economic a fost elaborat mult timp (1950-1965) fără a face apel la modelele explicite („metoda previziunii fără model"), iar în activitatea de planificare nu s-a dispus de un model macro-econometric (modelul FIFI) decât începând cu cel de-al VI-lea Plan.
Începând cu anul 1965 (mai mult de 12 ani), modelarea macro- econometrică se va dezvolta în Franța în principal în cadrul a două servicii administrative: Direcția de Previziune și INSEE ([NUME_REDACTAT] de Statistică și [NUME_REDACTAT]), aflate într-o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu procedurile de elaborare a bugetelor economice și a planului.
Primul model francez (ZOGOL) a fost construit în 1966, fiind apoi înlocuit de modelul DECA, care sunt două modele de buget economic de inspirație keynesistă care au răspuns situației economice din acea perioadă (nivelul cererii globale și condițiile de repartizare a venitului) și obiectivelor de politică economică (politica de reglare a cererii globale).
Modelul STAR ([NUME_REDACTAT] a Acumulării și Reportului), care i-a urmat în 1974 modelului DECA (1971) pentru a asigura previziunea pe termen scurt, reprezintă o adaptare a structurii modelului la teoria economică de natură neo-keynesistă din acea perioadă.
Modelul STAR va fi înlocuit de modelele METRIC și COPAIN. În afara acestor modele de buget economic, administrațiile franceze au elaborat în această perioadă un model pe termen scurt destinat elaborării previziunilor planului – modelul FIFI.
Modelul FIFI nu se mai bazează strict pe teoria keynesistă, ci este adaptat și tipului de economie concurențială, punându-se un accent deosebit pe politicile economice care conduc la ridicarea competitivității sectoarelor economice.
În decursul anilor '80 s-a trecut de la „monopolul administrativ" la „pluralismul previziunilor". În cadrul acestui pluralism al previziunilor au apărut o serie de instituții private de previziune cum ar fi GAMA (Grupul de [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT]) al Universității din Nanterre, precum și alte trei centre de studiu „extra-administrative", un centru universitar – OFCE ([NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT]), un centru „patronal" IPECODE (Institutul de [NUME_REDACTAT] și Financiară pentru [NUME_REDACTAT]), un centru „sindical" – IRES (Institutul de [NUME_REDACTAT] și Sociale) etc. Deși în practica economică se utilizează modele econometrice de volum mare (un număr mare de ecuații), totuși, în special, și nu numai, pentru înțelegerea și manipularea acestora, se pleacă de la modele cu un număr mai mic de ecuații. In acest sens, în continuare, vor fi prezentate câteva modele econometrice cu ecuații multiple de volum mic-folosite deja în teoria economică, dar fără o interpretare econometrică-care vor permite familiarizarea cu acest tip de modele și o trecere în revistă a etapelor, particularităților și a semnificațiiilor econometrice pe care le oferă acestea.
1.4.2 Exemple de modele cu ecuații multiple
I. Modelul static al lui Keynes:
C t = a + bV t + u t (1)
(I) V t = C t + I t (2)
II. Modelul dinamic al lui Keynes:
C t = aiYt + ui (1)
(II) I t = biYt + b2Yt -i + u2 (2)
Y = C + I + Gt (3)
unde:
Yt (Vt) = PIB sau venitul național sau venitul pe o familie;
Ct = consumul final sau consumul final al populației sau consumul pe o familie;
It = investiții sau economii (investiții) făcute de o familie;
Gt = cheltuieli publice (consumul final al administrației publice);
ut = variabilă aleatoare;
t = 1, T = perioada de timp observată.
III. Modelul descrierii econometrice a formării prețului de echilibru:
Pt = a + b Ot + uit (1)
(III) Pt = a + pCt + u2t (2)
Ct = Ot (3)
IV. Modelul descrierii legii cererii și a ofertei:
Ot = ao + ai Pt + uit (1)
(IV)
unde: Ct = bo + bi Pt + b2Vt + u2t (2)
Ot = oferta produsului; Ct = cererea produsului; Pt = prețul produsului; Vt = venitul consumatorilor.
V. Model privind optimizarea ratei acumulării sau rata investițiilor:
ef t = art + brt + u1t (1)
Rtv = eft • rt = art 3 + brt2 + ua (2)
(V) Ct = (1 – rt ) •Vt • (1 + art3 + brt2) + u3t (3)
Vt = Ct + It (4)
unde:
rt = — = rata acumulării sau a investițiilor;
t
t
r = vt vt 1 = rjtm uj ^ e cr ester e a ye njtu ju j nay Q naj .
VI. Model privind descrierea econometrică a mărimii și dinamicii consumului populației:
Ct = ao + aiVt + a2Ct -i + uit (1)
It = bo + biVt + b 2Vt-i + U2t (2)
(VI) Impt = co + ciVt + C2 Pt + U3t (3)
P = do + di( Vt -Vt-i ) + U4t (4)
Vt = Ct + It + Expt – Impt + Gt (5)
unde: Impt = importul;
Pt = prețul relativ al produselor interne raportat la prețul produselor de pe piața externă; Expt = exportul.
VII. Modelul descrierii spiralei prețurilor (a inflației) și a salariilor:
Itp = ao + aiSt + uit (i)
(VII)
St = bo + biItp + b2Wt + u2t (2)
sau
Itp = ao + aiSt + a2 Ipt-i + uit (i)
(VIII)
S t = bo + biIt p + b2Wt + b3St -i + u2t (2)
unde:
Itp = indicele costului vieții;
St = salariul mediu;
Wt = productivitatea muncii.
Modelele de mai sus au mai mult un rol didactic. Ele pot fi folosite însă atât în scopuri explicative (euristice) sau chiar decizionale. În practica economică, la nivelul economiilor naționale, se folosesc, în general, modele de dimensiuni mari – sute sau chiar mii de ecuații.
Un model cu ecuații multiple descrie, fie totalitatea tipurilor de relații econometrice -relații de comportament economic, de identitate, instituționale sau tehnologice – fie doar anumite tipuri, ca, de exemplu: modelul (II) este format dintr-o ecuație de comportament
sociologic (1), dintr-o ecuație de comportament financiar (2) și dintr-o ecuație de identitate (3). De reținut că într-un astfel de model variabilele endogene pot juca și rol de variabile explicative.
Variabilele endogene sunt cele variabile care apar numai în partea stângă a ecuațiilor, iar cele exogene apar numai în partea dreaptă a acestora. Astfel, modelul (II) este format din trei variabile endogene, Ct, Vt și It și din două variabile exogene, Vt-1 și Gt. Aceste tipuri de modele se construiesc, mai întâi, sub formă structurală. Un model cu ecuații multiple este sub formă structurală atunci când reprezintă descrierea formală a unei teorii economice cu privire la procesul sau sistemul economic analizat. De cele mai multe ori, forma structurală a unui model econometric se deduce din schema logică a dependențelor și interdependențelor dintre fenomenele ce definesc procesul economic descris de model.
De exemplu, modelul (I) poate fi reprezentat sub următoarea formă:
Figura 1
Modelul (VIII) poate fi fundamentat pe o schemă de forma:
[NUME_REDACTAT]
Ipt-i
►
Figura 2
Modelele cu ecuații multiple se pot construi sau pot fi întâlnite sub două forme:
modele cu ecuații simultane;
modele recursive.5
Pecican E., Tanasoiu O., Modele econometrice, Ed ASE, București 2001
Forma structurală și forma redusă a unui model cu ecuații simultane
Un model econometric cu ecuații multiple se elaborează sub formă structurală, adică el reprezintă transpunerea formală a teoriei economice referitoare la procesul economic investigat prin intermediul unui sistem de ecuații.
Forma structurală este forma inițială a modelului, așa cum a rezultat în urma etapei de specificare, reprezintă structura (elemente și conexiuni) procesului descris.
Etapa de specificare constă în alegerea variabilelor endogene și stabilirea numărului de ecuații din forma structurală, alegerea numărului de variabile factoriale considerate determinante pentru evoluția fiecăreia dintre variabilele endogene, stabilirea formei fiecărei ecuații de regresie, definirea relațiilor de identitate, dacă există.
În general, un model econometric cu ecuații multiple descrie fie totalitatea tipurilor de relații econometrice – relații de comportament economic, de identitate, instituționale sau tehnologice – , fie doar anumite tipuri.
Într-un astfel de model, variabilele endogene pot juca rol și de variabile explicative. Variabilele endogene sunt cele care apar numai în partea stângă a ecuațiilor modelului, iar cele exogene apar numai în partea dreaptă a acestora.
Forma generală a unui model este forma în care toate variabilele endogene sunt în același timp și variabile exogene. În general, modelele cu ecuații simultane sunt reprezentate de acele modele cu ecuații multiple în care toate variabilele endogene apar în toate ecuațiile modelului. În unele cazuri particulare, variabilele endogene apar numai în anumite ecuații, nerespectând o anumită regulă, o anumită ordine în succesiunea ecuațiilor modelului. Sub formă generală, un model cu ecuații simultane, în formă structurală, se prezintă astfel: Considerăm n variabile endogene yi, y2, … yn și m variabile exogene xi, x2, … xmpentru care se cunosc realizarile lor în decursul a T perioade. La momentul t, vom avea:
1)
fbnyit +bi2y2t + …+blnynt + ciixit +… + cimxmt = Sit b2iyit +b22y2t + . • -+b2nynt + c2ixit + … + c2mxmt = S2t
bniyit +bn2y2t + . • -+bnnynt + dixit + … + c^mt = Snt
sau, sub forma matricială:
BYt + CXt = St
unde:
B(nxm)
r.
Nu se pot estima matricile B și C sub forma structural (1) variabilele endogene figurând împreună cu exogenele în fiecare ecuație. Dacă vom presupune că B este inversabilă, atunci obținem :
Yt = ( – B -1 C) Xt + B-1 st sau notând A= -B-1C și r|t = B-1 st atunci:
(2) Yt = AXt + r|t, este forma redusă a modelului general cu ecuații multiple. Sub această
formă redusă vom putea estima matricea A.
[NUME_REDACTAT] cateva definiții relative la model în general și la fiecare ecuație în particular:
Un model se spune că este identificat dacă se pot estima toți coeficienții din matricile B și C cu ajutorul coeficienților matricii A;
-l- Un model este supra-identificat atunci când există restricții asupra matricii A;
-l- O ecuație a modelului este identificată atunci când se pot estima toți coeficienții din acea ecuație;
O ecuație a modelului este supra-identificată când singurele restricții care o afectează sunt suficiente pentru ca modelul să fie supra-identificat; -l- O ecuație supra-identificata este și identificabilă în " aproape toate" structurile modelului;
Un model supra-identificat poate conține una sau mai multe ecuații neidentificabile.
Criterii de identificare:
Fie un model cu ecuații multiple care satisface ipotezele precedente. Ecuația i este identificată dacă și numai dacă rangul matrici R=S x Ri este egal cu n1+n2-1. Aceasta este o condiție necesară și suficientă pentru identificare și se numeste condiție de rang.
Pentru ca o ecuație a modelului în forma structural să fie identificată trebuie ca numărul restricțiilor apriori la care sunt supuși coeficienții ecuației sa fie cel puțin n1+n2-1. Această condiție este necesară, dar nu și suficientă și se numeste condiția de ordin.
Fie ca numărul de restricții apriori care afectează ecuația i :
Dacă yi < n1+n2-1, atunci ecuația i nu este identificată;
Dacă yi > n1+n2-1, atunci ecuația i este supra-identificată. Ea este totodată
identificabilă în "aproape toate" structurile modelului;
– Dacă yi = n1+n2-1, atunci ecuația i nu este identificată. . Ea poate fi identificabilă în "aproape toate" structurile modelului6.
Gheorghiță M., Econometrie avansată, Ed. ASE, București ,2010
CAPITOLUL II Piața laptelui în România
2.1 Evoluția pieței laptelui în statele membre ale [NUME_REDACTAT]
Piața agricolă comunitară, a fost supusă, de-a lungul timpului, la numeroase reglementări, în funcție de etapa istorică de dezvoltare a agriculturii, în prezent, caracterizându-se printr-un nivel avansat de simplificare și reducere a măsurilor de intervenție, în vederea creșterii competitivității agriculturii comunitare pe piața mondială și de liberalizare a comerțului internațional. Măsurile de piață au ca scop principal stabilizarea prețurilor pieței. Ele se concretizează într-o serie de instrumente financiare, folosite de [NUME_REDACTAT] pentru o bună funcționare a acestora. Principalele măsuri de susținere a pieței sunt: prețurile de intervenție, subvențiile la export, restituirile la export, protecția la importuri, licențele de import etc. Finanțarea acestor măsuri se face din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (FEGA). Având în vedere importanța laptelui atât ca produs în alimentația umană, cât și rolul pe care îl joacă în economia țărilor membre UE, piața laptelui și a produselor lactate a fost și este una din piețele comune, asupra căreia s-a intervenit cu numeroase reglementări, pentru a putea deveni o piață competitivă la nivel mondial.
Sectorul laptelui este primul sector al producției agricole europene, în expresie valorică reprezentând aproximativ 14% din valoarea acesteia. Industria laptelui din cadrul [NUME_REDACTAT] este renumită pentru calitatea produselor, nu numai pentru celebra brânză ci, în același timp și pentru o gamă variată de iaurturi, smântână și înghețată. UE este un actor principal pe piața mondială a produselor lactate fiind primul exportator pentru numeroase produse din lapte, în special brânză.
Pe plan internațional, sectorul „lapte și produse lactate" este probabil unul dintre sectoarele agricole cele mai distorsionate. Multe țări dezvoltate furnizează subvenții pentru producători, care încurajează producția în exces. În plus, barierele tarifare sunt ridicate, atât în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare, pentru a proteja concurența sectorului produselor lactate. Aceste intervenții pe piețe sunt extrem de dificil de cuantificat, și au consecințe importante asupra diferiților producători și consumatori, atât în țările dezvoltate decât în țările în curs de dezvoltare.
În ultimii 24 de ani, producția mondială totală de lapte a crescut cu 32% în timp ce producția mondială de lapte pe cap de locuitor a scăzut cu 9%. Producția mondială de lapte nu a ținut pasul cu creșterea populației lumii. Declinul în producția mondială de lapte pe cap de locuitor, este rezultatul unor producții mai mici în țările dezvoltate, în timp ce producția de lapte pe cap de locuitor a crescut ușor în țările în curs de dezvoltare în aceeași perioadă. Spre deosebire de țările dezvoltate, unde se constată că producția de lapte tinde să crească, ca urmare a creșterii randamentului pe cap de animal, în țările în curs de dezvoltare creșterea producției se datorează în principal creșterii efectivului de vaci de lapte și a numărului de ferme și nu creșterii productivității.
