Studiul Pietei cu Amanuntul a Plantelor Aromatice Si Condimentare Minim Procesatedocx

=== Studiul pietei cu amanuntul a plantelor aromatice si condimentare minim procesate ===

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA AGRICULTURĂ

VANCU EMANUEL HORAȚIU

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Îndrumători științifici

Conf. dr. : Cristina Pocol

Asist. dr. : Giorgiana Cătunescu

CLUJ-NAPOCA

2016

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA AGRICULTURĂ

Departamentul 3 Agricultură

DISCIPLINA MARKETING

VANCU EMANUEL HORAȚIU

LUCRARE DE DISERTAȚIE

STUDIUL PIEȚEI CU AMĂNUNTUL A PLANTELOR AROMATICE ȘI CONDIMENTARE MINIM PROCESATE ȘI AL COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Conf. dr. : Cristina Pocol

Asist. dr. Giorgiana Cătunescu

Cluj-Napoca

2016

STUDIUL PIEȚEI CU AMĂNUNTUL

A PLANTELOR AROMATICE ȘI CONDIMENTARE MINIM

PROCESATE ȘI AL COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Autor: Vancu Emanuel HORAȚIU

Îndrumători: Conf.dr. Cristina POCOL

Asist.dr. Giorgiana CĂTUNESCU

Universitɑteɑ de Științe Agricole și Medicină Veterinɑră, Facultatea de Agricultură, Cɑlea Mănăștur nr. 3-5, 400372, Cluj-Nɑpocɑ, Româniɑ,

[anonimizat]

REZUMAT

Istoria plantelor condimentare și aromatice

Încă din anul 3.500 Î.Hr., vechii egipteni foloseau condimentele pentru aromatizarea mâncărurilor și la prepararea cosmeticilor și a loțiunilor cu care își îmbălsămau morții pentru viața de apoi. Ei credeau că spiritual se întoarce în corpul celui decedat, așa încât corpurile faraonilor, ale reginelor și ale altor nobili erau mumificate și ingriopate alături de bogății, dintre care nu lipseau niciodată mirodeniile. Comerțul cu mirodenii a fost controlat timp de cel puțin 5.000 de ani, acesta desfășurându-se prin Orientul Mijlociu și prin Estul Mediteranei către Europa. Caravane de măgari sau de cămile purtând încărcături scumpe de scorțișoară, ghimbir, sofran de India, tămâie. Drumul mirodeniilor a început probabil în China, Indonezia și India, negustorii chinezi au fost primii care au navigat spre Insulele mirodeniilor ( insula Maluku) și au adus încărcpturi de condiment și parfumuri către coasta Indiană unde îi asteptau arabii. Fenicienii, mari navigator și comercianți, prosperau și ei în comerțul cu mirodenii și au înfințat chiar, în orașul Tir, un mare centru de distribuție a condimentelor, ce servea întreaga Mediterană. Epoca lor de glorie a fost intre anii 1200-800 Î.Hr (Delia Enescu, 2009 ).

Sursă: ( https://bucatariapentrutoti.wordpress.com/category/istorii-si-povestiri/)

Romanii erau și ei mari consumatori de plante aromatice și condimentare. Romanii foloseau condimentele la gătit, își aromau camerele cu fire de mirodenii și fooseau uleiul aromat cu condimente pentru baie și pentru lămpi. Căderea Imperiului Roman în secolul al V-lea și urmarea Evului întunecat provocat de hoardele popoarelor migratoare au însemnat o lungă perioadă de stagnare în multe domenii, printer care și negoțul cu condimente. Cruciadele religioase din anul 1.000 d.Hr,. timp de 300 de ani, au făcut ca ierburile și condimentele din Orient să fie tot mai appreciate. Veneția și Genova au devenit mari centre comerciale pentru mirodenii, iar vasele care călătoreau către șara Sfântă se intorceau pline cu încărcături de plante aromate (Delia Enescu, 2009 ).

Epoca descoperirilor de noi pământuri era în anul 1400 abia la început, iar povestea condimentelor continua. Vasco de Gama a fost primul care a descoperit drumul pe mare către India, ușurând transportul pe mare a diverselor produse printre care și al plantelor aromatice și condimentare. După un secol de dominație complete, olandezi reusesc sa îi intreacă. Compania Olandeză a Indiei de Est a fost înfințată pentru a răspunde comerțului cu mirodenii și a putea concur împotriva Companiei Britanice a Indiei de Est. Lupta dintre olandezi și britanici a devenit și mai încrâncenată și sângeroasă, durând aproape 200 de ani, conflictual s-a rezolvat numai când britanicii au preluat India și Ceylonul, iar olandezii Java și Sumatra. La acea vreme, condimentele deveniseră deja o marfă mult mai ieftină, care se găsea aproape peste tot în cantități destul de mari (Delia Enescu, 2009 ).

Sfârsitul secolului XVIII-lea a adus o altă națiune pe scena producătorilor de condiment: Statele Unite ale Americii. Salem a devenit centrul comerțului cu piper și cu un potential de 700%, deținătorii vaselor comerciale au devenit astfel primii milionari. Astăzi, existența din belsug a condimentelor ni se pare normal, ne este greu să ne gandim însă că o mână de cardamom avea cândva valoarea salariului minim al unui o pe an. Principalele locuri de desfacere a condimentelor sunt Londra, Hamburg, Rotterdam, Singapore și New York.Piperul negru e în fruntea listei, urmat de chili și cardamom (Delia Enescu, 2009 ).

