. Studiul Operatiunilor de Creditare a Persoanelor Juridice (s.c. Xyz S.a., Gorj)
1. CREDITUL
DEFINIREA, NATURA ȘI TIPOLOGIA CREDITULUI
Potrivit Legii bancare nr. 58 / 1998, prin termenul de credit se înțelege “orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenței unei datorii și orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță sau a altui drept la plata unei sume de bani”.
Etimologic, cuvântul “credit” este de origine latină “creditum- creditare”, care înseamnă “a crede” sau “a avea încredere”. Această origine a noțiunii de credit scoate în evidență un element psihologic al operațiunii de credit, și anume încrederea (2, p. 174-175).
Creditul, în general, reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. El este un act de încredere ce comportă schimbul a două prestații disociate în timp.
Trebuie precizat că, numai cedarea și restituirea unei sume de bani reprezintă o operațiune de credit. Într-unul din cele două momente, al cedării sau acordării și al restituirii sau rambursării, în loc de o sumă de bani poate să apară și o cantitate de mărfuri, o executare de lucrări sau o prestare de servicii. Este vorba despre: vânzarea pe credit (credit comercial) – aceste bunuri înlocuind suma de bani în momentul acordării sau rambursării creditului; creditul sub formă de avans – suma de bani este înlocuită cu bunuri sau servicii în momentul acordării sau rambursării creditului.
În economia de piață, raporturile de credit sunt considerabile prin dimensiunea și varietatea lor multiplă. Prin urmare există mai multe tipuri de credite :
1. Creditul comercial – presupune acordarea de credit sub formă de marfă în urma înțelegerii dintre creditor-vânzator (care are interes să-și vândă marfa) și debitor-cumpărător (care nu dispune momentan de resurse bănești);
2. Creditul bancar – presupune acordarea de credit sub formă banească. Obligatoriu pentru acest tip de credit este ca unul dintre subiecții raportului de credit să fie banca (fie în calitate de debitor – este creditată de titularii de depozite, fie în calitate de creditor – prin împrumuturile acordate clienților statului sau altor bănci).
3. Alte categorii de credit nedezvoltate în momentul de față în România : creditul obligatar, creditul ipotecar, creditul de consum (4, p. 63 ).
Două din categoriile de credit enumerate: creditul comercial și cel obligatar, presupun obligațiile directe între debitor și creditor, posibile a se desfășura în afara băncilor, de la început și până la sfârșit.
Celelalte categorii: bancar, ipotecar și de consum, presupun desfășurarea unor rapoarte de credit complementare prin bănci.
Din punct de vedere mai degrabă juridic, decât economic, există patru criterii de clasificare a formelor creditului: 1) modul de garantare; 2) destinația; 3) scadența; 4) calitatea părților.
În funcție de criteriul modului de garantare, există două forme de credit: a)credit personal; și b)credit real.
În esența sa, creditul a fost de la bun început credit personal, în sensul că a fost legat de calitatea umană a persoanei care face promisiunea de plată. De altfel, se știe că și în prezent, înainte de a acorda un credit, băncile verifică, prin probe indirecte, calitatea debitorului. Căci, calitatea persoanei este cea care conferă calitatea creditului; de aceea creditul personal este forma de credit cea mai pură, dar și cea mai riscantă.
Creditul personal necesită o anumită educație și o societate perfectă; însă, creditorii nu se mulțumesc întotdeauna să evalueze o persoană necunoscută sau puțin cunoscută, deoarece nu se știe niciodată dacă o persoană absolut cinstită va rămâne așa tot timpul. De aceea , creditorul, care renunță la posesia și proprietatea unui bun, fără a fi încă plătit, încearcă să obțină garanții, care să limiteze riscurile pe care și le asumă și în primul rând, riscul de a fi plătit la scadență.
De aici, noțiunea de “credit garantat”. Evident, este vorba de o garanție conferită de bunuri, care urmează ca, în caz de nerambursare să fie folosite pentru recuperarea fondurilor împrumutate.
Acest tip de credit se numește “ credit real”, în sensul că se bazează pe un gaj sau pe un depozit; o anumită perioadă de timp, acest gaj este pus la adăpost de pericolul de a dispare; în cazul când debitorul nu plătește, se valorifică bunul respectiv pentru a obține banii pe care debitorul nu i-a remis la momentul cuvenit.
Creditul real poate fi la rândul său, de două feluri: credit mobiliar și credit imobiliar. Se găsește aici marea distincție pe care o face dreptul între bunurile mobile și bunurile imobile. În mod evident, această distincție are însă relevanță mai ales în trecut, când valorile mobiliare erau mai puțin utilizarte. Odată cu dezvoltarea utilizării valorii mobiliare, creditul pe bază de gaj, de titluri (lombard) a dobândit o importanță mai mare decât creditul imobiliar.
Creditul imobiliar, adică creditul garantat cu bunuri imobile (clădiri sau terenuri, prezintă un risc redus, deoarece există o mare siguranță că, până la scadență, bunurile respective nu vor dispare. El are însă dezavantajul că necesită existența unei instituții specializate în evidența și gestionarea garanțiilor imobiliare, adică a ipotecilor constituite pentru garantarea rambursării.
Al doilea criteriu de clasificare – destinația – este de natură economică. Din acest punct de vedere, există două forme de credit: a) creditul de producție; și b) creditul de consum.
Delimitarea între aceste două forme de credit este însă și ea destul de formală, deoarece consumul impune producția, iar producția nu se poate face fără un consum prealabil (intermediar sau final).
În cazul în care producția nu a fost încă realizată, iar întreprinzătorul împrumută banii necesari în acest scop, banii respectivi reprezintă producția viitoare. În acest caz, creditarea producției este srâns legată, așadar, de utilizarea monedei. Un întreprinzător care dorește să producă dar nu are bani, trebuie să găsească un individ care are bani, dar nu dorește să se ocupe el însuși de producție și care să fie dispus sa-și lichideze banii săi pe baza garanției reprezentate de producția viitoare. Creditul de producție este, deci, legat de creșeterea economică, fiind necesar mai ales în faza de demarare a acestei creșteri; investiția necesită capital care nu există.
Din punct de vedere istoric, prima formă de credit a fost creditul de consum. De fapt această formă de credit este cea care a provocat condamnarea creditului cu dobândă în civilizația creștină a Evului Mediu, care a crezut că creditul trebuie să fie gratuit.
Motivul pentru care morala creștină și-a însușit această credință a fost faptul că în civilizațiile arhaice neproductive în sensul modern al termenului, creditul este acordat cel mai adesea pentru a permite săracilor să trăiască. El a fost deci, mai mult un act de caritate decât un act economic. Ori, dacă se împrumută o sumă de bani unei persoane care nu are din ce să trăiască, se poate considera că este inuman să se pretindă acesteia ca în momentul rambursării să înapoieze o sumă mai mare: suma împrumutată plus dobânda. De aceea în condițiile în care creditul de consum pur, fără producția aferentă a fost forma de credit predominantă, s-a putut ușor crede că în general creditul trebuie să fie gratuit.
Analiza acestor două forme de credit – de producție și de consum – permite înțelegerea motivelor pentru care, odată cu trecerea timpului, pretenția creditorului de a i se plăti o anumită dobândă a început să fie considerată legitimă. Întradevăr, existența creditului de producție implică creșterea volumului producției și a volumului tranzacțiilor și, deci, creșterea profituilor obținute din producție și din comerț. Ca urmare, prețul plătit pentru banii împrumutați (dobânda) poate fi suportat din acest profit, devenind, de fapt, o formă de remunerare a factorului de producție reprezentat de capital, De aceea, în toate civilizațiile moderne, în care progresul este considerat o valoare în sine, dobânda a fost până la urmă recunoscută ca fiind legitimă, iar aceasta chiar de autoritățile religioase.
Un alt criteriu de clasificare a formelor creditului este mărimea ecartului temporar implicat. Căci, cu cât acest ecart este mai mare cu atât actul de creditare este mai riscant și deci, necesită mai multă încredere, mai multe garanții și costuri mai mari. În funcție de acest criteriu, creditele se clasifică, în: a) credite pe termen scurt; b) credite pe termen mediu; c) credite pe termen lung.
a. Creditul pe termen scurt este considerat, în general, creditul cu o scadență mai mică de un an – de regulă, câteva luni.
b. Creditul pe termen lung presupune renunțarea la posesia unui bun sau a unei sume de bani pentru un număr mai mare de ani; de obicei, este considerat credit pe termen lung creditul cu scadență de peste 5 ani;
Fără îndoială, granițele între ceea ce se consideră a fi termen scurt, termen mediu sau termen lung sunt cât se poate de relative. Cu toate acestea, se poate spune că, de regulă, creditul pe termen scurt este un credit care nu depășește un an, iar creditul pe termen lung este un credit cu scadență de ordinul a 10 ani în medie, în tot cazul peste 5 ani.
c. Creditul pe termen mediu este un credit cu scadență cuprinsă între 3 și 5 ani. Această formă de credit s-a dezvoltat îndeosebi în perioada postbelică, fiind legată în primul rând de sectorul construcțiilor imobiliare, inclusiv de locuințe, care necesită un anumit număr de ani pentru a fi realizate.
Creditul pe termen scurt este, cel mai adesea, un credit de trezorerie, pe când creditul pe termen lung este un credit de investiții. Creditul pe termen mediu are o natură mixtă. El poate servi în unele cazuri pentru finanțarea operațiunilor de producție și de comercializare care nu-și dovedesc rentabilitatea decât după un interval de timp mai mare decât cel normal. Creditele pe termen scurt sunt acordate, în principal, pentru finanțarea cheltuielilor curente de producție și pentru nevoile de trezorerie ale întreprinderilor și sunt rambursabile în mod normal în momentul în care întreprinderile își recuperează fondurile din vânzarea producției.
Criteriul calității părților permite delimitarea a două forme de credit: a) creditul privat; și b) creditul public.
a.Creditul privat este creditul între persoane (fizice sau juridice) de drept privat, fără implicarea statului. Această formă de credit este cea care se află la originea operațiunilor comerciale, financiare și bancare moderne.
b.Creditul public este creditul în care intervine statul, fie pentru a acorda credite persoanelor (fizice și juridice) private, fie dimpotrivă, pentru a lua împrumuturi de la acestea din urmă (2, p. 120).
DOBÂNDA-PREȚ AL CREDITULUI; FACTORI DETERMINANȚI; IMPLICAȚIILE SALE ÎN ECONOMIE
Dobânda este recompensa pentru renunțarea la lichidități pentru o perioadă determinată, și concomitent prețul pe care împrumutătorul acceptă să-l plătească pentru a achiziționa lichiditatea (5, p. 324).
Mărimea dobânzii este exprimată prin mărimea denumită rata dobânzii. Dobanda este practic rațiunea unei bănci comerciale de a acorda credite. Ratele dobanzilor sunt stabilite de băncile comerciale în funcție de cererea și de oferta de credite. Rata dobânzii acordată de băncile comerciale este puternic influențată de rata dobanzii pe piața interbancară și de rata inflatiei. Ea mai depinde și de natura creditului acordat și de durata acestuia. În mod normal, ratele dobânzilor pe termene mai lungi sunt mai mari decat ratele dobânzilor aferente unor termene mai scurte, însă adeseori se întâlnește situația inversă (Silviu Cerna, 2000).
Unul dintre cei mai importanți analiști ai dobânzii, Böhm Bawerk, pornește în cercetările sale de la unele constatări empirice, cu care sunt de acord economiștii din vremea sa: sunt de acord economiștii din vremea sa: dobânda unui capital se produce independent de activitatea personală a capitalistului; pare că este o calitate firească a capitalului; se formează fără ca acesta (capitalul) să epuizeze (deci dincolo de limitele umane) și are astfel o durată eternă de constituire. Ca element al contractului de credit, nivelul dobânzii este acceptat, în fiecare caz în parte, de creditor și debitor ca urmare a unei negocieri de durată sau mai operative. Se pune deci, problema de a discerne și considera factorii cu audiență și acceptabilitate generală.
Un prim asemenea factor este productivitatea capitalului, o anumită productivitate a capitalului, adică o anumită rată a profitului, aflate într-o dinamică determinată de evoluții și conjuncturi. Întreprinzătorul, atunci când își propune să mobilizeze un capital suplimentar, trebuie să evalueze realist posibilitățile de rentabilitate, respectiv dimensiunile profitului, întrucât el va trebui să remunereze corespunzător pe deținătorii de capital. Angajându-se în a plăti o anumită dobândă, debitorul admite o anumită diminuare a profitului său net.
Un al doilea factor general ce determină nivelul dobânzii este lichiditatea. Independent de orice alte condiții, creditorii vor prefera acea formă de împrumut care să le asigure lichiditatea, deci preferă termene scurte. Orice angajare mai indelungată a resurselor creditului, orice diminuare a lichidității sale este însoțită de o sporire a sumelor plătite ca dobânzi, implică o creștere a nivelului dobânzii.
Riscul nerambursării este un alt facor general al nivelului dobânzii. Rambursarea la termen este o condiție a perpetuării raporturilor de credit și a sistemului de credit. Rambursarea este o cerință generală care poate fi asigurată dacă în cazurile particulare se iau măsurile necesare de evitare și acoperire a acestui risc.
Un alt factor esențial în determinarea nivelului dobânzii este raportul dintre oferta și cererea de credite.Oferta de credite este determinată primordial de nivelul economisirii în țara respectivă, de opțiunile tradiționale ale populației pentru economii, un rol deosebit în încurajarea formării capitalului ocupându-l stabilitatea economică și politică. Cererea de credite este intercondiționată de cei trei mari debitori: guvernul, agenții economici și familiile, deopotrivă influențați de evoluția activității economice și tendințele de dezvoltare a investițiilor.
Din cele prezentate rezultă că starea economiei, în încercările de orientare prin politici economice și în deosebi prin politici monetare și de credit, influențează asupra nivelului dobânzilor (1, p. 182-184).
Variația ratei dobânzii, indiferent de nivelul la care se produce, are anumite efecte, la rândul său, în economie. La modificarea ratei dobânzii de refinanțare, practicată de către Banca Națională a României în relațiile cu băncile comerciale, acestea din urmă reacționează repercutând o parte din presiunea financiară asupra clienților lor. Creșterea sau scăderea ratei dobânzii practicate de băncile comerciale în relațiile cu clienții lor afectează, la rândul său, comportamentul celor din urmă. Creșterea costului creditului determină reducerea profitului întreprinderii de unde rezultă și o reducere corespunzatoare a cererii de credite. De asemenea această tendință poate împinge agenții economici spre căutarea altor căi de procurare a resurselor cum ar fi piețele de capitaluri pe termen scurt sau lung.
