Studiul Geografic al Municipiului Campulung

1. INTRODUCERE

2.ISTORICUL CERCETĂRILOR

3.AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

2.1.Poziția geografică

2.2.Localizarea geografică

4.CADRUL NARTURAL

3.1.Relieful,element fundamental în specificul geografic al orașului Câmpulung

3.1.1 Evoluția reliefului și particularitățile geologice ale teritoriului

3.1.2 Adâncimea și densitatea fragmentării reliefului

3.1.3 Configurația Depresiunii Câmpulung

3.1.4 Relieful fluvial (lunca,terasele,versanții Râul Târgului

3.2 Particularităși climatice

3.2.1 Factorii genetici:radiația solară,relieful,circulația generală a atmosferei

3.2.2 Precipitațiile atmosferice

3.2.3 Vânturile

3.2.4 Alte fenomene meteorologice specifice

3.3 Hidrografia

3.3.1 Râul Târgului-caracteristicile hidrologice (evoluția debitelor și a nivelurilor, debite maxime minime, frecvența inundațiilor

3.3.2 Lacurile

3.3.3 Apele subterane

3.4 Particularităi geografice

3.4.1 Vegetația

3.4.2 Fauna

3.4.3 Solurile

3.5 Probleme privind protecția mediului înconjurător

3.5.1 Sursele de poluare și gradul de poluare

4.Elemente istorico-geografice

4.1 Perioada antică

4.2 Perioada feudală (1300-1821) dezvoltarea economico-socială

4.3 Perioada modernă și contemporană

4.4. Perioada comunistă 1948-1989

4.5 Perioada acutală(1989-2009

5.Populația

5.1.Evoluția numerică

5.2.Miscarea populației. Naturală și migratorie>

5.3. Distribuția spațială a populației

5.4. Strcutura populației

6.ECONOMIA

6.1 Zonele funcționale

6.1.1 Funcția industrială

6.1.2. Funcția comercial

6.1.3 Funcția Agricolă

6.1.4 Funcția politică

6.1.5 Serviciile și funcția culturală

6.1.6 Căile de comunicație și transporturile

6.1.7 Funcția turistică

7. Infrastructura.Particularități urbanistice

7.1..Fizionomia urbană

7.2.Factori fizico-geografici

7.3. Structura urbană

7.4.Textura orașului

7.5.Profilul urban

7.6 Planul orașului

8. Ananaliza SWOT de dezvoltare durabilă și protecția mediului înconjurător

9.Bibliografie

INTRODUCERE

“Studiul orașelor constituie, în prezent, una din principalele preocupări ale geografilor și specialiștilor din cele mai variate domenii. Acest interés sporit rezultă din cerințele actuale de cunoaștere și dezvoltare a unui domeniu care a stat mai puțin în atenția specialiștilor și care în momentul de față are o însemnătate practică deosebită.Atât pe plan național, cât și pe cel internaționl orașul solicită răspunsuri eficiente la o multitudine de problema ale dezvoltării sale actuale cât și ale perspectivei vieții în mediile urbane.” (V.Cucu., Orașele României.,)

Orașul Câmpulung reprezintă pentru mine locul unde mă regăsesc, atât ca un fost locuitor pe aceste meleaguri, atras de amintiri diverse și de familia ramasă aici, cât și ca un viitor geograf care a dorit să exprime în lucrarea de față aspecte din viața noastră, a câmpulungenilor, „oamenilor de sub munte”, trecute, prezente și viitoare.

Făcând legătura între observațiile de teren, materiale bibliografice și cartografice, date statistice și materiale ilustrative, trecute prin filtrul interpretării geografice, lucrarea urmărește să pună în evidență rolul municipiului în cadrul județului și al regiunii, evoluția în timp și spațiu a acestuia, punând accent pe elemente precum poziția geografică, cadrul natural, populația, economia și urbanistica.

Pentru realizarea acestei lucrării am efectuat etapele principale:documentare, cercetare, redactare, metode de analiză, statistice și coelctare, în special de la Primărie, Institutul de Statistică al Județului Argeș, Biblioteca Orașului Câmpulung.

Încă de la începerea realizării acestui studiu, am beneficiat de îndrumarea devotată a domnului profesor universitar ……………………………………….., care m-a susținut în „momentele de cotitură” și nu numai.Aș dori să mulțumesc părinților pentru îndrumarea pașilor pe care mi i-ai călăuzit de-a lungul anilor pregătitori pentru o educație aleasă de care să fie mândri.De asemenea le sunt recunoscător domnilor profesori care au dat dovadă de răbdare și dedicție deplină asupra cunoștințelor pe care mi le-am dobândit.

ISTORICUL CERCTĂTORILOR

Chiar dacă nu i-au fost acordate titluiri speciale, despre orașul Câmpulung vom găsi tipărite unele descrieri în literatura geografică dar și în beletristică.

Studiile fizico-geografice privin zona subcarpatică sudică cuprind referiri despre oraș.Astfel, de acest spațiu s-au ocupat în detaliu: I.P Voitești, G.Murgeanu, O.Protescu, I.Băcănaru.Amănunte se pot găsi și în studiile geografice Fizica României elaborate de Valeria Velcea, Alexandru Roșu, Vintilă Mihăilescu.

Dacă din punct de vedere fizico-geografic lucrările sunt mai numeroase, cifra lor e mult mai mică în ceea ce privște cercetarea demografică și economică.Merită să amintim studiul efectuat de Ion Velcea în 1970: „Le systeme de production agricole du type muscele” , studiul „Aspecte ale repartiției teritoriale a industriei în județul Argeș „din anul 1961 făcut de Ion Băcănaru, precum și studiul „Les Rudari de muscel” din anul 1943 al cărui autor este Ion Chelcea.

Deasemenea câmpulung a fost subiectul de lucrări de doctorat realizată în anul 1978 de către Ion Ghinoiu cu titlul „Depresiunea Câmpulung Muscel, studiu de geografie și etnografie”.

În anul 1974 și 1980 au apărut la editurile Academiei și Sport-Turism două monografii ale Județului Argeș, în care este descris amănunțit și spațiul Câmpulungean.Pe lângâ aceste două monografii de județ, mai există 3lucrări cu caracter monografic ale orașului Câmpulung scrise de personalități de seamă ale culturii câmpulungene, în anii 1925, 1943 și 1974.

În beletrstică, este demn de remarcat că scriitorul Camil Petrescu plasează aproape întreaga acțiune a binecunoscutului roman „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” în câmpulung și împrejurimile sale.

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Fig.1 Poziția în cadrul județului

3.1 Poziția geografică

Poziția geografică a Câmpulungului favoriza stabilirea ușoară a unor relații cu statul maghiar, existau posibilitați de apărare in fața jafurilor tătărești, iar munții ofereau posibilitați de adăpost și apărare.

În prezent orașul are legaturi rutiere moderne cu Piteștiul (52km), Curtea de Argeș (48 km),Brașov (87 km), Targoviște (73 km).Are legaturi feroviare cu Bucureștiul (155 km) și Craiova prin stația CFR Golesti.

Coordonate geografice 25˚39’ long.E,45˚15’ lat.N,alt.578 m.

3.2 Localizarea geografică

Municipiul Câmpulung este situat în Nordul Județului Argeș, la poalele Masivului muntos Iezer-Papusa, în Depresiunea Câmpulung, fiind străbătut de la nord la sud de Râul Târgului.Orașul s-a dezvoltat de-a lungul mileniilor pe teresele inferioare ale acestui râu.

Orașul are altitudinea de 578 m în partea de sud și 610 m în partea de nord, fiind înconjurat de dealuri înalte:Mățău (1019 m),Cetățuia (873 m), Hodor (868 m) și Flămânda (714 m).Spre vest este mărginit de Platoul Grui și Dealul Ciocanu (855 m) care protejează depresiunea de vînturile dominante din această parte; în nord se află Dealul Măgura (894 m), munții Iezer (2462 m) și Păpusa (2361 m), iar la nord –est se află Mateiașul (1239 m).Localitatea se învecinează cu,comuna Lerești(localitate turistică), la est comuna Mioarele, fiind străjuită de cel mai înalt deal subcarpatic (Mățău 1019 m), iar la vest comuna Albeștii-de-Muscel, renumită prin cariera de piatră de construcții.

Din punct de vedere geografic, teritoriul pe care s-a dezvoltat orașul reprezintă trei mari avantaje:vecinătatea Culuarului Rucăr- Bran , condițiile de macroclimat ale depresiunii și amplasamentului pe limita dintre zona de munte și cea de deal, beneficiind și de un relief care a favorizat schimburile economice și culturale.În asemenea condiții , vegetația bogată și aerul curat au fost favorabile așezării umane aici.În acest teritoriu se intesecteza doua drumuri importante ale țării:

-drumul ce leagă Transilvania de Dunăre și trece prin Brașov și Pitești;

-drumul subcarpatic ce leagă Severinul de Brăila trecând prin Curtea de Argeș și Targoviște.

Așezarea orașului a influențat dezvoltarea acestuia și a contribuit la amplificarea unora dintre funcțiile sale cum ar fi cea politico- administrativă, cea comercială și cea culturală.Suprafața teritorial-administrativă este de 35,59 km².

Numărul relativ ridicat de locuitori alături de tenacitatea cu care se păstrează legăturile tradiționale între Câmpulung și satele muscelene sunt factori ce trebuie luați în considerare în studiul genezei orașului ca așezare orășeneasca.Ele oferă o poziție deosebit de favorabilă pentru schimburile de produse, datorită acestui fapt menținându-se și rețeaua de drumuri care leagă satele de oraș.

Apa care străbate orașul are un nume ce se referă la activitațile comerciale ale localitații:Râul Targului.Activitatea comercială din trecut era avantajată de vecinătatea culuarului Rucăr-Bran.

CADRUL NATURAL

Fig.2 Poziția fizico-geografică și împrejurimi

Cadrul natural în care s-a dezvoltat orașul sub dealurile Grui și Flămânda,cu Râul Târgului ce-l străbat longitudinal de la nord la sud, cu munții în apropiere, cu o climă lipsită de călduri și geruri mari, de vânturi puternice, i-a conferit de timpuriu faima de așezare turistică.

4.1.Relieful, element fundamental în specificul Orașului Câmpulung Muscel

3.1.1 Evoluția reliefului și particularitațile geologice ale teritoriului

Cele mai vechi roci de pe teritoriul orașului sunt șisturile cristaline care apar în Culmea Măgura de la limita nord-vestică a Câmpulungului.Ele aparțin cristalinului de Făgăraș respectiv Iezer și au luat naștere din roci sedimentare și eruptive care în orogeneza hercinică au fost supuse la presiuni și temperaturi ridicate și transformate astfel în roci cristaline cu aspect șistuos.În estul depresiunii între Piatra Mateiașului și Pravăț apare calcarul jurasic, evoluția specifică a reliefului calcaros, exploatarea pietrei pentru construcție și fabricarea varului fisurând puternic roca.Astfel, izvoarele care apar lacontactul șisturilor cristaline cu calcarul au un debit mare și caracter permanent.

Conglomeratele poligene se întâlnesc pe culmea ce separă Valea Argeșului de Râul Târgului, iar apa acumulată în straturile de conglomerate apare la suprafață sub forma izvoarelor cu debit persistent.Eocenul alcătuit la bază dintr-o gresie cenușie sau roșiatică, iar pe partea superioară din calcar galbe cu numuliți și enhinoderme este bine reprezentat.

Rocile oligocene fiind bogate în sulf au permis mineralzarea apelor freatice care apar sub forma izvoarelor pe teritoriul satelor Bughea de Sus, Suslănești, Cândești, iar pe teritoriul orașului se găsesc două izvoare cu apă sărată în cartierele Apa Sărată și Flămânda.

Conglomeratele miocene din zona Dealului Mățău fiind situate peste stratele argiloase oligocene au devenit „roca magazin” pentru apa freatică.Pânza freatică este orientată spre depresiune, prezintă un interes pentru aprovizionarea orașului Câmpulung cu apă potabilă.În depozitele cuaternare de pietriș se formează pânza freatică a cărui nivel hidrostatic se ridică de o parte și de alta a văilor în concordanță cu morfologia generală a reliefului.

Cuaternarul închide sedimentarea în Depresiunea Câmpulung păstrându-se în partea centrală a acestuia.Este alcătuit din depozite nesortate și lipsite de stratificație purtând numele de pietr Flămânda,cu Râul Târgului ce-l străbat longitudinal de la nord la sud, cu munții în apropiere, cu o climă lipsită de călduri și geruri mari, de vânturi puternice, i-a conferit de timpuriu faima de așezare turistică.

4.1.Relieful, element fundamental în specificul Orașului Câmpulung Muscel

3.1.1 Evoluția reliefului și particularitațile geologice ale teritoriului

Cele mai vechi roci de pe teritoriul orașului sunt șisturile cristaline care apar în Culmea Măgura de la limita nord-vestică a Câmpulungului.Ele aparțin cristalinului de Făgăraș respectiv Iezer și au luat naștere din roci sedimentare și eruptive care în orogeneza hercinică au fost supuse la presiuni și temperaturi ridicate și transformate astfel în roci cristaline cu aspect șistuos.În estul depresiunii între Piatra Mateiașului și Pravăț apare calcarul jurasic, evoluția specifică a reliefului calcaros, exploatarea pietrei pentru construcție și fabricarea varului fisurând puternic roca.Astfel, izvoarele care apar lacontactul șisturilor cristaline cu calcarul au un debit mare și caracter permanent.

Conglomeratele poligene se întâlnesc pe culmea ce separă Valea Argeșului de Râul Târgului, iar apa acumulată în straturile de conglomerate apare la suprafață sub forma izvoarelor cu debit persistent.Eocenul alcătuit la bază dintr-o gresie cenușie sau roșiatică, iar pe partea superioară din calcar galbe cu numuliți și enhinoderme este bine reprezentat.

Rocile oligocene fiind bogate în sulf au permis mineralzarea apelor freatice care apar sub forma izvoarelor pe teritoriul satelor Bughea de Sus, Suslănești, Cândești, iar pe teritoriul orașului se găsesc două izvoare cu apă sărată în cartierele Apa Sărată și Flămânda.

Conglomeratele miocene din zona Dealului Mățău fiind situate peste stratele argiloase oligocene au devenit „roca magazin” pentru apa freatică.Pânza freatică este orientată spre depresiune, prezintă un interes pentru aprovizionarea orașului Câmpulung cu apă potabilă.În depozitele cuaternare de pietriș se formează pânza freatică a cărui nivel hidrostatic se ridică de o parte și de alta a văilor în concordanță cu morfologia generală a reliefului.

Cuaternarul închide sedimentarea în Depresiunea Câmpulung păstrându-se în partea centrală a acestuia.Este alcătuit din depozite nesortate și lipsite de stratificație purtând numele de pietrișuri de Grui.

Studiile geologice au condus la concluzia că Depresiunea Câmpulungului s-a format prin scufundarea axială a depozitelor paleogenului getic dintre Râul Doamnei și Râul Dâmbovița.Originea tectonică a depresiunii este confirmată de faliile din nord și est,de anticlinalul Mățău-Ciocanu și de frecventele mișcări seismice înregistrate la intervale diferite de timp.

3.1.2 Adîncimea și densitatea fragmentării reliefului

Acest aspect constituie un indicator morfometric important în stabilirea completă a potențialului morfologic unei bune analize climatice și un scop turistic,cu următoarele particularitați:

-regiuniile montane ( Iezer-Păpușa) încadrează ansamblul valorii fragmentării reliefului la mai mult de 5km/km² până la mai puțin de 1,2 km/km²(Râul Târgului, Râul Bughea);

-sectoarele de maximă concentrare a rețelei hidrografice unde se prodce o dispersare a cursurilor de apă in toate direcțiile prinde valori de peste 5,2km/km².

-valori de 1,2-1,8 km/km² apar pe culmile montane mai joase (Vecarea, Ștriuțu, Dorișu) sau în vecinătatea Dealului Mățău, Ciocanu, Mărcuș;

-valori de 0,5-1,2 km/km² sunt în platoul Grui, partea de Sud a Depresiunii Câmpulung și Platoul Bilcești.

Indicele energiei reliefului exprimă în regiunea turistică a Câmpulungului modul diferențiat al pătrunderii în profunzime al eroziunii cu evidente diferențieri între zonele înalte și cele periferice.

În aceasta regiune geografică adâncimea fragmentării reliefului este încadrată într-o gamă de valori cuprinse între 1800 m/km² în partea mai înaltă (M.Iezeer, Vf.Păpușa, Dl.Mățău, Valea Berbeșa, Culmea Grădișteanu).

Fig. 3 Fragmentarea reliefului

3.1.3 Configurația Depresiunii Câmpulung

Configurația interfluviilor

În cadrul zonei Câmpulung analiza acestui parametru morfologic scote în evidență faptul că difernțierea pe teren și pe hartă a diferitelor categorii de interfluvii este corelată cu anumite tipuri de suprefețe morfometrice și de condițiile litologice.Astfel interfluviile cu aspect plat sunt caracteristice spțiului montan aferent:Plaiul lui Pătru, Culmea Bătrâna, iar pentru zona subcarpatică:Platoul Grui, Dealul Biluștilor și o parte din rama sudică a Depresiunii Câmpulung.Existența interfluviilor plate este bine marcată de extinderea pajiștilor alpine, prezența vegetației, care influențează mai constant bilanțul radiativ, distribuția aerului și nu permite instalarea fenomenului de ceață.Interfluviile plate ușurează activitatea turistică în special în zonele montane mai înalte, dar și regiuniile deluroase din jurul orașului, acestea fiind de cele mai multe ori locuri de popas,de odihnă sau pentru amplasarea taberelor de corturi.Cele mai bune puncte de belvedere din spațiul aferent zonei turistice se găsesc pe aceste tipuri de interfluvii(Culmea Portăreasa, Dealul Mățău, Culmea Bătrâna).

Forma rotunjită este condiționată într-o anumită măsură de existența unor versanți a căror modelare actuală (alunecările de teren,torențialitatea) tinde spre atingerea unui profil de echilibru dinamic, mai ales acolo unde valoriile medii ale energiei reliefului sunt mici și vegetația asigură o anumită stabilitate a pantelor (Dealul Ciocanu, M.Iezer).

Interfluviile rotunjite se grupează în jurul văilor afluente ale Râului Târgului ce coboară din M.Iezer, Bătrâna, Strâmtu, Dl.Ciocanu, Dl.Mățău.Acestea sunt în general acoperite cu vegetație forestieră și prezintă o influență climatică bună, dar din punct de vedere turistic, limitată, datorită perspectivei reduse și a pantelor accentuate.

Interfluviile cu aspect de creștere se dezvoltă în special în regiuniile mai înalte, care străjuiesc în partea de N depresiunea și orașul Câmpulung, acolo unde straturile geologice sunt cutate pe verticală din roci dure (micașisturi, gnaise, granit, cuarțit).Se remarcă în acest sens interfluviile de pe Muntele Văcarea, Crucea Ateneului.În timpul iernii, pe sectoarele înguste ale acestor interfluvii se formeză cornișe care se asociază cu bazele de formare ale avalanșelor, făcând ca aceste terase sa fie impracticabile prin gradul lor de periculozitate.

Depresiunea Câmpulung este o zonă de convergență a multor interefluvii, fiind de fapt partea joasă, către care aceasta coboară în trepte sau foarte lin, lucru ce favorizează scurgerea aerului rece de pe versanți și formarea inversiuniile de temperatură.

Configurația versanțiilor

Fig.4 Configurația versanților

Morfologia versanțiilor imprimă o serie de trăsături fizionomice de ansamblu ale reliefului Depresiunii Câmpulung și a regiunilor marginale.Un rol aparte în apariția și diversitatea acestora o constituie evoluția nmeroaselor văi: V.Unchiașului, V.Româneștilor, Vf.Pietroasa, Bughea, Râl Târgului, Argeșel, la care se adaugă afluenții acestora de gradul 1.Acțiunea acestor râuri este corelată cu particularitațile geologice și structurale ale teritoriului.