2.1 Descrierea generală a sctorului plante aromatice și condimentare minim procesate.

Descrierea generală a sectorului verdețurilor proaspete din Europa

Producția in Europa de plante condimentare si aromatice

1) Rezumatul management-ul: Piața uniunii Europene este înca una dintre cele mai atractive piețe pentru furnizorii de ierburi si condimente. Piața a crescut constant în ultimii ani, iar prognoza pe termen lung este ca va continuă sa crească.Cumparători au furnizorii loe de incredere deja existenți, dar există opurtunități pentru furnizori capabili să idenplinească cerințele stricte ale pieței și de calitate ale Uniunii Europene. O evoluție importantă este faptul că cumparătorii europeni sunt în căutarea controlului asupra lanțului de aprovizionare, însă cooperarea cooperarea cu cumpărătorii europeni este, de asemenea, esențială pentru introducerea pe piața a produselor cu valoare adaugată ( Sursă :2013, CBI Market Information Database).

Fig. 2. 1

Importul Uniunii Europene de ierburi și condimente 2008-20012

(Sursă: Eurostat, 2013)

Cantitatea este exprimată in 1.000 de tone

Fig 2.2

Importuri de condimente si ierburi de către principalii importatori

(Sursă: Eurostat, 2013)

Cele mai importante evoluții ale pieței din Europa: În 2012 totalul importurilor din Uniunea Europeana de condimente și ierburi s-au ridicat la cantitatea de 480 de mii de tone, cu o valoare totală de 1,7 miliarde de euro, volumul importurilor a crescut cu o medie de 3,5% pe an, între 2008 si 2012. Deși prețul unor condimente și ierburi prezintă o fluctuație mare, în general prețurile sunt in această creștere. Condimentele și ierburi aromatice sunt caracterizate de o cerere inflexibilă ceea ce înseamnă că importul și cererea de mirodenii și plante aromatice nu scade atunci când prețurile cresc. Acest lucru este pozitiv pentru furnizorii de condimente și ierburi și favorizeaza o continua fluctuație a pieței. În perioada 2008-2012 importuril au crescut în ciuda crizei economice care a cuprins piața europeana, acest lucru arată că cererea și importurile sunt relativ rezistente la recesiune, având posibilitatea de a dezvoltă o strategie pe termen lung. Pe baza dimensiunii pieței, țările occidentale ale Uniuni Europene sunt cele mai mari (67% din volumul total importat), țările din Sud (16%), șărle de Est (15%) si țările din Europa de Nord (4,8%) sunt importatori mai mici ( Sursă :2013, CBI Market Information Database).

Tabel 2.1

Principali furnizori ale Uniuni Europene în 2012

Importuri din țări în curs de dezvoltare: În 2012, importurile directe din țările în curs de dezvoltare s-au ridicat la 285 de mii de tone (59% din totalul importurilor Uniunii Europene) , sau 886 de milioane de euro (52%). Importurile directe de la țările in curs de dezvoltare a cresut mai rapid (+4,1% pe an) decât valoarea totală a importurilor totale ( +3,5%) între 2008 și 2012. Acest lucru înseamnă că importurile directe din țările în curs de dezvoltare sunt in creștere. Ponderea importurilor directe, care este importat din țările in curs de dezvoltare, diferă în mod semnificativ pentru fiecare țară :

Spania (90% din volumul total importat)

Țările de jos (82% din volumul total importat)

Belgia( 35% din volumul total importat)

Polonia( 34% din volumul total importat)

Austria (23% din volumul total importat)

China este cel mai marefurnizor către Uniunea Europeana, urmata de Vietnam (11%) și Indonezia (7,8%). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că prețul mediu de condimente și ierburi exportate din Vietnam ( 5,7€/kg) și Indonezia (6,2€/kg) este mai mare decît cele exportate din China(1,5€/kg). Produsele cele mai importate din țările in curs de dezvoltare sunt paprika, chili și ienibahar ( 38% din volumul total), ghimbir ( 23%) și piper (22%).

În 2012, condimentele unice neprelucate au reprezentat 78% din volumul importat direct, condimente măcinate și ierburi mixte de sol au reprezentat 19%,, condimente măcinate si ierburi mixte de pamant au reprezentat 1,9%, condimente nemacinate și ierburi de pamantau reprezentat 0,7%. Unele mirodenii si plante aromatice prelucrate ( piper, scorțișoară) sunt supuse tarifelor de import ( până la 8%), țările cele mai puțin dezvoltate sunt excluse de la aceste tarife în sistemul generalizat de preferințele ale Uniunii Europene (Sursă :2013, CBI Market Information Database).

