Studiul Geografic al Municipiului Braila

Studiul Geografic al Municipiului Brăila

Intoducere

Cap.1 Așezarea geografică

Cap.1.1 Poziție geografică

“În cadrul țării, municipiul Brăila este situat în partea de est-sud-est a României, aproximativ la intersecția paralelei de 45º25’ cu meridianul de 27º54’ longitudine estică. Municipiul Brăila este situat în nord-estul Câmpiei Române, în Câmpia Brăilei sau Bărăganul Nordic, pe stânga Dunării – în subsectorul bălților, la 20 m altitudine.”

Cap.1.2 Localizare geografică

La intersecția dintre trei provincii istorice românești și anume Țara Romaneaca ,Moldova și Dobrogea ,pe Dunărea inferioară se găsește veche așezare a Brăilei în partea de răsărit. În cadrul județului cu același nume orașul Brăila este situat în partea de nord-est între următoarele unități geografice : Lunca Dunării,Câmpia Brăilei și Câmpia Șiretului. Orașul Brăila este situat pe linia de contact între Câmpia Bărăganului și Podisul Moldovei. Reprezintă un important port așezat pe malul stâng al fluviului Dunărea în apropierea locurilor de vărsare a Șiretului și Prutului. “Orasul se află la o altitudine de 15,40 metri,portul Brăila la 7,40 metri față de nivelul mării.” Este clasificat al 11-lea centru urban din țara după numărul de locuitori. În cadrul rețelei urbane, orașul Brăila face parte din categoria municipiilor, orașe importante cu o populatie numeroasă, care au un rol însemnat în viața economică, politică, sociala și cultural științifică a țării. In anul 1968 pe data de 17 februarie acesta a fost denumit municipiu. După numărul de locuitori, orașul Brăila face parte din categoria orașelor mari, cu o populație de 232.409 locuitori, fiind in acelasi timp cel mai mare oraș din cadrul județului. În ceea ce privește limitele orașului,acesta se învecinează în sud cu localitatea Cazasu,în sud-vest cu Roman ,în partea de vest cu Gemenele, Scorțaru în nord-vest iar în nord cu Siliștea și Baldovinești.

Figura nr.1: Poziționarea Municipiului Brăila în cadrul județului

Cap.2 Cadrul natural

Cap. 2.1 Principalele unități de relief

Municipiul Brăila este situat în zona de câmpie și are un relief predominant monoton,singurele accidente de teren fiind reprezentate de apele curgătoare ,crovurile și depresiunile lacustre.O mare parte a Municipiului Brăila dar și a județului este poziționat într-o câmpie tabulară care cuprinde văile Dunării și ale afluenților ei,precum și terasele acestora și o parte din câmpia de subzistență.

Principala formă de relief a acestui oraș poartă denumirea de Câmpia Brăilei și este poziționată între Lunca Dunării, a Calmatuiului,a Șiretului și a Buzăului. In vest se prezintă ca un câmp îngust pe dreapta Buzăului,cu altitudine ce merge până la 40-50 m,pe când în est se prezintă ca o zonă netedă sub forma unei prispe prelungi,terminată abrupt spre Dunăre și Șiret, dominînd Dunărea cu 8-12 m.”

Prezintă un relief relativ uniform alcătuit din câmpuri netede,întinse,nedrenate superficial. “Podul terasei între, Dunăre și Valea Iencii are o lățime de 10-15 km,cu o înclinare ușoară de la vest la est.” Datorită prezenței crovurilor porțiunea de la vest de Valea Ienecii este mai înaltă și pare mai ondulată. Câmpia Brăilei deține următoarele subunități: Câmpul Mircea Vodă,Câmpul Ianca sau Movila Miresei Câmpul Viziru,Câmpul Gemenele.

În partea de est Municipiul Brăila se învecinează cu Balta Brăilei care mai poartă numele și de Insula Mare a Brăilei. Aceasta este de fapt suprafața cuprinsă între cele două brațe ale Dunării. Modul de formare este de origine deltaic de eroziune și acumulare fluviatilă.Aceasta prezintă două subunități: Insula Mică,reprezintă partea cu lacuri și bălți între Brațul Cremenea și Brațul Valciu-Veriga și Insula Mare a Brăilei aflată între Brațul Măcin la est și Brațul Valciu la vest.

” Balta este ca o zonă depresionară de 96 000 ha care prezintă marginile ridicate de aproximativ 3-6 metri față de partea centrală între care se întind suprafețe plane.Altitudinile cele mai mici sunt reprezentate de fundurile lacurilor Zăton și Dunărea Veche iar cea mai mare altitudine în popină Blasova,rest din munții Dobrogei scufundați și erodați în decursul timpului. Orașul Brăila se situiază la altitudinea medie de 20 de metri față de nivelul Dunării, crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est), spre nord-vest, unde – datorită acumulărilor eoliene cartierele Baldovinești și Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. Spre Dunăre, orașul se termină printr-o pantă abruptă, dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri.”

Fig.2 Localizarea Brăilei in cadrul unitaților de relief

Cap .2.2 Resurse ale subsolului

Sunt sărace lucru datorat constituției litologice a fundamentului Câmpiei Brăilei și a Câmpiei Calmatuiului.Hidrocarburile lichide și gazoase sunt cele mai importante resurse ale subsolului.Petrolul se găsește și se exploatează în apropierea orașului din comunele care aparțin județului :Jugureanu ,Ulmu,Oprisenesti,Bordei Verde,Lișcoteanca,Spiru Haret.Gazele naturale se găsesc în zona comunei Ulmu,materia primă folosită în ceramica inferioară este formată de depunerile loessoide,în albia apelor curgătoare găsindu-se nisipuri fine.” Cu ocazia prospecțiunilor geologice din anul 1972 au fost puse în evidență,la Însurăței ,ape minerale cu un debit de 280 m.c în 24 de ore.” Aceste ape sunt folosite în scopuri terapeutice precum și nămolurile din Lacul Sărat.

Cap. 2.3 Particularități climatice

Municipiul Brăila prezintă o climă temperat-continentală datorită uniformitati reliefului de câmpie care determină o omogenitate a caracteristicilor climei.Verile sunt foarte calde,cu precipitații slabe,ce cad mai ales sub formă de averse.Iernile sunt relative reci variind viscolele puternice cu perioadele de încălzire,care provoacă discontinuități stratului de zăpada.În partea de est în Lunca Dunării se prezintă topoclimatul specific acestei regiuni de deltă caracterizat prin ierni mai blânde și veri mai călduroase decât în restul câmpiei. Principalele stații meteorologice se află în Brăila ,dar și în orașele și comunele aflate în județul Brăila și anume: Ion Sion,Făurei și Viziru.Datorită poziționări județului în apropierea Mării Negre,s-au înregistrează temperaturi medii mai ridicate de C față de restul câmpiei.Temperatura maximă a fost înregistrată într-o comună care aparține de județul Brăila,Ion Sion,temperaturi care au până ajuns la C. La Brăila temperatura medie anuală are valori mai ridicate față de celelalte comune sau orașe din județul Brăila din cauza influenței Dunării.

“Amplitudinile locale ale extremelor absolute C la Ion Simion si C la Brăila sunt ca urmare a influenței pe care o exercită Dunărea la Brăila.Vara temperaturile ridicare depășesc 30-C” .Iarna în circa 110 zile se produce inghetu,în 80 de zile acesta se produce numai noaptea ,iar ziua temperaturile depășind C.Umiditatea aerului ajunge la peste 72 %,iarna depășind 80 %,în timp ce în anotimpul cald reprezintă 65 %. În ceea ce privește precipitațiile cele mai dese cad în perioada mai-august,iar cele mai puține toamna și iarna. Datorită zilelor foarte călduroase din ultima perioadă a verii și a temperaturilor destul de ridicate,crește deficitul de saturație lucru care duce la intentificare procesului de saturație iarba uscându-se iar culturile care nu sunt irigate de asemenea. La Brăila cad cca 440 mm/an,cele mai mici cantități înregistrându-se în Insula Mare a Brăilei acestea fiind de 400mm.

Cantitatea mică de precipitații se datorează predominări maselor de aer continental care poartă numele de Crivăț. In medie, în câmpie, vântul bate 70 de zile cu peste 11 m/s, pe când în Balta Brăilei această viteză este atinsă numai în 10 zile”.

Fig.3 Temperaturiile medii anuale între anii 1974-1990

Sursa: Institutul de Meteorologie Brăila

Fig.4 Precipitatiile medii lunare între anii 1974-1990

Sursa: Institutul de Meteorologie Brăila

Cap .2.4 Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică a municipiului Brăila cât și a județului cu același nume se află sub influența climatului temperat-continental și a reliefului alcătuit din câmpuri netede,în care se găsesc lacuri temporare sau permanente.”Hidrografia județului se caracterizează ,pe de o parte ,prin faptul că apele curgătoare(Dunărea,Șiretul,Buzaul,Calmatuiul) sunt apele alohtone având caracter tranzitoriu ,iar,pe de altă parte ,prin faptul că în toate microdepresiunile se cantonează lacuri .”

