Studiul Geografic AL Comunitatii Umane

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… 5

AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI LIMITE ………………………………………… 6

1.1. Geologia ……………………………………………………………………………………………… 7

1.2. Resursele umane …………………………………………………………………………………. 7

1.3. Relieful ……………………………………………………………………………………………….. 8

1.3.1. Elaborarea hărții de risc la alunecare …………………………………………………. 11

1.3.2. Riscuri colaterale în caz de alunecări de teren ………………………………………. 13

1.3.3. Relații cu rețeaua de localități și cu echipări teritoriale ………………………………. 13

1.3.4. Reglementări urbanistice , reguli de protecție și intervenție ………………………. 13

1.3.5. Intervenții și lucrări cu efecte asupra stabilității reliefului ………………………… 15

1.4. Scurtă caracterizare climatică …………………………………………………………… 15

1.5. Scurtă caracterizare hidrologică ………………………………………………………… 16

1.6. Particularități biopedografice ……………………………………………………………. 16

1.6.1. Flora …………………………………………………………………………………………….. 16

1.6.2. Fauna …………………………………………………………………………………………… 17

1.7. Solurile …………………………………………………………………………………………….. 17

2. SCURT ISTORIC ………………………………………………………………………………. 18

3. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ȘI ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ DUPĂ 1990 ……………………………………….. 20

3.1. Organizarea adminstrativ-teritorială ………………………………………………………. 20

3.2. Adminstrația publică dupa 1990 ……………………………………………………………… 20

4. PARTICULARITĂȚI DEMOGRAFICE …………………………………………. 21

4.1. Evolutia numerică a populației …………………………………………………………….. 21

4.2. Densitatea populației ……………………………………………………………………………. 23

4.3. Mișcarea naturală a populației ……………………………………………………………… 25

4.3.1. Natalitatea ………………………………………………………………………………………. 27

4.3.2. Mortalitatea ……………………………………………………………………………………… 28

4.3.3. Bilanțul natural ………………………………………………………………………………… 28

4.3.4. Mortalitatea infantilă …………………………………………………………………………. 28

4.4. Mișcarea migratorie a populației

4.5. Structura populației ……………………………………………………………………………….. 31

4.5.1. Structura etnică a populației …………………………………………………………………. 31

4.5.2. Structura confesională a populației …………………………………………………………. 32

4.6. Structura populației pe grupe de vîrstă și sex ………………………………………….. 34

5. SISTEMUL DE AȘEZĂRI DIN COMUNA CĂMĂRZANA ………… 37

6. ECONOMIA COMUNEI ……………………………………………………………. 39

6.1. Agricultura ……………………………………………………………………………………………… 39

6.2. Sectorul industrial și serviciile ………………………………………………………………… 42

7. ECHIPAREA TERITORIULUI ………………………………………………….. 42

7.1. Fondul de locuințe …………………………………………………………………………………… 42

7.2. Sănătatea ……………………………………………………………………………………………….. 44

7.3. Educația …………………………………………………………………………………………………. 44

7.4. Cultura …………………………………………………………………………………………………… 44

7.5. Arta ……………………………………………………………………………………………………….. 44

7.6. Așezămintele de cult ………………………………………………………………………………… 45

7.7. Mass-media și presa ………………………………………………………………………………… 45

8. Căile de comunicație din comună …………………………………………………… 45

9. Turismul ………………………………………………………………………………………. 46

46 pagini

=== STUDIUL GEOGRAFIC AL COMUNITÃÞII UMANE DIN COMUNA ===

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… 5

AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI LIMITE ………………………………………… 6

1.1. Geologia ……………………………………………………………………………………………… 7

1.2. Resursele umane …………………………………………………………………………………. 7

1.3. Relieful ……………………………………………………………………………………………….. 8

1.3.1. Elaborarea hărții de risc la alunecare …………………………………………………. 11

1.3.2. Riscuri colaterale în caz de alunecări de teren ………………………………………. 13

1.3.3. Relații cu rețeaua de localități și cu echipări teritoriale ………………………………. 13

1.3.4. Reglementări urbanistice , reguli de protecție și intervenție ………………………. 13

1.3.5. Intervenții și lucrări cu efecte asupra stabilității reliefului ………………………… 15

1.4. Scurtă caracterizare climatică …………………………………………………………… 15

1.5. Scurtă caracterizare hidrologică ………………………………………………………… 16

1.6. Particularități biopedografice ……………………………………………………………. 16

1.6.1. Flora …………………………………………………………………………………………….. 16

1.6.2. Fauna …………………………………………………………………………………………… 17

1.7. Solurile …………………………………………………………………………………………….. 17

2. SCURT ISTORIC ………………………………………………………………………………. 18

3. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ȘI ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ DUPĂ 1990 ……………………………………….. 20

3.1. Organizarea adminstrativ-teritorială ………………………………………………………. 20

3.2. Adminstrația publică dupa 1990 ……………………………………………………………… 20

4. PARTICULARITĂȚI DEMOGRAFICE …………………………………………. 21

4.1. Evolutia numerică a populației …………………………………………………………….. 21

4.2. Densitatea populației ……………………………………………………………………………. 23

4.3. Mișcarea naturală a populației ……………………………………………………………… 25

4.3.1. Natalitatea ………………………………………………………………………………………. 27

4.3.2. Mortalitatea ……………………………………………………………………………………… 28

4.3.3. Bilanțul natural ………………………………………………………………………………… 28

4.3.4. Mortalitatea infantilă …………………………………………………………………………. 28

4.4. Mișcarea migratorie a populației

4.5. Structura populației ……………………………………………………………………………….. 31

4.5.1. Structura etnică a populației …………………………………………………………………. 31

4.5.2. Structura confesională a populației …………………………………………………………. 32

4.6. Structura populației pe grupe de vîrstă și sex ………………………………………….. 34

5. SISTEMUL DE AȘEZĂRI DIN COMUNA CĂMĂRZANA ………… 37

6. ECONOMIA COMUNEI ……………………………………………………………. 39

6.1. Agricultura ……………………………………………………………………………………………… 39

6.2. Sectorul industrial și serviciile ………………………………………………………………… 42

7. ECHIPAREA TERITORIULUI ………………………………………………….. 42

7.1. Fondul de locuințe …………………………………………………………………………………… 42

7.2. Sănătatea ……………………………………………………………………………………………….. 44

7.3. Educația …………………………………………………………………………………………………. 44

7.4. Cultura …………………………………………………………………………………………………… 44

7.5. Arta ……………………………………………………………………………………………………….. 44

7.6. Așezămintele de cult ………………………………………………………………………………… 45

7.7. Mass-media și presa ………………………………………………………………………………… 45

8. Căile de comunicație din comună …………………………………………………… 45

9. Turismul ………………………………………………………………………………………. 46

INTRODUCERE

Încep acestă lucrare „Studiul Geografic al Comunității Umane din Comuna Cămărzana din județul Satu-Mare” prin a aduce căteva argumente în ceea ce privește tema aleasă de către mine .

Avănd în vedre că rădăcinile arborelui meu genealogic se află undeva pe acei munți plini de superbele păduri , dealurile cu a lor minunate livezi , șesurile a căror făneață te îmbată cu mireasma lor , văile care șerpuind printre munți și dealuri , coborănd în final peste șesurile acestui loc , îndreptăndu-se agale spre Valea Mare . Toate aceste minunate locuri compun comuna „Cămărzana” .

Despre tot ce este comuna Cămărzana am aflat din anii copilăriei mele mai puțin de la părinți și mai mult de la bunici , considerănd-o la acea vreme ca făcănd parte dintr-o poveste . Anii au trecut și am ajuns într-un moment în care viața mi-a dat posibilitatea de a afla mai mult despre locurile natale ale străbunilor mei . Și atunci mi-am zis că ar fi minunat ca fiecare dintre noi să nu uite unde îi sunt rădăcinile și dacă poate să se documenteze căt mai mult despre acele locuri pentru a putea transmite mai departe celor care vin din urmă .

Această comună aș putea să o numesc un „petec de rai” pe acest pămănt și cred că nu greșesc deloc numind-o așa . Mi-aș dori din suflet să pot convinge pe toți cei care citesc acestă lucrare si la toți acei care le povestesc despre comuna Cămărzana să aibă măcar o dată ocazia să treacă pe acolo și să se convingă singuri de frumusețea acelor locuri căt și de minunații locuitori care sunt deosebit de ospitalieri și harnici , care mai păstrează atăt obiceiurile lor vechi căt și minunăția acelui costum popular oșenesc .

Sper ca în această viață să pot transmite mai departe toate cunoștințele mele pe care le posed și pe cele pe care le voi mai dobăndi pe parcursul vieții despre tot ceea ce însemnă frumusețea și bogățiile naturii din zona Oașului .

AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI LIMITE

Situată în partea de nord-est a teritoriului județului Satu-Mare , comuna Cămărzana se învecinează cu comunele Turț și Gherța Mică (la vest) , Ucraina (la nord-est) , Tărșolț și Bixad (la sud) .

Localitatea de reședință –Cămărzana- se află situată la 48˚00´ latitudine nordică și 23˚18´ longitudine estică .

Teritoriul comunei , se încadrează în totalitate în Depresiunea Oașului (mai exact Bazinetul Cămărzanei , la obărșia văii Lechincioarei și a afluenților ei) , coborănd în trepte , dinspre nord-est (Munții Oașului) , spre sud-vest (culoarul Lechincioarei) ; Munții Oașului se continuă cu tăpșane piemontane modelate în depozite pannoniene și apoi cu lunca însoțită de terasele răului . Pe dreapta văii Lechincioarei , alăturat luncii , se dezvoltă longitudinal o cămpie piemontană cu terase pleistocene . (sursa: Primăria județului Satu-Mare) .