Exporturile Uniunii Europene: În 2012, exporturile totale de condimente și ierburi s-au ridicat la cantitatea de 278 de mii de tone valorând 1 milidar de euro. Volumul exporturilo a crescutcu omedie de 5,5% pe an, intre 2008-2012. Valoarea exporturilor a crescut intre 2008-2012 cu 9,2%. Europa este un mare procesor și exportator de condimente și ierburi, nu este surprinzător faptul că amestecul de plante zdrobite si măcinate au reprezentat 12% din volumul total al exporturilor. Alte produse mari de export sunt condimente de mărfuri, cum ar chili și ardei (25%), fi semințe de coriandru(16%), ardei(14%) și ghimbir(14%), ( Sursă :2013, CBI Market Information Database).

Cantitatea este exprimata in 1.000 de tone

Fig 2.3

Exporturile Uniunii Europene de condimente si ierburi 2008-2012

(Sursă: Eurostat, 2013)

Fig 2.4

Principalele țări exportatoare de ierburi și condimente în anul 2012

(Sursă: Eurostat, 2013)

Pincipalii exportatori de condimente și ierburi: Cei mai mari exportatori inclu Țarile de Jos (28% din volumul exportat), Spania (20%), Germania(11%) și Franța (5%), acestia sunt si de asemenea cei mai mari importatori. Acestu lucru poate fi explicat prin faptul ca Uniunea Europeana este o un mare re-exportator de condimente și ierburi. Majoritatea volumului exportat este destinat altor țăti din Uniunea Europeana (64% din volumul total exportat), printre care Germania (15%), Marea Britanie și Franța (6%) sunt cele mai importante destinații de export

( Sursă :2013, CBI Market Information Database).

Fig 2.5

Top 5 destinații de top 3 exporturi ale Uniunii Europene de condimente și ierburi, 2012, în 1000 de tone.

(Sursă: Eurostat, 2013)

Producția de condimente și ierburi: Principalele condimente și plante aromatice prosuse înregistrate pentru produecerea in Uniunea Europeana sunt: chili uscate și ardei (60% din volumul produs), anason,badian,fenicul,coriandru (36%) și alte mirodenii (4%). Seproduc si alte ierburi destinate consumului local, de exemplu: pătrunjel, busuioc, frunze de dafin, coriandru, chimei dulce, ienupăr, oregano și cimbru. Franța, Italia și Grecia sunt producători majori de ierburi uscate. În următorul tabel ne arată că cele mai importante șări producătoare sunt cele cu o cantitate semnificativă de terenuri și salariile relativ scăzute: România,Bulgaria,Ungaria, împreuna reprezintă producția a 86% din ptoducția al Uniunii Europene. Aderarea la Uniunea Europeana a fost un factor puternic pentru producția în creștere în țările din Europa de Est. Poziția lor este de așteptat să înbunătățească în continuare cu creșterea investițiilor în sectorul agricol ( Sursă :2013, CBI Market Information Database).

Fig 2.6

Producția statelor membre Uniunii Europene de condimente si plante aromatice

(Sursă: Eurostat, 2013)

*Condimente care nu sunt specificate și produse în în altă parte, cu un consum mai mic de 1,8 mii de tone : cimbru,frunze de dafin,venulie si șofran.

** Anason,badian,fenicul,coriandri și boabe de ienupăr.

Fig 2.7

Consumul Uniunii Europene de condimente și plante aromatice în funcție de produs, 2008-2011, în 1.000 de tone

(Sursă: Eurostat, 2013)

1.1.2 Descrierea genrală a sectorului plante aromatice și condimentare minim procesate în România.

Strategia ADR: Dată fiind importanța Strategiei, în vederea elaborării și aprobării au fost inițiate mai multe demersuri, astfel:

Analiza/studiul documentelor relevante: rapoartele de evaluare a implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, analiza socio-economică a spțiului rural romănesc, identificarea nevoilor și analiza SWOT elaborate in vederea pregătirii PNDR 2014-2020.

A fost parcurs un amplu proces de consultare ce a avut loc în perioada iulie-septembrie 2013. Demersul de consultare a unui număr mare și relevant de actori cheie din domeniu a avut scopul de a stabili cadru instituțional de viziune.

Rezultatele consultărilor publice: Consultările publice (workshop-urile și sondajul) au relevat urmatoarele:

Cele mai importante trei obiective strategice care trebuie urmarite sunt:

Consolidarea terenurilor și a fermelor și eliminarea contrângerilor de pe piața terenurilor (34,4 % din participanți).

Cresterea valorificării potențialului agricol al țării (22,1%).

Reducerea sărăciei rurale (16,5%).

În vederea îmbunătățirii competitivității, trebuie avute în vedere:

Produsele cu specific regional (19,5%).

Îmbunătățirea lanțului agro-alimentar – în principal prin dezvoltarea formlor asociative (14,1%).

Intensificrea producției, acordând o atenție deosebită zootehniei (10,6%)

Principalele constrângeri în dezvoltarea spațiului rural sunt:

Acces insuficient la finanțare (44,9%).

Fragmentarea terenurilor (14,7%).

Populația îmbătrănită (11,5%).

Lipsa de competențe (9,33%).

Principalii factori pentru sărăcia rurală sunt:

Lipsa opurtunităților de angajare (30,1%).

Acces redus la credite pentru dezvoltarea de activități productive (27,8%).

Îmbătrănirea populației rurale (22,8%).

Îmbunătățirea cadrului intuțional și de politici trebuie să urmareasca:

Sprijinirea cooperării dintre fermieri (30,8%).

