Studiul Importantei Kinetoprofilaxiei In Mentinerea Atitudinii Corecte a Corpului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Studiul importanței kinetoprofilaxiei în menținerea atitudinii corecte a corpului

la femei însărcinate

Introducere

Viața unui nou individ, începe în momentul în care un ovocit este fecundat de un spermatozoid. Ovocitul este eliberat din ovar în a 14-a zi a ciclului, când fimbriile pavilonului trompei uterine se apropie și cuprind ovarul. Ovocitul trece direct în trompă, fără a avea contact cu peritoneul. În momentul contactului sexual, milioane de spermatozoizi sunt depozitați în vagin, ei se deplasează în toate direcțiile, astfel încât o parte nimeresc canalul cervical, dupa ce vor ajunge în trompele uterine; primul ajungând la ovocit în 30 de minute de la contactul sexual.

Fertilizarea constă în contopirea celulelor sexuale. Aceasta are loc în ampula tubară, în 12-24 ore de la ovulație. Capul unui singur spermatozoid străbate zona pelucidă (învelișul extern al ovulului), după care acesta devine impermeabil pentru alți spermatozoizi.

„Migrația reprezintă transportul oului din locul fecundării în cavitatea uterină prin mișcarile peristaltice ale trompei, curentul de lichid tubar, mișcările cililor mucoasei tubare si tactismul endometrului pentru ou. Călătoria zigotului durează 4-5 zile. În acest timp el se divide, trecând prin stadiile de morulă și blastocist. Odată ajuns în uter se odihnește liber în cavitate 2-3 zile, emite prelungiri care măresc suprafața disponibilă schimburilor materno-fetale, apoi pătrunde în grosimea endometrului secretor în aproximativ a 22 a zi a ciclului. Atașarea oului la mucoasa uterină se face prin exprimarea unor molecule de adeziune celulara cu rol de crampoane, și este urmată de eliberarea unor enzime proteolitice care ușurează erodarea țesuturilor materne.”[1]

“În zilele 7-8, o masă de celule se dezvoltă intern la unul din polii blastocistului. Din aceasta derivă embrionul, cavitatea vitelină și amniosul. Discul embrionar este format la început dintr-o placă de ectoderm primitiv și endodermul adiacent. Cavitatea amniotică începe să se formeze și este tapetată de celule amniotice migrate din ectoderm. Între ectoderm și endoderm se formează mezodermul. Din aceste trei structuri vor deriva toate organele fetale.” [1]

Produsul de concepție se numește embrion pană la 12 săptămână, apoi este numit făt. La termen are o lungime de 50 cm și o greutate medie de 3200 g.

CAPITOL I

FUNDAMENTARE TEORETICĂ

1.1. Actualitatea temei:

În țara noastră a început răspândirea acestei mentalități, dar sunt puține cadre specialitate în acest domeniu care se ocupă cu gimnastica profilactică a gravidei. Școala Gravidelor, prima înființată în România, funcționează aici la Târgu Mureș de peste 18 ani, sub îndrumarea profesorului doctor în educație fizică și sport Bako Aliz.

Exemple de centre și cluburi în România care se ocupă cu gimnastica gravidelor: București: Active Center, Cabinet medical Kinetomedica, Centrul 9luni, Centrul Baby Care, Centru medical Recumed. Oradea: Sala de sport Spinergy, Fitness mania, Asociația ProEgal. Cluj: Cuibul Berzelor. Sibiu: S.C. Transilvania Sibiu.

Peste hotare aproape în fiecare club de fitness există și cursuri pentru viitoarele mămici, în țările vestice, Anglia, Olanda 70% din mămici gravide beneficiază de gimnastică, ori individual ori în grup.

1.2. Generalități despre sarcină.

Modificări : În timpul sarcinii, organismul matern suferă o serie de modificări care îl fac capabil să asigure creșterea și dezvoltarea fătului. Aceste modificări interesează principalele aparate și sisteme, dar și principalele metabolisme. Modificările organismului matern debutează odată cu apariția sarcinii și continuă progresiv, tot timpul sarcinii. Importanța cunoașterii acestor modificări este dată de faptul că uneori trebuire să intervenim pentru a le corecta, iar pe de altă parte trebuie evitată confuzia, din necunoaștere, a ceea ce este normal cu patologia sarcinii.

Modificări metabolice: Creșterea ponderală normală în sarcină variază între 12kg +/- 3kg. Ritmul creșterii este mai mare după săptămâna a 20-a de sarcină, când greutatea crește cu 8-9kg. Se consideră patologică o creștere ponderală mai mare de 750 g pe săptămână și mai mică de 6 kg la termen.

“Creșterea în greutate se face pe seama conținutului uterin ( făt, placentă, lichid amniotic), uterului și glandelor mamare, precum și creșterea mesei sangvine și retenției apei extravasculare în legătură cu gradul edemelor- factori care contribuie cu circa 8 kg, dar și a stocajului diferitelor rezerve, în special grăsimile- care aduc surplus de circa 4kg. Apa este retenționată în sarcină din cauza modificărilor de hidratare a substanței fundamentale a țesutului conjunctiv, hidratare cauzată de steroizii secretați în unitatea fetoplacentară. Retenția se face pe seama compartimentului extracelular. La termen, surplusul total de apă este de 7-8,5 litri, repartizați între ou și sectorul extracelular.” [2]

Circulația suferă modificări profunde în timpul sarcinii. În ultima parte a sarcinii, uterul împinge diafragmul, scăzând înălțimea cutiei toracice și crescându-i circumferința. Cordul se deplasează în sus, spre stânga și înainte, suferind și o rotație în jurul axului sagital. Inima la gravide nu se dilată, ci crește doar umplerea diastolică.

Factorii care determină modificările cardiovasculare în sarcină sunt:

creșterea necesarului de oxigen

prezența circulației placentare

compresiunea vaselor mari abdominale de către uterul gravid

retenția hidrosalina cauzată de hormonii estrogeni si corticosuprarenalieni

“Sistemul circulator trebuie să acopere și circulația maternală, crescută în sarcină, ca și cea uterină. Pentru a asigura necesarul,volumul crește precoce, în primul trimestru de sarcină, scade puțin în săptămânile 17-19 și crește din nou, progresiv, până la termen. Pentru a propulsa acest volum sangvin sporit, crește debitul cardiac și scade rezistența periferică.“ [2]

Statica gravidei: Se modifică din cauza deplasării centrului de greutate (înspre anterior și superior), și creșterii laxității centurii pelviene. În timpul sarcinii crește lordoza lombară și corpul se deplasează ușor spre posterior. Clasic, se descrie atitudinea mândra, cambrată. Echilibrul modificat solicită mușchii dorsali ai trunchiului și extensorii membrelor inferioare, apar dureri în zona lombară și membre.

Sistemul cutanat: În timpul sarcinii se produc edeme generalizate, care se vor localiza în ultimul trimestru mai ales la nivelul membrelor inferioare și feței dorsale a mâinilor. Are loc hiperpigmentarea feței, sânilor, liniei mediale, organelor genitale externe, cicatricelor. Pot apărea vergeturi pe sâni, coapse și abdomen.

Sistemul muscular: ” Hormonul numit relaxin destinde musculatura și ligamentele. Pe masură ce uterul crește în dimensiune și se extinde către abdomenul superior, mușchii abdominali se vor întinde corepunzător. Peretele abdominal este alcătuit din straturi multiple de mușchi care se intercalează între ei, incluzând două benzi musculare centrale, care se extind vertical din zona pelviană până la cutia toracica. Musculatura striată de la nivelul abdomenului și planșeului pelviperineal devine mai extensibilă. Pe masură ce sarcina avansează, mușchii drepți abdominali vor fi trași lateral pentru a crește spațiul pus la dispoziția fătului în dezvoltare; ei se vor uni din nou după naștere” [2]

În ultimele luni de sarcină mărimea și greutatea uterului determină o presiune suplimentară asupra mușchilor spatelui. Curburile coloanei vertebrale se accentuează. Apar durerile de spate. Dar nu toate durerile de spate se datorează acestei cauze. Ele pot fi cauzate și de o infecție renală.