Europa este principalul producător din lume cu o producție estimată la circa 8.974.458 tone la nivelul anului 2008. Brânzeturile fabricate în Europa reprezintă mai mult de jumătate din producția lumii – 53%. Comparând producția obținută în celelalte zone geografice, observăm că se fabrică brânzeturi preponderent în zonele colonizate de emigranți europeni. Astfel în America de Nord și Centrală se realizează circa 27,85 % din producția mondială, în Australia 2,45%, Asia 7,65%, Africa 4,27%, America de Sud 5,65%.
În spațiul UE, au apărut semnale în legătură cu problemele de pe piața laptelui, începând cu luna mai 2009. Producători din mai multe state europene au protestat față de prețul mic al laptelui, exercitând presiuni asupra guvernelor pentru ajutoare. Franța, susținută de Austria și Germania a cerut comisarului european pentru agricultură măsuri de susținere pentru a face față prețurilor scăzute și volumului redus al exporturilor. Nemulțumirile fermierilor din Franța, Germania, Spania, Belgia, s-au transformat în proteste de stradă denunțând scăderea cu 30% a prețurilor față de anul 2008 (Franța), cerând statului să se implice în susținerea acestui sector (Germania), sau solicitând guvernului să găsească soluții urgente pentru evitarea importurilor de lapte la prețuri scăzute (Spania) ori să intervină în scopul creșterii prețului laptelui (Germania, Franța, Belgia).
În perioada ce a urmat, [NUME_REDACTAT] (CE) a decis să acorde ajutoare producătorilor de lapte pentru a calma nemulțumirile acestora și a continuat să analizeze eventuale practici anticoncurențiale din lanțul aprovizionării cu alimente, în special în sectorul produselor lactate. În cazul în care va constata disfuncții ale concurenței, CE va face uz de prerogativele sale conform Tratatului, urmând ca autoritățile naționale de concurență să acționeze conform competențelor lor.
Laptele este unul dintre principalele produse agricole ale [NUME_REDACTAT]: peste un milion de exploatații produc anual 148 de milioane de tone de lapte, cu o valoare aproximativă de 41 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 14 % din valoarea producției agricole europene7. Peste 60 % din carnea bovină produsă în Europa provine din creșterea animalelor pentru lapte. [NUME_REDACTAT] este pe primul loc în producția mondială de lapte (27 %), înaintea Indiei (20 %) și a [NUME_REDACTAT] (16 %) și cu mult înaintea Oceaniei (5 %). [NUME_REDACTAT], în activitatea de prelucrare a laptelui sunt angajate aproximativ 400.000 de persoane, rezultând o cifră de afaceri globală de ordinul a 120 de miliarde de euro. Laptele crud livrat fabricilor de prelucrare a laptelui este transformat într-o gamă vastă de produse destinate alimentației umane și animale sau industriei. Laptele de vacă este alcătuit, în principal, din apă, lactoză, materie grasă și proteine. Prin separarea materiei grase de proteine, se obțin untul și laptele degresat, care este folosit mai ales la fabricarea de lapte praf degresat și de cazeine.
[NUME_REDACTAT] a Laptelui, Production of cow milk (Producția de lapte de vacă), 2007, http://www.fil-idf.org. [NUME_REDACTAT], L'agriculture dans l'Union européenne – Informations statistiques et économiques 2008 (Agricultura în [NUME_REDACTAT] – Date statistice și economice 2008).
Pentru a efectua o analiză comparativă a efectivelor de vaci și a numărului de exploatații deținute de România și de celelalte țări din UE , am utilizat datele puse la dispoziție de Eurostat pentru anul 2007. Din punct de vedere al efectivelor pe care le deține, România se află pe locul 6 în grupul țărilor membre UE-27, situându-se după Germania, Franța, Polonia, [NUME_REDACTAT] și Italia. La nivelul acestui grup, se observă un proces de reducere a efectivelor, mai accentuat decât în România, și un proces de concentrare a exploatațiilor.
Tabelul nr.1. Comparație între țările membre UE și România referitor la structura efectivului și a exploatațiilor de vaci de lapte (anul 2007)
Sursa:Eurostat, 20i0.
În afara primelor 10 țări, am analizat din același punct de vedere situația Austriei (locul ii), Cehiei (locul i2), Bulgariei (locul i3), Ungariei (locul i4), Slovaciei (locul i5), deoarece România cumpără lapte pentru procesare din aceste țări. Se observă că în aceste țări procesul de concentrare a efectivelor în exploatații de dimensiuni medii și mari a fost mult mai accelerat, numărul total de exploatații s-a redus până aproape de 40 % în Cehia și Bulgaria și aproape de 55% în Ungaria. De asemenea, mărimea medie a exploatației este net superioară celei din țara noastră. Producția medie anuală de lapte pe cap de animal este, cu excepția Bulgariei, dublă față de cea obținută în România. În ceea ce privește situația României se poate observa că există o creștere a numarului de efective de vaci in 2007 fata de 2003 cu aproximativ 3%, această crestere nu a influențat însa și numarul de exploatații care a înregistrat o descreștere 16% în 2007 față de 2003. Mărimea medie a unei exploatații în România are valoarea cea mai mică la nivelul U.E.
2.2 Evoluția pieței laptelui în [NUME_REDACTAT] reprezintă toată gama de acțiuni prin care cumpărătorii și vânzătorii intră în contact prin schimbarea de bunuri și servicii, indiferent de locul unde acestă acțiune se desfășoară. [NUME_REDACTAT], piața lactatelor este considerată ca având potențial de creștere deoarece, în prezent, se înregistrează cel mai scăzut consum de lactate proaspete din [NUME_REDACTAT]. Conform statisticilor, un român consumă în medie 6 kilograme de iaurt anual, de 5 ori mai puțin decât media europeană, și 6,6 litri de lapte pe lună, la jumătate față de media înregistrată pe continent.
Educarea consumatorului român privind importanța consumului zilnic de lapte și produse lactate și crearea unei atitudini pozitive față de acest produs sănătos și natural au fost neglijate în ultimii ani. Alarmați de scăderea îngrijorătoare a consumului, câțiva mari procesatori de lapte, furnizori de echipamente, furnizori de ambalaje și materiale conexe pentru industria laptelui au format o asociație cu scopul declarat de a revitaliza sectorul prin declanșarea unei campanii naționale de educare și promovare a consumului de lapte și produse lactate.
Prin prelucrarea industrială, laptele de vacă nu pierde din constituenții săi, ci dimpotrivă, calitatea igienico-sanitară și valoarea nutritivă a laptelui procesat și a produselor lactate este cea optimă. Piața produselor lactate poate constitui un exemplu în privința schimbărilor survenite în ultimii ani la nivelul producției și distribuției, în sensul apropierii de standardele europene. Mai mult decât în alte domenii ale industriei alimentare românești, în sectorul producției de lapte și produse lactate, legile economiei de piață au acționat nemilos asupra întreprinderilor neperformante. Schimbarea a venit din partea companiilor străine care au pătruns pe piață: gigantul francez Danone (care a preluat o fabrică aparținând Miorița S.A.), Parametru S.R.L. – [NUME_REDACTAT], societate privată cu capital integral grecesc (acționarul majoritar la Combiur S.A., Brailact S.A., Prolacom S.A. Botoșani, Sălaj S.A.), concernul italian Parmalat, [NUME_REDACTAT] din Luxemburg, actualul acționar majoritar de la [NUME_REDACTAT], compania germană Hochland (care a achiziționat o fabrică la Sighișoara și o altă la Sovată), Yasar, al treilea grup industrial ca mărime din Turcia, care activează în domeniul alimentar sub numele de Pinar. Toți aceștia au investit în utilajele și tehnologiile de fabricație pe care le-au achiziționat, instituind pe piața laptelui și a produselor lactate o concurență acerbă. Cu timpul, cele patruzeci de întreprinderi județene de industrializare a laptelui s-au privatizat în proporție de 80%, unele dintre ele ridicându-se la nivelul competiției cu investiții substanțiale.
2.3 Componentele pieței laptelui
Consumatorii, respectiv utilizatorii, constituie componenta cea mai importanta a pietei avand in vedere ca ei exercita in toate cazurile o influenta directa asupra vanzarilor unui produs. Natura si caracteristicile acestora sunt foarte variate in functie de sectorul de activitate, astfel componentele pieței sunt:
2.3.1 Oferta (caracteristici, structură, tendințe, mecanisme de intervenție)
Oferta se afla în strânsa legatura cu cererea, fiind influentata de productie si de costurile de productie. Oferta se refera atât la un anumit volum de bunuri si servicii, cât si la un proces de miscare a acestora de la productie la consum. Componentele ofertei sunt:
2.3.1.1. Producătorii de lapte de vacă
[NUME_REDACTAT], producătorii de lapte de vacă sunt în cea mai mare parte persoane fizice ce dețin 1-2 bovine matcă (vaci de lapte și juninci) și care utilizează aproximativ 41% din laptele produs pentru consum propriu. Creșterea animalelor constituie, alaturi de cultivarea plantelor, a doua componentă a activității din agricultură. Rolul său este important, iar nivelul de dezvoltare atins este o trasatură a unei agriculturi moderne, aptă să satisfacă cerințele de produse animaliere ale diferitelor categorii de consumatori.
Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat în perioada 2001-2009, în jurul valorii de 2500000 capete, din care 1500000 capete efectiv matcă
Tabel nr. 2 – Efective de animale în perioada 2001-2010
Sursa: prelucrare date MADR
Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat în perioada 2001-2009, în jurul valorii de 2500000 capete, din care aproximativ 1500000 capete efectiv matcă. Din analiza datelor din (anexa nr. 1) se observăm că la nivel național există un număr foarte mare de exploatații de bovine matcă, din care aproape 90% sunt exploatații familiale (1-2 capete) ce produc în principal lapte pentru autoconsum. În ultimii 3 ani se observă o scădere în medie cu 1% pe an a numărului de exploatații familiale și o creștere accentuată a numărului exploatațiilor de mărime medie. Față de 2007, în anul 2009 erau cu 16,8% mai multe exploatații de 6-10 capete, cu 27,6% mai multe exploatații de 11 -15 capete, cu 16,5% mai multe exploatații de 16-20 capete, cu 27,6% mai multe exploatații de 21 -30 capete și cu 35,43% mai multe exploatații de 31-50 capete. Această deplasare a structurii dinspre exploatațiile foarte mici spre cele medii se face pe fondul unei ajustări a numărului total de exploatații de bovine matcă, de la 1.052.028 în anul 2007, când în România a început implementarea sistemului cotelor de lapte la 849.851 exploatații în anul 2009, ceea ce înseamnă o reducere a acestora cu
19,2%.
2.3.1.2. Cota de lapte repartizată României: volum, structură, evoluție, grad de utilizare
Sistemul de cotă pentru laptele de vacă este un sistem ce a fost introdus în UE în anul 1984, cu rol de a limita la un anumit nivel producția țărilor membre, astfel încât să nu se mai creeze o supraproducție care să afecteze fermierii prin scăderea prețului de livrare a laptelui.
La nivel național, cota de lapte reprezintă cantitatea totală de lapte de vacă pe care un stat membru al UE poate să o producă pe parcursul unui an de cotă (de la 1 aprilie anul curent la 31 martie anul următor), fără a-i fi impusă o taxă. Implementarea cotei de lapte în România s-a făcut în perioada 2006-2007 și a constat în alocarea, din cota națională de referință, a unei cantități ce urma să fie produsă de fiecare exploatație înscrisă în sistemul de cotă. Primul an de cotă în România a început la 1 aprilie 2007. Cota națională de lapte are două componente:
cota de livrare (reprezentând cantitatea de lapte vândut pentru procesare);
cota de vânzare directă (reprezentând cantitatea de lapte și produse lactate transformate în echivalent lapte, vândute de către fermier direct consumatorului, la piață).
Administrarea cotei de lapte constă în gestionarea corespunzătoare a laptelui produs în sistemul de cotă și în perceperea de taxe în cazul depășirii la nivel național a cantităților de lapte alocate României pentru a fi produse. Activitatea de gestionare și administrare a cotei de lapte se face de către APIA, [NUME_REDACTAT] de Piață, prin birourile regionale.
Obligațiile deținătorilor de cotă (fermierii): comercializarea laptelui, respectiv livrarea laptelui sau vânzarea directă a laptelui și a produselor lactate, se face numai de către deținătorii de cotă, în limita cantităților deținute pe fiecare componentă a cotei individuale de lapte; producătorul de lapte, deținător de cotă cu vânzări directe, ține evidența vânzărilor sale directe pentru fiecare an de cotă într-un document – tip numit Caietul fermierului, elaborat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; producătorul de lapte, deținător de cotă de vânzări directe, are obligația de a transmite autorității competente, după încheierea anului de cotă, înainte de data de 15 mai, declarația anuală, pentru justificarea cantității de lapte și de produse lactate vândute direct;
Obligațiile cumpărătorilor: pentru a opera pe teritoriul României, cumpărătorul de lapte este aprobat de autoritatea competent (APIA) în condițiile în care deține capacitatea informațională compatibilă cu sistemul de administrare a cotei de lapte și se angajează să transmită declarațiile solicitate de aceasta; cumpărătorul are obligația de a înregistra toate cantitățile care îi sunt livrate și de a transmite autorității competente înainte de data de 15 mai a fiecărui an, declarația anuală pentru fiecare producător, care justifică cel puțin cantitatea și procentul de grăsime al laptelui livrat; cumpărătorul are obligația de a înregistra toate cantitățile care îi sunt livrate și de a transmite autorității competente până la data de 25 ale fiecărei luni rapoarte lunare privind cantitățile cumpărate și conținutul de grăsime. În cazul României, în situația în care nivelul cotei naționale va fi depășit, taxa va fi repartizată tuturor producătorilor care au contribuit la depășirea cotei naționale, prin comercializarea în exces față de cotele individuale. Cota națională de referință negociată de România și consemnată de Tratatul de aderare 41 este de 3.245.000 tone (conținut de grăsime de referință 35,93 g/kg).