Ămbunătățirea eficienței administrației agricole (26,2%).

Modernizarea sistemului de cercetare-educație precum și a serviciilor de consultanță din mediul rural (23,4%

Analiza socio-economică a dezvoltării rurale în România

Contextul socio-economic general din zona rurală

Situația generală

România se bucură de un potențial de dezvoltare important, deși insuficient exploatat. Cu o suprafața totăla de 238 mii km2 și o populație de 19,04 milioane de locuitori, România, este ca marime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene dupa Polonia. România reprezintă 6% din suprafața totală a Uniunii Europene si 4% din populația acesteia. România este unul din statele europene care se bucură de o bună înzestrare în ceea ce privește resursele de teren, apă si resurse umane.Cu toate acestea, până în prezent, aceste avantaje au avut doar o influență limitată în ceea ce privește generarea unei dezvoltări semnificative și restructurări in agricultură și în zonele rurale.

Zonele rurale dispun de un potențial de creștere substanțial și au un rol social vital. Conform definișiei din legislația națională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul țării. Cuprinzând 47,2% din populație (Institutul Național de Statistică), si anume 8,98 milioane de locuitori in 2011 (Sursă: Recesământul populației-rezultatele preliminare-INS 2011). Se constată că pe teritoriul Românie populația este în conformitate cu 55,20% urbană și 44,80% rurală, densitatea medie a populației este de 79,88 locuitori/km2 la nivel național.

Programul Național de Dezvoltare Rulară pentru perioada 2014-2020

Programul Național de Dezvolatre Rurală 2014-2020 acoperă întregul teritoriu al României. România este situată în partea de Sud-Est a Europei, la inetrsecția cu principalele axe de comunicții Nord-Sud și Est-Vest.

Suprafața este de 238.391 km2 și cuprinde: 61,3% teren agricol (14,6 milioane de hectare, din care 64,2% teren arabil, 32,9% pășiuni și fânețe naturale și 2,7% plantații de pomi și vie); 28,3% păduri și alte terenuri cu vegetație foriesteră; 10,4% suprafață construită a localităților, ape, drumuri, căi ferate și terenuri neproductive.

Din punct de vedere al mărimii suprafeței sale, România este o țară medie înUniunea Europeană 27 (5,41% din suprafața UE 27). Teritoriul României cuprinde 5 regiuni bio-geografice (stepică, pontică, panonică, continentală și alpină) din cele 11 ale Europei.

Din suprafața totală a țării circă 87,1% reprezintă spțiul rural format din comune, ca unități administrativ teritoriale împreună cu statele componente, iar pe acest teritoriu locuia 45,0% din populașia României în anul 2012.

Repartizarea pe zone geografice este echilibrată: 33% zona de câmpie (până la 300 metri altitudine), 37% zonă colinară (300-1000 metri altitudine) și 30% zona montală (peste 1000 metri altitudine).

Agricultura în România:

Agricultura în economie: Pe plan național reprezintă una dintre remurile importante ale economiei românești. Contribușia agriculturii, silviculturii, pisciculturii ăn formarea Produsului Intern Brut se situează în jurul valorii de6% din PIB, iar în statele membre ale Uese situeaza la aproximativ 1,7%.

Tabel 2.2

Ponderea agriculturii, silviculturii și pisciculturii în PIB.

Sursa: Anuarul statistic al României 2013, tab 11.1

Pe trimestre: în anul 2012, contibuția sectoruluila formarea PIB a fost de 3,5%, 3,5%, 9,3%, și 4% în anul 2013 contribuția a fost de 3,1%, 3,9%, 9,3%, și 6,9%.

Fondul funciar: Din datele RGA 2010, din cele 23,8 milioane de hectare cât insumează teritoriul României,suprafața agricolă utilizată în exploatațiile agricole este de circa 13,3 milioane de hectare(55,9%), din care 8,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Dupa modul de folosință, terenul arabil ocupă circa 62,5% din suprafața agricolă.

Tabel 2.3

Fondul funciar, după modul de folosință

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013, tab 14.1

Observatii:- Pentru anii 2007-2010 grădinile familiale sunt incluse în arabil.

-Pentru anii 2007-2010, conform precizărilor metodologice din Anuar este evidențtiată suprafața cu destinație agricolă .

-Pentru anul 2010*, conform RGA 2010, este evidențiată suprafața agricolă utilizată în exploatații.

Tabel 2.4

Evoluția suprafețelor și a producțiilor la principalele specii legumicole

Tabel 2.5

Evoluția suprafețelor și a prodcțiilor la principalele plante condimentare și aromatice

*Date MADR,AGR2a

Fig 2.8

Suprafața cultivată după modul de folosință

(Sursă: Eurostat, 2013)

Fig 2.9

Suprafața agricolă după modul de folosință

(Sursă: Eurostat, 2013)

Fig 2.10

Suprafața arabilă pe cap de locuitor în UE 27

(Sursă: Eurostat, 2013)

Raportul dintre suprafața arabilă a tării și numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui locuitor din România îi revin circa 0,41 hectare de teren arabil, valoare superioară multor țări din Uniunea Europeana și aproape dublă față de media Uniunii Europene 27. Care este de 0,212 ha/locuitor