EVOLUȚIA VOLUMULUI CREDITULUI ÎN ROMÂNIA
Creditele acordate de către bănci agenților nefinanciari se pot clasifica în credite guvernamentale și credite neguvernamentale. În nomencatura bilanțieră utilizată în prezent în România creditele acordate Trezoreriei publice de către băncile comerciale, prin achiziționarea de titluri de stat, se regăsesc în postul de activ intitulat “Credite guvernamentale”. Creditele acordate întreprinderilor și populației sunt reflectate în bilanțul băncilor comerciale în postul numit “Credite neguvernamentale”.
Conform statisticilor Băncii Naționale a României, creditul neguvernamental a crescut în termeni nominali, de la 57.719,4 miliarde lei în decembrie 1999 la 75.007,1 miliarde lei în decembrie 2000, și la 118.254,4 miliarde lei în decembrie 2001. În luna martie 2002 creditul neguvernamental în lei se situa la un nivel de 130.236,6 miliarde lei.
Evoluția creditului neguvernamental pe perioada decembrie 1999 – martie 2002 este prezentată în graficul 1.1.
Graficul 1.1
Evoluția creditului neguvernamental
Sursa : Banca Națională a României [1999-2002]
Din evoluția creditului neguvernamental în funcție de scadență se remarcă menținerea pe o traiectorie ascendentă a creditelor pe termen scurt (18.781,5 miliarde lei în decembrie 1999; 25.193,5 miliarde lei în decembrie 2000; 39.904,4 miliarde lei în decembrie 2001; 43.586,1 în martie 2002). În perioada analizată creditele pe termen mediu și lung s-au restrâns ca pondere în creditul neguvernamental pe perioada anului 2000 (de la 5.663,4 miliarde lei în decembrie 1999 la 5217,3 miliarde lei în decembrie 2000), pentru ca apoi să crească (7.628,8 miliarde lei în decembrie 2001) atingând în martie 2002 un nivel de 8.023,6 miliarde lei.
Creditele (interne) în valută au înregistrat o tendință de creștere pe perioada 1999-2001 (33.274,5 miliarde lei în decembrie 1999; 44.596,2 miliarde lei în decembrie 2000; 70.721,1 miliarde lei în decembrie 2001) pentru ca în martie 2002 să se situeze la un nivel de 78.626,8 miliarde lei.
Creditul guvernamental net a înregistrat pe perioada 1999-2001 o tendință de scădere (43.620,8 miliarde lei în decembrie 1999; 37.878,4 miliarde lei în decembrie 2000; 24.990,2 miliarde lei în decembrie 2001), pentru ca în martie 2002 să se situeze la un nivel de 24997,3 miliarde lei.
Evoluția creditului guvernamental net pe perioada decembrie 1999 – martie 2002 este prezentată în graficul 1.2.
Graficul 1.2
Evoluția creditului guvernamental net
Sursa : Banca Națională a României [1999-2002]
Din cele prezentate mai sus se observă pe parcursul perioadei analizate (decembrie 1999-martie 2002) reducerea creditului guvernamental net și creșterea creditului neguvernamental. Acest lucru nu poate fi decât semnul unei însănătoșiri a economiei românești, în procesul său de tranziție de la economia centralizată la cea capitalistă.
Analizând creditele restante și îndoielnice din portofoliul băncilor comerciale se observă o fluctuație a acestora în sensul alternării creșterii și scăderii acestora la diferite perioade. Nivelul procentual al acestora, exprimat ca raport între valoarea netă a acestora și total portofoliu credite acordate, se prezintă astfel: 65% în decembrie 2000, 72% în decembrie 2001 și respectiv 62% în martie 2002. Această evoluție a creditelor restante și îndoielnice semnifică faptul că băncile comerciale nu au până în prezent un management al riscului de insolvabilitate bine pus la punct. Sunt necesare în această direcție eforturi susținute de îmbunătățire a acestuia prin concurența atât a băncilor comerciale cât și a băncii centrale, în calitatea sa de supraveghetor al sistmului bancar.
CONTEXTUL MACROECONOMIC ȘI SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA
CONTEXTUL MACROECONOMIC; EVOLUȚIE; CARACTERISTICI.
În ultimii 10 ani, procesul de tranziție din România s-a desfășurat lent și instabil în comparație cu alte economii ce se pregătesc de aderare la UE, din centrul și estul Europei. Datorită grelei moșteniri din perioada anterioară tranziției, precum și din cauza lipsei unor politici constante și a eforturilor de reformă insuficiente, inflația a rămas printre cele mai ridicate din întreaga regiune iar dezvoltarea a fost lentă și expusă unor perioade scurte de creștere vertiginoasă. Mai mult, progresul restructurării și privatizării sectorului industrial a fost lent, în special în industria grea, mare consumatoare de energie, în timp ce investițiile directe străine, evaluate pe cap de locuitor, au fost printre cele mai scăzute din regiune. Toate cele cinci programe finanțate de Fondul Monetar Internațional în perioada cuprinsă între 1990 și 2000 au eșuat, în majoritatea cazurilor din cauza faptului că guvernele nu au impus o disciplină financiară în întreprinderile de stat Evenimentele care au avut loc în decembrie 1989 au determinat ieșirea din economia de tip totalitar, o economie care era prea puțin sau deloc obișnuită cu riscurile de orice natură. Salariații își primeau salariile neândestulătoare, dar sigure; banii și prețurile erau planificate și mimau stabilitatea; întreprinderile nu erau amenințate nici de șomaj, nici de falimente. Această stare constituia o evadare din realitate. Dincolo de aparențele de stabilitate, economia era amenințată de riscuri uriașe.
Evoluția ulterioară a economiei românești a fost marcată, din păcate, datorită nerigurozității și neefectuării la timp a reformelor necesare a fi întreprinse, de un puternic regres pe toate planurile.
Principala amenințare, pe plan extern, în 1990 a fost legată de lipsa fondurilor valutare necesare importurilor. Ca urmare, încă din a doua parte a anului 1990, s-au desfășurat negocieri cu Fondul monetar Internațional încheiate cu un anagajament stand-by pentru 12 luni, care a fost semnat în aprilie 1991. Pe plan intern, rata înaltă a inflației, consecutivă liberalizării prețurilor, ce a debutat la 1 noiembrie 1990, a constituit principala preocupare a Băncii Naționale a României.
În anul 1991 tendința de descreștere economică nu a putut fi stopată, procesul inflaționist a înregistrat rate înalte, deficitul balanței de plăți curente s-a menținut și a început să se manifeste fenomenul șomajului.
Anul 1992 s-a scurs fără evoluții importante în spectrul politicii economice. Echilibrul s-a realizat prin inflația anuală cu trei cifre și prin atragerea de surse reale din exterior, adică prin deficit al balanței de plăți.
Abia în anul 1993 s-au luat ceva mai clar, dar în continuare într-un gradualism exasperant, o serie de măsuri pentru ameliorarea mediului macroeconomic și a sistemului bancar. Este vorba despre creșterea coerenței politicii fiscale, menținerea deficitului public în limite controlabile iar politica monetară a fost mai restrictivă, controlul lichidității realizându-se prin mecanismul rezervelor obligatorii și prin trecerea spre rate reale pozitive ale dobânzii.
În anul 1994 bugetul statului a fost în excedent. În martie, a avut loc liberalizarea de facto a mecanismului licitației valutare.
În anul 1995 relansarea economică a continuat și s-a intensificat, creșterea reală a PIB-ului fiind de 6,9% față de anul precedent. Inflația a fost frânată. Anul 1995 s-a caracterizat printr-o creștere a rate șomajului și a numărului de șomeri înregistrați.
În anul 1996, reforma începută cu trei ani în urmă a continuat. Indicatorii macroeconomici au arătat o creștere (pe seama creșterii exporturilor și a deficitului bugetar).Mecanismele pieței au reușit să-și îndeplinească funcțiile de ajustare.
O rată a inflației de 151,7% a caracterizat anul 1997. Acest lucru s-a datorat eliminării controlului prețurilor la anumite produse și a creșterii prețurilor înregistrate la alte produse, cum ar fi benzina. Piața valutară a devenit pe deplin funcțională.
În 1998 economia reală a fost în regres pentru al doilea an consecutiv.Cu excepția inflației care a avut o rată anuală de 40,7% și a unor progrese sectoriale izolate sau temporare, în majoritatea domeniilor de activitate situația s-a deteriorat.
Indicatorii macroeconomici pe anul 1999 au reflectat pentru a treia oară consecutiv recesiunea: produsul intern brut a scăzut iar șomajul a cuprins circa 11,5% din populația activă.. Inflația anuală a fost de 54,3%. România a făcut față, pe de altă parte, vârfului de plată a datoriei externe și a reușit o ajustare de proporții e contului curent.
Performanțele economice din prima jumătate a anului 2000 indică o creștere pozitivă a rezultatelor economice, Guvernul confirmând necesitatea continuării eforturilor pentru asigurarea stabilității sitemului financiar românesc. S-au înregistrat creșteri însemnat în industria producătoare de bunuri de capita, corespunzător tendinței ascendente a cererii interne. Rata șomajului a avut un trend descendent de la 11,9% în luna ianuarie la 10,5% în luna decembrie.
În mai 2000 cel mai mare fond mutual, Fondul Național de Investiții (FNI) s-a prăbușit, fiind acuzat de management defectuos și fraudă, pe fondul unei sipravegheri deficitare din partea organelor de reglementare. Criza de încredere s-a extins și asupra unui număr de cooperative de credit care funcționau în România, inclusiv asupra Băncii Populare Române, cea mai mare cooperativă de credit din țară.
În cursul primului semestru al anului 2001, România a înregistrat una dintre cele mai înalte rate de creștere economica din regiune, confirmată de cresterea PIB cu 4,8% și a producției industriale cu 10,8%. În plus, exporturile au continuat să evolueze foarte bine, ceea ce reflecta câștigurile în competitivitate care s-au obținut prin deprecierea reala efectivă și consolidarea fiscală începută anul trecut. Aceasta performanță arăta că economia începuse să se redreseze și că setul de politici economice și sociale asigura în continuare o creștere economică sustenabilă.
Privatizarea în sectorul întreprinderilor a fost extrem de lentă în cea de-a doua jumătate a anului 2000 și în prima jumătate a anului 2001. Deși un număr mare de societăți urmau a se pregăti pentru privatizare în baza operațiunilor din cadrul PSAL I, care a fost încheiat la mijlocul 2000, privatizarea reală s-a desfășurat foarte lent. Mai mult, privatizarea a două întreprinderi mijlocii este încă nelămurită. Autoritățile au semnat un contract de privatizare pentru cea mai mare întreprindere de stat producătoare de oțel, SIDEX, operație care, datorită complexității sale, este încă sub semnul întrebării. Principala cauză a ritmului lent și a eșecurilor privatizării pare să o constituie marile datorii din impozite ale societăților de stat, precum și procedura guvernului de a insista ca investitorii să se angajeze în proiecte de investiții vaste și de limitare a concedierilor pe o perioadă mare de timp. Licitațiile deschise si transparente de privatizare nu au fost suficiente
Anul 2001 a fost caracterizat prinr-un nivel al rezervelor internaționale brute de 6.380,6 milioane USD, în creștere față de anul 2000 cu 1.538,4 milioane USD. Creditul intern s-a situat la un nivel de 143.244,7 miliarde lei. Datoria externă pe termen mediu și lung a crescut în acest an de la 10.240,5 milioane USD la 11.562,9 milioane USD. Rata șomajului a atins cota de 8,6%, numărul total de șomeri fiind de 826,9 mii persoane. În România ultimilor 5 ani creditul devenise efectiv o specie pe cale de disparitie. Cu o pondere ridicolă atât în structura activelor monetare ale României cât mai ales prin raportare la PIB, indicatorul "creditul intern neguvernamental" (cel care "radiografiază" utilizarea acestui instrument de finanțare esențial în orice economie) demonstra că țara noastră se afla mai apropape de lumea a treia decât de conceptul "piață emergentă", din cauza ponderii supra-dimensionate a "auto-consumului" și economiei gri în general.
Începutul anului 2002 se caracterizează și el prin creșterea rezervelor internaționale brute de la lună la lună, rezerve ce se situează în martie 2002 la unnivel de 6.450,8 milioane USD. Creditul intern se situează la un nivel de 155.234 miliarde lei, în luna martie. Datoria externă pe termen mediu și lung a crescut în acest an de la 11.562,9 milioane USD în decembrie 2001 la 11.616,8 milioane USD în martie 2002. Rata șomajului se situa în această lună la un nivel de 13%, numărul total de șomeri fiind de 1.257,4 mii persoane.
Creditul neguvernamental a crescut în luna martie cu 4,9 la sută (în termeni reali creșterea cumulată pe primele trei luni ale anului s-a cifrat la 6,0 la sută) până la 130.237 miliarde lei, pe seama creșterii cu 3,4 la sută a creditului în lei și cu 4,9 la sută a creditului în valută (exprimată în lei, componenta în valută a crescut cu 5,9 la sută). Creditul guvernamental net s-a majorat cu 1,7 la sută (până la 24 997 miliarde lei), fiind rezultatul următoarelor evoluții: creșterea disponibilităților Contului General al Trezoreriei Statului deschis la Banca Națională a României; scăderea disponibilităților în valută ale Ministerului Finanțelor la Publice la Banca Națională a României.
Depozitele în lei ale agenților economici au crescut cu 8,2 la sută, până la 31 487 miliarde lei. În cadrul acestora, depozitele pe termen au crescut cu 10,4 la sută (până la 19 273 miliarde lei), depozitele condiționate s-au majorat cu 1,5 la sută (cifrându-se la 5 757 miliarde lei) iar certificatele de depozit au crescut cu 8,4 la sută (până la 6 456 miliarde lei).
Depozitele în valută ale rezidenților (inclusiv populația), exprimate în lei, au crescut cu 1,6 la sută, până la 117 580 miliarde lei (exprimate în dolari, depozitele în valută au crescut cu 0,7 la sută, ajungând la 3 575 milioane dolari).