“Sistemul osteoarticular: Are loc o decalcifiere ușoară a sistemului osos. Articulațiile bazinului sunt de tip simfizar și suferă o inhibiție endematoasă care permite relaxarea acestora cu mărirea diametrelor bazinului în timpul nașterii, se accentuează lordoza lombară.”[3]

Sistemul nervos: Sistemul nervos central poate suferii modificări fiind influențat de starea generală de sănătate și de starea de spirit a gravidei. Modificările care pot apărea în primul trimestru de sarcină sunt stări de somnolență, oboseală, greață sau rareori constipație. În trimestrul al doilea de sarcină poate apărea o stare de euforie, liberate, o stare generală foarte bună. În al treilea trimestru pot apărea stări de anxietate, cum ar fi frica de naștere, îngrijorări privind fătul, stări care pot duce la stres și depresie.

1.3. Anatomia coloanei vertebrale și oaselor centurii pelviene

Coloana vertebrală aflată în axul trunchiului, formează tija verticală rezistentă și elastică, având rol static, de protecție și biodinamică. Funcția asigură și constituția sa complexă. Are totodată rol de legătură cu craniul și contribuie la formarea cutiei toracice și a bazinului osos.

Lungimea totală a coloanei reprezintă 40% din lungimea corpului. Lărgimea coloanei crește în sens superoinferior în raport cu împovărarea sa până la baza sacrului, apoi se diminuează treptat în partea sacro coccigiană. [4]

Componenta osoasă este alcătuită din 33-34 vertebre, ale căror părți au roluri diferite. Discurile intervertebrale reprezintă o proportie de 25% din lungimea coloanei, având o înalțime și o formă diferită în funcție de regiunea vertebrală. În număr de 23, ultimul disc aflat în unghiul lombo sacral este mai înalt anterior și cel mai împovărat.

Partea cervicală este alcătuită din 7 vertebre, regiunea toracica din 12 , regiunea lombară și sacrală din 5-5, iar cea coccigiana din 4 sau 5 vertebre. Sistemul ligamentar unește vertebrele între ele și formează un sistem unitar morfofuncțional, joncțiunile fiind dispuse între toate părțile vertebrelor. Aparatul fibros se compune din ligamente comune lungi și fibre scurte.

Curburile coloanei funcționează ca resorturi și măresc rezistența și elasticitatea coloanei de 17 ori față de un stâlp vertical. La incărcare suportă 2/3 din greutatea corpului. În plan sagital deosebim curburi dirijate cu convexitate anterioara (lordoze-cervicală și lombară) și curburi cu convexitate posterioară ( cifoza-toracică ). Curburile din plan frontal se numesc scolioze ( dextroconvexe-partea dreaptă, sinistroconvexa-pe partea stangă).

Bazinul osos este o construcție inelară solidă, formată din cele două oase coxale împreuna cu sacrul și coccisul, unite posterior prin articulațiile sacroiliace, iar anterior de simfiza pubiană. Oasele coxale alcătuiesc centura pelviană, iar sacrul și coccisul aparțin coloanei vertebrale.

“Forma și diferențele: În general, bazinul se aseamănă cu un trunchi de con turtit în sens antero-posterior, orientat cu baza mare în sus. La bărbați este mai robust și înalt. Promotoriul apare accentuat, înclinația pelvisului este mai mică, excavația sacrococcigiană mai redusă , iar unghiul pubian de 70°. La femei are o structură mai fragilă , este mai larg și scund , cu înclinație mai accentuată și lordoză compensatorie pronunțată. Promotoriul relativ șters, scobitura accentuată a sacrului, mobilitatea coccisului și unghiul pubian mai deschis sunt caracteristici legate de rolul bazinului feminin în purtarea sarcinii și în procesul de naștere.” [4]

“Centura pelviana are ca rol principal transmiterea forțelor de greutate ce solicită coloana vertebrală membrelor inferioare . De asemenea, el adăpostește cea mai mare parte a aparatului uro-genital. Cât și porțiunea terminală a aparatului digestiv. Legătura și punctul de transmitere a greutății din partea superioară a corpului spre membrele inferioare se face la nivelul articulațiilor L5-S1 și prin intermediul articulațiilor coxo femurale ( greutatea maximă suportată de pelvis este de 250 kg ). Față de o linie orizontală trasă prin mijlocul articulației L5-S1, sacrumul este înclinat anterior cu 40-45 °, iar marginea inferioară a corpului vertebral L5 cu numai 20°. Astfel se formează lordoza, adaptare obligatorie la poziția bipedă pentru amortizarea șocurilor de orice fel.

Toate vertebrele lombare participă la formarea acestei curburi, dar în măsură mai mică decât articulația L5-S1, de fapt, ea fiind cea mai frecvent lezată. Piesele osoase sunt solidarizate pe discul lombo-sacrată. Apofizele articulare inferioare ale L5 se suprapun perfect de sus în jos și dinainte înapoi pe suprafețele apofizelor articulare ale S1, împiedicând alunecarea înaite a lui L5. Toate aceste piese osoase legate între ele prin suprafețe articulare mai mult sau mai puțin mobile, întărite, susținute de ligament, sunt piese pasiv mobilizate însă de factorul activ: musculatura.”[1]

CAPITOLUL 2

CERCETAREA – METODOLOGIE

2.1. Motivarea alegerii temei

Gimnastica prenatală asigură o bună evoluție a sarcini, este un element important în asigurarea unei bune evoluții a sarcinii. Odată cu săptămâna a 12-a și cu acordul medicului specialist se poate începe programul de gimnastică, continuându-se până spre finele sarcinii. În ultimele săptămâni de dinaintea nașterii pot participa și viitorii tătici la ședințele de gimnastică, prezența lor fiind necesară când apar contracțiile frecvente, pentru a asigura suportul moral și a induce o stare de relaxare.

Ședințele prenatale se recomandă a se efectua în instituții de specialitate, sub supravegherea continuă a unui specialist: kinetoterapeut, asistentă maternală sau moașă.

„Se recomandă ca femeile cu o sarcină sănătoasa să participe la ședințele de pregătire, deoarece sarcina nu este un handicap, corpul lor trecând timp de nouă luni prin transformări majore și care necesită un efort suplimentar. În timpul sarcinii se pot manifesta o serie de disfuncții care anterior au fost trecute cu vederea sau nu au fost resimțite. Aceste instabilități, dezechilibre sau disfuncții se pot acutiza. Ne referim în special la anumite probleme legate de statica vertebrală – scolioze, cifoze, instabilitatea musculaturii paravertebrale – și, implicit la afecțiuni ale coloanei vertebrale – discopatii însoțite de radiculopatii sau criza de lombosciatică, nu doar cea de lumbago sau lumbalgia acută.” [5]

Gimnastica prenatală poate ameliora multe dintre aceste tulburări, poate ușura mult disconfortul cotidian, datorită redresării dezechilibrului musculoarticular, respectiv poate ameliora o serie de factori predispozanți ce survin în urma schimbărilor hormonale induse de sarcină.

“Gimnastica în perioada prenatală vizează înlăturarea efectelor dăunatoare ale sedentarismului predispozant, dar mai ales pregătirea din punct de vedere biologic a importantului act al nașterii. Pentru instituirea regimului de practicare a exercitiilor fizice, în perioada de sarcină, trebuie să avem în vedere in mod deosebit capitalul fizic al fiecărei femei, particularitățiile morfofuncționale ale acesteia.“ [6]

Constatând cele de mai sus am ales această temă deoarece îmi dau posibilitatea de a cunoaște mai profund întregul proces de graviditate, m-am hotărât că vreau să mă ocup cu această ramură a kinetoterapiei, deci gimnastică prenatală, conștientizând viitoarele mămici de a accepta noile modificări și trăirea frumuseții gravidității, ușurarea mișcărilor, prevenirea durerilor și atitudiniilor vicioase corporale de zi cu zi prin gimnastică.

2.2.Ipoteze:

Presupunem că programul de exerciții kinetice profilactice aplicate duc la menținerea greutății normale și la stabilitatea articulațiilor.

Exercițiile kinetice profilactice aplicate, presupunem că duc la menținerea posturii corecte în diferite poziții ale corpului, precum și în diferite situații de viața, vor preveni și vor combate durerile dorso-lombare, vor tonifia și vor dezvolta diferite grupe musculare.

Presupunem că întregul program kinetic profilactic va menține echilibrul, va îmbunătății circulația periferică și va preveni greutățile respiratorii prin exerciții bine concepute, care se pot folosi cât mai util în timpul travaliului și în timpul expulziei. Nu în ultimul rând va duce la descărcarea tensiunii emoționale și la menținerea echilibrului psihic.

2.3.Scop:

Menținerea posturii corecte.

Menținerea greutății in limite normale.

Menținerea echilibrului static și dinamic.

