Studiul grupului motor -pompa cu planificarea mentenan ței bazat ă pe [600756]
Anexa 8
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ
DEPARTAMENTUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID
Vizat
Facultatea Facultatea Inginerie
Mecanică și Electrică
Aprobat,
Director de departament,
Prof. univ. dr. ing. Nae Ion
PROIECT DE DIPLOMĂ
TEMA: Studiul grupului motor -pompa cu planificarea mentenan ței bazat ă pe
starea de func ționare
Conducător științific:
Șef. Lucr. dr. ing.
Niculae Claudia
Absolvent: [anonimizat]
2019
F 271.13/Ed.3 Document de uz intern
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 9
FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ
DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID
Aprobat,
Director de departament,
………………. Declar pe propria răspundere că voi elabora personal proiectul
de diplomă / lucrarea de licență / disertație și nu voi folosi a lte
materiale documentare în afara celor prezentate la capitolul
„Bibliografie”.
Semnătură student(ă):
DATELE INIȚALE PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMĂ
Proiectul a fost dat student: [anonimizat] : Ciusă D. Dragoș
1) Tema proiectului: Studiul grupului motor -pompa cu planificarea mentenanței bazată pe starea de funcționare
2) Data eliberării temei: Septembrie 2018
3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: Octombrie 2018
4) Termenul pentru predarea proiectului/ lucrării: 18.07.2019
5) Elementele inițial e pentru proiect / lucrare: standul existent in sala de laborator din Corpul C1;
6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate:
1. Analiza sistemului de lucru al pompei centrifuge
2. Calculul hidraulic al pompei centrifuge
3. Calculul mecanic al pompei centrifuge
4. Aspecte teoretice cu privire la planificarea mentenanței grupului motor -pompa
5. Studiul experimental al caracteristici interioare reale a unei pompe centrifuge
6. Determinarea costurilor necesare reabilitării standului
7) Enumer area materialului grafic (acolo unde este cazul): conform borderoului de desene
8) Consultații pentru proiect / lucrare, cu indicarea părților din proiect care necesită consultarea:
Conducător științific: Student: [anonimizat]. lucr. dr. ing Niculae Claudi a Ciusă D. Dragoș
Semnătura: Semnătura:
F 272.13/Ed.2 Document de uz intern
APRECIERE
privind activitatea absolvent: [anonimizat]: Ciusă D. Dragoș
în elabora rea proiectului de diplomă cu tema:
Studiul grupului motor -pompa cu planificarea mentenanței bazată pe starea de funcționare
Nr.
crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informațiilor din bibliografie foarte bine
2. Colabo rarea ritmică și eficientă cu conducătorul temei proiectului de diploma
/lucrării de licență foarte bine
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelor, diagramelor și
graficelor foarte bine
4. Cercetare teoretică, experimentală și real izare practică foarte bine
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicații noi ale unor teorii
existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în aplicațiile inginerești) foarte bine
6. Capacitate de sinteză și abilități de studi u individual foarte bine
CALIFICATIV FINAL foarte bine
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent .
Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:
Data: 18.07.201 9
Conducător științific
Șef luc r. dr. ing. Niculae Claudia
F 273.13/Ed.2 Document de uz intern UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIE ȘTI Anexa 10
FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ
DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID
De acord,
Decan
Domnule Decan,
Subsemnat ul Ciusă D. Drag oș, absolvent al Facultății de Inginerie Meca nică și Electrică, promoția 2019 , vă
rog să -mi aprobați înscrierea la examenul de diplomă din sesiunea iul ie 2019 .
Declar pe propria răspundere următoarele:
– documentele depuse în dosar sunt autentice;
– am elabora t personal proiectul de diplomă cu respectarea prevederilor Legii nr.8/1996 privind dreptul de
autor și drepturile conexe, astfel cum a fost modificată ulterior, și nu am folosit alte materiale
documentare în afara celor prezentate la capitolul „Bibliograf ie”;
– varianta electronică de pe CD -ROM a proiectului de diplomă/lucrării de licență/disertație include conținutul
proiectului/lucrării în format PDF neprotejat (care să permită accesarea textului) și nescanat.
Data
15.07.2019 Absolvent ,
Ciusă D. Dragoș
_______________________
Domnului Decan al Facultății de Inginerie Mecanică și Electrică,
Universitatea Petrol –Gaze din Ploiești.
F 269.13/Ed.2 Document de uz inter nUNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI Anexa 12
FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ
DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 1
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………… ………………….. ………………….3
1. Analiza sistemului de lucru al pompei centrifuge
1.1 Generalit ăți…………………………………………………………….. ……………………. ………………4
1.2 Schema constructiv ă și func țiile sistemului ………………………. ………………….. …………………6
1.3 Calculul de stabilire a puterii nec esare la pomp ă…………………… ………………………………….7
1.4 Calculul NPSH necesar (net positive suction head) ………………… ..………………….8
Concluzii …………………………………………………………… ..……………………..…9
2. Calc ulul hidraulic al pompei centrif uge
2.1 Calculul rotorului ……………………… …………… .………………………………….. 10
2.2 Calculul num ărului de pale rotorice ………………………… ……………………………18
2.3 Alegerea tipului de motor electric necesar antrenării pompei …… ..……………………18
Concluzii ……… ………………………………………………………… ..…………………20
3. Calculul mec anic al pompei centrifuge
3.1 Aleg erea materialelor și determinarea rezistențelor admisibile ……….. …………………………21
3.2 Calculul arborelui …………………………………………………………. ……………………………………..23
3.3 Calculul greutății rotorului ………………………………………… ………………………….. ……………..25
3.4 Calculul de rezisten ță al arborelui ………………………………….. ………………………………………27
3.5 Calculul forței axiale și radiale …………………. …………………….. …………………… ………………28
Concluzii ……………………………………………………………………. ………………………………. …………..31
4. Aspecte teoretice cu privire la planificarea mentenan ței grupului moto r-pompa
4.1 Aspecte teoretice despre mentenan ță………………………………… ………………….. ……………….32
4.2 Aspecte teoretice despre vibra ții, echilibr ări dinamice , alinieri ……… …….. …………………..35
4.3 Descrierea echipamentului folosit în evaluarea func ționării grupului moto r-pompa ……..40
5. Studiul experimental al caracteristici interioare reale a unei pompe centrifuge
5.1 Diagnosticarea standului în vederea realiz ări unei mentenan țe prevent ive………. ………….48
5.2 Repararea și punerea în func ționare a standului ……………………… ……………. ……………….. .51
5.3 Determinarea experimental ă a caracteristici interioare reale a unei pompe centrifuge …..54
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 2
6. Determin area costurilor necesare reabilitării standului ……………….. …………. ……………………….57
7. Norme de securitate și sănătate în munc ă
7.1 Dispozi ții generale ………………………….. …………………………… ……………………………………..60
7.2 Instruirea personalului …………………………………………………… ……………………………………..60
7.3 Echipament indivi dual de protecție …………………………………………… ……………………………61
7.4 Scule și unelte de m ână…………………………………………………. ……………………………………..61
7.5 Pompe centrifuge ………………………………………………………………………. ………………………..62
7.6 Instalații electrice ……………………………………………. ………………. ………………………………….63
Concluzii generale ………………………………………………. ………….. …………………………………………… 64
Bibliografie ………………………………………………………….. ………………….. ………………………………….. 65
Borderou de desene……………………………………………………………………… …… …66
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 3
Introducere
Lucrarea de fa ță își propune s ă prezinte aplicarea unei mentenan țe preventive pe un stand
existent și estimarea costurilor necesare reabilit ării și punerii în func țiune a standului dup ă
repara ție.
În capitolul 1 al lucr ării se prezint ă o vedere în ansamblu asupra siste mului de lucru al
pompei centrifuge și mai precis asupra schemei constructive a pompei, al calcului de stabilire a
puteri necesare la pompa, și nu în ultimul r ând asupra calcului NPSH -ului necesar pentru a vedea
daca pompa intra în cavita ție.
Datorit ă importan ței în procesul tehnologic deservit, operarea pompei centrifuge trebuie
facut ă la nivelul parametrilor de functionare cerute de catre instala ția de pompare .
Capitolul 2 este bazat pe definirea notiunilor teoretice asupra calcului hidraulic al pompei
implicand calculul de determinare a dimensiuni i rotorului și a numarului de pale rotorice, precum
și alegerea tipului de motor electric necesar antren ării pompei.
În capitolul 3 al lucrarii este prezentat calculul mecanic al principalelor componente ale
pompei centrifuge, precum si calculul for țelor radiale și axiale ale pompei.
În cel de al 4 capitol sunt prezentate principalele tipuri de mentenan ța, precum și
aspectele teoretice privind vibra țiile, alinieriile și echilibrarea dinamic ă a rotoarelor și, nu în
ultimul r ând, o scurt ă prezentare asupra aparatelor de masur ă și control folosite în efectuarea
studiului experimental.
Capitolul 5 al lucr ării de fata realizeaz ă un studiul experi mental pe un stand existent pe
care se vor determina parametrii func țional i și de eficien ța (randament) și se vor monitoriza
nivelul de vibra ții și al temperaturii ce apar în elementele standului în timpul functionarii. În
urma evalu ării, se vor genera rapoarte (fise) constatatoare a nivelului vibra țiilor (orizontale,
verticale , axiale) și a temperaturilor din lag ărelor motorului electric și pompei centrifuge.
În capitolul 6 al lucr ării se va face o analiza a costurilor necesare pentru întreținerea și
reabilitarea standului existent .
În ultimul capitol al lucr ării sunt prezentat e normele de securitate și sanatate în munc ă.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 4
1.ANALIZA SISTEMULUI DE LUCRU AL POMPEI
CENTRIFUGE
1.1 Generalități
Pompa centrifugă este o ma șină care transform ă energia mecanic ă, primit ă de la o surs ă
de alimentare, în energie hidraulic ă. Astfel , energia t ransmis ă lichidului poate fi utilizat ă potrivit
scopului dorit: alimentare cu ap ă, transport hidraulic , acționare hidraulic ă etc.
Deoarece pom pele centrifuge sunt destinate , mai ales transportului de lichide la distan țe
si nivele diferite , utilizarea lor s-a impus aproape pretutindeni unde s -a ivit necesitatea unui astfel
de transport. În industrie pompele sunt utilizate nemijlocit în divers e procese tehnologice ,
vehicul ând o mare varietate de lichide, cum ar fi benzină , motorin ă, benzen, etc.
Deoarece tr ansportul unui lichid c u ajutorul pompei presupune o co ntinuitate a curgerii
între sursa de alimentare și locul devers ării, aceasta nu se poate realiza dec ât într-o instala ție
hidraul ică. [6]
O astfel de instala ție este alc ătuită în mod obi șnuit din: condu cte, arm ături, ventile ,
aparate de masur ă și pompa , ca element principal.
Pompa centrifug ă este un element absolut indispensabil într-o instala ție hidraulic ă, iar
energia pe care o transmite lichidului se manifest ă prin circula ția acestuia în conducte , la o
anumit ă presiune.
Într-o instala ție pompa îndepline ște urm ătoarele atribu ții principale:
– de transvazare, atunci c ând lichidul este deplasat de la sursa de alimentare p ână la
consumator;
– de recirculare, atunci c ând o cantitate limitat ă de lichid este veh iculat ă în circuit închis
– de ac ționare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folosit ă pentru
producerea si amplificarea for țelor.
Din aceste atribu ții decurg si condi țiile pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă din punct de
vedere hidraulic , pompa amplasat ă într-o instala ție, condi ții care impun asigurarea parametrilor
energetici necesari: debit și presiune.