La sfârșitul lunii martie, sectorul nebancar deținea titluri de stat într-un volum de 38.369 miliarde lei (în creștere cu 3,5 la sută față de luna februarie). Titlurile în valută deținute de sectorul nebancar reprezentau, la sfârșitul lunii martie, echivalentul a 150,2 milioane dolari (în scădere cu 12,9 la sută față de luna februarie).
SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA
Economia capitalistă presupune existența unui sistem bancar, care să permită mobilizarea de o manieră eficientă a resurselor bănești din economie și reditribuirea lor către activități cu rentabilitate ridicată, eficiente, capabile să creeze valoare adăugată, condiții de natură să permită propulsarea economiei românești și sporirea nivelului de trai precar.
Sitemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de instituții financiar-bancare, care funcționează într-o țară, răspunzând necesităților unei etape a dezvoltării social-economice. Transformând resursele pe care mediul economic i le pune la dispoziție, sistemul bancar se constituie într-un subsistem al macrosistemului economico-social (7, p.183).
Rolul sistemului bancar constă în faptul că acesta oferă monedă agenților economici din sectorul nebancar, care solicită această monedă fie prin faptul că vând băncilor active reale sau valute (devize), fie prin acela că se îndatorează la bănci (3, p. 137).
În legătură cu sistemul bancar din Romania postcomunistă, putem spune că acesta a evoluat în paralel cu economia națională. Anii de tranziție și-au pus amprenta și asupra sistemului bancar. S-a putut constata, astfel: deteriorarea performanțelor financiare ale agenților economici au condus la transformarea unora în clienți rău platnici; lipsa unei piețe lichide pentru valorificarea garanțiilor aferente creditelor acordate de bănci; practicarea de catreă managementul unor bpnci a unor politici de creditare necorespunzatoare, mergând de la incompetență până la fraudă; decapitalizarea băncilor cu precădere a celor cu capital social exprimat în lei, prin impozitarea profiturilor neajustate cu rata inflației și a veniturilor din dobânzi neîncasate; captivitatea unor bănci cu precădere a celor cu capital majoritar de stat față de unii debitori mari din același tip de proprietate; limitarea accesului băncilor românești la finanțarea externă ca urmare a înrăutățirii succesive a rating-ului de țară. Toate aceste probleme au dus dealungul timpului la existența unor situații de criză în sistmul bancar.Toate aceste aspecte negative s-au manifestat în cadrul sectorului bancar în pofida măsurilor reformatoare, adoptate mai mult sau mai puțin oportun.
Reforma sistemului bancar din România postcomunistă a debutat în anul 1990 odată cu introducerea structurii bancare pe două niveluri: Banca Națională a României și băncile comerciale. Un moment important al acestei reforme l-a constituit adoptarea unui nou cadru legislativ, cadru ce permitea ca posibilitățile de soluționare a acestor grave probleme din sistemul bancar să fie mai bune decâtt în anii anteriori. Astfel prin legea nr 58/1998 privind societățile bancare, legea 101/1998 privind statutul Băncii Naționale a României și legea 83/1998 privind procedura falimentului băncilor Banca Națională avea posibilități reale de soluționare a problemelor. Aceste trei legi sunt de cea mai mare însemnatate pentru începerea reformei și fundamentarea economiei de piață în România (6, p. 24). În condițiile acestui nou cadru legislativ BNR a demarat la începutul anului 1999 un program de restructurare a sistemului bancar destinat îmbunatățirii stării de sănătate a acestuia: rezolvarea situației băncilor problemă; îmbunătățirea calității supravegherii prudențiale a băncilor; îmbunătățirea funcționării mecanismului de garantare a depozitelor. De-a lungul timpului au mai fost luate și o serie de alte măsuri privind organizarea și funcționarea sistemului financiar-bancar, care au avut implicații pe scară largă atât la acest nivel, cât și în planul economiei reale.
Ca urmare a acetsui proces reformator au fost înregistrate o serie de restructurări ale sistemului bancar precum și falimente bancare. De asemenea, în tot acest timp privatizarea băncilor a fost unul dintre obiectivele de baza ale programului de reformă. Rezltatul acestui proces este prezentat în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
Clasificarea băncilor după capitalul social și activul net
Sursa : Banca Națională a României [1999]
Ulterior a continuat procesul de privatizare a societăților comerciale bancare, respectiv prin vânzarea pe piață de capital a pachetului rezidual de acțiuni ale FPS la Banca Româna de Dezvoltare, precum și prin lansarea privatizării Băncii Comerciale Române și a Băncii Agricole. În prezent BRD este privată, deoarece Groupe Société Generale a preluat 51% din acțiunile băncii, iar în primul semestru al anului 1999 s-a finalizat procesul de privatizare și al BancPost, urmând ca în perspectivă să se privatizeze și unele bănci cu capital majoritar de stat (BCR, EXIMBANK).
De asemenea au avut loc noi achiziții sau redistribuiri de capital social în cadrul unor bănci private (Alpha Bank) sau privatizate (BancPost). Competiția pe piața interbancară s-a accentuat, în special ca urmare a extinderii activității băncilor străine care operează în România. Băncile nu pot fi cu mult mai bune și eficiente decât mediul economic în care activează, iar ratingul lor este strict legat de acela al țării.
În încheiere se poate spune că la ora actuală reforma sitemului bancar nu este nici pe departe încheiată, cuvenindu-se a fi luate o seride de măsuri care să ducă România mai aproape de cele mai bune practici internaționale, după cum se arată și în Principiile de la Basel (Basel Core Principles), precum și către armonizarea cu Uniunea Europenă, consolidând încrederea în sistemul financiar.
3. BANC POST ÎN SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA
3.1. SCURT ISTORIC
S.C Banc Post S.A. s-a înființat în luna iunie 1991 pe baza hotărârii Guvernului Romaniei numărul 448/27.06.1991, ca societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat prin divizarea Regiei Autonome "Rompost -Telecom", autorizată de Banca Națională a României să funcționeze ca o bancă poștală de tip universal și comercial.
Activitatea S:C. Banc Post S.A. a demarat cu un capital social de numai 226 milioane lei, o rețea de 20 de calculatoare, primele două sucursale fiind deschise în Tulcea și Bacău. Într-o perioadă foarte scurtă Banc Post și-a înființat sucursale în fiecare reședință de județ, ea obținând rezultate înca din primii ani de activitate. În prezent S.C. Banc Post S.A. are un capital social de 664.799.969.000 lei
Înca din primii ani de activitate Banc Post a avut o prezență internațională activă, ca membră a Institutului Mondial al Băncilor de Economii, fiind inițiatoare a primului Forum al Băncilor Poștale de Economii.
3.2. STRUCTURA ACȚIONARILOR
În anul 1997 a demarat procesul de evaluare a S.C. Banc Post S.A. în vederea privatizării. Lansarea programului de privatizare a băncii a avut ca scop atragerea unor instituții financiare de prim rang, care să susțina cu capitalul și experiența lor proiectele de dezvoltare ale băncii. Astfel la data de 2 aprilie 1997 Fondul Proprietății de Stat a semnat contractul de vânzare a unui pachet de 45% din acțiunile S.C. Banc Post S.A. cu companiile General Electric Capital Corporation și Banco Portugues de Investimento.
Structura acționarilor la 31 decembrie 2000 se prezintă în felul următor: (1) EFG Eurobank – 19.25%; (2) Banco Portugues de Investimento – 17%; (3) Fondul Proprietății de Stat – 17%; (4) General Electric Capital Corporation – 8.75%; (5) Salariații și pensionarii Banc Post – 8%; (6) SIF Banat – Crișana S.A. – 6%; (7) SIF Moldova S.A. – 6%; (8) SIF Muntenia S.A. – 6%; (9) SIF Oltenia S.A. – 6%; (10) SIF Transilvania S.A. – 6%;
Graficul 3.1.
Sursa : Despre noi, www.bancpost.ro [2002]
3.3. PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE OFERITE
Lansarea de produse și servicii noi care să aibă succes pe piață reprezintă o permanentă provocare pentru managementul afacerilor în instituțiile inovatoare. Inovarea presupune o reacție rapidă și flexibilitate la schimbarile din mediul pieței, câștigarea cotei de piață prin întâmpinarea mai bună a dorințelor consumatorilor, străpungerea limitelor naturale de saturare prin crearea de utilizări alternative ale produselor și serviciilor existente și creșterea ratei de lansare a produselor noi.
Pe lângă faptul ca produsele și serviciile oferite de către S.C. Banc Post S.A. sunt numeroase, s-au luat măsuri pentru apropierea și accesibilitatea acestora, prin utilizarea unei rețele operaționale cât mai largi. Pe lângă rețeaua proprie constituită din sucursale, filiale, agenții Banc Post actionează și prin oficiile poștale element prevăzut în actul legal de constituire a băncii și completat ulterior printr-o convenție bilaterală încheiata cu Regia Autonomă Poșta Română.
Produsele și serviciile oferite la ora actuală de S.C. Banc Post S.A. sunt prezentate în tabelul 3.1. respectiv 3.2.:
Tabelul 3.1.
Servicii oferite
[BancPost, 2000, „Produse și servicii bancare oferite", W W W.BANCPOST.RO]
Tabelul 3.2.
Produse bancare oferite
[Banc Post , 2000, „Produse și servicii bancare oferite", WWW.BANCPOST.RO]
3.4. REZULTATE OBȚINUTE
Activitatea S.C. Banc Post S.A. s-a ridicat dealungul timpului la standarde înalte, a fost încununată de succes, fapt ce a dus la obținerea a numeroase premii din partea diverselor organisme naționale și internaționale din domeniu.
S.C. Banc Post a primit premiul „Cel mai bun produs al anului", pentru pachetul de servicii Contul Total, în cadrul galei de decernare a premiilor revistei Piața Financiară pe anul 2001.
VISA International a acordat S.C. Banc Post S.A., la începutul lunii noiembrie 2001, un premiu pentru depășirea pragului de 500.000 de carduri VISA emise.Cu peste o jumătate de milion de carduri, S.C. Banc Post S.A. stabilește un nou record și își reconfirmă poziția de lider pe piața românească a cardurilor VISA. S.C. Banc Post S.A. emite, în prezent, 3 tipuri de carduri de debit și unul de credit în sistem VISA. S.C. Banc Post S.A. este lider pe piața cardurilor din România cu peste 645.000 de carduri emise, din care aproximativ 545.000 VISA si peste 100.000 EUROPAY (30 noiembie 2001). S.C. Banc Post S.A. a devenit membru VISA International în februarie 1995 și a fost prima bancă emitentă de carduri tip VISA în lei, cardul Ultra Electron. Potrivit ultimelor statistici elaborate de VISA International în martie 2001, S.C. Banc Post S.A. se situează pe locul 9 în Europa Centrală și de Est.
S.C. Banc Post S.A. a fost desemnată "cea mai dinamica banca in promovarea cardurilor" de către revista Bucharest Business Week (BBW). În cadrul galei organizate în seara de 16 octombrie 2001, la Hotelul Marriott din Bucuresti, săptămânalul de limba engleza BBW, a acordat premiile bancare pentru excelență în 2001. S.C. Banc Post S.A. a fost premiată pentru activitatea din domeniul cardurilor în urma consultării cititorilor publicației. Băncile intrate în concurs pentru promovarea cardurilor au fost: BCR, BRD, Banc Post, Alpha Bank, Piraeus Bank si ABN Amro Bank. S.C. Banc Post S.A. a demarat activitatea de carduri în 1996 și în prezent, se apropie de 600.000 de carduri emise, având și cea mai extinsă rețea de ATM-uri (320) si POS-uri (411) din țară. S.C. Banc Post S.A. este lider pe piața cardurilor VISA din România (493.500 de carduri emise) și se situeză pe locul 9 în topul emitenților VISA din Europa Centrală și de Est
S.C. Banc Post S.A. a fost nominalizată și la alte două secțiuni: cea mai dinamică bancă de retail și cea mai transparentă bancă. De asemenea, președintele S.C. Banc Post S.A., Elena Petculescu, a fost nominalizată la premiul pentru cea mai admirată femeie de afaceri din domeniul bancar.
În luna noiembrie 2000, VISA International a acordat S.C. Banc Post S.A. premiul pentru depășirea pragului de 250.000 de carduri VISA emise, care consfințește pentru al patrulea an consecutiv calitatea S.C. Banc Post S.A. de lider pe piața emitenților VISA din România.
Domnul Radu Obreja, Manager Regional pentru VISA International a declarat: "Colaborarea pe care am început-o cu Banc Post în februarie 1995 a avut un impact semnificativ asupra evoluției activității de carduri în Romania. Ritmul de crestere pe care această bancă și l-a impus a constituit un catalizator, stimulând piața cardurilor să se dezvolte într-un mod performant în aceasta tara".
În a doua jumătate a lunii aprilie 2001, Banc Post înregistra peste 450.000 de carduri emise, din care 380.000 în sistem VISA și 73.000 în sistem EUROPAY.
În cadrul primei Conferințe Europene a Organizațiilor Poștale organizată de Western Union la sfârșitul lunii iunie, S.C. Banc Post S.A. a primit premiul WESTERN UNION 2000 pentru modul eficient în care a implementat și a dezvoltat serviciul de plăți rapide în România. Recunoașterea progreselor rapide ale S.C. Banc Post S.A. este cu atât mai semnificativă cu cât ceilalți premianți din acest an sunt agenți Western Union de largă reputație internațională: La Poste – Franța, Deutsche Post – Germania și Correos y Telegrafos – Spania.
3.5. RESURSELE UMANE
Resursele umane reprezintă, în viziunea managementului BancPost, cea mai importantă investiție, care influențează în mod esențial evoluția băncii pe piața bancară românească. Având în vedere că rezultatele băncii sunt determinate în mare măsură de profesionalismul angajaților săi, o atenție deosebită a fost acordată instruirii personalului. Activitatea de pregătire profesională s-a desfășurat într-o strânsă și fructuoasă colaborare cu Institutul Bancar Român (prin cursuri de scurtă durată, învățământ la distanță și studii universitare) și cu alte instituții abilitate în organizarea pregătirii personalului financiar bancar.
Pentru a acoperi necesitățile de instruire specifice activității băncii, au fost amenajate trei Centre Proprii de Pregătire, amplasate la Slănic Moldova, Miercurea Ciuc și respectiv Măgurele – București, cel din urmă fiind inaugurat anul acesta.
