Studiul geografic complex al orașului Tulcea [307105]

Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Studiul geografic complex al orașului Tulcea

Student: [anonimizat]. univ. [anonimizat]

2017

Cuprins

Introducere………………………………………………………………….pag. 3

Scopul lucrări…..…………………………………………………………..pag. 3

Motivația alegerii temei….………………………………………………..pag. 3

Tipul de surse bibliografice….…………………………………………….pag. 4

Metodologia utilizată……………………………………………………..pag. 4

Așezarea geografică……………………………………………………pag. 5

Elemente de geologie……………………………………………………pag. 6

Relieful………………………………………………………………….pag. 7

Clima…………………………………………………………………….pag. 8

Hidrografie………………………………………………………………pag. 9

Vegetație și faună….…………………………………………………….pag. 11

Solurile………………………………………………………………….pag. 12

Populația…………………………………………………………………pag. 13

Istoricul locuirii….…………………………………………………..pag. 13

Evoluția numărului de locuitori……………………………………..pag. 13

Structura populației…..……………………………………………..pag. 14

Așezări umane…………………………………………………………..pag. 16

Resurse natural…………………………………………………………..pag. 17

Agricultura……………………………………………………………….pag. 18

Industrie…………………………………………………………………pag. 19

Servicii…………………………………………………………………..pag. 20

Comerț..…………………………………………………………pag. 20

[anonimizat]….…………………………………….pag. 21

Servicii publice…………………………………………………pag. 21

Transporturi……………………………………………………..pag. 22

Turism…………………………………………………….…….pag. 24

Concluzii…..……………………………………………………………….pag. 29

Bibliografie…………………………………………………………………pag. 30

Introducere

Scopul acestui studiu complex al municipiului Tulcea este de a anliza și de a [anonimizat], dar totodată și ușor de înțeles.

[anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], spre exemplu: [anonimizat], cultural, industrial etc.

Alegerea temei pentru acest studiu nu a fost deloc ușoară. [anonimizat], pentru un student: [anonimizat], prin specificul lor. [anonimizat], [anonimizat], pentru fiecare dintre noi. Consider că acest oraș are o [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] a fost principal în luarea deciziei finale.

Un alt factor important îl constituie și poziția geografică a orașului, [anonimizat] a susținut dezvoltarea multor ramuri și sectoare ale municipiului Tulcea. [anonimizat] ( [anonimizat]) și cea mai noua unitate de relief ( Delta Dunării) din România.

Un alt factor decisiv îl constituie influențele altor popoare care au trăit în acest spațiu. Aceste influențe s-au manifestat și încă se mai nifestă cel mai vizibil în arhitectura cladirilor vechi din oraș. Aceste clădiri, în prezent, constituiesc o parte din obiectivele turistice antropice oferite de acest oraș.

Ca și o concluzie pentru ceea ce am spus mai sus, motivele care m-au determinat să aleg municipiul Tulcea sunt curiozitatea despre acesta, peisajele frumoase cauzate de fluviul Dunărea și potențialul turistic de care dă dovadă acest municipiu.

Tipurile de resurse bibliografice pentru realizarea acestui studiu geografic sunt: cărți de specialite, site-urile primăriei și prefecturei Tulcea, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Tulcea, Google Earth, Centrul Meteorologic Regional Dobrogea.

Metodologia utilizată pentru efectuarea acestui studiu este reprezentarea grafică și tabelară a diferitelor comparați sau pentru exemplificarea ori a înțelegeri mai bine a diferitelor situații, evoluții a acestui araș, si folosirea imaginiilor pentru a demonstra frumusețea acestui spațiu și pentru a demostra mai ușor și mai plăcut situațiile din acest oraș.

1. Așezarea geografică

1.1Încadrarea matematică

Poziția geografică a orașului Tulcea este definită atât de coordonate rectangulare cât și de coordonate geografice. Coordonatele geografice sunt: 45°09'49,14" latitudine Nordică, 28°47'17,05". (Google Earth)

1.2 Apartenența la una sau mai multe unități geografice

Orașul Tulcea este situat în unitatea de relief numită Podișul Dobrogei, în subdiviziunea numită Dealurile Tulcei. Se află în Masivul Dobrogei de Nord, la Est de văile Telița și Valea Adâncă și paralel cu Dunărea. Unitățile vecine sunt: Podișul Niculițelului în partea de Nord-Vest, Depresiunea Nalbant în Sud și Vest, Delta Dunării în Nord și Est. În partea de Sud-Est, Dealurile Tulcei se prelungesc spre sistemul lagunar Razin-Sinoe prin intermediul unei zone mai domoale, cunoscută în literatura de specialitate cu numele de Prispa Agighiol.