1.1. Geologia

În ceea ce privește fundamentul comunei Cămărzana , acesta este alcătuit din depozite sedimentare ; comuna este înconjurată de un relief înalt , dezvoltat pe formațiuni eruptive .

De menționat este faptul că în depozitele sedimentare se întălnesc frecvent intercalații ale manifestărilor vulcanice , alcătuite din lave și material pioclastic. (sursa:I.Velcea,1970) .

Totodată , este de remarcat faptul că depozitele sedimentare sunt de vărstă ponțian-pannoniană , ocupănd cea mai mare întindere și este reprezentat prin marne și nisipuri cu intercalații subțiri de lignit , tufuri , aglomerate vulcanice , fiind acoperite uneori de curgerile de larvă aceste depozite friabile , neprotejate de vegetație forestiră , au favorizat extinderea ravenării și eroziunii torențiale , văile cu regim hidrologic temporar fiind puternic adăncite. (sursa:Primăria Județului Satu-Mare) .

Intercalații de lignit se găsesc și pe teritoriul comunei. (sursa: I.Velcea,1970 ).

Depozitelor deluvial-proluviale de pe versanți și piemont li se adaugă în lunci și în terase sedimentele aluviale recente (pietrișuri,nisipuri) . (sursa:Primăria Județului Satu-Mare ) .

O serie de neck-uri delimitează bazinetul Cămărzana , înscriind în relief forme conice , specifice zonelor vulcanice , cum sunt cele din dealurile Cetățeaua Mare și Cetățeaua Mică. (sursa: I. Velcea,1970) .

1.2. Resursele naturale

Teritoriul comunei Cămărzana nu se pune în evidență , în mod deosebit , cu o anumită categorie a resurselor subsolului .Cea mai reprezentativă resursă a subsolului întălnită pe raza comunei Cămărzana este cărbunele brun . La acestea se adaugă resursele de sol , apă și biodiversitate . În prezent se fac prespecțiuni geologice în vederea depistării și a altor zăcăminte naturale care eventual ar fi în subsolul localității. (sursa:Monografia comunei Cămărzana) .

1.3. Relieful

Teritoriul comunei , Cămărzana , se încadrează în totalitate în Depresiunea Oașului (mai exact în Bazinetul Cămărzanei , la obărșia văii Lechincioarei și afuenților ei) , coborănd în trepte , dinspre nord-est (Munții Oașului) , spre sud-vest(culoarul Lechincioarei) ; Muntii Oașului se continuă cu tăpșane piemontane modelate în depozite pannoniene și apoi cu lunca însoțită de terasele răului . Pe dreapta văii Lechincioarei , alăturat luncii , se dezvoltă longitudinal o cămpie piemontană cu terase înalte . (sursa:Primaria județului Satu-Mare) .

Bazinetul Cămărzana , prin poziția și desfășurarea rețelei sale hidrografice , poate fi considerat un bazinet de obărșie , care a luat naștere prin eroziune . El se caracterizează prin prezența unui relief accidentat (adăncimea și desimea fragmentării mare) .

Între baza locală de denudație , respectiv Valea Lechincioara și zona muntoasă s-au format piemonturi care au avut om evoluție rapidă , în sensul că au fost fierăstruite de ape și modelate de procesele de pantă . Aici pot fi reconstituite cu ușurință valurile de alunecare , în diferite stadii de fixare , în punctele Fața Roșie și dealul Tarnița , unde procesele de reactivare sunt frecvente , fapt ce impune restabilirea lor .

Ca forme pozitive apar măguri vulcanice (neck-uri) , fie izolate , mai ales în centru , ca Măgurița Mare și Gruiul Tufei , fie asociate , alcătuind un relief specific pentru rama bazinetului Cămărzana . (Cetățeaua Mare , Geamăna Mare , Caparcia , etc) .

Bazinetul Cămărzana are strănse legături cu regiunile limitrofe . Astfel , în partea de vest și de sud se află două porți : prima a funcționat în trecut pentru drenarea rețelei hidrografice , iar cealaltă reprezintă legătura actuală cu Tărșolț . Din punct de vedere altimetric poarta din vest sau înșeuarea Turțului se racordează cu rupturile de pantă din Valea Lechincioara,sub vărful Marnas . Depozitele ponțiene din poarta Turțului întăresc susținerea ipotezei existenței unui curs al Lechincioarei spre Valea Turțului anterior formării piemonturilor (deci precuaternar) .

Odată cu înaintarea regresivă și cu formarea bazinetului Tărșolț , eroziunea a străpuns bara de sud a depresiunii Oaș , individualizănd Măgurița Mare și Gruiul Tufei , creănd o nouă poartă apelor Lechincioarei , defileul Cămărzana . Străpungerea acestei porți a fost facilitată atăt de debitul ridicat al răului care drena Bazinetul Tărșolț , căt și de schimbarea nivelului de bază , toate acestea fiind în strănsă legătură cu oscilațiile climatice din cuaternar . După caracterele geomorfologice pe care le prezintă bazinetul Cămărzana , considerăm că acesta este cel mai vechi din cadrul Depresiunii Oașului (sursa: I .Velcea, 1970) .

Culmile înalte ale , Munților Oașului , masive, situate în partea de nord-est a teritoriului comunei Cămărzana , ating altitudini maxime în vărful Holmul Mare(693 m) – la granița cu Ucraina și Geamăna Mare(648,3 m) , fiind parțial împădurite , cu pante mari și fragmentate de afuenții văii Lechincioarei . De remarcat prezența unor măguri vulcanice izolate (conuri) , ca Dl.Cetățuia Mare-553 m , Dl. Cetățuia Mică-518 m , Dl.Copărceaua-579 m și Dl.Mare-596,2 m. (sursa:Primăria județului Satu-Mare) .

În cadrul,Munților Oașului , apar două aliniamente orientate aproximativ nord-sud , în conformitate cu manifestarea erupțiilor vulcanice , separate de Valea Lechincioara : unul estic , la nord de înșeuarea (și pasul) Huta- Piatra (587 m), mai înalt și al doilea , cel vestic , situat la nord de înșeuarea Seini-Orașu Nou , insular și mult mai coborăt(250-350 m) , eruptivul fiind înconjurat de depozite sedimentare . Răurile au sculptat în depozitele sedimentare din vecinătate și au format o seamă de bazinete : Gherța Mică , Turț,Batargi , iar la ieșire spre cămpie au tăiat formațiunile eruptive , rezultănd defilee epigenetice : Tur și Talna. (sursa: Grigor.P Pop,2000) .

Sub altitudinea de 500m se desfășoară o treaptă montană mai joasă , tot vulcanică și tăpșanele piemontane modelate în depozite sedimentare ; din acest motiv și gradului redus de împădurire și pantelor mai reduse , treapta piemontană este afectată de eroziune torențială și alunecări . Și aici apar înalțimi vulcanice izolate (Gruiul Tufei-277,1 m; Dl.Gozuniștea-459,6 m) , mărginite de depozite sedimentare pannoniene.(sursa:Primaria județului Satu-Mare) .

Ulima treaptă de relief cuprinde cămpia piemontană , luncile și terasele de luncă holocene cu altitudini de 200-220m , cu exces de umiditate și inundabilă(lunca) . (sursa: Primăria județului Satu-Mare) .

Depresiunea Oașului , în vatra depresiunii , miopliocenul este acoperit de depozite ale Pleistocenului Superior și Holocenului . Întreaga ramă a depresiunii este de natură vulcanică , contactul cu aceasta făcăndu-se fie tranșant , fie printr-un glacis holocen . Relieful este dispus în trepte relativ concentrice: piemonturi și glacisuri înspre rama montană , terase de-a lungul văilor și vatra depresiunii , sub forma unui șes aluvial ce are tendințe de înmlăștinire . Sunt prezente unele lentile de cărbune(lignit) în sedimentul pliocen(Cămărzana) , apoi bentonită (Racșa),izvoare minerale ( Valea Măriei, Bixad,etc) .

Depresiunea se caracterizează printr-un climat umed (910mm⁄ an la Tărșolț și 765mm⁄ an la Orașu Nou) și răcoros , care permite dezvoltarea pomiculturii , îndeosebi prunul (zona piemontană) , a unor plante furajere , a cartofului și apoi creșterea animalelor , mai ales ovine . Climatul , cu o anumită situație de adăpostire , permite chiar prezența nucului și a castanului dulce . (sursa: Grigor. POP,2000) .

Din punct de vedere geomorfologic comuna , Cămărzana , are un aspect accidentat , astfel putăndu-se delimita următoarele unități geomorfologice :

a.Zona mintoasă .

b.Zona piemonturilor și colinelor .

c.Văile secundare .

a. Zona muntoasă – este reprezentată prin eruptivul din munții vulcanici ai Oașului , fiind caracterizați prin energia mare de relief , pante abrupte și văi torențiale . Printre dealurile mai importante amintim : Geamăna Mare-649 m , Holmul Mare 698m , Copărcea-512 m , Cetățeaua-634 m .

b. Zona piemonturilor și colinelor- face trecerea dintre văile secundare și zona muntoasă .

Majoritatea suprafeței comunei Cămărzana este așezată pe această unitate geomorfologică , care se caracterizează prin versanți cu diferite expoziții și înclinări , predominănd pante mari cuprinse între 25-30˚, cum sunt : Sub Piatră , Dămbul lui Bereț , Chilia , Zăpodie , Hegheriș , Latul Gruiului , Latul Vărșorului , Dămbul Popenilor , Păștenii , Piatra Cornii a căror înălțime variază între 30 și 150 m .