Dezvoltarea și diversificarea activității băncii au necesitat o pregătire continuă a personalului și în domeniul informatic, unde cursurile organizate nu au vizat numai acumularea noțiunilor de bază, ci și specializarea în domenii specifice, prin cooperarea cu instituții de marcă cum ar fi: Computerland, Western Union și Visa International. Peste 50 % din totalul angajaților BancPost a beneficiat de specializare în cadrul cursurilor de pregătire profesională. Centrele proprii de pregătire au preluat o pondere de 78 % din totalul cursurilor organizate anul acesta, fapt ce justifică investiția făcută de banca pentru amenajarea și dotarea acestora.
În cele de mai jos voi prezenta structura personalului funcție de nivelul de pregătire profesională (graficul 3.2.) și structura pe sexe (graficul 3.3.).
Graficul 3.2.
Structura personalului în funcție de gradul de pregătire profesională
Studii superioare Studii generale
Studii medii
Sursa : Despre noi, www.bancpost.ro [2002]
Graficul 3.3.
Structura pe sexe a personalului
Femei Bărbați
Sursa : Despre noi, www.bancpost.ro [2002]
3.6. CLIENȚII S.C. BANC POST S.A.
În general, clienții Banc Post sunt reprezentați de companii mici și mijlocii, cu activitate diversă (producție de bunuri și servicii, comerț intern și exterior, transporturi și turism) și de un număr de peste 750.000 clienți persoane fizice. Practic fiecare al 30-lea cetățean al României este client al Banc Post, dacă nu se iau în calcul conturile de alocații; la care se adaugă și o serie de clienți reprezentativi: Compania Națională Poșta Română, Societatea Națională de Radiocomunicații, Societatea Națională de Telecomunicații RomTelecom, Teleconstrucția, RODIPET, societățile care au rezultat din reorganizarea SNCFR. Apariția telefoniei mobile în România, a permis atragerea de noi clienți beneficiari ai serviciilor puse la dispoziție de MobilRom și MobiFon, Cosmorom, Banc Post facilitând prin ghișeele sale și prin noul pachet “Contul Total” plata facturilor telefonice emise de aceștia.
Asumându-și rolul de bancă implicată în viața socială Banc Post a început din 1993 derularea plăților de alocații de stat pentru copii și a pensiilor în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Activitatea de asigurări, începută în 1998, se desfășoară în colaborare cu Societatea de Asigurări Reasigurări Garanta.
3.7. ACTIVITATEA DE CREDITARE
S.C. Banc Post S.A. acordă credite în condiții foarte avantajoase atât persoanelor fizice cât și celor juridice. Astfel creditele acordate persoanelor juridice sunt: credite pentru finanțarea operațiunilor de leasing (ROL/FX); credite pe convenții (ROL/FX); bunuri de folosință îndelungată, autoturisme, case de marcat etc; credite pentru activitatea de investiții(ROL/FX); linii de credit (ROL/FX); credit pe afacere (ROL/FX); credite pentru dezvoltarea de afaceri cu angajarea, șomerilor, cu finanțări din fondurile ANOFP/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (ROL); credite pe cupoane agricole; credite pentru agricultură din fondul Ministerului Agriculturii și Alimentației (ROL); credite pentru turism din fondul ANT (ROL); credite pe documente (ROL); credite pentru facilitate de cont (ROL).
3.8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A BĂNCII
S.C. Banc Post S.A. are ca principale obiective pe orizontul de timp cuprins până în anul 2003 să-și dubleze profitul net de la an la an și să-și întărească poziția pe piață lansându-se în administrarea fondurilor private de pensii și dezvoltarea creditului ipotecar.
Banca intenționează să-și reducă ponderea activelor fixe în total active de la 34,7%, cât reprezintă în prezent, la aproximativ 22,6% și să crească rentabilitatea capitalurilor proprii de la 6,1 % la circa 20,3%.Aceste cifre reprezintă principalele ținte stabilite în strategia comună de dezvoltare a băncii, care a fost aprobată de toți acționarii pe data de 22 noiembrie 2001. Îndeplinirea cu succes a acestor deziderate va demonstra că S.C. Banc Post S.A. este o bancă solidă, care își consolidează continuu poziția pe piață.
Banca își va continua politica de retail prin lansarea de produse și servicii noi. S.C. Banc Post S.A. va avea în vedere și dezvoltarea unor parteneriate cu diverse bănci comerciale care nu au rețea, încheierea de convenții cu mai mulți dealeri pentru creditele de consum, precum și promovarea operațiunilor de leasing. De asemenea, va crește volumul surselor atrase de la clienți, cu până la 46% și implicit cel al plasamentelor, care vor fi orientate cu precădere în direcția creditelor.
Un alt segment de piață vizat va fi cel al întreprinderilor mici și mijlocii, care pot dezvolta afaceri și pot contribui la revigorarea economiei.
3.9. SUCURSALA S.C. BANC POST S.A. GORJ
3.9.1. SCURTĂ PREZENTARE A SUCURSALEI
Sucursala Județeană S.C. Banc Post S.A. Gorj îsi desfășoară activitatea în municipiul Târgu-Jiu alături de următoarele societăți similare: Sucursala Județeana a BNR, Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Comerciala Română. Odată cu creșterea volumului de activitate, de la 18 angajati, sucursala are în prezent 34 angajati, întregul personal de specialitate formandu-se în cadrul băncii prin instruiri în baza normelor de lucru, cursuri organizate de centrala S.C. Banc Post S.A.. Analiza atentă a potențialului economic al judetului s-a concretizat prin înființarea în 1995 a unei agenții în orașul Motru, inițiativă continuată prin deschiderea unei a doua agenții în orașul Târgu-Cărbunești, intrată în funcțiune în 1998.
Structura organizatorică a sucursalei Gorj este implementată de asemenea manieră încât conducerea este realizată de un director (manager) și un director economic aflat în relație de subordonare față de manager. Managerul coordonează direct urmatoarele compartimente: investiții și informatică; organizare și resurse umane; marketing și canale de distribuție; juridic și contencios; operațiuni valutare. Tot managerul coordonează direct serviciul credite și serviciul tezaur-casierie. Directorul economic coordonează activitatea biroului instrumente de economii, depozite bancare și titluri și a următoarelor servicii: serviciul operațiuni bancare în lei; serviciul financiar-contabilitate; servicii proprii; precum și compartimentul trezorerie.
3.9.2. ACTIVITATEA DE CREDITARE A SUCURSALEI
Activitatea de acordare a creditelor este desfășurată prin intermediul serviciului credite. În cadrul acestuia activează în prezent cinci specialiști cu studii superioare, grupați în următoarele posturi: 2 inspectori de specialitate III, un referent de specialitate III, un expert și șeful serviciului.
Acest serviciu are drept atribuții, pe lângă organizarea și coordonarea activității de creditare a agenților economici și persoanelor fizice, următoarele activități: efectuarea analizelor economico-financiare ale clienților, în scopul reducerii riscurilor; coordonarea și îndrumarea activității de evaluare a patrimoniului agenților economici și în special a garantării creditelor; aplicarea corectă a normelor și normativelor specifice sectorului bancar, a dispozițiilor emise de BNR în acest domeniu.
Sucursala județeană S.C. Banc Post S.A. Gorj are o competență limitată în acordarea creditelor. Sucursala Târgu-Jiu poate acorda credite pe termen scurt în valoare de 900 milioane lei, iar credite pe termen mediu în valoare de 600 milioane lei. Agențiile de gradul I acordă credite pe termen scurt în valoare de 600 milioane lei, iar pe termen mediu în valoare de 400 miloane lei, iar agențiile de gradul II acordă credite în valoare de 500 milioane lei pe termen scurt și 300 milioane lei pe termen mediu.
4. ACTIVITATEA DE CREDITARE A SUCURSALEI S.C. BANC POST S.A. GORJ
4.1. CREDITE ACORDATE AGENȚILOR ECONOMICI
4.1.1. CREDITAREA PE TERMEN SCURT A ACTIVITĂȚII CURENTE A AGENȚILOR ECONOMICI
A. Principii de creditare
În conformitate cu prevederile legii 58/1998 privind activitatea bancară, articolul 4 din Statutul S.C. Banc Post S.A. și autorizației de funcționare numărul III/15/1992, modificată și completată prin hotărârea Consiliului de Administrație al BNR din 9 aprilie 1993, S.C. Banc Post S.A. acordă agenților economici credite pe termen scurt, pentru activitatea curentă, în completarea fondurilor proprii ale acestora.
Principiile generale de creditare sunt:
a. Limitarea riscului insolvabilității. Operațiunile de creditare efectuate de bancă au la bază prudența bancară – prin limitarea riscului insolvabilității – ca principiu fundamental de politică bancară pentru creditele acordate.
b. Destinația precisă a creditelor și garantarea acestora cu bunuri materiale, hârtii de valoare, efecte de conmerț, etc.
c. Perceperea de dobânzi ca preț al creditului, care se stabilește în funcție de destinația și durata de rambursare, precum și de comisioane pentru operațiunile legate de acordarea creditului. Pentru creditele nerambursate la scadență, agenții economici plătesc dobânzi penalizatoare.
d. Credibilitatea solicitanților de credite. La acordarea creditelor banca urmărește ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru rambursarea lor la scadență.
e. Consemnarea tuturor operatiunilor de creditare și garantare în documente contractuale din care să rezulte clar toți termenii și toate condițiile tranzacțiilor încheiate- În situația în care împrumutatulnu respectă condițiile contractuale stabilite, inclusiv cele referitoare la destinația creditului sau în cazul în care situația economico-financiară a acestuia nu mai asigură pe parcursul creditării condițiile de rambursare banca poate întrerupe imediat, fără preaviz, utilizarea creditului aprobat.
f. Limitarea împrumuturilor mari acordate unui singur debitor, la maxim 20 % din fondurile proprii ale băncii, conform prevederilor articolului 29 din Legea nr 58/1998 privind activitatea bancară și normele BNR numărul 5/1992 și numărul 4/1994. Un împrumut este considerat mare în sensul acestor prevederi, atunci când suma tuturor împrumuturilor acordate unui singur debitor, inclusiv a garanțiilor și a altor angajamente asumate în numele acestuia, depășesc 10% din fondurile proprii ale societății bancare. Se consideră un singur debitor, orice persoană sau grup de persoane fizice sau juridice care sunt legate economic între ele și beneficiază, împreuna sau cu titlu individual, de împrumuturi și garanții acordate de aceeași societate bancară.
g. Contractarea de către regiile autonome a unor credite pentru acoperirea cheltuielilor curente în proportie de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent, conform prevederilor articolului 9 din legea nr 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat.
h. Creditele solicitate pentru activitatea curentă pe termen scurt se acordă numai în limita plafoanelor comunicate de Direcția de Trezorerie și Titluri.
B. Beneficiarii creditelor
Beneficiarii creditelor sunt agenții economici, indiferent de forma de proprietate, care au personalitate juridică, organizează și conduc contabilitate proprie în partidă dublă și întocmesc bilanț conform legii contabilităii numărul 82/1991. Pentru unitățile fără personalitate juridică, solicitarea creditelor se efectuează de regia autonomă sau societatea comercială cu personalitate juridică tutelară numai la Centrala S.C. Banc Post S.A.. În baza aprobării, contractele de credit se încheie la nivelul unității teritoriale.
C. Obiectul creditului
S.C. Banc Post S.A. acordă tuturor agenților economici, indiferent de forma de proprietate, credite pe termen scurt, în completarea fondurilor proprii, pentru activitatea curentă de producție, prestări servicii, comerț, transport, turism și alte activități cuprinse în obiectul de activitate și menționate în statutul societății. Agenții economici pot beneficia de credite pe termen scurt astfel: prin cont curent de încasări și plăți – linie de credit; prin cont separat de împrumut- credit pe afacere.
D. Condiții generale și specifice de creditare
Condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească agenții economici pentru acordarea creditelor sunt: să fie înmatriculați la Registrul Comerțului, potrivit legii numărul 58/1998 privind societățile comerciale și legii numărul 26/1990 privind Registrul Comerțului cu completările ulterioare; să fie înregistrați la Administrația Finanțelor Publice; să aibă cod fiscal; să aibă cont curent de încasări și plăți deschis la unitățile S.C. Banc Post S.A.; să se încadreze în categoria A conform Fișei de evaluare a performanțelor financiare ale agentului economic; să desfășoare activitate economică rentabilă, cel puțin pe ultimele 2 luni, dovedită cu documente contabile; să aibă capacitate de a rambursa creditul la scadență și de a plăti dobânda la termenul stabilit; să garanteze creditul și dobânda aferentă potrivit prevederilor normelor S.C. Banc Post S.A.; destinația creditului solicitat să se încadreze în obiectul de activitate al agentului economic, potrivit statului acestuia; să utilizeze creditul numai în scopul în care a fost acordat; să prezinte portofoliul de contracte sau comenzi privind aprovizionarea și desfacerea pe toată perioada pentru care solicită creditul (cu excepția societăților comerciale cu desfacere cu amănuntul); la data solicitării împrumutului, agenții economici să nu înregistreze credite nerambursate la scadență, dobânzi neachitate, la S.C. Banc Post S.A., credite nerambursate la scadență la alte bănci ori să înregistreze pierderi sau să se afle în stare de faliment; să accepte condițiile de creditare potrivit normelor S.C. Banc Post S.A.
Condițiile specifice de creditare sunt diferite în funcție de categoria creditului.
Astfel în cazul liniei de credit condițiile specifice sunt următoarele: agenții economici cu capital privat trebuie să aibă cont curent de încasări și plats deschis numai la unitatile S.C. Banc Post S.A. de cel putin 6 luni și să desfășoare activitate rentabilă; regiile autonome sau agenții economici cu capital de stat trebuie să aibă deschis cont curent de încasări și plăți la unitățile S.C. Banc Post S.A. și să deruleze prin acest cont cel putin 50% din activitate; pentru agenții economici din sistemul comunicațiilor și Societatea Natională a Căilor Ferate Române creditarea se efectuează cu respectarea condițiilor prevăzute în conventiile încheiate și pe baza limitei de plăți (over draft) comunicată de unitatea centrală.