Obținerea confortului fizic.

2.3. Sarcini:

Alegerea grupului țintă.

Stabilirea intervalului de timp acordat studiului.

Alegerea și aplicarea unor metode și teste de evaluare.

Crearea și punerea în practică a unui program kinetic de profilaxie.

Stocarea și interpretarea rezultatelor.

2.4. Locul și perioada de desfășurare a cercetării

Locul de desfășurare a cercetării a fost “Fundația Rheum Care” Târgu Mureș Școala gravidelor.

Perioada studiului :

16.02.-18.05.2012- culegerea de informații despre fiecare subiect în parte și crearea profilelor

16.02.- 23.02 – culegerea informațiilor pentru testarea inițială

10.05.- 18.05 -culegerea informațiilor pentru testarea finală

23.05.2012. – compararea profilelor

2.5. Eșantion de subiecți

Eșantionul de subiecți a fost alcătuita din 20 de femei însărcinate în trimestrul al II-lea și al III-lea din care 10 au beneficiat de gimnastică prenatală, iar 10 care nu au beneficiat de gimnastică prenatală.

Astfel s-a completat câte un chestionar pentru fiecare subiect, în urma căruia am obținut: vârsta sarcinii, motivul participării sau nu la gimnastică, suferințele din timpul sarcinii, kilogramele acumulate defalcat pe trimestre, modificări de statică, dureri, etc.

În urma analizei datelor obținute și în vederea atingerii scopului propus s-a ales lotul experimental pentru cei care au ales să participe la gimnastică prenatală și lotul martor pentru cei care nu; pentru a evidenția diferența modificărilor între cele două grupe.

Testele utilizate în studiul nostru au fost preluate din [7] Revista Română de Kinetoterapie, Nr.21/2008, Lucrarea: Evaluarea gravidei în vederea asigurării unei asistențe kinetice adecvate, autor Ciobanu Doriana, pag. 136 – 140. (Anexa 1) si din [8] Teză de doctorat, 2004, Studiul privind pregătirea prenatală a gravidelor prin exerciții fizice și tehnici de relaxare psiho-somatică, autor Bako Aliz Tünde, pag.235-237 (anexa 2) și au fost prelucrate (anexa 3) în funcție de nevoia studiului.

Criterii de includere: Vârsta sarcinii mai mare de 13 săptămâni

Gravide cu domiciliul în Târgu Mureș

Gravide care au acceptat participarea în acest studiu.

Grupul experimental: Gravida să beneficieze de gimnastică prenatală.

Grupul martor: Gravida să nu beneficieze de gimnastică prenatală

Criterii de excludere: Vârsta sarcinii mai mică de 13 săptămâni

Gravide cu domiciliul în afara orașului Târgu Mureș

Gravide care nu au fost de acord să participe la studiu

CAPITOL III

ASPECTE ȘI RECOMANDĂRI

3.1. Evaluarea alinierii și posturii corecte a corpului

Există incontestabil o relație reciprocă între alinierea segmentelor corpului, a corpului și eficiența funcției locomotorii. S-a considerat că perfecțiunea posturală a corpului și a raportului între segmentele sale este sinonimă cu “frumusețea fizică”, cu respectarea condițiilor estetice, de echilibru dimensional al corpului. Modelul frumuseții fizice imaginat de vechii greci stă și azi la baza concepției noastre asupra alinierii și posturii corecte a corpului uman.

Postura organismului este influențată de trei factori: ereditatea, stările patologice și obișnuința. Acești trei factori vor fi bine analizați , deoarece posibilitățile de influențare a lor sunt diferite.

“Aspectul general al corpului sau configurația fizică a lui este rezultanta a trei elemente: atitudinea corpului, determinată de raporturile părților componente ale aparatului locomotor (este obiectivul principal al evaluării); creșterea corpului, reprezentând acumulările cantitative în înălțime, mărime și greutate, în raport cu vârsta și sexul; dezvoltarea globală în raport cu vârsta. Aceste trei elemente detemină diferențe tipologice umane, care, încă din vechime, s-a încercat să fie încadrate în tipuri constituționale catalogate. “[9]

Evaluarea aliniamentului poziției ortostatice:

Linia gravitației întregului corp se apreciază prin utilizarea firului cu plumb.

Pentru înclinări laterale: protuberanța occipitală- apofiza spinoasă a vertebrei C7- pliul interfesier- spațial dintre condilii interni ai genunchilor-spațiul dintre călcâie.

Pentru înclinări antero-posterioare: lobul urechii- mijlocul umărului- marele trohanter- posterior de patella- lateral de maleola tibială

Evaluarea alinierii segmentelor trebuie făcută din față, din lateral și din posterior

Din față:- umerii: alinierea claviculelor

– torace: malformații

– pelvis: nivelul spinelor antero-superioare

-membrele pelviene: genu valgum, genu varum

-degetele picioarelor: hallux valgus

3.2.Păstrarea ținutei corecte
Modificările corpului datorate sarcinii schimbă poziția centrului de greutate. Dacă se deplasează prea mult, echilibrul devine instabil. Pentru a-l restabili, apar tensiuni care provoacă dureri. Ținuta devine mai puțin corectă și pot apărea deformări: spate curbat, șale prea cabrată, mers de rață.
O femeie însărcinată trebuie să se adapteze la noua ei infățișare și la noua ei greutate. Chiar dacă statica trupului ei se modifică progresiv o dată cu sarcina, ea trebuie să-și păstreze un bun echilibru și să se poată deplasa normal. Femeile care păstrează o ținută corectă în timpul sarcinii suferă de mai puține dureri de spate decât celelalte.

“Femeilor gravide le este recomandată mișcarea, însă nu la fel de dificilă ca înainte de sarcină. Se recomandă mișcări lente, pe timpi respiratori, care să nu solicite prea mult organismul. Gimnastica special concepută pentru gravide le ajută pe femei să suporte mai bine sarcina, și să-și îmbunătățească starea fizică și psihică. Gimnastica efectuată într-un cadru organizat le învață pe gravide să își mențină o postură corporală corectă, ceea ce este foarte important de învațat încă din primul trimestru de sarcină, ținănd cont că, pe măsură ce sarcina avansează, structurile coloanei vertebrale se modifică, deplasând centrul de greutate.” [10]

Exersând, gravida va scăpa astfel de senzația de disconfort, de oboseală. Gimnastica specifică femeilor însărcinate mobilizează articulațiile și îmbunătățește circulația sângelui, reducând edemele și senzația de picioare grele. Exercițiile fizice ajută gravidele să țină sub control respirația, în condițiile în care sarcina presează diafragmul și îngreunează respirația femeii însărcinate. Exercițiile sunt indicate în funcție de condiția fizică de dinaintea sarcinii. Dacă gravida are o condiție fizică bună atunci se fac exerciții pentru creșterea tonusului muscular și îmbunătațirea musculaturii perineale.

              Exercițiile gravidei diferă în funcție de trimestrul sarcinii. Dacă ne referim la primul trimestru de sarcină, exercițiul fizic în această perioadă nu trebuie să se ridice la nivelul solicitărilor fizice dinaintea sarcinii, întrucat embrionul s-ar putea să nu fie bine fixat în uter. Capacitatea de efort a organismului nu este afectată în primul trimestru, se lucrează cu atenție, pentru ca efortul să nu suprasolicite femeia gravidă. De multe ori, persoanele cu viață activă își continuă programul de exerciții fizice la aceeași intensitate, mai ales sportivele de performanță, deoarece neavând simptomele specifice, află abia dupa primele șase săptămâni că sunt însărcinate. Se pare că această perioadă de început este cea mai riscantă pentru un avort spontan, dar de cele mai multe ori femeia nu află decât după aceste săptămâni că este însărcinată.

3.2.1.Postura si echilibrul.

Dacă suntem atenți și cât mai conștienți la poziția corpului , la modul în care stăm, mergem sau ne odihnim, putem elimina oboseala, împrospăta creierul, liniști nervii și putem controla tensiunea.

Multe femei când se așează, se prăbușesc ca un sac, indiferent dacă sunt gravide sau nu. Dacă ne controlăm și nu lăsăm ca greutatea corporală să apese articulațiile, fie șezând, fie stând în picioare, putem preveni ca o presiune prea mare să ne afecteze organismul și fătul.