Tabelul nr. 3. Evoluția cotei de lapte repartizată României și a structurii acesteia în primii 3 ani de aplicare a sistemului în [NUME_REDACTAT] urmare a deciziei de creștere a cotei cu 2% la nivel comunitar pentru anul 2008/2009, cota de lapte a României a fost suplimentată cu aproximativ 61.000 de tone, ajungând astfel la 3.118.140 de tone. România a decis ca întreaga creștere aferentă celui de-al doilea an de cotă să fie direcționată către cotele de lapte pentru livrări. Pe parcursul celui de-al doilea an de cotă au avut loc conversii individuale de cotă, preponderente fiind solicitările de schimbare a cotei pentru vânzări directe în cotă pentru livrări. Astfel, la finele celui de-al doilea an de aplicare a sistemului de cotă de lapte în România, 1.429.140,086 tone erau alocate livrărilor (45,83% din cota națională), în timp ce 1.688.999,914 tone erau alocate producătorilor pentru vânzarea directă a laptelui și produselor lactate (54,17 % din total). Pentru al treilea an de cotă, (respectiv de la 1.04.2009 la 31.03.2010), datorită creșterii anuale de 1% a cotelor naționale, cota națională de lapte repartizată României a fost de 3.159.321,400 tone. Această cotă a fost alocată în proporție de 47,02% (1.485.454,378 tone) pentru livrări și 52,89% (1.673.867,022 tone) pentru vânzări directe. Din analiza datelor rezultă că României i s-a repartizat în al doilea an (2008/2009), o cotă cu 2% mai mare față de primul an iar în cel de-al treilea an o cotă cu 1% mai mare față de cel de-al doilea an de cotă. Observăm o tendință de scădere a ponderii cotei alocate pentru vânzări directe, pe seama creșterii ponderii cotei alocate pentru livrări. În profil teritorial județele în care cota de livrări a fost utilizată cel mai puțin (sub 65%) sunt: Vaslui, Sibiu, Vâlcea, Tulcea, Olt, Sălaj. Observăm tot din analiza datelor din tabel (anexa nr. 2) că numărul total al deținătorilor de cotă a scăzut în al doilea an de implementare a sistemului la 79,5% față de primul an. Numărul celor ce dețin cotă de vânzări directe a scăzut până la 74,8% față de primul an iar al celor ce dețin cotă de livrări a scăzut până la 89,5% față de primul an. Această scădere a avut loc pe fondul unei reduceri de la un an la altul a numărului de exploatații de vaci de lapte, reducere însă mai mică decât a numărului de producători din sistemul de cotă.
Tabelul nr. 4. Utilizarea cotei de lapte repartizată [NUME_REDACTAT]: Baza de date APIA, februarie 2010.
Numărul total de exploatații din anul 2008 a reprezentat 89,9% din cel existent în anul 2007 iar cel din anul 2009 a reprezentat doar 89,95 din numărul de exploatații existente în anul 2008. Conform datelor furnizate de APIA (Tabelul nr.5), au solicitat cotă de lapte pentru anul 2007/2008 un număr 654.006 producători, ceea ce reprezintă 62,12% din totalul exploatațiilor existente la nivel național în anul 2007. Pentru anul de cotă 2008/2009, dețin cotă de lapte 636.365 producători, aceștia reprezentând 67,28% din totalul exploatațiilor existente în anul 2008.
Tabelul nr. 5. Numărul de solicitări de cotă la începutul anului
Sursa: baza de date APIA, februarie 2010.
Din figura nr.3 ce reprezinză grafic distribuția teritorială a cotei de lapte pe teritoriul României, observăm că efectivele cele mai numeroase de vaci de lapte și cotele aferente sunt distribuite în județele Constanța, Botoșani, Iași, Covasna, Brașov, Harghita, Mureș, Sibiu, Alba, Hunedoara, Maramureș, [NUME_REDACTAT].
Conform calculelor producătorii ce au solicitat cotă de lapte mai mică de 5000 kg. dețin 1-2 vaci de lapte iar cei ce au solicitat cotă mai mare de 5000 kg, dețin exploatații mai mari de 2 vaci de lapte. La sfârșitul anului de cotă 2008/2009, conform declarațiilor depuse la APIA de către producători și de către cumpărători (Tabelele nr.6 și 7), au produs lapte în sistemul de cotă numai 503.587 exploatații, reprezentând 79,16% dintre cei care au deținut cotă la începutul anului.
Tabelul nr. 6. Numărul de producători din sistemul de cotă și cantitățile de lapte produse
Sursa: baza de date APIA, februarie 2010
Se poate observa o scădere a numărului total de producători ce au produs în cotă cu 20.49% în 2008/2009 față de 2007/2008. În ceea ce privește cantitatea de lapte produsă în cota aceasta a înregistrat o creștere cu 4.41%.
Tabelul nr.7. Numărul de producători din sistemul de cotă și cantitățile de lapte produse, componenta
vânzări directe (VD)
Sursa: baza de date APIA, februarie 2010
Pe baza analizei datelor din tabelele 6 și 7, putem spune că:
au produs lapte în sistemul de cotă 60,2% din totalul exploatațiilor existente în anul 2007 și 53,24% din totalul exploatațiilor existente în anul 2008;
doar 19% din totalul exploatațiilor existente în anul 2008 livrează lapte pentru procesare;
în anul de cotă 2008/2009, 64,43% din exploatațiile înscrise în mecanismul de cotă au produs lapte în cadrul cotei de vânzare directă iar laptele obținut de la exploatațiile înregistrate în sistemul de cotă reprezintă aproximativ 42% din laptele de vacă total muls;
peste 69% din exploatațiile ce produc lapte în cadrul cotei de livrări sunt exploatații cu 1-2 vaci de lapte.
2.3.1.3. Producția de lapte de vacă realizată în România și destinată procesării
Conform datelor furnizate de INS, în perioada 2006-2009, au fost preluate lunar de la fermele din România și dirijate către procesare cantitățile de lapte de vacă (tone) menționate în Tabelul nr. 8. Datele din tabelul nr.8 se referă la laptele crud de vacă fără a fi suferit vreo procesare sau un tratament fizic, termic sau de altă natură.
Tabelul nr. 8. Producția de lapte de vacă colectat de la ferme pentru procesare (tone)
Sursa: INS, [NUME_REDACTAT] de Industrie nr.12/2009.
Din analiza datelor incluse în tabelul anterior se poate observa:
cantitatea de lapte colectat de la fermele din România și destinat procesării are un caracter sezonier, se înregistrează vârfuri de producție în lunile mai, iunie și iulie și producții mai scăzute în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie;
începând cu anul 2007, cantitatea de lapte colectată scade în fiecare din anii următori, atât în perioadele de vârf cât și în cele de minim, astfel încât, comparând cantitățile anuale, producția colectată în anul 2009 reprezintă numai 92,2% din producția de lapte colectată în 2008 și numai. 85,95% din cea colectată în anul 2007;
producția de lapte colectată de la ferme în anul 2008 reprezintă numai 93,23% din cea colectată în anul 2007.
Această sezonalitate a producției este influențată de climă, de vegetație (se obțin producții mari vara deoarece hrana, în mare parte vegetală, este mai suculentă și mai echilibrată nutritiv), dar și de ciclul biologic al animalului (un ciclu de lactație este în medie de 305 zile), iar pentru a obține o producție constantă este nevoie de un efectiv de minim 50 de capete. Acest lucru este dificil de realizat în România, deoarece:
în 2008, exploatațiile cu 1 – 2 vaci de lapte reprezentau peste 91,33% % din totalul fermelor și dețineau 69,6% din totalul efectivelor;
în 2009, 89,17% din exploatații sunt de mărime foarte mică (1-2 vaci) și dețin 64,31% din efectivele totale de vaci de lapte;
Din producția de lapte de vacă (lapte muls) de 4.712.796.504 litri, realizată în 2008 de cele 945.860 exploatații, 40,6% a fost utilizat pentru autoconsum, 36,2% a fost comercializat direct sub formă de lapte și produse lactate produse în fermă, 21,7% a fost vândut pentru procesare iar 1,5% a fost utilizat în hrana animalelor. Practic, producția ce întră în circuitul comercial, ar trebui să se regăsească în cea monitorizată de mecanismul de cotă, dar calculele arată că doar 70,9% din această cantitate este monitorizată prin sistemul de cotă. Acceptând erorile induse în sistemul de calcul de diferența dintre anul statistic (1 ianuarie -31 decembrie) și anul de cotă (1 aprilie-31 martie ) putem trage următoarele concluzii:
în anul de cotă 2008/2009 s-au produs 2.039.602.681 kg lapte de către cele 503.587 exploatații incluse în sistem, acestea reprezentând 53,24% din totalul exploatațiilor existente în România;
cantitatea de 2.039.602.681 kg lapte produsă în sistemul de cotă reprezintă 40,38% din producția de lapte muls și 70,9% din producția de lapte disponibilă (s-a scăzut autoconsumul);
pe componenta de cotă de vânzări directe (VD) destinată comercializării s-au produs 1.043.262.302 kg lapte, producție la care au participat 324.504 exploatații. Dintre acestea, 287.501 au fost exploatații de 1-2 vaci ce dețineau cotă mai mică de 5000 kg /exploatație și 37.004 exploatații mai mari de 3 vaci, ce dețineau cotă mai mare de 5000 kg/ exploatație;
din totalul celor 324.504 exploatații, 57,09% sunt exploatații de 1-2 vaci și acestea au produs 61,5% din totalul laptelui din cota de vânzare directă;
pe componenta cotă de livrări (destinată procesării sau comercializării ca materie primă pentru procesare) s-au produs 996.340.379 kg lapte, producție la care au participat 179.083 exploatații înscrise în mecanismul de cotă; cantitatea produsă pe această componentă reprezintă 94,8% din laptele total utilizat la procesare;
presupunând că toate cele 82.030 exploatații (8,68% din totalul național) cu efective de minim 3 vaci ar fi înscrise în sistemul de cotă, rezultă din calcul că din cele 179.083 exploatații ce au produs lapte în cota de livrări, 134.057 sunt exploatații de familie (1-2 vaci), reprezentând 74,88% din totalul exploatațiilor ce au livrat lapte iar producția acestui segment ar putea reprezenta aproximativ 30% din cantitatea totală de lapte livrată la procesare.
Pe acest segment al pieței laptelui supus analizei noastre, erau implicați, la data efectuării studiului, 179.083 producători și 450 de cumpărători. Dintre cei 450 de cumpărători (conform datelor APIA), 16 erau persoane fizice autorizate, asociații familiale sau întreprinderiindividuale, 40 erau asociații ale fermierilor, 10 aveau alte forme de organizare iar 384 erau procesatori sau firme ce comercializează lapte pentru procesare.
Laptele este un produs perisabil, motiv pentru care este necesar ca de-a lungul filierei producție – procesare – consum să existe un sistem logistic funcțional care să aibă capacitatea de a oferi consumatorului produsele dorite în cel mai scurt timp, în forma adecvată și la parametrii calitativi ceruți. În perioada de tranziție au avut loc două tendințe distincte în ceea ce priveste producția de lapte: astfel între anii 1989-1997 (cu excepția anilor 1990 si 1992), aceasta a crescut constant (+25%), creștere datorată sporirii accentuate a producției medii (+62%); între anii 1997-2000, odată cu liberalizarea completă a prețurilor și înlăturarea tuturor măsurilor de sprijin pentru producătorul de lapte, a avut loc un declin, atât al producției totale, cât si al producției medii.
*Lapte colectat de unitățile procesatoare de la exploatații agricole și centre de colectare
Tabel nr. 9 – Producția de lapte colectat și produse lactate 2008-2009
2.3.2 Cererea (caracteristici, structură tendințe) 2.3.2.1 Cumparatorii de lapte
Potrivit reglementărilor în vigoare, calitatea de cumpărător de lapte se poate dobândi de către orice agent economic persoană fizică sau juridică odată cu înscrierea în Registrul cumpărătorilor (document de monitorizare a sistemului de cotă de lapte) administrat de APIA. Pot deveni cumpărători operatorii economici ce achiziționează lapte de vacă în vederea procesării sau a revânzării acestuia către unitățile de procesare, în condițiile în care dețin capacitatea informațională compatibilă cu sistemul de administrare a cotei de lapte și se angajează să transmită declarațiile solicitate de autoritatea competentă. Operatorii economici pot exercita activitatea de cumpărare a laptelui numai dacă sunt aprobați și înregistrați, la cererea lor, în Registrul cumpărătorilor, de către autoritatea competentă. Aprobarea cumpărătorului se face în conformitate cu Ordinul MAPDR nr.695/2008. El nu este monitorizat dacă a cumpărat cantitatea cu care s-a înscris în [NUME_REDACTAT], în schimb, are obligația:
de a înregistra toate cantitățile de lapte care îi sunt livrate și de a transmite autorității competente înainte de data de 15 mai a fiecărui an declarația anuală pentru fiecare producător, ce justifică cel puțin cantitatea și procentul de grăsime al laptelui livrat ;
de a efectua analizele conținutului de grăsime din lapte, pentru fiecare producător de la care cumpără lapte;
de a transmite autorității competente până la data de 25 ale fiecărei luni rapoarte lunare privind cantitățile cumpărate și conținutul de grăsime.
Tabelul nr.10. Distribuția pe regiuni a cumpărătorilor de lapte aflați în evidența APIA în anul de cotă (2008/2009)
centrul de colectare, procesatorul poate achiziționa lapte crud de la orice fermier ce deține cotă de livrări. Obligația procesatorului este să declare la APIA de unde provine laptele cumpărat. La finalul anului de cotă 2008-2009 existau în evidențele APIA 450 de cumpărători de lapte
(tabelul nr. 10)
2.3.2.2 Procesatorii de lapte
Aceștia sunt agenți economici ce dețin și exploatează instalații industriale de procesare a laptelui. La finele anului 2008, în evidența INS figurau 510 agenți economici care dețineau codul CAEN 1551 „fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor". Dintre aceștia, numai 481 au fost activi în anul 2008, înregistrând o cifră de afaceri totală a sectorului (exclusiv subvenții) de 3.438.699,938 mii lei și un număr mediu de salariați de 14.814 (Tabelul nr.11).
Tabelul nr. 11. Gradul de concentrare al agenților economici din sectorul „fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor" – anul 2008
Sursa: Baza de date APIA, 2010.
Se observă că primii 50 de agenți economici în ordinea cifrei de afaceri concentrează 68,06% din numărul mediu total de salariați și 84,66% din cifra de afaceri totală a sectorului.