Caracteristicile lichidului vehiculat în instala ție determin ă tipul constructiv al pompei și
impun e alegerea corect ă și adecvat ă a dime nsiunilor acesteia.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 5
Deoarece diversitatea instala țiilor hidraulice deservite de pompe este practic nelimitat ă,
datorit ă nenum ăratelor domenii de activitate în care acestea își găsesc aplicarea , pompa trebuie
să posede anumite calit ăți valabile pentru oric e tip de instala ție. Dintre acestea, principalele
calități sînt:
– Siguran ță în func ționare. Prin aceasta se înțelege c ă, în condi țiile unei exploat ări corecte
,pompa trebuie s ă funcționeze ne întrerupt o perioad ă de timp acceptabil ă, până la opririle
necesar e reviziilor. Acest ă condi ție trebuie s ă fie bine analizat ă de către proiectantul
instala ției, la alegerea pompei, deorece se știe că în cazul pompelor montate în instala ții
tehnologice, oprirea accidental ă a acestora, datorit ă defect ării pompei, provoac ă pagube
care întrec cu mult cheltuiala pentru cump ărarea acesteia.
– Asigurarea parametrilor hidraulici solicita ți. Prin aceasta se înțelege c ă pompa trebuie s ă
realizeze caracteristici „nominale” contractate, care s înt cele la care pompa va func ționa
cea mai mare parte din timpul ei de exploatare. Este de dorit ca la valoarea nominal ă a
caracteristicilor, pompa s ă funcționeze cu un randament maxim, realiz ându-se prin
aceasta o exploatare avantajoas ă din punct de vedere economic . Dar în practic ă exist ă
situa ții frecvente care cer ca pompele s ă funcționeze la parametri hidraulici diferi ți față
de cei nominali, ca de exemplu: varia ții mari ale nivelului de lichid peste limitele
prevăzute în bazinul de aspira ție, cre șterea rezisten țelor hidraulice în conducta de
refulare, datorit ă înfundarilor sau depunerilor, temperatura mediului ambiant diferit ă de
cea preconizat ă și încă multe altele. Prin urmare pompa trebuie s ă corespund ă și acestor
solicit ări suplimentare, iar func ționarea ei trebuie s ă fie elastic ă în cadru l limitelor
garantate de uzina constructoare.
– Întreține re simpl ă, acces usor. Prin acestea se înțelege c ă opera țiile de întreținere care se
efectueaz ă în timpul exploat ării trebuie s ă se limiteze la un numar c ât mai redus de
interven ții și la intervale de timp c ât mai mari. Accesul la interiorul pompei trebuie s ă
ofere posibilitatea verific ării și înlocuirii pieselor defecte prin manevr ări simple , ușor de
realizat cu mijloace locale si efectuate întru-un timp c ât mai scurt , de preferat f ără
demontarea pompei din instala ție.
Pompele centrifugale (figura 1.1) se caracterizează prin debite de pana la 5,0 m3 și
presiuni de lucru de pană la 20 bar. Au o construcție simplă și un preț de cost redus. Energia
hidraulică a fluidului este dată de energia cinetică (vite za) si de energia potențială (presiunea).
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 6
Fig. 1 .1 Secțiune printr -o pompă centrifugă – reprezentare schematică. [4]
1-arborele pompei; 2 -pană; 3 -piuliță; 4 -inel de uzură; 5 – rotor; 6 – pală rotorică; 7 -stator; 8 – pală statorică;
9-carcasă spiral, 10 -sistem de etanșare; 11 -flanșă de aspirație; 12 – difuzorul pompei; 13 -flanșă de refulare
Pompele nu sunt autoamorsabile și deci pentru a fi puse in funcțiu ne este necesară umplerea
tubulaturii de aspirație cu lichid și/sau evacuarea aerului din acest tronson. În acest sens se
verific ă dacă pompa centrifug ă este amorsat ă și de asemenea , dac ă robinetul de pe refulare este
închis și robinetul pe aspira ție complet deschis, numai în aceste condi ții se realizeaz ă pornirea
pompei.
1.2 Schema constructivă și funcțiile s istemului
În figura 1. 2 este reprezentată schema unei instalații hidraulice simple cu circuit deschis
utilizata pentru pomparea apei industriale [1]. Funcționarea pompei este foarte simplă: fluidul
este aspirat axial (in centru pom pei) si refulat radial (f ig. 1.1 ). Paletel e sunt curbate în sensul
invers sensului de rotire pentru a asigura o curgere laminară.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 7
Fig. 1.2 Schema de amplasare a pompei centrifuge [13]
1-valvă aspirație, 2 -mano vacuumetru , 3-etanș area mecanică a pompei, 4 -reductor,
5-motor ele ctric, 6-manometru, 7 -debitmetru, 8-valvă refulare
1.3 Calculul de stabilire a puterii necesare la pompă
Debitul pompei vehiculat este Q = 120 m 3/h = 0,03 0 m3/s .
Considerând un randament volumic = 0,95, atunci debitul de calcul va fi :
(1.1)
Înălțimea de pompare impu să de căderile de presiune din sistem H r 100 mc a
Puterea utilă la arborele pompei centri fuge este dată de relația:
(1.2)
– densitatea lichidului vehiculat, =990 kg/m3
– înalțimea de pompare a pompei centrifuge,
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 8
– debitul de proiectare
1.4 Calculul NPSH necesar (net positive suction head)
Fenomenul de cavitație constă în procesul dinamic de formare în curentul de lichid
vehiculat, a unor zone mici, care conțin vapori ai lichidului și alte faze solubile sau
insolubile . Aceste cavități apar cand presiunea în anumite puncte sau zone scade sub o anumită
valoare, numită presiune, critică, notată pcr. Presiunea critică se consideră egală cu presiunea
vaporilor saturați pv ai lichidului, la temperatura de lucru .[4]
Funcționarea pompei în afara regimului de cavitație este satisfacută de relația:
disp – (NPSH) nec (1.3)
Considerând p cr pv, relația (1.3 ) devine :
disp – (NPSH) nec (1.4)
unde:
(NPSH) disp = suprasarcina exterioară, raportată la presiunea de vaporizare disponibilă în
secțiunea de intrare in pompă;
(NPSH) nec = parametrul energetic de aspirație, care exprimă consumul de energie din
interiorul pompei
Pentru calculul (NPSH) nec se folosește formula
(NPSH) nec = σ· H r (1.5)
unde:
σ = coeficient de cavitație
σ = 2,29·10-4·
(1.6)
σ = 2,29·10-4· 223,634/3
= 0,3099
rezultă
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 9
Concluzii:
Datorit ă importan ței în procesul tehnologic deservit, operarea pompei centrifuge t rebuie
facut ă la nivelul parametrilor de func ționare cerute de c ătre instala ția de pompare. în acest sens,
sunt implementate politici de mentenan ța prin care trebuie evitat ă ieșirea din func ționare a
pompei centrifuge.
În acest capitol au fost prezentate schema de amplasare a pompei centrifuge în cadrul
unui sistem de vehiculare a apei industrial e. De asemenea s -au stabilit puterea necesar ă și
NPSH -ul necesar pompei.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 10
2.CALCULUL HIDRAULIC AL POMPEI CENTRIFUGE
2.1 Calculul rotorului
La proiectarea pomp ei trebuie acordată o mare atenț ie pieselor și subansamblelor ce vin în
contact direct cu lichidul vehiculat.
Se optează pentru material e de construcție metalice sau nemetalice cu rezistență l a
coroziune bună și foarte bună si s e ține co nt și de: prețul de cost; posibilitatea de procurare;
eventualele pericole impuse de structura materialului. [2]
Pentru confecționarea roto rului se tine cont de criteriul rezistenței la viteza periferică .
Apariția cavitației poate impune o gamă de ma teriale pentru confecționarea rotorului.
Pentru rotorul pompei centrifuge (fig. 2.1) se alege ca material o fontă cenușie, EN -GJ2-
200 (SR EN 1561:1999) .
Semificațiile elementelor reprezentate sunt următoarele:
– unghiul de intrare î n rotor (făcut de tangenta la profilul palei cu tangenta la cercul
de diametrul în punctual corespunzător);
– unghiul la ieșirea din rotor (descris, ca și la diametrul );
– obturarea secțiunii de trecere a fluidului prin rotor la intrare și la ieșire, obturare ce
apare datorită numărului z de pale ;
– grosimea unei pale la intrarea și respectiv ieșirea din rotor.
Forma geometrică a rotoarelor pompelor centrifuge depinde de tre i parametri funcționali:
turație, debit și înalțimea de pompare, adică de relația în care se leagă acești parametri pentru a
da o mărime cu sau fără dimensiuni. Această mărime se numește criteriu de similitudine și
permite aprecierea regimului de funcționa re.
Determinarea turației specifice arată dacă parametrii fluidului (debit, turația, înălțime de
pompare) solicitați în procesul tehnologic în care pompa centrifugă este inclusă pot fi realizați la
turația adoptată, de o pompă centrifugă cu un sin gur roto r (o singură treaptă).
Turația specifică a pompei se determină pentru vehicularea apei și se calculează cu
relația:
(
) ⁄
⁄
⁄ (2.1.)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 11
n – turația motorului electric
– densitatea apei
– înălțimea de pompare in mcol
Qc – debitul pompei
2
2t
1t
1D
2D
1
2
1
1S
2S
a
b
c
d
e
f
Fig 2.1 – Elementele rotorului pompei centrifuge. [4]
(2.2)
Rezultă :
(
) ⁄
(
) ⁄
(
) ⁄
Cum turația specifică pompa centrifugă va fi cu rotor radial rapid .
Diametrul se calculează, conform [1], cu relația:
√
(2.3)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 12
√
unde
se adoptă
Viteza tangențială u2 , la ieșirea lichidului din palele rotorice se calculează cu formula:
(2.4)
Fig 2.2 – Triunghi ul vitezelor la ieșirea lichidului din rotor. [4]
Diametrul echivalent al fantei prin care pătrunde lichidul in rotor se calculează cu formula :
√
(2.5)
√
Diametrul de intrare al lichidului in rotor se calculează cu formula:
· √
(2.6)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 13
= 41
√
se adoptă
Diametrul butucului se calculează cu relația:
√ (2.7)
√ = 0,03 m
Viteza de intrare a lichidului in rotor se calculează cu formula:
(2.8)
= 2,80 m/s
Diametrul se calculează cu formula:
= · √
(2.9)
= 25
√
= 0,083 m
= = 0,136 m
Diametrul de început al palelor rotorice se calculează cu formula:
√
(2.10)
√
= 0,079 m
se adoptă
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 14
Viteza lichidului la intrarea sa in palele rotorice, se calculează cu formula:
(2.11)
Lungimea rotorului
=
Lățimea de început a palelor rotorice se calculează cu relați a:
√
(2.12)
√
= 42 mm
Coeficientul de îngustare a secțiunii canalului rotoric, d atorita existentei palelor se
calculează cu formula:
=
(2.13)
unde: = pasul palelor rotorice, pe diametrul
(2.14)
= 44,88 mm
= lățimea canalului rotoric la i ntrare, obturat de pala rotorică
(2.15)
unde: s = grosimea palei rotorice = 4 mm
= 10,67 mm
= 0,76
=
(2.16)
= 1,57 m/s
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 15
Diametrul echivalent se calculează cu relația:
· √
(2.17)
= 30 conform [1]
√
= 0,1 m
Proiecția vitezei relative a lichidului la intrarea in palele rotorice este dată de relați a:
(2.18)
(2.19)
(2.20)
= unghiul de atac, , se adpotă
= 11
Fig 2. 3 – Triunghiul vitezelor la intrarea lichidului in rotor [4]
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 16
Înălțimea palei la ieșirea din canalul rotoric se calculează cu relația:
√
(2.21)
conform [1]
√
= 16 mm
Coeficientul de îngusta re a secțiunii canalului rotoric, datorită existenței palelor, se
calculează cu relația:
(2.22)
unde = pasul palelor rotorice pe diametrul
(2.23)
= 125,6
= lățimea canalului rotoric, obturat de pala rotorică :
(2.24)
(2.25)
Diametrul se calculează cu relaț ia:
√
(2.26)
= 30,1
√
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 17
similar
(2.27)
m2
Proiecția vitezei relative a lichidului, la ieșirea din palele rotorice, se calculează cu formula:
(2.28)
Proiecția vitezei absolute a lichidului, la ieșirea din palele rotorice, se calculează cu relația:
(2.29)
Viteza relativa a lichidului la ieșirea din palele rotorice, va fi:
√ (2.30)
√
Viteza absolută a lichidului, la ieșirea din pa lele rotorice e dată de relația:
√ (2.31)
√
Unghiul de ieșire a lichidului din palele rotorice, se calculează cu relația:
(2.32)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 18
Unghiul la centru al palei rotorice se calculează cu relaț ia:
(2.33)
2.2 Calculul numărului de pale rotorice
Numărul de pale rot orice z se calculează cu relația:
(2.35)
coeficient functie de lungimea palei rotorice si de marimea unghiului (stabilit
empiric)
rezultă:
se adoptă z = 5 pale rotorice
verificare:
(2.36)
(2.37)
(2.38)
2.3 Alegerea tipului de motor electric necesar antrenării pompei
Se adoptă pentru puterea mecanică:
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 19
se alege
deci:
Din cataloagele firmelor constructoare de motoare electrice, se alege motorul electric
asincron cu rotor în scurtcircuit, cu turaț ia considerată la calculul turației specifice și puterea cea
mai apropiată d e puterea rezultată din calcul (figura 2.4 ).[5]
Fig 2.4 – Motorul electric de antrenare al pompei .