Expoziția predominantă a versanților fiind nord-est și respectiv sud-vest .

c. Zona văilor secundare-este reprezentată prin Valea Mare cu afluentul ei Ceaslăș și Valea Lechincioarei .

Valea Mare – are o luncă bine dezvoltată cu o lățime care variază între 100-600 m,și o lungime de 10-12 km pe hotarul comunei . De remarcat , faptul , că apa freatica este ridicată datorită cărui fapt solurile suferă din cauza excesului temporar de umiditate , fapt care a influențat formarea solurilor gleice local cu înmlăștiniri de suprafață .

Majoritatea luncii este folosită ca făneață cu excepția locurilor unde valea drenează și unde terenul este folosit în exclusivitate ca arabil .

Valea Lechincioara – are o luncă mult mai redusă , slab dezvoltată . Lungimea totală a văii este de circa 8 km . (Monografia comunei Cămărzana) .

De asemenea în relieful comunei Cămărzana , au fost identificate și zone cu alunecări de teren .

În intravilanul localității , cu denivelări mai pronunțate și energie de relief semnificativă , se identifică alunecari de teren stabilizate cu potențial de reactivare , determinănd astfel o anumită instabilitate a terenurilor .

1.3.1. Elaborarea hărții de risc la alunecare .

Elaborarea hărții de risc la alunecare s-a realizat în conformitate cu Legea 575 / 2001 , Legea 124 / 1995 , HGR 382 și 447 / 2003 și MLPAT / MAPL 62 / N / 1995 / 1998 , pe baza Ghidului de redactare a hărților de risc la alunecare a versanților pentru asigurarea stabilității construcțiilor-Indicativ-GT 019-98 .

S-au stabilit trei grade de potențial de producere a alunecărilor (scăzut, mediu și ridicat) în funcție de valoarea coeficientului de risc( Km) , folosindu-se relația :

Km = ( Ka* Kb)/6*( Kc+Kd+ Ke+ Kf+ Kg+ Kh) unde :

Ka = criteriul litologic

Kb = criteriul geomorfologic

Kc = criteriul structural

Kd = criteriul hidrologic și climatic

Ke = criteriul hidrogeologic

Kf = criteriul seismic

Kg = criteriul silvic

Kh = criteriul antropogen .

Dintre aceștia , factorii litologic și geomorfologic se consideră ca avănd rol decisiv . În funcție de valoarea coeficientului de risc (Km) se stabilește probalâbiliatea de producere a alunecării (P% sau cuprins între 0 și 1 așa cum este specificat pe hărțile de risc ale comunei Cămărzana) conform tabelului :

Tabel 1

Potențial de producere a alunecării

Probabilitatea de producere a alunecării(P) și a potențialului de risc corespunzător Km

(sursa: Primăria Județului Satu-Mare)

Harta probabilității de producere a alunecărilor de teren încadrează teritoriul comunei Cămărzana astfel :

cu potențial scăzut , cu valori de 0 și reduse (0,03-0,1) , 48,37% din suprafața comunei , respectiv 2.369 ha , în lunca văii Lechincioara , a cămpiei piemontane de pe malul drept al râului , ca și pe o bună parte a culmilor vulcanice (inclusiv măgurile de tip dyck ) , cu pante mai reduse și acoperite de vegetație arboricolă ;

cu potențial mediu , cu valori medii (0,1-0,3) , 46,28% din suprafața comunei , respectiv 2.267 ha , o mare a teritoriului comunei Cămărzana , inclusiv din intravilan ;

cu potențial mediu , cu valori medii spre mari (0,31-0,5) , 5,35% din suprafața teritoriului comunei , respectiv 262 ha , dispersată în teritoriul comunal , inclusiv în intravilan ;

Notă :

O atenție deosebită trebuie acordată diminuării procesului de ravenare prin lucrări ameliorative corespunzătoare , inclusiv în modul de utilizare a terenurilor . (sursa: Primăria județului Satu-Mare .)

1.3.2. Riscuri colaterale în caz de aluncări de teren .

Mișcările seismice și modificarea regimului pluviometric (ploi torențiale repetate cu intensitate mare și durată scurtă) pot amplifica pericolul declanșării alunecărilor de teren , în condițiile în care multe suprafețe sunt afectate de ravenare .

1.3.3. Relații cu rețeaua de localități și cu echipări teritoriale .

Exista posibilitatea afectării construcțiilor(locuințelor)existente,a drumurilor,rețelei electrice și a utilizării terenului .

1.3.4.Reglementări urbanistice , reguli de protecție și intervenție .

Pentru zona cu potențial de alunecare scăzut :

Restricții : fără

Propuneri de folosință : construcții de locuințe cu P ; P+E ; P+2E

Recomandări :

-necesitatea executării studiilor geotehnice pentru fiecare obiectiv construit pentru conformarea fundațiilor la natura terenului de fundare .

-pentru limitarea infiltrării apelor din precipitații în terenul de fundare se vor amenaja suprafețele prin tazulare și înierbare .

-necesitatea executării unor drenuri de suprafață sau subterane în versant (acolo unde e cazul) .

Pentru zona cu potențial de alunecare mediu :

Restricții : tăierea copacilor , executarea de șanțuri în versant sau la baza acestuia.

Propuneri de folosință : consrucții de locuințe cu P ; P+E ;

Recomandări:

-retaluzarea pantelor cu o înclinare mai mare de 10˚ și dirijarea apelor de precipitații;

-eliminarea contrapantelor și a fundurilor de baltă ;

-proiectarea și executarea unor construcții rezistente la deplasările terenului ;

-evitarea amplasării și extinderii construcțiilor cu front continuu pe curbele de nivel ;

-în terenul de fundare se vor amenaja suprafețe retaluzate și înierbate pentru limitarea infiltrării apelor de precipitații ;

-în amonte de zonele construite se vor executa șanțuri de gardă descărcate în văi naturale ;

-săpăturile vor fi executate predominant pe linia de cea mai mare pantă și nu în lungul curbelor de nivel ; în cazul săpăturilor lungi , acestea se vor executa „în șah” și astupa repede ;

-urmărirea etapizării stricte a lucrărilor de construcții ;

-între construcții se impune păstrarea unui front liber de cel puțin 20 m ;

-amenajarea păraielor și a torenților care determină eroziunea bazei versanților ;

„umplerea” ravenelor existente pe taluz ;

-alimentarea cu apă și canalizarea vor fi însoțite de drenaje care se descarcă în albii amenajate ;

– executarea de plantații de copaci , cu predicțilecție salcămi și pini , care au un potențial mare de evaporare a apei și se consolidează terenul prin rădăcini .

1.3.5. Intervenții și lucrări cu efecte asupra stabilității reliefului

Pe teritoriul comunei Cămărzana nu s-au constat intervenții deosebite privind prevenirea și diminuarea consecințelor producerii alunecărilor de teren ; punctual , acolo unde acestea s-au manifestat , locuitorii au intervenit individual prin terasări , drenaje etc. Unele construcții existente în construcție pot favoriza,prin supraîncărcarea terenului și modul de execuție , stabilitatea terenului . (sursa:Primăria județului Satu-Mare) .

1.4. Scurtă caracterizare climatică

Pe fondul climatului temperat continental moderat , comuna Cămărzana se află sub influența maselor de aer vestice(oceanice) , umede și cu variații moderate ale temperaturii aerului între vară și iarnă .

Advecțiile de aer rece din nord și nord-est , la escaladarea barajului orografic al Munților Oaș , determină pe versanții des sub vănt efecte de foehn concretizate în existența unor plante termofile (castanul comestibil de la Bixad și Cămărzana) .

Bazinetul depresionar al Cămărzanei beneficiază de un climat temperat-continental cu nuanțe specifice de depresiune , mai rece și mai umed . Sub influența muntelui au loc scurgeri de aer rece care determină inversiuni de temperatură și umezeala aerului mai mare , care atinge valori de medii anuale de > 80% . Variabilitatea neperiodică a climei generează o frecvență relativ mare a perioadelor ploioase , ceea ce accentuează caracterul de umezeală , uscăciunea și seceta fiind fenomene rare .

Temperatura medie anuală a aerului variază teritorial înregistrănd un diapazon pe verticală de 3-5˚C , scăzănd cu altitudinea . Cele mai mari valori de peste 9˚C se înregistrează pe fundul depresiunii . Pe rama piemontană , acestea se reduc la circa 8,5˚C , iar în Munții Oaș scad la mai puțin de 7˚C . Se remarcă un minim în ianuarie și un maxim în iulie . Temperatura medie a lunii ianuarie variază între >-3,5˚C pe fundul depresiunii și cica -5,-6˚C pe rama limitrofă . Temperatura medie a lunii iulie variază între>19˚C pe fundul depresiunii și 16-14˚C pe rama montană limitrofă .

Cantitatea medie anuală de precipitații variază teritorial de la < 900mm pe fundul depresiunii , pănă la circa> 1100mm pe rama muntoasă . (sursa: Primăria județului Satu-Mare) .

1.5. Scurtă caracterizare hidrologică

Rețeaua hidrologică , din comuna Cămărzana este drenată în totalitate de Valea Lechincioara care este constituită din cursuri scurte , multe cu regim intermitent . Cele mai însemnate sunt Valea Bârloagele , cu izvoarele sub Dl.Prislop (661,6m) și Valea Șipot ambii afluenți pe stănga ai văii Lechincioara ; restul văilor , afluente pe ambele părți ale văii Lechincioara au un regim intermitent . De menționat este prezența a numeroase organisme torențiale și procesul activ de ravenare care , dezvoltate pe o cuvertură de aglomerate vulcanice degradate și material argilos , favorizează declanșarea alunecărilor de teren . Albiile minore sunt înguste , adăncite , de multe ori strangulate de vegetațieși deșeuri menajere , provocănd numeroase deversări ale apei la ploi torențiale și eroziuni albiei și malurilor , periclitănd podurile , podețele și uneori lițele comunale . Dragarea (adăncirea) lor , fără lucrări de consolidare a malurilor , constituie premize de favorabilitate în declanșarea alunecărilor de teren .