2.4.1 Râurile

Cea mai însemnată arteră hidrografică a Brăilei este Dunărea.Acesta izvorăște din munții Pădurea Neagră din Germania,curge către sud-est,pe o distanță de aproximativ 2.860 km,până la Marea Neagră.La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării. Dunărea străbate 10 țării și are alfuenți din alte șapte țări străbătând patru capitale de stat: Viena,Bratislava,Budapesta și Belgrad.

Pe cursul superior navigația se practică in aval de Ulm.In această porțiune panta medie este de 0,6-0,9%, iar viteza atinge 1-1,5/s. Cursul mijlociu este cuprins între Bratislava si Bazias. În depresiunea Raab,fluvial ramifică cursul in 3 brate : Dunărea Mica, Musony Dunay si Dunărea propriu-zisa. Cursul inferior cuprinde Bazias si Marea Neagră pe o lungime de 1075 km udânt teritoriul țări noastre.” Pe suprafața județului Brăila valea este largă,prezentând fenomenul desfacerii cursului său în cele două brațe principale: Brațul Măcin spre Dobrogea ,și Brațul Cremenea spre Câmpia Brăilei,închizând la mijloc Insula Mare a Brăilei.Debitul maxim de îndiguire a fost de 7926 mc/s ,iar dupa indiguire ,debitul maxim atins a fost de 15470mc/s in anul 1970,iar cel minim s-a inregistrat la Brăila de aproximativ 1490 mc/s. Nivelurile cele mai ridicare s-au inregitrat in anii:1940,1942,1954,1970,1975”.

Fig.4 Debitul Dunării între anii 1940-1975

Sursa:

“Cele mai mari creșteri au avut loc în anul 1940 și a durat din martie până în iulie și cele mai mici s-au înregistrat în anul 1943.Nivelul maxim s-a înregistrat la Brăila în anul 1970 acesta atingând 632 cm. Cele mai mari inundații au fost în anii: 1897,1907,1924,1937,1962” . Au loc creșteri ale nivelului și în perioada rece ale lunilor ianuarie,februarie,când curg sloiuri ce dau naștere la zăpadă în aval de Brăila. La Brăila procentul minimilor din septembrie-octombrie reprezintă 72,5% ,iar cel din ianuarie atinge 7,5% ,ca urmare a influenței continentalismului asupra regimului de scurgere.

Debitul solid este de 100 t/.Debitul solid inregistrat la Brăila este de 70 milioane tone.

Pe teritoriul județului Brăila, Dunărea este îndiguita pe o lungime totală de 225 km,apărându-se astfel de inundații peste 100000 ha teren agricol,multe localități obiective industrial și agricole.Dunărea are o mare importantă economică ,atât din punc de vedere al navigației cât și prin faptul că municipiul Brăila este alimentat cu apă prin intermediul Dunării. Pe lângă Dunărea mai sunt și alte râuri care străbat județul Brăila precum: răul Siret care delimitează partea de nord a județului Brăila cu județul Galați, răul Buzău cu lungimea totală de 308 km din care 126 km udă teritoriul județului Brăila, răul Calmatui cu o lungime totală de 144 km ,din care 84 km pe teritoriul județului Brăila,între Jugureanu și Gura Calmatui.

Fig.5 Faleza Dunării Brăila

Arhivă personală

Cap .2.4.2 Lacurile

Pe teritoriul municipiului Brăila nu se găsesc lacuri, însă pe teritoriul județului întâlnim mai multe tipuri de lacuri ,de stepa și deol,multe localități obiective industrial și agricole.Dunărea are o mare importantă economică ,atât din punc de vedere al navigației cât și prin faptul că municipiul Brăila este alimentat cu apă prin intermediul Dunării. Pe lângă Dunărea mai sunt și alte râuri care străbat județul Brăila precum: răul Siret care delimitează partea de nord a județului Brăila cu județul Galați, răul Buzău cu lungimea totală de 308 km din care 126 km udă teritoriul județului Brăila, răul Calmatui cu o lungime totală de 144 km ,din care 84 km pe teritoriul județului Brăila,între Jugureanu și Gura Calmatui.

Fig.5 Faleza Dunării Brăila

Arhivă personală

Cap .2.4.2 Lacurile

Pe teritoriul municipiului Brăila nu se găsesc lacuri, însă pe teritoriul județului întâlnim mai multe tipuri de lacuri ,de stepa și de luncă. Cele mai răspândite sunt lacurile cantonate în marile depresiuni de tasare în loess sau crovuri. Ele formează grupa de lacuri clastocrastice și sunt răspândite în zona endoreica dintre Buzău și Calmatui precum: Lacul Plopu, Lacul Ianca, Lacul Lutul Alb, Lacul Tătaru, Lacul Coltea.

“O alta categorie de cuvete lacustre o fomeaza limanele fluviatile din actiunea anastamozare a gurilor de varsare. Ele se află pe malul stâng al râului Buzău (Lacul Jirlău, Lacul Caineni, Lacul Ciulnița) si au in general forma sinuoasa,meandrata,deoarece ocupa o anumita suprafata a vailor inecate”. Lacurile de meandru și de braț părăsit se găsesc mai des în Luncă Dunării (Balta Brăilei).

“În Dunărea Veche sau Blasova se întinde pe 400 de hectare și Japsă Plopilor pe 176 de hectare, iar în apropiere de Brăila se găsește Lacul Sărat cu 175 de hectare, acesta are calități terapeutice, este folosit în scop terapeutic, având și dotările corespunzătoare, este declarat stațiune balneoclimaterică.”

Lacurile de luncă sunt cantonate în luncă râurilor principale, ele ocupă denivelările din luncă, rezultate în urmă acțiunii de eroziune a apelor.

În județul Brăila se întâlnesc și lacuri artificiale executate pentru scopuri piscicole sau pentru irigații, exemplu Lacul Maxineni, Lacul Gradistea, Lacul Însurăței, Lacul Ulmu, Lacul Rezi.Un alt tip de lacuri sunt cele de acumulare lacuri de acumulare, drep exemplu: lacurile Galbenu și Sătuc pe pârâul Valea Boului, precum și Mircea Vodă și Horia pe Brezoel Nord, apa acestora fiind folosită pentru irigații.Toate aceste lacuri au un volum acumulat de cca 1,500 milioane mc. apă.

Cap. 2.4.3 Apele subterane ,freatice si de adâncime

“ Prezintă o strânsă legătură cu depozitele litologice în care acestea sunt cantonate,cu cursele de alimentare și cu condițiile climatice ale teritoriului. Din punct de vedere al poziției ,apele subterane se împart în :ape freatice,acestea reprezentând primul orizont de ape subterane cu nivel hidrostatic liber și variabil,și ape de adâncime, cantonate în depozite friabile dar intercalate în strate impermeabile”.În zona Brăilei apele freatice se găsesc cantonate în depozitele loessoide și nisipurile eoliene de pe interfluvii și în aluviunile fluviatile din luncile largi ale râurilor Dunărea,Șiret,Buzău și Calmațui. “Adâncimea apelor freatice variază,în luncile joase având 0 m,iar în câmpiile acoperite cu nisipuri peste 20 m. În zona centrală și anume în Balta Brăilei se găsesc ape freatice cu adâncimi între 0 și 2 m, precum și în lunca externă a Dunării în lunca Buzăului și a Calmațuiului.”

Apele freatice din jurul orașului Brăila nu constituie o sursă importantă pentru alimentarea cu apa a populației,pentru industrie sau pentru irigații,atât sub aspectul variației cantitative ,în timpul anului,cât și sub cel al gradului de potabilitate.

Apele de adâncime sunt cantonate în pietrisurile de Frățești( arealul Bălții Brăila și cursul inferior al Calmațuiului) și depozite cuaternare nisipoase( Câmpia Brăilei și Câmpia Calmațuiului), uneori în luncile Calmațuiului și Buzăului și în depozite argilo-nisipoase.

Apele de adâncime sunt mai mult utilizate la alimentarea cu apă potabilă a localităților sau a obiectivelor industriale.

Cap .2.5 Solurile

Solurile predominante în arealul studiat sunt cernoziomurile care ocupă o suprafață de 70-75% precum și soloceacurile și soloneturile. În luncile râurilor în urma proceselor de aluvionare recentă și actuală,întâlnim solurile azonale de tipul solurilor aluvionale gleizate,lacoviștilor aluvionale și aluviunilor gleizate. Cernoziomurile cuprind o gamă destul de variată pe suprafața municipiului Brăila și anume:cernoziomuri castanii și ciocolatii,cernoziomuri carbonatice,cernoziomuri levigate argiloase compacte,cernoziomuri levigate nisipoase și cernoziomuri aluviale.