*Date MADR,AGR2a

Norme de buna practică pentru procesarea plantelor:

Prelucrarea primară: Procesele trebuie efectuate in condormitate cu o serie de standare prin care saă se respete calitatea, igiena, procedurile de prelucrare și recoltarea acestora. Materia prima brută constă în recoltarea sau colectarea, trebuie sa fie transportată intr-un timp cat mai repede pentru a evita fermentarea microbiană și degradarea termică, pe urmă trebuie sa fie descarcată imediat după sosirea la instalația de prelucrare. Înainte sa inceapă prelucrarea acestora, materia primă brută trebuie sa fie protejată de ploaie, umiditate precum si de alte condiții care ar putea cauza deteriorarea. Materia trebuie să fie expusă direct la lumina soarelui numai in cazul în care acestea necesită un mod de uscare.

Materialele pot fi stocate prin refrigerare, în cutii cu nisip, în borcane sau folosind si alte metode de conservare enzimatică. Toată materia trebuie săfie verificatpăde a lungul proceselor de prelucrare, i-ar orice produs ce nu corespunde standardelor sau prezintă impurități trebuie eliminate manual sau mecanic. Depozitele mecanice, cum sunt sîtele, trebuie sa fie curățate periodic și intreținute intr-o stare cat mai bună.

Uscarea: În cazul în care materia primă trebuie utilizată în formă uscată, conținutul de umiditate trebuie să fie menținut cât nmai scăzut posibil pentru a reduce daunele produse de mucegai sau alte infestări de microorganisme. Plantele pot fi uscate prin mai multe metode:

-În aer liber (la umbră);

-la foc direct;

-prin coacere;

-prin liofilizare;

-în cuptoare/ camere de uscare și uscatoare solare;

-la lumina directă a soarelui. Dacă este cazul.

Prelucrarea specifică: Unele materii prime necesită unele procese specifice pentru: îmbunătățirea purității fiecărei părți folosite din plantă, reducerea timpului de uscare, prevenirea formașiunilor de mucegai, apariția unor microorganisme sau insecte, detoxifierea și inbunătăcirea eficacității culinare și terapeutice.

Materia primă: Materia primă este diversificată, in funcție de plantă sau de soi se pot folosi anumite părți ale plantei:

-Partea aeriană în intregime (herba);

-organele subterane: rădăcina (radix), rizom (rhizoma), tuberculul (tubera), bulb (bulbus);

-frunza (folium);

-mugurii (turiones);

-floarea (flores);

-fructul (fructus);

-sămânța (semen);

-scoarța de pe trunchi sau de pe rădăcini (cortex).

Identificarea și definirea problemei de cercetare

Analiza PEST a sectorului plantelor aromatice și condimentare minim procesate pe piața cu amănuntul din România

Factori politici: Raportul de țară evidențiază următoarele provocări în materie de politică, rezultete în urma analizei dezechilibrelor macroeconomice. Există în continuare riscuri la adresa menținerii politicii bugetare și a stabilității sectorului financiar, ănsă acestea pot sa fie atenuate prin punerea ăîn aplicare pe deplin a acordurilor convenite în cadrul programului pentru balanța de plăți și prin asigurarea unei treceri în bune condiții la supravegherea post-program, inclusiv prin consolidarea ancorelor bugetare naționale.

– Creșterea economică și potențialul de creștere: Înainte de criză, România înregistra rate ridicate de creștere a PIB, care s-au dovedit a fi neu

-Modificarea taxei pe valoare adaugată: Noul Cod fiscal, care a intrat in în vigoare începând din 1 Ianuarie 2016, modifică major reglementările aplicate până acum. Astefel în acest an, cota standard de TVA o scăzut de la 24% la 20%, în timp ce pentru alte livrări de bunuri sau prestări de servicii se aplică o cotă de TVA redusă, de 9% sau 5% în unele cazuri. O cotă de TVA de 9% este aplicată direc la livrarea unor bunuri alimentare cum ar fi: băuturi, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau a înlocui alimentele și la livrarea apeipotabile și a apei pentru irigații în agricultură (Autor: Eduard Popescu), (sursa http://www.avocatnet.ro/content/autori/authorID_524/pageID_9/autori.html)

-Inflația anuală: Prețurile de consum, măsurate prinindicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016 coparativ cu luna aprilie 2015. Determinată pe baza indicelui amortizat al prețurilor de consum (IAPC) scăderea a fost de -2,7%. În luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere aprețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,7%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0-2,5% dețin o pondere de 20,0%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 13,3%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (15 mai-aprilie 2016) față de precedentele 12 luni (mai 2014-aprilie 2015), calculată pe baza IPC, este de -1,7%. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru acest an, la 0,6%, mai puțin cu 0,8 puncte procentuale față de estimarea anunțată în februarie, potrivit Raportului trimestrial asupra inflației. În acest context, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 0,9% proiecția de inflație pentru sfârșitul acestui an, de la 1,8%, cât a estimat în prognozele anterioare. Potrivit prognozei de primăvară, inflația medie anuală a fost, de asemenea, revizuită ăn scădere, la -0,7%, față de 0% în prognoza de iarnă (Autor: Costin Ilie, 2016),(Sursă:http://www.economica.net/inflatie-2016-record-preturi-inflatie-aprilie-2016-deflatie_119504.html#n )

-Legi

-Protecția consumatorului

-Fixarea prețurilor

-Fixarea salariilor

-Subvenții

Factori economici

-Nivelul PIB-ului

-Structura pe ramuri a economiei naționale : Conform datelor publicate de INS, Produsul Intern Brut real

-Nivelul de dezvoltare al fiecărei ramuri

-Situația financiară și valutară a țării

-Rata inflației

-Evoluția prețurilor

Factori socio-culturali

Factori tehnologici

-Recoltarea plantelor aromatice și condimentare.