1.3 Încadrarea administrativă

Orașul Tulcea este situat în Nordul județului Tulcea, în același timp reprezintă și reședința județului Tulcea. Este situat în regiunea administrativă Dobrogea, situată în cadrul României.

1.4 Limite și vecini

Orașul Tulcea se învecinează cu următoarele localiăți: comuna Ceatalchioi în Nord, comuna Nufăru în Sud-Est, comuna Mihail Kogălniceanu în Sud, comuna Frecăței în Sud-Vest, comuna Somova în Vest.

2. Elemente de geologie

Geologic vorbind, peste fundamentul de granite, cuarțite și conglomerate dure se așterne o stivă groasă de sendimente mai tinere. Această unitate, cunoscută și sub numele de unitate de orogen nord-dobrogeană, a suferit o ușoară înălțare recentă, în ultima fază a orogenezei alpine, energia de relief și aspectul contrstând evident cu Podișul Casimcei.

În structura geologică a Orogenului Nord-Dobrogean se distinge și unitatea de Tulcea. Acesteia i se atribuie valoarea de pânză, cuvergență Nord-Esică. Aceasta este șariată peste Depresiunea Pre-Dobrogeană. (Planul de Dezvoltare Durabilă al Municipiului Tulcea, pag. 62)

3. Relieful

Orașul Tulcea este situat în unitatea de relief numită Podișul Dobrogei, în subdiviziunea numită Dealurile Tulcei. Această unitate de relief s-a format în orogeza hercinică.

Teritoriul orașului Tulcea se află așezat în concavitatea formată spre sud, de un foarte strâns cot al Dunării și este încadrat, către est și vest, de două promontorii, care reprezintă termințiile nordice ale unor culmi deluroase prelungi. Aceste două cuni, împreună cu un aliniament de dealuri înalte, situat spre sud, închid pe trei laturi bazinele hidrografice și torențiale ale unor mici văi.

Printr-o astfel de poziție, municipiul Tulcea este situat, pe de o parte, în aria depresionară formată din interferența dintre Dunărea maritimă și Delta Dunării și, pe de altă parte, în Podișul Dobrogei de Nord, o regiune geografică foarte diferită de primele două, prin structura geologică, altitudine, geneză și aspectul reliefului.

Teritoriul administrativ se extinde pe dealurle din jur, cuprizând și o parte din culmile și vesrsanții acestora. Cele șapte colie cu altitudini reduse 100-200 de metri care circumscriu orașul Tulcea, reprezintă de fapt, cele mai vechi formațiuni geologice ale Europei (Hora Țepe la NE, Dealul Carierei la SE, Dealul Mare la S și Dealu Taberei). (http://www.primariatulcea.ro/)

Img. 1 –Monumentul Tulcei, situat pea cea mai înaltă unitate de relif din municipiu

4. Climă

Clima municipiului Tulcea este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Iarna se face simțit aerul artic, de nord, care produce scăderea temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 40,3°C, iar minima a fost de -26,8°C in anul 1948. Temertura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din țară, fiind de 10,8°C.

Precipitațiile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunării sunt în medie la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximile de 15.000-16.000 mc/s.

Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre nord-est (18,3%), urmate de cele dinspre nord-vest (17,1%), est (15,2%) și nord (13,1%), cu viteze medii anuale cuprinse între 0,8 și 5,3 m/s. În timpul verii, în condiți de stabilitate atmosferică, se manifestă o circulție termică locală a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) si brizei de uscat (noaptea). (http://www.primariatulcea.ro/)

Tab. 1- Valori medii anuale înregistrate la stația meteo în perioada 2007-2011, sursa: Centrul Meteorologic Regional Dobrogea

5. Hidrografie

Apele subterane ale orașului Tulcea intră în aria de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Frecvența de monitorizare este de două analize pe an pentru corpurile de apă subterană-freatică. Cel mai important corp de apă subterană freatică din municipiul Tulcea este RODL01-TULCEA.

Singura apă curgătoare care se află în aria municipiului Tulcea este un braț al fluviului Dunărea.