1.Poziția șezândă

În această poziție picioarele sunt puțin îndepărtate la modul confortabil, talpa atinge solul în întregime, iar brațele se așează ușor în poală. Ne așezăm puțin spre spate pentru ușurarea respirației, pentru ca aerul să pătrundă în profunzimea plămânilor. Se indreaptă coloana și astfel ne îndepărtăm coapsele de trunchi. Bazinul se împinge ușor în față pentru o poziție dreaptă. Respirația naturală este obligatorie.

2. Pregătirea pentru ridicarea în picioare.

Ne așezăm pe marginea scaunului, ridicăm călcâiul stâng și ne sprijinim pe vârfuri. Brațele se asează pe coapsă pentru a stabiliza mișcarea. Să ne gândim ca și cum am echilibra o carte pe cap.

3. Ridicarea fără forță

Sprijindu-ne pe forța piciorului și coapsa stângă ne împinge în poziția ortostatică. Să fim atenți ca greutatea să se împarte egal pe ambele membre inferioare, iar brațele să atârne lângă corp.

4.Așezare fără forță

Stăm aproape de scaun, ridicăm călcâiul stâng și stăm pe vârfuri. Ne lăsăm ușor corpul sprijinit pe coapse, iar trunchiul să rămână drept.

3.2.2.Poziția ortostatică corectă

Una dintre cele mai dificile lucruri de realizat, este poziția dreaptă și liniștită. Dacă acesta este realizat cu ajutorul unui stări de echilibru, cu împărțirea echilibrată a greutății corporale înseamnă că toate pozițiile yoga sunt atinse. Acesta este o metodă care ne ajută să ne autoevaluăm.

1.Să stăm cu fața la un perete sau în fața unui oglizni unde ne putem vede întregul corp. Apropiem picioarele iar călcâii și vârfurile să fie în linie dreaptă. Partea mediană a halucelui, bolta plantară și gleznele să fie lipite, astfel se ridică bolta plantară când ajustăm corpul. Să stăm suplu.

2.Ne ridicăm greutatea corpului de pe gleznă , de pe tendonul Achilian, de pe genunchi și de pe șold. Să îndreptăm coloana până la craniu, astfel genunchii se deplasează ușor spre spate, diafragmul și toracele se extind, în timp ce umerii se trag în spate și jos.

3.Brațele se lasă liber pe lângă corp, puțin îndepărtate de trunchi. Mușchiul biceps și cotul să aibă o rotare anterioară iar palma să fie rotită median spre trunchi.

4.Contractăm mușchii feselor în așa fel încât ultimele vertebre și osul sacral să aibă o poziție antero-superioară( înainte și sus).

5.Pentru o mișcare ușoară să lungim gâtul începând de la umeri, să avem grijă ca bărbia să fie într-un unghi de 90° cu toracele, iar urechile să fie paralele cu plămânii. Să relaxăm musculatura feței și bărbiei, să privim înainte și să focusăm ușor privirea. Să respirăm natural, și să ne imaginăm că avem un corp puternic ca un munte. [11]

3.3. Pregătirea fizică/ obiective:

Pregătirea fizică conține exerciții speciale, adaptate perioadei prenatale, grupate în funcție de efectele pe care le exercită:

Exerciții de pregătirea organismului pentru efort, de influențare selectivă a aparatului locomotor și de relaxare

Exerciții de prezentare și exersare a posturilor corecte în diferite poziții ale corpului, precum și în diferite situații de viață

Exerciții pentru corectarea poziției ortostatice a gravidei și de prevenire și combaterea durerilor dorso-lombare

Exerciții pentru tonificarea și/ sau dezvoltarea diferitelor grupe musculare

Exerciții pentru îmbunătățirea circulației periferice

Exerciții de echilibru

Exerciții de respirație [10]

3.4. Elementele gimnasticii prenatale

“Prelucrarea grupelor musculare folosite în timpul sarcinii și în timpul nașterii:

1. Musculatura toracelui- mușchiul pectoral major și minor

2. Musculatura abdominală- m.rectus abdominalis, m. obliquus internus și externus abdominis, m transverses abdominis

3. Musculatura pelviperineală- diaphragma pelvis, diaphragma urogenitalis

4. Musculatura spatelui- musculatura superficială, m trapezius, m. levator scapulae, m. rhomboideus, m. latissimus dorsi și musculatura profundă

5. Musculatura tălpii

6. Musculatura coapselor-m.adductor magnus/ longus/ brevis, m.gracilis, m. pectineus“ [10]

3.5. Complexe de exerciții recomandate și utilizate în studiu

3.5.1.Gimnastica în timpul sarcinii:

Practicarea exercițiilor fizice în timpul sarcinii reprezintă un mare beneficiu pentru a face mai bine față necesitățiilor sarcinii, nașterii și refacerii organismului matern. Sarcina este perioada în care trebuie să ne concentrăm asupra exercițiilor de întindere, de relaxare, pentru a ne oferii un echilibru intern și pentru a evita durerile care pot apăra la nivelul spatelui, picioarelor și cefei.

Recomandarea unor exerciții este strâns legată de evoluția sarcinii, de indicațiile medicului, de faptul dacă gravida a practicat sau nu înainte o activitate fizică. Exercițiile recomandate contribuie la evitarea unor probleme cardiovasculare, insuficiențe respiratorii, osteoporoza, constipație, dureri de spate și picioare. Pentru multe gravide au efect benefic asupra disconfortului indus de durerile de spate lombare, care apar odată cu schimbarea centrului de greutate și atrage după sine și hiperlordoza lombară asociată sau nu cu cifoza compensatorie. De asemenea trebuie avut în vedere, că odată cu creștera în greutate apare tendința de aplatizare a bolții plantare la nivelul tălpii și pot apărea dureri la nivelul picioarelor.

În primele luni ale sarcinii se execută exerciții cu scopul tonifierii musculaturii abdominale, toracelui și spatelui și realizarea autocontrolului planșeului pelviperineal. Pozițiile recomandate sunt: culcat pe spate și stând pe genunchi. Masajul este deasemenea foarte util, la nivelul picioarelor, în scop de relaxare a organismului și plimbări zilnice în aer liber.

Începând cu luna a treia se insistă pe exerciții de suplete, mișcări respiratorii în ritm lent, exerciții adresate musculaturii spatelui, pentru a evita durerile de spate, exerciții de inviorare și plimbări zilnice 30-45 min. După luna a patra se evită poziția culcat pe spate, deoarece produce compresia vaselor mari, care are ca efect bradicardia, vetijul și scăderea fluxului sangvin uterin.

În ultimele luni ale sarcinii exercițiile gravidei se bazează în special pe controlul respirației. Programele de exerciții pentru gravide, se pot menține pe tot parcursul sarcinii, fiind diferențiate pe cele două perioade, pre- si postnatale și efectuându-se după o serie de indicații specifice fiecăriei perioade. Sunt contraindicate exercițiile de forță, viteză, rezistență, împingeri sau ridicări de greutăți.

3.5.2.Kinetoterapie în al doilea trimestru de sarcină

A.Variante de mers:

Mers pe vârfuri pe marginea externă a plantei apoi mers încrucișat

Mers obișnuit cu extensia brațelor pe vertical și orizontal

Mers cu palmele pe umeri, cu ridicarea la fiecare pas a brațelor la vertical concomitent cu flexia unui genunchi la piept.

Mers fandat cu aplecarea trunchiului înainte, brațele ducându se în extensie

Mers cu respirație: expir prelungit cu controlul costal, inspir cu ridicarea umerilor și lărgirea diametrelor toracice

B.Exerciții pentru trenul superior în poziție ortostatică:

Exerciții pentru cap și gât: flexii, extensii, înclinări, rotații, circumducții

Exerciții pentru umeri și scapule: ridicări, coborâri, rotații, abducții si adducții efectuate alternativ și simultan

Exerciții pentru brațe și zona toracală se fac din poziția șezând sau stând, folosindu-se mișcări combinate, executându-se liber, cu diverse obiecte sau aparate.

C.Exerciții de steching pentru umeri și spate:

Stând depărtat cu cotul stâng flectat, palma pe umărul opus, brațul la orizontală, cealaltă mână prinde cotul și tracționează de el pentru ca scapula să se depărteze cât mai mult de coloana vertebrală: urmează scimbarea simetrică a mișcării.

Din poziția sezând, având cotul drept flectat și palma așezată pe omoplatul opus, cealaltă mână prinde cotul și-l tracționează peste linia mediană a corpului alungind musculaturamembrului superior și a trunchiului din partea dreaptă, urmează scimbarea simetrică a mișcării

Stând depărtat cu palmele încleștate la spate, membrele superioare se depărteaza de corp în extensie maximă.