“Evoluția îndelungată a cernoziomurilor se reflectă în profilul acestora de sol care este bine dezvoltat. Cele mai conturate orizonturi sunt : A ,A/C, C și D. Cu o textură ușor lutoasă avem orizontul superior A în care se găsesc urmele activitatiilor biologice . Orizonturile au un gram destul de mare de porozitate cca 53 % . Conținutul humusului acumulat în orizontul A, variază între 2,8 și 5,7 %. În orizontul C carbonul de calciu ajunge până la 14-23 %. “Cernoziomurile au un potențial de fertilitate ridicat,lucru care duce la folosirea acestora la numeroase culturi, grâul și porumbul fiind cele mai plantate. Fertilitatea acestor soluri este datorată îngrășămintelor azotoase și fosfatice. În afară de îngrășăminte,mulțumită deficitului de umiditate din Câmpia Română,aceste soluri trebuie irrigate în lunile iunie,iuli și august. Pentru cea de-a doua recoltă din luna septembrie irigarea trebuie să se fac iar. Dintre cernoziomurile care se găsesc pe teritoriul județului și orașului cu același nume cele mai răspândite sunt cele castanii și ciocolatii,carbonatice și levigate. Acestea sunt răspândite în toată Câmpia Bărăganului și în Câmpia Calmațuiului având un profil de sol bine conturat și fertilitate mare.

“În zona nisipurilor de pe malul drept al Calmatuiului se găsesc cernoziomurile levigate nisipoase și nisipurile slab solificate,reflectând un process incipient de pedogeneză,ca urmare a fixării recente a nisipurilor de dune .” Aceste soluri au o fertilitate mai scăzută din cauza din cauza cantităților reduse de substanțe nutritive și capacității mici de reținere a apei. Culturile plantate pe aceste soluri sunt cele de porumb ,grâu,tutun,pepeni,vită-de-vie.

“Solurile aluviale și aluviunile se găsesc în lunca Dunării în special în Balta Brăilei, a Șiretului și a Buzăului. Solurile aluviale se află într-un stadiu inițial de solificare care are loc pe cele mai recente depozite fluviatile depuse în timpul revarsarilor. În lunca Dunării ,solurile aluviale ocupă grindurile longitudinale care sunt ieșite de sub influența inundațiilor anuale. Profilul solurilor aluviale este reprezentat printr-un orizont superior de 20-35 %. Conținutul ridicat de substanțe nutritive duce la o fertilitate ridicată a solurilor aluviale ,cultivându-se în bune condiții porumbul,floarea-soarelui,sfeclă de zahăr,legumele și zarzavaturile”.

Solurile halomorfe care mai poartă și denumirea de sărături ,reprezentate prin solonceacuri și solonețuri,sunt răspândite în zona municipiului Brăila . Solonceacurile sunt cele mai răspândite soluri halomorfe din acest areal. Se găsesc indeseobi în localitățile care aparțin de județul Brăila, în Ulmu și Însurăței,dar și în depresiunile de tip crov mai ales în jurul lacurilor sărate și salmastre între comunele Gulianca și Maxineni.

Principala caracteristică a solonceacurilor este procesul de salinizare de lungă durată lucru care duce la acumularea unui procent ridicat de săruri cca 1-1,5 % formând uneori o crustă albă la suprafață. Aceste soluri sunt folosite doar ca pajiște din cauza conținutului ridicat în săruri.

Solonețurile sunt mai limitate ca răspândire față de solonceacurile. Spre deosebire de solonceacuri ,acestea se caracterizează prin prezența în orizontul superior a unei cantități reduse de săruri ușor solubile, dar cu un conținut bogat de ioni de natriu. Solonețurile reprezintă un stadiu de desalinizare a solonceacurilor. Acestea sunt folosite pentru pășuni și în agricultură.

Cap. 2.6 Flora și Fauna

În ceea ce privește vegetația arealului analizat putem preciza că aceasta a suferit o modificare de-a lungul anilor,modificare realizată de către om. În trecut vegetația caracteristică era reprezentată prin stepă în zonele de câmpie și prin vegetație de luncă și baltă în Balta Brăilei.

Stepa a fost înlocuită cu vegetație de cultură în proporție de peste 90 % se mai găsesc doar pajiștile naturale. În pajiștile xerofile se găsesc specii precum: pirul crestat,ovăzul sălbatic,paiusiurile stepice. Alte specii care cresc în acest areal sunt : traista ciobanului,coada sioricelului, volbura, păpădia, mohorul sălbatic, pelinul, măzăriche, cimbrișor, lumânărica și diferiți scaieți. Cele patru tipuri de vegetație care își fac apariția în această zonă sunt: vegetația lemnoasă, arborescentă, halofila și cea acvatica.Vegetația lemnoasă este compusă din următoarele specii: tufiduri de porumbar,migdalul pitic, măceșul pitic, nucul negru și rugul care se întâlnește din ce în ce mai rar. Trecând la vegetația arborescentă aceasta este puțin reprezentată în zona Brăilei. Pădurile de luncă ,pădurile de sălcii din Insula Mică și cele de plop se întind pe suprafețe foarte mici.

“În afară de aceasta,în luncile apelor curgătoare,pe circa 500 ha ,se află păduri formate din plopi negri,plopi hibrizi (27%),plopi indigeni (9%),sălcii (33%),salcâm (15%),stejar (2%), diverse alte specii (14%).”Vegetatia psamofila este reprezentata de: romanita,laptele cainelui,salcia de nisip.

“Vegetația halofilă ,singura in stare să valorifice sărăturile,este dispusă,in zone concentrice sau in petice,pe genuri si specii,după gradul de salinizare a solurilor,sub forma unor ierburi marunte,cu tulpina groasă,rosie și plină de apă, cum sunt :ghirinul,sărațica,precum și rogoz de sărătură,pătlăgina,limba pestelui”. Vegetația acvatică predomină în bălțile și în lacurile zonei inundabile a Dunării.Această cuprinde un număr mare de specii din grupa hidrofitelor-plutitoare ,prin planeton și macrofite,fiind lipsite de rădăcini. În această categorie intră: peștișoara și orațelul. Nufărul,plutica,brătișorul și broscărița sunt plante fixe.

În zona bălților și a canalelor se găsesc:stuful,papura,săgeata apei,pipirigul mare etc. Intervenția omului de-a lungul timpului a avut efecte severe și asupra faunei,multe dintre speciile existente au dispărut s-a diminuat numărul acestora. Au dispărut specii precum :dropia,spurcaciul,lupul. Multe dintre speciile existente au fost nevoite să migreze sau să se adapteze la noile condiții de viață.Speciile adaptabile precum pescăruși și rațele sălbatice își duc viața pe terenurile cultivate hrănindu-se cu semințe de floarea soarelui. Cele mai numeroase mamifere din zona de stepă sunt rozătoarele fiind reprezentate de :popândăul,hârciogul,șoarecele de câmp. Păsările care aparțin zonei de stepă sunt puține.

“De un interes deosebit cinegetic este dropia sedentară ,monument al naturii ,dar care a dispărut din Baraganul central și nordic. O altă pasăre declarată monument al naturii înrudită cu dropia,este spărcaciul,o specie migratoate ,care după unii cercetători nici n-ar mai cloci în stepele noastre”.

Alte specii de păsări întâlnite în zona Brăilei :pasărea ogorului,prepeliță,pitpalacul,pasărea migratoare,potârnichea,graurul etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârle și șerpi iar insectele de greieri,calugărițe,cosași .

Ihtiofauna este alcătuită din pești autohtoni și migratori. Dintre pești migratori care se găsesc în Dunăre amintim :nisetrul, morunul,șalăul,scrumbia,cega iar pești autohtoni sunt reprezentați de :crapul,somonul,șalăul,văduvita,linul,știuca,carasul,obletul,ghibortul.

Cap.3 Populația

Cap. 3.1 Evoluția numerică a populației

Încercările la care municipiul Brăila a fost supus a dus la modificări demografice foarte importante care țin în mod special de aspectele socio-politice. În ceea ce privește numărul populației din orașul Brăila au existat multe date care proveneau din spusele unor oameni care au vizitat și au studiat acest oraș. Un călător de origine ungur numit Koraczy tipărește la Viena lucrarea cu numele Beyträge zur europäischen Länderkunde, die Moldau, Wallachey, Besserabien und Bukowina în care declară că Brăila avea 30.000 de locuitori. Ulterior în anul 1828 se spune că orașul avea circa 40.000 de locuitori, dar în urma părăsiri orașului de carte turci acesta a rămas doar cu 6.000 de locuitori.

În anul 1876 numărul locuitorilor atingea cifra de 33.978 situîndu-se pe locul 4 între orașele țării, după București, Iași și Ploiești. Tot atunci, Dimitrie A. Sturdza, preciza în lucrarea sa Suprafața și populațiunea Regatului României că orășenii din districtul Brăilei reprezentau 35% din totalul locuitorilor și „aveau cel mai mare procent de populație urbană împreună cu Ilfovul pe care îl întrecea puțin”

În anul 1876 ,Brăila se află pe locul 4 între măriile orașe ale țări având o populație de 33.978 . Autorul Dimitrie A.Sturdza, declară în lucrarea Suprafața și populațiunea Regatului României că populația orașului Brăila reprezenta 35% din totalul locuitorilor si „aveau cel mai mare procent de populație urbană împreună cu Ilfovul pe care îl întrecea puțin.”