2.3.2.3. Concentrarea unităților de procesare a laptelui
Conform datelor furnizate de INS, în 2002 existau în România peste 870 de întreprinderi de procesare a laptelui, majoritatea fiind foarte mici, din punct de vedere al numărului de angajați (780 de unități cu mai puțin de 50 de angajați), replicând, practic, structura de la nivelul producției primare. Până în anul 2005 numărul unităților de procesare a laptelui cu mai puțin de 50 de angajați a scăzut cu 12% (682 unități) iar numărul celor cu mai mult de 50 de angajați a scăzut cu 23%. Pe măsura apropierii datei aderării la [NUME_REDACTAT], tendința de concentrare și de schimbare structurală în sectorul de procesare a laptelui a devenit din ce în ce mai evidentă, astfel că la finele lunii iunie 2006, conform datelor INS, se înregistrau 361 unități de procesare a laptelui.
Numărul companiilor multinaționale prezente pe piața românească de produse lactate nu este mare raportat la alte industrii însă, cota de piață pe care acestea o dețin este semnificativă. Piața lactatelor prelucrate, estimată în anul 2008 la circa 1,1 miliarde euro, este acoperită de următoarele companii multinaționale: Friesland (subsidiar al [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] din Olanda, în parteneriat cu Napolact); Danone-Producție și [NUME_REDACTAT] Alimentare; [NUME_REDACTAT] (care înclude Dorna SA și [NUME_REDACTAT] și care în anul 2008 și-a schimbat proprietarul intrând in portofoliul Lactalis, cel mai mare producător din Europa pe segmentul lactatelor și al doilea la nivel mondial); [NUME_REDACTAT] SA; TRD-[NUME_REDACTAT] Dairies; SC Covalact SA (care din 2008 a dobândit controlul unic asupra SC Primulact și prin aceasta asupra SC [NUME_REDACTAT]) și care are ca acționar majoritar fondul de investiții private [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] IV.
Aceste companii, cu capital integral străin au realizat 52,73% din cifra totală de afaceri din sectorul de fabricare a produselor lactate și a brânzeturilor în anul 2008. Ordonând după cifra de afaceri realizată în anul 2008, primii 10 agenți economici din acest sector au fost: Danone-Producție, [NUME_REDACTAT] SA , Napolact SA, [NUME_REDACTAT] SA, Albalact SA, [NUME_REDACTAT] Mureș SA, [NUME_REDACTAT] SA, Dorna SA, [NUME_REDACTAT] Dairies srl, Covalact SA. Aceste 10 companii au realizat 55,93% din cifra de afaceri a sectorului din anul 2008 și au angajat 33,66% din numărul mediu de salariați din sectorul de fabricare a produselor lactate și a brânzeturilor. Dintre acestea, numai Albalact este cu capital integral românesc.
Danemarca – 95% dintre procesatorii existenți pe piață sunt organizați în cooperative, [NUME_REDACTAT] fiind operatorul ce deține aproximativ 95% din piața de lapte proaspăt lichid și grupează aproximativ 90% din producătorii locali de lapte (care sunt în total 4600); Arla este prezent și în Suedia (unde este de asemenea cel mai mare procesator), Finlanda, Olanda și
[NUME_REDACTAT].
Portugalia – [NUME_REDACTAT] Alimentares SA este deținut de o asociație de cooperative, concentrând între 65-75% din totalul laptelui crud destinat procesării și între 6070% din totalul vânzărilor de produse lactate către sectorul de retail. Mai există un număr mare de cooperative mai mici ce activează la nivel regional și lucrează cu ceilalți cumpărători de lapte.
Ungaria – Din 12 procesatori ce au deținut în comun o cotă de piață de 85% din totalul laptelui destinat procesării, 2 companii au avut o cotă de piață combinată de 50% din piața totală: Sole-Mizo(26%) și Friesland (24%).
Italia – Din totalul de 30 de procesatori, majoritatea de dimensiune mică, ce activează la nivel regional, numai 2 procesatori operează la nivel național: Parmalat, cu o cotă de piață de 24,7% și Granarolo (un procesator controlat de către un consorțiu de ferme), cu o cotă de
piață de 18,4%.
Finlanda – [NUME_REDACTAT] este deținut în proprietate de către 22 de cooperative ce grupează împreună 10.000 de fermieri. Valio, împreună cu Arla-Ingman deține eproximativ 80% din cifra totală de afaceri a sectorului lactate.
Olanda – [NUME_REDACTAT] (cooperativă ce deține și procesare) deține o poziție importantă pe piața produselor lactate, mai ales pe segmentul produse proaspete și brânzeturi.
Norvegia – Industria de procesare este grupată în 2 mari coopereative: Tine BA, ce deține 85% din piața laptelui destinat procesării și grupează 15800 fermieri și The Q-dairies ce deține restul de 15% din piață și grupează 500 de fermieri.
Franța – Primii 20 de cumpărători de lapte (din totalul de 538) dețin 40% din piața totală de lapte destinat procesării, piață pe care activează 88000 de fermieri. Primii 20 de procesatori dețin 93% din producția de unt și 80% din cea de lapte de băut dar numai 45% din producția de brânză.
2.3.2.4 Preluarea laptelui direct de la fermierii ce dețin cotă de livrări
Achiziția laptelui de face de către procesator în baza unui contract sau a unei înțelegeri verbale. Procesatorul preia zilnic sau la două zile, în funcție de condițiile de păstrare și de cantitate, laptele crud direct de la fermier. Laptele proaspăt muls poate fi păstrat 24-48 de ore în tancuri de răcire și în condiții de igienă controlate. În majoritatea cazurilor, procesatorul este cel care efectuează pe cheltuiala sa transportul și analizele de calitate și de conformitate. Plata laptelui de face de obicei lunar sau în funcție de condițiile stabilite prin contract, în cazul în care acesta există, sau conform înțelegerilor verbale. Conform evidențelor APIA, în anii de cotă 2007/2008 și 2008/2009, un număr de 308.062 producători au livrat lapte direct către procesatori. Din tabelul nr.12 se observă că cei mai mulți producători care au livrat laptele la procesare se află în partea de nord și centru a țării, în regiunile NV, Centru și NE. În regiunea NV, 6 procesatori dintre primii 50 din sector (după cifra de afaceri realizată în 2008) au colectat laptele de la 37,2% din totalul producătorilor deținători de cotă de livrări din regiune.
Nr.total de cumpărători activi în anul de cotă
2008/2009
Procentul din totalul fermierilor care au livrat lapte procesatorilor aflați în primii 50(%)
Nr.procesat ori din primii 50 care activează în regiune
Tabelul nr.12. Distribuția pe regiuni a procesatorilor și a producătorilor ce livrează lapte pentru procesare
[NUME_REDACTAT] Cota de [NUME_REDACTAT]. total producători ce au livrat lapte în anul de cotă 2007/2008 și 2008/2009
H
unea NV (SM, [, BN, CJ, SJ,
(MS, HR, CV, BV,
SB,AB) Regiunea NE (BT, SV, NT, IS, BC, VS) [NUME_REDACTAT](AR,
TM, HD, CS) Regiunea SV (VL, OT, DJ, MH,GJ) | [NUME_REDACTAT] (AG,
PH, DB, IL, CL, GR,
TR, IF) Regiunea SE (VN, BZ, BR, TL, CT)
59.599
Sursa: Calculații pe baza informațiilor de la APIA.
În regiunea Centru, 16 procesatori dintre primii 50 au colectat laptele de la 64,48 % dintre fermierii ce dețin cotă de livrări iar în regiunea NE, 10 procesatori dintre primii 50 au colectat laptele de la 41,21% dintre fermierii ce dețin cotă de livrări.
2.3.2.5 Preluarea laptelui prin centrele de colectare
Un alt mod de preluare a laptelui de la fermier este prin centrul de colectare. Aceste puncte de colectare a laptelui crud sunt folosite mai ales de către fermierii cu exploatații mici, de familie, care predau periodic (de obicei zilnic) cantități mici de lapte. Centrele de colectare sunt dotate cu instalații de răcire și păstrare și sunt în mare parte autorizate sanitar veterinar sau în curs de autorizare.
La sfârșitul anului 2009 existau pe teritoriul României 2384 de centre de colectare, dintre care 1221 autorizate sanitar veterinar și 1163 în curs de autorizare. Centrele de colectare a laptelui pot fi proprietatea unui procesator sau a unei alte persoane fizice sau juridice ce nu are ca obiect de activitate procesarea laptelui. Din totalul de 2384 de centre de colectare, doar 313 sunt independente (proprietarul nu este și procesatorul care prelucrează laptele colectat), acestea putând să vândă laptele oricărui alt procesator de pe piață sau sa lucreze în același timp cu mai mulți procesatori.
În cazul în care centrele de colectare sunt proprietatea unui procesator, acesta figurează ca și cumpărător în evidența APIA, echipamentele de lucru (colectare, păstrare, răcire) ca și personalul aparțin procesatorului. Acest tip de centru de colectare reprezintă în zona respectivă interesele procesatorului în ceea ce privește condițiile de preluare, calitate, preț, mod de plată. Producătorul care a predat aici laptele își primește plata de la procesator. Dacă în zonă nu există alte centre de preluare, producătorul, datorită distanței, nu are posibilitatea de a opta pentru un alt cumpărător. A doua situație este cea în care centrele de colectare aparțin unor persoane fizice sau juridice care colectează laptele și apoi il predau unui procesator. Se întâlnesc cazuri în care un centru colectează pentru mai mulți procesatori (județul Argeș) sau în care colectează numai pentru un singur procesator (în județul Alba, niciunul din cele 71 de centre de colectare autorizate nu aparține vreunui procesator din cei 5 prezenți în județ, chiar dacă 47 dintre aceste centre colectează lapte. Centrele de colectare care nu sunt proprietatea procesatorului dar colectează pentru un anumit procesator, plătesc producătorului prețul oferit de procesator neintervenind în procesul de formare a prețului. În acest caz, procesatorul plătește proprietarului centrului de colectare o sumă fixă pe litrul de lapte colectat sau o sumă fixă lunară pentru serviciul prestat.
În categoria centrelor de colectare ce nu aparțin procesatorului sunt cuprinse și centrele de colectare ce aparțin asociațiilor de fermieri. Deși sunt puține la număr, acestea colectează laptele de la membrii asociației și îl revând unui procesator de care nu sunt dependenți. La nivel regoinal, situația se prezintă conform datelor din tabelul 13.
Asociațiile de fermieri sunt de obicei constituite la nivelul uneia sau mai multor localitati rurale aflate într-un județ sau în 2 județe învecinate. Majoritatea sunt afiliate la cele 4 mari organizații de fermieri ce funcționează la nivel național. Comparând numărul de centre de colectare existente într-un județ, cel mai mare număr de centre de colectare se află in Botoșani (364), Mureș (252), Harghita (283), Cluj (239).
Tabel 13. Distribuția pe regiuni a asociațiilor de fermieri ce au calitatea de cumpărător de lapte și a centrelor de colectare ce aparțin acestora.
Sursa: date ANSVSA, 2010.
2.3.2.6 Achiziția de lapte din spațiul intracomunitar
Fermierii din România produc aproximativ 5,3 miliarde litri lapte de vacă. Din acestă cantitate, este disponibilă consumului uman 4,7 miliarde litri (lapte muls). Pentru autoconsum este utilizat 40,6% din acesta, pentru vânzare directă la piață 37,6% iar pentru procesare 21,7%.
Comparând cantitatea livrată către procesare cu capacitatea maximă de prelucrare a celor 258 de procesatori autorizați sanitar-veterinar în 2009, aceasta ar putea acoperi numai 26% din capacitatea proiectată. Deoarece cantitatea de lapte colectat de la ferme în vedera procesării variază destul de mult între perioada de vară și cea de toamnă-iarnă, cu oscilații de aproximativ 30% între lunile cu cel mai ridicat și cel mai scăzut nivel al cantității de lapte livrat la procesare, se achiziționează lapte lichid din afara țării.
Pentru analiza influenței pe piață a laptelui achiziționat din spațiul intracomunitar am luat în calcul numai cantitățile intrate în țară în anii 2007, 2008 și 2009 cu următoarele tarife vamale pentru produse vrac:
04011090: lapte și smântână sub 1% grăsime, în alte ambalaje (vrac);
04012019: lapte și smântână sub 3% grăsime, în alte ambalaje (vrac);
04012099: lapte și smântână cu peste 3% grăsime, în alte ambalaje (vrac).
8 Regulamentul (UE) nr. 1260/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2010 de publicare, pentru 2011, a nomenclaturii produselor agricole pentru restituirile la export, introdusă de Regulamentul (CEE) nr. 3846/87
Conform conținutului de grăsime, laptele sub 1% grăsime și laptele sub 3% grăsime sunt produse deja procesate, cu un conținut de grăsime normalizat în funcție de cerințe, laptele cu peste 3% grăsime ar putea fi trecut printr-o minimă procesare sau nu. Aceste produse provin de la procesatori sau de la firme ce comercializează lapte procesat. Toate cele 3 tipuri de lapte pot fi prelucrate de procesatorii români ca atare sau în amestec cu laptele achiziționat de la fermierii români. Aceste produse sunt achiziționate din mai multe țări din spațiul intracomunitar după cum este menționat în tabelul nr.14. Datorită cantităților importate în mod frecvent, considerăm că importurile de lapte sub 3% grăsime și cele de lapte cu peste 3% grăsime ce provin din Ungaria, Polonia, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] sunt factori de influență asupra prețului laptelui crud din România.
Tabelul nr.14. Importurile din spațiul intracomunitar de lapte și smântână
Sursa: INS
Analizând datele din tabelul nr.14, observăm că achizițiile din spațiul intracomunitar de lapte cu conținut de grăsime peste 3% au crescut de 4 ori în anul 2008 față de anul 2007 și
de 6,5 ori în anul 2009 față de anul 2007. Pentru laptele cu conținut de grăsime mai mic de 1%, cantitățile importate în anul 2009 sunt de 5,5 ori mai mari decât cele din 2007. Laptele achiziționat din spațiul intracomunitar și care poate substitui la procesare laptele crud este adus pe piața românească de către agenți economici ce au ca obiect de activitate comercializarea unor astfel de produse sau chiar de către procesatori.
2.3.2.7 Consumul mediu annual în [NUME_REDACTAT] perioada 1990-2001, a înregistrat o importantă creștere; 41% comparativ cu alte produse agroalimentare. În structura teritorială consumul de lapte neprocesat a înregistrat niveluri diferențiate si anume: 38% în București, 49% în Transilvania, 60% în Muntenia și 70% în Moldova. În paralel se constată o depreciere calitativă a acestuia.