În cadrul depresiunii Câmpulung, caracterele morfologice dominante sunt redate de aspectul teraselor(în număr de 5 m), cele mai conturate fiindȘT1, T2, pe care se află cea mai mare parte a orașului și T5 (a Gruiului) unde se extinde treptat orașul și se conturează un spațiu industrial.Deasupra teraselor, versanții propiu-ziși se înscriu cu profile ale căror forme sunt în cele mai multe cazuri conexe.Gradul de fragmentare al versanțiilor se prezintă diferențiat în sectoarele și compartimentele altimetrice ale M.Iezer, Leaota, Păpușa, peste care se suprapune și un indice mai mare de acoperire cu vegetație.

Pantele

Caracteristica generală a declivității suprafețelor morfologice din Dep.Câmpulung și regiunile marginale (montane și subcarpatice), o constituie prezența aproape a tuturor categoriilor morfologice de pante ale căror valori unghiulare oscileză între 2-6˚ și 75-85˚.Această trăsătură complexă a decivității terenului își găsește explicația într-o serie de factori de natură regională cât și unele particularități de natură locală.

Suprafețe morfologice cu pante de 2-10˚ corespund vestului Depresiunii Câmpulung, podurilor de terase (R.Târgului,Bughea,Argeșel) sau suprafețelor de nivelare din teritoriul aferent:D.Mărcuș, Bilcești sau paltformele de eroziune din M.Iezer.

Cele ale căror se înscriu între 10-29˚ se grupează predominant în părțile marginale ale Depresiunii Câmăulung și pe ramura montană din nord, iar panta de 20-40˚ se concentrează predominant în părțile de est, nord și nord-vest, ele favorizând o durată mai mare a stratului de zăpadă și posibilitatea dezvoltării sperturilor de iarnă: M.Dobriașu, M.Strâmtu, Dl.Mățău.Între suprafețele hidrometrice amintite anterior și culoarele de vale(Cuca, Betriu, V.Argeșului), versanții prezintă valori unghiulare cuprinse între 40-60˚, fapt ce îngreunează posibilitățiile de acces ale turiștilor, cu pericole evidente de viscol, ceață, fenomene electrice, iar pe spațiile lipsite de vegetație, declanșarea avalanșelor.Este important de reținut acest mod de implicare a pantelor, dublat de un climat relativ nefavorabil, în valoarea produsului turistic, deoarece defavorizează cererea turistică.

3.1.4 Relieful fluvial

Fig. 5 Râul Târgului

În peisajul geografic al zonei Muscel, relieful fluvial dă o notă de personalitate acestuia, cu implicații deosebite și în domeniul climei și al activitățiilor turistice.

Rețeaua hidrografică rămâne pentru Depresiunea Câmpulung, orașul Câmpulung și zonele învecinate, un element esențial în modelarea reliefului.Pentru orașul Câmpulung relieful este creat în timp printr-o evoluție complexă a Râului Târgului,care este în strânsă legătură cu evoluția Carpaților și a spațiului subcarpatic.Râul Târgului este predominant transversal, având în talveg numeroase rupturi de pante, în special în sectorul montan.

Lunca slab devoltată în sectorul montan (cabana Voina, Valea Poienii, Pojorâta) are o extindere mai mare la Lerești și in spațiul orașului, unde este protejată de o serie de diguri, baraje și cascade.În general lunca este destul de netedă, separată de albia minoră.

O caracteristică importantă a teraselor Râului Târgului o prezintă dezvoltarea mai accentuată la sud de confluența cu Valea Râușorului, fiind bine conturate la Lerești și în Depresiunea Câmpulung.Aici, terasele mijlocii și inferioare au o extindere deosebită, prezentând suprafețe largi, puternic nivelate și bine însorite.Terasa de 10-15 m este în general o dezvoltare fragmentară până la Lerești, fiind foarte bine conturată în spațiul depresiunii Câmpulung, unde se grupează cea mai mare parte a amplasamentului urban.Terasa de 40-50 m , are o anumită dezvoltare, fiind mai bine conturată în partea stângă a văii.O caracteristică importantă a terasei este înclinarea destul de accentuată a podului.La Voina această treaptă este slab reprezentată, schițată doar în câteva puncte izolate, dar bine dezvoltată la Lerești și Câmpulung, unde este afectată de puternice procese de degradare.Terasa de 65-70 m altitudine relativă apare sub forma unor fragmente izolate în sectorul montan al Râului Târgului, dar cu pod larg și fruntea afectat de torențialitate, șiroaie și în unele locuri de alunecări de teren (Mărcușul, sectorul dintre V.Belea Bărbușa și confluența cu V.Romțneștilor).Terasa de 90-100 m (altitudine relativă) se întâlnește în părțile mai înalte ale culoarului de vale, având aspecte de umeri din sectorul montan, dar bine conturată pe partea dreaptă a râului în interiorul orașului (terasa Grui).

Terasele oferă condiții favorabile pentru dezvoltarea urbană a orașului Câmpulung, cât și pentru localitățile Lerești, Voinești prin suprafețele lor aproape orizontale, ferite de inundații, bine însorite cu un potențial climatic și hidrologic foarte bun.

Datorită pantei reduse și uniforme a Râului Târgului sunt frecvent folosite pentru amplasarea construcțiilor civile și industriale, a drumurilor și rețelelor stradale.

3.2.PARTICULARITĂȚI CLIMATICE

3.2.1.Factorii genetici

Depresiunea Câmpulung, situată în apopierea paralelei de 45˚ latitudine nordică este așezată în plină zonă temperată, fapt care determină o anumită radiație solară și un climat cu o variabilitate periodică de la vară la iarnă sau de la zi la nopate, dar, circulția generală a atmosferei imprimă culoarului depresionar variații neperiodice evidente în evidența zilnică a elementelor meteorologice (temperatură, precipitații, vînt, umiditate, nebuluzitate).Factorii menționați anterior contribuie la stabilirea trăsăturilor generale ale climatului, ceea ce conferă însă individualitate depresinunii Câmpulung în general și a orașului în special față de regimul climatic al teritoriului României este factorul geografic, prin componenta sa esențială și anume fizionomia reliefului (altitudine, orientarea versanților, fragmentarea reliefului etc.)

Fig.6 Repartiția temperaturii anuale în munții Iezer și Câmpulung

Radiția solară

Reprezintă cel mai important factor genetic al climei orașului Câmpulung.Radiația directă-observațiile actinometrice sunt mai recente la stația meteo Câmpulung și mai îndelungate la stația meteo Fundata, situată în culoarul Rucăr-Bran.În această situație pentru depresiunea Câmpulung, valorle au fost stabilite prin interpolare folosind hărțile speciale și observațiile stațiilor meteorologice mai îndepărtate(București,Brașov,Ploiești,Pitești) care au o permanență în domeniul observațiilor actinometrice.

Ținând cont de faptul că orașul se află la latitudinea de 45˚17’ la altitudine medie de 615 m, am constatat că iarna cele mai mari valori ale radiației directe sunt la orele 10-14 oscilând între 1,07cal.g./cm² și 0,93 cal.g/cm² (ora 14).Vara în schimb valorile radiației solare oscilează între 1,63.cal.g/cm²(ora 6) și 2.45 cal.g/cm²(ora14).Valorile menționate au fost calculate folosind datele de la stația Fundata și observațiile recente au fost efectuate la stația Cîmpulung.

Fig.7

Radiația difuză-altitudinea relativ mijlocie și calitatea bună a aerului fac ca radiația difuză să fie redusă minim la zilele însorite, iar creșterea accentuată în zilele umede încarcate cu valori de apă.

Radiația globală-observațiile asupra acestui parametru meteorologic, ca și asupra altor componente ale bilanțului radiativ sunt foarte puține, dar s-au folosit anumite metode indirecte pentru determinarea sa (a fost folosită formula Angsteom).Aceasta se prezintă astfel (Q+g)n=(Q+g)o'[1-(1-k)-n] unde:

(Q+g)n=radiația solară în funcție de nebulozitate

(Q+g)o=radiația solară ăn timp senin

K=coeficientul de transparență al norilor

N=nebulozitate totală

Folosind această formulă pentru stația meteo Câmpulung și ansamblul general al culoarului depresionar, am constatat că circulția aerului și reliefului au o importanță mare în distribuția teritorială a radiației solare reale.Astfel în partea de sud a orașului și pe Platoul Grui prezintă valori sporite.La Câmpulung valoarea anuală a radiației globale este de 114,15 cal/cm², iar la Rucăr, într-un spațiu mai înalt, cu un relief fragmentat și nebulozitate accentuată valoarea a fost de 102,2k cal/cm²/an.

Cele mai mari valori ale radiaței solare directe sunt în intervalul mai-august, unde valroile medii lunare sunt de peste 14 k cal/cm² (valoare maximă iulie 15,60 k cal/cm²) iar cele mai micii valori din intervalul noiembrie-februarie, când valorile calculate au fost mai mici de 5 k cal/cm² (valoarea minimă în decembrie 3,25 k cal/cm²).

Bilanțul radiativ-Valorile anale ale bilanțului radiativ sunt în teritoriul orașului Câmpulung și în zonele limitrofe pozitive, aproximativ de 60-65 k cal/cm².

Iarna însă bilanțul radiativ este negativ, în jur de -1,2 k cal/cm²/lună.Valorile mai mari fiind esfectul unui albedou pozitiv până în luna noiembrie, cu un maxim vara în luna iulie, de circa 10 k cal/cm²/lună.

Circulația generală atmosferei

Depresiunea Câmpulung, cu extinderea sa redusă ca suprafață se încadrează circulției generale a atmosferei spercifice teritoriului României, aflată sub influența a patru mari centrii abrici:anticiclonul atomic,marile ciclonale islandeze,anticiclonul scandinav și groenlandez.La interferențele lor, în luna ianuarie, teritoriul României și implicit orașul Câmpulung sub influența directă a anticiclonului siberian și indirectă a ariei depresionare sau mediteraneene.În luna iulie,Câmpulungul se afla într-un câmp baric mediu,între anticiclonul atomic și o depresiune sud-estică,cu gradienți orizontali foarte slabi.

Date preluate de la stația climatologică Câmpulung în intervalul 2004-2008

Aceste situații reprezintă o mulțime de situații sinoptice foarte variate, aflate într-o permanentă schimbare la intervale de timp, uneori foarte scurte.Din analiza unor hărți sinoptice,în care depresiunea Câmpulung apare ca o entitate geografică stabilă, corelată cu situția generală a situției barice din România,am constat următoarele:

la Câmpulung circulția vestică anuală este predominantă cu circa 28% în toate cele 12 luni;

circulația vestică are valorile cele mai ridicate în lunile: septembrie, noiembrie și decembrie, iar valorile cele mai reduse în lunile mai și iulie;

daca se însumeze la circulația vestică și valorile circulaței nord-est și sud-vest se obține pentru zona Câmpulung valoarea de 58%, ceea ce reprezintă o pondere remarcabilă a circulaței vestice.

Tipurile de vreme sunt determinate de anumite direcții ale circulaței generale a atmosferei și într-o strânsă legătură cu propietățile fizice și termodinamice ale maselor de aer.

În general, circulația vestică aduce în spațiul aferent Depresiunii Câmpulung mase de aer polare sau foarte rar, tropicale, maritime, care determină ierni blânde, precipitații frecvente, în mare lor majoritate sub formă de ploaie, laoviță și ninsoare pe spațiile înalte (Dl.Măgura,Dl.Mărcușului,Crețișoara,Mățău).În perioada caldă a anului gradul de instabilitate este pronunțat, rar aversele de ploaie fiind însoțite de puternice descărcări electrice (iulie,august).

Circulația polară determină scăderea dramatică a temperaturii aerului și influențează creșterea nebulozității și a instbilității, căderea precipitațiilor.

.Circulația tropicală determină la Câmpulung o vreme călduroasă atât iarna cât și vara, cu omare instabilitate la care se adaugă precipitații sub formă de averse și descărcări electrice vara, iar iarna vreme umedă închisă (în cazul circulației troăicale maritime) și cu timp frumos, călduros în cazul circulaței tropicale continentale.

3.2.2 Precipitații atmosferice

Precipitațiile atmosferice reprezintă un element meteorologic mult mai instabil decât temperatura aerului.Chiar dacă și în cazul acestora altitudinea și circulția maselor de aer au rolul determinant, abaterile sunt mult mai numeroase decât în cazul temperaturilor, iar variațiile în timp și spațiu sunt dependente de circulația atmosferică și de formațiunile barice dominante.Analiza se bazeaza pe datele oferite de stțiile meteo: Câmpulung, Rucăr și pe posturile pluviometrice de la Bilcești, Cetățeni, Voina.În repartiția geografică a precipitațiilor, constatările mele au fost următoarele:

-se observă o creștere a precipitațiilor cu altitudinea până la nivelul de 1800-2000 m, iar mai sus precipitațiile scad ușor;

-precipitațiile atmosferice sunt mai mari la posturile pluuviometrice din partea de vest a depresiunii Câmpulung și mai mici la posturile pluviometrice din est.Astfel la postul Voina media este de 988,5 mm/an, iar la Cetățeni de 825 mm/an.

Fig.8 Inundație în oraș

Analizând harta cu precipitațiile medii anuale apar următoarele constatări:

-în cea mai mare parte a depresiunii Câmpulung precipitațiile medii anuale sunt de 700-800 mm/an (media multianuală la Câmpulung fiind de 749 mm/an-stația Grui);

-rama depresiunii Câmpulung este încadrată de izohietele de 800-900 mm/an care se prelungesc apoi tentacular pe culoarele de vale ale Râului Târgului, Bughea, Dâmbovița;

-izohietele de 900-1000 mm/an încadrează poalele muntelui și D.Ciocanu, Mățău, Ciuha Mărcușului cu prelungiri pe Valea Dâmboviței și culoarul Dragoslavele-Rucăr-Bran.

În luna ianuarie regimul anticiclonic sau norii stratiformi determină precipitații reduse.Astfel, la Câmpulung în ianuarie media precipitațiilor este de 41,1 mm, iar cea mai mică valoare a fost înregistrată și calculată pentru luna februarie de 39,3 mm.

În luna iunie, luna cea mai ploioasă, ploile advective și convective însumează cele mai mari precipitații.Cea mai mare parte a Depresiunii Câmpulung este încadrată izohietele de 100-120 mm, iar zonele marginale de izohietele de 120-140 mm.

Cantitatea maximă de precipitații căzute în 24 ore este un parametru metorologic ce reflectă pentru zona analizată o mare instabilitate a ploilor.Aceste precipitații au caracter de adverse și se produc pe suprafețe relativ restrânse.Efectul lor poate fi rapid și evident (inundații, alunecări de teren, și chiar asupra dotărilor și circulaței turistice din zonă).Astfel la Câmpulung cantitatea maximă de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 140,7 mm/24 h la 25 iunie 1937.Numărul anual al zileleor cu ninsoare este repartizat în depresiunea Câmpulung și regiunile limitrofe în intervalul noiembrie-martie.În general zăpada este prezentă sub forma unui strat compact care acoperă solul cu grosimi variabile aproximativ din luna noiembrie și drează până în marie.Astfel la Câmpulung durata medie a stratului de zăpadă este de 53 zile, cu valoarea maximă în luna ianuarie (18 zile) iar cea minimă în luna octombrie (0,2 zile).

3.2.3.Vânturile

Pentru Depresiunea Câmpulung și spațiile limitrofe vântul este cel mai instabil element meteorologic din clima acestei zone.Relieful variat și orientarea diferită față de mișcările generale ale maselor atmosferice reprezintă elemente naturale de bază în dirijarea curenților de aer locali.

Fig.9 Roze anuale ale vânturilor

Direcția vântului este un element meteorologic important pentru că are o distribuție neuniformă în condițiile locale de relief la care se implică și configurația orașului Câmpulung.Astfel, la Câmpulung direcțiile dominante ale vântului sunt NE și SV fapt determinant de deschiderea joasă de la Mateiaș a Culoaruli Depreiunii Rucăr-Bran.Pe parcursul unui an vânturile ce bat din direcția NE reprezintă 13,2%, iar cele SV ,9.2%.Cea mai redusă frecvență a vânturilor în Depresiunea Câmpulung este de 16,1% din NE în luna mai.

Cea mai mare frecvență o au vânturile cu viteze curpinse între 0-1m/s (circa 70%), iar cele mai mici, vânturile cu viteze peste 30 m/s(0.10%).Cea mai mare viteză a vântului s-a înregistrat în anul 2006 când pe Platoul Grui și Dl.Măgura a depășit 100m/s, iar pădurile din vecinătate au fost doborâte și acoperișurile caselor distruse.

3.2.4 Fenomene meteorologice

În timpul anului prezența unor mase de aer cu caracteristici fizice diferite ca și schimbările energetice, dintre acestea și suprafața activă, face posibilă desfășurarea diverselor procese meteorologice.Ele au consecințe diferite asupra activităților economice (îndeosebi agricole).

Ceața se asociază sezonului rece și cu lunile de trecere spre și dinspre vară.Fenomenul nu are repartiție regulată fiind influențat de strcutra orografică, dinamica locală a proceselor meteorologice și activitățile industriale.Ceața apare mai frecvent în orele de dimineață când temperatura aerului are valori mai mici, umezeala relativă este mai ridicată și concentrația impurităților este maximă.

Roua este unu din cele mai timpice fenomene alea sezonului cald, când vaporii de apă condensează la sol în nopțile senine, fără vânt ca urmare a unei radiații nocturne intense,deci a răcirii soluilui și a stratului de aer din văcinătate.La stația Câmpulung numărul mediu al zilelor cu rouăă este de 149, gradientul vertical fiind de aproximativ 3,3 zile la 100 m altitudine la înălțimi de peste 800-1000m și de 7zile/100 m în părțile joase ale Depresiunii Câmpulung și al Văilor Bughea, Raul Târgului, roua este mai bogată și mai persistentă, valorile cele mai mari se înregistrează între lunile iulie și octombrie (18-20 zile) valorile maxime fiind în septembrie (23 zile).

Fenomenele din sezonul cald sunt reprezentate de oraje majoritatea de natură frontală însoțite de căderi de grindină.

Bruma este un fenomen legat îndeosebi de producerea înghețurilor timpurii și târzii, deosebit de păgubitoare pentru diversele culturi fiind brumele care se produc în septembrie, octombrie sau aprilie, mai.În unii ani chiciura se înregistreză în lunile din sezonul rece,similar fiind și poleiul care are frecvență mare în decembrie și ianuarie.

Fig.10 Repartiția temperaturii anuale ale aerului

3.3 HIDROGRAFIA

Masivul Iezer-Păpușa poate fi privit ca un imens”castel al apelor”.De aici se formează râuri , firave la început, Dâmbovița prin componența sa sudică-Olticul, Râul Târgului, Argeșelul, Bratia și Bughea.Toate se adună, una câte una vărsându-se apoi în Argeș, lângă Pitești.

Orașul Câmpulung-Muscel este străbătut de la nord la sud de Râul Târgului, denumirea acestuia venind de la activitățile comerciale ale localității desfășurate în evul mediu.

3.3.1.Râul Târgului izvorește de sub Vârful Păpușa la o altitudine de 2050 m, format fiind din numeroase păraie alpine, din care mai viguros se menține Pârâul Cuca.Din partea centrală a masivului izvorește un afluent important,Valea Iezerului, care drenează căldarea Iezerului în care se află lacul cu același nume uni apoi cu Pârâul Bătrâna.Râul Târgului are o lungime de 72 km,cu o suprafață a bazinului hidrografic (în amonte) de 1096 km² și altitudinea medie a bazinului de 801 m.