În urma cuceriri suprafeței Brăilei de carte ruși,a urmat o perioadă în care numărul populației a crescut din cauza migrării locuitorilor din partea Transilvaniei și Dobrogei. În urma recesamantului din anul 1899 se remarcă faptul că Brăila avea o populație de aproximativ 56.330 locuitori din care 33.194 era populația născută în acest oraș și 23.136 era reprezentată de către străini.în acea perioadă orașul era situat pe locul doi după București între orașele din zona Munteniei sip e locul 4 dintre orașele țării noastre după București,Iași și Galați. După terminarea războiului ,în anii 1927 și 1930 se realizeza 2 recesaminte. Rezultatul acestora vor fi publicate în lucrarea Indicatorul statistic al satelor și unităților administrative din România,aceasta cuprindea rezultatul general din 29 decembrie 1930,în urma caruia Brăila avea o populație de 68.416 în 1927 și 68.347 în anul 1930.

În anul 1941, populației Brăilei i se alătura și locuitorii din suburbiile Chercea și Radu-Negru care au devenit ulterior cartierele orașului. Acest fapt a determinat o creștere rapidă a populației,care avea în acel timp peste 10.000 de locuitori de fiecare. Drep urmare Brăila ajunge la o populație de 99.531 în anul 1941.

În timpul celui de-al doilea război mondial populația Brăilei a scăzut din cauza sărăciei și a foametei,scăderea natalității și a activităților economice precum și deplasarea populației în zonele sigure. În acea perioadă Brăila avea o populație de 94.514 locuitori. Acesta și-a revenit după război în urma refacerii orașului și a dezvoltării economice. În anul 1989 până în 1991 populația orașului a crescut rapid înregistrând 249.902 de locuitori stabili. Din anul 1993 orașul suferă o scădere a populației stabile ajung în anul 2000 cu o populație de 231.900 persoane principala cauză fiind restructurarea economică. Foarte multe persoane au rămas fără loc de muncă și s-au mutat în mediul rural ocupându-se în principiu cu agricultura ,lucru care le oferea acestora hrana necesară.

Fig.6 Evoluția numerică a populației municipiului Brăila 1930 – 2000

Sursa: Insse Braila

Cap. 3.2 Structura după sex și vârstă

Distribuția populației orașului Brăila pe sexe denotă o oarecare egalitate între populația feminină și cea masculină. Municipiul Brăila se încadrează în valorile la nivel național având o populație feminină ușor superioară față de cea masculină. Din acest fapt rezultă o ușoară tendința de feminizare a populației. În urmă cu 10 ani procentul sexului feminin era de 51,9 % în municipiul Brăila și 51,2 % în cadrul județului. În anul 2000 procentul sexului masculin era de 91,8 fiind inferior raportului din județul Brăila care indică 91,6 % bărbați la 100 de femei.

Tabelul 1. Evoluția populației pe sexe și grupe principale de vârstă în anul 2010, față de anul 2000

Sursa: : Direcția Județeană de Statistică Brăila, Recensământul Populației și Locuințelor

“Datele evidențiază pentru anul 2000 în municipiul Brăila următoarea distribuție pe principalele grupe de vârstă: populația cu vârste cuprinse între 0-14 ani reprezenta 16% din total, proporția celor în vârstă de muncă era de 73,2%, iar cei cu vârste de peste 65 de ani –vârstnicii – reprezentau 10,8%. Până în anul 2010 structura pe vârste se modifică, prin creșterea ponderii de adulți și vârstnici și scăderea numărului de copii”.

Procentul scăzut al populației cuprinsă între 0-14 ani și creșterea populației varsnice denotă un proces de îmbătrânire demografică lucru care se simte și în cadrul județului. Cauza acestui proces de îmbătrânire demografică s-a datorat scăderii natalități în trecut.

Distribuția pe grupe mari de vârste realizată la începutul anului 2010 prezintă următoarele procente: populația tânără cu vârste curpinse între 0-14 ani reprezenta 11,8% din total pe când procentul persoanelor apte de muncă era de 74,5 %, iar cei vârstnici aveau un procent de 13,7 %. Se poate observa o crestere a populatiei capabila de munca in comparatie cu recesamantul din 2000 in care acesta prezintă un procent de 73,2 % ajungând în anul 2010 la 74,5 %. Aspectul negativ îl constituie rata scăzută a numărului de copii lucru care confirmă îmbătrânirea demografică.

Fig.8 Piramida vârstelor în anul 2010 comparativ cu anul 2000

Sursa: Insse Brăila

În urma preluări datelor furnizate de Institutul de statistică Brăila privind distribuția populației pe grupe mici de vârstă din anul 2010,am realizat piramita vârstelor din Municipiul Brăila în comparație cu datele din anul 2000. Se observă destul de clar fenomenul de îmbătrânire demografică prin bare mai lungi pentru ambele sexe în anul 2010 ,dar și piramida care reprezintă anul 2000.

Se poate observa că în anul 2000 populația feminină vârsnică era mult mai crecută decât cea din 2010. Ca aspect pozitiv acestă creștere a populației vârsnice indică îmbunătățirea nivelului de trai prin creșterea duratei de viață.

Pentru populația cu vârstă cuprinsă între 15-24 și anume posibili intrați pe piața muncii se poate observa o subțiere a piramidei față de populația cu vârstă cuprinsă între 55-64 ani așa ziși ieșiți de pe piață muncii acest lucru indicând o deficiență în susținerea activităților economice. Drept urmare dacă populația de 15-19 de anii continuă să scadă în volum, după cum se observă în piramidă ,iar cea de 55-59 ani continuă să crească, presiunea socială asupra populației active va crește.

În urma realizări piramidelor și compararea acestora în ceea ce privește distribuția populației pe grupe mici de vârstă din anul 2000 față de anul 2010 putem concluziona că orașul Brăila a fost un oraș relativ tânăr din puct de vedere demografic având o foartă de muncă destul de importantă ca volum. În anul 2010 putem oberva aceeași problemă ca în anul 2000 și anume o ușoară îmbătrânire a populației ,dar care își păstrează însă capacitatea resurselor de muncă din trecut. Un lucru important pe care îl putem observa în piramida anului 2010 este o reprezentare destul de bună a populației cu vârsta cuprinsă între 40-44 de ani de sex feminin precum și de sex masculin, însă pentru susținerea activităților economice este important evaluarea pregătiri acestei populații pentru piața muncii.

Cap.3.3 Structura ednică a populației

În urma recensământului din anul 2002 în municipiul Brăila s-au identificat următoarele ednii: români 97,3 %, ruși-lipoveni 1,6 %, rromi 0,7 % și greci 0,1 %. Restului procentului de 0,05 % era reprezentat de turci și maghiari. În urma graficelor realizate se poate observa o pondere mai mare a rușilor-lipoveni în municipiul Brăila decât în județul cu același nume.

Fig.9 Structura ednică a populației municipiului Brăila comparativ cu cea a Județului Brăila de la recensamantul populatiei si al locuintelor din anul 2002

Sursa: Centrul de resurse pentru diversitate ednoculturala

Situația ednică a zonei analizată era aceeași și în trecut. Municipiul Brăila dar și județul Brăila prezentau pe data de 5 ianuarie 1977 în urma datelor culese pentru recensământ un procent de 98,7% persoane de naționalitate română,iar la recensământul din anul 1966 un procent de 98,8 %. Acest lucru denotă că după atâția ani Brăila și-a păstrat naționalitatea aproape. Realizarea acestor studii cu privire la repartizarea populației după naționalitate au ca scop găsirea avantajelor și dezavantajelor provenite din combinatile ednice contribuind la o integrare mai ușoară a populației și la prevenirea unor posibile conflicte ce pot să apăra.

În ceea ce privește limba vorbită din cercetările efectuate s-a constatat că 98,4% dintre locuitorii zonei au ca limbă maternă limba română. Cu un procent de peste 1 % se prezintă rusa lipoveană drept limbă maternă pentru locuitorii municipiului, unde acestă etnie este concentrată. Alte limbi vorbite indentificate in municipiu sunt rromanes, greacă, turcă și maghiară.

Fig.10 Structura populației după limba maternă la Recensământul populației și al locuințelor din 2002

Sursa: Centrul de resurse pentru diversitate ednoculturală

Cap.3.4. Mișcarea naturală și migratorie

Mișcarea naturală este reprezentată de natalitate si de mortalitate iar diferența dintre cele doua fenomene este dată de cărte sporul natural ,iar mișcarea migratorie este reprezentată de sporul migratoriu.

Natalitatea este măsurată prin rata natalității care inseamnă numărul de copii născuți vii la 1000 de locuitori intr-o perioadă determinată. În orașul studiat evoluția nivelului natalității și a mortalității a determinat creșterea numărului populației și reducerea ratei migrației. Natalitatea a evoluat încă din anul 1966, factorii care au determinat cresterea ratei natalității sunt dezvoltarea economiei și a agriculturii, schimbarea concepților oamenilor in legatură cu viața de familiei,dezvoltarea vieții din punct de vedere social-economic.

“Marcând o puternică redresare în a doua jumătate a anului 1967 natalitatea ajunge de la 11,0 născuți vii la o mie de locuitori în anul 1966 la 28,8 în anul 1968, cel mai ridicat nivel obținut în perioada 1966-1978.”