Motorul ales este ABB tip M2AA 225 M si are următoarele caracteristici: turația
⁄ si puterea nominală .
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 20
Concluzii:
În acest capitol s -au obținut în urma calcului analitic, pentru rotorul cu simplu flux,
următoarele elemente constructive:
diametrul exterior al rotorului:
diametrul de intrare a lichidului în rotor:
diame trul de început al palelor rotorice:
diametrul exterior al butu cului:
lățimea palei rotorice la intrare :
lățimea palei rotorice la ieșire :
grosimea palei rotorice :
pasul palelor rotorice pe
pasul palelor rotorice pe ,
lățimea rotorului:
unghiul de intrare al lichidului în palele rotorice: 11
unghiul de ieșire al lichidului din palele rotorice: 31
ungh iul la c entru al palei rotorice:
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 21
3. CALCULUL MECANIC AL POMPEI CENTRIFUGE
3.1. Alegerea materialelor si determinarea rezistențelor admisibile
a) Arborele pompei centrifuge se va realiza din oțel C45 SR EN 10083 -2007 cu următoarele
caracterist ici mecanice:
-rezistența la rupere
-limita de curgere la tracțiune
-limita de curgere la încovoiere
-rezistența la oboseală pentru solicitarea alternant -simetrică de încovoiere
-rezistența la oboseală pentru un ciclu alternant -simetric de torsiune
-limita de curgere la solicitarea de torsiune
-duritatea
HB = 217
Rezistența admisibilă la solicitarea statică s e calculează cu formula:
{
} (3.1)
{
}
deci:
Rezistența admisibilă la solicitarea alternativ -simetrică de încovoiere se calculează cu:
(3.2)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 22
coeficientul global de siguranță la solicitarea la oboseală, pentru un ciclu alternant
simetric
se recomandă
se consideră
Rezistența admisibilă la solicitarea pulsatorie este:
(3.3)
(3.4)
coeficientul global de siguranță la solicitarea statică de torsiune și se recomandă
se consideră
deci
= rezistența admisibilă la solicitarea alternant -simetrică de torsiune
(3.5)
coeficientul global de siguranță la solicitarea la oboseală, pen tru un ciclu alternant
simetric se recomandă .
Se consideră:
deci
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 23
3.2. Calculul arborelui
Schița arborelui pompei centrifuge este prezentată in figura 3.2.
Fig 3.2 – Arborele pompei centrifuge executat in Autocad
Arborele este format din 7 tronsoane cu dimensiunile si unde:
= lungimea tronsonului
= diametrul tronsonului
Tronsonul 1:
Tronsonul 2:
Tronsonul 3:
Tronsonul 4:
Tronsonul 5:
Tronsonul 6:
Tronsonul 7:
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 24
Greutatea arborelui se calculează cu relația:
(3.8)
Unde, = greutatea unui tronson
(3.9)
Momentul de inerție se calculează cu relația:
(3.10)
unde
(3.11)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 25
rezultă
3.3. Calculul greutății rotorului
Valorile dimensionale ale rotorului calculate anterior sunt:
,
, ,
, ,
Fig 3.3 – Schița simplificată a rotorului pompei centrifuge [11]
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 26
Greutatea rotorului este dată de relaț ia
(3.12)
unde
(3.13)
unde
(3.14)
unde
{
} (3.15)
{
}
se consideră
se adoptă
deci
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 27
3.4. Calculul de rezistenta al arborelui
Fig. 3.4 – Schema de incărcare a arborelui
Calculul reacț iunilor la arborele pompei centrifugii :[3]
(∑ )
(3.26)
(∑ )
(3.27)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 28
Verificare:
(3.28)
(3.29)
(3.30)
√ (3.31)
√
(3.32)
√
Secțiunea cea mai solic itată la încovoiere este E :
mm
3.5. Calculul forței axiale si radiale
În timpul funcționă rii pompelor centrifu ge, lichidul refulat de motor pătrunde in spațiile
dintre acesta si stato r, creând forț e axiale ce tind sa deplaseze ansamblul rotoric. [11]
Forța axială ce acționează asupra ansamblului rotoric, ia naștere, ca urmare a faptului că
in condiții normale de funcționare ( etanș are normala intre rotor si stator) presiunile ce
acționează de o parte si de cealaltă a discului rotorului, pe porțiunea BD nu sunt egale (Fig 3.3).
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 29
Fig. 3.5 – Distribuția presiunii lichidului in spațiile dintre rotor ș i stator [11]
În stâ nga, lichidul din interstițiul “2” după laminare in dispozi tivul de etanșare comunică
cu lichidul aspirat a cărei presiune este P. In dreap ta, lichidul din interstiț iul “1 ” necomunicâ nd
cu cel asp irat va avea o presiune diferită de presiunea P1.
Pentru determinarea legii de variație a presiunii lichidului in c ele doua interstiții 1 si 2 in
general se fac următoarele ipoteze simplificatoare:
– la intrarea lichidului in fantele 1 ș i 2 energia hidrostatică Hp este egală .
– lichidul aflat intre rotor ș i stator este antrenat intr-o miș care de rota ție c u o viteza
unghiulară egală cu semisuma v itezelor unghiulare a celor două elemente, adică :
(3.15)
(3.16)
Pe porț iunea rotorului cuprin să in zona BD presi unile nefiind egale apare o forț a
rezultanta ce tinde să deplaseze ansamblul r otoric catre conducta de aspiraț ie.
( )
(
) (3.17)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 30
inălțimea hidrostatică la ieșirea lichidului din rotorul cu număr finit de pale:
(3.18)
(3.19)
(
)
*
(
)+
Concomitent cu forța F1 in timpul funcționă rii pompelor centrifuge datorita schimbării
direcției vânei de lichid la intrarea in rotor apare o noua forță F2.
Aceasta forță p oate fi calculată pe baza teoremei impulsului cu formula:
(3.20)
La pompele centrifuge cu arborele de antrenare orizontal, for ța totală ce acționează asupra
ansamblului rotoric va fi dată de suma celor doua forț e :
(3.21)
Forța radială reprezintă o f orță suplimentară ce apare în timpul funcționării unei pompe
centrifuge. Apariția acestei forțe se datorează curgerii nesimetrice în carcasa spirală, direcția și
sensul ei fiind undeva într -un plan perpendicular pe ciocul carcase i. Această forță își schimb ă
sensul în timpul funcționării.
Curgerea nesimetrică prin carcasă se datorează faptului că, la debite inferioar e celui
nominal (și respectiv la înălțimi de pompare mai mari) pe porțiunea spiralei de la 0 la 180
presiunile în carcasă su nt mai mici, în vreme ce pe zona presiunile cresc având ca
rezultat șocuri în funcționare, echivalente cu o forță nedorită. Când lucrurile se petrec invers (la
debite mai mari decât debitul nominal), forța radială își schimbă sensul.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 31
În calcu le de rezistență vom considera situaț ia aproximativă și anume că forța radială
acționează perpendicular pe axul arborelui, deci ca o forță tăietoare.
Calculul forței radiale se face prin mai multe relații determinate experimental. Se va
utiliza formula cea mai frecvent întrebuințată:
(3.22)
unde:
(
)
(3.23)
Pentru Q=Qc rezulta K= 0,36
(3.24)
rezultă forța radială
Se face raportul dintre forța radială și axială:
Întrucât se observă ca forța axială este mai mare decât forța radială, rulmenții aleși vor fi
de tipul radiali -axiali cu bile pe un singur rand.
Concluzii:
În acest capitol s -au efectuat calculele de determinare a arborelului, greut ăți rotorului,
calculul de rezisten țăa al arborelui, calculul fortei axiale si radiale ale pompei centrifuge, c ât și
alegerea materialelor și determinarea rezisten țelor admisibile .
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 32
4.Aspecte teoretice cu privire la plan ificarea mentenan ței
grupului moto r-pompa
4.1.Aspecte teoretice despre mentenan ță
Mentenanța (franceză: maitenance; latină: manu tenere) reprezintă ansamblul tuturor
acțiunilor tehnice și organizatorice, care se efectuează în scopul menținerii (prin dese rvire,
supraveghere, revizie, intervenție, întreținere, reparare, recondiționare, restabilire etc.) unui
element sau sistem în stare de a -și îndeplini funcția specificată, în condiții corespunzătoare
de securitate tehnică. [7]
Aptitudinea unui element sau s istem de a suporta activități de mentenanță (preventivă sau
corectivă) se numește mentenabilitate.
Principalele tipuri de menten anță sunt prezentate în fig. 4.1 :
Fig. 4.1 Principalele tipuri de mentenan ță
O primă formă de mentenanță este întreținerea. Operațiile de curățire, lubrifiere, gresare,
revopsire etc. asigură o funcționare normală a elementelor și sistemelor, sau în condiții de
vulnerabilitate redusă. Întreținerea este efectuată de personalul de exploatare și, din acest motiv,
se mai numește mentenanță de exploatare .
O întreținere corespunzătoare nu ne ferește, totuși, de riscul apariției defectărilor.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 33
O formă de administrare a unui echipament industrial constă în a aștepta să se producă o
pană, după care se intervine prin acțiuni de mentenanță. Are loc, în acest caz, o mentenanță
accidentală sau corectivă. Această manieră pare să fie corectă și puțin costisitoare.
În realitate, nu este așa, deoarece depanarea se mulțumește să restabilească integritatea
utilajului, fără a cerceta cauza profundă a defectării, care are toate șansele să se producă
din nou. De aceea, este de evitat, pe cât posibil, o asemenea formă de mentenanță.