Recoltarea plantelor aromatice și condimentare reprezintă prima etapă în prelucrarea primară a produsului vegetal, prin care acesta este pregătit pentru utilizarea în diferite ramuri ale industriei. Recoltarea în condiții optime este esențială pentru obținerea unei materii prime de o calitate bună și in același timp un randament de prelucare ridicat. Recoltarea plantelor aromatice și condimentare, deși pare o operație simplă, nu poate fi efectuată fară cunostințe minime de fiziologie vegetală, botanică și farmacognozie. Colectare unor organe premature, necorespunzătoare sau tardive, uscare neglijentă sau conservarea neadecvată pot duce la pierdea calității sau chiar la compromiterea materialului vegetal.

Condițiile genrale de recoltare:

Administrative

Planificarea tehnică: denumirea zonei de recoltare, a speciilor ce urmeaza a fi recoltate, modalitatea de colectare, capacitatea și condițiile de transport și stocare, verificarea personalului implicat în proces.

Obținerea aprobării pentru recoltarea (respectarea legislației referitoare la conservarea biodiversității naturale și protecția mediului).

De execuție

Modalitatea de recoltare

● Mecanizată (mai puțin frecventă in flora spontană) : cu combina, pluguri, cositoare, dislocatoare și tocătoare. Este necesar să existe instrucțiuni clare referitoare la curățarea mașinilor de recoltat, întrucât puritatea speciilor recoltate este foarte importantă.

● Manuală : Necesară la unele specii de plante doarece recoltarea mecanică poate distruge părtiile aeriene ale plantelor. Recoltarea manuală se poate face cu seceri, coase, cuțite, piepteni speciali și cazmale.

Condițiile de recoltare se referă de pe o parte la caracteristicile meteorologice ale perioadei în care se colectează plantele: fară precipitații, vreme caldă; la unele specii sunt menționate momente optime cum ar fi : pe rouă ( anumite petale), și pe de alta la fenofaza optimă (momentul de vegetație în care planta are cel mai bun potențial productiv și calitativ).

Tipuri de organe ce pot fi recoltate:

● Muguri (gemmae): se recoltează primăvara, odata cu începerea circulației sevei, uneori chiar de la sfărșitul lunii februarie; se recoltează când sunt complet dezvoltați, înainte de deschidere; exemplu : muguri de brad, nuc, coacăz.

● Scoarță (cortex): se recoltează primăvara, după începerea circulației sevei, deoarece în această perioada se desprinde mai ușor; de obicei scoarța se recoltează de pe ramurile și tulpinele plantelor de cel puțin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distanța de 20-30 cm și apoi longitudinale; exemplu: crusin, salcie.

● Frunzele (folium): se recoltează numai pe timp frumos și uscat. În general momentul optium se consideră a fi perioada de dinaintea și pe durata înfloririi plantei; se urmăreste recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, întregi, neatacate de boli și dăunători și în vegetație; exemplu: mentă.

●Iarba (herba): se recolectează în special în perioada de ănflorire. De la speciile anuale se colectează toată partea aeriană, iar de la cele perene iarba va fi tăiată deasupra părtții lignificate; exemplu: sunătoare, rotopască.

●Florile (flores) se recolectează la un anumit stadiu de îmbobocire, determinat în funție de nivelul de principii active acumulat; exemplu: soc, salcăm.

●Semințele (semen): se recolectează la maturitatea deplină, moment recunoscut după culoare și formă; exemplu: coriandru, maceș.

●Rădăcinile (radix), rizomi (rhizoma), bulbi (bulbus), și tuberculi (tubera) se recoltează toamna la sfârsitul perioadei de vegetație, când sunt mai bogate în principii active sau primăvara, inainte de intrare în vegetașie; exemplu: cicioare.

Condițiile de calitate se referă la:

● Caracterizarea biomorfologică și botanică a speciilor : culoare, aspect, miros, gust, descrierea botanică macro și microcospică, puritate ( corpuri străine și impurități minerale).

● Caracterizarea chimică al recoltării plantelor condimentare și aromatice include determinarea cantitativă a compusilor chimici răspunzători pentru efectul terapeutic: glicozo, alcaloizi, carotenoizi, uleiuri volatile, pigmenți, etc.

● Determinarea nivelului de contaminanți (pesticide și metale grele) din plante.

Analiza SWOT a sectorului plantelor aromatice și condimentare minim procesate pe piața cu amănuntul din România

Elaborarea planului de cercetare de marketing

Stabilirea scopului, obiectivelor și activităților cercetării

Tabel 2.1.1

Diagrama Gantt

Materiale și metode de cercetare

Consumați plante aromatice și condimentare?