În urma măsurilor luate și a legislației pentru stimularea natalității, a politicii pronataliste care s-a bazat în principal pe interzicerea avorturilor, dar și pe acordarea de ajutoare financiare familiilor care aveau mai multi copii, începând din anul 1968, sporul natural a înregistrat o crestere brusca, rapida, ajungând în doar 10 ani sa atinga valori de 12 ‰. Se remarcă astfel ca a avut loc o explozie demografică, un „baby – boom”, aceasta sustinută și de diminuarea ratei mortalitatii au determinat o crestere a sporului natural , de la 1,7 ‰ în anul 1965 la 11,7‰ în anul 1977. Aceasta este și perioada în care numarul populației stabile din municipiul Braila crește foarte mult.

Fig.10 Creșterea natalității din Municipiul Brăila între anii 1966-1978

Sursa: Insse Brăila

Ulerior in perioada 2004-2008, în urma datelor furnizate de INSSE se constată că rata natalității în orașul Brăila a avut o evoluție constantă in jurul valorii de 8 ‰. Se remarcă faptul că in această perioadă valorile inregistrate sunt inferioare fată de cele inregistrate la nivel regional care au o valoare de 10‰.

Fig.11 Rata natalității intre anii 2004-2008

Sursa: Insse Brăila

Mortalitatea se măsoară prin rata mortalității care reprezintă numărul celor decedați la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată. În perioada 1966-1978 în Municipiul Brăila s-a înregistrat o mortalitate generală mai scăzută. De-a lungul anilor evoluția mortalității a fost înfluențată de câțiva factori care au ca scop sporirea nivelului acesteia și anume creșterea numarului de persoane care au vârsta de 60 de ani și peste ,dar și a copiilor care au o varstă până in 5 ani,printre care mortalitatea era mai ridicată in trecut.

În prezent orașul Brăila are o rată a moralității care oscilează în jurul valorii de 10‰. În perioada 2004-2008 se constată că rata mortalității este mai scazută in zona rurală decat în oraș. Acest lucru este determinat de populația varsnică din mediul rural care este în număr mai mare decat in zona urbană, dar și de nivelul de trai al populației din mediu rural, de serviciile de sănătate si nivelul acestora de educație.

Fig.12 Rata mortalității între anii 2004-2008

Sursa: Insse Brăila

Sporul natural reprezintă relația dintre natalitate și mortalitate, acesta se calculează ca diferență dintre numărul de nașteri și cel de decese ce au avut loc într-un an, raportată la volumul populației. . În zona analizată, sporul natural calculat la nivelul anului 2008 este negativ (-1,6‰). Se remarcă faptul că în toata perioada ce cuprinde anii 2004-2008, sporul natural a variat in jurul acestei valori.

Tabelul 2.Valorile sporului natural intre anii 2004-2008

Sursa: Baza TEMPO – Online, INSSE

Rata mortalității Infantile reprezintă frecvența deceselor sub un an, raportată la totalul născuților vii dintr-o perioadă determinată. Pentru o exemplificare mai corectă la nivelul zonei Brăilei s-a calculat o rată medie a mortalității infantile, pe o perioadă de 5 ani și anume din anul 2004 până în anul 2008. A rezultat că valoarea ratei mortalității infantile este de 12,4‰. Se remarcă rate crescute ale mortalității infantile în cadrul județului mai exact în mediul rural în comunele: Siliștea, Traian, Braniștea, Mărașu, Tudor Vladimirescu și Cazasu.

Sporul migratoriu se calculează raportând ratele de sosiri și plecări la mia de locuitori. Conform datelor furnizate de INSSE în orașul Brăila valorile sporului migratoriu sunt negative în toată perioada 2004-2008 lucru care reflectă scăderea volumului populației pe baza migrației.

Cap. 3.5 Densitatea populației

Densitatea populației se obține prin împărțirea numărului de locuitori la o suprafață de kilometri pătrați și reprezintă numărul de persoane pe unitate de suprafață, măsurându-se în persoane pe kilometrul pătrat.

Municipiul Brăila se întinde pe o suprafață de 3.329 hectare și are o populație stabilă de 231.900 persoane, drept urmare se înscrie cu valori ale densității de peste 1.000 . S-au înregistrat valori ale densității mai mari în zonele în care construcțiile sunt înalte. În această categorie intră cartierele rezidențiale ale orașului care au o poziționare centrală sau într-o zonă mai bună a orașului, exemplu: Calea Călărașilor, Dorobanților, Cartierul Viziru, Obor, Hipodrom. Valori mai scăzute ale densității populației găsim acolo unde predomină locuințele cu un singur nivel, mai exact casele și anume în cartierele periferice precum: Brailita, Radu Negru, Chercea, Lacul Dulce.

Tabelul 3. Valorile densitatii populatiei in intervalul 1966-2000

Sursa: INSSE

Fig.13 Evolutia densitati populatiei intre anii 1966-2000

Sursa: INSSE

În anul 1973 se remarcă o creștere rapidă a densității populației de la aproximativ 5000 de locuitori/ în anul 1975 la peste 7000 de locuitori/ în anul 1985, Municipiul Brăila clasându-se în acele timpuri printer orașele cu cele mai mari densități ale țării. Ulterior începând din anul 1990, densitate populației a scăzut treptat ajungând în anul 2000 la circa 6 900 de locuitori/

În urma datelor furnizate de INSSE se remarcă că densitate populației pe județ este apropiată de media pe țara, fiind mai scăzută în Insulă Mare a Brailei dar mai ridicată în celelalte orașe care aparțin de acest județ.

Cap.4 Economia

Cap. 4.1 Industria

În trecut Municipiul Brăila a reprezentat un important centru industrial al tării noastre datorită dezvoltării economice a industriei grele și ușoare. Cele mai importante făbrici care au ajutat la dezvoltarea industrială a orașului sunt:

„Laminorul” – Industria metalurgiei feroase;

„Progresul” – Industria constructoare de mașini și a prelucrării metalelor;

„Șantierul naval” – Intreprinderea de utilaj greu;

„Combinatul de celuloza și hârtie – Celhart Donaris” – Industria chimică și a celulozei de hârtie;

„Pal S.A.” – Industria de prelucrare a lemnului;

„Braiconf” – Industria textilă.

Fig.14 Combinatul de celuloza și hârtie din Brăila în anul 1960 când funționa fată de anul 2015 când acesta nu mai funționează.

Sursa: http://adevarul.ro/locale/braila

Braila, anii ’60-’70

“Până în anul 1989, industria locală se desfășura într-un sistem centralizat, caracterizat de lipsa inițiativei sistemului privat, cu o productivitate redusă, tehnologii învechite, o forță de muncă supradimensionată.”

Ulterior în anul 2000 nivelul de trai al orașului Brăila a scăzut brusc din cauza activității industriale care trece printr-o perioadă de criză, acest lucru fiind datorat privatizării și apoi închideri celor mai importante centre industriale din oraș. În acel an au fost foarte multe persoane care au rămas fără loc de muncă. După închiderea mai multor întreprinderi cele mai importante fabrici care au rămas la începutul anului 2000 se ocupau cu confecțiile de textile și prelucrarea produselor agro – alimentare, urmând ca în anul 2003 să scadă și ponderea acestora. Domeniul comerțului a fost cel care a salvat populația Brăilei de la șomaj, creându-se în anul 2007 mai multe hipermarketuri și supermarketuri, lucru care a condus la crearea de noi locuri de muncă.Activitatea industrial încă deține o ponderă importantă în economia orașului Brăila, fiind o ramură care oferă profit economic, dar și locuri de muncă.

Municipiul Brăila dispune de un număr mare de populație calificată acest lucru datorându-se închideri marilor platforme industriale. Numărul mare de IMM-uri au ajutat la creșterea economiei orașului, acestea sunt în continuă creștere deoarece sunt flexibile și inovative.

Fig.15 Evoluția salariaților pe activități industriale, în perioada 2002 – 2006

Sursa: Prelucrări după Fișa localității, INS –Baza de date locală

Domeniile de bază din Municipiul Brăila sunt reprezentate de confecțiile metalurgice, mașini și echipamente, construcțiile metalice, reparații și construcții nave, distribuția și producția de energie electrică, turismul și agricultură.

S.C. Laminorul S.A. reprezintă construcțiile metalurgice feroase care își desfășoară activitatea industrială în Brăila de aproape un secol. Aceasta a oferit orașului un număr mare de locuri de muncă pentru populația brăileană de-a lungul anilor. Și-a păstrat statutul și datorită costul redus al terenurilor pentru construcții, posibilitatea importului de materii prime pe apă, cu reducerea destul de mare a cheltuielilor de transport. În prezent aceasta a reușit să depășească perioada de tranziție care făcea trecerea de la economia centralizată la cea de piață. În iulie 2006, după procesul de privatizarea care a determinat sfârșitul mai multor industrii, Laminorul dorește să se adapteze la noile condiții moderne, precum și importante investiții de dezvoltare și adaptarea la cerințele de mediu.

Industria constructoare de mașini și a prelucrării metalelor este reprezentată de firma Promex S.A care a reușit să realizeze utilaje de construcții de o calitate ridicată și fiabilitate sporită respectând condițiile impuse de standardele europene. Industria ușor în Municipiul Brăila este reprezentată de S.C Brainconf SA care este deasemenea una dintre cele mai importante și cunoscute fabrici de

confectii din tara noastra. Calificarea și bună pregătire angajaților fabric au făcut ca produsele să fie apreciate și cunoscute în toată țara noastră, dar și în afara acesteia.