În cazul creditului pe afacere condițiile specifice sunt: agenții economici în prima lună de activitate pot beneficia de credite pe termen scurt pentru activitatea curentă, până într-o anumită limită maximă comunicată de centrala băncii; pentru agenții economici din sistemul comunicațiilor și Societatea Natională a Căilor Ferate Române creditarea se efectuează cu respectarea condițiilor prevăzute în convențiile încheiate.
E. Documentele necesare obținerii creditelor
La solicitarea creditului agentul economic este obligat să prezinte: cererea de credit în lei; hotărârea judecătoreasca de înființare; statutul societății comerciale; contractul de societate; certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului; bilanțul financiar contabil pe anul precedent, vizat de Administrația Financiară; situația rezultatelor financiare și a patrimoniului pe ultimul semestru, vizate de Administrația Financiară; balanțele de verificare pe ultimele 4 luni, semnate de reprezentanții legali ai societății; bugetul de venituri și cheltuieli pe total activitate și pe afacere, semnat de reprezentantii legali ai societății; evoluția fluxului de numerar; planul de afaceri; documentele pentru confirmarea proprietății asupra garanțiilor creditului solicitat; certificatul de sarcini sau extrasul de carte funciară la zi asupra garanțiilor imobiliare; raportul de expertiză efectuat de evaluatorii autorizati.
F. Categorii de credite
S.C. Banc Post S.A. acordă agenților economici două categorii de credite pe termen scurt: linia de credit și creditul pe afacere.
a. Linia de credit
Beneficiari sunt agenții economici cu personalitate juridică care se încadreaza în categoriile A sau B și desfașoară activitate rentabilă cel putin pe ultimele 2 luni. Alte condiții ce trebuie îndeplinitesunt: să aibă cont curent de încasări și plăți la S.C. Banc Post S.A. de cel puțin 6 luni, cu derularea activității prin S.C. Banc Post S.A.; să nu aibă credite restante sau dobânzi neachitate; să aibă capacitatea de a rambursa creditul la scadență și de a plăti dobânda. Beneficiari sunt și asociațiile familiale care se încadrează în categoriile A, B sau C.
Scopul creditului este de finanțare pentru nevoile de capital circulant.
Suma maximă este în limita deficitului de surse, rulajului contului curent în perioada anterioară și în limita garanțiilor colaterale.
Termenul de rambursare este 3 luni cu rambursare în luna a IV-a, cu posibilitatea de prelungire a termenului de rambursare cu înca 3 luni.
Garanțiile colaterale sunt reprezentate de: depozit bancar; scrisoare de garanție bancară eliberată de o bancă agreată de S.C. Banc Post S.A., de Ministerul de Finanțe, BNR sau de o bancă centrală din străinătate; cambii și bilete la ordin; ipoteca pe bunuri imobiliare; gaj asupra bunurilor mobiliare (maxim 25% din valoarea totală a garantiei).
Asigurarea garanției/riscului de neplată se realizează prin asigurarea garantiilor și cesionarea drepturilor din asigurare în favoarea S.C. Banc Post S.A. la o societate de asigurări agreată de S.C. Banc Post S.A..
b. Creditul pe afacere
Beneficiari sunt agenții economici cu personalitate juridică care se încadrează în categoriile A sau B și desfașoară activitate rentabilă cel puțin pe ultimele 2 luni. Alte condiții: să aibă cont curent de încasari la S.C. Banc Post S.A.; să nu aibă credite restante sau dobânzi neachitate; să aibă capacitatea de a rambursa creditul la scadență și de a plăti dobânda.
Scopul creditului este completarea fondurilor proprii ale clientului pentru derularea unei afaceri bine determinate.
Suma maximă se determină în funcție de capacitatea de rambursare și de garanțiile colaterale; agenții economici aflați în primul an de activitate pot beneficia de maxim 50 milioane lei, cu condiția înregistrarii unui capital subscris și vărsat de 5 milioane lei.
Termenul de rambursare este de maxim 12 luni.
Garanțiile colaterale pot fi: depozit bancar; scrisoare de garantie bancară eliberată de o bancă agreată de S.C. Banc Post S.A.; cambii și bilete la ordin; ipoteca pe bunuri imobiliare; gaj asupra bunurilor mobiliare (maxom 25% din valoarea totală a garanției).
Asigurarea garanției/riscului de neplată se realizează prin asigurarea garanțiilor și cesionarea drepturilor din asigurare în favoarea S.C. Banc Post S.A. la o societate de asigurări agreată de S.C. Banc Post S.A..
G. Garantarea creditelor
Pentru minimizarea riscurilor în recuperarea creditelor, în situația în care împrumutatul nu-și execută obligațiile contractuale asumate din cauze care nu au putut fi prevăzute la acordarea creditului precum și pentru crearea unui privilegiu față de alți creditori, S.C. Banc Post S.A. solicită împrumutaților garanții asigurătorii.S.C. Banc Post S.A. acceptă în garanția creditelor bunuri mobile sau imobile din proprietatea societăților creditate, a patronilor și asociaților acestora, precum și a terțelor persoane fizice – giranți- care își asuma benevol calitatea de giranți.
Tipurile de bunuri admise în garanția creditelor pentru activitatea curentă sunt: depozitul bancar în lei; scrisoarea de garanție bancară; biletul la ordin și cambia; ipoteca de rang I; gajul; gajul general asupra întregului patrimoniu; cesiunea de creanță.
H. Negocierea, aprobarea și încheierea contractului de credite
Pe baza concluziilor favorabile rezultate din analiza economico-financiară a activității agentului economic din perioadele anterioare și cea prognozată, a portofoliului de contracte și comenzi, a garanțiilor materiale asiguratorii banca negociază cu solicitantul de credit urmatoarele:
a. Destinația creditului. Creditul se acordă cu destinație precisă pentru desfașurarea activității prevazută în statutul societății;
b. Volumul creditului. Acesta se determină în funcție de: datele stabilite conform fluxului de numerar, planul afacerii, având la bază previziunile din bugetul de venituri și cheltuieli și portofoliul de comenzi contractate; volumul și tipul garanțiilor materiale asiguratorii care să permită acoperirea integrală a creditului solicitat și a dobânzilor aferente; volumul încasărilor prognozate la data rambursării.
c. Perioada de acordare a creditului. Se determină având în vedere necesarul de plan al agentului economic, corelat cu capacitatea de rambursare conform fluxului de numerar în cazul liniei de credit, sau pe o perioadă egală cu perioada aferentă unei singure rotații a activului circulant creditat, în cazul creditului pe afacere;
d. Modalitatea de acordare a creditului. Acesta se poate acorda prin contul curent sau prin contul separat de împrumut în funcție de natura creditului solicitat. Plățile din credit se efectuează direct din conturile de mai sus, prin virament utilizând instrumentele de decontare convenite prin contractul de credit. Eventualele plăți în numerar se efectuează cu respectarea prevederilor Ordonanței numărul 15/1996 privind întarirea disciplinei financiar-valutare;
e. Sumele și termenele de efectuare a plăților din credit. În cazul liniei de credit angajarea se efectuează în limita plafonului aprobat, conform necesarului de plan al agentului economic. Dacă linia de credit nu este angajatată în 15 zile calendaristice de la aprobare, aceasta nu se mai acordă, contractul de credit devenind nul. Pentru creditele acordate prin cont separat de împrumut, sumele și termenele de efectuare a plăților se stabilesc în funcție de necesarul de plan al agentului economic, rezultat din contractele de aprovizionare și bugetul de venituri și cheltuieli fie integral, la o dată fixă, fie eșalonat, pe măsura efectuării plăților. În cazul plăților eșalonate, angajarea creditelor se efectuează în cel mult 15 zile calendaristice de la datele stabilite prin contract;
f. Termenele de rambursare a creditului se stabilesc în funcție de termenele prevăzute pentru realizarea încasărilor, conform contractelor de desfacere ale agenților economici și bugetul de venituri și cheltuieli. Rambursarea se efectuează la date calendaristice concret stabilite. În cazul liniei de credit rambursarea se efectuează în următoarele 30 zile calendaristice, după expirarea perioadei de valabilitate a plafonului;
g. Nivelul dobânzilor și comisioanelor este cel comunicat prin circularele emise de S.C. Banc Post S.A. – Departamentul Financiar. Banca își rezervă dreptul de a modifica nivelul dobânzilor ori de câte ori pe parcursul creditării acest lucru se impune;
h. Garanțiile materiale. Se negociază cu solicitantul de credite tipul și valoarea garanțiilor materiale, precum și cota de risc care se poate vira în funcție de nivelul indicatorilor economico-financiari.
Documentația de credit și referatul de acordare a creditului întocmit de inspectorul de credite și însușite de șeful serviciului credite se prezintă aprobării Comitetului de credite a unității bancare teritoriale. Comitetul de credite analizează și decide oportunitatea acordării creditului, a condițiilor în care acesta a fost negociat și a posibilităților de rambursare la termen. În cazul în care decizia Comitetului de credite este favorabilă, se procedează la completarea documentației și semnarea contractului de credit. Dacă decizia Comitetului nu este favorabilă, conducerea unității bancare comunică solicitantului motivul refuzului. Documentațiile de credit a caror valoare depășește competența unității teritoriale sunt înaintate Direcției de credite pentru analiză și promovare în comitetul de credite și dacă este cazul în Consiliul de Adrninistratie al S.C. Banc Post S.A.. După aprobarea creditului potrivit competențelor, unitățile băncii procedează împreună cu agentul economic, la încheierea înregistrarea și inscripționarea la Judecatoria teritorială a contractelor de garanție mobiliară precum și la definitivarea și semnarea contractului de credit. Acesta intră în vigoare numai după prezentarea garanției colaterale, încheiate cu o societate agreată de S.C. Banc Post S.A. și cesionarea drepturilor din despagubiri în favoarea băncii.
I. Angaj area creditului
Modalitatea de angajare a creditului de către agentul economic este cea stabilită prin contractul încheiat.
Plățile din credit se efectuează numai dupa verificarea documentelor de plată și vizarea acestora de către inspectorul de credite.Documentele ce privesc plăți ce nu sunt în concordanță cu destinația creditului sau sunt emise dupa mai mult de cinsprezece zile calendaristice de la termenul stabilit pentru ultima plată se refuză.
Pentru plățile efectuateîin numerar, se prezintă justificarea acestora în termen de 10 zile calendaristice. În cazul sumelor nejustificate în termenul stabilit în a unsprezecea zi se aplică asupra acestora un comision de 1 %, și nu se mai eliberează o altă tranșă de credit. Această clauză se înscrie în contractul de credit.
Nivelul creditelor aprobate se comunică în scris serviciului operațiuni bancare în lei (operatorul de ghișeu).
J. Scadențarea, rescadențarea și prelungirea termenului de rambursare a creditelor pe afacere
La cererea scrisă a agenților economici, pentru creditele acordate pe afacere, banca poate rescadența ratele de credit în cadrul termenului de rambursare inițial. Prelungirea termenului de rambursare stabilit în contractul de credit sau act aditional se poate aproba la solicitarea scrisă a agentului economic, formulată cu cel mult 15 zile calendaristice înainte de termenul de rambursare, fără a depăși termenul maxim de acordare a creditelor pentru activitatea curentă respectiv 1 an. Prelungirea termenului de rambursare se efectuează numai în condițiile modificării termenului contractului de încasare a contravalorii mărfurilor livrate și a serviciilor prestate și a existenței în continuare a activului creditat.
Operațiunile de rescadențare a termenului inițial sau de prelungire a termenului final de rambursare se efectuează pe baza analizei economico – financiare a agentului economic, similară cu cea de la acordare a creditului.
Concluziile rezultate din analiza inspectorului de credite, precum și propunerile făcute de acesta, se consemnează într-un referat ce se supune spre analiza și aprobare Comitetului de credite al unității bancare teritoriale. Aprobarea modificarii graficului de rambursare în cadrul aceluiași termen și peste termenul contractual stabilit initial, se realizează de către același organ care a aprobat creditul.
Noile termene de rambursare și condițiile stabilite în urma analizei efectuate se evidențiază într-un act adițional la contractul de credit inițial încheiat cu agentul economic.
K. Rambursarea
Banca urmărește în permanență respectarea de către agenții economici a condițiilor avute în vedere la aprobarea creditelor, pentru a se asigura rambursarea integrală și la termenele stabilite, potrivit obligațiilor asumate prin contractele de credit. Operațiunile de rambursare la data scadenței a creditului se efectuează potrivit graficului de rambursare prin modul de rambursare automată.
Rambursarea creditelor se efectuează din disponibilitățile agentului diferențiat în funcție de categoria de credit dupa cum urmează:
a. Pentru linia de credit:
1. La cererea scrisă a agentului economic. În această situație banca ia măsuri de închidere a liniei. Ca urmare nu se mai fac plăți în contul curent și se trece la recuperarea creditului și a dobânzilor direct din încasări, într-o perioadă de cel mult 30 zile calendaristice de la solicitarea agentului. Pe plafonul transmis operatorului de ghișeu se consemnează această masură, sub semnătura șefului serviciului de credite;
2. În cazul nerespectării condițiilor prevăzute de normele Banc Post banca ia măsuri de înghețare a liniei. În acest caz, se înceteaza plățile și se trece la recuperarea creditului și a dobânzilor direct din încasari, într-o perioadă de cel mult 30 zile calendaristice de la solicitarea agentului. Pe plafonul transmis operatorului de ghișeu se consemnează această măsură, sub semnatura șefului serviciului de credite;
3. Rambursarea sumei ce depășește noul plafon, rezultat în urma analizei (reducerea liniei) se efectuează în următoarele 15 zile calendaristice de la sfârșitul perioadei de valabilitate a plafonului, din încasarile agentului economic;
4. Rambursarea totală a liniei, se efectuează în urmatoarele 30 zile calendaristice de la sfarsitul perioadei de valabilitate a plafonului, din încasările agentului economic. Măsura de reducere și de rambursare totală a liniei de credit se consemnează pe plafonul transmis operatorului de ghișeu sub semnătura șefului de credite.
b. Pentru creditul pe afacere rambursarea se efectuează la termenul stabilit în graficul de rambursare.
Când agentul economic nu are disponibilități în cont, creditul scadent se înregistreaza în aceeași zi, total sau parțial la credite nerambursate la scadență. Pentru creditele nerambursate la scadență, banca percepe dobânzi penalizatoare, al caror nivel se comunică prin circularele emise de Departamentul Financiar. Din momentul înregistrarii în contul de credite nerambursate la scadență începe aplicarea procedurii de recuperare a creanțelor, pe cale amiabilă și contencioasă.