În bazinul montan al Râului Târgului,bilanțul se modifică treptat cu altitudinea, în funcție de condițiile fizico-geografice și antropice (defrișări,lucrări hidrotehnice etc.):În bilanțul hidrologic actual al Râului Târgului au intervenit modificări profunde în realizareaunor obiective-Barajul Râușor.

Fig.11 Barajul Vidraru pe Argeș

Astfel debitul râului la intrarea în orașul Câmpulung este de 4,1m³/s (în lun ianuarie) și 17,1 m³/s (în luna mai).Privind scurgerea solidă,valorile cele mai ridicate au fost înregistrate la intrarea sa în depresiunea Câmpulung,unde a atins 4,29 m³/s.În această porțiune,în urma erodării puternice a rocilor neogene, slab rezistente și a defrișărilor masive de pădure, turbiditatea medie ajunge la 2000-5000g/m³.

Debitele minime și maxime înregistrate de Râul Târgului au fost de 0,338 și 77,8 m³/s la Voina;0,300 și 103 m³/s la Apa Sărată și de 0,200 și 543 m³/s la Piscani(în urma viiturii din iulie 1975).

3.3.2. Lacurile

Rețeaua hidrografică oferă posibilități de amenajare a unor acumulări de apă,pentru zona luată în studiu remarcându-se acumularea Râușor.Aceasta este situată la confluența Râului Târgului cu Râușorul.Lungimea lacului de acumulare este de 4,5 km, volumul de apă acumulat este de 60 mil m³,asigurând apa necesară pentru hidrocentrala de la Lerești (având o putere instalată de 19 MW).

Barajul Râușor este un baraj de arucament (construit din piatră spartă) cu nucleu de argilă.Acumularea Râușor are o funcținalitate complexă pentru:

-alimentarea cu apă a localitățiiși intreprinderilor din orașul Câmpulung;

-irigații pe o suprafață de 8500 ha;

-atenuarea undelor de viitură;

-ameliorarea condițiilor de alimentare cu apă ale orașului București.

3.3.3 Apele subterane

Condițiile geologice, relieful și clima sunt factori esențiali care condiționează prezența apelor subterane la diferite adâncimi, dar și debitul și propietățile.

Prima descriere a apelor minerale de la Bughea de Sus a fost făcută în anul 1837 de către Doctorul Ștefan Episcopeanu, fiind cunoscute în acea perioadă trei izvoare minerale: doua la amrginea satului în Humele și unul în sat.În anul 1859 au fost studiate de Doctorul Felix, medicul Județului Muscel, iar în anul 1875 eșantioane cu ape minerale de la Bughea au fost trimise la Expoziția internaținală de la Viena.Un început în valorificarea corectă, științifică a apelor din Bughea s-a realizat în anul 1922 sub conducerea medicului Tănăsescu (primul medic al Băilor Bughea).

Astfel în stațiunea balneocliamaterică Bughea de Sus se găsesc numeroase izvoare sulfuroase clintre acestea se reamrcă izvorul nr.1 cu apă sulfuroasă, clorosodică, slab bicarbonată, slab calcică, enterocolitelor, aternală.Se folosește în general pentru tratarea gastritelor cronice, colitelor, unor afecțiuni reumatismale și afecțiuni ginecologice.

Alte izvoare cu ape minerale , asemănătoare celor de la Bughea de Sus sunt în parcul Krețulescu, unde printr-un foraj de adâncime este adusă la suprafață apa utilizată de locuitorii orașului ca apă potabilă.Un alt izvor cu o concentrație mai mare de sulf este pe valea Româneștilor, la 2,5km de centrul orașului nefiind valorificat balenologic.

Prin propietățile apelor minerale de la Câmpulung și mai ales existența celor de la Bughea de Sus,unde există o anumită preocupare de valorificare în perioadele următoare prin investiții moderate s-ar putea dezvolta în zonă un important centru de balneologie (această problemă este în atenția prof.uni.dr.Nicolae Teleki de la Catedra de balneologie a Universității de Medicină”Carol Davilla” din București.

Fig.12 Parcul Krețulescu cu izvoare

3.4 CONDIȚII BIO-PEDO-GEOGRAFICE

3.4.1 Vegetația

Distribuția geografică a vegetației este în general dată de variația căldurii și a umidității în funcție de latitudine și altitudine, factori ce conduc la individualizarea unor unități de vegetație zonală sau a unor subetaje.La aceștia se adaugă ceilalți factori care au un ro regional sau lcoal (relieful,solul,omul).Astfel în funcție de amplitudinea înălțimilor,după R.Călinescu și colaboratorii(1972) se pot separa doua subetaje de vegetație:

Pădurile de fag uneori în amestec cu rășinoasele.Compoziția generală este cea de amestec (brad-fag) dar sunt și suprafețe ocupate cu brădete sau făgete tipice.În cadrul ecosistemelor forestiere de amestec apar și pinul,molidul,carpenul sau mai rar paltinul.Acestea au fost mult fragmentatea ca urmare a activităților antropice fiind prezente mai ales pe versanții umbiți cu umiditate ridicată și soluri acide.

Pădurile de gorun (Quercus petraea) au cea mai largă desfășurare, în funcție de condițiile locale limita superioară aflându-se la 700-800 m altitudine, iar cea inferioară la aproximativ 300 m.Compoziția și chiar ponderea gorunului este diferită în funcție de condițiile locale de relief.Astfel în locurile umede și cu amplitudini mai reduse ale temperaturii (versanți cu expunere nordică în văile adânci) girunul are o pndere redusă,aici dominând făgetele.Pe versanții ânsoriți care prezintă amplitudini termice mai mari domină gorunul.frecvente sunt situțiile de trecere (șleauri de deal cu gorun și fag) în care există asociații de amestec de fag cu gorun sau alte specii de foioase.

Vegetația luncilor este determinată pe o parte de abundența apei rezulată fie din inundațiile periodice fie din stratul freatic aproape aroape de suprafață, iar pe de altă parte de umiditatea mare din aer.În lunci sunt prezente specii lemnoase și ierboase care prezintă adaptări și caractere ecologice speciale (higrofile sau mezofile și cu o capacitate de a suporta inundațiile de durată variabilă).

Luncile râurilor reprezintă spațiul pentru individualizarea zăvoaielor cu plopi (Plopus alba, Plopus vigra), sălcii (Salix trinadra, Salix alba), arinul negru (Almus glutinosa) sau cel alb (alunus incana).

Fig.13 Pădure de pin

3.4.2 Fauna

Fauna este bogată, variată și bine reprezentată fiind caracteristică pădurilor de deal.Dintre mamnifere majoritatea speciilor care trăiesc în pădurile de stejar nu sunt locuitori tipici întrucât unele pătrund și în munte:veverița-sciurus vulgaris fuscoater; sau chiar în zonele joase: iepurele.Cea mai mare răspândire o au: lupul-Canis lupus; iepurele, vulpea, mistrțul-sus scrofa attila Thomas, căprioara.

Fauna acvatică este reprezentată de scobar-Chondrostoma nasus, păstrăvul, mreana de munte, etc. În sectorul Râului Târgului suprapus teritoriului studiat interferându-se cu cea a scobarului.

Atât în domeniul florei cât și faunei se impune amenajarea unei rezervații naturale în spațiul geografic, aferent Muntelui Iezer-Păpușa.

3.4.3 Solurile

Factorii pedogenetici naturali:formarea și evoluția numeroaselor categorii de soluri se explică prin variabilitatea spațială și temporară a factorilor pedogenetici naturali.

Factorii litologici: aceștia intervin în desfășurarea proceselor pedogenetice și a propietății solurilor, îndeosebi prin compoziția chimico-mineralogică, gradul de consolidare și alcătuire granulometrică a rocilor.În bazinul carpatic al Râului Târgului predomină șisturile cristaline cu o șistuozitate mare care a favorizat procesele de solidificare în caracteristicile scoarței de aterare al acestor tipuri de roci se reflectă pregnant în caracteristicile scoarței de alterare și în unele însușiri fizico-chimice ale solurilor.

Factorul climatic: specificul acestui spațiu geografic intrevine în procesul pedogenetic în primele faze ale acestuia.Climatul de munte, răcoros și umed, imprimă în funcție de altitudine următoarele caracteristici: insolație puternică în timpul zilei, urmată de o racire puternică pe timpul nopții.

Alterearea repetată ale acestor acțiuni favorizează fenomenul de îngheț-dezgheț, ducând la măcinarea treptată a rocilor.Temperaturile foarte joase formează procese de argilizare, iar precipitațiile abundente creează un puternic curent descendent de ape, care înlătură compușii rezultați.

Factorul biologic: formațiuniile vegetale ierboase lasă la sol o cantitate mare de resturi organice.Sub pajiștile alpine nu se realizează un circuit activ al substanțelor, deoarece procesul se desfășoară lent.Formațiunile vegetale forestiere dau o cantitate redusă de resturi organice, mai mică decaât cele ierboase.Sub pădurile de munte, participarea ierburilor la depunerea resturilor organice este aprope nulă.Microflora fiind săracă decompunerea se face lent.În cadrul bazinului carpatic a Râului Târgului predomină tipul de scoarță de altereare autohtonă de mică grosime,din această cauză stratul de sol având o dezvoltare limitată.Timpul este factorul pedogenetic important, deoarece de durata fenomenelor care au loc depind însușirile solului

Intensitatea torenților, proceselor de șiroire și alunecărilor de teren au făcut ca o parte din solurilor prezente pe culmile despădurite să fie îndepărtate și ca urmare aici s-au conturat areale cu erodisoluri.

Fig..14 Tip de sol

3.5.PROBLEME PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Deși orașul Câmpulung Muscel nu face parte din categoria celor mai dezvoltate orașe din punct de vedere industrial, existența unor factori de degradare a mediului legați de procesul tehnic în ansamblul lui reprezintă totuși o realitate obiectivă.Poluarea aerului și a apelor, degradarea solului, defrișarea pădurilor sunt probleme a căror rezolvare se impune și aici cu o deosebită atenție.

În zona orașului Câmpulung conflictul om-mediu a ajuns să propoții comparabile alto zone ale țării dezvoltate industrial, și cu toate acestea, nu trebuiesc neglijate forme de populare și deteriorare a peisajului geografic.

3.5.1 Sursele de poluare și gradul de poluare

Poluarea aerului

Aerul constituie o componentă importantă de bază a mediului înconjurător prin care propietățile fizice, chimice și termice întreține viața pe Terra.Prin gazele componente, aerul împreună cu apa stau la baza tuturor proceselor biotice ce caracterizează lumea vie.Fenomenul poluării a atins și aerul bogat în oxigen al orașului care pe vremurile din trecut dăruia sănătate celor care locuiau dar și celor ce vizitau regiunea, așa că în prezent putem vorbi de o atmosferă poluată.Se pune în mod evident întrebarea: de ce am avea nevoie de un aer mai curat când putem supraviețui și așa? Eu nu am cunoscut Câmpulungul astfel. Factorii care au determinat distrugerea atmosferei care dăinuia altădată în jurul orașului fac parte acum din cotidianul nostru și nu ne putem imagina cum ceva cu care ne-am născut și am crescut poate dăuna sănătății noastre.

Fig.15 HOLCIM S.A. CÂMPULUNG

Poluarea a apărut treptat întâi prin extragerea calcarului de la Mateiaș, apoi prin fabricarea din acesta a cimentului și în cele din urmă prin fumul eliminat de la fabrica de melană din Grui.Fumul și praful eliminate astfel zi de zi s-au răspândit, iar aerul care odată era considerat bine făcător pentru bolnavii de TBC, care găseau aici un remediu pentru a-și curăța plămânii, a devenit cu timpul aerul poluat pe care noi îl expirăm și cu care ne îmbâcsim plămânii.

Cu siguranță au existat multe conflicte pe tema poluării.Adepții industrializării au susținut evident că fără aceste fabrici, zona nu ar fi devenit niciodată prosperă și că industria va aduce multe avantaje oamenilor preocupați de dezvoltarea tehnologică și științifică.Dar timpul a dovedit că industrializarea regiunii nu a adus beneficii prea mari locuitorilor.Astăzi acele industrii nu mai sunt capabile să asigure locuri de muncă populației, iar ce este mai rău, distrus și aerul curat care le-ar fi putut conferi posibilitatea dezvoltării turismului.

Fig.16 Cariera de piatră Mateiaș

În zona orașului o sursă de poluare a aerului este industria materialelor de construcții.Aceasta este reprezentată de HOLCIM S.A,situat în perimetrul industrial al orașului,la 7 km de oraș,la intersecția dintre drumurile Câmpulung-Brașov și Câmpulung-Târgoviște,la poalele Muntelui Mteiaș.Materialele de bază,care intră în fabricarea cimentului,sunt piatra calcaroasă,gips și argile.Sunt cunoscute și aplicate două procedee:

-procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmățate în mori special și trecute apoi prin cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;

-procedeul umed, în care materiile prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină în mori speciale, după care, partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative,unde procedeul este același ca cel uscat.

Temperaturile din cuptoare determină mai întâi fărâmițarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin măcinare, se obțin particule fine, care constituie cimentul propiu-zis.Procesele tehnologice descrise produc cantități mari de praf, în toate verigile lanțului tehnologic.Acesta este împrăștiat până la distanța de peste 3 km față de sursă, concentrația acestuia în apropierea surselor variind între 500-2000 t/km²/an.Fabrica nu lucrează însă e timpul iernii, condițiile de lucru în cazul temperaturilor mici nefiind tocmai facvorabile.În numai câteva săptămâni se observă vizibil diferența, claritatea atmosferei lipsită de impuritățile eliminate permanent și prospețimea aerului pe care este o plăcere să-l respiri crescând simțitor.Poluanții specifici activității sunt:pulberile și praful.La 27.12.2005 la Valea Mare-Pravăț a avut loc „Dezbaterea publică pentru obținerea autorizației integrate de mediu” prin care HOLCIM se angaja să promoveze, să mențină și să aplice o politică mai sănătoasă de mediu prin:reducerea emisiilor e praf, îmbunătățirea calității apelor evacuate, reabilitarea zonelor industriale dezafectate, reducerea utilizării resurselor naturale neregenerabile prin creșterea gradului de recuperare energetică și materială a deșeurilor.

HOLCIM a menționat că toate instalațiile sunt proiectate la cele mai înalte standarde europene pentru emisii sub 20 mg/Nm³.Au fost montate un număr de 54 de echipamente filtrante (filtre cu saci cu jet-pulse) în punctele de luru cu emisii majore de praf.Punerea în funcțiune a acestora s-a făcut de către specialiștii CE cu atestarea performanței.Deasemenea HOLCIM dispune de 2 programe pentru realizarea investițiilor de mdiu:Programul de Conformare (parte integrantă a autorizației de mediu) și Programul de Management de Mediu.Emisiile rezultate din ardere su monitorizate continuu prin intermediul sistemului OPSIS Suedia.Reprezentanții Agenției Regionale pentru Protecția Mediului pot să urmărească permanent atât valorile emisiilor cât și reprezentările grafice ale acestora.

Alături de industrie, mijloacele de transport contribuie la creșterea cantității de poluanți (oxi de carbon, plumb, sulf, praf) transformând aerul într-un amestec de gaze din ce în ce mai greu de respirat.Poluarea devine dăunătoare odată cu atingerea sau depășirea unor praguri ale concentrației diferitelor substanțe în atmosfera liberă, de la care prezența lor are o influență nocivă.

Schimbările calitative ale aerului sunt determinate și de noxele complementarea precum zgomotul (poluarea fonică/sonoră).Trebuie reținut faptul că intensitatea poluării sonore se evaluează prin decibeli (dB), parametrii care stau la baza analizei acțiunii zgomotului fiind:intenstiatea, frecvența, modul de acționare, durata acțiunii zgomotului și durata activității în mediul zgomotos.De asemenea poluarea fonică este determinată și de activitățiile desfășurate de către militari în cadrul poligoanelor, sunetul amelor de foc putând duce la pierderea auzului.

Poluarea apei

Existența apei în natură a fost comarată cu sângele din corpul omeneesc, sau cu seva unui copac, care hrănește și oxigenează toate celulele; dar apa poate și dăuna atunci când ea transportă poluanți.O apă este considerată poluantă atunci când compoziția sau starea sa fizică ori chiar estetică sunt modificate direct sau indirect de acțiunile omului, în așa măsură încât ea nu se mai pretează a fi utilizată în stare naturală.Pentru orașul Câmpulung principalele surse de poluare a Râului Târgului sunt:

-poluare industrială a luat proporții odată cu creșterea acesteia, cele mai poluante sunt industria alimentară (în sepcial abatoarele), industria chimică și a materialelor de construcții deversând cele mai diferite substanțe toxice, uneori producând poluări deosebit de grave dacă apaele nu sunt epurate înainte de deversare;

-poluarea urbană ce se manifestă prin evacuarea apelor menajere, fie prin canele în râu. Fie infiltrate în pânza freatică.Canalele colectează conținutul instalațiilor sanitare, al bucătăriilor, încărcate cu reziduri oraganice, cu bacterii patogene, cu detergenți.

Și totuși polaurea nu este o „fatalitate”:stă în puterea omului care a dezvoltat această enormă tehnică ce poluează apa să ia măsuri eficiente atât pentru a opri continuarea acestui proces dăunător cât și pentru a găsi soluții de epurare a apelor uzate.Municipiul Câmpulung în obiectivul de activitate al regiei „EDILUL” intră și în canalizarea orașului care cuprinde rețeaua de colectare a apei menajere și stația de epurare orășenească, apoi este deversată în Râul Târgului.În cadrul acestei stații într-o primă etapă sunt reținute materiilr grosiere (prin grile în calea apei); nisispurile (care se depund) și chiar uleiurile și grăsimile.Apoi se face tratarea de epurare propiu-zisă în bazine de oxidare; este vorba de o epurare biologică, combinată cu oxigenarea și cu acțiunea fotosintezei.

Fig.Nr.17

Apele acestui râu sunt sub stricta supraveghere a Apelor Române, întrucât, alimentarea cu apă a orașului Mioveni, situat în aval se face din Râul Târgului.

Poluarea solului și a vegetaiei

Solul este un mediu complex și dinamic, caracterizat de o faună și o floră specifică,pe un ansamblu de elemente minerale și oraganice și de o circulație proprie a aerului și apei, care, toate înrt-o strânsă legătură și corelate cu , climatul local determină calitatea solului de care depind de fapt, posibilitatea terenurilor pentru multiple folosințe, favorabilitatea acestora pentru diferite plante și funcția ecologică a acestora.

Solul este supus la os erie de impacturi precum eroziunea și scurgerile de sol, alunecările de tern sau chiar distrugerea totală prin excavări pentru exploatarea calcarului din zona Mateiaș.

În raport cu natura și sursa poluanțiilor, poluarea poate avea loc astfel:

-prin lucrări de escavare la zi;

-prin acoperire cu halde de steril, gunoaie;

-cu deșeuri și reziduri anorganice industriale;

-cu dejecții de animale și umane;

-cu pesticide;

-cu agenți patogeni contaminați.

În ce privește sursele de poluare, în raport cu activitatea umană ce generează poluarea, acestea se grupează astfel:

-industria extractivă de materii prime(materiale de construcții);

-chimizarea agriculturii( pesticide, îngrășăminte chimice);

-deșeuri și reziduri vegetale și animale de la complexele de creștere a animalelor;

-platforme și rampe de gunoi menaje;

-ape uzate și nămoluri menajere.

Pentru redresarea sau păstrarea calitățolor sale se imoun o serie de măsuri de prevenire, stopare, diminuare a poluării sau degradării lui.Se urmăresc prevenirea degradării fizice prin respectarea practicilor agricole, a eroziunii, a compoziției chimice prin fertilizare, diminuarea poluării cu pesticide.la nivelul județului Argeș există instituții de cercetări pedogeologice și agrochimice, a căror activitate trebuie să contribui la fundamentarea celor mai eficiente soluții de valorificare și protecție a surselor de sol.