În lunca Văii Lechincioara , pănza de apă freatică se află la foarte mică adăncime , determinănd arii mlăștinoase . Ca urmare , în cazul precipitațiilor abundente , lunca poate fi inundată , atăt datorită aportului de pe versanți căt și suprasăturării depozitelor . (sursa: Primăria județului Satu-Mare; Monografia comunei Cămărzana ) .

1.6. Particularități biopedogeografice

1.6.1.Flora.

Condițiile de relief , climă și sol au pemis ca vegetația să se etajeze normal.În altitudine și pe vesanții nordici se întălnesc conifere , care la noi le intălnim pe Geamăna Mare și Cetățeaua Mare . În ambele locuri pădurile de conifere au fost plantate de circa 10-15 ani și sunt în creștere . Specia cea mai întălnită pe raza comunei Cămărzana este fagul care acoperă parțial doat treapta mai înaltă a munților Oaș , defrișările lăsănd loc pășunilor , fănețelor , livezilor și viilor ; același mod de utilizare a terenului este prezent și în treapta piemontană , pădurea lipsind aici aproape total .

La poalele dealurilor se întîlnesc și căteva plantații de stejar cum sunt cele de pe Geamănă și Goronete .

În lunci , încadrate parțial zonal unității de silvostepă , apare zonal vegetația hidrofilă și zăvoaie de arin negru . (sursa:Primaria județului Satu-Mare ; Monografia comunei Cămărzana .)

1.6.2.Fauna.

La fel ca și în zona de vegetație , fauna este condiționată de factorii fizico-geografici ai comunei Cămărzana .

Pe raza comunei se găsesc mistreți , lupi , vulpi , iepuri , pisica sălbatică , etc. Dintre toate animalele sălbatice unele au denumire locală , de exemplu : mistrețul căruia i se spune

„gligan sau porc de pădure” , iar la vulpe i se spune „huhpe” , în rest fiecare este denumit după numele lui propriu. (sursa: Monografia comunei Cămărzana) .

1.7. Solurile

Solul predominant este brun-gălbui de pădure podzolic din cauza reliefului accidentat , solurile sunt în majoritatea cazurilor erodate . În general solurile sunt acide și puternic acide , cu procent redus de elemente fertilizante , mai ales a azotului și fosfatului , fapt care face ca aceste soluri să fie slab fertile mai ales că sunt și erodate .

În lunci predomină solurile podzolice argiloiluviale , pseudogleice și pseudogleizate , luvosoluri și stagnosoluri albice (luvosoluri albic stagnice) , sărace în humus ; acolo unde nivelul apelor freatice de suprafață , s-au format soluri hidromorfe (hiodrosoluri) și de lăcoviști (gleisoluri) . Pe versanții înalți se dezvoltă soluri brune acide și respectiv brune podzolice andice .

Grosimea stratului de humus pe versanți nu depășește 20-30cm . Pe treimea inferioară a versanților , pe lunci , grosimea solurilor aluvionare și eluvionare formate pe seama materialului erodat de pe versanți sunt mai profunde , dar influențate nefavorabil de apa freatică . (sursa: Primăria județului Satu-Mare ; Monografia comunei Cămărzana) .

2. SCURT ISTORIC AL COMUNEI „ CĂMĂRZANA”

În documentele din Arhiva județului Satu-Mare , despre comuna Cămărzana se pomenește încă din anul 1490 cu denumirea de „Cămărzan” . Un act scris figurează din 1732 cănd diaconul Ioniță Cămărzanul face o mențiune pe o carte bisericească donată de Pașca Grigor și soția , bisericii din localitate pentru iertarea păcatelor . Această carte nu se mai găsește la parohia din localitate și că datele ne-au fost furnizate de către preotul parohiei Popescu Ioan .

În legătură cu numele de „Cămărzana” și cu apariția primelor așezări pe aceste locuri circulă mai multe legende .

Una din legende amintește de venirea unor haiduci cu numele de Haiduc , Pașca și Homa care din cauza prigoanei autorităților se refugiază în această zonă păduroasă și se stabilesc lăngă izvorul pe care l-au denumit apoi „Făntăna Păștenilor” , denumire păstrată și astăzi . Acești haiduci odată cu venirea lor au adus cu ei și căteva fete , care din cauza frumuseții lor au fost numite drept „Zăne” , locul unde s-au stabilit avănd înfățișare de cămară , (loc ascuns greu de pătruns) a fost numit „ Cămara Zănelor” , de unde se presupune că vine și numele de Cămărzana .

O altă legendă legată de crearea acestei așezări omenești , este pomenită și de Mihai Negulescu în Rapsodie în Oaș , această rapsodie fiind legată de amintirea tinerilor lechințeni , împreunați peste voia părinților care în căutarea unui loc de tihneală și de gospodărire , s-au stabilit lăngă Făntăna Păștenilor .

A treia legendă amintește de faptul că pe aceste locuri ar fi existat un punct de control – o cameză de vamă- pentru negustorii care aveau legătură cu nordul și că de aici ar veni numele de Cămărzana .

Dintre toate cele trei legende de cea mai mare popularitate se bucură prima legendă , aceasta ne-a fost povestită de Dobie Teodor din comuna Cămărzana .

Din amintirile unor bătrăni cum sunt : Flore Ioan zis Surdu și Dobie Teodor reiese că în comuna Cămărzana din cele mai vechi timpuri obștea era constituită din primari aleși de cetățeni prin vot secret , fiind mai mulți candidați la acest post fiecare căuta ca prin rudenii și oameni de încredere să atragă de partea sa un număr căt mai mare de alegători . Cel care întrunea cel mai mare număr de voturi era numit primar . Odată numit noul primar , acesta își alegea din oamenii lui șase jurați pe sectoare numite „tizede” , tot el numea un căpitan de țarină , care pe urmă își alegeau gornicii în număr de 4-5 care răspundeau de întrega țarină . Primarul avea mandatul de a lua anumite hotărări pe plan comunal , iar acestea erau aplicate în practică cu sprijinul activ al juraților în cadrul fiecărui sector .

Tot în comună mai exista și un Consiliu Bisericesc , un Sfat al Bătrănilor , care pe lăngă atribuțiile lor bisericești mai aveau sarcina de a judeca pe cei care săvărșeau anumite abateri de la normele de conduită . Se păstrează și astăzi piatra de judecată din fața bisericii din localitate pe care era fixat un rug,în care erau puși să-și ispășească pedeapsa cei vinovați . Pedeapsa era dată după gravitatea faptului și dura de la o oră de jug pănă la căteva zile . Tot în sarcina Sfatului Bătrănilor era și desemnarea tinerilor care urmau să plece în armată sau trimiterea la lucru pe moșiile vecine . Mai tărziu ei cereau moșierilor semnarea actului de eliberare de pe moșie a robilor care primeau titlul de „Nemeș” , fiind scutiți de astfel de biruri , impozite și alte servicii .

În concluzie , Sfatul Bătrănilor , avea o putere mai mare decăt primarul .

Pănă în anul 1956 , comuna Cămărzana avea și două sate aparținătoare și anume : Tărșolț și Aliceni .

Aproximativ în 1890 , în comuna Cămărzana au început să se stabilească mai multi evrei datorită posibilităților care favorizau contrabanda . Printre aceștia era și unul cu numele de Leibi Alexandru care deținea o casă cu bani și împrumuta cu camătă pe jucătorii de cărți , bețivi , etc., iar în cazul că nu puteau să restituie suma în termenul fixat , pămăntul dat garanție trecea din oficiu în posesia lui , reușind să captureze astfel o treime din pămănturile comunei . Oamenii deposedați de pămănturi lucrau pămăntul în parte . Din cauza greutăților materiale și a condițiilor vitrege de trai mai mulți cetățeni au plecat în căutare de lucru pănă în S.U.A. , iar după 1914 , reîntorși acasă au răscumpărat pămăntul .

Casa de fier , proprietatea lui Leibi Alexandru se păstrează și astăzi la Sfatul Popular al comunei Cămărzana .

Pădurile , comunei Cămărzana constituind o puternică sursă de venituri , ele au fost

însușite de marii proprietari (grofi) astfel Gemenele erau proprietatea lui Klepner Karoly ,

Bărloagele erau proprietatea baronului Veicei Laszlo , Pălniile și Coasta aparțineau unui oarecare Kovacs Gyula iar Corcea unui oarecare Iancu . ( sursa: Monografia comunei Cămărzana) .

3. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ȘI ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ DUPĂ 1990 A COMUNEI CĂMĂRZANA

3.1. Organizarea administrativ-teritorială a comunei Cămărzana

Comuna Cămărzana a aparținut raionului Oaș și a regiunii Maramureș .

Organul local al puterii de stat din comună,era compus dint-un comitet executiv format din 7 membrii repartizați pe funcții astfel : 1 președinte ; 2 vicepreședinți și 4 membrii . Deputați pe raza comunei erau 30 .

Organele de poliție erau alcătuite dint-un șef de post și un ajutor de șef de post , ambii erau salariați de către stat . (sursa: Primăria Județului Satu-Mare) .