Consumul de produse lactate a crescut în 2008 fața de 2001 cu 29,02%. Factorii care determină cererea la produsul lapte sunt legați de consumul de lapte în stare proaspătă, alături de cantitățile necesare pentru producerea derivatelor lactate (brânză, unt, lapte condensat etc.). În structura cererii de lapte se constată o pondere mare a autoconsumului (cca 40% din producția totală ), vânzări pe piața liberă (cca 30%) și un procent redus al livrărilor de lapte (cca 20%).
Tabel nr.15 – Consum mediu anual 2001-2008
*la nivelul anului 2010 valorile sunt extimative
Sursa: date prelucrate www.insse.ro
Se poate observa o creștere a consumului de lapte pana la nivelul anului 2009, fața de anul 2001 a existat o creștere cu 20,83%. Această creștere a fost influențată de factori precum : mărimea și compoziția familiei, nivelul educațional și de sănătate, ocupația, vârsta, viața comunitară etc. Determinarea cererii de lapte și produse lactate poate fi reprezentată ca o funcție, materializată prin parametrii acesteia: venituri, prețul produsului respectiv și ale celor de substituție, ratele de schimb etc.
2.3.3. Prețul laptelui
2.3.3.1 Factori ce influențează formarea prețului
Prețul de achiziție a laptelui crud sau „prețul la poarta fermei" este diferit pentru laptele conform față de cel neconform. Având ca bază această diferențiere calitativă, prețul laptelui poate varia de la o regiune la alta a țării și poate fi influențat de mai mulți factori: A) Factori ce influențează în mod direct formarea prețului: • anotimpul când se efectuează tranzacția;
prețul laptelui achiziționat din spațiul intracomunitar și utilizat în fabricație de către procesatorul care este în același timp și importator și cumpărător de lapte de pe piața internă;
sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat, în scopul îmbunătățirii calității produselor de origine animală, pentru atingerea standardelor de calitate din UE.
B) Factori ce influențează în mod indirect formarea prețului:
relația dintre producător și procesator, în funcție de care poate fi posibilă negociera prețului sau a clauzelor tranzacției;
negocierea;
contractul;
piața neagră;
prezența mai multor procesatori pe piața locală (concurența);
La începutul verii, când producția de lapte începe să crească iar laptele scade calitativ (conținut de grăsime), se oferă un preț mai mic iar la începutul toamnei, când cantitatea de lapte oferită spre procesare scade iar laptele are un conținut de grăsime mai ridicat, prețul oferit este mai mare).
0,93 0,7
2
0,6 1,02
0,97
1,05 0,66
0,77
0,77
1,06
Diferențele între cel mai mic și cel mai mare preț mediu lunar la care a fost achiziționat laptele au fost în medie, atât iarna cât și vara, în jur de 0,3 lei/litru. Prețurile menționate în tabelul nr. 16 reprezintă prețul mediu lunar de achiziție a laptelui de la fermă, nu includ subvenția acordată de stat și nici TVA-ul. Se observă că cel mai scăzut nivel al prețului mediu lunar a fost înregistrat în regiunea Sud-Est în luna august 2007 (0,56 lei/l) și în regiunea [NUME_REDACTAT] în luna iulie 2009 (0,66 lei/l).
2.3.3.3. Prețul laptelui achiziționat din spațiul intracomunitar
Prețul laptelui crud la poarta fermei este influențat de prețul laptelui achiziționat de pe piața europeană și utilizat la procesare în fabricile din România. Conform datelor disponibile se achiziționează lapte în special din Ungaria, Polonia, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Începând cu luna februarie 2009, prețurile medii înregistrate în Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria au coborât sub nivelul celor înregistrate în România (Tabelul nr.17), situație ce a continuat până în luna iulie 2009. Din cauza acestor prețuri mai scăzute, chiar și la terminarea perioadei de iarnă, când importurile de lapte reprezentaseră între 15,11% (ianuarie 2009) și 9,8% (martie 2009) față de producția colectată de la fermieri pentru procesare, s-a achiziționat lapte din piața externă.
Tabelul nr.17. Evoluția prețului mediu lunar al laptelui la poarta fermei în România și în țările din care se importă, în anul 2009
Sursa: www.clal.it.
In perioada de vară a anului 2009, cu toate că producția internă era în creștere, importurile au continuat să reprezinte, față de producția internă, un procent aproape dublu față de cât reprezentaseră în aceeași perioadă a anului 2008. Acest fenomen a produs o scădere puternică a prețurilor pe piața înternă (până la 0,66 lei/litru, în medie, în luna iulie 2009, în regiunea Sud, cu 30% mai redus decât în aceeași lună a anului 2008).
In cazul importului, prețul plătit de procesator la poarta fabricii include și costurile de transport, certificare sanitar veterinară și de analiză a calității. In cazul achiziției produsului din România, în afară de prețul plătit la poarta fermei, la care se adaugă bonusurile pentru calitate, procesatorul trebuie să-și acopere cheltuielile cu transportul, cu analizele de conformitate și de calitate, cheltuielile cu rețeaua de colectare a laptelui. In momentul în care aceste costuri unitare adăugate la prețul plătit fermierului depășesc prețul produsului importat, din motive de eficiență, procesatorul optează pentru produsul din import. Același tip de lapte importat din Ungaria a avut un preț mediu între 1,06 lei/l în luna august 2009 și 1,27 lei/l în lunile noiembrie și decembrie 2009. In decursul aceluiași an, prețul mediu lunar de achiziție a laptelui crud de la fermier a variat de la 0,66 lei/l în luna iulie 2009, în regiunea Sud la 1,2 lei/l, în luna decembrie 2009, în regiunea [NUME_REDACTAT]. In medie, prețul plătit fermierilor români pentru un litru de lapte crud de vacă a variat în anul 2009 în funcție de regiune, între 0,78 lei/l-media anuală a prețului de achiziție din regiunea Sud-Est și 0,99 lei/media anuală a prețului de achiziție din regiunea Sud -Vest. Pentru comparație, în anul 2009, laptele achiziționat din Slovacia a avut cel mai mic preț în aprilie (0,98 lei/l) și cel mai ridicat preț în septembrie (1,35 lei/l) iar laptele importat din Ungaria a avut cel mai mic preț în august (1,06 lei/l) iar cel mai ridicat preț în decembrie (1,27 lei/l).
Comparativ cu prețul cel mai scăzut înregistrat în aceeași lună la fermierii români rezultă o diferență de 0,24-0,64 lei/l față de laptele achiziționat din Slovacia și de 0,37-0,5 lei/l față de laptele achiziționat din Ungaria. Diferența între acest preț plătit fermierului român și prețul la care a fost achiziționat laptele din afara țării reprezintă marja în care procesatorul a inclus costurile cu colectarea, transportul și certificarea calității laptelui precum și o parte din profitul său (Tabelul nr.18).
Tabelul nr.18.Comparație între prețul din România cu prețul laptelui achiziționat din Slovacia, [NUME_REDACTAT] 2009 diferența Septembrie 2009 diferența
Preț lapte import Slovacia (lei/l) 0,98 0,24 0,64
' 1,35
Preț lapte fermier România (lei/l) 0,74 0,71
August 2009 Decembrie 2009
Preț lapte import Ungaria (lei/l) 1,06 0,37 1,27 0,5
Preț lapte fermier România (lei/l) 0,69 0,77
Sursa: date INS 2010.
Rămâne strict la latitudinea procesatorului să opteze între a cumpăra lapte din intern sau din import, atât timp cât diferența între cel mai bun preț la import și cel mai bun preț de la intern a variat între 0,24 și 0,64 lei/litru. Pentru transportul laptelui de la fermă la fabrică procesatori înregistrează costuri între 0,05lei/l și 0,2 lei/l.
2.3.4 Analiza fenomenelor economice din piață și identificarea factorilor ce afectează concurența
Într-o economie caracterizată prin creșterea tot mai accentuată a concurenței, competitivitatea devine o condiție pentru existența firmelor producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii. Obținerea competitivității presupune respingerea conservatorismului și imobilismului, respectiv adaptarea permanentă la condițiile pieței și la exigențele consumatorilor.
Trăim o perioadă caracterizată prin "dictatul consumatorului/clientului" în care ofertanții, pentru a fi competitivi, trebuie să se preocupe în permanență de satisfacerea cerințelor acestuia. În consecință, putem afirma că există o puternică inter – relație între calitatea produselor și competitivitate, iar aceasta din urmă reprezintă un motor pentru dezvoltare. Putem defini competitivitatea ca fiind capacitatea de a rezista concurenței pieței. Reforma PAC a adoptat o abordare economică, orientată spre creșterea capacității fermierilor de a reacționa mai bine la semnalele din piață. Subvențiile pentru ferme au fost decuplate în mare măsură de producție, fermierii beneficiind de stimulente pentru a-și dezvolta modele de piață cu un grad mai mare de inovare și bazate pe principiile de afaceri. Pe lângă faptul că sistemul de cote de lapte va înceta să se aplice din 2015, această schimbare de politică reprezintă o provocare majoră pentru sectorul laptelui. În comparație cu fermierii din alte sectoare de activitate, cei din sectorul lapte au un comportament mai puțin flexibil în ceea ce privește ajustarea producției în funcție de schimbările din piață: producția rămâne constantă, neputând fi redusă sau reorientată pe termen scurt, în timp ce costurile ridicate ale investițiilor în instalații și animale productive fac dificilă schimbarea naturii producției.
Având în vedere faptul că laptele este un produs organic cu un grad ridicat de standardizare, fermierii din sector au posibilități limitate de a-și îmbunătății competitivitatea pe piață, prin diversificarea ofertei; singura variantă existentă este orientarea spre producția de tip organic. Măsurile structurale și alte forme de sprijin orientate către fermele individuale nu pot ajuta suficient fermierii din sectorul lapte pentru a face față provocărilor unei piețe comunitare din ce în ce mai liberalizată și mai competitivă sau ale pieței internaționale, pentru o eficiență crescută, va trebui ca aceste ferme să-și îmbunătățească cooperarea între ele. În măsura în care această cooperare creează un plus de eficiență economică și nu are ca efect limitarea concurenței în sector, regulile de concurență permit cooperarea atât între producători, cât și între fermieri și ceilalți actori din piață, în ceea ce privește comercializarea producției de lapte și pe segmentul de procesare.
Mulți dintre marii procesatori de lapte sunt și importatori de lapte. In funcție de condițiile existente pe piețele internaționale, prețul laptelui de import poate concura prețul de producție local, fapt ce afectează formarea prețului pe piața locală. Din analiza datelor și informațiilor utilizate în studiu a rezultat că:
laptele din import este substituibil cu cel de pe piața internă;
în anul 2008, prețul mediu anual pentru laptele livrat la poarta fermei a fost în România de 22,41 euro/100 kg, mult mai ieftin decât cel livrat în aceleași condiții de Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, diferențele variind între 6,66 și 10 euro/100 kg;
în anul 2009 această diferență a variat de la -0,22 euro/100 kg (mai ieftin în Slovacia) la +1,94 euro/100 kg ( mai scump în Cehia);
prețul laptelui din import (la poarta fabricii) este mai mare decât costul de producție local (fapt ce justifică ponderea mică a importului față de producția locală).
2.3.5. Comerțul exterior
Principalii factori care au influențat importul și exportul de lapte și produse lactate sunt:
schimbările petrecute în relațiile comerciale în perioada de pre-aderare a României la [NUME_REDACTAT],
modificările frecvente de politică comercială,
fluctuațiile producției de lapte,
• schimbările de politică macroeconomică, în special cele referitoare la cursul valutar. Importurile de lapte și produse lactate au crescut în perioada 2000-2008 de 10 ori.
Dacă, înainte de aderarea României la [NUME_REDACTAT], ritmul de creștere a importurilor era de 21%, din anul 2006 în anul 2008, ritmul de creștere a importurilor a fost de 111%. În valoarea totală a importurilor, brânza deține ponderea cea mai ridicată, 49%, urmată de lapte, cu o pondere de 25%. De altfel, brânza este produsul care a cunoscut cea mai mare creștere a
importurilor, de aproape 30 de ori. Exporturile de lapte și produse lactate ale României au crescut în perioada 2000-2008 de 4 ori. Laptele este produsul cu ponderea cea mai ridicată în valoarea totală a exporturilor, 67%. Untul, frica și zerul sunt produse cu evoluții oscilante ca valoare a exporturilor.
Tabelul nr.19. Importurile și exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei in perioada 2000-2008
Frică 6 4 4 11 24 4 2 15 55
Zer 0 0 0 0 0 22 399 173 12
Iaurt 3 92 226 33 10 129 1329 2094 2817
Total exporturi lapte si produse 7201 7937 8423 10007 16228 20364 20116 24965 29996
lactate
[NUME_REDACTAT] proaspăt, praf, 9740 10189 11150 10962 7963 8968 11056 48348 61460
condensate
Unt 5968 5257 5160 7370 6592 10375 14829 27248 37186
Brânză 4128 4381 5897 8305 11039 14973 19605 77360 121706
Frică 566 796 1214 1696 2026 2073 2530 4574 6474
Zer 680 852 1107 1798 2834 3457 5323 10093 8099
Iaurt 1739 1470 790 1060 1129 964 3307 9845 11390
Sursa: FAOSTAT
Privite comparativ, atât importurile, cât și exporturile de lapte și produse lactate au crescut în perioada 2000-2008, în ritmuri mai accelerate în ultima parte a perioadei analizate: 20072008. Indicele de creștere a importurilor este mai mare decât cel al exporturilor: 434%, respectiv 149%, în perioada postaderare la UE, ceea ce înseamnă că România a fost o piață favorabilă desfacerii produselor lactate provenind din UE, la prețuri competitive și fără taxe vamale. În concluzie,
funcționarea pieței laptelui din România pe segmentului producător-procesator este constrânsă de reglementările legale în mare masură de politicile UE în domeniu.
producătorii români de lapte se găsesc într-o poziție defavorabilă din punctul de vedere al puterii de negociere, deoarece încheie contracte de livrare în mod individual și nu dețin acțiuni în cadrul industriei din aval, adică în cadrul firmelor procesatoare.
prevederile legii concurenței se aplică integral pe piața laptelui în România (nu există excepții legale pentru sectorul agricol sau agro-alimentar).
Ponderea importurilor fața de laptele colectat de la ferme a înregistrat o creștere în 2009 fața de 2007 de 6 ori mai mare și față de 2008 de 3 ori mai mare (anexa nr. 4).