D.Exerciții de streching pentru membrele inferioare și trunchi:

Șezând pe sol cu membrele inferioare abduse și flectate- aplecări ale trunchiului spre genunchi cu menținere 2-3 secunde

Din aceeași poziție se fac împingeri cu coatele la nivelul genunchilor pentru mărirea abducției

Din decubit dorsal se flectează alternativ câte un genunchi spre piept, menținânduse întinderea musculaturii posterioare a coapsei, în timp ce celălalt membru inferior este extins

Pe genunchi, având mingea Physioball lângă șold, se execută alternativ înclinări laterale ale trunchiului cu sprijin pe antebraț și pe genunchiul pe partea mingii iar celălalt membru inferior extins.

E.Exerciții de tonifiere musculară:

Pentru tonifierea musculaturii abdominale și fesiere:

Din decubit dorsal cu genunchii flectați, tălpile pe sol, se executa:

Flexii ale trunchiului având brațele lângă corp sau flectate cu sprijin pe coate, ori cu palmele la ceafă

Flexii cu răsuciri ale trunchiului ducând brațul spre genunchiul opus

Pedalări tip mers pe bicicletă

Flexia coapselor pe bazin cu mingea menținută între călcâi

Din poziția patrupedăși apoi din ortostatism se execută contracții voluntare ale mușchiului transvers abdominal însoțite de mișcări respiratorii.

Din poziția patrupedă cu sprijin pe antebraț se întinde alternativ un membru inferior până ce se aliniază cu corpul, evitându se hiperlordoza și rotația trunchiului

Pentru tonifierea musculaturii spatelui și menținerea aliniamentului postural:

Din poziția patrupedă se ridicăalternativ membrul superior până la orizontală și membrul inferior opus, evitând hiperlordoza și rotația trunchiului

Din poziția patrupedă se execută exercițiul numit “pisica”. Se încordează fesierii, bazinul se împinge înainte și se curbează coloana, iar capul se aplecă. Se revine la poziția inițială și se execută și invers. Fesele se împing în spate și sus, coloana lombară se lasă ușor în jos și capul se ridică.

Pentru tonifierea musculaturii plantare:

Din stând ridicări pe vârfuri și coborâre pe marginea externă a plantei cu flectarea degetelor

Exerciții cu ajutorul benzii elastice- mișcări de supinație plantară și flexie a degetelor

Prinderea, strângerea cu degete a unor obiecte – bile, sacuri de nisip, prosop

3.5.3.Kinetoterapia în al treilea trimestru de sarcină

Variante de mers: Alternează la 10-20 pași pentru a nu apărea oboseala pe anume grupe musculare sau dezechilibrări. Formele de mers sunt similare cu cele practicate în trimestrul al-II-lea al sarcinii.

Exerciții pentru trenul superior al corpului efectuate în fata oglinzii- Exercițiile sunt similare celor din programul anterior pentru trimestrul al II lea, executându-se cu un număr mai redus de repetări, fără a solicita prea mult organismul folosindu-se mai mult poziția sezândă.

Exerciții pentru trenul inferior al corpului.

Din stând, cu palmele sprijinite de spalier sau de perete, se execută ridicări pe vârfuri urmate de genoflexiuni incomplete, maxim pana la 90º

Din aceeasi poziție se fac alternativ rotații externe ale gleznelor

Fandare laterală insoțită de înclinarea trunchiului spre genunchiul flectat

Exerciții de mobilizare a bazinului efectuate din poziția sezând pe minge

Din poziția patrupedă cu antebrațul sprijinit pe un suport, scaun sau minge, se fac abducții alternative ale membrelor inferioare având genunchiul flectat si tot din această poziție se întinde alternativ câte un membru inferior în spate

Din poziția sezând pe sol se flectează și se abduce un membru inferior se împinge cu palmele spre sol, celălat membru se întinde având piciorul în dorsiflexie.

Din poziția mahomedană se prind gleznele si se basculează lateral bazinul odată cu apropierea călcâiului spre bazin

Din poziția sezând se executaă exercițiile pentru tonifierea musculaturii plantare ce au fost expuse programului anterior pentru trimestrul al II-lea

Exerciții de respirație.

Stând pe sol, se așeaza o mânăpe abdomen. În timpul inspirului abdominal burta se destinde ușor și se observă cum se mișcă mâna de pe ea.

Stând pe sol, se așeaza o mână pe torace. La inspirare pieptul se destinde, mâna de pe torace se mișcă, nu și cea de pe abdomen. Este un complex de exerciții ce necesită coordonare și răbdare. Se execută de 5-6 ori ambele exerciții.

Pasul următor este reprezentat de combinarea celor două variante, astfel: inspir abdominal urmat de inspir toracic, apoi expir abdominal, expir toracic.

CAPITOL IV

PREZENTAREA REZULTATELOR

Testele utilizate în studiul nostru au fost preluate din [6]Revista Română de Kinetoterapie, Nr.21/2008, Lucrarea:Evaluarea gravidei în vederea asigurării unei asistențe kinetice adecvate, autor Ciobanu Doriana, pag. 136 – 140. (Anexa 1) si din [7] Teză de doctorat, 2004, Studiul privind pregătirea prenatală a gravidelor prin exerciții fizice și tehnici de relaxare psiho-somatică, autor Bakó Aliz Tünde, pag.235-237 (anexa 2) și au fost prelucrate (anexa 3) în funcție de nevoia studiului.

4.1.Prezentarea rezultatelor

4.1.1.Prezentarea rezultatelor în tabel, din răspunsurile date de femeile gravide care au beneficiat de gimnastică prenatală.

4.1.2.Prezentarea rezultatelor în tabel, din raspunsurile date de femeile gravide care nu au beneficiat de gimnastica prenatala.

4.2. Prezentări grafice

4.2.1.Prezentarea durerii lombare și abdominale înaintea și în timpul sarcinii, pe mămici care au practicat și care nu au practicat gimnastică

4.2.2.Modificări de statică în timpul sarcinii

4.2.3. Prezentarea grafică a kilogramelor acumulate în timpul sarcinii, repartizate pe trimester, între mămicii care au practicat și care nu gimnastică.

4.2.4.Prezentarea grafică a activităților fizice practicate înaintea sarcinii, de către mămicile gravide și dorinței de a practica și după sarcină.

CAPITOL V

ANALIZA REZULTATELOR

5.1.Interpretarea rezultatelor

La testarea inițială au răspuns la chestionar 20 de femei însărcinate cu vârsta de sarcină între 13-27 săptămâni, din care 10 au beneficiat de gimnastică și 10 nu. La testarea finală, adică peste 3 luni, au răspuns tot acele 20 de mămici, care au ajuns între timp cu sarcina la săptămânile 28-38.

Cea mai mare diferență între mămicile care au beneficiat de gimnastică și între cele care nu, este modificarea de statică. De la timpul testării inițiale până la testarea finală organismul celor care au făcut gimnastică s-a dezvoltat foarte bine. De exemplu, au fost mămici care nu au suferit deloc de dureri de spate, deoarece nu s-a dezvoltat lordoza și nu au avut probleme cu bolta plantară. Dintre cele care nu au făcut gimnasticămai multe au avut probleme, două mămici au avut lordoză înaintea sarcinii, care în timp s-a dezvoltat și mai tare, sarcina fiind dificilă.

La femeile însărcinate care au beneficiat de gimnastică sau îmbunătățit și stările generale cum ar fi: oboseala, durerile de cap, greutățile respiratorii, grețuri, vărsături…, față de celelalte mămici cares-au simțit și mai rău. La testarea inițială gravidele care au practicat gimnastică au acumulat 18 puncte (tabelul 4.1.1.) iar la testarea finală acesta a scăzut la 7 (tabelul 4.1.1.) ceea ce arată că s-au simțit mult mai bine după acele 3 luni de gimnastică. Mămicile care nu au practicat gimnastică prenatală la testarea inițială au primit 25 puncte (vezi 4.1.2.) și la testarea finală28(vezi 4.1.2.), ceea ce înseamnă că nu s-au simțit la fel de bine – nici în timpul trimestrului al II-lea- ca mămicile care au practicat gimnastica, iar până la sfârșitul gravidității starea lor generală s-a înrăutățit și au suportat mai greu sarcina.

Prezentarea grafică în procente a punctelor acumulate din chestionar, la întrebarea:” În timpul sarcinii, suferințe apărute?