Fig 2.2.1

Cât de des condumați plante aromatice și condimentare?

Fig 2.2.2

Ce plante aromatice și condimentare preferați săconsumați?

Fig 2.2.3

Fig 2.2.4

Fig 2.2.5

În ce stare achiziționați plantele aromatice și condimentare?

Fig 2.2.6

Ce metodă de ambalare preferați pentru acestea?

Fig 2.2.7

Din ce locuri achiziționați de obicei plantele aromatice și condimenatre?

Fig 2.2.8

Ce sumă de bani sunteți dispusi să plătiți pentru:

Fig 2.2.9

Ce sumă de bani sunteți cheltuiți la o sesiune de cumpărături pentru achiziția de plante aromatice și condimentare?

Fig 2.2.10

La achiziția plantelor aromatice și condimentare ce anume vă influențează mai mult?

Fig 2.2.11

Cunoști termenul de plante minim procesate?

Fig 2.2.12

Dacă cunoasteți termenul de plante minim procesate, puteți să ne spuneți la ce anume să referă?

Răaspunsul corec la această intrebare ar fi următoarea definiție: Plantele minim procesate sunt acele plante care au suferit o prelucrare industrială minimă de la colectare până la punerea acestora în comerț. Majoritatea care au răspuns la această intrebare nu au cunostințe asupra acest termen (28 de răspunsuri), o parte din restul răspunsurilor au fost departe de a defini acest termen ( Răspunsuri: ¨plante tăiate¨, ¨sunt proaspete și naturale¨, ¨probabil să referă la cantitatea plantelor sau la variabilitatea lor¨ ). Unele răspunsuri au fost aproape de a defini termenul de plante minim procesate ( Exemplu: ¨Sunt plante care nu sunt preparate industrial˝, ˝plantele care au suferit o transformare industrială¨). Dintre toate răspunsurile doar 2 s-au incadrat in apropierea definiției al termenului de plante minim procesate: ¨Plantele care au trecut printr-un proces minim de preparare¨ , ¨Plantele care au suferit un proces de transformare, prin uscare sau congelare¨.

Cât timp petreceți pentru alegerea plantelor aromatice și condimentare?

Fig 2.2.13

Ce metodă folosiți pentru verificarea calității unui produs?

Fig 2.2.14

Ce sursă de informare folosiți pentru a cunoaste utilizarea, caitatea sau propietățile benefice ale plantelor aromatice și condimentare?

Fig 2.2.15

La achiziția unui produs din piața agroalimentară, comunicați cu vânzătorul/vânzătoarea legat de calitatea, proveniența sau prospețimea plantelor aromatice și condimentare?

Fig 2.2.16

La achiziția unui produs ambalat, citiți eticheta despre produs?

Fig 2.2.17

Dacă citiți eticheta, ce anume căutați?

Fig 2.2.18

Dumneavoastră personal alegeți plantele aromatice și condimentare pe care le cumpărați?

Fig 2.2.19

Dacă nu dumneavoastră personal alegeți plantele aromatice și condimentare pe care le cumpărați, atunci cine ia această decizie?

Intr-un număr mare reiese faptul că oamenii chestionați îsi aleg singur produsul si decizia alegera unui produs le aparțin in totalitate. Al doilea răspuns cel mai comun a fost vorba despre ¨soțul¨ sau ¨soția¨ persoanei întreba-te. Restul persoanelor chestionate au dat răspunsuri intr-un număr mai mic dar diverse răspunsuri cum ar fi: ¨părintii¨, ¨familia˝, ëu si familia˝.

Locul dumneavoastră de proveniență:

Fig 2.2.20

Genul:

Fig 2.2.21

Vârsta dumneavoastră:

Fig 2.2.22

Ultimele studii absolvite?

Fig 2.2.23

În ce domeniu profesați?

Răspunsurile la această intrebare au fost diverse precum mă asteptam, faptul ca persoanele chestionate au diverse locuri de muncă prin faptul vârstei, locul de domiciliu, studiile, etc. Persoanele chestionate sub vârsta de 25 de ani au răspuns in majoritate cazurilor cu ¨student˝ sau ˝inginer˝, deoarece sunt destul de tineri incă nu au finalizat studiile sau le-au finalizat de curând. Restul răspunsurilor sunt foarte diverse si avem exemple precum: ˝Profesor˝, ˝instalator˝, ¨muncitori în fabrici¨, ¨vânzător˝, ˝firmă IT˝ etc… Avem si catevă răspunsuri de la persoane cu vârsta mai mare de 65 de ani care sunt deja pensionari.

Câți membri sunt în gospodăria dumneavoastră, inclusiv dumneavoastră?

Fig 2.2.24

Există în gospodăria dumneavoastră copii cu vârstă cuprinsă din intervalele de mai jos?