Singurele ape stătătoare din municipiul Tulcea este un lac atropic, care poartă denumirea de Lacul Ciuperca. Aceata este un lac aflat intr-un spațiu de agrement, având un rol prioritar de pescuit și Lacul Zaghen. (Planul de Dezvoltare durabilă al municipiului Tulcea, pag. 90)

Img. 2- Lacul Ciuperca

Img. 3 –Fluviul Dunărea

6. Vegetație și fauna

Vegetația este compusă din trei categori: vegetație acvatică reprezentate prin plante hidrofile submerse ( care și-au fixat rădăcinile în nămolul lacului Zaghen-broscărița, mărarul, bradisul, coada calului, ciuma apei) și plante cu frunze plutitoare ( nufăr alb, nufăr galben, iarba broștelor, broscărița, mătasea broștei și alge), vegetație palustrică specifică sectoarelor mlăștinoase predominate de stufăriș format din stuf, plaur, papură, pipirig și rogoz, vegetația de uscat este reprezentata de pădurile de lunci constutuie de sălci, plop canadian și arțar american, de pădurile de amestec compuse din gorun și cer, uneori cu amestec de tei, fag, paltin, precum și din pajiști reduse ca suprafață. De asemenea, mai sunt semnalate câteva specii protejate de plante-ca de exemplu: Achillea coaretata și Rosa turcica.

Fauna este reprezentată prin animale precum mamiferele reprezentate de liliac, popândău, vidră, lup, nurcă, dihorul de stepă și păsări sedentare, dar și de păsări migratoare. Ihtiofauna este reprezentată de pești autohtoni (crapul, somnul, șalăul, știuca, carasul, obletul), precum și prin pești migratori ce se reproduc în Dunăre (nisetrul, morunul, cega și scrumbia). (http://www.primariatulcea.ro/)

Img. 4 –Parcul Ciuperca

7. Solurile

Principalele tipuri de sol în orașul Tulcea sunt: cernoziom brun-roșcat, teritoriul ocupat de acesta este folosit în principal la pășunat; aluviale, în condițiile unui managemen adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gamă largă de culturi pentru teren uscat, dar din cauza climei uscate fără irigații producțiile sunt mici și foarte mici; löess prăfos-argilos-galben-cafeniu cu humus de 30-40 cm grosime, existent pe zonele colinare din sudul extravilanului orașului Tulcea; loess remaniat-prăfos argilos cu humus erodat sau de grosime sub 10 cm, existent în zonele construite; sol stâncos, lipsit de humus, amestecat cu fragmente de roci tari predominat calcaroase.

În zona dealurilor Tulcei solurile prin varietatea și fertilitatea lor juacă un rol foarte important pentru dezvoltarea ternerilor agricole. (Planul de Dezvoltare Durabilă al Municipiului Tulcea, pag. 135)

8. Populația

Istoricul locuirii

Orașul este menționat pentru prima dată în documnete de Diodor din Sicilia în secolul al III-lea înainte de Hristos, sub numele de Aegyssus.

Izvoarele arheologice, ca și cele cartografice sau epigrafice de mai târziu, susțin că teritoriul orașului Tulcea a fost habitatul unor comunități stabile care au evoluat și s-au dezvoltat din preistorie și până în zilele de astăzi.

După luptele din anii 12-13 după Hristos, cetatea Aegyssus a fost cucerită de romani, aceștia au reconstruit-o după tehnica și arhitectura lor.

Din anul 1416, otomanii controleză Dobrogea, orașul Tulcea devenind Hora-Tepe, numele orașului ne este consemnat în documente destul de târziu, consulul Andrei Taranowski scrie în jurnalul lui de călătorie “ De la Chilia am navigat în sus pe Dunăre…și am ajuns la un orășel cu numele de Tulcea”.

În 1595, Tulcea este consemnată și în harta lui Paulo Georgici, iar marele cărturar turc Evlia Celebi e cel ce vorbește despre Tulcea ca fiind un oraș cu 600 de case locuite de valahi.

Războiul de independent 1877-1878 a pus capăt a cinci secole de dominație otomană care ainfluențat viața etnografică și cultura locală. Din 14 noimbrie 1878 Dobrogea intră sub guvernarea Statului Român, orașul Tulcea devenind reședința administrativă a județului omonim. (http://www.primariatulcea.ro/)

Evoluția numărului de locuitori

Statisticile arată că populația este în scădere, iar trendul descendent se menține și pentru distribuția populației în funcție de gen. Se poate remarca faptul că populația de sex feminin este în mod constant mai numeroasă decât cea masculină.

Îmbătrinirea accelerată a populației în contextul crizei financiare a șomajului și a insecurității locurilor de muncă accentuează vulnerabilitatea anumitor gospodării. Riscul de sărăcie este într-o mai mare măsură ridicat pentru gospodăriile tineri și vârstnice.