Cap .4.2 Agricultura si sivicultura

Domeniul agriculturi și silviculturi ocupă o poziție secundară în dezvoltarea economică a orașului acest domeniu ajungând însă la ridicarea traiului și a creșterii economice jucând un rol important în asigurarea alimentației populației.

În perioada anilor 2002-2006 suprafața agricolă după modul de folosință din municipiului Brăila și evoluția acesteia este reprezentată în graficul de mai jos:

Fig.16 Evoluția suprafeței agricole după modul de folosință in perioada 2002-2006

Sursa:Prelucrări după Fișa localității, INS –Baza de date locală

Se observă că predomină suprafețele arabile care au variat de-a lungul acestei perioade în jurul aceleași valori, numărul acestora fiind puțin mai crescut în anul 2003. Suprafețele cu pășuni aveau un număr mai crescut în anul 2002-2003, dar au scăzut începând cu anul 2004 pastrându-se la aceeași valoare până în anul 2006. Suprafețele pomicole și viticole se cultivă într-un număr mai mic în Municipiul Brăila, dar numărul acestora este mult mai mare în cadul județului în mediu rural. Agricultura este mult mai reprezentativă mediului rural. În cadrul județului Brăila, datorită condițiilor pedoclimatice din această zonă, predomină culturile de porumb, grâu, orz, floarea-soarelui. Suprafețele cultivate cu legume sunt mai mici, cultivându-se: cartof, tomate, usturoi, ardei, varză. Cea mai mare producție este cea de pepeniere și culturile de vii care în municipiul Brăila dețin o pondere foarte mică.

Cap. 4.3 Caile de comunicatie si transporturile

Dezvoltarea economică de pe teritoriul Municipiului Brăila precum și așezarea geografică favorabilă la Dunăre, dar și relieful adecvat au contribuit la o bună dezvoltare încă din perioada străveche a următoarelor căi de comunicație: rutiere, fluviale și feroviare.

Căile feroviare sunt reprezentare în orașul Brăila de gara feroviară care a fost deschisă în anul 1872 și se remarcă datorită transporturilor de mărfuri. Aceasta este în curs de modernizarea în momentul actual numai 3 linii sunt dispuse transportului de persoane, iar alte 9 linii sunt destinate transportului de mărfuri. Pornesc și sosesc trenuri cu cereale, lemn, dar și produse textile din toată țara. Cea mai importantă arteră feroviară este cea care traversează județul Brăila de la vest la est, pornind de la București, trecând prin Buzău, Urziceni spre Făurei și Brăila. Această arteră feroviară traversează 100 km. Tot din Gara Brailei pleacă trenuri de călători care fac legătura directă cu: București, Galați, Buzău, Constantă, Brașov, Focșani, Valea Prahovei și multe alte localități.

Arterele feroviare din orașul Brăila se remarcă printr-o densitate mare a stațiilor, lucru care crește potențialul acestora de transport. Legătura dintre Brăila și județul Moldova se efectuează prin intermediul liniei ce continuă de la Brăila spre Barbori la Galați aprinduse la Bârlad-Iași.

Fig.17 Gara feroviala din Municipiul Braila

Sursa: Arhiva proprie

Căile rutiere reprezintă un mijloc de transport foarte important în Municipiul Brăila, dar și în județul cu același nume, există căi rutiere ce străbat suprafața acestora în toate direcțiile.“În anul 1970, lungime totală a drumurilor din județul Brăila era de 1171 km, reprezentând aproape 1,6 % din totalul rețelei de drumuri a țării. Drumurile naționale însumau în același an o lungime de 217 km, iar cele județene și comunale 951 km, din care numai circa 120 km modernizate.”

Căile rutiere care traversează întreg teritoriul Brailei inclusiv județul se converg toate spre Municipiul Brăila. Drept urmare putem menționa șoseaua Braila-Viziru-Insuratei-Slobozia, care leagă județul Brăila de magistrala Bucuresti-Constanța, cea care leagă magistrala Moldovei este șoseaua Brăila-Silistraru-Urleasca-Făurei-Buzău mai există și șoseaua Brăila-Movila Miresei-Râmnicu Sărat dar și șoseaua Brăila-Galați care a fost modernizată. Legătura dintre Brăila și Dobrogea se realizează cu ajutorul bacului de la Brăila la Smârdan.

Transporturile fluviale s-au dezvoltat foarte mult de-a lungul anilor. Municipiul Brăila reprezintă unul dintre cele mai importante porturi ale țării unde acostează chiar și nave maritime. Transportul fluvial este unul din cele mai vechi mijloace de transport ale orașului.

“Situat la 171 km de mare, prin portul Brăila se efectuează legături prin curse regulate cu Galați și Tulcea și apoi mai departe cu localitățile din Delta Dunării și cu diferite țări de pe glob. De asemenea, se efectuează legături fluviale în amunte de Dunăre cu țări din Europa central, ca și cu Dobrogea, prin intermediul brațului Măcin.”

Pe fluvial Dunărea pleacă transporturi pline cu călători, dar și cu mărfuri și produse precum: piatră, lemn, balastru, cereale, produse petroliere. Portul Brăila este poziționat pe malul stâng al Dunării, acolo unde acesta are o lățime de 270 m și o adâncime de 35 m. Portul a început să se modernizeze începând cu anul 1841, în perioada anilor 1886-1891 s-au construit cheile și bazinele pentru acostarea navelor. S-au mai construit ulterior și docurile, silozurile de cereale precum și o gară fluvială care în zilele noastre nu mai funcționează.

Fig.18 Fosta gara fluviala a Brailei

Sursa: Arhiva personala

Cap. 4.4 Exportul

Volumul exportului din Municipiul Brăila a crescut începând cu perioada anilor 1970-1978 crescând de 4,7 ori mai mult față de anii anteriori. Motivele care au determinat oprirea volumul de export au fost dezvoltarea intense și o monitorizare continuă a economiei brăilene, în special a industriei. Încă din perioada socialistă activitatea exportativă a început să se dezvolte având relații comerciale de export nu numeroase țării. În aceea perioadă Municipiul Brăila, dar și județul acesteia întreținea relații economice cu peste 40 de țării în care erau exportate aproximativ 30 de produse. Se trimiteau produse precum: excavatoare, plăci aglomerate din lemn, mobilier din lemn, celuloză, hârtie de scris, brânzeturi, unt, legume și fructe, plante medicinale. Țările solicitante în aceea perioadă erau: Anglia, Franța, Olanda, Germania, Cuba, Somalia.

“Volumul produselor industrial exportate deținea, în 1978, o pondere de 19,4 %în cadrul producției marfă industrial a județului, față de 12,3 % cât reprezenta în 1975. De asemenea, ponderea produselor industrial în totalul exportului a fost de 87,9 % în 1978.”

Municipiul Brăila era pe primul loc la exportul de cerealelor, produsele fiind trimise către solicitanți calea apei din porturile din amonte și apoi transbordate, dar și cu ajutorul căruțele din județele vecine. După cel de-al doilea război mondial exportul dar și importul Brailei a scăzut foarte mult. Un lucru foarte evident a fost scăderea mare a exportului de grâu, motivul principal a acestei scăderi fiind, pe de o parte creșterea consumului intern, dar și consecințele reformei agrare. Scăderea exportului a fost determinate și de concurență față de portul Constanța. Avantajul acestora din urmă este că nu trebuie să plătească taxe pe care portul Brăila este nevoit să le achite.

Cap. 5 Activitatea cultural-artistica

Cap. 5.1 Activitatea culturala si dezvoltarea invatamantului

Municipiul Brăila a reprezentat unul dintre centrele comerciale cele mai importante având o deosebită activitate culturală incluzând dezvoltarea de-a lungul anilor a învățământului precum și organizarea unor frumoase acte de cultură pe care le-a susținut și păstrat până în zilele noastre. În anul 1817 se deschide prima școală atestată din Brăila, care purta numele de Vasile Dascălul iar în anul 1832 își deschide porțile Scoală Publică cu învățători plătiți de carte stat. Ulterior în anul 1861 se întemeiază Școala de fete. În anul 1906 în Municipiul Brăila deținea 33 de școli din care 18 erau școlii primare de stat, 12 primare confesionale, un liceu, o școală de meserii și o școală profesională de fete. În prezent în oraș s-au întemeiat 50 de școli, peste 10 licee și două universități: Universitatea Dunărea de Jos și Constantin Brâncoveanu, fiecare având mai multe specializări.