3.2. Administrația publică a comunei Cămărzana după 1990

Evenimentele majore din viața social-politică a poporului romăn din decembrie 1989 , au determinat căderea comunismului și revenirea la sistemul politic caracterizat prin alegeri libere și pluripartitism . Acest fapt a însemnat ca la alegerile locale din comuna Cămărzana din 1992 , 1996 , 2000 și 2004 , primăria și consiliul local al comunei Cămărzana să prezinte diferite componente în funcție de formațiunile politice care s-au succedat la putere , dar și în funcție de abilitățile altor partide de a-și atrage capital electoral . Pe scena politică , s-au succedat puține partide cum ar fi: FSN/ PSD și PD. (Sursa: Primăria Județului Satu-Mare ) .

4. PARTICULARITĂȚI DEMOGRAFICE

4.1 Evoluția numerică a populației din comuna Cămărzana.

Dinamica și schimbările din structura populației comunei Cămărzana au fost realizate pe baza informațiilor statistice oferite de recensămintele din anii : 1880 , 1900 , 1910 , 1930 , 1956 , 1966 , 1977 , 1992 , 2002 .

Evoluția numerică a populației comunei Cămărzana în perioada 1880-2002

Tabel 2

(sursa:Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare)

Fig…. Evolutia numerică a populației în perioada 1880 -2002

În ceea ce privește evoluția numerică a populației din comuna Cămărzana se poate constata faptul că în anul 1880 , numărul populației a fost de 1946 de locuitori , în anul 1900 numărul populației a scăzut la 1931 de locuitori , pentru ca din anul 1910 se poate constata o ușoară creștere a numărului populației astfel se ajunge de la 1983 de locuitori căt avea comuna în 1910 , la 2216 de locuitori în anul 1930 , la 2698 de locuitori în anul 1956 , pentru ca în anul 1966 , numărul populației din comuna Cămărzana sa ajungă la 3028 de locuitori , în acest an înregistrăndu-se cel mai mare număr al populației din comună . După anul 1966 , numărul populației a fost într-o continuă scădere , astfel în anul 1977 , numarul populației a scăzut la 2969 de locuitori , pentru ca în anul 1992 să se ajungă la 2860 de locuitori , iar în anul 2002 , numărul populației a ajuns la 2643 de locuitori . Această scădere a numărului de locuitori din comuna Cămărzana s-a datorat în special „emigrării” populației de la sat spre oraș sau a „emigrării” populației spre străinătate .

4.2.Densitatea populației din comuna Cămărzana

Distribuția inegală a populației la nivelul comunei Cămarzana este o consecință a mișcării naturale și migratorii și implicit a factorilor fizico-geografici permisivi pentru stabilirea populației .

Un indicator care redă această distribuție prin raportarea numărului de locuitori la suprafața pe care o ocupă poarta denumirea de densitate a populației .

Principalul factor care influențează valoarea densității populației , respectiv gradul de concentrare a populației în comuna Cămărzana sunt : morfologia terenului , mărimea așezărilor umane , gradul de dezvoltare economică a regiunii , etc .

În realizarea studiilor geografice asupra densității populației un apect important este acela de a preciza caracteristicile teritoriului de referință care poate fi locuit total sau parțial , în funcție de prezența unor obstacole naturale sau antropice .

Densitatea generală sau medie(D) a populației din comuna Cămărzana caracterizează o stare de moment în cadrul teritoriului și este determinată de rezultatul raportului dintre numărul populației și spațiul pe care îl ocupă . Expresia matematică este dată de formula :

(sursa: Studiul geografic al populației, 2000)

D = (locuitori/ km²)

Unde:

N –numărul populației

S – suprafața teritorilui de referință

D- densitatea generală sau medie

Astfel, pentru comuna Cămărzana densitatea medie este următoarea :

pentru anul 1966: D = = 61,34 locuitori/ km²

pentru anul 1977: D = = 60,14 locuitori/ km²

pentru anul 1992: D = = 57,94 locuitori/ km²

pentru anul 2002: D = = 53,54 locuitori/ km²

Evoluția densității populației în perioada 1996-2002

Tabel 3

Fig. Evoluția densității populației în perioada 1966-2002

Urmărind fig. , densitatea populației din comuna Cămărzana , se poate observa faptul că în anul 1966 , densitatea populației a avut cea mai mare valoare adică de 61,34 locuitori/ km² , pentru ca după aceasta densitatea populației a fost în scădere , astfel în anul 1977 , densitatea populației a fost de 60,14 locuitori/ km² , în anul 1992 , densitatea populației a fost de 57,94 locuitori/ km², pentru ca în anul 2002 să se înregistreze cea mai mică valoare a densității populației și anume de 53,54 locuitori/ km².

4.3. Mișcarea naturală a populației din comuna Cămărzana

Pentru analiza mișcării naturale a populației , am preluat datele din intervalul 1995-2004 , date preluate de la Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare .

Natalitatea – reprezintă numărul de născuți vii din cadrul unei populații și se exprimă prin indicele global de natalitate , raportat la 1000 de locuitori .

N = * 1000

Unde : N- indice general de natalitate

Nvii- numărul de născuți vii

P- efectivul mediu al populației

Mortalitatea – reprezintă totalul deceselor survenite în cadrul unei populații într-o anumită perioadă de timp . Ea se studiază ca și natalitatea , de regulă pe intervale de 10 ani și se raportează de asemeni la 1000 de locuitori .

M = * 1000

Unde: M – indice de mortalitate

M – numărul de persoane decedate în perioada analizată

P- numărul mediu al populației din perioada respectivă.

Bilanțul demografic natura l- reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate.

BN = N- M

Unde: BN- indice de bilanț demigrafic natural

N – indice de natalitate

M- indice de mortalitate

(sursa: Studiul Geografic al populației,2000)

Evoluția mișcării naturale a populației între anii 1995-2004

Tabel 4

(sursa: Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare)

Fig. Evoluția mișcării naturale a populașiei între anii 1995-2004

Urmărind fig, Evoluția mișcării naturale a populației între anii 1995-2004 din comuna Cămărzana se poate remarca următorul lucru :

4.3.1.Natalitatea a înregistrat valoarea cea mai mare în anul 1997 și anume de 7,4‰ , iar valoarea cea mai mică fiind în anul 2001 , cănd a fost de 2,7‰ ; pentru anii înainte de 1997 și anume în anul 1995 , 1996 , valoarea natalității populației din comuna Cămărzana a fost de 6,6‰ , respectiv 5,6‰ ; în anii de după anul1997 , natalitatea a cunoscut atăt creșteri căt și de descreșteri ale valorii sale . Asfel în anul 1999 , natalitatea a fost de 5,4‰ , în anul 2000 , natalitatea a fost de 5,3‰ , în anul 2002 , natalitatea a fost de 4,1‰ , în anul 2003 , natalitatea a fost de 3,4‰ , iar in anul 2004 , natalitatea a fost de 3,5‰ .

4.3.2 Mortalitatea la fel ca și în cazul natalității a cunoscut atăt creșteri căt și descreșteri ale populației . a fost Cea mai mare valoare a mortalității în anul 1997 , cănd a fost de 5,2‰ , iar cea mai mică valoare a mortalității a fost de 3,0‰ în anul 1998 . În anii înainte de 1997 , mortalitatea a fost de 3,4‰ în anul 1995 , pentru ca în anul 1996 să cunoască din nou o ușoară creștere fiind de 4,2‰ . În anul 1999 mortalitatea a fost de 4,6‰ , pentru ca în anul 2000 , să scadă la 3,4‰ ; în anul 2001 mortalitatea a fost de 3,7‰ , pentru ca în anul 2002 și 2003 , mortalitatea s-a menținut constantă avănd valoarea de 3,8‰ , pentru ca în anul 2004 , mortalitatea a crescut din nou ajungănd la valoarea de 4,5‰ .

4.3.3. Bilanțul natural la fel ca și în cazul natalității și a mortalității , bilanțul natural a avut ani în care a crescut și a scăzut , avănd ani în care a înregistrat chiar valori negative . Cea mai mare valoare a bilanțului natural a fost în anul 1995 , cănd a fost de 8,8‰ , iar în anii 2001 și 2004 a cunoscut valorile cele mai mici , fiind negative ; atăt în anul 2001 căt și în anul 2004 , acestea au fost de -2,6‰ . Astfel în anul1996 , bilanțul natural a fost de 4,7‰ , pentru ca în anul 1997 , acesta să cunoască o ușoară creștere și anume de , 5,8‰ , pentru ca în anul 1998 să ajungă la 7,2‰ , iar în anul 1999 să aibă o scădere considerabilă la 2,2‰ , în anul 2000 a crescut ușor la 5,1‰ , în 2002 , bilanțul natural a scăzut la 0,8‰ , iar în 2003 acesta a ajuns să atingă o valoare negativă și anume de -1,1‰ .

4.3.4.Mortalitatea infantilă

Pentru analiza mortalității infantile a populației din comuna Cămărzana am utilizat datele de la recensămintele din anii 1990-2000 , preluate de la Direcția Județerană de Statistică Satu Mare .

Evoluția mortalității infantile între anii1990-2000

Tabel 5

(sursa: Direcția Județeană de Statistică Satu Mare)

Fig. Evoluția mortalității infantile între anii 1990-2000

4.4. Mișcarea migratorie a populației din comuna Cămărzana

Pentru analiza mișcării migratorii a populației din comuna Cămărzana am prelucrat datele din intervalul 1995-2004 , preluate de la Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare .

În ceea ce privește numărul emigrărilor și imigrărilor populației din comuna Cămărzana este următorul :

Emigrarea și imigrarea populației din comuna Cămărzana între anii 1995-2004

Tabel 5

(sursa: Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare)

Fig. Reprezentarea grafică a indicelui de emigrare și imigrare din comuna Cămărzana

între anii 1995-2004

În ceea ce privește numărul emigrărilor și imigrărilor din comuna Cămărzana se poate constata că numărul cel mai mare de emigranți a fost în anul 1995 și anume 73 de emigrări au avut loc în acel an . După anul 1995 se pot remarca anumite fluctuații ale emigrărilor , un număr mare al emigrărilor a avut loc și în anul 2004 cănd au avut loc 60 de emigrări . În cazul imigrărilor , acestea sunt relativ mici , numărul maxim de imigranți fiind de 21 de persoane în anul 1997 .