Total importuri lapte si produse 22821 22945 25318 31191 31583 40810 56650 177468 246315
lactate
CAPITOLUL III
Model econometric al pieței laptelui
3.1 Modelul econometric cu ecuații multiple pe piața laptelui
Pentru a studia piața produselor lactate, vom face ipoteza că cererea de produse lactate este formată din două componente: consumul de lapte în stare proaspătă și cererea de lactate pentru industrializare. Consumatori de produse lactate, indiferent de destinație se întâlnesc pe aceeași piață. Rezulă următorul model econometric în formă structurală al pieței laptelui:
1. Ecuația ofertei de lapte
Ot =aipt-i + a2 +st
2. Ecuația cererii de lactate în stare proaspătă
Cmt = a3pt +a4Vt + a5 + r|t
3. Ecuația cereri de lactate pentru industrializare
Cct = a6pt + a?Ct-i + ag + ut
4. Ecuația de echilibru a pieței
unde:
Cct = cererea de lactate pentru industrializare, se exprimă în funcție de:
– pt – prețul laptelui
– Ct-1 – cerea de lactate pentru industrializare din perioada anterioară Cmt = consum în stare proapătă a laptelui, depinde de :
pt – prețul laptelui
Vt – venitul disponibil
Ot = oferta de lapte, se exprimă în funcție de:
– pt-1 – prețul laptelui din perioada anterioară
ai, i=1, 2, …, 8, sunt parametrii necunoscuți ce urmează a fi estimați Ut, r|t, 8t> – sunt variabile reziduale corespunzătoare Forma structurală a modelului : r Ot =aipt-i + a2 +st
J Cmt = a3pt +a4Vt + a5 + r|t
J Cct = a6pt + a?Ct-i + ag + ut
„ Ot = Cmt + [NUME_REDACTAT] convenabil sa reducem numărul ecuațiilor din model prin înlocuirea variabilei " Oferta de lapte" cu suma cererilor, conform ecuației de echilibru. Obținem astfel modelul:
Cmt + Cct = aipt-i + a2 +st < Cmt = a3pt +a4Vt + a5 + r|t __Cct = a6pt + a?Ct-i + ag + ut
Pentru a studia probabilitățile de identificare ale acestui model econometric al pieței produselor lactate, este de preferat o scriere matricială a modelului. În acest scop introducem o
variabilă auxiliară, Xt =1, Vt. Rezultă următoarea formă matricială a modelului:
Pt-1
[NUME_REDACTAT]-1
Xt
T =
St
modelul devine: AY +BX = *F a cărui formă redusă este:
[NUME_REDACTAT]
/a1a3 a1a6
a1
a4a6 -a3a7 a2a3 + a5a6 – a3a8 -a4a6 a3a7 a2a6 – a5a6 + a3a8 -a4 -a7 a2 – a5 –
Forma redusă a modelului se poate scrie și astfel:
^Cmt = Tnpt-1 + Y12Vt + Y13Ct-1 + Y14 + [NUME_REDACTAT] = Y21pt-1 + Y22Vt + Y23Q-1 + Y24 + nt
pt = Y31pt-1 + Y32Vt + Y33Ct-1 + Y34 + Ut
unde:
■ ; Ti
; Ti
; Ti
T2
1 ; T2 1 ; T ,
Se aplica M.C.M.M.P, în vederea estimării parametrilor y21, Y22, Y23, Y24 și a valorilor estimate ale variabilei Cct. Datele folosite se gasesc în (anexa nr. 4 ) Faza I:
FS : Cmt + Cct = a1pt-1 + a2 + £t
Cmt = -Cct + a1pt-1 + a2 + St
FR : Cct = Y21pt-1 + Y22Vt + Y23C-1 + Y24 + nt
F( 721, f22, 723, 724 ) = min £( Cct – ?21fr-1 – 722Vt – f 23Ct-1 – 724)2
F(f 2l) = 0 -► 2 2(Cct – f 2lPt-1 – f 22V – f 23Ct-l – f24 ) * (- Pt-1 ) = f 212 p2t-i + 722 2Vt Pt-1 + 723
ECt-ipt-i + f 24 2pt-1 = 2CctPt-1
F(f22) = 2 2(Cct – f21Pt-1 – f22V – f23C-1 – f24 ) * ( – Vt) = f212 VtPt-1 + f22 2V2t + f23
2Ct-1Vt + f24 EVt = ECctVt
F(f23) = 0-*. 2 2(Cct – f21Pt-1 – f22Vt – f23Ct-1 – f24 ) * ( – Ct-1) = f 212 Ct-1Pt-1 + f22 2Vt<C-1 +
f 23 2C t-1 + f 24 2Ct-1 = 2CctCt-1
F'(f 24) = 2 2(Cct – f 21Pt-1 – f 22Vt – f 23C-1 – f 24 ) * (-1) = f 212 Pt-1 + f22 2Vt + f23 2Ct-1 + (
n-1) f 24 = 2Cct
de unde rezultă sistemul de ecuații:
r Y212 P2t-1 + Y22 2Vt Pt-1 + Y23 2Ct-1Pt-1 + Y24 2pt-1 = 2CctPt-1 < Y212 VtPt-1 + Y22 2V2t + Y23 2Ct-1Vt + Y24 2Vt = 2CctVt
Y212 Ct-1Pt-1 + Y22 2VtCt-1 + Y 23 2C2t-1 + Y24 2Ct-1 = 2CctCt-1 ^ Y212 Pt-1 + Y22 2Vt + Y23 2Ct-1 + ( n-1)Y24 = 2Cct
Pentru estimarea Parametrilor Y21, Y22, Y23, Y24, și Cct s-a utilizat [NUME_REDACTAT] (anexa nr. 5 ) rezultatele obținute fiind următoarele:
y21= -54.4089 y22= 0.003941 y23= 1.110707 y24= 21.4894
C ct = Y 21Pt-1 + Y 22Vt + Y 23Ct-1 + Y24 = 2193.5
Faza II
Cmt = – Cct + a1pt-1 + a2 + £t
Estimatorii ecuației vor fi
F( â 1, â2 ) = min X ( Cmt – Cct -«1Pt-1 -62 )2
F'(61 ) = 0 2 2( Cmt – Cct -â1Pt-1 -â2 ) *( – Pt-1) = p2t-1 + CctX Pt-1 + â2XPt-1 = XCmtPt-1
F'(62 ) = 0 -► 2 2( Cmt – Cct -â1Pt-1 -62 ) *( -1 ) = Pt-1 + Cct + â2(n-1) = XCmt
Avem sistemul de ecuații :
â 1Z P2t-1 + C ctZ Pt-1 + â2ZPt-1 = ZCmtPt-1 â £ Pt-1 + Cct + â2(n-1) = XCmt
Calculele s-au efectuat cu ajutorul [NUME_REDACTAT] (anexa nr.6) rezultând urmatoarele valori:
â 1 = 131.356 â2 = 353.792
C mt = – C ct + â 1Pt-1 + â 2 + 5t = 2062.6
Procedăm în mod analog Pentru ecuația :
FS : Cmt = a3pt +a4Vt + a5 + nt , ecuația coresPunzătoare în forma redusă este :
FR : pt = y31pt-1 + y32Vt + Y33Ct-1 + y34 + aPlicam M.C.M.M.P. in două faze și
obținem :
Faza I
F( f 31, f 32, f 33, f 34 ) = min 2( Pt – f 31Pt-1 – f 32V – f 33C-1 – f 34)2
F(731) = 0 -► 2 2(pt – 731pt-1 – 732Vt – 733Q-1 – 734 ) * (- pt-1 ) = 7312 p2t-1 + 732 2Vtpt-1 + 733 ECt-1pt-1 + 734 2pt-1 = 2ptpt-1
F'(f 32) = 0-^ 2 2(pt – 731pt-1 – 732V – 733Q-1 – 734 )* ( – Vt) = 7312 Vtpt-1 + 732 2V2t + 733 2Ct-1Vt + 734 2Vt = 2ptVt
F'(f 33) = 0-^ 2 2(pt – 731pt-1 – 732Vt – 733Q-1 – 734 )* ( – C-1) = 7312 Ct-1pt-1 + 732 2VtCt-1 + 733 2C2t-1 + 734 2Ct-1 = 2ptCt-1
F'( 734) = 0-^ 2 2(pt – 731pt-1 – 732Vt – 733Q-1 – 734 )* (-1) = 7312 pt-1 + 732 2Vt + 733 2Ct-1 + ( n-1) 734 = 2pt
de unde rezultă sistemul de ecuații:
7312 p2t-1 + 732 2Vt pt-1 + 733 2Ct-1pt-1 + 734 2pt-1 = 2ptpt-1 I 7312 Vtpt-1 + 732 2V2t + 733 2Ct-1Vt + 734 2Vt = 2ptVt | 7312 Ct-1pt-1 + 732 2VtCt-1 + 733 2C2t-1 + 734 2Ct-1 = 2ptC-1
7312 pt-1 + 732 2Vt + 733 2Ct-1 + ( n-1) 734 = 2p
Pentru estimarea parametrilor 731, 732, 733, 734, și pt s-a utilizat programul Excel (anexa nr. 7) rezultatele obținute fiind urmatoarele:
Y31= 0.775037 732= 0.000515 733= -0.00991 734= 1.904082
P1 = pt – p t = 0
Pt = 731pt-1 + 732Vt + 733Ct-1 + 734 = 9.111
Faza II – Cmt = a3pt +a4Vt + a5 + nt
Estimatorii ecuației vor fi F( â 3, â4, â5 ) = min X ( Cmt – ^pt – – £5 )2
F'(â3 ) = 0 -► 2 2(Cmt – â3pt – â4Vt – â5) *( – pt) = p2t + Vtpt + â5^pt = ZCtp
F'(â4 ) = 0 -► 2 2(Cmt – â3pt – â4Vt – §5) *( -Vt ) = §3! Vtpt + V2t + §52Vt = XCmtV F'(â5 ) = 0 -► 2 2(Cmt – §3pt – §4Vt – §5) *( – 1 ) = §3l pt + §42 Vt + §5( n-1 ) = XCmt
Avem sistemul de ecuații:
' §3^ p2t + §4Z Vtpt + §5^pt = ZCmtpt – â3l Vtpt + §42 V2t + §52Vt = XCmtVt â 3Z pt + § 42 Vt + §5( n-1 ) = XCmt
Calculele s-au efectuat cu ajutorul programului Excel (anexa nr. 8) rezultând urmatoarele
valori:
§3 = -84.535099 â 4 = 0.05990015 §5 = 228.915257
Cmt = §3pt + §4Vt + §5 = 2102.8
Pentru ecuația 3 aplicam M.C.M.M.P. și obtinem estimatorii ecuației care vor fi: Cct = a6pt + a7Ct-1 + a8 + ut
F( §6, ây, Y8 ) = min X ( Cct – §6Pt – Y7Q-1 – âg )2
F'(â 6 ) = 0 -► 2 2(Cct – Y6Pt – YyCt-1 – Yg )*( – Pt) = P2t + YyX Ct-1Pt + YgXPt = XCctPt
F'(Y7 ) = 0 -► 2 2(Cct – Y6Pt – YyCt-1 – Yg) *( -Ct-1 ) = Y6X Ct-1Pt + Yy2 C2t-1 + Yg2Ct-1 = XCctC-1
F'(Y g ) = 0 -► 2 2(Cct – Y6Pt – YyCt-1 – Yg) *( – 1 ) = Pt + Yy2 Ct-1 + Yg( n-1 ) = XCct Avem sistemul de ecuații:
" Y6X P2t + YyX Ct-1Pt + YgXPt = XCctPt
i Ct-1Pt + Y72 C2t-1 + â82Ct-l = XCctCt-1 Y6X Pt + Y72 Ct-1 + Y g( n-1 ) = XCct
Calculele s-au efectuat cu ajutorul [NUME_REDACTAT] (anexa nr. 9) rezultând urmatoarele valori:
Y6= -31.454893 Y7= 1.03961493 Y8= 27.1084116
C ct = Y 6Pt + Y7Ct-1 + Yg = 2193.5
Pentru ecuația din FR : Cmt = y11Pt-1 + y12Vt + y13Ct-1 + y14 + st au fost estimați Parametrii y11, y12, y13, y14 cu ajutorul [NUME_REDACTAT] ( anexa nr. 10) rezultatele generate au fost:
y11= -51.2725 y12= 0.001841 y13= 1.098617 y14= 14.63339
C mt = Y 11Pt-1 + Y 12Vt + Y13Ct-1 + Y14 = 2108.80
MultiPlicatori măsoară efectul Pe care în suPortă o variabilă endogenă cu o modificare unitară a veriabilei exogene:
Cmt = a3Pt +a4Vt + a5 + r|t
– a3 – o creștere cu o unitate a Prețului determină o reducere cu 84,54 [NUME_REDACTAT] a cereri, dacă Y3 este un estimaror bun, atunci când toate celelalte condiții rămân neschimbate.
– a4 – o creștere cu o unitate a venitului disPonibil determină o sPorire cu 0.0599 [NUME_REDACTAT] a cererii Pentru laPte în stare ProasPătă din Perioada analizată
Cct = a6Pt + a7Ct-1 + ag + ut
– a6 – o creștere cu o unitate a Prețului din Perioada curentă determină o scadere cu 31.454 [NUME_REDACTAT] a cereri de lactate Pentru industrializare
– a7 – o creștere cu o unitate a cereri de lactate Pentru industrializare din Perioada anterioară determină o creștere cu 1.0396 [NUME_REDACTAT] a cereri de lactate Pentru industrializare
Cmt + Cct = a1Pt-1 + a2 +st
– a1 – o creștere cu o unitate a Prețului din Perioada anterioră determină o creștere a ofertei totale cu 131,356 [NUME_REDACTAT], dacă consideram că ceilalți Parametrii ai ecuației ramân constanți
In vederea estimări valorilor probabile a cereri de lactate în stare proaspătă vom ține cont de factori care influențează cererea și anume : prețul laptelui din perioda curentă și venitul disponibil al gospodăriei.