Fig.19 Colegiul National “Nicolae Balcescu”-unul dintre cele mai bune licee din Braila

Sursa: Arhiva proprie

Activitatea artistică desfășurată în Brăila determină în anul 1851, deschiderea celui mai mare și mai frumos teatru din oraș care funcționează și în prezent. Teatrul “Maria Filotti” a susținut de-a lungul timpului reprezentanții foarte importante și de mare clasă, pe scena teatrului urcând și Maria Filotti al cărui nume îl poartă teatrul. Societatea muzicală “Lyra” a luat naștere în anul 1883 și a avut o activitate remarcabilă de-a lungul vremii fiind recunoscută atât național cât și internațional. Lyra reprezenta o societate filarmonică care organiza concerte de muzică simfonică, membri societăți au construit și un local cu o sală de concerte. După anul 1947 clădirea a fost transformată în cinematograf care purta numele de “Cinematograful Lira” urmând ca în anul 2010 clădirea să fie restituită Societății Filamornice.

Soprana Mariana Nicolescu a înființat în anul 1995 Concursul Național de Canto “Hariclea Daeclee” care este organizat în onoare mari interprete de operetă Tosca de Puccini care s-a născut și a copilărit în orașul Dunărea de Jos. La concurs participă copii talentați din România, dar și copii din toate continentele lumii. Un alt festival care este organizat în Municipiul Brăila și își deschidere porțile în fiecare an este Festivalul de Teatru European care și-a făcut debutul în anul 2004.

Cap. 5.2 Monumente istorice de arhitectura si arta

Brăila deține numeroase monumente cu semnificație istorică, artistică și memorial, obiective care au o arhitectură deosebită care înfrumusețează orașului și semnifică o amintire plăcută pe care înaintași noștri au lăsat-o în urma lor. Municipiul Brăila cuprinde un număr mare de monumente ridicare în cinstea eroilor care au trăit pe aceste meleaguri, dintre care amintim: monumentul Ecaterinei Teodoroiu care a fost ridicat în anul 1974 și amplasat pe Bulevardul Independetei în fata Liceului “Gh. Munteanu Murgoci”.

Fig.20 Statuia Ecaterinei Teodoroiu

Sursa: Arhiva personala

Un alt monument important este cel al eroului Vasile Mușat amplasat în cartierul Viziru. Pe lângă aceste monumente, municipiul Brăila deține un număr însemnat de sculpturi cum ar fi: bustul lui Panait Istrate, marele scriitor care s-a născut în acest oraș. Bustul acestuia a fost realizat de carte Oscar Han și a fost amplasat în Grădina Publică. O altă sculptură importantă care este amplasat în fața liceului care îi portă numele este bustul lui Nicolae Bălcescu care a fost istoric, scriitor și revoluționar român. În Brăila se găsesc al alte monumente care înfățișează aspecte edilitare ale orașului din diferite etape. Acestea reprezintă monumente de arhitectură, dintre care enumerăm: “Casa Turcească” care datează de la începutul sec. XIX și își păstrează componentele specifice din arhitectură civilă turcească cum ar fi streașina mult prelungită făcută din lemn fiind situate pe strada Orientului, biserica “Sf. Arhanghel Mihail și Gavril” care a fost construită în anul 1667 și de-a lungul timpului a suferit mai multe schimbări, în momentul actual aceasta este situate în Piața Traian, biserica grecească “Bună Vestire” care reprezintă biserica comunității grecești din oraș care prezintă elemente de arhitectură grecești. În anul 1863 sub temeliile biserici s-a descoperit un izvor, în fiecare an săvârșindu-se slujba ahiasmei de către episcopal Dunării de Jos la care se adună credincioși din toată țara ca să primească apă sfințită.

Un alt simbol al orașului Brăila este Catedrala “Nașterea Domului” care este amplasată în zona Bariera Călărașilor reprezintă cea mai mare biserică ridicată în România imediat după anul 1989 având o lungime de 42 de metri și o înălțime de 50 de metri la turla mare. Aceasta deține o capelă la subsol și o cantină în care se hrănesc zilnic oameni nevoiași. Cel mai reprezentativ monument istoric al Brailei este Centrul istoric al orașului acesta având o valoare remarcabilă din punct de vedere urbanistic și arhitectural. În trecut Brăila era unul dintre cele mai dezvoltate orașe ale României drept urmare locuitori din acea perioadă își permiteau să-și ridice case de cu un design deosebit din punct de vedere arhitectural. Chiar dacă acestea nu au fost reabilitate iar fațadele multor clădiri și-au pierdut strălucirea, mulți vizitatori sunt plăcut surprinși de panoramă pe care centru vechi o oferă dând impresia că este un muzeu de arhitectura sau o întoarcere în timp.

Fig.21 Centru istoric al Brailei in trecut

Sursa : https://brailaveche.wordpress.com/

Fig.22 Centrul istoric al Brailei in prezent

Sursa: Arhiva personala

Se întinde pe o suprafață de peste 260 de hectare și deține veritabile monumente arhitectonice de o valoare inestimabilă care au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea fiind declarant monument istoric de categoria A. Strada Mihail Eminescu care în anii 1881 ai 1938 purta numele de Strada Regală este cea care cuprinde în principiu Centru istoric al Municipiului Brăila, reprezentând un ansamblu arhitectural de nivel European. Aceasta a luat naștere în timpul dominației turcești în perioada anilor 1774-1828 și străbate planul urbanistic al orașului de la vest la est. În trecut acesta era pavată cu lemn ulterior lemnul fiind înlocuit cu piatră, fiind în trecut străbătu chiar și de tramvai însă în momentul actual este străbătută doar de pietoni. Cele mai importante clădiri de pe strada Mihai Eminescu care de-a lungul anilor a reprezentat acest oraș sunt: Teatrul Dramatic Maria Filotti, Hotelul Pescaru și Hotelul Comercial. Multe dintre clădirile acestei străzi care pot fi admirate și în zilele noastre au fost construite în secolul XIX-lea și XX-lea în stil baroc, rococo și neoclasic.

Cap. 5.3 Institutii de cultura si arta

Teatrul “Maria Filotti” reprezintă o instituție foarte importantă a teatrului românesc care și-a început activitatea acum 150 de ani. Clădirea a fost ridicată în anul 1850 iar în zilele noastre este declarată monument de arhitectură făcând parte din clădirile patrimoniului cultural național. Înainte să poarte numele de “Maria Filotti” teatrul se numea Hotelul Rally, în care pe lângă teatru era și club, restaurant, cinematograf, cofetărie. În ceasta clădire au debutat mari personalități brăilene precum Hariclea Darclee și Maria Filotti al cărui nume este purtat în prezent de teatrul dramatic.

Având o istorie bogată, Teatrul Maria Filotti reprezintă în prezent un teatru de repertoriu care deține o trupă de 26 de actori talentați și care își bucură de fiecare dată publicul cu cele mai impresionante și frumoase piese.

finfdzf

Fig.23 Teatrul “Maria Filotti” Braila

Sursa: Arhiva personala

Un alt institut de cultură pe lângă Teatru Dramatic este teatrul pentru copii care a luat naștere în anul 1951 și a ajutat foarte mult la educare copiilor. Prima piesă pusă în scenă de Teatrul pentru copii a fost “Clopotele lebedelor”. De atunci și până acuma au urmat nenumărate piese care au fost jucate și mulți ani de muncă.

Muzeul Brailei reprezintă deasemenea un important institut cultural al orașului. Acest a fost înființat în anul 1881 și a funcționat la început în fostul Han Ceaparu urmând ca în anul 1959 să fie amplasat în Piața Traian nr.3 unde se găsește și în ziuă de azi. Din anul 1968 acesta fost organizat în două secții: una de istorie și una de artă. Muzeul ocupă o clădire care a fost construită în anul 1870, în trecut aceasta fusese restaurant-hotel. Clădirea a fost restaurată în anul 1990 în urma distrugeri din cauza cutremurului, iar în prezent este declarată monument istoric. Secția de istorie cuprinde colecții impresionante de cărții vechi și rare în română dar și străine, manuscrise și documente, numismatică romanescă mai exact mătrici, monede medalii și inele sigilate, decorații românești, uniforme, arme albe și de foc care reprezintă istoria militară, fotografii de epoca și clișee de sticlă. Pe lângă aceste două secții de istorie și artă, muzeul mai deține și secții de etnografie, artă populară, științele naturii și memoriale.

Cap.6 Turismul

Cap.7.1 Dotări turistice

Municipiul Brăila dispune de un număr mare de dotări turistice care cuprinde hoteluri și moteluri modernizate. Complexul hotelier Traian care este situat în Piața Traian dispune de 105 camere și apartamente din care 58 sunt modernizate. Camerele au dotări modern precum televizor, cabină de duș sau baie cu cadă și tot strictul necesar. Acesta dispune și de o sală de receptive un bar de zi și două restaurante. Hotelul Paris este mai extravagant și diferit față de celelalte hoteluri ale orașului, acesta combină eleganța orașului cu elementele modern și nonconformist. Hotelul dispune de un număr mare de camere modern amenajate și renovate. Camerele sunt decorate într-un stil unic și tineresc cu scene surprinse de odinioară în centrul Parisului îmbinate cu accente din Brăila istorice.

Hotelul Porto Franco Residence este situate aproape de centrul istoric al orașului și la doar 10 minute de faleza Dunării. Acesta vine în întâmpinarea turiștilor cu servicii de calitate și camera confortabile dotate după standard de 4 stele. Acesta dispune de 12 camere duble un apartament și o cameră triplă puse la dispoziția turiștilor curioși să cunoască orașul Brăila.