4.5. Structura etnică și confesională a populației din comuna Cămărzana

4.5.1. Structura etnică a populației

Pentru studiul structurii etnice a populației din comuna Cămărzana am utilizat datele recensămintelor din anii : 1880 , 1900 , 1910 , 1930 , 1956 , 1966 , 1977 , 1992 , 2002 .

Structura etnică a populației din comuna Cămăzana 1880-2002

Tabel 6.

(sursa: Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare)

Fig. Stuctura etnică a populației din comuna Cămărzana în anul 1880 și 2002

4.5.2. Structura confesională a populației

Pentru analiza structurii confesionale din comuna Cămărzana am utilizat datele de la

recensămintele din anii: 1880, 1900, 1910, 1930, 1941, 1992, 2002.

Structura confesională a populației din comuna Cămărzana

Tabel 7

(sursa: Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare)

Fig…. Structura confesională a populației din anii 1880 și 1992

De remarcat este faptul că în cazul structurii etnice , în comuna Cămărzana , predomină romănii , numărul maxim de romăni din această comună fiind înregistrat în anul 1966 , cănd numărul lor a fost de 3017 . Atăt în anii anteriori anului 1966 , numărul romănilor din comună a fost mare astfel că : în anul 1880 , numărul romănilor din comună a fost de 1834 de locuitori , în anul 1900 , numărul romănilor a fost de 1767 , în anul 1910 , numărul a fost de 1861 , în anul 1930 , numărul populației romăne a fost de 2065 , în anul 1956 , numărul populației de romăni a fost de 2691 , căt și după anul 1966 , numărul romănilor din comună a rămas destul de ridicat ; astfel în anul 1977 , numărul romănilor din comună a fost de 2969 , iar începănd cu anul 1992 acesta a început să scadă , ajungănd ca în anul 2002 , numărul romănilor din comună să ajungă la 2642 . Romănii din comuna Cămărzana sunt urmați de maghiari , numărul maxim al maghiarilor din comună a fost de 74 în anul 1880 . În anii următori , numărul maghiarilor din comună fiind nesimnificativi . În ceea ce privește numărul celorlalte etnii din comuna Cămărzana sunt și ele nesimnificative .

În cazul structurii confesionale din comuna Cămărzana situația este diferită . Astfel se poate constata o predominare a greco-catolicilor pănă în anul 1941 , cănd numărul lor a fost de1886 , iar mai tărziu în anii 1992 și 2002 , greco-catolicii au fost depășiți ca și număr de ortodocși numărul lor fiind de 2641 în anul 1992 , iar în anul 2002 , numărul ortodocșilor a „suferit” o ușoară scădere , ajungănd la 2273 . În ceea ce privește celelalte confesiuni din comuna Cămărzana , sunt nesimnificative , totuși putăndu-se remarca o creștere a penticostalilor de la 126 , căți erau în 1992 , la 178 în anul 2002 .

4 .6. Structura populației pe grupe de vărstă și sex

Pentru analiza structurii populației pe grupă de vărstă și sex am utilizat datele din

recensămintele din 1977 , 1992 , 2002 , preluate de la Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare .

În anul 1977 , în comuna Cămărzana , se poate observa faptul că la grupa de varstă cuprinsă între 0-4ani , se reamrcă faptul că populația de sex masculin a avut numărul cel mai mare , acesta fiind de 205 , în comparație cu populația de sex feminin din aceeași grupă de vărstă care a fost de 169 . În grupa de vărstă de 5-9ani , numărul populației de sex masculin din comună a fost de 201 , în aceasta grupă de vărstă , numărul personelor se sex feminin a fost de 184 , în această grupă de vărstă s-a înregistrat numărul cel mai mare al personelor de sex feminin . În următoarele grupe de vărstă , respectiv 10-14ani , 15-19ani , 20-24ani , 25-29ani , 30-34ani , 35-39ani , 40-44ani , 45-49ani , 50-54ani , 55-59ani , 60-64ani , peste 65 de ani se poate observa o scădere a populației de sex masculin , în comparație cu populația de sex feminin care se află în creștere .

În anul 1992 , în comuna Cămărzana , se poate constata faptul că la vărsta de grupă cuprinsă între 0-4ani , numărul populației de sex masculin a fost de 142 fiind mai mare decăt cel feminin care a fost de 141 . În următoarele grupe de vărstă și anume : 5-9ani , 10-14ani , 15-19ani , 20-24ani , 25-29ani , 30-34ani , 35-39ani , 40-44ani , 45-49ani , 50-54ani , 55-59ani , 60-64ani , peste 65 de ani , in fiecare din aceste grupe de varstă , numărul populației de sex feminin , a fost întotdeuna mai mare decăt numărul populației de sex masculin .

În anul 2002 , în comuna Cămărzana , se remarcă faptul că la grupa de vărstă cuprinsă între 0-4 ani , numărul populației de sex masculin a fost de 75 , acesta fiind mai mic decăt numărul populației de sex feminin care a fost de 90 . Si în urmatoarea grupă de vărstă cuprinsă între 5-9 , numărul populației de sex masculin a fost mai mic decăt cel al populației de sex feminin ; în comparație cu grupele de varstă cuprinse între 10-14ani , 20-24ani , 25-29ani , 30-34ani , 35-39ani , 40-44ani , 45-49ani , cănd numărul populației de sex masculin a fost mai mare față de numărul populației de sex feminin . Astfel că numai în grupele de vărstă cuprinse între 15-19ani , 50-54ani , 55-59ani , 60-64ani , peste 65 de ani , numărul populației de sex feminin este mai mare decăt numărul populației de sex masculin .

Structura populației pe grupe de vărstă și sex din comuna Cămărzana

În anii 1977 , 1992 și 2002 .

Tabel 8

(sursa: Direcția Județeană de Statistică Satu –Mare)

5.SISTEMUL DE AȘEZĂRI DIN COMUNA „CĂMĂRZANA”

Despre comuna Cămărzana se pomenește încă din documentele vechi , istorice și rezultatele arheologice care ne dovedesc că acest colț de țară , a fost locuit din vremuri străvechi . (sursa: I.Velcea,1970) .

Această comună s-a „bucurat” de condiții geografice favorabile activității omenești , oferind posibilitatea fixării unor așezări stabile prin practicarea unei agriculturi variate , dar mai ales a avut avantajul de a fi mai bine ferită și apărată atăt în timpul migrațiilor , mai vechi , căt și a jafurilor mai apropiate de noi . (sursa: I.Velcea,1970) .

Despre comuna Cămărzana se menționeză încă din secolele XIV-XV-lea .

Prima atesteare documentară a comunei este menționată încă din anul 1492 , cănd comuna este pomenită cu numele de Cămărzan . (sursa: I.Velcea,1970) .

Documentele de la începutul secolului al XVI-lea menționează popularea acestei comune , cu locuitori de origine ruteană . (sursa: I.Velcea,1970) .

Așezările din comuna Cămărzana sunt menționate încă din veacul XIV-XV-lea , cănd au apărut mențiuni documentare despre aproape toate așezările . (sursa:I.Velcea,1970) .

Deși foarte veche comuna Cămărzana nu a avut dintotdeauna aceeași vatră , ci în funcție de condițiile istorico-sociale și de particularitățile fizico-geografice , ea și-a schimbat vatra , s-a regrupat . Astfel comuna a fost adusă la „linie”, pentru ca autoritățile austriece să aibă la îndemănă populația în vederea străngerii birurilor și a recrutării pentru armată . Iată deci , că , la sfărșitul secolului al XVIII-lea așezările omenești din comuna Cămărzana aveau o structură risipită , amplasate „fără lege și ordine” , deci nu exista o grupare a caselor închegate , după aceia s-a trecut la „adunarea celor risipite , răsfirate” și la „alinierea lor la străzi” , în lungul drumurilor , dar nu a forma „o societate mai compactă” , cum pretindeau autăritățile străine , ci pentru motivele sus-menționate . Fără îndoială ca această mișcare de adunare a comunei a avut și un rezultat pozitiv în sistematizarea așezărilor .

Comuna Cămărzana și-a schimbat în decursul timpului vatra , acesta retrăgăndu-se odată cu „stărpirea” pădurilor , pentru a lăsa loc de arat și pentru a se feri de inundații . (sursa:I. Velcea,1970 ) .

În ceea ce privește așezările din comuna Cămărzana , acestea fac parte din categoria așezărilor de obărșie , unde gospodăriile sunt răsfirate pe toți versanții din bazinul de obărșie al Lechincioarei . Gradul de răsfirare al locuințelor este în funcție și de vălurirea suprafeței topografice , care constituie o piedică în formarea unei structuri adunate a comunei . Remarcăm totuși aliniamentele de gospodării la confluența afluenților din bazinul Lechincioarei , în strănsă legătură cu sursa de alimentare cu apă și apropierea de căile de comunicație . (sursa:I. Velcea,1970) .

Structura așezărilor din comuna Cămărzana , adică gradul de îndesire al gospodăriilor socotit după căt spațiu liber se află între clădiri , este în general răsfirată , cu tendiță de concentrare , influențată de modul de utilizare a terenurilor . Asfel în comună , gospodăriile sunt repartizate mai mult sau mai puțin uniform , în lungul unei singure artere de circulație . (sursa:I. Velcea,1970) .

Așadar comuna Cămărzana are o formă tentaculară , în funcție de condițiile fizico-geografice . (sursa:I. Velcea,1970) .