O altă formă de mentenanță, care s -a impus din ce în ce mai mult, este mentenanța
preventivă , al cărei nume arată că reali zarea ei precede pana (defectare a). Pentru a o realiza,
trebuie să dispunem de acele mijloace care să permită aprecierea stării elementului, utilajului, în
stare de funcționare.
Acest tip de mentenanță poate fi realizat metodologic după două modalități de lucru (de
abordare).
O primă modalitate , care presupune o bună cunoaștere a elementului sau a sistemului,
constă în a evalua îmbătrânirea sa și, pe această bază, a activităților de mentenanță ce trebuie
întreprinse, în funcție de durata de serviciu presta tă sau de valoarea parametrilor de funcționare.
Decizia de intervenție este luată fie pe baza datelor statistice, fie pe baza observațiilor obținute în
timpul vizitelor de inspecție, programate regulat.
Mentenanța preventivă, astfel concepută, este se mnificativă numai în măsura în care
acțiunile pe care le comportă sunt întreprinse sistematic. Se poate vorbi, deci, de o mentenanță
sistematică și chiar de o mentenanță de oprire, atunci când volumul de muncă ce urmează a fi
efectuat necesită oprirea echi pamentului pe o durată relativ lungă.
Există o a doua modalitate de a pune în practică mentenanța preventivă: ea pornește de la
diagnosticul pus asupra elementului în funcțiune, pentru a stabili ce intervenții sunt
necesare. De ceea, această formă de ment enanță s -a numit mentenanță condițională sau
mentenanță predictivă . În acest caz, se face urmărirea elementului sau utilajului, adesea în mod
continuu, cu mijloace nedistructive pentru a detecta anomaliile structurale sau funcționale și a
deduce starea de uzură sau de deteriorare în care se găsește.
Odată diagnosticul pus, declanșarea intervenției de mentenanță are loc înaintea penei și la
momentul oportun.
Mentenanța preventivă, în cadrul căreia procedurile mentenanței condiționale se adaugă
celor de ment enanță sistematică, este o formă de mentenanță industrială, care permite
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 34
reducerea de o manieră semnificativă a întreruperilor de producție.
Tehnologiile utilizate frecvent în mentenan ța preventiv ă în func ție de monitorizarea
stării de func ționare sunt: [12]
vibra țiile
termografia în inflarosu
analiza uleiului lubrifiant
masur ătorile de temperatur ă
detectarea ultrasonic ă a zgomotului
testarea ultrasonic ă a grasimii
analiza curentului absorbit de motor
calitatea produsului/finisarea suprafe ței
inspec ții vizu ale
alte masur ători specifice industriei sau produsului
În funcție de scopurile urmărite, diferitele forme de mentenanță amintite reprezintă
intervenții metodice și complementare.
Mai există o formă de mentenanță, care trebuie amintită, și care se numește mentenanță
ameliorativă . Într -adevăr, cu ocazia lucrărilor de mentenanță, pot fi puse în evidență anomalii de
concepție sau vicii ascunse ale construcției, în general minime.
Ca urmare, pot avea loc mici modificări ale elementului pentru a -i crește randame ntul,
ușurința de utilizare, securitatea în exploatare etc. Se vorbește atunci de mentenanța ameliorativă,
a cărei importanță cantitativă este desigur limitată în contextul formelor de mentenanță, dar care
oferă calitativ avantajul de a contribui la o mai bună concepere a echipamentelor și a instalațiilor
de producție.
Promovarea progresului tehnologic se bazează, parțial, și pe o reciprocitate de informare
între constructor și exploatator și, în această privință, mentenanța este o formă de transfer
adecvat ă.
Apare o prelungire a rolului mentenanței ameliorative sub forma mentenanței
conceptuale.
Diferitele forme de mentenanță arătate, deși complementare, nu sunt echivalente. Fiecare
dintre ele prezintă avantaje și inconveniente. De aceea, modalitatea exploa tării lor,
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 35
pentru a compensa inconvenientele unora prin avantajele celorlalte, reprezintă politica de
mentenanță. Aceasta trebuie să ia în considerare caracterul planificabil sau nu al lucrărilor de
mentenanță, în raport cu imperativele de continuitate imp use de programul de producție.
4.2. Aspecte teoretice despre vibra ții, echilibr ări dinamice , alinieri i
Vibra ții
În forma sa cea mai simplă, vibrația poate fi asimilată cu o mișcare oscilatorie sau cu o
mișcare repetitivă a unui obiect în jurul poziției s ale de echilibru. Poziția de echilibru este
considerată poziția în care forța care acționează asupra obiectului respectiv este nulă. Acest tip
de vibrație se numește „mișcare a întregului corp” , în sensul că toate părțile componente ale
obiectului respecti v se deplasează împreună în aceeași direcție, în orice punct, în timp. [9]
Mișcarea de vibrație a unui ansamblu de componente poate fi complet descrisă ca fiind o
combinație de mișcări individuale de șase tipuri diferite. Acestea tipuri sunt mișcări de tran slație
și de rotație de -a lungul și în jurul celor trei direcții ortogonale X, Y, și Z. Orice mișcare
complexă a unui sistem poate fi descompusă într -o combinație a acestor șase tipuri de mișcări
simple. Vom spune deci, că un astfel de sistem are șase gra de de libertate.
Să presupunem că un obiect este constrâns la un singur grad de libertate. De exemplu, un
ceas cu pendul a cărui mișcare este restricționată într -un singur plan. Prin urmare, va fi un sistem
cu un singur grad de libertate. Un alt exemplu d e sistem cu un singur grad de libertate este cabina
unui lift care se deplasează numai sus -jos. Pe de altă parte, o navă se poate deplasa în amonte și
în aval (pe direcția provă -pupă), în sus și în jos, în lateral (balans babord și tribord), sau se poate
înclina față -spate, se poate roti în jurul axei verticale (girație), și în jurul axei babord -tribord, deci
are șase grade de libertate.
Vibrația unui sistem este întotdeauna cauzată de o forță de excitație. Această forță poate
fi aplicată din exteriorul sis temului, sau poate proveni din interiorul acestuia. Efectul acestei
forțe, vibrația, este complet determinată de forța de excitație, direcție, și frecvență. Acesta este
motivul pentru care, prin analiza vibrațiilor se pot determina forțele de excitație car e acționează
asupra unei mașini în funcțiune. Efectul depinde de starea mașinii, iar cunoașterea
caracteristicilor vibrațiilor și a modului de reacție al utilajelor permite diagnosticarea defectelor
și determinarea problemelor utilajelor.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 36
Exist ă numeroase instrumente de masur ă a vibra țiilor care pot fi folosite pentru a
monitoriza starea de func ționare a utilajului, care variaz ă de la instrumente de baz ă unde citirile
sunt înregistrate manual, la instrumente cu func ționalitate deplin ă care pot realiza anal ize
sofisticate pe l ângă colectarea în traseu a datelor.
Principalele tipuri de m ăsurare a vibra țiilor sunt:
Deplasarea
Viteza de vibra ție
Accelera ția
Deplasarea reprezint ă modificarea distan ței sau a pozi ției unui obiect fa ță de un punct de
referin ță. Magnitudinea deplas ării este denumit ă amplitudine . Cu c ât amplitudinea semnalului de
vibra ție este mai mare, cu at ât vibra ția este mai grava. [12]
Viteza de vibra ție reprezint ă intervalul de timp în care deplasarea se schimb ă. Viteza este
un indicator excelent al problemelor cu vibra țiile la utilajele cu tura ție medie (de exemplu,
frecven țele ale dezechilibrului, alinierii incorecte, jocului mecanic și defectelor lag ărului
evidente în scenariile avansate de defectare a lag ărului).
Accelera ția reprezint ă intervalul de timp de schimbare a vitezei. Accelera ția este un
instrument valoros in analiza utilajului rotativ și este util mai ales în detectarea din timp si
avansat ă a degrad ării lag ărului și a problemelor cu cutiile de înalta tura ție.
Este bine de știut înainte de a efectua o m ăsurătoare de vibra ții unde s ă măsuram.
Întruc ât rela ția dintre sursele de vibra ție si vibra țiile rezultate pe cele trei axe principale
sunt cunoscute, m ăsurătorile de vibra țiilor realizate în aceste trei direc ții să se fac ă pe fiecar e
lagăr al utilajului industrial.
La utilajele industriale m ăsurătorile de vibra ție se iau în trei direc ții, dupa cum urmeaz ă:
Orizontal
Vertical
Axial
Întruc ât monitorizarea st ării de func ționare vizeaz ă o modificare a vibra ției mai degrab ă
decât o amplit udine absolut ă, o m ăsurătoare pe o suprafa ță plană în apropierea zonei de încarcare
a lag ărului care este în pozi ție înclinat ă în unghi asimetric este preferat ă în locul unui montaj
nesatisf ăcător în una dintre cele trei axe principale.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 37
Echilibrarea dinam ică
Dezechilibrul reprezint ă starea unui rotor determinat ă de distribu ția inegala a masei
acestuia fa ță de axa de rota ție. Urmare a acestei distribu ții rezult ă o deplasare a centrului de
masă, ex centricitatea masei în raport cu axa rotoarelor. Aceast ă stare va da na ștere unor for țe de
vibra ție cu punctele de aplica ție pe lag ăre, datorate for țelor centrifuge ale maselor de ec hilibrare.
Echilibrarea dinamic ă are scop s ă reduc ă vibra țiile rotorului și sageata dinamic ă, produse
de distribu ția neuniform ă a masel or. O echilibrare corect ă a rotoarelor va conduce la cre șterea
duratei de via ță a pieselor componente : rulmen ți, etan șări mecanice, cuplaje, bare rotorice,
funda ție.
Procedura se va aplica tuturor rotoarelor ce necesit ă opera ții de repara ție ( de orice na tură,
ce presupune modificarea distribu ției de greutate) sau rotoarelor venite la revizie/mentenan ță,
expertiz ă.[9]
Înainte de echilibrare, rotorul trebuie s ă fie finalizat ( fie c ă este nou fabricat, reparat ori
s-au efectuat opera ții de revizie , mentenan ță), cu fusurile prelucrate la rugozitatea impusa de
condi țiile tehnice de exploatare și în toleran țele de cot ă și de form ă prevazute. B ătăile m ăsurate
în toate punctele de masur ă , trebuie s ă fie în limitele admise.
Rotorul se cur ăță ș i se sufl ă de impuri tății, se echipeaz ă cu ventilatoare , semicupla, și
toate reperele fixe de pe rotor, iar dup ă caz pe fusuri se monteaz ă cămașa interioar ă a
rulmentului.
Se controleaz ă cu aten ție integritatea rotorului , în special a acestor elemente care ar putea
să se desp rindă la rotire.
Spațiul în care se efectueaz ă opera ția trebuie s ă fie acoperit și curat, dotat cu sting ător,
paravan de protec ție, avertizare specifică.
Echipa care efectueaz ă echilibrarea trebuie s ă fie format ă din minim doi oameni: un
operator masin ă de echilibrat și un mecanic.
În momentul în care rotorul este predat c ătre operatorul ce va efectua echilibrarea,
personalul tehnic/de produc ție responsabil de produs, va transmite toate informa țiile privind
condi țiile de func ționare și eventuale limit ări: dacă exist ă pe ax zone de etan șare, zone încărcate
prin metalizare – este de preferat ca amplasarea pe role s ă nu se faca pe aceste zone, zone pe care
nu se pot monta greut ăți/ zone de pe care nu se poate elimina material, etc.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 38
În cazul în care nu permite a mplasare pe role și este necesar a se monta un ax fals, se va
avea în vedere faptul ca axul fals trebuie s ă fie simetr ic, să nu existe excentricita ți.