In acest caz dacă venitul gospodăriei și prețul vor lua următoarele valori:
An 2011 2012 2013 2014 2015 2016
pt 1.748 1.9401 2.1322 2.3243 2.1243 1.9326
Vt 2633.74 2844.173 3054.606 3265.039 3098.087 3101.092
în medie, cerea de lactate în stare proaspătă este egală cu:
CPmt6= a3pt n+v,1 +a4Vt n+v,2 + a5 n+v,0
Cpmte n+v = estimația punctuală a valorii de prognoză pentru variabila [NUME_REDACTAT] n+v = valoarea reală a variabilei Cmt în momentul de prognoză (n+v)
Pentru parametrul a5 îl considerăm constant, Cmt previzionat va fi: Cpmt 1/2011 = – 84.535 * 1.748 + 0.00599 * 2633.74 +228.915 = 96.92392 Cpmt 1/2012 = -84.535*1.9401 + 0.00599*2844.173 + 228.915 = 81.94524 Cpmt 1/2013 = -84.535*2.1322 + 0.00599*3054.606 + 228.915 = 66.96656 Cpmt 1/2014 = -84.535* 2.3243 + 0.00599*3265.039 + 228.915 = 51.98788 Cpmt 1/2015 = -84.535*2.1243 + 0.00599*3098.087 + 228.915 = 67.89484 Cpmt 1/2016 = -84.535*1.9326 + 0.00599*3101.092 + 228.915 = 84.1182
In vederea estimării intervalului de încredere pentru această valoare probabilă este necesară calcularea dispersiei acestei valori cu ajutorul relației:
s2u ="^—I (Cmt – Cmt)2= 422'1547 = 60.30782
u mt mt
s = s2u [1+ X'v (X'X)-1Xv)] Scpmte = 33.6239
Intervalul de încredere a prognozei cereri de lactate în stare proaspătă, estimat cu un prag de semnificație a = 0.05, pentru care valoarea ta , preluată din tabelul distribuției Student, este t0 05;10 = 2.228 se va calcula cu ajutorul relației:
P[cPmte – ta* ScPmte < CPmte < Cmte + ta* S^mte] = 1 ~«
P [33.6239- 2.228*90.622 < 96.9239 < 33.6239 + 2.228*90.622] P[22.00985 < 96.9239 < 108.537949] =1 – 0.05 = 0.95
In concluzie cu un prag de semnificație de 5% , cererea de lactate în stare proaspătă va fi cuprinsă între 22.00985 și 108.537949 pentru perioada 2011-2016.
CAPITOLUL IV – Concluzii și propuneri
Sectorul industrializării laPtelui de vacă e organizat în [NUME_REDACTAT] trei segmente distincte: fermieri (Producători), Procesatori de laPte si distribuitori de Produse lactate. Cele trei segmente rePrezintă structura Pe verticală a industriei Produselor lactate. Lucrarea de față analizează relația dintre segmentul Producator și segmentul Procesator. LaPtele de vacă constituie Peste 90% din Producția totală de laPte din România, la nivelul anului 2009. AsPectul sPecific sectorului Producției și industrializării laPtelui în România este fragmentarea Puternică existentă la nivelul Producătorilor (România deține cel mai mare număr de exPloatații de vaci de laPte din EuroPa), Precum și Ponderea foarte mare a exPloatațiilor de familie (cca. 90% din numărul total de exPloatații sunt de 1-2 vaci). Din acest motiv, Producția de laPte realizată la nivel național este în ProPorție de 40% destinată autoconsumului, 36% destinată vânzării directe și doar 22% din Producție ajunge la Procesare. De asemenea, datorită Ponderiii foarte mari a exPloatațiilor de familie, nu se Poate realiza un management eficient al exPloatațiilor iar Producția de laPte colectată [NUME_REDACTAT] are un Puternic caracter sezonier, cu valori mai ridicate în timPul verii și cu aProximativ 30% mai scăzute în anotimPul rece. În mod evident, fenomenul de fragmentare a sectorului de Producție conduce la o scădere a Puterii de negociere a fermierilor, aceștia fiind Practic nevoiți să accePte Prețul oferit de Procesatori. Două asPecte suPlimentare concură la accentuarea acestei asimetrii în Puterea de negociere:
laPtele crud este un [NUME_REDACTAT], cu Posibilitați limitate de stocare;
sistemul cotelor de Producție, care limitează numărul de Potențiali cumParători la acei agenți (Procesatori, achizitori indePendenți etc.) care Pot fi aProbați de autoritatea comPetentă în condițiile în care dețin caPacitatea informațională comPatibilă cu sistemul de administrare a cotei de laPte și se angajează să transmită declarațiile solicitate de aceasta.
Sistemul de cota este obligatoriu de aPlicat odată cu aderarea Romaniei la Uniunea EuroPeană (UE). Autoritatea cu rol de distribuire și suPraveghere a cotei naționale de laPte este Agenția de Plăți și [NUME_REDACTAT] Agricultură (APIA). Modalitatea de aPlicare aleasă de APIA [NUME_REDACTAT] conduce la o Puternică fragmentare regională a Pieței laPtelui. Două asPecte conduc la aceasta:
1. producătorii nu pot vinde laptele unui procesator decât dacă dețin cotă de livrări,
iar la rândul său, cumPărătorul trebuie să fie înregistrat în sistemul de cotă de laPte. Deschiderea unui Punct de colectare autorizat necesită un anumit efort financiar și logistic. În consecință, se creează Premizele unei regionalizări induse de legislație dar nu se Pot exclude și [NUME_REDACTAT] anticoncurențiale. Din analiza distribuției rețelelor de centre de colectare a laPtelui, se observă că marii Procesatori sunt localizați mai ales în zonele cu Potențial ridicat de Producție de laPte. Chiar dacă la nivel regional nu există suPraPuneri regionale semnificative ale acestor rețele, la nivel județean, cu mici excepții, există cel puțin 2 procesatori care colectează laptele prin centre autorizate sau în curs de autorizare. 2. producătorii de lapte care dețin o cotă individuală de producție trebuie să utilizeze cel puțin 85% din aceasta în anul de cotă curent, în caz contrar, cota li se va diminua corespunzător în anul următor. Pentru a evita aceasă situație, fermierii acceptă să își vândă laptele chiar dacă prețul oferit de procesatori nu este cel așteptat. Problema asimetriei în puterea de negociere dintre fermieri și procesatori se regăsește într-o oarecare masură și la nivel european, cu diferența majoră că în alte țari membre ale UE producătorii de lapte sunt și acționari la societățile comerciale de tip procesator. Acest aranjament industrial are ca scop creșterea puterii de negociere a fermierilor prin suprapunerea de interese cu cele ale procesatorilor. [NUME_REDACTAT] este dificil să se realizeze această structură, deoarece procesatorii sunt societăți comerciale cu capital privat și cu acționar unic sau majoritar. Mecanismul de certificare a laptelui are un rol important în formarea prețului deoarece sunt diferențe semnificative de preț între laptele conform și laptele neconform. Deoarece există doar câte un singur laborator de certificare aparținând [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și de [NUME_REDACTAT] (DJSVSA) din fiecare județ, multe certificări au loc în laboratoarele din proprietatea procesatorilor (care au și rol de cumparatori). Această situație poate conduce la o poziție de avantaj a procesatorului față de fermier. Atât laptele conform cât și laptele neconform se folosesc în procesul de producție, cu diferența majoră că produsele din lapte conform, realizate în fabrici autorizate, pot fi vândute atât pe piața locală, cât și pe piața comună, iar produsele din lapte neconform se pot vinde numai pe piața locală. Cele doua tipuri de lapte se pot procesa separat sau fără separare, caz în care produsele rezultate se pot vinde numai pe piața internă. Intervenția statului – până la 31 decembrie 2009 statul a acordat o subvenție (0,3 lei) pe litrul de lapte conform livrat la procesare. In anul 2010 s-a acordat un sprijin financiar direct, fermierilor care au livrat lapte pentru procesare în anul de cotă 2008/2009, în funcție de cantitatea livrată în perioada menționată. Această formă de sprijin nu e susceptibilă să influențeze în mod direct formarea prețului. O situație în care s-ar putea întâmpla o ajustare a prețului în sensul micșorării lui este aceea în care fermierul folosește sprijinul primit pentru mărirea producției de lapte, iar acest excedent nu își găsește cerere pe piață, caz în care fermierul ar fi nevoit să micșoreze prețul. LaPtele din imPort -mulți dintre marii procesatori de lapte sunt și importatori de lapte. In funcție de condițiile de pe piețele internaționale, prețul laptelui de import poate concura prețul de producție local, fapt ce afectează formarea prețului pe piața locală. Din analiza datelor și informațiilor utilizate în studiu a rezultat că:
laptele din import este substituibil cu cel de pe piața internă;
în anul 2008, prețul mediu anual pentru laptele livrat la poarta fermei a fost în România de 22,41 euro/100 kg, mult mai ieftin decât cel livrat în aceleași condiții de Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, diferențele variind între 6,66 și 10 euro/100 kg;
în anul 2009 această diferență a variat de la -0,22 euro/100 kg (mai ieftin în Slovacia) la +1,94 euro/100 kg ( mai scump în Cehia);
prețul laptelui din import (la poarta fabricii) este mai mare decât prețul de producție local (fapt ce justifică ponderea mică a importului față de producția locală).
funcționarea piaței laptelui din România pe segmentul producător-procesator este constrânsă de reglementările legale, în mare masură de politicile UE în domeniu.
producătorii români de lapte se găsesc într-o poziție defavorabilă din punctul de vedere al puterii de negociere, deoarece încheie contracte de livrare în mod individual și nu dețin acțiuni în cadrul industriei din aval, adică în cadrul firmelor procesatoare.
prevederile legii concurenței se aplică integral pe piața laptelui în România (nu există excepții legale pentru sectorul agricol sau agro-alimentar).
Din punct de vedere al funcționării mecanismelor specifice acestei piețe, considerăm utile următoarele recomandări:
Pentru a atrage cât mai mult din laptele produs către industria de procesare și prin aceasta reducerea importului, ar fi necesar un sistem de verificare a conformității laptelui ce provine din exploatațiile mici și foarte mici, de către o terță parte ce nu este implicată în tranzacție, înainte ca laptele să fie preluat de centrul de colectare;
Informarea lunară (cu date agregate, furnizate de INS) atât a fermierilor cât și a procesatorilor, asupra prețurilor de achiziție în toate regiunile țării;
Monitorizarea cumpărătorului dacă a preluat cantitatea de lapte cu care a fost înscris în sistemul de cotă. Deoarece fermierul nu poate livra la fabrică decât dacă este deținător de cotă, iar pentru asta trebuie să fie înregistrat în portofoliul de clienți a unei fabrici, în momentul în care procesatorul nu mai vrea să-i preia laptele, fermierul nu-și mai poate realiza cota, fiind penalizat în anul următor;
Un contract cadru care să-i ajute pe fermieri să evite clauzele ce i-ar dezavantaja în tranzacțiile de vânzare a laptelui;
Ar fi utilă negocierea prețului laptelui la trei luni ( în momentul de față se negociază un preț al laptelui la începutul verii (luna mai când este producția cea mai mare, prețul este mai mic) și un preț la începutul toamnei (octombrie);
Sprijinul pe unitate de produs să fie înlocuit cu sprijinul pe exploatație, corelat cu performanțele acesteia;
ar fi necesară o bursa a cotei de lapte;
la vinderea cotei (transferul permanent) să se verifice pe teren dacă vânzătorul mai deține animalele pentru care a primit cota iar cumpărătorul să dovedească mărirea efectivelor.
Cooperativele care funcționează în UE nu cad sub incidența legii concurenței dacă nu dețin o cotă de piață peste 5% și o CA mai mare de 40 milioane euro la nivel european. În cazul în care agenții economici din sectorul agricol primar nu depășesc o anumită cotă de piață și nu realizează o CA care să depășească un anumit plafon, putem încuraja asocierea producătorilor de lapte în vederea reducerii asimetriei puterii de negociere dintre aceștia și procesatori.
BIBLIOGRAFIE
Bourbonnais, R., Econometrie, [NUME_REDACTAT], Paris, 1998
Cretu A., Fundamentele teoretice ale econometriei Note de curs, Editura ASE, București, 2005
Dobrescu, E., Tranziția în România – abordări econometrice, [NUME_REDACTAT],
București, 2002
Dorin, J., Modelare econometrie și prognoză, note de curs, București, 2001
Gâf-Deac, I., Econometrie, [NUME_REDACTAT] România de mâina, București, 2007
Gheorghiță, M., Pătărlăgeanu, S. R., Econometrie, Editura ASE, București, 2006
Gheorghiță, M., Econometrie avansată, Editura ASE, București, 2010
Giraud R , Chaix N., Econometrie , Editura. P.U.F. , Paris , 1989
Harja E., Statistica si econometrie , [NUME_REDACTAT] Matera, Bacau, 2009
Iacob, A.I., Tănăsoiu, O., Modele econometrice Volumul I, Ed. II rev., Editura ASE, București, 2005.
Iacob, A. I., Econometria consumului populatiei, Editura ASE, București 2004
Orzan G., Sisteme de previziune a cererii populatiei de bunuri de consum, Editura ASE., București 1998
Pecican E., Tanasoiu O., Modele econometrice, Editura ASE, București, 2001
Tudorel, A., The corruption an economic and social analysis, [NUME_REDACTAT],
[NUME_REDACTAT] nr.1 – Structura exPloatațiilor agricole ce dețin bovine matcă în [NUME_REDACTAT] nr.2 – Gradul de utilizare a cotei de laPte Pentru anii 2007/2008 și 2008/2009, la nivelul județelor [NUME_REDACTAT] nr. 3 – Analiza imPorturilor de laPte – ImPorturile lunare de laPte din sPațiul intracomunitar și Ponderea acestora față de laPtele colectat de la ferme (livrat la fabrici)
Anexa nr. 4 – Date statistice folosite în extimarea Parametrilor modelul cu ecuații multiPle -Piața laPtelui în [NUME_REDACTAT] nr. 5 – [NUME_REDACTAT] yY21, yY22, yY23, yY24 Anexa nr. 6 – [NUME_REDACTAT] Y1, Y2 Anexa nr. 7 – [NUME_REDACTAT] yY31, yY32, yY33, yY34 Anexa nr. 8 – [NUME_REDACTAT] Y3, Y4, Y5 Anexa nr. 9 – [NUME_REDACTAT] yY11, yY12, yY13, yY14 Anexa nr. 10 – [NUME_REDACTAT] Y6, Y7, [NUME_REDACTAT] exploatațiilor agricole ce dețin bovine matcă în România
1-2 capete 3-5 capete 6-10 capete 11-15 capete 16-20 capete 21-30 capete 31-50 capete 51-100 capete > 100 capete [NUME_REDACTAT] exploatații 1-2 capete, în total Pondere exploatații >50 capete, în total
Sursa: INS, (https://statistici.insse.ro/).