Din rezultate reiese că majoritatea mămicilor care au beneficiat de gimnastică prenatală, și înaintea sarcinii au practicat sport și doresc să continue această activitate, iar dintre cele care nu au beneficiat de gimnastică prenatală,numai 6 au practicat activități fizice înainte de sarcină. 5 dorec să practice și după naștere. 9 dintre 10 mămici au considerat că gimnastica a fost utilă și vor participa și la urmatoarea sarcină la gimnastică prenatală.

5.2.Recomandări

Având în vedere rezultatele obținute recomandăm toate femeilor însărcinate practicarea gimnasticii prenatale. Nici pentru cele care nu au practicatactivitate fizică înainte de sarcină, nu este prea târziu să se apucă de sport. Atât fătul cât și mămica au posibilitatea să se simtă mult mai bine și gravida poate să presteze activitățiile sale zilnice mult mai ușor. Cu timpul mișcările și posturile învățate devin naturale și automate.

Femeia care a practicat sistematic exercițiile fizice și sportul va avea un organism robust si sănătos, deci va fi avantajată. Femeia care nu apracticat în mod organizat exerciții va trebui convinsă de necesitatea și eficiența acestora. Se va institui un regim de gimnastică profilactică , utilizând poziții stabile, cu o bază mare de susținere, cu centrul de greutate aproape de suprafața de sprijin și exerciții dinamice bazate pe mișcări lente , în ritm și cu amplitudine medii, legate de stimularea respirației.

Exercițiile se evită în zilele care corespund cu apariția menstruației, precum și efectuarea unor exerciții care ar putea traumatiza abdomenul. Cei care nu au posibilitatea, din diferite motive, să participle la ore, pot să execute și acasă câteva exerciții, bineînțeles după consultația cu medicul de familie și ginecologul.

Recomandăm activitățile în grup, împreună cu alte mămici gravide, activități care fac mult mai frumoasă întreaga perioadă de graviditate inducând o stare de confort si liniște.

CONCLUZII

În urma cercetărilor, a testelor aplicate și a interpretării rezultatelor s-a ajuns la confirmarea ipotezelor:

Programul de exerciții kinetice profilactice aplicate a dus la menținerea corectă a corpului.

Aplicarea programului de exerciții a dus la întărirea musculaturii spatelui, la menținerea echilibrului și a greutătii.

Întregul program kinetic duce la ameliorarea stării generale psihicea subiectelor, iar tehnicile și mijloacele kinetice folosite favorizează respirația, circulația periferică și stabilitatea articulațiilor.

BIBLIOGRAFIE

Aldea Marie-Jeanne, Brănișteanu Irina, Niculescu Rodica, Elena Topa (1999). Obstetrica fiziologică, elemente de kinetoterapie. Editura Institutul European, Iași.p. 11, 12, 52.

Nanu Dimitrie, Marinescu Bogdan (2008). Esențialul în obstetrică. Editura Amaltea , p.25,36,38,41,42,45

Illei György, (1997). Klinikai alapismeretek és szakápolástan szülésznők számára. Medicina könyvkiadó, Budapest, p.134

Șereș Sturm Ludovic, Brânzaniuc Clara (2008). Îndrumător de lucrări practice pentru balneokinetoterapie. Litografia U.M.F. Tg.Mureș, p.134, 135, 137

*** Sursa web:[www.saptamanamedicala.ro/articole]

Marcu Vasile (1983). Masaj și kinetoterapie. Editura Sport turism, București, p. 81

Ciobanu Doriana (2008). Evaluarea gravidei în vederea asigurării unei asistențe kinetice adecvate. În Revista Română de Kinetoterapie, Nr.21, p. 136-140.

Bako Aliz Tünde ,Teză de doctorat, 2004, Studiul privind pregătirea prenatală a gravidelor prin exerciții fizice și tehnici de relaxare psiho-somatică, pag.234

Sbenghe Tudor (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare. Editura Medicală, București, p. 104

Mongan Marie F. (2005), Szülés, ahol én irányitok. Sanoma Kiado, Budapest, p.139

Widdowson Rosalind (2005), Kismamajoga, GABO Kiado, Budapest, p.22,23

Regan Lesley (2005), Your pregnancy week by week, Dorling Kindersley Limited, London, p.58

ABSTRACT

“Pregnancy is a nine month-rehearsal for a big event, the birth of a baby. After the excitement of telling everyone they're expecting is over, they're left with a lot of waiting. By the third trimester, pregnancy can become downright tedious. The pregnant women may not feel like going out with friends as much, because they feels so heavy and tired. Boredom may set in as they feels less and less like her old self. Women who exercise during their pregnancy tend to have a more positive outlook than those who do not. So, they taking up an aquanatal class, pregnancy yoga or pilates is a way of meeting other mums-to-be and staying healthy. See our pregnancy feelgood calendar for more tips on staying positive.” [12]

Exercise during pregnancy has many benefits. It keeps muscles strong and flexible, relax, soothes some of pregnancy's physical discomforts and makes it easier to get back into shape after the baby birth. During the pregnancy the pregnant women will have to be easier on herself. Her entire body has changed. The centre of gravity has shifted, they're carrying more weight, and they tire more quickly.

If they are used to keeping fit, they may find it easier to adapt to pregnancy than someone who is out of shape. Exercise improves muscle tone, strength, and endurance. In turn, this will:

help to carry the weight they gain during pregnancy

prepare her for the physical stress of labour and birth

make getting back into shape after the baby is born easier

Before starting any exercise program, it’s recommended to follow safety guidelines when they're pregnant.

Assumptions:

Suppose that prophylactic physical exercises program helps keeping normal body weight and offers stability to the joints.

These prophylactic physical exercises help maintaining a correct posture of the body, preventing dorso-lombar pains, invigorating and developing different muscle groups.

Suppose that the whole prophylactic physical program maintains balance , improves peripherical circulation and prevents breathing difficulties, being extremely useful during labor. The program also helps eliminating emotional tensions and maintains psychical balance.

Purpose:

Maintaining a correct body posture

Maintaining the body weight within normal limits

Maintaining static and dynamic balance

Obtaining physical comfort.

Tasks:

Choosing the target group.

Setting the period of time for the study.

Choosing and applying some methods and tests.

Creating and applying a prophylactic physical program.

Storage and interpretation of the results.

Location and time stages of the research

The research was carried on at Rheum Care Foundation in TârguMureș, The Pregnant Women School

Stages of theresearch:

16.02.-18.05.2012- gathering information about subjects and create their profiles

16.02.- 23.02 – gathering information for the first testing

10.05.- 18.05 – gathering information for the final testing

23.05.2012. – profile comparison

Target groups:

Subject to the research were 20 pregnant women, divided into 2 groups. One group practiced prenatal exercises, the other group did not. By the time they were first tested, these 20 women were in 13-27 weeks of pregnancy and after 3 month, at the final testing, they were in the 28-38 weeks of pregnancy.

Results:

The body posture modification was the most obvious difference between the 2 target groups. During the testing time, the body of those women who took part in the prenatal exercisesprogram developed much better, as compared to the body of those who did not practised the exercises. For instance, in the first group, there were mothers who had notlombar pain at all, their general state being extremely improved, in contrast to those from the second group, who did not practised prenatal exercises and who felt worse, experimentingfatigue, headaches, breathingdifficulties, nausea orvomiting.

At the first testing, those who practised physical exercises accumulated 18 points and at the final testing this rate decreased at 7 points (table 4.1.1.) which shows that the mothers had less problems and they felt better after the three months exercises program. The pregnant women who did not take part in the prophylactic physical exercises program accumulated 25 points, at the first testing, and 28 after 3 months, at the final testing. This shows that their state became worse. They complained about headache, abdominal and lombar pains, fatigue.

The results show that most of the women who practised prenatal exercises had been practicing physical activities even before the pregnancy and they were interested in continuing to do so, after pregnancy, as well. Only 6 of those who were not in the prenatal exercises program had been practicing physical activities before pregnancy and 5 of them were interested in doing that after pregnancy, as well. 9 of 10 women considered that prenatal exercises were helpful and said they would participate again in such a program, in the case of a future pregnancy.

Recommendations:

Considering the results, we recommend to all pregnant women to practise prenatal exercises. Even for those who did not practice a physical activity before pregnancy, it is not too late to begin. Due to these exercises, both mother and foetus can feel much better and the pregnant woman can do her daily work much easier. In time, the motions and body postures exercised during the program become natural and automatic.