Mai gravă este afectarea peisajului datorită activităților omenești.Un exemplu elocvent îl constituie Muntele Mateieș și Valea Râului Argeșel prin apropierea HOLCIM –ului, care au fost serios afectate de exploatarea calcarului sau degradării peisajului produs de șantierele de construcții hidroenergetice de pe Valea Râului Târgului sau de pe Valea superioară a Dâmboviței în zona lacului de la Pecineagu.În zoenel montane, serioase neajunsuri au fost provocate de drumurile forestiere, de defișările necontrolate sau excavarea versanților, toate acestea au având consecințe extrem de negative în ceea ce privește aspetul peisajului cât și declanșarea unor fenomene dezastruase (alunecări de teren, cum se observă pe aproape întreg parcursul traseului Câmpulung-Cabana Voina, mai ales în zona lacului de acumulare Râușor, dispariția unor plante sau animale, inundații, etc.).

U alt factor de degradare a a mediului înconjurător îl constituie activitatea turistică, ca orice activitate umană rpin presiunea directă a turiștilor asupra peisajului, florei și faunei, cât și prin concepția greșită de valorificare a unor zone și obiceiuri turistice.Acțiunile distructive sunt nmeroase și provocate de :circulația turistică necontrolată în zonele și obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate, ducând la distrugerea vegetație, tăierea copacilor, distrugerea puieților, desprindrea de roci, etc.Alte prejudicii sunt aduse prin declanșarea unor incendii, braconaj și tulburarea biotipurilor specifice vânatului, mergând uneori până la dispariția unor specii.

De asemenea colectarea abuzivă a florei, în special a plantelor declarate monumente ale naturii poate avea implicații grave.Așa se explică de ce floare de colț și Garofița Pietrei Craiului sunt plante pe cale de dispariție, chiar dacă sunt ocrotite prin lege.

O implicație deosebită în degradarea mediului înconjurător o reprezintă lipsa de locuri amenajate destinate popasului sau instalării unor corturi în zonele turistice sau în apropierea unor obiective turistice:exemple elocvente (traseele turistice Câmpulung –Cabana Voina, Câmpulung-Podul Dâmboviței-Cabana Brusturet) care cunosc un flux turistic destul de intens mai ales vara.De-a lungul acestor trasee turistice se fac popasuri la întâmplare, provocând inevitabil degradarea peisajului datorită numeroaselor reziduri lăsate în urmă.

Dar protecția mediul înconjurător și a patrimoniului turistic este influențată în mare măsură și de cunoștiința ecologică a populației și a sentimentului de dragoste și respect pentru natură.Această conștiință se poate forma printr-o susținută educație ce ar trebui să se facă la nivelul întregii populații.

4.ELEMENTE ISTORICO-GEOGRAFICE

4.1 Perioada antică

Coordonatele de 25º39’ longitudine estică,45º15’ latitudine nordică,altitudinea de 587 m precum și situarea în depresiunea subcarpatică a Câmpulugului constituie principalele repere ale așezării geografice a Municipiului Câmpulung.

Depresiunea s-a format acum 60 milioane de ani, în perioada cretacicului superior a erei mezozoice prin prăbuăirea unei zone de cristalin afundată astăzi la câteva mii de metri de-a lungul unor planuri de falie și a generat implicații caracteristice cu privire la dezvoltarea economico-socială a societății geto-dacice întâlnite aici:

-existența unei populații dacice locale cu o dinamică fermă și extensivă pe un parcurs de 4 secole (III î.Hr.-d.Hr.);

-caracterul unitar al mărturiilor materiale și spirituale găsite în această zonă.

Cele mai vechi urme de cultură materială descoperite atât pe raza orașului cât și în împrejurimile sale datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 î.Hr.).Astfel la Pescăreasa în sudul orașului a fost descoperită o necropolă, dovadă a existenței unei așezări omenești.Urme de locuire geto-dacică din sec.II î.Hr. sunt bine conturate în zona actualului oraș, în cartierul Olari-Sfântu Gheorghe, la fel ca și cele de la Apa Sărată și Bughea de Sus care aparțin culturii dacice târzii.

Fig.18 Castrul Jidava

Anul 106, anul cuceririi Daciei de către romani, deschide o perioadă distinctă în istoria noastră,implicit a acestei zone.Fiind o provincie de graniță a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de apărare împotriva atacurilor barbare,aceasta presupunând construirea unor linii de fortificație punctate de existența unor castre de pământ și piatră.

Limeșul reprezintă o noțiune al cărui conținut a evoluat pe parcursul secolelor începând la cele de limită despărțitoare a unui teren și până la cel de frontieră fortificată în fața unui teritoriu încă necucerit, în scopul instituirii unui obstacol.

Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortificațiile și trupele de graniță,aveau misiunea de a supraveghea, apăra, respinge mișcările și eventualele incursiuni al inamicului.Limesul putea fi și un hotar natural constituit de un lanț muntos sau de un curs de apă, dar de cele mai multe ori acesta era artificial construit.

Componența fundamentală a limeșului constiuia întotdeauna drumul care urma linia hotarului.Al doilea element îl constituiau trupele (legiuni,trupe auxiliare).Celelalte componente erau fortificațiile în care erau cantonate trupele:castra, castello, burgis, turri.Un limeș complet comportă un val de pământ, uneori întărit cu palisada sau zid de piatră,șanț de apărare, completate cu fortificații dispuse în spatele liniei de graniță la distanțe variabile între 5-10-20 km și tunuri de supraveghere care foloseau mijloace de semnalizare.

Unul dintre limeșurile din Dacia este limeșul translautanus, care se întinde pe o lungime de 235 km, construit la o distanță variabilă de 10-15 km Est de Olt.Valul limeșului nu este continuu.De la Râul Argeș este înlocuit de cursul Râului Doamnei și al Râului Târgului.Pornea în Nord de la Rucăr și se oprea în Sud la Flămânda.Compoziția valului era de pământ cu miez ars.Înalt de 3 m și lat de 10-12 m,avea un șanț spre est.În spate limeșul transalutanus a fost construit probabil de Septimius Severus (193-211 d. Hr.) pentru a crea un spațiu de siguranță Oltului.

După anul 245 d.Hr.,în urma puternicelor atacuri carpatice,limeșul transalutanus a fost abandonat și granița a revenit pe Olt (limeșul Alutanus).Dintre cele 13 castre cunoscute ale limeșului transalutanus, cel din Jidava (astăzi Apa Sărată, localitate înglobată în Câmpulung) este singurul construit din piatră și cărămidă și, în același timp, prevăzut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi și semicirculare la colțuri și avea rolul de a controla drumul prin pasul Bran.

Sub raportul continuității societății omenești în depresiune, dacii existenți în zona extremă a castrului cât și cei aflați în componența garnizoanei militare a castrului erau continuatorii direcți ai populației dacice zonale(II î.Hr.). Toate așezările dacice reflectă concret masa extensivă și intensivă de populație cu o remarcabilă dinamică demografică,cu o continuitate neîntreruptă cronologic care justifică posibilitatea formării după încheierea etnogenezei poporului român a unui centru populat în această zonă:așezarea medievală Câmpulung.

Fig.Nr.19

4.2 Perioada feudală (1300-1821) dezvoltarea economico-socială

Formarea orașului

Ca toate celelalte orașe, Câmpulungul a trecut în evoluția sa prin fazele de sat, târg, pentru ca la începutul sec.XIV să devină oraș.Această evoluție a fost determinată de sporirea numărului de locuitori și a schimburilor de mărfuri.

În primele decenii ale sec. al XIII-lea, în Câmpulung încep să pătrundă și să se stabilească meseriași și negustori sași.Comunitatea săsească care se formează aici era condusă de un greav(comeș),ultimul dintre ei fiind Laurențiu de Longo Campo, piatra lui funerară aflându-se astăzi în biserica Bărășiei și constituind cel mai vechi document epigrafic din Țara Romțnească și în același timp prima mențiune scrisă a orașlui.Înscripția este dată în anul 1300 și are următorul text:

“Hic septulus est comes Laurencius de Longo Campo pie memorie,anno Domini MCCC” (aici este înmormântat comitele Laurențiu din Câmpulung,spre pioasă amintire,în anul Domnului 1300).Din cauza “cumplitelor vremi”nu aflăm documente sigure care să fixeze cu exactitate în timp întemeierea orașului Câmpulung.Sunt istorici care susțin că orașul Câmpulung a fost înființat de cavalerii teuhtoni în prima jumătate a sec. al XIII-lea, iar alții cercetători bazați pe tradiție și mitologie susțin localizarea orașului spre sfârșitul sec.al XIII-lea, în relație cu descălecatul lui Negru Vodă (Radu Negru).Importante descoperiri realizate la Deir-es-Sir lângă Beirut a versiunii arabe a cronicii Țării Romțnești, cel mai vechi manunscris cunoscut al acesteia,datat în anul 1658, atribuie unui anume Negru Voievod ziduirea unei mărețe biserici în anul 1292 în orașul Câmpulung.

Așa cum subliniază lucrarea „Studii și comunicări” editată de Muzeul Câmpulung s-a format în realitate ca multe dintre orașele medievale din Țării Române în sec.al XIII-lea înainte de închegarea statului feudal al Țării Românești, având ca esență creșterea continuă a producției și a schimbului pe piața locală, așezarea trecând prin fazele de sat, târg și oraș.

A fost un proces care a avut drept cauză principală trecerea pe cale economică la obștea țărănească la comunitatea orășenească.După faza de sat,a urmat cea de târg ridicată și diversificată.Dovada acestei geneze o avem păstrată și astăzi întrucât râul ce traversează orașul poartă denumirea de Râul Târgului.

În faza aceasta de târg permanent așezarea avea caractere incipiente de certă viață urbană: populația mai ridicată, viață economică mai intensă, ierarhie socială complexă.

Urmează faza de oraș-obște, cu păstrarea moșiei orașului ca teren agricol, împărțite iniția de către un grup de bătrâni și având un profil semiagrar generat de dezvoltarea intensp a obștei sătești.

Evoluția așezării către comunitatea orășenească, pe cale economică, s-a datorat creșterii intrensive a procesului de producție meșteșugărească, care a dus la începutul sec.al XV-lea la obținerea de la puterea centrală a libertății oraășenești, prin conferirea privilegiilor de autoadministrare a orașului și privilegii jurdisticționale și economice. Dezvoltarea profilui urban incipient a fost accelarată și printr-o stimulare a activității meșteșugărești de către artizani transilvăneni care încep să se așeze aici la începutul sec.al XIII-lea (îndeosebi sași).Acest lucru este confirmat de construirea în sec al XIII-lea a unui monument de cult catolic(Ansamblul Bărăția).

În Câmpulungul medieval, meșteșugurile au avut o evoluție ascendentă, sprijinită de schimburile economice și de suportul demografic.Așezarea a fost un centru de producție de bază meșteșugărească și numai într-o etapă ulteiroarp a devenit centru de schimburi,de comerț.Importanța meșteșugurilor la Câmpulung este certă și evolutivă, dar trebuie reținut că aici profilul agrar s-a păstrat continuu, după cum o atestă însăși categoriile de meșteșugari ce trădează o origine sătească condiționată de ocupații agricole.

Putem aminti astfel: olarii,l emnarii, tabacii, cojocarii, subarii etc.Astfel meșteșugarii, olari erau stabiliți în sud-vestul orașului, cartier rămas cunoscut drept al “olarilor”, având apropiate dealurile bogate în materii argiloase și feruginoase, marne (satul Bughea-Humele).Șubarii, blănarii și cojocarii erau așezați în cartierul de sud denumit și astăzi Șubesti, iar tăbăcarii în sud-estul orașului, cartier numit și azi Tabaci.

Ca forme organizatorice de solidaritate colectivă avem frățiile, sub conducerea unor vătafi care se ocupau cu apărarea, reglementarea și valorificarea producției în condițiile social-economice feudale, forme evoluate spre a II-a jumătate a sec.XVII-lea, către organizări superioare de bresle .

Într-o primă etapă ca sat, așezarea a fost antrenată în procesul de circulație a mărfurilor, al schimburilor cu interiorul, datorită unei producții sătești depășind nevoile proprii, generată de specificul geograf egal: munții cu pășuni și lemne, lână și brânzeturi; dealul cu livezi și vii;șesul și văile cu cereale; bălțile cu pește.Dacă la început, fără mijlocirea negustorului și îndeosebi în zilele de târg, la oraș țăranul venea să-și facă cumparăturile ulterior, creșterea cantitativă a volumului de mărfuri dezvoltă o piață orășenească tipică prinsă într-o rețea cu alte piețe locale de târguri și orașe.

Lucrarea “Schimburi de mărfuri între Țara Românească și Brașov” a lui Manolescu R.preciza următoarele: „În secolul al XV lea constatăm în comerțul cu mărfuri la Câmpulung produse agricole, fiecare negustor fiind obligat să plătească a 30-a parte de mărfuri, unele documente atestând scutirea, începând cu anul 1508 a cțmpulungenilor de birtul de ceară și miere.În anul 1503 valoarea schimbului de mărfuri al Țării Românești cu Brașovul se ridica la 7,2 milioane aspri (moneda turcească de argint), însumând importul, exportul și tranzitul în care peste 1 milion de aspri era realizat de comerțul câmpulungean.

Istoria politico-administrativă a orașului

Din anul 1330 după victoria de la Prada împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, la Câmpulung se stabilește reședința de scaun Basarab I, primul domnitor al statului independent Țara Românească.Lucrarea”Ctitoriile lui Matei Basarab” a lui Nicolae V.arată că: „prima capitală a statului feudal a Țării Românești a fost după 1330 la Câmpulung”.

Astfel Câmpulungul devine pentru 4 decenii centru politic și administrativ al statului.Calitatea aceasta este atestată prin confirmarea documentară a morții lui Basarab la Câmpulung și prin mormțntul lui și a fiului său Nicolae Alexandru, păstrat în Mănăstirea Negru Vodă.De altfel, încă din 1300 prin moartea regelui Ungariei, Andrei al III.-lea se crease conjunctura favorabilă ca așezarea să treacă sub autoritatea unui voievod român.Situația este atestată prin faptul că după moartea comitetului Laurențiu de Longo Campo, 1300, nu mai sunt smnalați reprezentanți feudali ai Ungariei.

Abia în anul 1369, domnitorul Vladilav I Vlaicu, urmașul la tron al lui Nicolae Alexandru, mută capitala țării la Curtea de Argeș.După mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Arges, Câmpulungul continuă să aiba calitatea de reședință domnească temporară.Este perioada domniilor “itinerante”, când domnitorul se deplasa în diferite localități din țară, în care își stabilea reședințe temporare.

Odată cu formarea statului feudal, orașul Câmpulung obține recunoșterea libertății locale și i se acordă largi privilegii în domeniul economic, administrativ-politic, jurisdicțional.Ca principiu fundamental de oraganizare era firesc ca orașul să păstreze din esența organizatorică a străvechii obști sătești de la care pronise.În fruntea orașului se afla județul care era jutat de 12 pârgari,aleși de masele orășenești în fiecare an.Cel mai vechi jude cunoscut al orașului era Neacșu Lupu.El emite în 1521, din cancelaria orașului o scrisoare redactată în limba română din Țara Românească.

Pe langă însemnatatea economică și polititcă pe care a avut o in istoria Țării, Câmpulungul a avut un rol important și în cultura romană.existența cancelariei domneși, cu un număr mare de slujitori, a contribuit la răspândirea scrisului și a științei de carte în oraș și în împrejurimi.

Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) înființează aici a doua tipografie din Țara românească, ci și pentru cititorii din alte țări.Tipografia a fost instalată în 1635, pe lângă mămăstire și a functionat, cu unele intreruperi, până în 1650.Tot Matei Basarab, în 1643,înființează la Câmpulung prima fabrică de hârtie din țară.

Forma cea mai eficientă de răspândire a culturii au constituit-o școlile.La Câmpulung a funcționat una dintre cele mai vechi școli din Țara Românească, înființată în 1552 de doamna Chiajna, soția domnitorului Mircea Ciobanu.Tot aici, Antonie Vodă(1669-1672)a înființat prima școală obștească cu învățătură în limba română din Țara Românească: „facui domnia mea casa de învățătură, adecă școlă, în orașul domniei mele Câmpulung”.În acest mediu cultural și-au desfășurat activitatea mai mulți copiști, dintre care amintim:Vasile eromonahul,Nicola gramaticul, Paul gramaticul, Constantin logofătul, Ianache preotul.

În 1657, aici a văzut lumina zilei Pârvu Pârvescu, zis Pârvu Mutu, unul dintre cei mai de seamă zugravi ai sec.XVII-XVIII.A început zugrăvirea de icoane la mănăstirea Negru Vodă,continuându-și pregătirea la mănăstirile din Moldova.

Dezvoltarea economică și culturală a orașului a fost încetinită uneori de clamități naturale, de intervenții din afara țării și de epidemii.În acest sens putem aminti: incursiunea lui Gabriel Batory în Țara Românească în anu 1610,ocuparea de către trupele austriece conduse de prințul Ludovic de Boden sau de Eugeniu de Savoia, incendierea orașului de către turci în 1737.

În timpul războiului austro-turc din 1787-1792, orașul are din nou de suferit, numeroase locuințe și biserici fiind arse.Dar aceste perioade de criză au trecut, Câmpulungul cunoscând noi perioade de dezvoltare economică, demografică și cultură.

4.3 Perioada modernă și contemporană

Perioada capitalistă (1821-1918)

Câmpulungul cunoaște o dezvoltare economică mai ales după 1829, el devenind un important centru economic al Județului Muscel.Se dezvoltă comerțul cu alte orașe, în special cu cele din Transilvania (Brașov,Sibiu).Dezvoltarea comerțului , creșterea valorii cerealelor a dus la mărirea supreafețelor cultivate și pe alocuri folosite altădată pentru pășunat.

Un mare avânt îl ia industria de prelucrare a lemnului și a negoțului cu scânduri,dezvoltându-se totodată și fierăria, numărul însemnat de dulgheri, tâmplari și zidari demonstrând că orașul se dezvolta, oamenii construindu-și noi locuințe.

Problema transportului și mai ales al căilor de comunicație Câmpulung-Brașov și Câmpulung –Pitești a intrat în preocuparea unor personalități de seamă din acest oraș.Câmpulungeanul Nicolae Rucăreanu propune ca legătura Câmpulungului cu Brașovul să realizeze printr-o cle ferată, propunere ce a rămas valabilă și astăzi.

Statistica din anul 1838 ne arată faptul că orșul era format din 9 mahalale: Bărbușa, Bughea de Sus , Vișoi,Mărcuș, Marginea, Popa Ene, Târgului și Schei.Primele 5 erau formate din satelecu același nume situate la o distanță de până la 5km de oraș, ultimele 4 formând orașul propiu-zis.

Perioada imediat următoare Revoluției de la 1848 s-a caracterizat și prin progrese de natură urbanistcă și edilitară.Progresele înregristrate în economie, revoluția demografică și adaptarea instituțiilor de stat la cerințele unei vieți moderene au promovat schimbări importante în viața orașelor.Pentru a fi cât mai confortabil pentru cei care locuiau, dar să răspundă și gustului estetic, conducătorii acestei așezări au trebuit să ia unele măsuri pentru dezvoltarea urbanistică.Acestea vizau cristalizarea centrului urbei, trasarea căilor de acces între mahalale, între acestea și localitățiile vecine, introducerea electicității, a apei curente prin conducte,întreținerea curățeniei, construirea caselor și a edificiilor publice după anumite planuri.