Gradul de utilizare a cotei de lapte pentru anii 2007/2008 și 2008/2009, la nivelul județelor [NUME_REDACTAT] cotei în 2007/2008 (%) Utilizarea cotei în 2008/2009 (%)
Vânzări directe [NUME_REDACTAT] directe [NUME_REDACTAT] 82,69 70,82
Prahova 79,65 61,26 75,95 151,94
Dolj 92,59 67,52 61,30 133,18
Mehedinți 99,01 81,12 83,10 105,06
Giurgiu ' 89,41 102,59 72,56 95,03
Brăila 82,92 69,66 86,28 94,93
Covasna 84,35 76,98 87,60 86,58
Hunedoara 76,56 78,29 79,19 86,04
Arad 94,99 71,82 89,19 85,46
Bistrița-năsăud 85,98 73,32 112,22 85,19
Timiș ' 81,53 67,34 91,10 84,04
Satu mare 92,73 74,63 74,14 83,67
Mureș 85,64 82,20 64,77 82,86
Alba 84,57 79,35 73,96 82,61
Botoșani 86,46 79,98 95,96 81,87
Brașov 80,94 73,86 88,34 81,39
Călărași 78,74 77,26 71,74 80,06
Ilfov 77,68 46,98 78,96 79,49
Ialomița 91,17 69,44 75,55 78,37
Suceava 88,19 74,53 76,01 76,63
Cluj 83,71 72,62 40,32 76,00
Vrancea 80,83 68,12 57,14 75,95
Neamț 72,72 68,91 83,23 75,64
Maramureș 89,87 63,58 107,82 74,93
Argeș 82,62 72,31 56,96 74,36
Harghita 87,34 66,23 72,55 73,77
Buzau 89,62 59,23 82,28 73,49
Teleorman 90,82 77,41 75,15 72,82
Bihor 90,28 70,54 93,52 72,38
Bacău 88,93 57,62 73,29 71,21
Constanța 91,30 55,70 98,16 69,95
Galați ' 79,71 68,67 75,18 68,46
Caraș-severin 93,70 51,16 93,30 66,97
Iași 84,47 69,16 76,92 66,93
Dâmbovița 84,85 76,44 54,98 65,59
Gorj ' 81,84 76,42 68,80 65,16
Vaslui 81,74 50,71 64,81 64,05
Sibiu 90,72 62,23 94,42 61,84
Vâlcea 73,22 62,57 42,18 59,39
Tulcea 88,46 53,17 85,13 59,17
Olt 85,18 49,29 39,25 58,79
|Sălaj 95,26 54,90 57,62 58,69
Anexa nr. 3 Analiza importurilor de lapte
Importurile lunare de lapte din spațiul intracomunitar și ponderea acestora față de laptele colectat de la ferme (livrat la f abrici)
Lapte colectat Lapte și Lapte și Lapte și [NUME_REDACTAT] importuri Total lapte pentru Pondere importuri față
de la ferme (to) smântână <1% smântână <3% smântână >3% importuri (to) față de colectat (%) procesare (to) de total lapte pentru
grăsime (to) grăsime (to) grăsime (to) procesare (%)
Ian.07 79645 0 269,864 1964,267 2234,131 2,81 81879,13 2,73
Feb. 77721 102,86 3723,846 507,991 4334,697 5,58 82055,7 5,28
Mar. 91143 0 3996,999 602,18 4599,179 5,05 95742,18 4,80
Apr. 93423 0 3305,68 632,06 3937,74 4,21 97360,74 4,04
Mai. 111043 24,665 1972,113 661,653 2658,431 2,39 113701,4 2,34
Iun. 111378 73,72 1908,673 576,24 2558,633 2,30 113936,6 2,25
Iul. 111970 24,62 2011,642 401,448 2437,71 2,18 114407,7 2,13
Aug. 103055 148,749 2054,123 669,485 2872,357 2,79 105927,4 2,71
Sep. 102240 0 1872,066 533,832 2405,898 2,35 104645,9 2,30
Oct. 98845 0 2031,27 390,184 2421,454 2,45 101266,5 2,39
Nov. 83371 322,66 1929,341 94,062 2346,063 2,81 85717,06 2,74
Dec. 80263 278,28 1790,343 797,934 2866,557 3,57 83129,56 3,45
Ian.08 81303 607,657 1487,963 2265,824 4361,444 5,36 85664,44 5,09
Feb. 81892 287,31 785,586 3758,887 4831,783 5,90 86723,78 5,57
Mar. 83911 268,142 1986,628 3956,964 6211,734 7,40 90122,73 6,89
Apr. 86289 263,881 472,382 2939,08 3675,343 4,26 89964,34 4,09
Mai. 112646 139,58 675,695 2087,89 2903,165 2,58 115549,2 2,51
Iun. 109069 450,44 93,736 1842,876 2387,052 2,19 111456,1 2,14
Iul. 101824 234,24 3,953 173,469 411,662 0,40 102235,7 0,40
Aug. 94175 304,07 71,133 417,503 792,706 0,84 94967,71 0,83
Sep. 88030 1002,624 177,4 1269,821 2449,845 2,78 90479,85 2,71
Oct. 82959 1668,341 1216,386 2061,945 4946,672 5,96 87905,67 5,63
Nov. 72211 1033,575 1309,43 3620,927 5963,932 8,26 78174,93 7,63
Dec. 72292 682,665 2387,077 7254,41 10324,15 14,28 82616,15 12,50
Ian.09 72929 835,047 2055,458 8126,325 11016,83 15,11 83945,83 13,12
Feb. 69771 719,002 1260,097 7732,45 9711,549 13,92 79482,55 12,22
Mar. 82308 602,458 1238,651 6224,395 8065,504 9,80 90373,5 8,92
Apr. 83146 255,282 1292,04 3529,284 5076,606 6,11 88222,61 5,75
Mai. 102895 193,454 714,68 2811,411 3719,545 3,61 106614,5 3,49
Iun. 97543 225,063 76,666 3153,017 3454,746 3,54 100997,7 3,42
Iul. 94660 116,255 73,976 1862,745 2052,976 2,17 96712,98 2,12
Aug. 88314 185,351 61,63 2012,125 2259,106 2,56 90573,11 2,49
Sep. 79240 537,102 447,028 2283,048 3267,178 4,12 82507,18 3,96
Oct. 75430 630,374 1679,574 3957,342 6267,29 8,31 81697,29 7,67
Nov. 68858 437,466 2002,957 4021,291 6461,714 9,38 75319,71 8,58
Dec. 68251 609,147 2021,008 5169,312 7799,467 11,43 76050,47 10,26
Pentru ecuația din FR : Cct = y21pt-1 + y22Vt + y23Ct-1 + y24 + nt au fost estimați parametrii y21, y22, y23, y24 cu ajutorul programului Excel, rezultatele generate au fost:
Matricea X
Matricea Y
207.2 223.3 233.9
248.2 249.4
257.6 263.8 266
244.1
Matricea X'
0.57
0.655 0.835
0.845
0.875
0.83
0.975
1.175
1.371
658.51 795.09 1085.79 1212.18 1386.32 1686.74 2131.67 2270.22 2342
201.5 1
207.2 1
223.3 1
233.9 1
248.2 1
249.4 1
257.6 1
263.8 1
266 1
Matricea ( X'X) -1
7.830591
13396.85 1984.66
8.131
13396.85 23663979 3359150 13568.52
1984.66 3359150 518614 2150.9
8.131
13568.52 2150.9
9
12.40452 -0.004242242
-0.00424 5.55429E-06
-0.00441 -0.000102968
-3.75756 0.020067138
-0.00441 -3.75756
-0.0001 0.020067
0.00288 -0.52913
-0.52913 99.70739
Matricea X'Y
2005.85
3386964 527505.2
2193.5
Matricea A =( X'X)-1X'Y , elementele matricei A, sunt parametrii y21, y22, y23, y24 estimații ai modelului în formă redusă:
Y21= -54.4089 y22= 0.003941 y23= 1.110707 y24= 21.4894
Calculul valorilor ajustate pentru C ct și ft a fost realizat cu ajutorul programului Excel:
Pentru ecuația din FS : Cmt + Cct = aipt_i + a2 +st au fost estimați parametrii ai, a2, cu ajutorul programului Excel, rezultatele generate au fost:
A =( X'X)"1X'Y
Matricea X
Matricea Y
Cmt + C ct
409.6048417
416.2083901 442.9562215
464.6789187 493.5016145 498.7884681 509.0906847 511.7450936 505.613094
Matricea X'
0.57
1
0.655
1
0.835
1
0.845
1
0.875
1
0.83
1
0.975
1
1.175 1
1.371 1
Matricea ( X'X)
-1
r -\
1.3249 1.37335 1.37335 1.4290255
^2.06319899 -1.86398567 -1.86398567 1.795118609
3905.28 4252.19
Matricea A =( X'X)-1X'Y , elementele matricei A, sunt parametrii â1, â2, estimații ai modelului în formă structurală:
âi
§2
131.356 353.792
Pentru determinarea C mt, 8t folosim programul Excel, rezultatele obținute sunt:
Pentru ecuația din FR : pt = y31pt-1 + y32Vt + y33Ct-1 + y34 + Ut au fost estimați parametrii y31, y32, y33, y34 cu ajutorul programului Excel, rezultatele generate au fost:
A =( X'X)-1X'Y
Matricea X
Matricea Y
r -\
pt
0.655 0.835 0.845 0.875 0.83 0.975
1.175 1.371
1.55
Matricea X'
^0.57 658.51 201.5
0.655 795.09 207.2 1
0.845
0.875
0.83
0.975
1.175
0.835
223.3
1
233.9
1
249.4
1
257.6
1
263.8
1
1085.79 1212.18 1386.32 1686.74 2131.67 2270.22
248.2
1
1.371
2342 266
1
Matricea ( X'X)
-1
7.830591
13396.85 1984.66 ^8.131
13396.85 23663979 3359150 13568.52
1984.66 3359150
518614
2150.9
8.131
13568.52 2150.9 9
12.40452 -0.00424 -0.00441
-3.75756
-0.004242242
5.55429E-06
-0.000102968
0.020067138
-0.00441 -0.0001 0.00288 -0.52913
-3.75756 0.020067 -0.52913 99.70739
Matricea X'Y
8.782325 15115.88 2224.166 9.111
Matricea A =( X'X)-1X'Y , elementele matricei A, sunt parametrii y31, y32, y33, y34 estimații ai modelului în formă redusă:
?31 =
?32= ?33= ?34=
0.775037 0.000515 -0.00991 1.904082
Pentru ecuația din FS : Cmt = a3pt +a4Vt + a5 + r|t au fost estimați parametrii a3, a4, a5 cu ajutorul programului Excel, rezultatele generate au fost: Matricea X
Matricea Y
r
197.4
215
225 238.9 239.2 246.6 252.8 254.7 233.2
Matricea X'
658.51
1
r
1212.18 1
795.09
1
1386.32
1
0.688121 0.767851 0.897517 0.865312 0.836532 0.94448
1085.79
1
1.204737
2131.67 1
1.369656 2270.22
1
1.536728 2342
1
Matricea ( X'X)
-1
r
9.89811729
15116.4065 9.110934
15116.40647
23663978.61 13568.52
9.110934
13568.52 9
r
12.3961188
-0.00533514 -4.5055808
-0.00533514 -4.5055808
2.60791E-06 0.00146918
0.001469179 2.4572734
2154.369 3245650 ^ 2102.8 ^
Matricea A =( X'X)-1X'Y , elementele matricei A, sunt parametrii §3, §4, â5 estimații ai modelului în formă structurală:
§3 = -84.535099 §4 = 0.05990015 §5 = 228.915257
Pentru ecuația din FR : Cmt = y11pt-1 + y12Vt + y13Ct-1 + y14 + st au fost estimați parametrii y11, y12, y13, y14 cu ajutorul programului Excel, rezultatele generate au fost:
Matricea X
r.
0.57 658.51 201.5
1
0.655 795.09 207.2 1
0.845
0.875
0.83
0.975
1.175
0.835
223.3 1
233.9 1
249.4 1
257.6 1
263.8 1
1085.79 1212.18 1386.32 1686.74 2131.67 2270.22
248.2 1
1.371 2342 266
1
Matricea ( X'X) -1
7.830591 13396.85
13396.85 23663979
1984.66 3359150
8.131 13568.52
8.131 13568.52
1984.66 8.131
3359150 13568.52
518614 2150.9
2150.9 9
12.40452 -0.00424
-0.00424 5.55E-06
-0.00441 -0.0001
-3.75756 0.020067
-0.00441 -3.75756
-0.0001 0.020067
0.00288 -0.52913
-0.52913 99.70739
Matricea X'Y
1922.536 3245650 505659.1 2102.8
Matricea A =( X'X)-1X'Y , elementele matricei A, sunt parametrii yn, y12, y 13, y14 estimații ai modelului în formă redusă:
y11= -51.2725 y12= 0.001841 y13= 1.098617 y14= 14.63339
Pentru determinarea C mt, y folosim programul Excel, rezultatele obținute sunt:
Pentru ecuația din Cct = a6pt + a7Ct-1 + a8 + ut au fost estimați parametrii a6, a7, a8 cu ajutorul programului Excel, rezultatele generate au fost: Matricea X
Matricea Y
207.2 223.3 233.9 248.2 249.4 257.6 263.8 266
244.1
Matricea X'
/"().688121 0.767851 0.897517 0.865312 0.83653 0.94448 1.204737 1.369656 1.53672?*
201.5 1
207.2
1
223.3
1
233.9
1
248.2
1
249.4
1
257.6
1
263.8
1
266
1
Matricea ( X'X)
-1
r
9.89811729 2224.172838
2150.9
2224.17284 518613.99
9.110934
9.110934
2150.9 9
r
5.08361064 -0.05198445 7.27743534
-0.05198445 0.000750272
-0.12668153
7.27743534
-0.12668153
23.0194532
r ~\
2247.922 527505.2 ^2193.5 j
Matricea A =( X'X)-1X'Y , elementele matricei A, sunt parametrii â6, â7, â8 estimații ai modelului în formă structurală:
§6= -31.454893 â7= 1.03961493 â8= 27.1084116
Pentru determinarea Cct, p.t folosim programul Excel, rezultatele obținute sunt:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiul Pietei Laptelui Abordare Econometrica (ID: 2146)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.