În cazul nerespectării clauzelor contractuale, în cazul în care situația economico-financiară a agentului înregistreaza regres și nu sunt condiții apropiate de redresare, precum și în once situații care periclitează însăși existența băncii, banca sistează imediat creditarea și trece la recuperarea creditelor din încasări. Creditul nerecuperat se trece la credite nerambursate la scadență, cu dobânzi penalizatoare, urmând procedura de recuperare pe cale contencioasă.
L. Urmărirea și controlul derulării creditelor curente
Procedura de urmărire și control a creditelor curente este obligatorie și se desfășoară pe toată perioada de creditare, începând cu data acordării creditului, până la rammbursarea integrală sau până la data la care creditul ajunge în categoria “credite neperformante”.
Datele rezultate din verificarea creditelor curente se consemnează într-o notă bilaterală, încheiată între bancă și agentul economic.
Inspectorul de credite controlează și analizează obligatoriu următoarele: utilizarea creditelor în conformitate cu destinația; evoluția indicatorilor economico-financiari și a capacității de rambursare; garanția creditului; garanțiile colaterale; modul de respectare a normelor de lucru ale băncii și clauzele din contractul dee credite.
4.1.2 CREDITE PENTRU INVESTIȚII
4.1.2.1 CREDITE PENTRU INVESTIȚII ÎN LEI
A. Principii generale de creditare
Principiile generale de creditare sunt similare cu cele cu aplicabilitate în cazul creditelor pe termen scurt. Banca acordă credite de investiții agenților economici, în vederea creșterii eficienței acestora, a profitabilității lor, în condițiile asigurării profitului bancar cu risc minim.
B. Obiectul creditului
S.C. Banc Post S.A. acordă agenților economici în completarea surselor proprii credite necesare acoperirii cheltuielilor pentru realizarea investițiilor de natura celor de mai jos: achiziționarea și montarea de utilaje independente, echipamente sau linii tehnologice, achiziționarea de mijloace de transport, clădiri spații productive și comerciale, terenuri sau alte mijloace fixe prevazute de legea numărul 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporate și necorporale; construirea de noi spații productive sau comerciale; amenajarea, dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea unor obiective existente, precum și asigurarea utilităților necesare funcționării acestora .
C. Beneficiarii de credite
Regiile autonome si societățile comerciale cu capital majoritar de stat pot beneficia de credite de până la 75 % din valoarea investiției, determinate pe baza prețurilor din ofertele prezentate în Nota de fundamentare tehnico-economică a investiției sau în studiul de fezabilitate după caz.
Societățile comerciale cu capital majoritar privat, înființate în baza legii numărul 31/1990 privind societățile comerciale, pot beneficia de credite de până la 80 % din valoarea investiției determinate pe baza prețurilor din ofertele prezentate în Nota de fundamentare tehnico-economică a investiției sau studiului de fezabilitate după caz.
Diferențele de 25%, respectiv 20% se acoperă din surse proprii, reprezentând disponibilități înregistrate în contul "cont de disponibilități pentru finanțarea investițiilor", deschis la S.C. Banc Post S.A. în momentul angajării creditului.
D. Condiții generale de creditare
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească solicitantul de credit pentru investiții sunt: să fie înmatriculat la registrul comerțului potrivit legii numărul 31/1990 privind societățile comerciale și legii numărul 26/1990 privind Registrul Comerțului cu completările ulterioare; să fie înregistrat la Administrația Finanțelor Publice și să aibă cod fiscal; să aibă cont curent de încasări și plăți deschis la unitățile S.C. Banc Post S.A.; să desfășoare activitate economica rentabilă, dovedită prin balanța de verificare, bilanț contabil sau situația rezultatelor financiare și a patrimoniului; să existe sursa certă de plată a dobânzii pe perioada de grație rezultată din analiza capacității de plată pe total activitate; profitul ce urmează a se realiza și amortizarea ce se va include în costuri concomitent cu constituirea fondului de investiții din amortizare prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli, să permită rambursarea integrală a creditelor și dobânzilor aferente conform prevederilor Ordonanței numărul 70/1994 privind impozitul pe profit; să garanteze creditul și dobânda aferentă potrivit prevederilor capitolului privind "Garantarea creditului de investitii"; investiția ce urmează a se realize prin creditul solicitat să se încadreze în obiectul de activitate al agentului economic, conform statutului și certificatului de înmatriculare în Registrul Comerțului; la data solicitării împrumutului, agentul economic să nu înregistreze credite nerambursate la scadețăa, dobânzi neachitate, pierderi ori să se afle în stare de faliment; la data angajării creditului, să nu aibă disponibilități în contul pentru finanțarea investițiilor deschis la S.C. Banc Post S.A.sau să facă dovada participării cu surse proprii pentru investiții cel puțin la nivelul stabilit în prezentele norme; creditul solicitat să se încadreze în categoria A sau B conform fișei de evaluare a performanțelor financiare ale agentului; să accepte condițiile de creditare ale S.C. Banc Post S.A..
E. Documente necesare obținerii creditelor de investiții
La solicitarea creditului regiile autonome, societățile comerciale cu capital de stat sau privat prezintă: cererea de credit în lei; hotărârea judecătorească de înființare; statutul societaăți comerciale; contractul de societate; certificatul de înmatriculare în Registrul Comerțului și codul fiscal; bilanțul contabil pe ultimul an de activitate, vizat de Administrația Financiara; situația rezultatelor financiare și a patrimoniului pe ultimele 6 luni; balanțele de verificare pe ultimele 6 luni; bugetul de venituri și cheltuieli aferent investiției și pe total activitate; nota de fundamentare a investiției privind cheltuielile necesare realizării tuturor categoriilor de investiții din prezentele norme a căror valoare este până la 100 milioane lei; studiul de fezabilitate și proiectul de investiții întocmite și aprobate conform instrucțiunilor metodologice pentru evaluarea financiară și economică a regiilor econorriice și societăților comerciale, pentru toate categoriile de investiții a căror valoare depașește 100 milioane. Din studiul de fezabilitate trebuie să rezulte elementele de eficiență ale investiției, pe baza carora banca să se poată pronunța asupra posibilităților de creditare. Studiul de fezabilitate va fi realizat de specialiști sau instituții specializate; proiecția surselor de finanțare a investiției pe perioada de creditare care permite verificarea posibilităților de rambursare a ratelor de credit și dobânzilor aferente; acordurile și avizele, autorizațiile prevăzute de lege privind utilitățile și protecția mediului înconjurător, unde este cazul; documentele pentru confirmarea proprietății asupra garanțiilor creditului solicitat; certificatul de sarcini sau extrasul de carte funciară asupra garanțiilor imobiliare; raportul de expertiză efectuat de specialiști.
F. Garantarea creditelor de investiții
Pentru evitarea unor riscuri în încasarea creditelor acordate, banca se sigură că solicitanții dispun de posibilități de restituire a creditelor în condițiile desfășurării unei activități normale, precum și pentru recuperarea acestora în situațiile în care împrumutații nu-și execută obligațiile asumate din diverse cauze.
Tipurile de bunuri admise în garanția creditelor de investiții sunt: depozitul bancar în lei; scrisoarea de garanție bancară; ipoteca de rang I; gajul.
G. Negocierea, aprobarea creditelor și încheierea contractelor de credit
Pe baza concluziilor favorabile rezultate din analiza financiară și a eficienței investițiilor, conducerea unității bancare negociază cu solicitantul de credit urmatoarele:
a. Volumul creditului. Acesta se determină ca diferență între valoarea totală a investiției și sursele proprii de finanțare, conform limitelor stabilite în normele Banc Post.
b. Perioada de acordarea a creditului. La stabilirea duratei de acordare a creditului se are în vedere: durata de execuție a investiției prevazută în documentație; perioada de realizare a surselor de rambursare a creditului; perioada de grație (acolo unde este cazul).
c. Modalitatea de acordare a creditului. Se face direct prin contul separat de împrumut intitulat "credite pentru investiții" după ce au fost epuizate sursele proprii. Plățile din contul de împrumut se efectuează prin virament pe baza devizului de lucrări prezentat de agentul economic pentru toate categoriile de plăți în numerar cu respectarea prevederilor Ordonanței numărul 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare.
d. Sumele și termenele de efectuarea a plăților din credite pot fi stabilite astfel: integral la o dată fixă; eșalonat, pe măsura achiziționării sau realizării obiectivelor de investiții creditate, cu respectarea prevederilor din devizul general de lucrări și a graficului de reeșalonare a investitiei.
e. Termenul de rambursare a creditelor. Rambursarea creditelor se efectuează în rate lunare sau trimestriale de la caz la caz, în funcție de constituirea surselor proprii pentru investiții. La solicitarea clientului, se poate acorda o perioadă de grație până la punerea în funcțiune a obiectivului dar nu mai mult de 1 an. În perioada de grație nu se stabilesc și nu se rambursează rate de credit, dar se calculează și se încasează dobânzi și comisioane pentru creditele utilizate.
f. Nivelul dobânzilor și comisioanelor este cel comunicat prin circularele emise de S.C. Banc Post S.A. – Departamentul Financiar.
Concluziile rezultate din analiza inspectorul de credite se consemnează într-un referat supus aprobării Comitetului de credite al unității bancare teritoriale. Documentațiile de credit a caror valoare depășesc competența unității teritoriale sunt înaintate Direcției de credite pentru analiză și supuse spre aprobare comitetului de Credite și dupa caz Consiliului de Administrație al S.C. Banc Post S.A..
După aprobarea creditelor potrivit competențelor, unitățile băncii procedează, împreuna cu agentul economic la încheierea, înregistrarea și inscripționarea contractelor de garanție mobiliară la Judecătoria teritorială precum și la definitivarea și semnarea contractului de credit.
Pe perioada de creditare se admite o singură suplimentare a creditului, la solicitarea scrisă a agentului, cu respectarea competențelor și a metodologiei stabilite prin normele Banc Post, în cazuri justificate în cadrul sau peste termenul de acordare initial. Suplimentarea creditului se evidentiază într-un act aditițional la contractul de credit încheiat și se efectuează numai în limita plafoanelor transmise de S.C. Banc Post S.A. – Departamentul Financiar.
H. Acordarea creditului
Modalitatea de punere efectivă la dispoziția agentului economic a creditului este cea stabilită prin contractul încheiat.
Plățile din credit se efectuează numai cu viza inspectorului de credite. Pentru plățile efectuate în numerar, se prezintă justificarea acestoraîin termen de 10 zile. În cazul sumelor justificate în termenul stabilit, se aplică asupra acestora un comision de 1 % pentru fiecare zi de întarziere și nu se mai eliberează o altă tranșă de credit.
In situația în care se constată schimbarea destinației creditului sau sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor din contract, banca sistează creditarea și ia măsuri urgente pentru recuperarea sumelor utilizate. Inspectorul de credite are obligatța să solicite clientului cu 5 zile înainte de termenele de angajare stabilite în contract, confirmarea utilizării sumelor, în vederea disponibilizării plafonului.
I. Rambursarea creditelor
Banca urmarește în permanență respectarea de către agenții economici a măsurilor și conditiilor care au fost avute în vedere la aprobarea creditelor, pentru a se asigura rambursarea integrală și la termenele stabilite potrivit obligatiilor asumate prin contractele de credit.
Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc în funcție de constituirea surselor proprii de investiții potrivit prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli întocmit și a graficului de eșalonare a investiției. La data scadenței înscrisă în contractul de credit, ratele respective se rambursează din inițiativa debitorului. Rata scadentă cuprinde creditul și dobânda aferentă. Rambursarea se poate face și din inițiativa băncii, cu acordul debitorului. În cazul neachitării la termenul stabilit în contractul de credit, prin virament sau numerar, a ratelor scadente de catre împrumutat, banca își rezervă dreptul recuperării lor direct din contul agentului economic. Când împrumutatul nu are disponibilități în cont, ratele respective se inregistrează la credite nerambursate la scadență în aceeași zi. În situația trecerii la credite restante, a doua rate consecutive, se înregistreaza întregul credit în contul "creante imobilizate în litigiu pe termen mediu", urmând a se trece la recuperarea acestora. Pentru acest tip de credite banca percepe dobânzi penalizatoare al caror nivel se comunică prin circulare emise de Departamentul Financiar.
La cererea scrisă a agentului economic, pentru creditele acordate se pot rescadența ratele în cadrul termenului stabilit în contractul de credit inițial prin întocmirea unui nou grafic de rambursare. Prelungirea perioadei de creditare se poate aproba la solicitarea scrisă a agentului economic, fără a depăși termenul maxim de acordare a creditelor pentru investiții. Operațiunile de rescadențare a graficului inițial sau de prelungire a termenului final de rambursare se pot efectua numai dupa ce agentul economic a achitat în totalitate dobânzile și comisioanele datorate la zi. Operațiunile de rescadențare prilejuiesc o analiză a agentului economic similară cu cea efectuată la acordarea creditului. Concluziile rezultate din analiza inspectorului de credite, se consemnează într-un referat ce se supune aprobării Comitetului de credite.
J. Urmarirea riscului creditului
În vederea asigurării rambursării la termen a creditelor acordate, unitățile bancare supraveghează pe întreaga perioadă de creditare respectarea clauzelor prevazute în contractul de credit.
Controlul bancar începe în faza de analiză asupra documentației de creditare, verificându-se la sediul agentului economic toate aspectele care le consideră necesare pentru luarea deciziei privind acordarea creditului, până la rambursarea integrală a datoriilor față de bancă.
În procesul de creditare, unitățile băncii controlează încadrarea cheltuielilor efectuate din credit în prevederile notei de fundamentare sau a devizului general de lucrări, pe baza carora s-a fundamentat nivelul creditului aprobat. În cazul în care din verificările efectuate rezultă sau se întrevede depășirea prevederilor din documentațiile existente, banca împreuna cu agentul economic analizează cauzele care au condus la aceasta situație, stabilind posibilitățile de acoperire cu surse proprii sau împrumutate în noile condiții. În cazul depășirii nejustificate a cheltuielilor banca are dreptul să ia următoarele măsuri: sistarea creditării; recuperarea creditului deja acordat, înainte de termen, din primele încasări; trecerea la întocmirea dosarului de credit în dificultate și începerea recuperării datoriilor pe cale judiciară.