În perioada modernă, referitor la situția politico-administrativă, orașul a fost puternic centru revoluționar la 1848, aici, și în Județul Muscel desfășurându-se o intensă activitate revoluționară.Guvernul avea nevoie aici de mase care să adere conștient la ideile revoluționare, numai așa explicându-se și un număr mare de comisari de propagandă numiți în acest Județ.Aceștia aveau sarcina de a demasca revoluționarii și de a înlocui din slujbe judecătorii și alți funcționari.

În perioada 1821-1864 în orașul Câmpulung a luat ființă școla națională care a funcționat mai întâi în chiliile Mănăstirii Negru Vodă perntru ca în 1848 în locul ei au fost cantonate trupe otomane, iar în 1855 fiind folosită pentru cazarmă și ca spital al oștilor.Începând cu anul 1838 ea devine și școala normală având sarcina de a-i pregăti pe viitorii conducători ai școlilor de la sate.

O nouă organizare se dă învățământului românesc prin Legea Instrucțiunii Publice din anul 1865 care cuprindea între altele obligativitatea și gratuitatea învățământului, unitatea școlii elementare de sat și de oraș, egalitatea sexelor la învățătură, tendința de laicizare a școlii.

Principalele școli din Câmpulung erau: Școala primară nr.1,principala instituție de învățământ 1864 ; școala primară nr.2 1869.

În orașul Câmpulung două școli se impun prin valoarea lor: Școala normală de băieți contruită în anul 1896 fiind prima școlă cu profil pedagogic din România, bucurându-se de aportul unor iluștrii dascăli(Ion Popescu-Voinești-doctor în geologie, Dr.Nanu Muscel, Alexandru Mușatescu) și gimnaziul “Dinicu Golescu” ce a luat ființă în anul 1918.A avut profesori și elevi eminenți precum Tudor Mușatescu, Prof.Dr.Docent Dan Simionescu, Ion Barbu.

Perioada 1918- 1947

Lucrarea “Câmpulungul ieri și azi”a lui Hurdubețiu L.prezenta următoare situație: „în Câmpulungul anului 1918 apar încă aspecte ale suferințelor și dezorganizării provocate de primul război mondial”.

Treptat viața a evoluat spre condiții mai bune: comerțul s-a înviorat, în domeniul adilitar-gospodăresc s-au realizat unele îmbunătățiri privind extinderea rețelei electrice, a aprovizionării cu apă și a modernizării unor străzi,s-au ridicat unele clădiri precum Palatul administrativ sau administrația financiară, iar orașul s-a îmbogățit cu noi cartiere de locuințe: Grui și Flămânda.

În anul 1932 , oficialitățiile orașului erau preocupate cu realizarea a 2 proiecte important: canalizarea orașului și îndiguirea Râului Târgului.

Proiectul planului de sistematizare, prevedea alipirea satului Voinești,trasarea unei artere longitudinale și a alteia treansversale,împărțirea orașului în 9 zone:

-zona comercială (clădiri aliniate cu regim închis,cu 2 etaje și înalțimea maximă egală cu lărgimea străzii);

-zona mixtă (comercială-rezidențială);

-zona rezidențială-burgheză (clădiri burgheze cu regim grupat 2-4 clădiri,cu 2 etaje);

-zona vile cu clădiri retrase cu regim izolat cu înălțimea maximă de 12m;

-zona rurală cuprindea mahalaua Vișoi;

-zona CFR;

-zona industrială aflată la lângă linia ferată în sudul orașului;

-zona militară ce cuprindeea regiunea cazărmilor de la Flămânda;

-zona nou edificată în care se permit numai clădiri de firme,retrase la cel putin 20 m de orice vecin;

Proiectul mai cuprindea detalii privind căile de circulație, înființtarea a 2 alei promenadă pe cele 2 maluri ale Râului Târgului, prelungirea liniei căii ferate până în mahalaua Vișoi, amenajarea parcului Krețulescu și a Platoului Grui.

Aplicarea prevederiilor proiectului nu s-au putut realiza decât parțial datorită începerii celui de-al doilea război mondial.

După 1918 școlile din Câmpulung au luat măsuri pentru asigurarea condițiilor de reluare a cursurilor întrerupte din cauza războiului. Principalele instituții de învățământ din orașul Câmpulung au fost:

Liceul Dinicu Golescu

Liceul de fete

Liceul pedagogic

Școala de aplicație, etc.dar și școli primare: Școala primară nr.1 de fete, Școala primară nr.2 de fete, Școala generală nr.1, Școala generală nr.1, Școala primară Apa Sărată.

4.4. Perioada comunistă 1948-1989

Se știe că in trecut orașul Câmpulung a fost reședința fostului Județ Muscel .Acest lucru a continuat până în 1950, după care județele s-au desființat, înființndu-se raioanele și regiunile ca unităti administrativ-teritoriale.În această situație, orașul a devenit reședința raionului Muscel care era subordonat regiunii Pitești, raionul având 31 de comune.Orașul Câmpulung a fost reședință de raion până în anul 1968 când s-au desființat raioanele și regiunile și s-a revenit la forma anterioară, respectiv s-au reînființat județele ca unități administrativ-teritoriale.

Din anul 1968 Câmpulungul a rămas oraș, aparținând județului Argeș.Au apărut cartire noi (Vișoi,Centru), s-au modernizat școlile,parcurile publice, s-au extins rețelele de apă potabilă, canalizare și electricitate.

În această perioadă economia orașului a cunoscut o dezvoltare, un rol important deținându-l industria, reprezentată prin 3 întreprinderi cu, caracter republican (Întreprinderea mecanică Muscel, Întreprinderea Minieră, Combinatul de Lianți).

Ca urmare a dezvoltării economice, după anul 1944 s-au dezvoltat continuu transporturile auro de mărfuri și călători precum și transportul feroviar,s-a prelungit linia de cale ferată din Câmpulung până la Combinatul de Lianți (Argeșelul) având o lungime de 16 km și deservind principalele unități industriale.

Orașul Câmpulung a fost în această perioadă un important centru școlar, în cadrul lui funcționând o rețea școlară dezvoltată.Învățământul preșcolar cuprindea 16 grădinițe, cel geenral un număr de 10 școli, din care 6 școli aveau învățământ de 10 ani, iar restul numai I-IV. Învățământul liceal cuprindea:

Liceul Dinicu Golescu

Liceul nr.2

Liceul de atletism

Liceul pedagogic „Carol I”

Liceul economic

Liceul industrial

Liceul mecanic

Liceul de chimie alimentară

Liceul sanitar

Rețeaua de instituții culturale cuprindea: o casă de cultură orășenească, o casă de cultură a sindicatelor, două cinematrografe, muzeul orășenesc, biblioteca și mai multe societăți culturale grupate pe diverse categorii socio-profesionale (conform lucrării “Lumini muscelene” scrisă de Baciu D.

Turismul s-a dezvoltat datorită intinerariilor și obiectivelor turistice aflate în zona: Munții Iezer Păpușa, Munții Piatra Craiului, Peștera Dâmbovicioara, cabana Voina, o contribuție importantă având și agroturismul, 2 comune fiind declarate zone turistice, respectiv Rucăr și Lerești.

4.5 Perioada acutală(1989-2009)

Această perioadă se caracterizează prin însemnate modificări de ordin economic, demografic, funcțional și morfostructural.Dacă până în decembrie 1989 funcționau 25 de unități economice de stat, după acest an au apărut numeroși agenți economici specifici economiei de piață, în prezent înregistrându-se peste 150 agenti economici.Din totalul acestora, ponderea o deține comerțul în proporție de 84,4% și prestările de servicii.

Principalele activități și unități care vin în sprijinul populției sunt unități de mobilă, artizanat, prelucrarea lemnului, stații de distribuire a produselor petroliere, autoservice-uri, fabrici pentru produse panificație, fabrici de produse lactate.

Dezvoltarea economiei a determinat un salt demografic important, numărul total al locuitorilor municipiului Câmpulung fiind de 38.209 (conform datelor Recensământului populției și al locuințelor efectuat în perioada 18-27 martie 2002).

Există de asemenea numeroase spații verzi, grădini publice (Grădina Publică “Merci”) și 3 parcuri (Parcul Ștefănescu, Parcul Krețulescu, Parcul Colegiului Carol I) cu o suprafață de 154 912 m².

Fig.20 Grădina Publică (Sursa:Ghid turistic)

Cultura câmpulungeană constituie o parte însemnată a culturii românești având o veche tradiție.Printre cele mai importante urme de cultură amintim:existența unei școli laice în sec. al XIV-lea, existența unor vechi histroave (1413), apariția primei școli în limba română (1669), apariția primului document în limba română (1512) apariția celei de –a 2 a tipografii pe vremea domnitorului Matei Basarab, a primei cărți în limba română, a primului liceu din Țara Românească, a primului teatru.

Dorința de cultură a maselor a determinat o creștere a rețelei școlare și o sporire numerică a populației școlare.În prezent, pe teritoriul orașului Câmpulung funcționează 12 grădinițe și cămine, 7 școli gimnaziale, 7 licee toretice și de specialitate, 2 grupuri școlare (școli profesionale), unități de învățământ superior cu profil de management, politehnică, sport, institutori și un centru olimpic de atletism.

Fig.21 Vedere din Hotelul Muscelul a centrului orașului

5.POPULAȚIA

5.1. Evoluția numerică

Populația reprezintă totalitatea indivizilor care trăiesc pe un anumit teritoriu sau areal, considerați în ansamblu,indiferent de caracteristicile sau particularitățiile acestora legate de rasă,etnie,gen sau vârstă.

Dinamica populației se definește prin modificările ce se produc în timp, în numărul, structura și răspândirea spațială a populației ca urmare a nașterilor,deceselor,imigrărilor sau emigrărilor.Numărul total alpopulației constituie rezultatul a două componente majore: mișcarea naturală (evoluția în timp a nașterilor și deceselor) și mișcarea migratorie.

Referitor la dinamica populației orașului Câmpulung Muscel, aceasta a înregistrat o creștere: dacă în anul 1965 populația totală a municipiului era de 18.880, în anul 1989 s-au înregistrat 42.000 locuitori pentru ca la 7 ianuarie 1992 numărul total al locuitorilor orașului să fie de 44.125.

În perioada 1992-2002 s-a înregistrat o scădere astfel în urma recensământului din 18 martie 2002 populația totală a municipiului Câmpulung să fie de 38.209 locuitori.

Fig.22

5.2. Mișcarea naturală și migratorie

. Natalitatea reprezintă frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații.Se măsoară prin rata natalității, un indicator calculat prin raportarea numărului total de născuți vii la populația medie exprimat în promile (‰).

Fiind un fenomen complex, în același timp biologic și social, factorii care permit explicarea acestor variații ale natalității sunt numeroși, legați intre ei și uneori imposibil de separat.În ansamblu aceștia sunt:economici, politici, socio-culturali (statutul femeii în societate, religia, vârsta populației).

Natalitatea la începutul secolului era ridicată, înregistrând un flux de creștere până în anul 1989 (16,9‰-1956;19,1‰-1966;21,1‰-1976;26‰ -1989).Perioada 1989-2002 se caracterizează printr-o creștere extrem de mică, aceasta ca urmare a încetării politicii de interzicere a avorturilor, a încheierii celor 45 ani de comunism,în același timp apariția posibilității cuplului de a decide numărul copiilor pe care dorec să-i aibă.

Frecvența nașterilor este ca urmare a fertilității populației, ce se exprimă prin numărul de copii ce revin unei femei de vârstă fertilă (15-49 ani).Remarcăm faptul că nivelul maxim al fertilității revine grupei de 20-24 ani, în schimb apar scăderi progresiv de la vârstă de peste 30 ani (conform datelor statistice furnizate de Primăria Municipiulul Câmpulung Muscel).

Fig.23

Mortalitatea reflectă totalitatea deceselor ce se produc în cadrul unei populații.Se exprimă prin rata mortalității, un indicator demografic reprezentând un raport între numărul total de decedați și populația medie a anului, redat în promile (‰).

Factorii care influențează mortalitatea sunt destul de deficil de apreciat, aceștia variind în timp și spațiu, importanți fiind cei socio-economici (nivelul general de dezvoltare economică, sistemul de îngrijire medicală, nivelul general de instruire a populației-adoptarea unui anumit mod de viață:dietă, limitarea consumului de alcool, renunțarea la tutun; structura pe grupe de vârste și sexe).Factorii genetici sau ecologici au un efect limitat.

După anul 1948 în Municipiul Câmpulung mortalitatea a înregistrat o tendință rapidă de scădere, scădere atribuită unor factori printre care cel mai important ar fi îmbunătățirea asistenței sanitare.Dacă după anul 1964 asistăm la o ușoară creștere datorată în mare măsură de modificarea structurii populației pe grupe de vârste (adică de îmbătrânire demografică a populației ) după anul 1989 evoluția mortalității generale se caracterizează printr-o variație mai mult sau mai puțin accentuată de la o persoană la alta.

Mortalitatea infantilă reflectă totalitatea deceselor infantile produse în cadrul unei populații.Pentru a arăta frecvența sau intensitatea acesteia este folosită rata mortalității infantile, un indicator ce exprimă numărul total de decese în primul an de viață la 1000 nou născuți în același an redat în promile (‰).

Mărimea și deosebirile înregistrate în timp depind de factori precum:nivelul general de instrucție al mamelor, educația sanitară, eficacitatea sistemului medical de pediatrie, de aceea, ac easta a variat de la an la an.

Examinând rata natalității și mortalității populației, ne punem întrebarea:”Care este rezultatul dintre viață și moarte”? Răspunsul la această întrebare poate fi dat de sporul natural.

Bilanțul natural al populației

Acesta arată creșterea sau descreșterea natuală a populației într-o perioadă standard.Rata bilanțului natural se exprimă prin diferența dintre numărul născuților vii și numărul deceselor dintr-o perioadă dată.

Bilanțul natural este condiționat de mărimea ratei natalității și a mortalității, de măsurile legislative și social-economice, în orașul Câmpulung Muscel înregistrându-se îndeosebi după anul 1989 o scădere lentă a acestuia.

Mișcarea migratorie

Presupune plecarea și venirea individuală sau pe grupe de oameni, pe distanțe diferite, cu și fără schimbarea de domiciliu și de locuință.Ea este selectivă sub raportul unor caracteristici cum sunt:gradul de instruire, sexul, profesia, etc și generează consecințe și implicații atât pentru populația imigrantă cât și pentru cea emigrantă.

În ultimi ani o parte însemnată din populația orașului Câmpulung a plecat spre orașe mai mari:est vorba de tineri care urmează studii superioare în marile orașe.Aproximativ 80 % dintre aceștia rămân în centrele universitare, aceasta pricinuind municipiului o însemnată pierdere atât din punct de vedere demografic cât și intelectual.

Deplasările zilnice au antrenat un număr de persoane din ce în ce mai mare în ultimele decenii, când ritmul de dezoltare a industriei a atins cele mai pronunțateintensități.Amploarea acestora a fost favorizată de modernizarea căilor de comunicații și sporirea mijloacelor de transport.După 1989 s-a observat o scădere a numărlui navetiștilor ace se deplasau pentru muncă datorită reducerii număruluide salariați ai unor inteprinderi și trecerea lor în șomaj (în special cei din mediul rural).Deasemenea la aceste deplasări participă și elevii și tinerii din mediul rural învecinat îndreptându-se astfel, spre Câmpulung unde sunt instituțiile de formare profesională.Analizând acest aspect rezltă că numărul celor care participă la aceste deplasărieste mare, respectiv 15% din care 40% sunt cuprinși în categoria 14-24 ani.

Deplasările sezoniere antrenează un număr mai redus de persoane dar spre deosebire de cele zilnice ele au o serie mai extinsă, deplasările făcându-se uneori la distrnțe mai mari, cele mai numeroase fiind cele pentru agricultură și agrement.

5.3. Distribuția spațială a populației

Răspândirea geografică a populației și intensitatea populării sunt influențate de anumiți factori:

Factorii naturali au un rol deosebit la locuirea teritoriului și permanența populației prin gradul de favorabilitate a condițiilor de mdiu (relieful prin fizionomie, grad de accesibilitate, altitudine);

Factori istorici considerați mult mai importanți decât factorii naturali în explicarea valorilor densității populației;

Factorii demografici (dinamismul geografic trebuie luat în considerare pentru a înțelege formarea densității actuale);

Factorii economici (resurse minerale și energetice ),atracția generată de aceste resurse nu poate fi considerată un element de referință, mai important decât statutul economic al zonei în care acestea au fost descoperite.

Noțiunea de așezare urbană este legată în mod necondiționat de un anumit grad de concentrare a populației care se exprimă curent prin densitatea generală a populației.

Valorile densității populației sunt influențate de:caracteristicile topografice, tipurile de mediu, mărimea așezării și suprafeței luate în considerare.Cel mai important aspect în definirea corectă a densităților este de a aprecia teritoriul la care raportăm numărul populației.În anul 1996 densitatea populației era de 1242,49 loc/km², în anul 2004 1685,86 loc/km².Cele mai ridicate valori ale densității populației se întâlnesc în cartierele Vișoi,Grui și Centru.

5.4. Strcutura populației

Se referă la acele caraccteristici ale grupelor umane care pot fi măsurate sau cuantificate precum vârsta , genul, activitatea economică, limba, naționalitatea sau religia, dar și la aspecte calitative, cum sunt cele fizice, sociale, sau culturale.Analiza acestor caracteristici evidențiază marea diversitate a populației, care se reflectă atât în plan socio-economic sau cultural.

Strctura populației pe grupe de vârstă și sexe este expresia divizării populației totale în efective anuale, cincimale sau , cel mai adesea, în trei categorii semnificative corespunzătoare populației tinere, adulte și vârstnice.

Variabila vârstă este fundamentală în primul rând pentru demografia însăși, ea find aceea care stă la baza ciclului de viață individuală fiind legată de fenomenele demografice cum sunt natalitatea, mortalitatea, fertilitatea.Dacă intrăm în domeniul mai larg al fenomenelor economice și sociale vom remarca strânsa dependență a acestora de vârstă.Productivitatea muncii,consumul total, necesarul de diferite servicii-locuințe, asestență medicală etc. sunt și ele dependente de vârstă, ceea ce duce la construirea diferitelor modele pentru descrierea corelației dintre fenomenele respective și vârstă.Amintim deasemenea migrația este asocită cu vârsta și sexul, relația constituindu-se într-un adevărat model.

Fig.24

1.Grupa tânără în care se încadrează populația de la 0 la 18 ani sau 0-20 ani este în cea mai mare parte neproductivă.

2.Grupa adultă considerată între 15-59 ani, 15-65 ani, 20-65 ani reprezintă grupa productivă de asemenea reproductivă fiind cea mai mobilă dintre grupele de vârstă.

3.Grupa vârstnică cuprinde populația ce depășește 60 sau 65 ani;populația vârsnică este non-productivă, iar proporția acesteia reprezintă tendințe ascendente.

Având în vedere faptul că pima și ultima grupă depind în cea mai mare parte de cea de-a doua grupă, trebuie să se acorde o atnție sporită unor măsuri ce pot influența durata vieții productive, cum ar fi întârzierea în rândurile populației active, datorită prelungirii procesului de școlarizare sau schimbarea vârstei de pensionare.

În urma recensământului din 18 martie 2002 ponderea grupei de vârstă tânără a fost de 24% din totalul populației Municipiului Câmpulung, în timp ce populația adultă și cea vârstnică au înregistrat 54 %,respectiv 22% din toatal.Este vorba de o structură îmbătrânită.

Pentru analiza structurii pe grupe de vârstă a populației se face uz de o tehnică grafică simplă și relevantă numită piramida vârstelor.Pentru Municipiul Câmpulung este caracteristică piramida în formă de amorfă ce indică proporții aproximativ egale de tineri și vîrstnici, precum o pondere ridicată de adulți.Pentru acest tip de piramidă evoluția natalității a înregistrat oscilații importante sau migrația a aavut un rol important.