Women who regularly practise physical exercises will have a robust and healthy body. Women who do not practice a physical activity should be explained the necessity and the efficiency of such exercises. There will be established a prophylactic exercises program includind stable positions(with a large base support and the weight center close to the stable surface)and dynamic exercises based on slow motions, in medium rithm and amplitude, for breathing stimulation. The exercises will be eliminated in those days when the menstruation should appear, as well as those exercises which carry the risk of high impact injuries and could cause abdominal trauma like the squash, skiing, horse riding.

We recommend exercises in group with other pregnant women because they feel much comfortable, beautiful and peaceful.

Conclusions:

As a result of the research, the following asssumptions were confirmed:

The prophylactic physical exercises program helped maintaining the correct body posture.

The program led to the back muscles strengthening as well as to maintaining balance and body weight.

The entire physical program helped improving the psychical state of the subjects and the physical techniques used in the process favored breathing, peripherical circulation and the stability of the joints.

ANEXE

Anexa Nr.1,

Fișă de evaluare în sarcină

Preluat din Revista Română de Kinetoterapie, Nr.21/2008, Lucrarea:Evaluarea gravidei în vederea asigurării unei asistențe kinetice adecvate, autor Ciobanu Doriana, pag. 136 – 140.

Nume: …………………………………………..

Vârsta:……….

Antecedente personale:

Număr sarcini anterioare:……..

Ați suferit anterior de: 1. Avort spontan în primul trimestru? DA NU

2. Alte complicații în sarcina/le anterioare? DA NU

Date privind sarcina actuală:

Vârsta sarcinii:…… Săpt.

În timpul sarcinii ați suferit de: DA NU

oboseală marcată –

sângerări vaginale

amețeli fără cauză concretă

dureri abdominale

absența mișcărilor fetale după luna a 4-a

dureri de cap persistent

lipsa câștigului în greutate după luna a 4-a

Nivelul anterior de activitate fizică:

Enumerați tipurile de activitate fizică practicată anterior:

………………………………………………………..

Intensitatea efortului: greu mediu usor

Frecvența (x/săpt): 2-4 4+

Timp (min): <20’ 20-40’ 40’+

Profesia sau activitate zilnică implică: DA NU

Ridicare de greutăți

Mers frecvent

Urcat-coborât scări

Mers ocazional

Ortostatism prelungit

Șederea prelungită

Fumați? DA NU

Consumați alcool? DA NU

Ce tip de activitate fizică ați dori să practicați?…………………………………….

Este o schimbare față de activitaea fizică curentă? DA NU

Greutate corporală: inițial:… ….. final:… ……

Număr de kg acumulate in: Trim I:…….

Trim II:…..

Trim III:…..

Modificări de statică antesarcină: DA NU

Hiperlordoză lombară

Cifoză dorsală

Scolioză

Cifoscolioză

Prabușirea bolții plantare

Modificări de static în timpul sarcinii: Trim I Trim II Trim III

DA NU DA NU DA NU

Hiperlordoză lombară

Cifoză dorsală

Scolioză

Cifoscolioză

Prabușirea bolții plantare

Durere antesarcină: Dureri lombare DA NU

Dureri abdominale DA NU

Durera în perioada sarcinii: Dureri lombare DA NU

Dureri abdominale DA NU

Intensitatea durerii (bifați cu “X” intensitatea durerii simțită la momentul respectiv):

Anexa Nr.3

Anexa Nr.2.

Chestionar

Reluat din Teză de doctorat, 2004, Studiul privind pregătirea prenatală a gravidelor prin exerciții fizice și tehnici de relaxare psiho-somatică, autor Bako Aliz Tunde, pag.235-237

Nume:…………

Vârsta:………..

Ocupația:……………………………..

Nr. Sarcini:………….

Constituția înaintea sarcini: – astenică( slabă )

– normală

– obeză ( grasă )

Starea psichica în timpul sarcinii: – stabilă

– labilă

Ai practicat sport: – de performanță

– de plăcere

– ocazional

– deloc

În ce lună a sarcinii ai început gimnastica:…………..

Ai frecventat: – ocazional

– sistematic

Ai exersat și la domiciliu? – da

– nu

La propunerea cui te-ai prezentat la Școala( Gimnastica) Gravidelor?

Medicul de familie

Ginecologului

Inițiativa proprie

Cunoștinte

Altele:…………………..

Ți-a fost frică în timpul sarcinii? – da

– nu

13. Purtarea sarcinii a devenit mai usoara de când faci/ai făcut exercitii fizice? – da

-nu

14. În timpul sarcinii ai avut probleme de genul:

Grețuri,vărsături

Greutăți respiratorii

Crampe musculare

Varice

Hemoroizi

Picurări de urină (incontinență)

Dureri lombare

Dureri ale spatelui

Constipație

Altele:……………………..

15. Am folosit respirațiile: -În timpul dilatării: deloc / bine / foarte bine

– În timpul expulziei: deloc / bine / foarte bine

16. Am folosit relaxarea:

În timpul dilatării: deloc / bine / foarte bine

În timpul expulziei: deloc / bine / foarte bine

17. Consideri că gimnastica a fost de folos?: – da

nu

18. Vei participa la următoarea/le sarcini la gimnastică? – da

– nu

19. Propuneri sau observatii personale în legătură cu gimnastica gravidelor sau cu chestionarul respectiv:

Anexa Nr. 3

Fișă de evaluare

Prelucrată din chestionarele cele de mai sus in functie de nevoia studiului.

Nume: …………………………………………..

Vârsta:………..

Antecedente personale:

Număr sarcini anterioare:……..

Ați suferit anterior de:

Avort spontan în primul trimestru?

Alte complicații în sarcina/le anterioare?……………………………………….

Date privind sarcina actuală:

Vârsta sarcinii:…… Săpt.

În timpul sarcinii ați suferit de:

Oboseală marcată

Sângerări vaginale

Amețeli fără cauză concretă

Absența mișcărilor fetale după luna a 4-a

Dureri de cap persistent

Lipsa câștigului în greutate după luna a 4-a

Grețuri,vărsături

Greutăți respiratorii

Crampe musculare

Varice

Hemoroizi

Picurări de urină (incontinență)

Dureri abdominale

Dureri lombare

Dureri ale spatelui

Constipație

Altele:……………………..

Nivelul anterior de activitate fizică:

Enumerați tipurile de activitate fizică practicată anterior:

………………………………………………………………………………..

Profesia sau activitate zilnică implică:

Ridicare de greutăți

Mers frecvent

Urcat-coborât scări

Mers ocazional

Ortostatism prelungit

Șederea prelungită

Fumați? DA NU

Consumați alcool? DA NU

Ce tip de activitate fizică ați dori să practicați?……………………………………..

Este o schimbare față de activitaea fizică curentă? DA NU

Greutate corporală: inițial:…….. final:………

Număr de kg acumulate in: Trim I:……

Trim II:…..

Trim III:…..

Constituția înaintea sarcini:

astenică( slabă )

normală

obeză ( grasă )

Durere antesarcină:

Dureri lombare

Dureri abdominale

Durera în perioada sarcinii:

Dureri lombare

Dureri abdominale

Modificări de statică antesarcină:

Hiperlordoză lombară

Cifoză dorsală

Scolioză

Cifoscolioză

Prabușirea bolții plantare

Modificări de statica în timpul sarcinii: Trim I Trim II Trim III

DA NU DA NU DA NU

Hiperlordoză lombară

Cifoză dorsală

Scolioză

Cifoscolioză

Prabușirea bolții plantare

Gimnastica:

În ce lună a sarcinii ați început gimnastica:…………..

Ați frecventat:

ocazional

sistematic

Ați exersat și la domiciliu?

da

nu

La propunerea cui vați prezentat la Școala( Gimnastica) Gravidelor?

Medicul de familie

Ginecologului

Inițiativa proprie

Cunoștinte

Altele:…………………..

Purtarea sarcinii a devenit mai usoara de când ați făcut exercitii fizice?

da

nu

Considerați că gimnastica a fost de folos?:

da

nu

Veți participa la următoarea/le sarcini la gimnastică?

da

nu

BIBLIOGRAFIE

Aldea Marie-Jeanne, Brănișteanu Irina, Niculescu Rodica, Elena Topa (1999). Obstetrica fiziologică, elemente de kinetoterapie. Editura Institutul European, Iași.p. 11, 12, 52.