Severitatea dezechilibrului depinde deopotrivă de tipul și de dimensiunile mașinii, dar și
de nivel ul de vibrații măsurat pe lagăre. Pentru evaluarea severității dezechilibrului, se vor folosi
ca referință valorile medii măsurate în fundamentală (1×), pe mașini aflate în bună stare de
funcționare.
Fig. 4.2 Spectru de vibratie privind d ezechilibru l[9]
Cele mai frecvente surse de dezechilibru sunt urmatoarele:
Acumularea inegal distribuită de reziduuri pe rotoarele ventilatoarelor
Neomogenități structurale care pot să apară la componentele de fontă (incluziuni, bule de
aer, secțiuni poroase)
Excentric ități rotorice
Role deviate, în special la calandrele mașinilor de fabricat hârtie
Erori de prelucrare a componentelor
Distribuție inegală de masă la barele rotorice sau la înfășurările motoarelor electrice.
Erodarea sau corodarea inegală a rotoarelor de p ompă
Lipsa greutăților de echilibrare
Arbori cu săgeată.
Alinierea
Teoretic, alinierea utilajelor dinamice este un proces simplu, dar în realitate, în aplica țiile
concrete ne lovim de tot felul de probleme, cum ar fi „piciorul moale”, traseele de conducte
conectate la utilaj, factorii perturbatori din mediul ambiant, jocurile excesive ale lagarelor sau
frecarea arborelui.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 39
Aceste capcane pot transforma o treab ă relativ simpl ă într-o acțiune ampl ă – cu rezultate
frecvent nesatisfac ătoare, în ciuda eforturil or sus ținute si a costurilor considerabile (timp de lucru
și manopera).
Dezalinierea produce o varietate de simptome la diferite tipuri de mașini, iar pentru a
determina nivelele acceptabile de vibrație pentru fiecare tip în parte, ar trebui să consultați
amplitudinile vârfurilor de la 2×, din spectrele de vibrație ale utilajelor „sănătoase”.
Fig.4.3 Spectru de vibratie privind dezalinierea [9]
La orice tip de utilaj, cea mai bună aliniere va avea loc întotdeauna numai la temperatura
normală de funcționa re. Este imperios necesar ca măsurarea vibrațiilor în vederea diagnosticării
cu dezaliniere, să se efectueze cu mașina adusă la temperatura normală de funcționare.
Alinierea este un proces repetitiv (gândind ca dezalinierea ar trebui sa se diminueze
contin uu, cu fiecare ajustare a pozitiei utilajului), din punct de vedere teoretic corectiile de
aliniere se pot repeta de oricâte ori este nevoie, pâna când se obtine o aliniere acceptabila a
arborilor. De fapt, calitatea alinierii nu depinde de tipul sistemulu i de aliniere folosit.
Mai mult, de vreme ce dezalinierea se compune din defecte structurale ca „piciorul
moale”, traseele de conducte conectate la utilaj, factori perturbatori din mediului ambiant, jocuri
excesive ale lagarelor sau frecarea arborelui, car e pot s ă ne împiedice s ă rezolvam problema
dezalinierii acceptabil, înainte de orice va trebui s ă reglam aceste neajunsuri.
Altfel, aceste adev ărate capcane pot transforma procesul simplu de aliniere într -o treaba
extrem de laborioasa si de anevoioasa, cu rezultate adesea nesatisf ăcătoare, în ciuda eforturilor,
timpului si costurilor alocate.
Din acest motiv, este crucial ca personalul care efectueaz ă alinierea sa fie atent la tipurile
de defecte structurale care pot complica procedura de aliniere si s ă învețe sa le recunoasc ă după
anumite semne ap ărute în func ționarea utilajelor, sau în urma efectuarii m ăsurătorilor anumitor
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 40
parametrii care pot cuantifica starea de func ționare a acestora, înainte de a investi timp si bani
într-un exercitiu neperformant.
Dezalinierea se datorează, de obicei, următoarelor neajunsuri:
Probleme de asamblare a componentelor utilajelor, precum motoare, pompe etc.
Modificarea poziției relative a componentelor după asamblare
Distorsiuni datorate forțelor exercitate de conducte
Distorsionarea suporturilor flexibile datorită momentelor de torsiune
Dilatarea structurii mașinii
Suprafețele de contact ale semicuplelor nu sunt perpendiculare pe axele arborilor.
Piciorul moale, în cazul în care mașina se ridică atunci când șuruburile de f ixare pe
fundație sunt supuse momentului de torsiune.
4.3. Descrierea echipamentului folosit în evaluarea func ționării grupului
moto r-pompa
Masina de echilibrat de tip BM150
Mașina de echilibrat BM150, este o ma șină dinamic ă cu lag ăre moi si ax orizonta l
(fig.4 .4) Pentru ca ma șina s ă funcționeze la parametri optimi trebuie avut în vedere ca montarea
acesteia s ă fie făcută pe o baz ă de beton armat sau pe o mas ă rigid ă, a c ărei înaltime s ă fie
cuprins ă în intervalul 300 -350 mm.
Mașina de echilibrat BM 150 poate fi utilizat ă pentru rotori c u o greutate de pana la 150
kg.
Rolele de antrenare ale ma șinii de echilibrat au dimensiuni de 52 mm și 75 mm (c âte 2
perechi pentru fiecare dimensiune).
Trad uctori
Traductorii utiliza ți sunt traductori de vitez ă de tip HS -1, LT, 4.5 HZ, 1250 ohm,
produc ător GEOSPACE TECHNOLOGIES USA. Senzorul de tura ție și faza este o celul ă
fotoelectric ă, tip Sensopart FT20. Acest senzor are domeniul de lucru cuprins între 10 și 300
mm.
Cabinetul de comand ă este echipa t cu un convertor de frecven ță Altivar. Tura ția
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 41
motorului poate fi ajustat ă continuu în intervalul 0 -1500 RPM. Tura ția de echilibrare
recomandat ă este cuprins ă în intervalul 400 – 800 RPM.
Fig4.4 Mașina de echilibrat de tip BM150 [9]
Preg ătirea ma șini p entru echilibrare :
Se verific ă dimensiunile rotorului, acesta nu trebuie s ă depa șească valorile din
specifica țiile tehnice ale ma șini
Se masoar ă distan ța dintre fusuri și se pozi ționeaza supor ții cu lag ăre astfel încât direc ția
axial ă centrul lag ărelor s ă cadă aproximativ pe centrul fusurilor
Se cântărește sau se calculeaz ă greutatea rotorului
Se blocheaz ă supor ții cu lag ăre și se coboar ă cu aten ție rotorul pe lag ăre, fără șocuri
Se alege cureaua de antrenare adecvat ă și se trece pe deasupra rotorului. Se poziționeaz ă
prin deplasarea longitudinal ă a întinz ătorului
Înainte de a roti rotorul pe lag ăre, fusurile trebuie uns e cu ulei mineral de transmisie
Se stabile ște punctul 0 de pe rotor și locul de amplasare a greut ăților de echilibrare
Se lipe ște banda refl ectorizant ă la unul din capete c ât mai aproape de punctul 0 stabilit
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 42
Se monteaz ă și se regleaz ă celula fotoelectric ă, se verific ă citirea corect ă a acesteia.
Dacă rotorul are canale de pan ă, se completeaz ă golul prin ata șarea unei pene care sa
compen seze g olul existent pe fusul rot orului.
Preg ătirea pentru echilibrare:
Se rote ște rotorul la o tura ție mic ă și se verific ă existen ța for țelor axiale. Se m ărește sau
se mic șoreaz ă înalțimea supor ților cu lag ăre pânâ la dispari ția for țelor axiale.
Se m ărește grad at turați a până la o valoare care se va determina experimental pentru
fiecare rotor, în func ție de mas ă și gradul de dezechilibru.Valoarea minimă trebuie s ă fie
10% din tura ția de lucru a rotorului, însa de preferat ca echilibrarea s ă se realizeze la o
turație mai mare.
Se intra în programul PC în meniul „dimensiuni rotor”, se selecteaz ă rotor nou și se
introduc datele despre rotor: greutate, tura ție specific ă, gradul de echilibrare, dimeniunile
legate de amplasarea greuta ții compensatorii. Se salveaz ă datele introduse și se intra în
meniul „calibrare prima rotire”.Dezechilibrul este afi șat sub form ă numeric ă cât și sub
forma unei diagrame polare at ât pentru planul din st ânga c ât și planul din dreapta. Se vor
face mai multe rotiri. Se vor urm ări barele grafi ce din partea st ânga si dreapta a ecranului
care ofer ă o indica ție vizual ă a stabilit ății vibra țiilor citite . Ele au culoarea ro șie când
turația sau vibra țiile sunt instabile. Dac ă după 2-3 citiri valoarea dezechilibrului și
unghiul de distribu ție difera și barele grafice sunt în continuare ro șii, este posibil s ă existe
deform ări ale rotorului.Se continu ă în acest caz rotirea rotorului timp îndelungat care
poate s ă ajung ă în unele cazuri la 2 -3 ore, p ână la stabilizare și se poate începe
echilibrarea.
Echilibrarea rotoarelor:
Când echilibr ăm un rotor sau un asamblu rotoric nou, nu se cunoa ște rela ția dintre
vibra ție și mas ă. Pentru rezolvarea acestei probleme se vor m ăsura vibra țiile înainte și dup ă
montarea unei mase de prob ă în punctul „0” în planul di n stânga, apoi în cel din dreapta.
Programul PC stabile ște astfel sensibilitatea la dezechilibru a ma șini de
echilibrat.Programul stocheaz ă sensibilitatea la dezechlibru sub n umele de „Matrice de r ăspuns” .
Pentru realizarea „Matrice de r ăspuns” se vor face trei rotiri ale rotorului astfel:
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 43
Rotirea în meniul „Calibrare pentru rotire”
Rotire în meniul „Calibrare plan stanga”
Rotire în meniul „Calibrare plan dreapta”
Dupa fiecare rotire pentru calibrarea planurilor st âng și d rept se va îndeparta gr eutatea de
proba propus ă de program. Dupa ie șirea din meniul „Calibrare plan dreapta” pe ecranul
calculatorului ap are afi șată masa de corec ție în grame, unghiul de aplicare în planul din st ânga și
planul din dreapta, la razele stabilite și introduse în men iul „Dimensiuni rotor”. Este adesea
dificil de a plasa o mas ă de corec ție la un anumit unghi. Operatorul are posibilitatea de a distribui
o mas ă de corec ție în dou ă poziții disponibile folosind meniul „ Distribu ție de mas ă”.
Criterii de acceptare si certi ficatul de echilibrare
După amplasarea primelor mase de corec ție este posibil ca vibra țiile s ă nu ajung ă la
nivelul optim confor m standardelor si calculatorul să afișeze „Neadmis”. Se continu ă
echilibrarea și plasarea de mase de corec ție până apare mesajul „Admis”, at ât în planul din
stânga c ât și în planul din dreapta .
Certificatul de echilibrare con ține în afara datelor de identificare a rotorului și
următoarele dat e:
Tura ția nominal ă;
Gradul de calitate a echilibr ări;
Razele de corec ție din planul din s tâng și drept ;
Masa rotorului ;
Dezechilibrul rezidual admis, conform SR -ISO 1940/1 pentru planul st âng si drept;
Dezechilibrul ini țial;
Dezechilibrul final ;
Vibra țiile ini țiale si finale.