Fig 2.2.25

Fig 2.2.26

Rezultatele și discuțiile cercetării

Concluzii și recomandări

Bibliografie:

– http://www.coface.ro/Studii-economice

– http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_romania_ro.pdf

– https://bucatariapentrutoti.wordpress.com/category/istorii-si-povestiri/

-http://www.plante-medicinale.ro/pm/recoltare.php

-https://www.cbi.eu/market-information/spices-herbs/

-http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42122/Ce-cote-de-TVA-sunt-valabile-incepand-de-la-1-ianuarie-2016.html

-http://www.economica.net/inflatie-2016-record-preturi-inflatie-aprilie-2016-deflatie_119504.html

ANEXĂ FIȘEI DE OBSERVȚIE

Genul?

a) Masculin

b) Feminin

Vârsta

a) <26

b) 26-40

c) 40-55

d) 55-65

e) >65

Venitul lunar

a) Mic

b) Mediu

c) Mare

Tipul de plantă pe care o achiziționează

a) Pătrunjel

b) Mărar

c) Leustean

d) Busuioc

e) Mentă

f) Tarhon

g) Cimbru

h) Rozmarin

i) Stevia

j) Roiniță

k) Lobodă

l) Leurda

m) Arpagic

n) Oregano

o) Cimbrișor

p) Maghiran

Produsul are ambalaj?

a) Da

b) Nu

Timp petrecut la alegerea unui produs

a) 30 de secunde

b) 1 minut

c) 1-5 minute

Stabilirea indicilor calitativi la alegerea unui produs

a) Miros

b) Văz

c) Gust

d) Pipăit

Inspectarea etichetei de către cumpărător

a) Inspectează

b) Nu inspectează

ANEXA CHESTIONARULUI

Bună ziua, numele meu este Vancu Emanuel Horațiu și sunt stundent în cadrul Facultății de Stințe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca. Pentru întocmirea lucrării de licență, realizez o cercetare pentru a afla comportamentul consumatorului de plante aromatice și condimentare din Cluj-Napoca. În cele ce urmează, va rog să completați chestionarul format din 27 de întrebări. Completarea o sa dureze aproximativ 5-10 minute. Menționez că identitatea dumneavoastră va rămâne anonimă, iar răspunsurile dumneavoastră vor fi prelucate strict în scop academic.

Consumați plante aromatice și condimentare?

Da

Nu

Cât de des consumați plante aromatice și condimentare?

Zilnic

De 2-3 ori pe săptămână

Săptămânal

De 2-3 ori pe lună

Mai rar de o dată pe lună

Niciodată

Ce plante aromatice și condimentare preferați să consumați?

În ce stare achiziționați plantele aromatice și condimentare?

Ce metodă de ambalare preferați?

Din ce locuri achiziționați de obicei plantele aromatice și condimentare?

Ce sumă de bani sunteți dispuși să platiți pentru :

Ce sumă de bani cheltuiți la o sesiune de cumpărături pentru achiziția de plante aromatice și condimentare?

Sub 5 lei

5-10 lei

Peste 10 lei

La achiziția plantelor aromatice și condimentare ce anume vă influențează mai mult?

Cunoasteți termenul de plante minim procesate?

Da

Nu

Dacă cunoasteți termenul de plante minim procesate, puteți să ne spuneți la ce anume să referă?

_______________________________________________

Cât timp petreceți pentru alegerea plantelor aromatice și condimentare?

Sub 30 de secunde

30 de secunde

30-60 de secunde

Peste 60 de secunde

Ce metodă folosiți pentru verificarea calității unui produs?

Ce sursă de informare folosiți pentru a cunoaste utilizarea, calitatea sau propietățile benefice ale plantelor aromatice și condimentare?

La achiziția unui produs din piața agroalimentară, comunicați cu vanzătorul/vanzătoarea legat de calitatea, proveniența sau prospețimea plantelor aromatice și condimentare?

Da

Nu

La achiziția unui produs ambalat, citiți eticheta despre produs?

Da

Nu

Dacă citiți eticheta, ce anume cautați?

Dumneavostră personal alegeți plantele aromatice și condimentare pe care le cumpărați?

Aproape tot timpul

În jumătate sau mai puțin de jumătate din cazuri

În mai puțin de jumătate din cazuri

Dăcă nu dumneavostră personal alegeți plantele aromatice și condimentare pe care le cumpărați, atunci cine ia aceastp decizie?

_______________________________________________

Locul dumneavostră de proveniență:

Urban

Rural

Genul:

Masculin

Feminin

Vârsta dumneavostră:

Sub 25 de ani

25-40 de ani

40-55 de ani

55-65 de ani

Peste 65 de ani

Ultimele studii absolvite?

8 clase sau mai puțin

10 clase/profesională

Studii liceale

Studii universitare

Studii postuniversitare

Studii doctorale

În ce domeniu profesați?

_______________________________________________

Câți membri sunt în gospodăria dumneavostră, inclusiv dumneavostră?

_______________________________________________

Există în gospodăria dumneavostră copii cu vârstă cuprinsă din intervalele de mai jos?

Cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani

Cu vârsta cuprinsă între 3-5 ani

Cu vârsta cuprinsă între 6-8 ani

Cu vârsta cuprinsă între 9-12 ani

Cu vârsta cuprinsă între 13-17 ani

Cu vârstă mai mare sau egală de 18 ani

Nu exista copii ăn gospodărie

Care este venitul net lunar al familie dumneavostră?

Sub 1500 RON

1501-1900 RON

1901-2300 RON

2301-2700 RON

2701-3000 RON

3001-4000 RON

4001-5000 RON

5001-7000 RON

Peste 7000 RON