Nanu Dimitrie, Marinescu Bogdan (2008). Esențialul în obstetrică. Editura Amaltea , p.25,36,38,41,42,45

Illei György, (1997). Klinikai alapismeretek és szakápolástan szülésznők számára. Medicina könyvkiadó, Budapest, p.134

Șereș Sturm Ludovic, Brânzaniuc Clara (2008). Îndrumător de lucrări practice pentru balneokinetoterapie. Litografia U.M.F. Tg.Mureș, p.134, 135, 137

*** Sursa web:[www.saptamanamedicala.ro/articole]

Marcu Vasile (1983). Masaj și kinetoterapie. Editura Sport turism, București, p. 81

Ciobanu Doriana (2008). Evaluarea gravidei în vederea asigurării unei asistențe kinetice adecvate. În Revista Română de Kinetoterapie, Nr.21, p. 136-140.

Bako Aliz Tünde ,Teză de doctorat, 2004, Studiul privind pregătirea prenatală a gravidelor prin exerciții fizice și tehnici de relaxare psiho-somatică, pag.234

Sbenghe Tudor (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare. Editura Medicală, București, p. 104

Mongan Marie F. (2005), Szülés, ahol én irányitok. Sanoma Kiado, Budapest, p.139

Widdowson Rosalind (2005), Kismamajoga, GABO Kiado, Budapest, p.22,23

Regan Lesley (2005), Your pregnancy week by week, Dorling Kindersley Limited, London, p.58

ANEXE

Anexa Nr.1,

Fișă de evaluare în sarcină

Preluat din Revista Română de Kinetoterapie, Nr.21/2008, Lucrarea:Evaluarea gravidei în vederea asigurării unei asistențe kinetice adecvate, autor Ciobanu Doriana, pag. 136 – 140.

Nume: …………………………………………..

Vârsta:……….

Antecedente personale:

Număr sarcini anterioare:……..

Ați suferit anterior de: 1. Avort spontan în primul trimestru? DA NU

2. Alte complicații în sarcina/le anterioare? DA NU

Date privind sarcina actuală:

Vârsta sarcinii:…… Săpt.

În timpul sarcinii ați suferit de: DA NU

oboseală marcată –

sângerări vaginale

amețeli fără cauză concretă

dureri abdominale

absența mișcărilor fetale după luna a 4-a

dureri de cap persistent

lipsa câștigului în greutate după luna a 4-a

Nivelul anterior de activitate fizică:

Enumerați tipurile de activitate fizică practicată anterior:

………………………………………………………..

Intensitatea efortului: greu mediu usor

Frecvența (x/săpt): 2-4 4+

Timp (min): <20’ 20-40’ 40’+

Profesia sau activitate zilnică implică: DA NU

Ridicare de greutăți

Mers frecvent

Urcat-coborât scări

Mers ocazional

Ortostatism prelungit

Șederea prelungită

Fumați? DA NU

Consumați alcool? DA NU

Ce tip de activitate fizică ați dori să practicați?…………………………………….

Este o schimbare față de activitaea fizică curentă? DA NU

Greutate corporală: inițial:… ….. final:… ……

Număr de kg acumulate in: Trim I:…….

Trim II:…..

Trim III:…..

Modificări de statică antesarcină: DA NU

Hiperlordoză lombară

Cifoză dorsală

Scolioză

Cifoscolioză

Prabușirea bolții plantare

Modificări de static în timpul sarcinii: Trim I Trim II Trim III

DA NU DA NU DA NU

Hiperlordoză lombară

Cifoză dorsală

Scolioză

Cifoscolioză

Prabușirea bolții plantare

Durere antesarcină: Dureri lombare DA NU

Dureri abdominale DA NU

Durera în perioada sarcinii: Dureri lombare DA NU

Dureri abdominale DA NU

Intensitatea durerii (bifați cu “X” intensitatea durerii simțită la momentul respectiv):

Anexa Nr.3

Anexa Nr.2.

Chestionar

Reluat din Teză de doctorat, 2004, Studiul privind pregătirea prenatală a gravidelor prin exerciții fizice și tehnici de relaxare psiho-somatică, autor Bako Aliz Tunde, pag.235-237

Nume:…………

Vârsta:………..

Ocupația:……………………………..

Nr. Sarcini:………….

Constituția înaintea sarcini: – astenică( slabă )

– normală

– obeză ( grasă )

Starea psichica în timpul sarcinii: – stabilă

– labilă

Ai practicat sport: – de performanță

– de plăcere

– ocazional

– deloc

În ce lună a sarcinii ai început gimnastica:…………..

Ai frecventat: – ocazional

– sistematic

Ai exersat și la domiciliu? – da

– nu

La propunerea cui te-ai prezentat la Școala( Gimnastica) Gravidelor?

Medicul de familie

Ginecologului

Inițiativa proprie

Cunoștinte

Altele:…………………..

Ți-a fost frică în timpul sarcinii? – da

– nu

13. Purtarea sarcinii a devenit mai usoara de când faci/ai făcut exercitii fizice? – da

-nu

14. În timpul sarcinii ai avut probleme de genul:

Grețuri,vărsături

Greutăți respiratorii

Crampe musculare

Varice

Hemoroizi

Picurări de urină (incontinență)

Dureri lombare

Dureri ale spatelui

Constipație

Altele:……………………..

15. Am folosit respirațiile: -În timpul dilatării: deloc / bine / foarte bine

– În timpul expulziei: deloc / bine / foarte bine

16. Am folosit relaxarea:

În timpul dilatării: deloc / bine / foarte bine

În timpul expulziei: deloc / bine / foarte bine

17. Consideri că gimnastica a fost de folos?: – da

nu

18. Vei participa la următoarea/le sarcini la gimnastică? – da

– nu

19. Propuneri sau observatii personale în legătură cu gimnastica gravidelor sau cu chestionarul respectiv:

Anexa Nr. 3

Fișă de evaluare

Prelucrată din chestionarele cele de mai sus in functie de nevoia studiului.

Nume: …………………………………………..

Vârsta:………..

Antecedente personale:

Număr sarcini anterioare:……..

Ați suferit anterior de:

Avort spontan în primul trimestru?

Alte complicații în sarcina/le anterioare?……………………………………….

Date privind sarcina actuală:

Vârsta sarcinii:…… Săpt.

În timpul sarcinii ați suferit de:

Oboseală marcată

Sângerări vaginale

Amețeli fără cauză concretă

Absența mișcărilor fetale după luna a 4-a

Dureri de cap persistent

Lipsa câștigului în greutate după luna a 4-a

Grețuri,vărsături

Greutăți respiratorii

Crampe musculare

Varice

Hemoroizi

Picurări de urină (incontinență)

Dureri abdominale

Dureri lombare

Dureri ale spatelui

Constipație

Altele:……………………..

Nivelul anterior de activitate fizică:

Enumerați tipurile de activitate fizică practicată anterior:

………………………………………………………………………………..

Profesia sau activitate zilnică implică:

Ridicare de greutăți

Mers frecvent

Urcat-coborât scări

Mers ocazional

Ortostatism prelungit

Șederea prelungită

Fumați? DA NU

Consumați alcool? DA NU

Ce tip de activitate fizică ați dori să practicați?……………………………………..

Este o schimbare față de activitaea fizică curentă? DA NU

Greutate corporală: inițial:…….. final:………

Număr de kg acumulate in: Trim I:……

Trim II:…..

Trim III:…..

Constituția înaintea sarcini:

astenică( slabă )

normală

obeză ( grasă )

Durere antesarcină:

Dureri lombare

Dureri abdominale

Durera în perioada sarcinii:

Dureri lombare

Dureri abdominale

Modificări de statică antesarcină:

Hiperlordoză lombară

Cifoză dorsală

Scolioză

Cifoscolioză

Prabușirea bolții plantare

Modificări de statica în timpul sarcinii: Trim I Trim II Trim III

DA NU DA NU DA NU

Hiperlordoză lombară

Cifoză dorsală

Scolioză

Cifoscolioză

Prabușirea bolții plantare

Gimnastica:

În ce lună a sarcinii ați început gimnastica:…………..

Ați frecventat:

ocazional

sistematic

Ați exersat și la domiciliu?

da

nu

La propunerea cui vați prezentat la Școala( Gimnastica) Gravidelor?

Medicul de familie

Ginecologului

Inițiativa proprie

Cunoștinte

Altele:…………………..

Purtarea sarcinii a devenit mai usoara de când ați făcut exercitii fizice?

da

nu

Considerați că gimnastica a fost de folos?:

da

nu

Veți participa la următoarea/le sarcini la gimnastică?

da

nu