Unul din elementele caracteristice pentru așezările din comuna Cămărzana îl constituie forma , planul și dimensiunile caselor de locuit . (sursa. I.Velcea,1970) .

Astfel , cele mai vechi case din această comună au o formă dreptunghiulară , de mărime mică și mijlocie , avănd acoperișul din șindrilă sau din paie , înalt și puternic înclinat . Materialul de construcție al acestor case constă îndeosebi din chirpici sau din lemn , mai rar din cărămidă . (sursa: I.Velcea,1970) .

Locuința este formată , în general , din trei camere și anume : casa mare , adică camera dinspre uliță (stradă) , care este frumos împodobită cu ștergători (ștergare) , farfurii din ceramică , etc. ; tot aici se află și lada în care se păstrează hainele de sărbătoare ; urmează tinda , o cameră folosită în timpul verii ca bucătărie și unde se află soba mare cu vatră și „șpor” (plită metalică) ; ce-a de-a treia cameră poartă numele de casa mică , aceasta fiind camera în care locuiește familia tot timpul anului . Și aici se află „acățate ștergătoare” și „stelajul” , un dulăpior în care se păstrează vasele. (sursa:I.Velcea,1970) .

Aproape toate locuințele sunt prevăzute în față cu „turnaț” , adică o prispă cu stălpi de lemn sculptat . (sursa:I.Velcea,1970) .

În prezent cele mai noi case se construiesc mai spațioase , „un pic mai sus” și sunt acoperite în mare parte cu țiglă sau „cărămidă” , cum o denumesc locuitorii comunei Cămărzana . (sursa:I.Velcea,1970) .

În interiorul curții adică în „odor” , se află un grajd , numit „șopron” , cănd este de dimensiuni mai mici și „poiată” , cănd este de dimensiuni mai mari . Acesta are trei încăperi , dintre care cele laterale servesc drept adăpost pentru vitele mari și mici , iar cea de la mijloc este folosită pentru căruță . Poietele se acoperă cu „jupi” , adică cu snopi de secară . (sursa:I.Velcea,1970) .

Deosebit de caracteristic este și poarta mare de la intratre în curte , denumită „vraniță” , aceasta fiind sculptată întrăun trunchi de stejar . (sursa:I.Velcea,1970)

În concluzie așezările comunei Cămărzana sunt evidențiate mai ales prin casele deosebit de frumoase care se află aici .

6. ECONOMIA COMUNEI „CĂMĂRZANA”

Profilul economic al comunei Cămărzana este definit de activiăațile legate de agricultură , industrie și servicii .

În agricultură este cuprinsă cea mai mare parte din populația activă a comunei , restul activănd în industria privată din comună,sau este cuprinsă în administrație și servicii .

Agricultura

Reprezintă activitatea de bază a comunei Cămărzana și este bazaztă pe cultura plantelor și ceștera animalelor . Suprafața agricolă a comunei după modul de folosință era de 2074 de ha în anul 1990 , 2074 de ha , în anul 1991 , 2122 de ha în anii 1992 , 1993 , 1994 , 1995 , 1966 , 1977 , 1998 , 1999 ,, 2000 , 2001 , 2002 , 2003 , iar în anul 2004 aceasta a crescut la 2174 de ha. , din care suprafața arabilă a fost de 1534 de ha în 1990 , la fel ca și în anul 1991 , în anul 1992 acesta a fost de 1178 de ha , în anul 1993 a fost de 1294 de ha , rămănănd aceeași pănă în anul 1996 ; în anul 2004 a crescut la 1380 de ha ; pășunile reprezintă 445 de ha în anii 1990 și 1991 , în anul 1992 au scăzut la 217 de ha , pentru ca în anul 1993 să ajungă la 200 de ha , ele avănd acestă suprafața pănă în anul 1996 , penru ca în anii 1997 , 1998 , 1999 , 2000 , 2001 , 2002 , 2003 , 2004 , să crească din nou , ajungănd la 217 de ha ; fănețele au reprezentat 57 de ha în anul 1990 , căt și în anul 1991 , în anul 1992 erau de 652 de ha , iar în anii 1993 , 1994 , 1995 , 1996 fănețele reprezentau 552 de ha . În anii 1997 , 1998 , 1999 , 2000 , 2001 , 2002 , 2003 , 2004 , fănețele reprzentau doe 502 de ha . Viile și livezile sunt reprezentate pe suprafețe mult mai restrănse ; livezile sunt prezente pe suprafețe ceva mai mare de căt cel al viilor ; astfel în anii 1990 suprafața ocupată de livezi era de 29 de ha , la fel și în 1991 , în anul 1992 , livezile au ocupat o suprafață de 71 de ha , iar în 1993 , 65 de ha , față de suprafața ocupată de vii care e mai mică : în anii 1990 și 1991 au ocupat 9 ha , în anul 1992 , au ocupat doar 4 ha , iar în 1993 , au ocupat o suprafață de 11ha . În anii 1994 , 1995 , 1996 livezile au ocupat o suprafață de 65 de ha , ajungănd în 1997 , 1998 , 1999 , 2000 , 2001 , 2002 , 2003 , 2004 , acestea au ocupat o suprafață de 71 de ha . Suprafața pe care o ocupă viile este mult mai redusă , ea ajungănd să fie în anul 2004 de numai 4 ha .

În acte nu se cunoaște încă structura fondului funciar doar parțial .

Terenurile sunt cultivate îndeosebi cu cereale , urmate pe suprafețe mult mai restrănse de floarea-soarelui , cartofi , legume și fructe .

Astfel suprafețele ocupate de cultura porumbului ocupă cele mai mari suprafețe și anume : în anul 1990 , a ocupat o suprafață de 1280 de ha , în anul 1991 , a ocupat 1263 de ha , aceasta scăzănd la 1028 de ha în 1992 , iar în anul 1993 , a ocupat o suprafață de 1068 de ha , aceeași suprafață menținăndu-se și în anul 1994 . În anul 1995 suprafața ocupată cu porumb a crescut la 1080 de ha , în anul 1996 a ocupat 1100 de ha , pentru ca în anul 1997 să scadă destul de mult și să ajungă la 820 de ha . În anul 1998 a juns din nou la 1040 de ha , ajungănd să scadă foarte mult în anul 1999 și anume la 740 de ha . Pentru anul 2000 și anul 2001 , suprafețele cu porumb au scăzut foarte mult , acestea fiind de 243 de ha . După anul 2001 s-a înregistrat o ușoară creștere a suprafețelor ocupate de porumb și anume de 532 de ha în anul 2002 , iar în anii 2003 și 2004 acestea au fost de 500 de ha .

Pe lăngă porumb se mai cultivă și grău și secară dar pe suprafețe destul de nesimnificative , așadar , cea mai mare suprafață ocupată de cultura grăului și a secarei a fost de 100 de ha în anul 1990 .

Cultura de floarea-soarelui este și ea destul de redusă , ocupănd și ea suprafețe destul de mici , astfel că cea mai mare suprafață ocupată de clutura de floarea-soarelui a fost de 20 de ha în anul 1990 . După acest an suprafețele ocupate de floarea-soarelui au fost nesemnificative .

Pentru cultura cartofului suprafețele ocupate de acesta au la început destul de mici,pentru ca mai apoi acestea să crească . În anul 1990 , cultura cartofului a ocupat o suprafață de doar de 10 ha , pentru ca în anii 1991 , 1992 , 1993 , 1994 , 1995 să ajungă la 55 de ha , apoi acesta ajungănd în anii 1996 , 1997 , 1998 , 1999 , 2000 , 2001 , 2002 la 60 de ha , pentru ca în anii 2003 și 2004 să ajungă la 100 de ha .

În ceea ce privește suprafețele ocupate de legume și fructe este în general destul de redusă , cea mai mare suprafață ocupată de către acestea a fost de 100 de ha în anul 2003

Șeptelul : După anul 1990 , creșterea animalelor a cunoscut o evoluție asemănătore cu cea a culturii plantelor . Creșterea animalelor se face în prezent pe proprietate privată , iar numărul acestora a oscilat de la un an la altul .

Cele mai întălnite animale pe raza comunei Cămărzana sunt ovinele , urmate de bovine , porcine și păsăr i.

Ovinele sunt cele mai răspăndite pe raza acestei comune datorită faptului că această comună dispune de suprafețe destul de întinse de pășuni și fănețe naturale . Rasa de ovine cea mai răspăndită este țurcana , fiind rezistentă la condițiile climatice de aici și care se caracterizeză prin firul de lănă aspru și grosier . În număr mai mic se găsesc rasele țigaie și stogoșă . Cel mai mare efectiv de ovine din comuna Cămărzana a fost de 6860 de capete în anul 1991 . După acest an s-a constat o scădere a numarului de ovine din comună . Cel mai mic număr de ovine a fost de 2300 de capete în anul 1999 . În ceilalți ani numărul ovinelor a crescut și a scăzut de la un an la altul .

Bovinele au și ele o răspăndire destul de largă în această comună . Rasa de bovine cea mai răspăndită este bruna de Maramureș . Cel mai mare număr de bovine a fost de 13.

6.2. Sectorul industrial și serviciile din comuna Cămărzana.

Sectorul industrial și serviciile pariticipă mai puțin la economia comunei Cămărzana. În anul 1992 , au existat două întreprinderi industriale în comună și anume : o întreprindere industrială cooperatistă și cealaltă întreprindere în industria privată , după care aceste unități industriale au fost desființate .

În cadrul unităților comerciale care deservesc în comuna Cămărzana , amintim că acestea au funcționat sub forma magazinelor universale , magazine alimentatre , nealimentare , mixte și cooperații .