Mortalitatea, ca fenomen demografic, este influențată de o serie de factori ecologici, sociali și economici. (http://www.primariatulcea.ro/)

Fig. 1- Evoluția demografică a municipiului Tulcea în perioada 1912-2011, sursa: Direcția Județeană de Statistică Tulcea

8.3.Structura populației

-pe etnie: majoritatea locuitorilor sunt români (90%), principalele minorități sunt cele de ruși-lipoveni (6,4%), rromi (0,9%), turci (1,13%), pentru 10,53% din populație apartenența etică nu este recunoscută.

Tab. 2-Etniile din municipiul Tulcea, Direcția Județeană de Statistică Tulcea

-pe religii: din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,92%), dar există și minorități de mulsumani (1,32%) și otodocși de rit vechi (1,3%), pentru 10.57% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. (http://www.primariatulcea.ro/)

-pe structură de vârstă și sexe:

Tab. 3- Populația pe grupă de vârstă și sexe în municipiul Tulcea, sursa: Direcția Județeană de Statistică Tulcea

Așezările umane

Orașul Tulcea are o rețea rutieră organizată în sistem semicircular din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitățile teritoriului intravilan.

Img. 5 –Strada Isaccea

Img. 6 –Strada Babadag

Resurse naturale

Resurse naturale de sol

Resursele naturale regenerabile sunt diversificate dar limitate. Dintre acestea, cele mai importante sunt: resursele de apă, solul, pădurile, fauna și flora, energie eoliană. În apropierea orașului Tulcea reprezentative sunt terenurile arabile, viile și grădiniile.

Energia eoliană este bine reprezentată în orașul Tulcea. Folosită foarte puțin în trecut, în prezent atrage atenția unor investitori cu potențial economic mare. Potențialul energetic eolian a început să fie valorificat prin derularea unor investiții de construire de parcuri eoliene

Resursele naturale de subsol

Sunt reprezentate prin roci de construcții și alte substanțe minerale utile exploatate timp îndelungat sunt departe de afi epuizate constituind perspective de exploatare interesante. Rociile de construcții reprzentate de roci vulcanice de natură porfirică și granite sunt prelucrate în vederea obținerii de cliburi și nisip.

Agricultură

Agricultura are o importanță deosebită pentru municipiul Tulcea. Productivitatea agriculturii în perimetrul orașului este inferioră medii naționale. O explicație pentru aceste decalaje constă în ariditatea crescută a zonei, fapt ce reliefează importanța unor sisteme de irigație funcționale. De asemenea, regimul de propietate și gradul de fărămițare a explotațiilor agricole joacă un rol important în acest domeniu. Cea ma importantă ramură a agriculturii în această zonă o constituie viticultura. Podgoriile aferente municipiului Tucea sunt certificate la nivel național. De asemenea, municipiul are și un potențial ridicat pentru dezvoltarea pisciculturii și avaculturi. (http://www.prefecturatulcea.ro/)

Industrie

În municipiul Tulcea activitățile industriale se desfășoară pe două platforme de est și de vest. În prezent unitățile industriale care absorb cea mai mare parte a forței de muncă în municipiu sunt: industria neferoasă, industria navală și industria metalurgică, toate fiind situate in partea de vest.

Întreprinderile industriale tulcene, situate în centrele urbane produc traulere pentru pescuit, vase dormitor, alumină și feroaliaje, cărămizi refractare, mobilă, confecții, cherestea, conserve de pește, preparate din carne și lapte, băuturi alcoolice, panificație și etc.

În județul Tulcea au foat autorizate zece cariere pentru exploatarea pietrei pentru construcții. Este vorba de exploatările miniere de la Măcin, Greci, Turcoaia, Cerna, Bididia, Somova, Isaccea, Luncavița, Denistepe și Bașchioi. Conform estimărilor din aceste cariere pleacă zilnic spre șantiere mii de tone de rocă. În cadrul economiei județului Tulcea se evidenîializează pescuitul și piscicultura, a căror producție se realizează atât în apele Dunării, din lacurile deltaice și litorale,din Marea Neagră, cât și din pepinierele piscicole de la Sarinasuf, Calica, Obretin, Știpoc și altele.

Principalele produse industriale sunt: alumină și reparații navale, confecții textile, feroaliaje, produse magneziene, calcar și piatră de construcție, produse ale industriei alimentare, mobilier.