Aparatul de vibra ții X -VIBER
X-VIBER este un aparat uti lizat pentru diagnosticarea st ării de func ționare a utilajelor
dinamice și pentru m ăsurarea urm ătoarelor m ărimi utile:
Vibra ția total ă;
Starea de func ționare a rulmen ților (Envelope și Bearing Condition);
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 44
Tura ția, (utiliz ând un senzor fotoelectric incorpor at);
Temperatura lag ărelor (utiliz ând un senzor de temperatur ă în infraro șu, încorporat);
De asemenea, aparatul poate m ăsura primele 5 amplitudini si frecven țe dominante.
Fig.4.5 .Apara tul de masurat vibratii X -VIBER [9]
Aparatul X-VIBER (fig.4.5) poate fi conectat la un calculator prin interfa ța USB, cu
programul X -TREND. Astfel se poate transfera din calculator o ruta cu pana la 999 de
măsurători, iar dup ă efectuarea m ăsurătorilor în instala ție acestea pot fi desc ărcate automat în
baza de date a programului X -TREND. Aparatul este portabil fiind alimentat de la un pachet
acumulator NiMH special, av ând o independen ța de minimum 6 ore de func ționare continua.
Amplitudinea
Aparatul X -Viber m ăsoară vibra ția și faza pen tru orice multiplu selectabil (de la 1 la 5) al
turației arborelui. Aceast ă opțiune poate fi utilizat ă pentru echilibrarea în mai multe plane,
calculul vectorial trebuind s ă fie efectuat manual sau software -ul pentru echilibrarea în mai multe
plane trebuie achizi ționat de la un furnizor de astfel de programe.
Folosind software -ul Vibshape furnizat de VMI aceast ă opțiune poate fi utilizat ă pentru
prezentarea animat ă a vibra țiilor pe calculator. Aceast ă prezentare poate indica prezenta
vibra țiilor de rezonan ța și a dezalinierii. Utilizatorul va trebui s ă își noteze m ăsurătorile,
deoarece aparatul stocheaz ă numai temporar ultimele m ăsurători.[9]
Spectre
Aceast ă opțiune este valabil ă numai în conexiune cu m ăsurătorile pe ruta. Prin activarea
acestei opțiuni aparatul X Viber va m ăsura în acela și mod ca și în cazul m ăsurătorilor pe rut ă,
diferen ța const ând în faptul c ă aparatul va stoca un spectru. Fiecare spectru va fi transferat în
baza de date, X -Viber put ând stoca 999 de spectre diferite. Pentru a vizualiza și analiza spectrele
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 45
avem nevoie de unul din programele SpectraPro sau SpectraPro (lite).
X-Viber are 3 domenii de frecven ță diferite ce pot fi selectate în setarile rutei:
– 2-1600 Hz cu o rezolu ție de 1,5 Hz.
– 4-3200 Hz cu o rezolu ție de 3,5 Hz.
– 8-6400 Hz cu o rezolu ție de 5,0 Hz.
Toate îmbun ătățirile aduse programelor X -Trend, Spectra Pro si SpectraPro (lite), sunt
puse la dispozi ția utilizatorilor prin intermediul Internet -ului, de unde vor putea fi desc ărcate at ât
în calculator c ât și în aparat.
SpectraPro(lite)
Acest software este similar programului SpectraPro, singura deosebire este c ă
SpectraPro(lite) este compatibil numai cu aparatul X Viber. Programul SpectraPro(lite) împreun ă
cu baza de date vor fi instalate în acela și calculator pe care trebuie s ă avem instalat în prealabil
MSAccess.
Func țiunile oferite de Spectra Pro (lite) :
posibilitatea introducerii în baza de date a ierarhiei utilajelor și a pozelor ma șinilor
setarea alarme lor
setarea rutelor
mașini predefinite
baze de date și rute multiple
transferul dintr -o baz ă de date în alta cu sau f ără măsurători
Calcularea frecven țelor de defect și a benzilor laterale pentru:
utilaje antrenate cu curea
motoare electrice
multiplicatoar e
cutii de viteza
Notepad pentru :
observa ții privind m ăsurătorile și date de echilibrare
note privind defectele și cauzele acestora
Generare de rapoarte pentru :
transferul rutelor
spectru
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 46
mașinile ne măsurate
comparare automată cu nivelele de alarmă selecta bile;
baterii NiMh reîncărcabile;
capabilitatea efectuării Analizei de Frecvență;
SKF TKSA 11
Alinierea arborelui a fost efectuată în mod obișnuit folosindu -se dispozitive cu laser,
dispozitive de măsurare cu cadran sau pur și simplu cu privirea și un dre ptar. Dispozitivele cu
laser pot fi costisitoare, iar indicatoarele cu cadran sunt precise, dar dificil de folosit, în timp ce
metodele de aliniere cu privirea sunt imprecise. În schimb, SKF TKSA 11 (fig.4.6) permite
alinierea rapidă, precisă și fiabilă a arborelui care se potrivește celor mai multe bugete și este
ideală pentru aplicaț iile de mărime mică și medie.
Fig.4.6 Aparat de aliniere cu laser TSKA 11
TKSA 11 include doi senzori de proximitate inductivi în cadrul unei unități de măsurare
electroni ce compactă și robustă, care este atașată părții mobile a utilajului, pe arbori sau bucșe de
cuplare, cu o bară de referință atașată la partea fixă a utilajului. Cu o aplicație ușor de folosit,
utilizatorul este ghidat pe parcursul măsurătorii și corectări i alinierii greșite a arborelui, în timp
ce o vizualizare în timp real a unității de măsurare și poziția orizontală a utilajului facilitează
alinierea precisă.[10]
Noua tehnologie de măsurare permite ca TKSA 11 să fie folosit în lumina puternică a
soarelui și permite, în mod constant, o precizie ridicată a măsurătorii indiferent de distanțele
dintre suporții de montare; aceasta face ca dispozitivul să fie ideal pentru alinierea cuplajelor
înguste sau pentru utilizarea în spații înguste. De asemenea, lanțuri de extensie și tije de extensie
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 47
opționale sunt disponibile pentru a fi folosite cu cuplaje și arbori mari, extinzând astfel gama de
aplicare a instrumentului TKSA 11.
Unitatea de măsurare se conectează la un telefon inteligent iOS sau tabletă prin
Blueto oth, aplicația folosind performanțele unui calculator și afișajul unui dispozitivului mobil
pentru a oferi un proces de aliniere intuitiv folosind vizualizarea și animațiile în timp real.
Interfața ușor de folosit, cu instrucțiuni clare pe ecran, ajută uti lizatorii să efectueze sarcini
rapide de aliniere, iar un raport final, cu opțiunea unei semnături și a unei fotografii, este
disponibil pentr u a fi exportat în format pdf.
Utilizarea senzorilor de proximitate inductivi, combinată cu o aplicație mobilă, e limină
nevoia unui ecran încorporat în sistemul de aliniere, permițându -i companiei SKF să ofere
dispozitivul TSKA 11 la un cost care este la aproximativ jumătate din cel al dispozitivelor
concurenței. Costul scăzut, plus simplitatea, precizia și repetabil itatea noului dispozitiv,
reprezintă pentru prima dată că precizia tehnologiei de aliniere a arborelui este disponibilă pentru
mult mai mulți clienți decât a fost posibil anterior, permițându -le companiilor să beneficieze de
un timp de funcționare îmbunătă țit, costuri reduse de întreținere și o productivitate mai mare.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 48
5. Studiul experimental al caracteristici interioare reale a unei
pompe centrifuge
5.1 Diagnosticarea standului în vederea realizări unei mentenanțe preventive
Înainte de a începe diagnosticarea standului , s-a efectuat o inspec ție vizual ă amănunțită
asupra standului cu privirea la prinderea pe postament a motorului c ât și a pompei, a cuplajului, a
apărătorilor, în vederea pornirii în siguran ță a standului.
După punerea în funcțiune a standului s-a constatat un zgomot ridicat pe rulmen ți cât și
pe corpul pompei , și o accentuare brusc ă a te mperaturii pe lag ărele pompei.
În timpul func ționarii standului s -au efectuat o serie de m ăsurătorii a vibra țiilor pe
lagărele de rostogoli re a pompei , cât și a motorului dup ă cum sunt enumerate în tabelul de mai
jos.
Nr.Punct Unități de
măsură Lagărul 1
la motor Lagărul 2 la
motor Lagărul 1 la
pomp ă Lagărul 2 la
pomp ă
H (Orizontal) mm/s 1,92 4,1 7,4 5,4
V (Vertical) mm/s 2,06 3,7 5,6 3,9
A (Axial) mm/s – 3,3 – 2,4
Temperatur ă ˚C 32,4 ˚C 37,2 ˚C 63,5 ˚C 59,9 ˚C
După analizarea m ăsurătoriilor de vibra ții și a spectrelor (fig.5.1) se po ate vedea clar c ă
avem de a face cu un defect de rulment pe lag ărele pompei .
Fig.5.1 . Spectru de vibrat ii pe lagarele pompei
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 49
După terminarea și diagnosticarea standului existent s-a ajung la concluzia c a standul să
fie oprit și pregatit pentru efectuarea repara ției capital e a standului.
Standul a fost demon tat de pe pozi ție și trimis la atelierul mec anic de întreținere și
repara ție.
Cu ocazia demont ării se pot produce erori care ar putea conduce la deteriorarea unor
piese component e ale pompei și motorului , de aceia este recomandat ca opera țiile de demontare
și montare s ă se efectueze într-o anumit ă ordine.
Demontarea pompei în par ți componente se face în ordinea urm ătoare:
S-a demontat semicupla de pe arbore cu ajutorul unui di spozitiv de extragere cu gheare.
S-a demontat corpul pompei din carcasa spiral ă care este asigurat cu prezoane de M16 ,
dupa ce s-au desf ăcut piuli țele de la prezoanele de la carcasa spiral ă , am început prin a
depresa cu șuruburi corpul pompe i pentru al demonta din carcasa spirala.
S-a scos din carcasa spirala garnitura care etan șează spațiul dintre corpul pompei și
carcasa spira lă cu ajutorul unei șuruberni țe drepte.
S-a demontat piuli ța care ține fix rotorul cu ajutorul unei chei de b ătaie de 36 mm, dup ă
ce s-a desf ăcut piuli ța se extrage rotorul de pe arbore cu ajutorul aceluia și dispozitiv cu
care am demontat și semicupla.
S-au m ăsurat at ât batăile radiale c ât și cele radiale pe arbore c ât și pe corpul pompei .
S-a demontat presetupa pompei, și s-au extras din corpul etan șării șnurul folosit pentru
etanșeitate , dup ă care s -a demontat bucsa de uzura de pe arbore.
S-a scurs ule iul din corpul pompei într-o canistr ă special ă pentru ulei și dup ă care s -a
demontat vizorul de ulei.
S-au demontat capace le și labirin ții de la corpul lag ărelor cu ajutorul unei chei fixe de 14
mm, dup ă care s -au desf ăcut garniturile de etan șare ale capac elor .
S-a demontat arborele cu rulmen ții din corpul lag ărelor, dup ă care s -a demontat de pe
arbore rulmen ții cu ajutorul unei prese hidrulice special ă pentru extragerea de rulmen ții.
După ce s-a efectuat demontarea pompei pe par ți componente am început p rin a sp ăla și
curăța fiecare piesa în parte cu petrol și prin a le șterge și sulfa cu aer .
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 50
După ce s-au cur ățat și spălat rulmen ții s-a constat un joc mare în bilele rulmentului și o
fisură pe calea de rulare a bilelor rulmen țiilor.
După cum putem vedea în fig.5.2 piesa cea mai grav afectat ă de efectul de cavita ție a
pompei si datori tă vibra țiilor mari.