Hotelul Regal care este situat în centrul istoric pe strada Mihail Sebastian colț cu strada Mihai Eminescu, într-o zonă liniștită destinată plimbărilor și petrecerilor în aer liber. Hotelul dispune de o gamă largă de servicii și de o calitate ireproșabilă.

Cap 7.2 Obiective turistice

Stațiunea Balneară Lacul Sărat este localizată în S-V orașului Brăila la o distanță de 6 km. Ca puncte de acces este linia de tramvai care ajunge chiar până în stațiune, două șosele naționale Brăila-buzău și Brăila-slobozia, precum si numeroase autobuze locale care au această rută.

În stațiune se pot face tratamente pentru afecțiunile aparatului locomotor, reumatisme, afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni dermatologice etc. Tratamentele sunt de mai multe feluri și constau în băi saline, băi de nămol, împachetări cu nămol și ionizări. Aceste tratamente sunt efectuate de un personal medical care își desfășoară activitatea în policlinica balneară.

Complexul balnear dispune de un număr mare de locuri în jur de 250 de camera moderne. Pe malul lacului sunt 2 plaje amenajate pentru băi reci. Turiști stațiuni dispun de mai multe unități comerciale cum ar fi: cofetari, restaurant, magazine etc.

Insula Mică a Brailei este o zonă turistică impresionantă care deține numeroase specii rare de plante și animale fiind o rezervație zoologică și botanică. Este situată în zona inundabilă a Dunării, în acest mediu condițiile geografice au determinat apariția a trei tipuri de flora, specifice stepei, pădurii și de mlaștină. Se găsesc pădurii de sălcii și plantații de plopi pe bancurile înalte de nisip iar în zonele inundabile predomină o floră acvatică care reprezintă locul ideal al păsărilor pentru cuibărit. Pentru a proteja fauna impresionantă, în Insulă Mică a Brailei pescuitul și vânătoare sunt interzise.

Este o locației perfectă pentru turiști iubitori de natură și liniște. Bogăția peisajelor, al plantelor și animalelor se aseamănă cu cele din Delta Dunării. Liniștea este tulburată doar de țipătul păsărilor, peste 200 de specii de păsări se găsesc în acest colț de natură. Zona protejată Insulă Mică a Brailei reprezintă un spațiu natural, a cărei valorificare se poate face printr-un turism zoologic lucru care ar duce la dezvoltarea și exploatarea bunurilor oferite de aceasta.

Grădina Mare sau Grădina Publică este situate în zona dinspre Vadul Schelei. În trecut aceasta a purtam mai multe nume precum: Grădina Pașei, Gradina Belvedere urmând să rămână la denumirea actuală de Grădina Mare. De-a lungul timpului aceasta a fost amenajată și întreținută pentru turiști care au avut curiozitatea să o viziteze. Lucrările de modernizare a grădini au fost finalizate în a doua jumătate a secolului XIX-lea prin instalarea fântânii arteziene amplasată în mijlocul grădini, iar în anul 1892 s-a amenajat o grotă care a fost completată în anul 1984 cu 2 statui care reprezintă un cioban și o ciobăniță. Obiectivele cele mai vizitate ale Grădinii mari sunt Casa Memorială Panait Istrate, Chioșcul Muzicii și Castelul de apă. Casa memorial Panait Istrate s-a construit în fost locuința a grădinarului. Casa grădinarului a fost reamenajată în jurul anului 1900 cu parter pe un demisol înalt.

Începând cu anul 1984 în cele două clădiri se află Expoziția de Etnografie și Arta populară, în care turiști au posibilitatea să vadă masa și instrumentele precum și bibliotecă sau obiectele personale ale scriitorului Panait Istrate. Chioșcul Muzicii este construit dintr-o structură metalică ce susține cupola, aparținând arhitecturii urbane moderne. Între anii 1912-1913 a fost ridicat Cățelul de apă care are în exterior un rezervor cilindric de , reprezentând o construcție modernă.

Piața Traian reprezintă un simbol al orașului Brăila, fiind amplasată în Centrul Vechi, piața datează din 1833 în perioada aceea fiind pavată cu piatră cubică. Cea mai reprezentativă construcție a Municipiului Brăila este Ceasul Public din Piața Traian ridicat în anul 1990, reprezentând o piesă rară. Ceasul are peste 11 m înălțime, stilul acestuia aparținând anilor 1900, fiind compus din patru cadrane susținute de o carcasă metalică. Construirea acestuia într-un punct de reper a făcut că Ceasul Public să devină un simbol al modernizării urbane.

Fig.24 Ceasul Public din Piata Traian

Sursa: Arhiva personala

Parcul monument a fost ridicat in anii 1833-1843 de generalul Pavel Kiseleff la doar un kilometre de centrul orasului Braila. Monumentul a fost ridicat din initiative adiminstratiei ruse reprezentand un symbol al eliberarii de stapanierea otomana. La inagurarea monumentului pe data de 1 iulie 1843 au participat generalul Pavel Kiseleff ,dar si paharnicul iancu Slatineanu care era numit in aceea perioada “ Richelieu al Brailei”. In 1959, a fost intampinat sa viziteze monumentul principele Alexandru Ioan Cuza,fiind urmat in anul 1867 de Carol I venit sa admire grandiosul monument. Incepand cu 1871, monumentul si parcul au fost amenajate cu felinare.

Fig.25 Parcul Monument in perioada anilor 1833-1843

Sursa: http://brailapebune.net/parcul-monument/

In anul 1916 monumentul a fost demolat de soldatii turci numele si istoria sa pastrandu-se si in zilele noastre. In prezent parcul monument are o suprafata de 90 de hectare si este cel mai important si cel mai mare parc al oraului Braila. O perioada acesta a purtat denumirea de parcul “Kiseleff” in memoria guvernatorului rus din perioada Regulamentelor Organice din timpul Brailei moderne. Acesta prezinta numeroase obiective turistice amenajate in interiorul sau precum si locuri pentru relaxare si baze sportive:

Stadionul de fotbal "Municipal",

Oraselul Copiilor,

Baza sportiva de tenis "Bursagrirom",

Baza sportiva "Pescarusul",

Bazinul de Inot,

Stadionul de atletism

Parcul a fost reabilitat si modernizat cu doua spatii de joaca si de relaxare,dotate cu mobilier specific,plantarea de arbori si flori,dotarea parcului cu mai multe banci si cosuri de gunoi,realizarea pistelor pentru biciclisti si doua spatii acoperite pentru pesoanele care joaca sah sau table.

Fig. 26 Parcul Monument in prezent

Sursa: http://brailapebune.net

Esplanada Dunarii reprezinta un obiectiv touristic important al Brailei care atrage atentia printr-un ansamblu de fantani arteziene,cea mai mare purtand deumirea de Fantana Cinetica ,avand forma unor palme ,clasandu-se printer fantanile cele mai frumoase din Romania. Pe faleza se afla terase si restaurant ,unele fiind amenajate pe Dunare,pe pontoane plutitoare.

Fig.27 Fantana Cinetica aflata pe Esplanada Dunarii Braila

Sursa: Arhiva personal

Cap.7 Analiza SWOT

Puncte tari

Municipiul Braila este port maritime al fluviului Dunarea

Dezvoltarea orasului prin crearea de noi cartiere

Infrastructura diversificata

Numarul mare al firmelor in domeniul proectarii si constructilor

Industrie diversificata

Costul redus al fortei de munca

Depozitul ecologic pentru depozitarea deseurlor menajere si industrial

Obiective turistice importante si potential touristic ridicat al centrului vechi

Inceperea proiectelor de reabilitare a cladirilor istorice

Potentialul touristic balnear al Lacului Sarat

Valorificarea turistica a Dunarii prin desfasurarea activitatilor de vanatoare,pescuit,sporturi pe apa.

Puncte slabe

Rada somajului ridicata in urma desfiintari mai multor firme

Imbatranirea populatiei

Personal insufficient in cadrul serviciilor de mediu si ale unitatilor poluatoare

Constructiile ridicate cu incalcarea regurilor

Lipsa locurilor de parcare care ingreuneaza traficul in zona

Spatii verzi insuficiente

Starea de degradare a unor edifice de cultura

Inovatiile industrial foarte mici sau chiar inexistente

Oportunitati

Introducerea noilor tehnologii si dezvoltarea ramurilor economice perfomante

Forta de munca calificata si cu experienta

Cresterea ponderii detinute de catre transportul naval de marfuri pe Dunare

Modernizarea si reabilitarea statiilor de transport in comun

Constructia podului peste Dunare

Formarea agolerarii urbane intre Braila si Galati

Continuarea programelor de reabilitare a scolilor si gradinitelor

Amenitari

Lipsa unei piețe diversificate și dinamice a forței de muncă

Diminuarea cereri de transport din cauza costurilor ridicate de marfuri

Criza economica globala

Abandonul scolar din cauza mediului familiar

Concurenta cu firmele din judetele vecine

Lipsa unei piețe diversificate și dinamice a forței de muncă

Concurenta mare cu zonele turistice din zona

Instablitatea economica

Lipsa unor strategii de promovare a turismului local.

Concluzii