Structura pe sexe reprezintă expresia bărbați/femei în totalul populației și se identifică raportând fie numărul total al bărbațiilor la numărul total al femeilor (raport de masculinitate), fie numărul total al femeilor la numărul total al bărbațiilor (raport de feminitate).

Pe baza datelor de la ultimul recensământ există o ușoară dominare a sexului masculin la grupa tânără (3321 față de 3177-populație feminină), o pondere aproximativ egală a sexelor la adulți și o dominare a sexului feminin la grupa vîrstnică (3171 față de 2343 populație masculină). Din totalul populației Municipiului Câmpulung (38.209 locuitori), ponderea populației feminine era de 52 % în timp ce populația masculină reprezenta 48 %din totalul populației.Apare o situație oarecum stranie:deși orașul are o funcție industrială care necesită o forță de muncă masculină (industria ușoară fiind slab reprezentată), totuși principala pondere în cadrul forței de muncă o deține populația feminină.

Structura pe naționalități

Condițiile naturale au fost favorabile unei permanente populări, anumite perioade și evenimente istorice făcând ca aici să se stabilească și să se conviețuiască cu românii un număr mare de alte naționalități (rromi, maghiari, germani, greci, tuci, italieni).La recensămâtul din 18 martie 2002 ca și la celelalte anterioare potrivit liberei declarații a persoanelor recenzate privind apartenența la o anumită naționalitate s-a putut determina structura etnică a populației.Conform datelor înregistrate structura populației pe naționalități se prezintă astfel:98% români, restul de 2 % reprezentând alte naționalități( rromi, unguri, germani, turci).

Fig.25

După 1989 a avut loc o ușoară modificare în ierarhizarea numerică a minorităților datorită emigrației externe-îndeosebi maghiari și germani.Aceste modificări mai sunt datorate indicelui de natalitate propriu pentru fiecare minoritate, în cadrul acestora predominând etnia rromă (2002 -363 locuitori-0,95%; maghiari-35 locuitori-0,09% din totalul populației Municipiului Câmpulung).

Strcutura populației pe confesiuni religioase

Printre numeroasele elemente culturale ce diferențiază populație,religia constituie un element de referință, acesta ocupând u rol esențial în viața oamenilor.Credințele religioase au determinat sau influențat într-o anumită măsură modul de viață al populației, precum și anumite caracteristici demografice sau sociale.

Studiul geografic realizat prezintă unele dificultăți datorită lipsei de date statistice variabile, de multe ori fie din prudență politică, fie datorită unor interese, rubricile referitoare la afilierea religioasă conținând informații foarte generale.

Fig.26

Din datele recensământului efectuat în anul 2002 reiese că 99,72 % din populația Municipiului Câmpulung și-a declarat apartenența la o anumită religie, deci numai 0,28 % s-au declarat atei.

Se evidențiază ponderea foarte mare la persoanele de religie ortodoxă (36.899 locuitori adică 94%), restul de 6% fiind a persoanelor care aparțin altor culte:creștină după Evanghelie (de sâmbătă sau de duminică -509 locuitori ) ; penticostală (295 locuitori) ; baptiști; greco-catolici; romano-catolici; adventiști de ziua a șaptea,etc.

Unele dintre aceste culte au apărut și au început să se dezvolte numeric după 1989,atrăgând o parte a populației (în special cea săracă prin diverse ajutoare materiale). Putem menționa de asemenea că la diferitele religii predomină persoanele de sex feminin, în timp ce în cadrul persoanelor fără religie sau atei predomină persoanele de sex masculin (conform datelor recensământului populației și așezărilor din anul 2002).

Structura socio-economică

Acest tip de structură se referă la participarea populației la o activitate socio-economică.Gradul de participare, de implicare al populației într-o activitate economică cunoaște mari diferențeri generate de nivelul de dezvoltare economică, de natalitate, mortalitate, migrații, factori politici sau sociali.

Trebuie remarcat faptul că numai o parte din populație este economic activă, respectiv populația adultă.Înstrânsă dependență de autoconsumul local este necesară cunoașterea raportului dintre populația activă și inactică, aceasta din urmă, marcând o influență deosebită asupra resurselor lcale.Acest raport reflectă deasemenea starea de dezvoltare economică actuală a Municipiului Câmpulung și efectele acestei dezvoltări în mișcarea maturală și migratorie.

Fig.27

Populația actiă propriu-zisă cuprinde atât populația care desfșoară o activitate economică retribuită, cât și populația aflată în căutarea unui loc de muncă incluzând salariații, muncitorii independenți, dar și șomerii sau tinerii în căutarea primului loc de muncă, pentru că și unii și ceilalți sunt potenșiali activi.

În cadrul populației active se distinge însă populația ocupată care reprezintă partea din populația activă ce este efectiv angajată într-o activitate productivă și populația neocupată, respectiv acea parte a populației active aflată în căutarea unui loc de muncă.Pe fondul dezvoltării localității s-au produs transformări profunde și în structura și în repartiția populației active în teritoriu.

Conform datelor din anul 2002 populața activă a fost de 42,4 5 adică 16.207 persoane din numărul total al locuitorilor din care populația ocupată a reprezentat 84,08 % în timp ce populația neocupată 15,92% din totalul populației active.

Indicii de activitate cei mai ridicați aparțin grupelor de vârstă cuprinse între 20 si 54 ani, cu o ușoară preponderență a populației feminine.Structura profesională a populației ocupate este o problemă de un deosebit interes în cadrul studiului efectuat, deoarece cunoașterea acestui permite identificarea și ierarhizarea funcțiilor orașului.

În funcție de categoria de activitate economică practicată, populațiia activă este divizată pe 3 sectoare:primar, terțiar, secundar, raportul dintre cele 3 nefiind întotdeauna același.

În Municipiul Câmpulung, de o importanță deosebită sunt activitățile sectorului terțiar-comerț,transport,servicii (49,4%), acest sector furnizând servicii, cu rolul de a gestiona, informa, educa, îngriji și distra.Urmează activitățile sectorului secundar(industrie,construcții) cu 46,7%, cele mai mici valori revenind sectorului primar(agricultură, silvicultură-exploatare forestieră,economia vânatului și pescuitului) cu 1,28 5.Pe teritoriul orașului apar inclusiv activități nedeclarate, respectiv 2,62% reprezentând 356 persoane din toatlul populației active.

Populația inactivă cuprinde persoanele care nu au atins înca vârsta adultă sau care sunt î curs de formare, persoanel care nu desfășoară o activitate economico-socială(elevi, studenți, pensionari, femei casnice, militari în termen, persoane întreținute).În urma recensămâtului din anul 2002, ponderea populației inactive era de 57,6 %adică 22.002 locuitpori din totalul populației orașului.În cadrul populației inactive se observă o predominare a pensionarilor, urmați de elevi și studentți.

Ponderea populației inactive este determinată de evoluția factorilor demografici, naturali și migratorii, de caracterul tipului de economie.

Cunoașterea raportului dintre populția activă și cea inactivă este necesară, de ea depinzând modul de asigurare cu forță de muncă a diferitelor ramuri de activități economice cât și cu produsele necesare populației.

6.ECONOMIA ORAȘULUI CÂMPULUNG MUSCEL

Termenul de funcție a fost preluat din fiziologie, prin compararea cu un organ de către Fr.Rtyel (1891) și extins de geografi, urbaniști cu interceptări foarte diferite.

6.1 Zonele funcționale

Funcția este, în esență, profesiunea exercitată de populația orașului și reflectă un anumit gen de activități,în care o mare parte a populției active este ocupată.Deasemenea, funcția semnifică o mărime variabilă care depinde de una sau mai multe marimi variabile.De aceea în aprecierea funcțiilor se pleacă de la cunoașterea și compararea genurilor de activități de la stabilirea structurii social-economice a populației,după criterii valorice și mărimea numerică a populației.Important este volumul și egnurile activității specifice cât și proporția populației ocupate.

În definirea funcțiilor urbane se pornește de la faptul că orașele nu se dezvoltă de la sine,nu apar spontan ci sunt produsul unor situații concrete care apar într-o regiune (pentru orașul Câmpulung-poziția geografică favorabilă comerțului, transporturilor, valorificării unor resurse).Uneori funcțiile unui oraș se confundă cu ocupațiile cu profesiunile exercitate de populția orașului.Profesiunile pot fi de un anumit fel, într-o anumită epocă sau fază de dezvoltare și de atfel într-o fază ulteriară. un centru urban poate avea la bază o profesiune sau mai multe; ele pot fi prezente succesiv sau simultan,unele dintre acestea menținându-se, altele dispar în timp (se mențin acele profesiuni care devin funcții ale orașului).

Structura profesională a populației ocupate este de un interes deosebit deoarece cunoașterea acesteia permite identificarea și ierarhizarea funcțiilor orașului.

6.1.1 Funcția industrială

S-a născut prin comerț, pentru ca acesta se ocupă de desfacerea produselor industriale și determină dezvoltarea industriei.Prima unitate cu aspect industrial menționată în Monografia istorică a Câmpulungului Muscel, editată în 1943, având ca autor pe preotul I.Răuțescu, este “moara făcătătoare de hârtie”, înființată de Matei Basarab în acest oraș.Nu sunt date de identificare a numărului de angajați și a producției.Același autor, în aceeași lucrare, arată că această fabrică a fost construită în perioada 1644-1646, iar hârtia produsă se utiliza la tipărirea cărților, a înscrisurilor unor acte de către logofeții din sate și orașe.Mult mai târziu, în 1888, se înființează, în partea de nord a orașului o nouă fabrică de hârtie, propietarii acesteia fiind L.V.Socec, P.Ioanid și I.Ioanid.În anul 1890, fabrica a intrat în posesia lui Ștefan Ioanid.Acesta contribuie la dezvoltarea sa, instalând și o secție de fabricare a celulozei.Fabrica număra 250 de angajați.Aceasta funcționeză până în 1932, după care a fost lichidată.

Ca instituții primare industriale sunt socotite și morile, privele, dârstele, fabricile de piei, povernele de țuică, fabrica de salam (preparate din carne), fabrica de var alb și ipsos, fabrica de prelucrat postav țărănesc, de limonadă și apă gazoasă, tăbăcăria, fabrica de lumânări și tuburi de ciment, tipografia etc.

Funcția industrială este reprezentată de 2 platforme industriale:

-o platformă industrială situată în nord-vestul orașului, unde iși are activitatea HOLCIM (ROMÂNIA) S.A. CIMENT CÂMPULUNG situat în perimetrul industrial al orașului,l a o distanță de cca.170 km nord-vest față de București, la 7 km de Câmpulung, la intersecția dintre drumurile Câmpulung Brașov și Câmpulung-Târgoviște, la poalele Muntelui Mateiaș; U.F.E.T. (Unitatea Forestieră), unități ale industriei alimentare.Tot în această regiune a existat până în anul 2004 și respectiv 2001 S.C. ARO S.A. și S.C.GRULLEN S.A. când au dat faliment (societăți ce reprezentau industria constructoare de mașini și industria chimică);

-o platformă industrială situată în sud-estul localității fiind reprezentată de unități anexe ale S.C ARO S.A (exemplu-Fabrica de scaune), MOBCIM (Unitate de Mobilă), o fabrică de bolțari, auto-service-uri, unități ale industriei miniere.

Fig.28 Fosta platformă ARO

Pe raza orașului Câmpulung apar și intreprinderi mici și mijloci care au obținut rezultate pe ramuri de activitate:

-industria extractivă a produselor primare și energetice reprezentată de societăți care au ca obiect de activitate prelucrarea maselor palsitce sau producția materialelor de construcții (cărămidă);

-industria ușoară și alimentară;

-industria construcțiilor de mașini (exemplu:ORIZONT S.A.-societatea cu obiect de activitate producția de accesorii auto și confecții metalice).

6.1.2 Funcția comercială

Are la bază faptul că activitatea comercială face parte din viața fiecărui oraș.În principu nu poate exista oraș fără a exercita activitate comercială, deci această funcție intră obligatoriu în definiția orașului.Astfel la baza activității urbane stau comerțul, administrația, micile meșteșuguri și mai puțin industria, deci multe orașe s-au născut din necesități comerciale precum târgurile prentru schimbul produselor.

În Câmpulungul medieval, meșeșugurile au avut evoluție ascendentă, sprijinită de schimburile economice și de suportul demografic.Așezarea a fost un centru de producție cu bază meșteșugărească și într-o etapă următoare a devenit centru de schimburi, comerț.Pe teritoriul orașului Câmpulung s-a desfășurat încă din cele mai vechi timpuri ample activități comerciale.Orașul a trecut în evoluția sa,prin toate fazele de sat, târg, pentru ca la începutul sec.al XIV-lea să devină oraș.

În primele decenii ale sec.XVIII-lea în Câmpulung încep să patrundă și să se stabilească meseriași și negustori sași,găsind aici condiții propice desfășurării activității lor.Existența unui număr mare de meșteșuguri (olari, șubari, blănari, cojocari, pietrari, lemnari, morari, cizmari, croitori) organizați în bresle și grupați și cartiere distincte și situarea orașului pe drumul de legătură cu Transilvania au făcut ca aceasta să joace un rol important în comerțul intern și extern al Țării Românești.

Sebastian Munster în lucrarea ”Cosmgrafia” tipărită în anul 1544 menționeză: ”Între Târgoviște și Brașov este târgul Câmpulung, locuit de creștini și acolo este locul de desfacere a mărfurilor pe care le transportau de la Târgoviște în Transilvania”.

Tot în domeniul comerțului menționăm faptul că încă din sec.al XV-lea exista bâlciul de Sf.Ilie desfășurat anual între 17 și 27 iulie, bâlci renumit și astăzi în regiune, unde veneau să-și vândă mărfurile din mai multe țări europene greci, armeni, bulgari, germani, etc.

Antonio Maria del Chiaro Firentino în lucrarea “Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia” menționeză anvergura europeană a acestui târg-spectacol al contrastelor dintre orient și Occident.

6.1.3. Funcția agriculturii

Este o ramură economică cu îndelungată tradiție.Condițiile naturale dar și vecinătatea muntelui au determinat în mare măsură specificul ocupațiilor agricole orientate pe creșterea animalelor și pe unele culturi.

Dacă până în secolul al XVI-lea în Țara Românească pădurile și pășunile, respectiv păstoritul și creșterea animalelor aveau o pondere mare, ceea ce explică și densitatea populației din regiunea dealurilor și muntelui față de raritatea acesteia la câmpie, economia sectorului animalier era cel puțin la egalitate în viața economică a Câmpulungului cu sectorul vegetal agricol.

Începuturile urbane ale așezării și categoria sa de oraș-obște, în care populația se ocupă în mod deosebit cu creșterea vitelor, a imprimat o viață semiagrară alături de îndeletnicirile meșteșugărești.Creșterea vitelor și a oilor era o importantă activitate economică locală, munții și plaiurile fiind „propietatea orășenilor câmpulungeni de la moși strămoși”.Modul de oraganizare a vetrei orașului se caracterizează prin locuințe despărțite de curți mari, favorabile creșterii și adăpostirii animalelor, orășenii ocupându-se și cu, cultura plantelor, dar pe areale mai restrânse.

Limitele geografice ale orașului se întind mult peste perimetrul construibil spre vest și est, depresiunea fiind mărginită de pantele dealurilor Grui, Flămânda, Crețișoara.Astfel perioada 1918-1947 pe coastele și pe culmile dealurilor au apărut livezi de pomi fructiferi (măr, prun, păr) și terenuri destinate culturilor agricole ( cartof, porumb).Locuitorii de la periferie se ocupau și cu, creșterea animalelor (ovine, porcine, cabaline, bovine) dar și cu, cultivarea legumelor și a zarzavaturilor.

În perioada comunistă o trăsătură distinctivă de dezvoltare economică șși socială a orașului o reprezintă dezvoltartea și modernizarea agriculturi, acesteia acordandu-i-se o importanță deosebită.Ponderea principală în cadrul suprafeței agricole o au livezile și pepinierele pomicole, pășunile naturale și fânețe, ultimile favorizând creșterea animalelor.În perimetrul locuințelor se mai practică la nivel restrâns legumicultura, viticultura, pomicultura și creșterea animalelor.în prezent este reprezentată de zootehnie și pomicultură.

În limitele administrativ-teritoriale, suprafața agricolă totală este de 2 288 ha teren, dintre care 2 239 ha-propietate privată și 49 ha –propietate de stat.Categoriile de folosință principale sunt: arabil 258 ha, păsuni 916 ha, fânețe 388 ha, livezi și 51 ha, alte suprafețe reprezentând 848 ha (conform datelor statistice).

Salariații care lucrează în agricultura de stat s-au redus numeric, după anul 1989, ca urmare a împropietăririi cât și datorită salariilor foarte mici, ajungând în prezent la 150 persoane.

6.1.4 Funcția politică

Din anul 1330 după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert la Câmpulung îsi stabilește reședința de scaun Basarab I, primul domnitor al statului independent Țara Românească.Astfel, Câmpulungul devine pentru apropae 4 decenii centru politic și administrativ al statului (capitala Țării Românești).

Fig.29 Primăria Municipiului Câmpulung Muscel

6.1.5. Funcția culturală și serviciile

“Prezența maselor exploatate de la orașe la sate,și a clasei dominante a feudalilor,precum și biserica,au avut fiecare realitățile lor social-economice specifice și au generat fenomene culturale deosebite:cultura populară (majoritară demografic) și cultura feudală (cea a unei minorități demografice)”, conform lucrării “Câmpulung, străveche vatră de cultură și civilizație” a lui Gh.Pârnuță.

Așezarea urbană avea între sec.XIII-XIV aspecte din cultura conducerii feudale, inclusiv a bisericii sprijinite reciproc și cointeresate în dominația economico-politică și spirituală.Din amestecul culturii tradițional-populare cu cea feudală a rezultat o cultură propie orășenească.Aceast servea intereselor păturii sociale care a creat-o, beneficiind și de faptul că nici cultura feudală nu era reprezentată decât prin biserică.Cultura feudală fiind mai puțin legată de tradiție decăt cea populară adoptă modele de inspirație din afară.

Cultura medievală a avut un caracter religios.patronat de către clasa dominantă, care își sprijinea stăpânirea și prin folosirea oficială a unor limbi străine:latina și greaca, folosite în biserică.

Cultura câmpulungeană constituie o parte însemnată a culturii românești având o veche tradiție, cele mai vechi dovezi despre stadiul înaintat din punct de vedere cultural datează din sec.XIV și se referă la Sigiliul Câmpulungului (1300) aflat pe piatra de mormânt a Comitelui Laurncius de Longo Campo (Biserica Bărpția).Printre cele mai importante urme de cultură amintim:existența unor școli laice în sec. al XIV –lea,existența unor vechi hrisoave (1413), apariția primei școli în limba română (întemeiată în 1669 de Antonie Vodă), apariția primului document în limba română (1521-Scrisoarea lui Neașu), apariția celei de-a doua tipografii pe vreme domnitorului Matei Basarab,a primei cărți în limba română,a primului liceu din Țara Românească,prima școală cu profil pedagogic din România (1896),a primului teatru (1846).

Nu este întâmplător faptul că în sec.XIX-XX din Câmpulung s-au ridicat oameni de cultură care au adus faimă României precum: pictorii Theodor Arman și I.D.Negulici, istoricul C.D.Aricescu, sculptorul D.Mircea, medicul endocrinolog G.Oprescu, matematicianul și poetul Ion Barbu, scriitorul Tudor Mușatescu.

În cadrul Câmpulungului rețeaua de instituții culturale cuprinde:o casă de cultură municipală, Tudor Mușatescu, o casă de cultură a sindicatelor, muzeul de istorie și cel de etnografie, case memoriale, biblioteca orășenească și alte instituții culturale grupate pe diverse categorii socio-profesionale(conform lucrării”Lumini muscelene”a lui Baciu D.).