Fig.5.2 . Rotor defect datorit ă efectului de cavit ație al pompei [9]
Demontarea motorului în par ți component e s-a efectuat astfel:
S-a demontat semicu pla de pe arborele motorului cu ajutorul dispozitivului de extragere
cu gheare
S-a demontat ap ărătoare de la ventilatorul motorului
S-a demontat ventilatorul , care are rol de r ăcire a corpului motorului
S-a demontat capacele și garniturile de la rulmen ți motorului
S-a demontat arborele împreuna cu rulmen ți din statorul motorului cu ajutorul unui dorn
de aluminiu
După ce s-a demontat arborele s -a început extragerea rulmen țiilor de pe arbore cu
ajutorul unei prese hidraulice speciale pentru extragerea rulme nțiilor
S-a demontat buc șele distan țiere de pe arbore, folosite pentru a efectua jocul axial al
motorului.
După ce s-a efectuat demontarea motorului pe parti componente s -a început sp ălare și
curățarea pieselor cu petrol și suflarea cu aer.
Datorit ă exager arii gres ării motorului , vaselina a p ătruns pâna în corpul statorului fapt
pentru care motorul se putea arde .(fig.5.3)
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 51
Fig.5.3. Gresare necorespunz ătoare și exagerat ă
După curățarea vaselinei din stator, motorul a fost introdus timp de 12 ore într-un cuptor
specializat la temperatura de 100˚C pentru uscare.
5.2 Repararea și punerea în func ționare a standului
După ce s-au cur ățat și spălat și măsurat piesele componente s-a început montarea
pompei în sensul invers demont ării.
Înainte de a începe montar ea pompei mai întai s -a efectuat echilibrarea dinamic ă a
arborelui pompei împreună cu cupla , bucsa de uzur ă si rotorul montate pe el (fig5.4) .
Fig.5.4.Echi librare dinamică corect executată
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 52
Montarea pompei s -a efectuat în ordinea urmatoare:
am înlocuit rulmen ți vechi cu unii noi, dup ă care am încalzit rulmen ți la temperatura de
120˚C cu ajutorul unu i inductor de temperatur ă , și i-am montat pe arbore.
s-a montat arborele cu rulmen ți în corpul lag ăr cu ajutorul unui dorn de aluminiu
s-au confec ționat garnituri noi la capacele de la corpul lag ăr, și s-a înlocuit labirin ții vechi
cu unii noi
s-a montat capacele de la corpul lag ăr
s-a confec ționat pe strung o bucs ă de uzur ă nouă , dup ă care s -a montat pe arbore
s-a montat corpul pompei împreun ă cu corpul lagăr, dup ă care am început a garnisi
pompa cu șnur nou de azbest, după care am montat presetupa
s-a înlocuit rotorul vechi cu unul nou cump ărat, și dup ă care s -a montat pe arbore și sa
asigurat cu piulița
s-a confec ționat garnitur a de la carcasa spiral ă si garniturile de la conducta de a pirație și
cea de pe refulare
s-a montat corpul pompei în carcasa spiral ă și asigurat ă cu prezoane si piuli țe
s-a montat semicupla pe arborele pompei
s-a făcut plinul cu ulei în corpul lag ărelor
după ce s-a montat pompa am vopsit at ât corpul pompei, c ât și carcasa spiral ă
Montarea motorului a decurs astfel:
s-au montat buc șele distan țiere pe arbore
s-a încalzit rulmen ți la temperatura de 120˚C cu ajutorul unui inductor de temperatur ă,
după care s -au montat pe arbore
s-a montat arborele cu rulmen ți în statorul motorului
s-a montat capacele de la rulmen ți
s-a montat si asigurat ventilatorul pe arborele motorului
s-a montat ap ărătoarea de la ventilator
s-a montat semicupla pe arbore
s-a efectuat m ăsurătoriile electrice pe m otor
s-a efectuat proba de func ționare în gol a motorului
dupa ce am terminat de montat si m ăsurat motor, am vopsit corpul motorului
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 53
Dupa ce s -a efectuat montarea pompei și a motorului pe stand și s-a cuplat , s -a efectuat
alinierea motorului fa ță de pompa cu ajutorul aparatului de aliniat cu laser dup ă cum vedem în
fig.5.5.
Fig.5.5 Alinierea motorului fa ță de pompa
Dupa ce s -a efectuat alinierea motorului fa ța de pompa , s-a montat ap ărătoarea la cuplaj
și s-a pregatit pentru punere în functiune .
Dupa ce s-a pus în func țiune standul , s-a constatat o sc ădere a temperaturii pe lag ăre , c ât
și o scadere a zgomotului.
Dupa ce standul a func ționat timp de 10 minute s -au făcut din nou o serie de m ăsurătorii
de vibra ții , pentru a vedea dac ă aveam o sc ădere în vibra ții a standului.
Dupa cum se vede în tabelul de mai jos putem spune c ă se vede o sc ădere semnificativ ă
în măsurătoriile de vibra ții.
Nr.Punct Unita ții
de m ăsură Lagărul 1
la motor Lagărul 2
la motor Lagărul 1 la
pompa Lagărul 2 la
pompa
H (Orizont al) mm/s 0,65 0,88 1,46 1,11
V (Vertical) mm/s 0,81 0,70 1,68 0,94
A (Axial) mm/s – 0,73 – 0,48
Temperatura ˚C 21,5 ˚C 26,8 ˚C 36,1 ˚C 34,3 ˚C
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 54
5.3 Determinarea experimental ă a caracteristici interioare reale a unei
pompe centrifuge
Caracteristica int erioara reprezint ă dependen ța dintre înaltimea de pompare și debitul
vehiculat de pompa centrifug ă, H=H(Q) .
Schița standului și parțile componente sale sunt prezentate în figura de mai jos:
1- Rezervorul 6 – Mano metru
2- Conduct ă de aspira ție 7 – Ventil de refulare
3- Ventil de aspira ție 8 – Conduct ă de refulare
4- Manovacuumetru 9 – Manometru diferen țial
5- Pomp ă centrifu gă
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 55
Algoritmul d e calcul:
Deoarece sec țiunile conductelor de aspira ție și refulare sunt acelea și și diferen ța de nivel
dintre aparatele de m ăsurare a presiunii este nesimnificativ ă, înaltimea de pompare creat ă de
pompa centrifugă se exprim ă astfel:
H=
Întotd eauna caracteristica interna a unei pompe centrifuge se determin ă folosind ca lichid apa.
H2O =103kg/m3 ; g= 9,81 m/s2
Manometrul si monovacuumetrul sunt etalonate în bari
1bar= 105N/m2
în aceste conditii se poate scrie ca :
1) H=
2) =p2-p1
3) Debitul actual : Q=N d Qd , dm3/s
Nd – numărul de diviziuni
Qd=0,035
Modul de lucru:
Se asigură umplerea pompei centrifuge ( se aerise ște și se umple cu lichid);
Se desch ide complet ventilul de pe conducta de aspira ție și se închide complet ventilul de
pe conducta de refulare;
Se porne ște motorul de antrenare al pompei centrifuge și se citesc indica țiile
manometrului, manovacuumetrului si manometrului diferen țial;
Se repet ă opera ția de la faza precedent ă până când ventilul de pe conducta de refulare
este complet deschis.
De fapt, prin deschiderea treptat ă a ventilului de pe conducta de refulare se stabilesc
diferite puncte de func ționare între pompa centrifug ă și conducta d e refulare.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 56
Marimile m ăsurate și calculate se vor prezenta într-un tabel de forma:
Mărimii masurate
Mărimii calculate
Nr.crt Tura ția
motorului
n
(rot/min) Puterea
PME
(W) Presiune
aspira ție
p1
(bar) Presiune
refulare
p2
(bar) Nr. de
diviziuni
Nd Puter ea
utilă
Pu
(W) Δpx
(bar) Hx
(mca) Qx
(dm3/s) ηPC
1
2865 4000 0,07 10,5 0 0 10,43 104,3 0 0
2
2865 4000 0,07 10 10 347,55 9,93 99,3 0,35 0,102
3
2865 4000 0,05 9 24 751,8 8,95 89,5 0,84 0,221
4
2865 4000 0,03 8 34 948,43 7,97 79,7 1,19 0,278
5
2865 4160 0,01 7 42 1027,53 6,99 69,9 1,47 0,290
6
2865 4160 0 6 50 1050 6 60 1,75 0,296
7
2865 4240 -0,01 5 58 1122,24 5,01 50,1 2,03 0,311
8
2865 4160 -0,03 4 64 902,72 4,03 40,3 2,24 0,255
9
2865 4160 -0,06 3 72 771,12 3,06 30,6 2,52 0,218
10
2865 4160 -0,09 2 79 576,84 2,09 20,9 2,76 0,163
11
2865 4160 -0,1 1 86 331,1 1,1 11 3,01 0,093
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 57
6. Determinarea costurilor necesare reabilitării standului
În urma diagnostic ării, repar ării și punerii în func țiune a standului sau determinat
urmatoarele costuri:
Costuri privind diagnosticarea standului
1 tehnician mecanic x 2 ore = 100 x 2 = 200 lei
Costuri de manopera
Pentru repararea motorului s -a identificat urm ătoarele costuri:
Nr.
crt Denumirea activit ății Putere
motor Tura ție
motor Nr.ore
per
activitate Persoana
desemanat ă
per activitate
1 Demontare motor 4 2865 3 ore 1 tehnician
2 Curățare piese componente 4 2865 1,5 ore 1 tehnician
3 Verificare și măsurare cote arbore și
capace 4 2865 0,5 ore 1 tehnician
4 Uscare bobinaj 4 2865 1 ore 1 electr ician
5 Echilibrare dinamic ă rotor motor 4 2865 6 ore 1 operator
6 înlocuire rulmen ți 4 2865 1,5 ore 1 tehnician
7 Montare motor 4 2865 3 ore 1 tehnician
8 Proba de mers în gol motor 4 2865 0,5 ore 1 electrician
Num ărul de ore per total lucrate la m otor = 17 ore dintre care reiese pentru fiecare
persoan ă :
Tehnician: 9,5 ore x 100 = 950 lei
Electrician: 1,5 ore x 120 = 180 lei
Operator ma șină de echilibrare dinamic ă: 6 ore x 90 lei = 540 lei
Costurile pentru repararea motorului = 950+180+540= 1670 lei
*1 ora technician = 100 lei
*1 ora electrician = 120 lei
*1 ora operator ma șină de echilibrare dinamic ă = 90 lei
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 58
Pentru repararea pompei s -a identificat urm ătoarele costuri:
Nr.crt Denumirea activit ății Nr.ore per
activitate Persoana desemanat ă
per activitate
1 Demontare semicupl ă 0,2 ore 1 tehnician
2 Demontare carcas ă spiral ă 1 ore 1 tehnician
3 Demontare piuli ță și rotor de pe arbore 0,5 ore 1 tehnician
4 Demontare presetup ă 0,2 ore 1 tehnician
5 Demontare capace și labirin ți corp lag ăr 0,3 o re 1 tehnician
6 Demontare arbore 0,3 ore 1 tehnician
7 Demontare rulmen ți 0,5 ore 1 tehnician
8 Curățat și spălat piese componente 2 ore 1 tehnician
9 Verificat și măsurat piese componente 1 ore 1 tehnician
10 Echilibrare dinamic ă a ansamblului rotor ic 6 ore 1 operator
11 Înlocuire rulmen ți 1 ore 1 tehnician
12 Montat arbore 0,3 ore 1 tehnician
13 Montat capace și labirin ți corp lag ăr 0,5 ore 1 tehnician
14 Garnisit pomp ă și montat presetup ă 1 ore 1 tehnician
15 Montare piuli ță și rotor pe arbor e 0,5 ore 1 tehnician
16 Montare carcas ă spiral ă 1 ore 1 tehnician
17 Montare semicupl ă 0,2 ore 1 tehnician
18 Prob ă de presiune 1 ore 1 tehnician
19 Aliniere 3 ore 1 tehnician
Num ărul de ore per total lucrate la pomp ă = 20,5 ore dintre care reiese p entru fiecare
persoana :
Tehnician : 14,5 ore x 100 = 1450 lei
Operator ma șină de echilibrare dinamic ă: 6 ore x 90 lei = 540 lei
Costurile pentru repararea pompei = 1450+540= 1990 lei
Costuri privind piesele de schimb
La motor sau folosit urm ătoarele piese de schimb:
Nr.crt Denumirea produsului Preț Cantitate Valoare
1 Rulment SKF 6306 2RS 32,5 lei 2 buc 65 lei
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 59
La pompa s -a folosit urmatoarele piese de schimb:
Nr.crt Denumirea produsului Preț Cantitate Valoare
1 Rulment SKF 630 5 26,5 lei 2 buc 53 lei
2 Labirint 50x25x3 20 lei 2 buc 40 lei
3 Șnur azbest 6 15 lei 1 buc 15 lei
Costurile to tale pentru repararea standului
Costurile privind diagnosticarea standului = 200 lei
Costurile de manoper a = 3660 lei
Costuri privind piesele de schimb = 173 lei
Costul total =200+3660+173 = 4033 lei
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 60
7. Norme de securitate și sănătate în munc ă
7.1 Dispozi ții generale
– (1) Normele generale de protec ție a muncii cuprind principii generale de prevenire a
accidentelor de munc ă și bolilor profesi onale precum și direc țiile generale de aplicare a acestora.
Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare și/sau îmbolnavire
profesional ă existen ți în sistemul de munc ă, proprii fiec ărei componente a acestuia (executant –
sarcina de munc ă – mijloace de produc ție – mediu de munc ă), informarea, consultarea și
participarea angaja ților și a reprezentan ților acestora. [14]
– (2) Prevederile Normelor generale de protec ție a muncii, at ât cele referitoare la
securitatea în munc ă, cât și cele referitoare la s ănătatea în munc ă, constituie cadrul general
pentru elaborarea normelor specifice și a instruc țiunilor proprii de securitate a muncii.
– Normele generale de protect țe a muncii se revizuiesc periodic și se modific ă de câte ori
este necesar, ca urmare a modific ărilor de natur ă legislativ ă și datorate progresului tehnic.
7.2. Instruirea personalului
– Organizarea și desfășurarea activității de instruire a lucrătorilor în domeniul securității
muncii se realizează în conformitate cu pre vederile Normelor generale de protecție a muncii.
– Conducerea agenților economici va asigura că lucrătorii să fie informați corespunzător
asupra riscurilor existente în procesele de muncă și asupra măsurilor tehnice, organizatorice și de
autoprotecție pen tru prevenirea acestora. [8]
– (1)Este obligatoriu ca persoanele juridice și fizice, pe lângă prevederile prezentelor
norme, să elaboreze instrucțiuni proprii de securitate a muncii care cuprind măsuri valabile
pentru condițiile concrete de desfășurare a ac tivităților.
(2)Este obligatoriu că instrucțiunile proprii de securitate a muncii să fie aduse la
cunoștință lucrătorilor.
– Este obligatorie amplasarea indicatoarelor de securitate în toate zonele în care persistă
riscuri de accidente de muncă sau îmbolnă vire profesională.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 61
7.3. Echipament individual de protecție
– Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecție și alegerea sortimentelor se
face în conformitate cu prevederile "Normativului -cadru de acordare și utilizare a
echipamentului individu al de protecție" aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii și Protecției
Sociale nr.225/21.07.1445, publicat În Monitorul Oficial nr.184/21.08.1445.
7.4. Scule și unelte de m ână
– Uneltele de m ână vor fi confec ționate din materiale corespunz ătoare opera țiilor ce se
execut ă.
– Sculele și uneltele de orice categorie și pentru orice întrebuin țare trebuie s ă fie în
perfect ă stare și să corespund ă caracterului lucr ărilor care sunt executate. [14]
– Toate uneltele de m ână vor fi verificate cu aten ție la începutul schimbului. Periodic, în
funcție de frecven ța de utilizare, uneltele de m ână vor fi controlate sistematic.
– Uneltele de m ână care nu corespund condi țiilor normale de lucru vor fi înlocuite cu
altele corespunzatoare.
– Uneltele de percu ție din o țel, cioca nele, d ălțile, foarfecele, dornurile, c ăpuitoarele și
toate uneltele de m ână similare vor fi executate conform standardelor în vigoare, în așa fel încât,
sub ac țiunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, s ă nu permit ă deform ări
permanente, f isuri sau desprinderi de a șchii.
– Folosirea uneltelor de m ânâ cu suprafe țe de percu ție deformate, înflorite sau știrbite și a
uneltelor de m ână improvizate este interzis ă. Aceste deforma ții vor fi rectificate zilnic la sculele
și uneltele de m ână.
– Scule le si uneltele de t ăiat se vor verifica dac ă sunt bine ascu țite și dac ă au profilul
corect în raport cu opera țiunea de executat. P ânzele de fer ăstrău și joag ăr nu se vor utiliza dac ă
au trei din ți lips ă pe metru sau doi din ți lips ă alăturați.
– Cheile meca nice vor fi calibrate pentru a corespunde exact dimensiunilor piuli țelor.
Suprafe țele de lucru ale acestora nu vor fi cr ăpate sau rupte, iar l ăcașurile de prindere nu vor fi
deformate.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 62
– Uneltele de m ână folosite în mediu de gaze și vapori explozivi vor f i confec ționate din
materiale care s ă nu produc ă scântei prin lovire sau frecare, sau care, în contact cu atmosfera
respectiv ă, să nu aprind ă compu și care ar putea ini ția explozii.
– În timpul lucrului cu uneltele de m ână la opera țiile la care se pot produ ce sc ântei, a șchii
metalice etc., angaja ții vor purta ochelari de protec ție, iar zona de munc ă va fi protejat ă pentru a
se împiedica accidentarea.
– Uneltele de m ână acționate electric sau pneumatic vor fi prev ăzute cu dispozitive sigure
pentru fixarea scu lei, precum și cu dispozitive care sa împiedice func ționarea lor necomandat ă.
7.5 . Pompele centrifuge
– Înainte de începerea lucrului la pompele centrifuge, se va face o verificare tehnic ă a
protectorilor și dispozitivelor de protec ție, fiind interzis lu crul atunci c ând acestea sunt defecte
sau lipsesc. [14]
– Ungerea pieselor pompei în miscare se va face numai dup ă oprirea acesteia.
– Se interzice depozitarea de materiale, scule, piese etc. în jurul pompelor, al tablourilor
electrice etc., aceasta put ând stânjeni circula ția personalului de exploatare sau opera țiile de
control, demontare – remontare, revizie etc.
– Manipularea pompelor centrifuge se va face numai cu instala ții de ridicat adecvate, în
raport cu greutatea pieselor care trebuie deplasate (mono șine, grinzi suspendate, pod rulant,
trepied etc.), fiind interzis accesul în raza de ac țiune a instala ției de ridicat.
– Personalul de exploatare care lucreaz ă în sala pompelor va avea parul str âns în bonet ă și
echipamentul de lucru str âns pe corp.
– Se interzice orice interven ție la pompă atunci c ând se afl ă în stare de func ționare.
– Orice manevr ă în instalatiile electrice de joas ă sau de înaltă tensiune se va face numai de
personal calificat în meseria de electrician, de c ătre cel pu țin doi electricieni , din care unul va
supraveghea, iar cel ălalt va executa opera ția și numai pe baza foii de manevra, aprobat ă de șeful
stației de pompare.
– La efectuarea lucr ărilor de repara ții, revizii planificate etc. la pompe, se va opri pompa
și se va întrerupe tensiun ea de alimentare; la automatul de cuplare se va pune o tabli ță
avertizoare cu textul "NU CUPLA ȚI, SE LUCREAZ Ă".
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 63
– în sta țiile de pompare este interzis ă depozitarea uleiurilor și a materialelor combustibile
sau inflamabile.
7.6 Instalații electrice
– Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, utilajele vor fi în construcție închisă
cu gradul de protecție de cel puțin IP 55, iar atunci când acestea sunt în construcție deschisă se
vor lua măsuri ca toate piesele aflate sub tensiune să fie inaccesibi le unei atingeri neintenționate.
– La executarea operațiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere directă se
utilizează mijloace de protecție verificate conform normelor energetice.
– La executarea operațiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere indirectă
toate echipamentele și instalațiile electrice trebuie să fie legate la pământ.
– Toate părțile conducătoare ale instalațiilor electrice care nu fac parte din circuitele
curenților de lucru, dar care accidental pot aju nge sub tensiune, trebuie conectate la instalațiile de
protecție prin legare la pământ.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 64
CONCLUZII GENERALE
În industria petroliera pompele centrifuge sunt destinate , mai ales transportului de lichide
la distan țe si nivele diferite , utilizarea lor s -a impus aproape pretutindeni unde s -a ivit necesitatea
unui astfel de transport.
Pompa centrifug ă este un element absolut indispensabil într-o instala ție hidraulic ă, iar
energia pe care o transmite lichidului se manifest ă prin circula ția acestuia în conducte , la o
anumit ă presiune.
După efectuarea reparației și punerii în funcțiune a standului s -a constatat o scadere
semnificativă a vibrațiilor cât și a temperaturiilor pe lagărele motorului și pompei.
Pentru a implementa în viitorul apropiat o mai bună întreți nere și monitorizare a standului
este recomandat ca măsuratoriile de vibrații să se efectueze lunar pentru a evita neplăceriile
defect ării lagarelor.
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 65
BIBLIOGRAFIE
1. Ionescu T . Ape industriale Și reziduale , Editura TEHNIC Ă, Bucuresti 1964
2. Săvulescu P . Acționări hidraulice și pneumatice, Vol I si II, Editura Universității Petrol
– Gaze Ploie ști, 2007
3. Pupăzescu Al . Rezisten ța material elor, curs universitar, UPG Ploie ști, 2017
4. Pană I. Mașini si acționări hidraulice, suport curs, Universitatea Petrol – Gaze
Ploie ști, 2018
5. Grigore N. Mecanisme si organe de mașini , curs universitar, UPG Ploie ști 2017
6. Nicolae G . Alegerea, exploatarea, întreținerea și repararea pompelor , Editura
TEHNIC Ă, București, 1981
7. Neac șu M. Managementul mentenan ței, curs universitar, UPG Ploie ști, 2019
8. Documenta ție suplimentară proiect F .U.P.P
9. http://www.mobilindustrial.ro/ accesat la data de 06-07-2019
10. https://www.skf.com/ accesat la data de 12.02.2019
11. http://www.qreferat.com accesat la data de 17.07.2019
12. Institutul de fiabilitate prin mentenan ță SKF , curs, WI201 Bazele Monitoriz ării St ării
de Funcționare a Utilajelor
13. https://www.researchgate.net accesat la data de 14.07.2019
14. https://www.iprotectiamuncii.ro/ accesat la data de 17.07.2019
UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciusă D. Dragoș
Ploie ști 201 9 pag. 66
BORDEROU DE DESENE
DENUMIRE PLAN ȘA FORMAT
Pomp ă centrifugă A1
Arbore pompă centrifugă A1
Măsurătorii de vibrații înainte și dupa reparație A1
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiul grupului motor -pompa cu planificarea mentenan ței bazat ă pe [600756] (ID: 600756)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.