La agenții economici care beneficiază de perioada de grație se verifică permanent modul de realizare a sursei de plată a dobânzii. În acest sens se urmărește lunar, ca din activitatea desfășurată de agentul economic să se obțină profitul necesar achitării dobânzii.
După angajarea totală a creditului, inspectorul de credite efectuează verificarea scriptică și faptică a garanției creditului precum și a garanțiilor colaterale urmărind: modul de realizare a indicatorilor economico-financiari; modul de constituire a surselor de rambursare a datoriilor din fondul de dezvoltare sau partea din profitul net destinat investițiilor; nivelul de realizare a investiției față de termenele de execuție și stadiile fizice prevăzute în graficul de eșalonare a investiției; existența integrală a bunurilor achiziționate din credit, integritatea fizică și funcțională, condițiile de păstrare și conservare a acestora, precum, și a garanțiilor colaterale avute în vedere la acordarea creditului.
În situația în care, în urma verificărilor lunare sau trimestriale se constată deficiențe în activitatea agentului economic, conducerea băncii recurge la următoarele măsuri: solicitarea de garanții colaterale suplimentare, în situația înregistrarii unei activități nerentabile sau neconcordanța între nivelul garanțiilor asiguratorii și cel al creditelor și dobânzilor datorate;înregistrarea sau reglarea obligatorie în contabilitatea agentului economic în luna următoare, a eventualelor surse neconstituite conform prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli, la care agentul economic avea drept legal de constituire.
Concluziile inspectorul de credite rezultate în urma verificărilor lunare sau trimestriale sunt consemnate într-un referat aprobat de conducerea unității.
4.1.2.2. CREDITE PENTRU INVESTIȚII ÎN VALUTĂ
A. Reglementări privind creditarea în valută
S.C. Banc Post S.A. acordă credite în valută clientelei sale pentru activitatea de investiții, din surse proprii sau externe, cu rambursare pe termen scurt și mediu.
Întocmirea documentației de creditare și analiza acesteia se efectuează conform prevederilor de creditare în lei, ținând seama și de următoarele situații: legislația în vigoare privind organizarea și funcționarea pieței valutare bancare; copii ale contractelor externe de export însoțite de modalitățile de încasare : acreditiv, garanții bancare etc; copii ale contractelor externe de import și dupa caz factura, factura proforma etc; licențe de import-export; autorizații și licențe de transport; situația încasărilor din exporturi; garanții acordate de o terță entitate; memoriu privind experițnta în domeniul comțrtului exterior; cash-flow în valută; proiecția surselor în valută.
Solicitarea creditului de către clienți se va face pe baza cererii tip de creditare în valută.
În vederea evitării unor riscuri în încasarea creditelor acordate, banca se asigură că solicitanții dispun de posibilități de restituire a creditelor din încasări valutare sau din participarea la licitații valutare cu sumele în lei obținute din activitățile la intern. Pe de altă parte garanțiile reale constituite de bancă trebuie să acopere în proporție de minim 150 % creditul, dobânda și rata de inflație pe perioada de creditare.
La stabilirea garanției creditelor iî valută se folosește cursul de schimb al valutei practicat de S.C. Banc Post S.A. pe piața valutară la data analizei.
B. Negocierea creditului
Negocierea creditului în valută privind nivelul dobânzii și al comisioanelor bancare are loc la Centrala S.C. Banc Post S.A., cu participarea agentului economic și a conducerii unității bancare teritoriale.
C. Contractul de credit
Contractul de credit se întocmește și se semnează la nivelul unității teritoriale, care va răspunde de urmărirea efectivă a derularii creditului. Contractul de credit va cuprinde toate elementele necesare pentru buna derulare a creditului: părțile contractante, volumul creditului, termenul și tranșele de efectuare a plăților din credit, modalitatea de plată, termenele și ratele de rambursare, nivelul dobanzilor și al comisioanelor etc.
În cazul în care garantarea rambursării creditului în valută se face de o terță entitate, între garant și bancă se va încheia un contract de garanție, care va fi parte componentă din contractul de credit.
D. Acordarea creditului
Creditul poate fi utilizat după îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute pentru intrarea în vigoare a contractului de credit. Angajarea creditelor aprobate, se efectuează prin intermediul conturilor de corespondent ale Centralei S.C. Banc Post S.A., Direcția Contabilitații Valutare inițiind aviz OIS de debit către sucursală. Prin confirmarea avizului, sucursala evidențiază creditul acordat conform Monografiei elaborate de Direcția Contabilitații Valutare. În vederea efectuării de plăți din credite în valută unitatea teritorială va remite la Direcția Operațiuni Comerciale din Centrală, ordinele de plată pentru achitarea importurilor sau cererea de deschidere de acreditiv, în conformitate cu modalitatea de plată prevazută în contractul de credit.
E. Dobânzi și comisioane
Dobânzile la creditele în valuta se calculează lunar, începand cu data utilizării creditului și până la data rambursarii integrale a acestuia, la suma angajată din credit și se încaseaza lunar până la ultima zi lucrătoare a lunii. Dobânda restantă se calculează conform prevederilor din contractul de credit. Comisioanele aferente operațiunilor de credite în valută sunt cele cuprinse în contractul de credit, și se încasează la termenele stabilite. Nivelul dobânzilor și comisioanelor comunicate prin circulara de dobânzi, și comisioanele în valută sunt minimale.
F. Rambursarea creditului
Termenul de rambursare a creditului, numărul și ratele de rambursare se prevăd în contractul de credit.
Rambursarea creditului se face cu prioritate din încasările în valută proprii ale agentului economic sau în lipsa acestora, din fondurile provenite de pe piața valutară interbancară, în care scop unitatea teritorială S.C. Banc Post S.A., prin compartimentul credite și contabilitate valutară , va ține o legatură stransă cu agentul economic în vederea alimentării din timp a conturilor de disponibilitati în lei, pentru a participa la licitația valutară, astfel încat la scadență, împrumutatul să aibă rambursării ratelor de credit, dobânzi și alte obligații față de bancă.
Atunci când sumele puse la dispoziție de client pentru achitarea debitelor din credite, nu sunt suficiente, prioritate în stingerea obligatiilor către bancă le au: dobânzile, comisioanele, după care urmează ratele de credit etc.
4.2. STUDIU DE CAZ.
ACORDAREA DE CĂTRE S.C. BANC POST S.A. A UNEI LINII DE CREDIT
Studiul de caz ilustrează obținerea de către S.C. Cuptorul de aur S.R.L. a unei linii de credit, credit acordat de către societea bancară S.C. Banc Post S.A..
Etapele acordării creditului sunt bine determinate, cuprinzând operațiuni specifice, standardizate în practica S.C. Banc Post S.A..
1. O primă etapă în acordarea creditului este verificarea existenței unui plafon disponibil în vederea acordării creditului. Dacă există la momentul respectiv plafon disponibil se trece la următoarea etapă a procesului de acordare a creditului, iar dacă nu se amână cererea agentului economic. Acesată condiție este îndeplinită în cazul aflat în discuție.
2. A doua etapă se materializează în discuții între societatea bancară (inspectorul de credite) și agentul economic cu privire la condițiile de acordare a creditului. Dacă în urma discuțiilor se ajunge la un acord se trece la următoarea etapă a procesului de creditare, iar dacă nu se comunică solicitantului imposibilitatea acordării creditului.
În urma discuțiilor dintre inspectorul de credite al S.C. Banc Post S.A. și administratorul S.C. Cuptorul de aur S.R.L., Codiță Gabriela, s-a ajuns la consens fapt ce a determinat trecerea la următoarea etapă a procesului de creditare.
3. Următorea etapă constă în întocmirea de către agentul economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. a cererii de credit, prin care solicită obținerea unei linii de credit în valoare de 500.000.000 lei. Tot în cerere se specifică destinația creditului, bunurile aduse în garanție, data rambursării, societățile bancare la care agentul are conturi dechise precum și creditele derulate pe perioada ultimelor două trimestre. În acest caz, creditul se solicită pentru activitatea curentă, se garantează cu fabrica de pâine (și anexele) și se va rambursa în cea de-a patra lună (linie de credit în valoare de 500.000.000 lei, pe termen de 3 luni, cu posibilitate de reânoire). Creditul va fi utilizat pentru activitatea curentă.
4. Urmează apoi, comunicarea condițiilor generale de acordare a creditului (sumă, termen, dobândă, garanții). Totodată se solicită agentului economic și documentele necesare efectuării analizei economico-financiare.
În această etapă inspectorul de credite al S.C. Banc Post S.A. comunică agentului economic (S.C. Cuptorul de aur S.R.L.) condițiile împrumutului. Creditul se acordă în sumă de 400 milioane de lei, pe termen de 3 luni, cu o dobândă anuală de 59% .
5. În cadrul acestei etape agentul economic are posibilitatea de a accepta sau respinge condițiile împrumutului. În cazul în care se acceptă aceste condiții se va trece la următoarea etapă a procesului de creditare, în caz contrar urmând ca solicitantul să renunțe la credit.
S.C. Cuptorul de aur S.R.L. acceptă condițiile generale de creditare propuse de către inspectorul de credite al S.C. Banc Post S.A. și depune la sediu documentele cerute.
6. A șasea etapă, și cea mai laborioasă, este constituită de analiza de creditare. Ea se efectuează pe două categorii și anume: analiza nonfinanciară și analiza economico-financiară.
A. Analiza nonfinanciară se face luând în considerare atât factori interni cât și externi.
Factorii interni se referă la aspecte proprii de care depinde activitatea agentului economic. Analiza lor se referă în special la: sectorul de activitate în care își desfășoară activitatea agentul economic, managementul acestuia, strategia dezvoltării societății și contabilitate.
Este important a cunoaște și a culege informații despre sectorul de activitate în care agentul economic își desfășoară activitatea, pentru a putea evalua riscul de ramură. În cazul S.C. Cuptorul de aur S.R.L., riscul este foarte mic, datorită faptului că acesta își desfășoară activitatea într-o ramură de natură alimentară.
Managementul presupune identificarea elementelor ce definesc reputația, calificarea, experiența în conducere. S.C. Banc Post S.A. a apreciat aceste elemente ca fiind corespunzătoare în cadrul S.C. Cuptorul de aur S.R.L..
Strategia dezvoltării societății trebuie cunoscută și analizată pentru a putea aprecia riscurile viitoare.
Legat de contabilitatea agentului econmic se verifică capacitatea agentului de prognozare și fundamentare a veniturilor și cheltuielilor, posibilitatea determinării nivelului costului pe produs, posibilitatea stabilirii cheltuielilor fixe în costul produsului. S.C. Banc Post S.A. a apreciat aceste elemente ca fiind corespunzătoare în cadrul S.C. Cuptorul de aur S.R.L..
Factorii externi sunt independenți de agentul economic și țin de: privirea generală macroeconomică, tendințele legislative, tendințele sociale și politice.
Nivelul general al activității economice determină conjunctura macroeconomică ce influențează agentul economic. Problema este legată de alternața perioadelor de recesiune cu cele de avânt economic, precum și de implicațiile pe care acestea le au asupr agentului economic.
Legislația, cu modificările ei, are un impact semnificativ asupra modului în care agentul economic își derulează afacerile.
Tendințele sociale influențează cererea pentru produse și servicii specificeîn mai mare măsură decât producătorii mari de produse și servicii. În cazul S.C. Cuptorul de aur S.R.L. nu există nici un risc, sau acesta este foarte mic, din acest punct de vedere.
Tendințele politice trebuie luate în considerare la analiza nonfinanciară a agentului economic deoarece schimbările politice ce își au izvorul în politicile de guvernare pot modifica radical mediul social și economic în care agentul se încadrează Și acest risc este diminuat în cazul S.C. Cuptorul de aur S.R.L. prin însăși natura activității sale.
Pe baza acestei analize se formează o apreciere generală a cadrului economico-legislativ, social și politic în care agentul economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. își va desfășura activitatea creditată și se permite cunoașterea unor fenomene ce pot genera riscuri în activitatea societății comerciale.
În urma analizei nonfinanciare se apreciază că nu există astfel de fenomene ce pot periclita activitatea desfășurată de către S.C. Cuptorul de aur S.R.L..
B. Analiza economico-financiară se realizează pe baza documentelor prezentate de către agentul economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L., și care se anexează la dosarul de creditare (blanțele de verificare pe ultimele 4 luni, bilanțul contabil pe ultimul an, contul de profit și pierderi, planul afacerii și bugetul de venituri și cheltuieli împreună cu situația veniturilor și cheltuielilor prognozate).
Analiza economico-financiară are în vedere: analiza întregii activități a S.C. Cuptorul de aur S.R.L. (bilanț finananciar, cont de profit și pierdere, indicatorii economico-financiari, punctaj “Z”) prin programul informatic CREDIT-PRO prin prelucrarea datelor introduse în calculator (balanțele de verificare pe ultimele 4 luni); determinarea necesarului de finanțare din credite și a capacității de rambursare la scadență.
I. Analiza bilanțului contabil impune o regrupare a posturilor acestuia pentru a obține bilanțul financiar, prin intermediului programului CREDIT-PRO. Astfel structurat bilanțul oferă o imagine de ansamblu asupra echilibrului financiar dintre lichiditatea activelor pe termen scurt și exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. Situația agentului economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. este bună din acest punct de vedere.
Analiza contului de profit și pierdere permite determinarea capacitatății de autofinațarea agentului economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L.. Se poate observa, astfel, pe baza datelor furnizate de programul informatic CREDIT-PRO, că rezultatul agentului economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. a fost generat din activtatea de exploatare, din activitatea financiară și excepțională rezultând pierderi.
Punctajul “Z” este o metodă de evaluare și previziune a riscului de faliment și presupune calcularea a 5 indicatori, ponderarea și însumarea acestora. Agentul economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. a înregistrat valori ale punctajului Z ce indică faptul că societatea se situează într-o zonă neutră (1,58; 1,95; 2,11; 2,42).
Analiza indicatorilor generali relevă o situație satisfăcătoare a agentului economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. (tabelul 4.1).
Tabelul 4.1
Indicatori generali (extras din anexă)
Alături de acești indicatori, în anexe, sunt prezentați și ceilalți indicatori rezultați din programul informatic CREDIT-PRO, pe categorii (solvabilitate, profitabilitate, eficiență, structura capitalului, lichiditate).