Unitățile particulare sunt constituite în asociații familiale sau societăți cu răspundere limitată.

În comuna Cămărzana sunt două filiale ale cooperativei de consum Bixad și un bufet care aparține aceleiași cooperative . (sursa: Fișa localității Cămărzana) .

7. ECHIPAREA TERITORIULUI COMUNEI „CĂMĂRZANA”

Echiparea teritoriului comunei Cămărzana este reflectată de fondul de locuințe , sănătate , educație , cultură , artă , mass-media și presa .

7.1. Fondul de locuințe : din totalul suprafeței totale al comunei Cămărzana care este de 4936 de ha , acesta este ocupat de locuințe , care sunt de două tipuri și anume :

locuințe în proprietate publică

locuințe din fondurile private (sursa: Fișa localității Cămărzana) .

Locuințele în proprietate publică : în anii 1990- 1993 din totalul locuințelor existente pe teritoriul Cămărzanei care era de 707 locuințe în 1990 , în anul 1991 numărul de locuințe total era de 729 , în anul 1992 , acestea erau în număr de 730 de locuințe , iar în 1993 , numărul de locuințe total erau de 737 de locuințe . Astfel că numărul de locuințe aflate în proprietate publică , erau de 14 locuințe în 1990 , iar în anii 1991 , 1992 , 1993 , numărul locuințelor aflate în proprietate publică era de două locuințe . În anii 1994 , 1995 , 1996 , 1997 , 1998 , 1999 , dintr-un număr total de locuințe care era de 739 de locuințe în anul 1994 , 746 de locuințe în anul 1995 , 752 de locuințe în anul 1996 , 760 de locuințe în anul 1997 , 772 de locuințe în anul 1998 , 772 de locuințe în anul 1999 . Din acest total doar două locuințe se aflau în proprietate publică . Pentru anii 2000-2004 numărul total al locuințelor aflate pe raza comunei Cămărzana era de 775 de locuințe în 2000 , 773 de locuințe în 2001 , 785 de locințe în 2002 , 796 de locuințe în anul 2003 , 807 de locuințe in anul 2004 . Prin urmare numărul numărul de locuințe în proprietate publică era de două locuințe în anul 2000 , iar în anii 2001 , 2002 , 2003 , 2004 , numărul locuințelor aflate în proprietate publică a crescut la șapte locuințe . (sursa: Fișa localității Cămărzana) .

Locuințele din fonduri private : în anii 1990-1993 , numărul locuințelor din foduri private era următorul și anume : în anul 1990 , dintr-un număr total de locuințe 707 de locuințe , 693 de locuințe se aflau în proprietate privată , în anul 1991 , dintr-un total de 729 de locuințe , 724 sunt din fondurile private , în anul 1992 , dintr-un număr total de locuințe care era de 730 de locuințe , 725 de locuințe erau din fondurile private , iar în anul 1993 , numărul de locuințe din fonduri private era de 732 de locuințe , dintr-un total al locuințelor care era de 732 . În anii 1994-1999 , numărul de locuințe din fondurile private era de 734 de locuințe în anul 1994 , dintr-un total de 739 de locuințe , în anul 1995 , numărul de locuințe private era de 741 de locuințe dintr-un total de 746 de locuințe , în anul 1996 , numărul de locuințe private era de 747 de locuințe , dintr-un total de 752 de locuințe , în anul 1997 , numărul de locuințe private era de 755 de locuințe , dintr-un total de 760 de locuințe , în anul 1998 , numărul de locuințe private era de 767 de locuințe , dintr-un număr total de 772 de locuințe , iar în anul 1999 numărul de locuințe private era de 767 de locuințe , dintr-un total de 772 de locuințe . În anii 2000-2004 , numărul de locuințe private a crescut astfel : în anul 2000 , numărul de locuințe private era de 773 de locuințe , dintr-un total al locuințelor care era de 775 de locuințe , în anul 2001,numărul de locuințe private a scăzut ușor la 766 de locuințe dintr-un total de 773 de locuințe , în anul 2002 , numărul de locuințe private era de 778 de locuințe dintr-un total de 785 de locuințe , în anul 2003 , numărul de locuințe private era de 789 de locuințe , dintr-un total de 796 de locuințe , iar în anul 2004 , numărul de locuințe private era de 800 de locuințe , dintr-un total de 807 de locuințe. (sursa: Fișa localității Cămărzana) .

7.2. Sănătatea : Asistența medicală a populației din comuna Cămărzana este asigurată de Dispensarul Medical al comunei . În ceea ce privește personalul medical acesta este alcătuit dintr-un medic și două asistente medicale , însă personalul medical al comunei a fost și este scăzut existănd ani în care de exemplu în comună nu existau medici . (sursa: Fișa localității Cămărzana) .

7.3. Procesul de educație și învățămănt : În comuna Cămărzana se desfășoară în cadrul grădinițelor , a școlilor primare(clasele I-IV) și a școlilor gimnaziale (clasele V-VIII) , în comună neexistănd un liceu . Din numărul total al unităților de învățămănt care este de 4 , două sunt reprezentate de grădinițe , iar celelalte două sunt reprezentate de școlile din învățămăntul primar și gimnazial . În cadrul grădinițelor trei educatoare se ocupă de educația a 105 copiii înscriși la grădinițe , în cadrul școlilor primare și gimanaziale , numărul copiilor înscriși în aceste școli din nefericire a scăzut de la 425 de copiii căți erau înscriși în anul 1990 , la 281 de copiii înscriși în anul 2004 , numărul acestora fiind în continuă scădere . Personalul didactic al comunei a rămas relativ constant,fiin un număr de 24 de cadre didactice . Sălile de clasă și cabinetele școlare sunt în număr de 18 . (sursa: Fișa localității Cămărzana).

7.4. Cultura : La nivelul comunei Cămărzana cultura s-a desfășurat în cămine culturale care pănă în 1993 erau două la număr și care în prezent nu mai există , ramănănd doar bibliotecile , în comună existănd doar o singură bibliotecă. (sursa: Fișa localității Cămărzana) .

7.5. Arta din comună a fost reprezentată printr-un cinematograf pănă în anul 1992,care în prezent , de asemenea nu mai există , el fiind desființat (sursa: Fișa localității Cămărzana) .

7.6. Așezămintele de cult : sunt reprezentate în comună printr-o biserică ortodoxă și case de rugăciuni ale diferitelor culte creștine cum ar fi : penticostali , martori ai lui Iehova și baptiști . (sursa: Fișa localității Cămărzana) .

7.7. Mass-media și presa : are un rol imprtant în viața unei comunități . Dacă în 1990, numărul de abonamente radio era de 74 de abonamente și numărul de abonamente de televiziune era de 62 de abonamente , în anul 2004 , atăt abonamentele radio căt și cele de televiziune au crescut și anume : numărul abonamentelor de televiziune au crescut la 554 de abonamente , în detrimentul celor de radio care este mai mic , acestea fiind de 528 de abonamente . ( sursa: Fișa localității Cămărzana) .

8. CĂILE DE COMUNICAȚIE

Cele mai vechi căi de comunicație de pe teritoriul comunei Cămărzana sunt drumurile , despre care se fac mențiuni din cele mai vechi timpuri . (sursa: I. Velcea,1970) .

Șoselele, ca și drumurile naturale,se găseau în trecut într-o stare foarte proastă , în timpul precipitațiilor abundente legătura cu comunele învecinate fiind foarte dificilă.(sursa: I. Velcea,1970) .

Căile de comunicație din comună , în majoritatea lor urmăresc culoarele văilor și pantele domoale ale piemonturilor.(sursa: I. Velcea,1970 ) .

Dezvoltarea drumurilor în lungul văilor este în strănsă legătură cu posibilitățile ușoare de pătrundere în zonele cele mai greu accesibile . (sursa: I. Velcea,1970) .

Condițiile de relif favorabile,permit ca în scurt timp căile de comunicație ale comunei să fie sistematizate și modernizate . (sursa: I. Velcea,1970) .

Comuna Cămărzana nu dispune de rețea de căi ferate . (sursa: I. Velcea,1970)

Căile rutiere din comună, este ceva mai densă , ea asigurănd legăturile directe cu toate comunele din apropiere . Drumurile din comună au fost modernizate , fapt care a permis scoaterea acesti comune din izolarea ei și , drept urmare , intensificarea dezvoltării economiei , a așezarilor , etc. (sursa: I. Velcea,1970) .

9. TURISMUL DIN COMUNA „CĂMĂRZANA”

Turismul în comuna Cămărzana este destul de slab dezvoltat , deoarece nu dispune de capacități de cazare .

În privința potențialului turistic , atăt cel natural cat și cel istoric sunt la fel de importante .

Potențialul turistic natural se impune mai ales de la intrarea în comună care se face printr-un defileu de o rară frumusețe , defileu ce are înfățișarea unei porți simbolizănd parcă vestitele porți maramureșene . În partea de nord-est a comunei , acest peisaj este completat de frumusețea Munților Oaș care se află de „strajă” aici .

Potențialul turistic natural este completat și de cel istoric , mai ales datorită legendelor care circulă la adresa comunei . Un posibil obiectiv de vizitatre este cel al „Casei de Fier” care a fost proprietateta lui Leibi Alexandru , un fost cămătar care a trăit în comună în 1890. Această „Casă de Fier” se păstrează azi la Sfatul Popular al Comunei.

Comuna Cămărzana este vestită mai ales datorită frumuseții costumului popular oșenesc și datorită diferitelor obiceiuri și tradiții populare deosebite.

În următorii ani probabil se vor construi unități de cazare în comună pentru a putea vizita acest „colț de rai”, care poartă numele de Cămărzana sau după cum este denumită în una dintre legende „CĂMARA ZÂNELOR”.