Spațiile cu o vocație culturală ale orașului Câmpulung sunt puncte de atractivitate astăzi dar în evoluția orașului au avut un rol de centru polarizator al vieții urbane: Colegiul Național “Dinicu Golescu”-cel mai prestigious din zonă,Colegiul pedagogic “Carol I”sau colegiile Tehnologice și Colegiul Tehnic ARO”.Menționând că astăzi orașul Cîmpulung își menține funcția culturală și științifică și prin filialele unor Universități cum ar fi: Universitatea Pitești (Facultatea cu profil Pedagogic), Universitatea „Universitatea Spiru Haret”, (cu profil economic), la care se adaugă numeroasele festivaluri culturale și simpozioane științifice cu rezonanță națională și europeană.

Fig.30 Tribunalul și casa de cultură Câmpulung

6.1.6 Căile de comunicație și transporturile

Căile de comunicație rutiere și feroviare au o desfășuraure și o structură care a fost determinată de mai mulți factori:

-alcătuirea reliefului în care existența văilor largi și culmilor prelungi puțin înalte cu aspect de muscele , cu frecvente șei ce ușurează trecerea de la o vale la alta au avut un rol deosebit nu numai pentru dispunerea așezărilor dar și pentru orientarea de drumuri;

-existența unor trasee de cominicații străvechi care legau orașul cu așezările din Transilvania dar și cu cele de la Dunăre;

-dezvoltarea schimburilor și mai ales impunerea orașului ca important centru de schimb și chiar de activități industriale spre care s-a dirijat nu numai fluxuri de materii prime ci și forță de muncă.

Cea mai veche știre privin transporturile pe aceste meleaguri o aflăm din catagrafia din anul 1838 în care sublinia: în oraș existau 13 vizitii, 4 surugii care transportau populația dintr-o parte în alta a orașului, acesta făcând parte din personalul poștelor.

La 1 iulie 1887 s-a dat în funcțiune calea ferată Golești-Câmpulung, fapt care a marcat drastic transportul cu carele al materialului lemnos din zonă, a cerealelor, al fructelor, varul din Valea Mare sau de la Mateiaș era vândut și transportat în diverse părți ale țării.Pentru necesitățile economice ale Combinatului de Materiale de Construcție (azi HOLCIM) de la Câmpulung dat în exploatare în anul 1972 s-au construit 14 km de cale ferată și 7 km de cale rutieră.Orașul Câmpulung este principalul centru de gravitație al transporturilor din nordul județului.

Tîrziu apare transăportul rutier care împreună cu CFR satisface cererea crescândă a transportului de călători și mărfuri ce se dezvoltă de la o etapă la alta.Un mare volum îl ocupă transportul cimentului, al autoturismelor „ARO”, a lemnului și a altor materiale de construcții fabricate în zonă.Calea transcarpatică de la extremitatea estică a Masivului Făgăraș prin Culoarul Rucăr-bram a constituit cel mai frecvent loc de trecere (al oierilor, mocanilor și a negustorilor de sare, lemn, cereale, frcute) dintre provinciile nord și sud- carpatice, ceea ce a imprimat acestui drum și totodată orașului Câmpulung situat în apropiere importante funcții strategice și comerciale.

Odată cu dezvoltarea economică a orașului are loc și dezvoltarea modernizarea căilor de comunicație.Tot mai ulte drumuri vor iasfaltate și iluminate public, cum este drumul modernizat pitești-Câmpulung ce merge paralel cu Valea râului Târgului și cu calea ferată Pitești-Câmpulung, drumurile ce duc spre comunele suburbane:Lerești, Valea Mare și Schitu Golești.Însuși orașul se întinde 5 km de-a lungul șoselei naționale Pitești-Brașov fiind brăzdat de 3 artere de circulație paralele.

În anul 1972 s-a dat în folosință autogara din partea de nord a orașului, local proiectat și construit în scopul modernizării condițiilor de trasnport al călătoriilor, fiind deschise trasee de trasnport de principalele rute din zona Muscelului, Argeșului, Dâmboviței, brașovului, Râmnicu-Vâlcea, București.Transportul călătorilor în afara orașului spre alte orașe ale țării este asigurat de autobuze de stat cât și de firme particulare:Lucky Tour, Montana S.A. , Moldotrans.

Telecomunicațiile constituie un sector extrem de important al trasnporturilor speciale, în prezent, când volumul informațional este foarte mare, când evenimentele se succed cu repeziciune.Este bine cunoscut că serviciile poștal în trecutul îndepărtat al tuturor localităților erau efectuate cu ajutorul trăsurilor poștale care erau trase de cai.

La 1 ianuarie 1860 s-a înființat la Câmpulung telegraful după cum rezultă dintr-o însemnare făcutăde un aghiazmatar de la Biserica Sfântul Ilie, târziu după câțiva ani instalându-se telefonul.

Anul 1997 aduce o nouă tehnologie informatică la Câmpulung, o centrală digitală tip „Goldstar”, iar în anul 2000 se instalează centrala tip „Ericsson” care însumează peste 20000 linii telefonice depășind 45 km.

Transporturile urbane cuprind mijloace de trasnport pentru deplasarea călătorilor pe teritoriul orașului:autobuze.Alături de trasnportul uraban de stat, după 1989 a apărut și s-a dezvoltat un trasnport urban privatizat de autoturisme maxi-taxi și taximatre desfășurându-se îndeosebi pe axa nord-sud.

Transportuile prin conducte a avut o creștere destul de lentă între 1980-1990 s-a înregistrat o creștere destul de lentă a lungimii rețelei de distribuție a apei potabile ajungând în anul 1990 la 93,9 km, iar cea de canalizare însuma 68,7 km.Cea mai amre parte a apelor uzate industrial sunt evacuate în canalizarea orășenească și epurate în stția de epurare Câmpulung situată în afara orașului.O altă stație de epurare a apei este cea de la Apa Sărată situată în aval de oraș.În anul 1990 lungimea rețelei de conducte de gaze naturale era de doar 1 km.

6.1.7 .Funcția turistică

Reputația de oraș turistic și climateric (declarat la 10 feb.1925) căpătată de orașul Câmpulung de-a lungul anilor se datora nu numai pozției sale geografice și condițiilor climatice favorabile, ci mai ales prezenței masivelor muntoase din apropiere (Iezer-Păpușa,Piatra-craiului) a căror frumusețe și farme au constituit dintotdeauna o puternică atracție pentru turiști.La dezvoltarea turismului o contribuție a avut-o și agroturismul, doua comune fiind declarate zone turistice (Rucăr și Lerești).

Fig.31 Cabana Voina

Analizând critic situația turismului se constată de pe o parte capacitățile reduse de cazare comparativ cu potențialul existent, lipsa unui confort apreciabil și un grad extrem de mic privind ocuparea locurilor în hoteluri.Pe teritoriul orașului Câmpulung se găsesc 2 izvoare cu apă sărată (1 în cartierul Apa Sărată și altul în cartierul Pictor Grigorescu) și 2 izvoare de apă minerală în Krețulescuși Smădești.Izvoarele minerale (sulfuroase,sodice,clorurate)au excelente calități terapeutice valorificate la Bughea de Sus unde funcționează un pavilion de tratament.

Mănăstirea Negru Vodă reprezintă cel mai important și valoros ansamblu monsatic din zona Muscelului.Negru Vodă este considerat primul ctitor, sec. al XIV –lea. Al doilea ctitor , Matei Basarab (1632-1654) reface din temelii lăcașul în 1647, transformând vechea biserică într-o mănăstire monahală de călugări.

Fig.32 Mănăstirea Negru Vodă

Alte biserici importante Biserica Șubești, având numele luat de la breasla șubeștilor, construită în anul 1770.

Biserica Domnească, 1567 , de către Doamna Chiajna, soția voievodului Țării Românești, Mircea Cibanul.

Fig. 33 Biserica Domnească

Puncte interes turistic, Piața Jurământului, cu Statuia eroilor, și Crucea Jurământului.

Muzeul Municipal de Istorie și Artă , Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Casa de cultură „Tudor Mușatescu” .

Fig.34 Casa memorială „Tudor Mușatescu”

Peisajele pitorești care înconjoară orașul Câmpulung, îmbunătățirea bazei de agrement din zonele montane limitrofe (în domeniul practicării sporturilor de iarnă,pârtii de schi, instalații de trasnport pe cablu), cât și practicarea unui agroturism, toate ar constitui una dintre căile emancipării funcționale a zonei, ale revitalizării economice și demografice. De asemenea orașul Câmpulung este un important nod rutier, făcând legătura între orașele din Muntenia și Transilvania.

7. URBANISTICA.PARTICULARITĂȚI URBANISTICE

În amplasarea construcțiilor,a căilor de comunicație, dar și pentru echiparea tehnică a localității, un rol esențial revine cunoașterii conținutului localizării. Pe de altă parte, cerințele funcției urbane determină poziția orașului în condițiile geografice variate.

Primii locuitori au încercat să găsească cel mai adecvat amplasament pentru a satisface exigențele funcției dar și pentru a oferi condiții cât mai optime pentru calitatea și desfășurarea vieții.Acest amplasament constituie situl (localizarea).Situl înseamnă configurație terenului,elementele morfometrice vizate pentru amplsarea vetrei urbane și pentru dezvoltarea orașului,l a care se adaugă apele curgătoare și căile de comunicație ca factori generatori, la fel de importanți, ai planului orașului.

7.1..Fizionomia urbană

Fizionomia sau morfologia orașului vizează totalitatea trăsăturilor exterioare ale acestuia evidențiate prin textura și profilul localității,determinată la randul lor de specificul cadrului natural,de particularitățile evoluției teritoriale,de tradiția etnică și intervențiile sistematizatoare.În orice țară s-ar dezvolta un oraș, el nu poate fi văzut și analizat în afara spațiului geografic sau în afara unui anumit teriotriu.

În această situție orașul Câmpulung primește funcții și preia o anumită formă care exprimă specificul perioadei în care s-a format și a evoluat pe fondul condițiilor geografice (Depresiunea Câmpulung, vecinătatea Munților Iezer-Păpușa, Culoarul Rucăr- Bran, condiții specifice, Râul Târgului,etc.)

În această viziune orașul Câmpulung poate fi considerat ca o formă specială organizării spțiului geografic în vederea transferării și distribuirii unor activități economice, sociale și spirituale care îl deosebește în ansamblul teritorial al României de alte tipuri de orașe (are o formă de organizare teritorială propie).

Fig.35 Cartierul Vișoi Râului Târgului

Principalii factori care au influențat fizionomia orașului sunt:

7.2.Factori fizico-geografici

Elementele cadrului natural reprezintă componenta de fond care influențează fizionomia orașului un rol determinant contribuind la configurația acutlă dar și la dezvoltarea anumitor funcțiuni economice, sociale și culturale.

Relieful a avut un rol deosebit în definitivarea personalității orașului atât prin deistribuția sa în spațiul Depresiunii Câmpulung cât și în funcție de formele mai mici de relief (luncă,terase,versanți) sau de procesele de modelare actuale. Orașul este așezat în cea mai mare parte pe terasele Râului Târgului sau pe versanții subcarpatici ai dealurilor din vecinătate (Mărcuș, Grui, Crețișoara, Flămânda).Este în general evitată lunca Râului Târgului, aici construcțiile începând să apară timid după amenajarea lacului de acumulare Râișor și a regularizării albiei când pericolul inundațiilor a trecut.Versanții cu expunere estică și sud-estică au contribuit la o concentrare mai mare a clădirilor de tip “vilă” sau gospodărie (casă,grădină): Cartierul Grui, versantul din dreapta Râului Târgului, cartierul Mărcuș.

Condițiile climatice.

În anumite spații ale orașului Câmpulung , clima a avut un rol determinant în gruparea clădirilor, orientarea construcțiilor sau dispunerea rețelei stradale.O lungă perioadă de timp clădirile au fost construite din lemn care izolau mai bine din punct de vedere termic interiorul locuințelor în perioadele răcoroase.Treptat s-a adăugat și piatra,cărămida și clădirile tencuite deoarece în aporpiere (Mteiaș) apar varnițele unde calcarul este transformat în var.

În carierele vechi ale orașului (Schei, Șubești,Centru) unde predomină clădirile joase cu 1 sau cel mult 3 niveluri,casele sunt orientate cu fața spre sud,est și sud-est, având de cele mai multe ori o sala, tindă unde oamenii stăteau în zilele însorite.Acoperișurile caselor sunt adaptate foarte bine la condițiile climatice,unde ploile și ninsorile au o frecvență relativ mare (sunt construite în partru ape și au o pantă relativ mare).De acest lucru nu au ținut seama constructorii cartierelor Grui,Vișoi, Flămânda,aici nefiind realizate acoperișurile tradiționale,ci terase cu hidroizolație din bitum.În timp,datorită proceselor de îngheț-dezgheț, hidroizolația s-a distrus, iar etajele superioare au fost afectate de apa pluvială.

Apele influențează fizionomic orașului prin: orientarea generală a Râului Târgului pe direcția nord-sud, rețele afluente (Valea Româneștilor,Valea Ursului, Valea Pietroasă), care au dat orientarea generală a amplasamentelor de locuințe și clădirilor de interes general precum și a infrastrucutrii reutiere stradale și feroviare.

Într-o fază inițială orașul Câmpulung a avut ca punct de pornire vecinătatea Râului Târgului, iar pe măsură ce acesta se dezvolta erau incluse în spațiul urban și văile afluente.Mult timp Râul Târgului a fost un fel de”colector” al apelor reziduale urbane sau industrial (peste 20 canale de colectare aveau deschiderea în albia râului).Și această “propietate” a râului a fost remediată prin orientarea canalelor cu ape reziduale către stațiile de epurare ale orașului.Albia râului fiind regularizată (barajul Râușor) cascadele din albia acestuia si canalizarea ferește orașul de inudații chiar la aversele foarte bogate.

Pădurea a avut o anumită influență pentru orașul Câmpulung,în fazele când asigura adăpost și material pentru locuințe, foc etc.În timp aceasta a fost defrișată, locul fiind luat de fânețe,livezi și terenuri arabile.Se mai păstreză petice de pădure în cartierul Mărcuș, Valea Româneștilor.La acestea se adaugă Parcul Ștefănescu, Grădina Publică, folosite mai multe ca factor de protecție și pentru agrement.

Factori socio-economici

Pentru orașul Câmpulung aceștia pot fi luați în considerație ca o serie de factori rezultați din situațiile sociale și economice prin care a trecut acesta.

Factorul politic( rol de capitală a Țării Românești) a creat anumite disproporții între nucleul central și periferie, favorizând apariția unor mahalale (Mărcuș, Subești, Tabaci) care dau o importantă fizionomie a orașului,mai ales în centru: Mănăstirea Negru-Vodă, Bărăția, clădirile mai vechi și străzile înguste).Datorită poziției sale geografice, în zona de legătură între Țara Românească și Transilvania, orașul a fost incendiat în mai multe rânduri de turci, tătari, cu greu refăcându-se după aceste dezastre.Din această cauză orașul nu dispune de clădiri monumentale foarte vechi, cu excepțiabisericilor (Bărăția, Șubești, Domnescă) și a mănăstiri Negru-Vodă.

Mai târziu orașul se dezvoltă din punct de vedere comecial datorită poziției avantajoase la capătul Culoarului ce traversa Carpații: Câmpulung-Dragoslavele-Rucăr-Bran.În sec.XVI este reședința județului Muscel, iar după 1950 a raionului Muscel.În această perioadă se amplifică funcția administrativ-politica și orașul se dezvoltă economic, teritorial și edilitar (se modernizează străzile,sunt efectuate lucrări de canalizare și aducțiuni pentru apă,se construiesc cele mai impunătoare eificii din oraș).Astăzi orașul Câmpulung este municipiu și are o influență destul de mare în teritoriu.

Factorul cultural a jucat un rol important în dezvoltarea orașului Câmpulung,ocupând în anumite perioade locul principal.De aici a pornit primul document scris în limba română (1521-Scrisoarea lui Neacșu către Hans Brukner “județul” Brașovului informându-l asupra mișcărilor otomane din zona Dunării.Cele mai vechi dovezi despre stadiul înaintat cultural al orașului datează din sec. al XIV-lea și se referă la Sigiliul Câmpulungului 1300,aflat pe piatra de mormânt al Comitelui Laurențiu de Longo Campo (Biserica SF.Iacob-Bărăția).

Dezvoltarea economică și culturală a fost încetinită de calamități naturale, de războaie, incendii și epidemii.Una din instituțiile culturale emblematice pentru orașul Câmpulung a fost teatrul înființat în anul 1846 la inițiativa omului de cultură C.D.Aricescu.

Factorul economic.Cele mai importante obiective economice cu profil industrial, care au avut o contribuție deosebită la conturarea funcțiilor și dezvoltarea teritorială a orașului prin apariția de noi cartiere prin creșterea populației urbane au fost Uzinele “ARO”, Combinatul de Fibre și Sintetice, Fabrica de Mobilă, Combinatul de Lianți (astăzi HOLCIM), Întreprinderea Minieră.

Dezvoltarea acestor obiective industriale au determinat și apariția unor mari cartiere, legate strâns de viața lor economică. Astfel, S.A. “ARO” în timp a determinat apariția cartirului Vișoi unde au fost construite blocurile de locuințe pentru personalul muncitor.După 1972 pe platforma Gruiului se dezvoltă o mare capacitate industrială Combinatul “GRULEN”-fibre sintetice (apare și se dezvoltă astfel cartierul Grui).

După anul 1996 prin procesul de restructurare economic specific perioadei de tranziție au “dispărut” din peisajul industrial al orașului: GRULEN, ARO,iar Întreprinderea Minieră a devenit o societate comercială restrânsă ca activitate.

Fenomenele sociale specifice perioadei acutle sunt: depopularea orașului, migrația populției bine calificate către Italia, Franța, Germania, Spania, Canada, SUA.Cartierele menționate ulteriror au fost depopulate prin reîntoarcerea unor cetățeni către zonele de reședință din Moldova sau cele din sudul țării (Olt, Ialomița, Teleorman).

Pentru exemplificare:menționez faptul că în anul 1995 la școla nr.7 funcționau cel putin 10 clase, astăzi abia reușindu-și formarea a 2 clase la ciclul primar și 1-2 clase la cel gimnazial.

7.3. Structura urbană

Suprafața totală a orașului Câmpulung este de 35 km² din care 11,60 km² aparține intravilanului (conform datelor statistice).Din punct de vedere administrativ municipiul Câmpulung este format din 10 cartiere, după cum urmează:

Centru, Tabaci, Flămânda, Rotunda, Vișoi, Schei, Grui, Mărcuș, Valea Româneștilor, Șubești.

Fondul locativ, conform datelor recensământului din anul 2002 însumează un număr de locuințe permanente și sezoniere de 15.329, din care după forma de propietate predominană cea privată, respectiv 14.439 locuințe.O pondere importantă o au însă locuințele de stat, respectiv 873, la care se adaugă și cele ale cultelor religioase și private de grup (9, respectiv 8 locuințe).

Municipiul Câmpulung dispune de peste 60000 m² spații comerciale răspândite în toate cartierele orașului, 3 piețe agroalimentare în cartierele Grui, Centru, Vișoi, un târg săptămânal cu profi privat, precum și un bâlci anual cu tradiții seculare.

Baza materială sanitară, culturală și de învățământ a orașului dispune de spital municipal, spitale,c ase de copii, muzee, casă de cultură, case memoriale, precum și de instituții de învățământ preșcolar, de gimnaziu și liceal, superior.