Cel mai mare număr de salariați este cuprins în indusrie 13804 persoane. Agenții reprezentativi pentru județul Tulcea: STX RO OFFSHORE TULCEA S.A. (construcții de nave și structuri plutitoare), TABCO-CAMPROFIO S.A.(fabricarea produselor din carne), S.C. CARNIPROD S.A. (fabricarea produselor din carne), S.C. FERAL S.R.L. ( producție de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje), S.C. CORAL S.R.L. ( lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale), S.C. DELTACONS S.A. (construții de clădiri), S.C. FIL-CONSTRUCT S.R.L (lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale), S.C. TREMAG S.A. (fabricarea de produse refractare), S.C. DELTANAV S.A.( depozitări), S.C. CONFECȚIA S.A. ( fabricarea de articole lenjerii de corp), S.C. ALUM S.A.( matalurgia aluinului). (Planul de Dezvoltare Durabilă al Municipiului Tulcea, pag. 205)

Servicii

13.1.Comerț:

Orașul Tulcea a fost un spațiu prielnic pentru schimburile comerciale încă din cele mai vechi timpuri-o importanță deosebită având-o amplasare orașului pe malul drept al Dunării. În perioada medievală, deși majorietatea locuitorilor se ocupau cu agricultura, viticultura, creșterea animalelor, piscicultura, Tulcea medievală a construit și un important centru de desfacere a produselor de import.

Prin prezența portului, orașul Tulcea are legatură cu marele orașe ale lumii. Acest lucru fecilitează asigurarea de materii prime necesare dezvoltării economice a municipiului. Tot odată prin inermediul portului pot fi exportate produsele finite rezultate în urma prelucrării materiilor prime. (http://www.prefecturatulcea.ro/ )

Img. 7–Portul Tulcea

13.2.Sercicii financiar-bancare

Municipiul Tulcea dispune de o varietate de servicii bancare. Aici sunt prezente majorietate firmelor bancare renumite din țară, dar și din străinătate: BRD, BCR, Raiffeisen Bank, Cetelem. BT, Opta Bank. ING Bank etc.

13.3.Servicii publice

Activitățiile S.C. Servicii publice S.A. Tulcea: precolectare, colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase, deșeurile menajere cu excepția celor cu regim special, sortarea deșeurilor municipale, gestionarea animalelor fără stăpân, măturatul, stropitul și întreținera cailor publice, curățatul și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea acestora pe timp de polei sau de gheață, colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice și agenți economici, salubrizarea și întreținerea spațiilor verzi ale parcurilor din municipiul Tulcea și a stadianelor (Delta și Cozma Zait). Regimul de lucru este permanent, zilnic, 8 ore/zi. (http://www.prefecturatulcea.ro/)

În municipiul Tulcea există patru universități, 11 licee, 13 școli generale și 24 de grădinițe. Principalele lecee din oraș sunt: Colegiul „Brad Segal”, Colegiul Economic „Delta Dunării”, Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Colegiul Dobrogean „Spiru Haret”.

Tab. 4- Numărul copiilor în structurile de învățământ în municipiul Tulcea în anul școlar 2014-2015, sursa: Anualul Statistic al Județului Tulcea 2015

Img. 8-Liceul „Spiru Haret”

De asemenea, în Tulcea există și un teatru-“Jean Bart”și totodată se află și cel mai mare acvariu din România.

În municipiul Tulcea funcținează în rețeaua sanitară: Spitalul de Urgență Județean Tulcea care este cel mai important spital, dotat cu un serviciu de ambulanță dotat cu aparatură medicală modernă, în afară de acest spital mai sunt: Spitalul de Oncologie, Spitalul de Dermatologie, Spitalul de Boli Mintale și Spitalul de Boli Infecțioase.

Tab. 5-Numărul centrelor medicale din municipiul Tulcea, sursa: Direcția Județeană de Statistică Tulcea

13.4.Transporturi

Orașul Tulcea are o rețea de transport în comun de autobuze exploatată de S.C. Transport public S.A. Principala linie de autubuz este linia 1, însă există mai multe linii de autobuz ce acoperă tot orașul. Numărul autobuzelor variază în funcție de numărul călătorilor. De asemenea, operatorul de transport local efectuează și transport spre localitățile limitrofe.

Îm Tulcea există mai multe companii de taxi: Taxi AS, Taxi Prima, Taxi Athos, Taxi Oni, Taxi Delta. De asemenea în Tulcea există două gări: Tulcea Mărfuri și Tulcea Oraș. Aceasta din urmă este cea mai importantă și este capătul liniei 804, ce leagă Tulcea de Medgidia.