Cu acest prilej se întocmește și „Fișa de evaluare a performanțelor financiare ale societății comerciale Cuptorul de aur S.R.L.”.Fișa se structurează pe trei mari părți și anume: criterii economice, criterii de organizare și alte criterii. Fiecărui criteriu din cele trei părți i se acordă un anumit număr de puncte, în funcție de valoarea sa.
Creditul în discuție se încadrează, conform acestui document, în categoria B „credite în observație”, cu un cumul de 40 de puncte rezultat în urma analizei. Este vorba așadar de acele credite acordate agenților economici cu rezultate economico-financiare foarte bune, dar care în perioade scurte de timp întâmpină greutăți în rambursarea ratelor scadente și a dobânzilor aferente.
II. Analiza se completează și cu determinarea fluxului de numerar, prin întocmirea documentelor “Evoluția fluxului de numerar”, “Încasări clienți-virament” și “Plăți către furnizori-virament” ce dau informații cu privire la toate plățile și încasările agentului economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. pe perioada creditării, așa cum rezultă din anexe..
“Evoluția fluxului de numerar” este un document prin care banca centralizează datele puse la dispoziție de către agentul economic în vederea determinării excedentului sau deficitului de numerar. Documentul cuprinde pe durata aferentă creditării agentului economic soldul disponibilităților de la sfârșitul fiecărei luni, totalul încasărilor, totalul plăților , ambele detaliate pe componente, precum și disponibilitățile existente la sfârșitul lunii (excedent sau deficit).
Plafonul de credit (nivelul) pentru linia de credit se stabilește, conform normelor S.C. Banc Post S.A., la nivelul prognozat al deficitului de resurse cel mai mare din cele 3 luni analizate. Agentul economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. a beneficiat de o linie de credit în valoare de 400 milioane lei.
În ceea ce privește capacitatea de rambursare a creditului, se observă că agentul economic S.C. Cuptorul de aur S.R.L. dispune în luna martie (11.03-11.04) de un excedent în sumă de 933,4 milioane lei, ceea ce îi permite rambursarea creditului și dobânzilor aferente.
7. Această etapă constă în verificarea existenței faptice și scriptice a garanțiilor colaterale, precum și în evaluarea acestora. În urma acestei etape în garanție a fost adus corpul imobiliar al fabricii de pâine (inclusiv anexele: garaj, birouri, etc.), proprietate personală a administratorului Codiță Gabriela, imobil evaluat la suma de 775 milioane lei.
Evaluarea imobilului (inclusiv a anexelor) aduse în garanție s-a făcut prin intermediul “Raportului de expertiză și evaluare” întocmit de Iosif Dragota la data de 05.12.2000.
8. În cadrul acestei etape inspectorul de credite întocmește referatul în cadrul căruia sintetizează elementele analizei și propune spre aprobare creditul.
Referatul inspectorului de credite cuprinde o serie de elemente de genul: date generale asupra clientului, rezultatele analizei nonfinanciare și economico-fnanciare, garanți oferite la creditul solicitat, date asupra creditului solicitat, parecieiri asupra modului de lucru al societății cu banca, propunerile inspectorului de credite, observații ale șefului serviciului (biroului) credite, observații ale Comitetului de credite precum și datele ce atestă aprobarea creditului în competența sucursalei.
9. Această etapă cuprinde avizarea dosarului de credit de către directorul unității teritoriale. În cazul de față dosarul de credit a fost avizat.
Etapele 9,10,11 se referă la analiza și aprobarea dosarului de către Comitetului de credit de competența unității teritoriale sau a Comitetului de credit și/sau a Consiliului de administrație de competența centralei S.C. Banc Post S.A..
12. Această etapă cuprinde înregistrarea și inscripționarea contractului de garanție imobiliară la Judecătoria teritorială locală. În cazul S.C. Cuptorul de aur S.R.L., s-a încheiat contractul de garanție imobiliară de ipotecă numărul 6 din 06.12.2000. Încheierea de autentificare poartă numărul 5716 din 06.12.2000.
„Contractul de garanție imobiliară de ipotecă” s-a încheiat în patru exemplare, între Burghel Ion, reprezentant al S.C. Banc Post S.A. și S.C. Cuptorul de aur S.R.L., reprezentat prin Codiță Gabriela. Contractul cuprinde datele de identificare ale celor doi agenți economici, datele de identificare ale imobilului ipotecat precum și valoarea creditului pentru garantarea căruia imobilul a fost ipotecat.
13. Etapa cuprinde asigurarea bunului adus în garanție (fabrica de pâine și anexele) la S.C. Garanta S.A. materializată prin polița de asigurare numărul 029144 din 11.12.2000. În poliță se prevede de asemenea și cesionarea drepturilor din despăgubire în favoarea S.C. Banc Post S.A..
„Polița de asigurare privind asigurarea facultativă a bunurilor”, încheiată între societatea comercială de asigurare-reasigurare eleno-română Garanta S.A. cuprinde, părțile conractante (S.C. Garanta S.A. și S.C. Cuptorul de aur S.R.L.), specificarea tipul de asigurare din portofoliul propriu (Flexa + Extended Cover), elemente tehnice (prima de asigurare, date legate de scadențarea creditului, etc.) precum și mențiunile speciale de cesionare în favoarea S.C. Banc Post S.A. a drepturilor din despăgubire din asigurare.
14. În această etapă are loc redactarea și semnarea contractului de credit. În cazul S.C. Cuptorul de aur S.R.L. s-a întocmit contractul de credit numărul II/63 din 06.12.2000. În contract se prevăd toate detaliile referitoare la creditul acordat. La acesta s-a anexat și graficul de rambursare a creditului.
„Contractul de credit prin cont curent de încasări și plăți” cuprinde datele de identificare ale S.C. Cuptorul de aur S.R.L. și S.C. Banc Post S.A., prevederi referitoare la eliberarea liniei de credit, rambursarea acesteia, prețul contractului – dobânzi și comisioane, garantarea liniei de credit, plățile efectuate, obligațiile împrumutatului și drepturile băncii, clauze speciale și litigii.
Graficul de rambursare a creditului prevede achitarea unei singure tranșe la finele termenului de creditare, în valoare de 400 milioane de lei.
15. Ultima etapă cuprinde angajarea creditului prin contul curent de încasări și plăți al S.C. Cuptorul de aur S.R.L..
Dosarul de creditare al societății S.C. Cuptorul de aur S.R.L se găsește anexat la lucrare.
5. Considerații finale
Așa cum se poate observa din cele prezentate în capitolele anterioare, referitor la condițiile concrete de desfășurare a activității de creditare ale băncii, în peisajul bancar actual, S.C. Banc Post S.A. și-a conceput o politică generală care să-i consolideze poziția deținută în prezent în sistemul bancar, poziție reflectată prin numărul clienților, prin calitatea și diversitatea serviciilor oferite, dar și prin informațiile financiare furnizate de firmele de audit, care au cotat banca ca o institutie puternică, cu un nivel ridicat al indicatorului de adecvare a capitalului si a indicatorului de lichiditate. În vederea atragerii unui număr cât mai mare de clienți, politica S.C. Banc Post S.A. vizează creșterea gamei serviciilor bancare oferite, de exemplu extinderea rețelei de utilizare a cărților de plată, oferirea de dobânzi real pozitive pentru depunerile populatiei, având în vedere că acesta este secorul care economiseste cel mai mult, practicarea de comisioane moderate.
Politica de creditare a băncii vizează și în continuare susținerea sectorului privat productiv, viabil; îmbunătățirea portofoliului de credite, prin cresterea volumului creditelor "standard" și "în observatie" și diminuarea ponderii creditelor neperformante; minimizarea riscului de credit prin diversificare, în sensul limitării expunerii față de un singur sector de activitate; acordarea de credite clienților noi solicitanți numai dacă aceste credite se încadrează în categoria "standard" sau în observatie"; solicitarea de garațtii acoperitoare, etc.
În prezent, Centrala S.C. Banc Post S.A. și-a propus, în vederea creșterii calității portofoliului de credite, creșterea gradului de separare a activității de acordare a creditelor de cea de urmărire a acestora, vizând îmbunătățirea calității întregii activităti de creditare desfășurate. Sunt de părere că această propunere poate să nu fi apreciată în prezent de către inspectorii de credite, deoarece se consideră că odată cu desfășurarea procesului de acordare a unui credit, se analizează activitatea desfășurată de către solicitant, se stabilește un anumit dialog împrumutat-inspector de credit, care continuă pe întreaga perioadă de creditare, până la rambursarea creditului, cu ocazia verificării documentelor financiar-contabile, dar și a deplasărilor la locul de desfășurare a activității clientului. Prin atribuirea activității de urmărire a creditelor acordate altor salariați, aceștia trebuie să se documenteze asupra situației existente înaintea acordării creditelor, ceea ce presupune un volum de muncă mai mare, și totodată s-ar putea să existe riscul unui dialog neeficient între aceștia și clienți, deoarece, în prezent, clienții tradiționali ai băncii, care sunt preponderent agenți economici privați, întotdeauna se prezintă în vederea solicitării anumitor credite la inspectorii de credite cu care au colaborat anterior, și care au deja formată o imagine asupra activitătii desfăsurată de către aceștia. Activitatea de creditare a persoanelor juridice de către S.C. Banc Post S.A. permite obținerea se finanțări atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, în cele mai bune condiții.
Normele metodologice ale băncii privind acordarea creditelor sunt concepute de o așa manieră încât să permită agentului economic beneficiar al creditului obținerea fondurilor în condițiile cele mai favorabile, fără a acționa la nivelul libertății de gestionare a patrimoniului, prin „sufocarea” agentului economic, prin intermediul unor condiții generale și specifice de creditare împovărâtoare.
Așa cum se poate observa din studiul de caz prezentat, S.C. Banc Post S.A. efectuează o analiză profundă a agentului economic și a capacității de rambursare a creditului analiză ce permite fundamentarea deciziei de acordare a creditului. Este vorba aici atât despre analiza financiară cât și de cea nonfinaciară. Analiza financiară efectuată de către S.C. Banc Post S.A., presupune calculul unui număr impresionant de indicatori speciali și generali de natură să redea inspectorului de credite o imagine fermă asupra situației economico-financiare și a posibilităților concrete a agenților economici de rambursare a creditelor.
Consider însă important introducerea în analiza economico-financiară a băncii calculul unur noi indicatori de natură să permită completarea informațiilor obținute de către inspectorul de credite.
Este vorba aici despre calculul unor rate de structură atât a activului cât și a pasivului, de natură să permită evidențirea raporturilor care există între diferitele elemente patrimoniale, precum și mutațiilor care se produc în legătură cu mijloacele economice și cu sursele de finanțare a acstora.
Ilustrez aceste rate de structură în cazul S.C. Cuptorul de aur S.R.L..
Tabelul 5.1
Rate de structură ale activului și pasivului
Ratele de structură ale activului evidențiază, în mărimi relative, modul de structurare a mijloacelor eonomice din activul bilanțier funcție de rolul și destinația lor în procesul productiv, precum și funcție de durata utilizării acestora.
Nivelul și evoluția acestor rate sunt dependente de tipul de organizare a agentului economic, de sectorul de activitate în care acesta funcționează respectiv de obiectul de activitate ala acestuia.
Ratele de structură ale pasivului evidențiază modul de structurare a surselor de finanțare funcție de proveniența și de gradul de gradul de exigibilitate. Prin nivelul acestor rate se poate identifica, la un moment dat, existența sau inexistența unei structuri financiare adecvate pentru întreprindere, rezultat al politicii financiare promovate de managementul acesteia.
Ratele de structură ale pasivului reflectă trei principale aspecte legate de finanțarea întreprinderii: stabilitatea financiară, autonomia financiară și gradul de îndatorare.
Stabilitatea financiară este cu atât mai mare cu cât nivelul ratei este mai aproape de 100.
Autonomia financiară pune în evidență măsura în care sursele de finanțare aparțin întreprinderii. În cazul autonomiei financiare sursele proprii se compară doar cu sursele permanente sau stabile de finanțare. Se poate considera că firma dispune de o structură financiară sănătoasă, căreia ăi este asociat un grad scăzut de risc, atunci când ponderea surselor proprii în sursele permanente este de cel puțin 50%.
În ceea ce privește nivelul de îndatorare maxim acceptat, la un grad de risc suportabil, este de 66%. Cu cât rata îndatorării globale ia valori mai apropiate de 100% cu atât riscul imposibilității de a onora aceste datorii este mai mare. Cu cât rata ia valor mai mici de 66%, cu atât independența firmei de creditorii săi este mai scăzută.
În cazul S.C. Cuptorul de aur S.R.L., așa cum se poate observa din tabelul 5.1 nivelul ratelor evidențiază o structură adecvată a activului și pasivului. Rata îndatorării globale a întreprinderii este cu puțin peste nivelul de 66%, fapt care nu este considerat grav și este compensat de o urmărire atentă a situației economico-financiare a agentului economic pe parcursul derulării creditului. Acest lucru este datorat și încadrării creditului în categoria „B”, credite în observație.
În concluzie se poate menționa că, pe ansamblu, S.C. Banc Post S.A. desfășoară o activitate de creditare adaptată nevoilor agenților economici din perioada de tranziție asigurându-le acestora unele dintre cele mai favorabile condiții de creditare, care să le permită o gestiune financiară sănătoasă a întreprinderii, un cost al resurselor împrumutate adecvat situației economico-financiare a acestora.
Bibliografie
Basno C., Dardac N., Floricel C. – Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
Cerna Silviu – Monedă și teorie monetară, vol I, Editura Mirton, Timișoara, 2000
Cerna Silviu – Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996
Dedu V. – Management bancar, Editura Sildan, 1996
Dobrotă N. ș.a. – Economia politică, Editura Economic, București, 1995
Isărescu Mugur – Economia românească în perspectiva anului 2000, București, 1998
Ionescu Lucian C. – Fundamentele profesiunii bancare, Institutul Bancar Român
S.C. Banc Post S.A. – Norme Metodologice de creditare pe termen scurt a activității curente a agențiloreconomic, București, 1996
S.C. Banc Post S.A. – Norme Metodologice de creditare a investițiilor, București, 1996
Banca Națională a României – Raport Anual, 2000
S.C. Banc Post S.A. – Despre Noi, www.bancpost.ro, 2002
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Studiul Operatiunilor de Creditare a Persoanelor Juridice (s.c. Xyz S.a., Gorj) (ID: 132951)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.