Din punct de vedere al bazei turistice,raportul dintre unitășile de cazare și de cele alimentație publică este ridicat,cu o concentrare mai mare în centrul orașului prin hoteluri și pensiuni. Suprafața spațiilor verzi (parcuri,grădini publice, zone stradale verzi) este de 154912 m², distribuită astfel:Parcul Ștefănescu-58.238 m², Parcul Krețulescu-36.752 m², Parcul “Carol I”-1.560 m², grădina Publică “Merci”-12.162 m², alte spații verzi-46.200 m².

Suprafața spațiilor verzi raportată la suprafața totală a localității este de 0,45%; suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor este 4,07 m², iar suprafața zonelor de agrement este 108.712 m².

7.4.Textura orașului

Din punct de vedere structural orașul se încadrează în categoria orașelor liniare,cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de “câmpulunguri”.Este un tip morfostructural de oraș deosebit de interesant pentru orașele din România.El păstrează și astăzi caracterele satului inițial(din care s-a format și a evoluat),caracterizat îndeosebi ărin aspectul răsfirat al caselor înconjurate de grădini uneori destul de extinse ca suprafață.Câmpulungul este un oraș ce s-a format în vatra Depresiunii Câmpulung în lungul Râului Târgului.

Textura orașului se referă în primul rând la modul de aranjare al rețelei stradale, care este dependent de creșterea teritorială, de configurația topografică a reliefului (terase, versanți, luncă, interfluvii), de funcționalitatea zonală internă a orașului.La cele menționate se adaugă strcutura populției și poziția geografică a orașului față de alte centre urbane importante(Curtea de Argeș,Pitești,Brașov,Târgoviște).

Analizând forma stradală a orașului am putut constata următoarele:

textură rectangulară ce se conturează foarte bine în cartierele noi ale orașului (Vișoi, Grui, Flămânda) și este rezultatul aplicării unor planuri de sistematizare prin parcelări geometrice;

textura suplă este rezultatul dezvoltării urbanistice moderne unde există o îmbinare a unor elemente geometrice ale planului (adaptare la configurația reliefului depresiunii Câmpulung) și a planului rectangular(partea centrală a orașului), cartierul nou de vile de pe Dealul Crețișoara și sudul Platoului Grui;

textură nerectangulară,ami veche deține o pondere mai mare în partea de sud și est (cartierele Tabaci, Mărcuș, Șubești, Apa Sărată), pe fondul unei foste așezari și a unei fragmentări a reliefului marcată de coline,terase,areale afectate de alunecări de teren (Mărcuș), văi torențiale (Valea Româneștilor, Valea Ursului, Valea Pietroasă) obligând constructorul să recurgă la adoptări inedite.În fond această textură se face prezentă ca o rețea de străzi și străduțe înguste relativ scurte flancate de imobile mai vechi.

Textura urbană a orașului Câmpulung poate fi apreciată și prin densitatea formei stradale care este de aproximativ 8,5 km/km ², dar apar și diferențieri teritoriale (în partea centrală, în cartierele Vișoi, Grui aceasta poate depăși 10 km/km²).

Strada urbană constituie elementul component de bază al texturii.Suprafața totală a orașului Câmpulung este de 35 km², iar lungimea totală a străzilor de 113 km,cu o lățime medie de 0.08 k.Rezultă astfel o suprafață stradală de 9 km².Din lungimea totală, 11,2km reprezintă drumul DN73 care înmulțită cu lățimea medie, 0,08km, mai rezultă o suprafață stradală de 0,9 km².

Străzile cele mai vechi ale orașului sunt în jurul Bărăției, Piața Centrală și cartierele Șibești,Tabaci, lucru dovedit de documentele cartografice (vechile planuri ale orașului), de documentele istorice și din Monografia istorică a orașului Câmpulung a preotului Răuțescu editată în perioada interbelică.Cele mai recente artere stradale sunt în cartierele Grui, Vișoi, Schei și Flămânda.

În Câmpulung funcțiile străzilor sunt multiple:de la cele cu circulație majoră (Negru-Vodă, Republicii, Calea Brașovului, Bld.Mihalache și I.C.Brătianu) pe care se realizează transportul local sau spre alte localități (formând cea mai mare parte din rețeaua stradală).

Străzile cu funcțiuni comerciale sunt mai bine conturate în cartierele Tabaci, în jurul Pieței alimentare (Jurământului, Negru-Vodă, Bulevardul Republicii, Matei Basarab, Ion Barbu, C.D.Aricescu, etc.).În nucleul central al orașului sunt utilizate pentru promenadă străzile Negru-Vodă, Bulevardul Pardon, Grădina Publică.Putem vorbi în orașul Câmpulung și de străzi cu vocație turistică, flancate de clădiri cu o arhitectură locală, cu multă verdeață, grădinile îngrijite, acoperite cu piatră cubică și foarte liniștite: Str.Alexandri, Alexandru Voievod , Str.Frații Golești, Eremia Grigorescu.Traseul străzilor din Câmpulung este în cea mai mare parte influențat de textură și condițiile de relief:dispunerea teraselor râului Târgului,înclinarea și expunerea versanțiilor pe marginile depresiunii Câmpulung,procesele de modelare acutlă care afectează rețeaua stradală sau clădiril (Str.Richard, Cartierul Mărcuș, Str.Mățăului, Calea Pietroasă).Cea mai mare parte a rețelei stradale are un traseu rectiliniu sau curbe largi,străzile principale sunt orientate nord-sud și au lungimi de 2-4 km iar cele secundare sunt perpendiculare pe acestea și sunt orientate în majoritatea lor vest-est (Cartierul Grui),sau est-vest (Cartierele Flămânda,Vișoi).Starea rețelei stradale se exprimă prin calitatea suportului:

-străzi nepvate (pietruite):Cartierul Mărcuș, Valea Româneștilor, Apa Sărată;

-străzi pavate:Str.Calea Pietroasă, Str.Mărășești;

-străzi cu îmbrăcăminte asfaltică sunt majoritatea în orașul Câmpulung.

În general starea fizică a străzilor este foarte bună în centrul orașului și pe principalele artere de circulație rutieră: Bd.Mihalache, I.C.Brătianu, calea Boboc din cartierul Valea Româneștilor.Apar unele dificultăți ân legătură cu starea și funcționalitatea străzilor,în special la cele situate în pantă către Cartierul Grui, Str.Parcului, Str.Mărcușului, Calea Mățăului în sezonul de iarnă,sau unele imperfecțiuni și probleme de trafic rutier când sunt deschise lucrări de canalizare, rețele electrice și telefonice subterane (str.Negru Vodă, Piața Centrală, Cartierul Vișoi).Inundațiilese produc mai rar din cauza Râului Târgului, ele sunt foarte frecvente la aversele de ploaie,deoarece rețeaua de canalizare este subdimensionată și nu mai poate să preia în totalitate apele pluviale (intersecția Dinicu Golescu, Str.Mărășești, cartierul Vișoi).

7.5.Profilul urban

Reprezintă a 3 a dimensiune a orașului în plan vertical,pus pe seama evoluției orașului, funcțiilor, civilizației, tradiției locale.În cadrul orașului putem deosebi mai multe profiluri (trepte de înălțime a clădirilor):

-profil mai scund,uniform predomină casele cu un singur nivel, rar cu 2 niveluri,cu acoperiș din țiglă sau tablă separate uneori de mici grădini(Cartierele Mărcuș, Șubești, Schei);

-profil mediu, unde predomină clădirile vechi monumentale cu 2 sau 3 etaje având fațada către stradă, iar curțile în spate.Intrarea se face de obicei prin ganguri umbroase (în partea centrală a orașului) pe străzile Negru Vodă, republicii, Tabaci, Constantin Brâncoveanu, etc.;

-profil mai înalt unde predomină clădirile de tip bloc cu 4 sau mai multe etaje (Cartierele Grui, Vișoi, Flămânda, Piața centrală);

În prima etapă de evoluție a orașului Câmpulung clădirile au reflectat condițiile geografice specifice depresiunii Câmpulung și zonei Muscel, la care se adaugă tradițiile, natura materialelor de construcții (lemn, piatra de Albești, cărămidă).

Putem spune că aporpe 98% din clădirile orașului sunt construite din materiale durabile (beton, piatră, cărămidă, bolțari), iar arhitectura este tipic musceleană cu arcade pridvor, geamlîc și curți largi bine îngrijite.

Forma clădirilor prezintă în cadrul orașului Câmpulung diferențieri arhitecturale,de construcții sau dispunere în teritoriu.Am putut deosebi:

-clădiri de tip comercial (meșteșugăresc) grupate în jurul Pieței agroalimentare (Str.Sf.Ilie,Str.Rizeanu,Str.Jurământului) sau cele din Cartierele Tabaci unde în perioada interbelică se grupau diverse ateliere (cizmărie,croitorie,cojocărie).Cele de pe străzile Negru Vodă,Jurământului,Rizea nu păstrează și astăzi funcție comercială;

-clădiri (casele de tip rural și semirural)din cartierele periferice ale orașului (Pescăreasa,Apa Sărată,Mărcuș,Valea Româneștilor).Acestea au și unele dotări gospodărești:bucătărie de vară,magazie,grajduri.

-clădiri tip aristocratic:Vila Paul,Casa Goleștilor,Muzeul de Istorie,Clădirea Primăriei Municipale,etc. care au fost a unor propietari de fabrici,negustori,etc.

-casele populare au înlocuit treptat în teritoriul orașului,vechile case de tip rural cu acoperiș de șiță.Majoritatea sunt foarte frumos construite în stilul muscelean, fără adăposturi deosebite,cu simplitate a liniilor,având curțile largi,cu spații verzi foarte bine întreținute (Str.Alexandru Voievoi,Frații Golești,Maior Giurăscu).

-vilele cu un aspect frumos,unele elegante,altele de prost gust ca dimensiunile și ornament unde s-au utilizat materiale de construcții de calitate (Str.Mățăului,cartierul rezidențial de pe Dl.Crețișoara,Strada matei Basarab);

-blocuri noi de locuințe au apărut pentru prima dată în centrul orașului lângă Piața Centrala (1),iar altul lângă Biserica Domnască (Str.Rahova).Apoi un nucleu de 7 blocuri cu 4 etaje în centru.Cele mai multe au fost însă construite după anul 1968 în procesul de dezvoltare industrială a orașului.Acum apar Cartierele Vișoi I,Vișoi II și Vișoi III.După 1972 în vecinătatea Combinatului de fibresintetice apare cartierul Grui (construit mult mai îngrijit decât primele);

-casele de tip muncitoresc,au fost amenejate în cartierul Pescăreasca,Jugur,Poienari,care veneau în majoritate din Moldova;

-clădirile publice monumentale au fost construite la Câmpulung dupa 1900,când asistam la o dezvoltare exonomică mai mare a județului Muscel,iar orașul devine atractiv pentru oameni cu resurse financiare.majoritatea sunt construite din piatră de Albești (Primăria,Clădirea actualului muzeu orășenesc,Clădirea fostei Bănci Naționale,Vila Paul,Casa Armatei).Au fost amenajate și unele edificii de interes public cu o arhitectură deosebită :clădirea Colegiului Pedagogic,a Colegiului Național Dinicu Golescu,casa orășenească de Cultură,Liceul de Fete,Școala generală nr.1,iar mai recent Clubul ARO.

7.6 Planul orașului

Particularitățiile funcțiilor orașului Câmpulung și organizarea vieții economice și sociale sunt încadrate și fixate de către planul urban.Planul orașului este ordonat în jurul uni punct central:Mănăstirea Negru-Vodă,Bărăția,Piața Centrală a orașului.În jurul acestui punct central, locuințele pot fi dispuse în linii generale după anumite scheme.orașul Câmpulung ca și alte așezări urbane din sudul țării s-a dezvoltat pe așezare rurală preexistentă având în vecinătate,la Pescăreasa Centrul roman Jidava (planul orașului 1926.).

Fig.36 Planul urbanistic general (Sursa:Primăria Câmpulung)

Uneori populația s-a grupat de-a lungul unei străzi contrate nord-sud pe orientarea generală a depresiunii Câmpulung și a V.Râului Târgului.O contribuție deosebită la apariția și dezvoltarea orașului câmpulung a avut-o poziția sa avantajoasă pe o importantă axă comercială și strategică care lega Țara Românească cu Transilvania prin Culuarul Rucăr-Bran.Modificările apărute în aspectul, general al planului urban au fost legate de evenimente politice, militare, sociale, soldate de cele mai multe ori cu distrugeri și refaceri succesive ale orașului.Schimbări importante în domeniul planului au loc dupa al II-lea război mondial când orașul se dezvoltă ca un important centru industrial:I.A. ARO, Combinatul GRULEN, Fabricile de Mobilă, Combinatul CIMUS (HOLCIM),care au mărit suprafețele platformelor industriale și au schimbat configurația unor artere stradale.Concomitent cu acest fenomen economic are loc o creștere spectaculoasă a populației orașului 48.500 locuitori ( 1988) care a determinat apariția unor noi cartiere: Vișoi, Grui, Flămânda completând vechea sctuctură a planului urban.

Luat în ansamblu planul Câmpulungului este biliniar cu 2 mari artere stradale,de o parte și de alta a Râului Târgului.Una pe dreapta culorului de vale,mai veche ce traversează partea centrală a orașului și alta în stânga râului mai nouă atașată cartierelor mai noi ale orașului și destinată treficului greu(industrial).

Planul orașului ete tipic pentru casele mici și mijlocii,s ituate în ariile depresionare sau pe culoare de văi cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de „câmpulunguri”.orașul Câmpulung prezintă o formă structurală care înglobează în teritoriu și foste sate (Valea Româneștilor,Pescăreasa,Apa Sărată,Mărcuș)care erau situate pe drumul de legătură dintre sudul țării și Transilvania în aria de influență a orașului.A suferit în timp anumite modificări (remanieri)prin adaosul de noi cartiere,modernizarea celor vechi (Șubești,Tabaci;Piața alimentară-agricolă-Schei),li adaptarea dotărilor urbane și de locuit la cerințele unei populații mai mari.

Clădirile vechi din centrul orașului în general cu ziduri solide au fost recondiționate și dotate cu utilitățile vechi moderne (canalizare, apă, gaze ) . Adaptarea nucleelor vechi ale orașului la cerințele modernismului urban au creat edililor și arhitecților locali următoarele probleme:

-respectarea fizionomiei vechilor cartiere ca patrimoniu cultural și istoric (zona Mănăstirii Negru-Vodă,Bărăția,Cartierul Șubești,partea centrală a orașului,piața Jurământului);

-valorificarea vechiului patrimoniu urbanistic în domeniul turismului (Muzeul de Etnografie,Grădina Publică,Bd.”Pardon”);

-tendința migrării ce se manifestă prin construirea unor centre polarizatoare în apopierea orașului vechi (Cartierul Grui,Flămânda);

-dezvoltarea după 1990 a unor cartiere rezidențiale (de vile) în vecinătatea orașului:Crețișoara,Valea Româneștilor,Mărcuș.

8.ANALIZA SWOT A ORAȘULUI CÂMPULUNG MUSCEL:

9.BIBLIOGRAFIE

1.Alexandru D.,Băcanu I. (1967), Regiunea Argeș- caracterizare geografică, Natura-GG, XIX, 2

2.Baciu D., (1980), Lumini muscelene, Editura Sport-Turism, București

3.Barco A., Nedelcu E. (1974), Județul Argeș, Editura Academiei, București

4.Bugă Dr.(1967) , Populația orașelor Munteniei și Olteniei în ultima sută de ani, Revista Statistică , XVI , II

5.Cucu v., (1970), Orașele României, Editura Științifică, București

6.Erdeli G., Șerban C., Vlășceanu Gh., geografie, manual pentru clasa a X-a, Editura Economică, București

7.Ghinoiu I. (1978) , „Depresiunea Câmpulung Muscel”.Studiu de etnografie, București

8.Ielenicz M.,Pătru I.G.,Ghincea M. (2003), Subcarpații României, Editura Universitară, București

9.Manolescu R., (1981) , „Schimbruri de mărfuri între Țara Românească și sBrașov.Studii materiale și istorice.”,București

10.Mihăilescu V., (1969), Geografia fizică a României, Editura Științifică, București

11.Mârtzu F.,(1982), „Despre Câmpulungul medieval”, Câmpulung

12.Neamu Gh., (1986), Observații climatice și topoclimatice în bazinul Văii Muscelului, Institutul de Geografie, București

13.Nicolae V., (1982), „Ctitoriile lui Matei Basarab”, Editura Sport-Turism, București

14.Pârnuță Gh., (1968) , Învământul în Muscel în sec. XVII-XIX, București

15. Pârnuță Gh., (1973) , Considerații geomorfologice asupra Depresiunii Câmpulung-Muscel, Com.Geogr.SSNG,VII, București

16.Posea Gr.,Popescu N.,Ielecnicz M., (1974), Relieful României, Editura Științifică, București

17.RădulescuCodin C., (1925) „Câmpulungul Muscelului”, Editura Librăriei Staicu I., Câmpulung

18.Surd V., (2003) , geografia așezărilor, Editura presa Universitară Clujană

19.Răuțescu I., (1943), Câmpulung Muscel.Monografie istorică, Câmpulung

20.Vlăsceanu Gh., Ianoș I., (1998), Orașele din România, Casa Editorilă Odeon, București

21.xxx (1907) , Câmpulung Muscel și Împrejurimi, Câmpulung

22.xxx Recensământul populației și locuințelor din 18-27 martie 2002, vol I. Comisia națională pentru statistică.

BIBLIOGRAFIE

1.Alexandru D.,Băcanu I. (1967), Regiunea Argeș- caracterizare geografică, Natura-GG, XIX, 2

2.Baciu D., (1980), Lumini muscelene, Editura Sport-Turism, București

3.Barco A., Nedelcu E. (1974), Județul Argeș, Editura Academiei, București

4.Bugă Dr.(1967) , Populația orașelor Munteniei și Olteniei în ultima sută de ani, Revista Statistică , XVI , II

5.Cucu v., (1970), Orașele României, Editura Științifică, București

6.Erdeli G., Șerban C., Vlășceanu Gh., geografie, manual pentru clasa a X-a, Editura Economică, București

7.Ghinoiu I. (1978) , „Depresiunea Câmpulung Muscel”.Studiu de etnografie, București

8.Ielenicz M.,Pătru I.G.,Ghincea M. (2003), Subcarpații României, Editura Universitară, București

9.Manolescu R., (1981) , „Schimbruri de mărfuri între Țara Românească și sBrașov.Studii materiale și istorice.”,București

10.Mihăilescu V., (1969), Geografia fizică a României, Editura Științifică, București

11.Mârtzu F.,(1982), „Despre Câmpulungul medieval”, Câmpulung

12.Neamu Gh., (1986), Observații climatice și topoclimatice în bazinul Văii Muscelului, Institutul de Geografie, București

13.Nicolae V., (1982), „Ctitoriile lui Matei Basarab”, Editura Sport-Turism, București

14.Pârnuță Gh., (1968) , Învământul în Muscel în sec. XVII-XIX, București

15. Pârnuță Gh., (1973) , Considerații geomorfologice asupra Depresiunii Câmpulung-Muscel, Com.Geogr.SSNG,VII, București

16.Posea Gr.,Popescu N.,Ielecnicz M., (1974), Relieful României, Editura Științifică, București

17.RădulescuCodin C., (1925) „Câmpulungul Muscelului”, Editura Librăriei Staicu I., Câmpulung

18.Surd V., (2003) , geografia așezărilor, Editura presa Universitară Clujană

19.Răuțescu I., (1943), Câmpulung Muscel.Monografie istorică, Câmpulung

20.Vlăsceanu Gh., Ianoș I., (1998), Orașele din România, Casa Editorilă Odeon, București

21.xxx (1907) , Câmpulung Muscel și Împrejurimi, Câmpulung

22.xxx Recensământul populației și locuințelor din 18-27 martie 2002, vol I. Comisia națională pentru statistică.