Municipiul Tulcea dispune și de un aeroport: Delta Dunării Tulcea.

Legăturile maritime sunt către Sfântul Gheorghe, Sulina, Chilia, Periprava.

Servciul Public de Siguranță Publică-în acest domeniu s-au făcut pași importanți prin înființarea Poliției Comunitare, carea are următoarele atribuții: asigură paza obiectivelor și a bunurilor de ineteres public și privat, previne și combate încălcarea normelor legale privind curățenia localităților și comerțul stadal, asigură îsoțirea și protecția reprezentaților primăriei și al altor persoane cu funcții în instituțile publice legale, participă la asigurarea fluenței traficului rutier etc.

Img. 9- Gara Tulcea Oraș

13.5.Turismul

Statutul de Rezervație Naturală și preponderența mediului acvatic conferă o specifitate deosebită municipiului Tulcea. Frumusețea și diversitatea, bogăția și varietatea vestigiilor arheologice și a monumentelor istorice conferă unicitate orașului Tulcea. Acesta prezintă un potențial de dezvoltare a activităților turistice, datorată apropierii de Rezervația Naturală Biosfera Delta Dunării care deține resurse turistice naturale și antropice.

Turismul reprezintă un deziderat pentru dezvoltarea sustenabilă viitoare a orașului Tulcea și constituie o prioritate pentru Adinistrația Publică Locală. În cadrul primăriei municipiului Tulcea iși desfășoară activitatea Centrul de Informare Turistică Tulcea.

Principalele obiective turistice sunt: Centrul Muzeal Ecoturistic “Delta Dunării”- aici sunt prezentae cele mai importante specii de floră și fauna caracteristice zonei, Muzeul de Istorie și Arheologie – expune un patrimoniu arheologic numerous, aproximativ 90 de mii de piese, Muzeul de Artă Tulcea – deține numeroase colecții de picture, sculptură, icoane, grafică, artă decorative și oriental și plăci de gravulă, Muzeul de Etnografie și Artă Populară – adăpostește numeroase expoziții temporale de creație și obiceiuri populare tradiționale specific Dobrogei și întrgi țări, Catedrala Sfântului Nicolae – monument de arhitectură românescă. (http://www.primariatulcea.ro/)

Evenimentele semnificative care aparțin sau sunt găzduite de municipiului Tulcea sunt: Festivalul Internațional de Folclor al Copiilor „Peștișorul de Aur”, Festivalul Internațional al Dunării care se desfășoară doar în anii impari deoarece în anii pari se desfășoară în Germania la Ulm, Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23” care organizeză Festivalul Internațional al Bărcilor cu Vâsle „Row-mania”, Săptămâna Filmului Interetnic – desfășurată anual în luna iulie, Festivalul Filmului „Pelican”.

Zonele principale de agrement în municipiul Tulcea sunt: faleza, Parcul Ciuperca, Monumentul Independenței, Piața Civică, Parcul Personalităților și Parcul Veolia.

Traficiul de croazieră pe Dunăre reprezintă o importată sursă de valorificare turistică în zonă. Cele mai importante Hoteluri sunt: Hotelul Delta de 3 și de 4 stele, Hotelul Egreta, Hotelul Europolis, Hotelul Select, Hotelul Esplanada, Hotelul Rex, Hotelul City.

Tab. 6-Numărul structurilor de cazare din municipiul Tulcea, sursa: Direcția Județeană de Statistică Tulcea

Img. 10–Hotel Esplanada

Img. 11 –Hotel Select

Img. 12 –Hotel Egreta

Img. 13 –Hotelul Delta de 3 și de 4 stele

Concluzii

Tulcea este un municipiu din cadrul României esnțial în deosebi pentru potențialul turistic ridicat-reședința de județ în care include Rezervația Naturală Biosfera Delta Dunării. În acestă arie se pot observaanumite regrese, în special la: industrie, comerț-după perioada comunistă s-au închis: Fabrica de pește-un simbol al industriei al acestui oraș, Fabrica de Bere, fabricile de confecții-a scăzut comerțul, a scăzut și economia locală; demografie, agricultură. Se înregistrează câteva creșteri ușoare la nivelul educației, securității populației și în domeniul sanitar.

Bibliografie

Acasa

http://www.prefecturatulcea.ro/

Direcția Județeană de statistică Tulcea

Centrul Meteorologic Regional Dobrogea

Google Earth