Studiul Geodemografic al Orasului Cazanesti

=== 3bb07ad9f17a3f59bc240f564b6defddc87c3d09_99632_1 ===

UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZARE GEOGRAFIE DIDACTICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

ORAȘUL CĂZĂNEȘTI- STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

prof. univ. dr. Liliana Dumitrache

asist. univ. dr. Ana-Maria Talos

ABSOLVENT

LAURA Nitu

BUCUREȘTI

2017

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………..4

METODOLOGIE…………………………………………………………………………6

Capitolul 1 AREALUL DE STUDIU. LOCALIZARE ȘI CARACTERISTICI………………………………………………………………………7

3

1.1 Așezare. Suprafață. Limite………………………………………………………………7

1.2 Scurt istoric………………………………………………………………………………9

1.3 Relieful…………………………………………………………………………………..11

1.4 Clima……………………………………………………………………………………..12

1.5 Hidrografia………………………………………………………………………………15

Capitolul 2 NUMĂRUL DE LOCUITORI…………………………………………17

2.1 Evoluția numărului de locuitori………………………………………………………..17

2.2 Evoluția numărului de locuitori până în anul 1990…………………………………18

2.3 Evoluția numărului de locuitori între anii 1990-2016………………………………..18

2.4 Repartiția populației pe localități componente……………………………………….19

2.5 Evoluția densității populației……………………………………………………………20

2.5.1 Evoluția densității populației până în anul 1990……………………………20

2.5.2 Evoluția densității populației între anii 1990-2016…………………………21

Capitolul 3 DINAMICA POPULAȚIEI……………………………………….……23

3.1 Mișcarea naturală………………………………………………………………………..23

3.1.1 Natalitatea……………………………………………………………………23

3.1.1.1 Natalitatea înainte de anul 1990……………………………..23

3.1.1.2 Natalitatea între anii 1990-2016……………………………..24

3.1.2 Mortalitatea…………………………………………………………………..24

3.1.2.1 Mortalitatea între anii 1990-2016……………………………25

3.1.3 Sporul natural………………………………………………………………..25

3.1.3.1 Sporul natural înainte de anul 1990…………………………26

3.1.3.2 Sporul natural între anii 1990-2016…………………………26

3.1.4 Fertilitatea……………………………………………………………………27

3.1.5 Nupțialitatea…………………………………………………………………27

3.1.6 Divorțialitatea………………………………………………………………..28

3.1.7 Mortalitatea infantilă………………………………………………………..29

3.1.7.1 Rata mortalității infantile înainte de anul 1990…………….29

3.1.7.2 Rata mortalității infantile între anii 1990-2016…………….30

3.1.8 Speranța de viață la naștere………………………………………………….31

3.2 Mișcarea migratorie……………………………………………………………………31

3.2.1 Mobilitatea spațială a populației……………………………………………32

3.2.1.1 Sosirile până în anul 1990…………………………………..33

3.2.1.2 Sosirile după anul 1990……………………………………….34

3.2.1.3 Plecările până în anul 1990…………………………………34

3.2.1.4 Plecările după anul 1990……………………………………35

3.3 Migrația externă (emigrație-imigrație)………………………………………………35

3.3.1 Sporul migratoriu …………………………………………………………..35

3.3.3.1 Sporul migratoriu până în anul 1990 ………………………35

3.3.3.2 Sporul migratoriu în perioada 1990-2016 ………………….36

3.3.2 Sporul demografic general …………………………………………………37

3.3.2.1 Sporul demografic general după anul 1990-2011……………37

CAPITOLUL 4. STRUCTURA POPULAȚIEI …………………………………38

4.1 Structura populației pe grupe de vârstă si sexe ……………………………………..38

4.1.1 Structura populației pe grupe de vârstă…………………………………….38

4.1.2 Structura populației pe grupe de sexe………………………………………39

4.1.2 Raportul de masculinitate ………………………………………………….39

4.1.2.1 Raportul de masculinitate în perioada 1990-2016 ………….40

4.2 Structura etno-culturală a populației …………………………………………………41

4.2.1 Structura etnică a populației ……………………………………………….42

4.2.2 Structura lingvistică a populației……………………………………………43

4.2.3 Structura populației pe confesiuni religioase ………………………………43

4.3 Structura socio-economică a populației …………………………………………….44

4.3.1 Rata șomajului………………………………………………………………44

4.3.2 Structura populației în funcție de activitatea economică desfășurată………45 CONCLUZII……………………………………………………………………………..47

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..48

INTRODUCERE

În alegerea prezentei lucrări de licență a precumpănit dorința de a demonstra impactul avut de trecerea de la un tip de economie planificată la economia de piață asupra cadrului demografic dintr-un oraș mic al României, un oraș expus schimbărilor politice și economice, ele căror efecte se văd imediat în interiorul unor localități urbane din această categorie, a orașelor mici din punct de vedere demografic dar și cu o putere economică redusă și o influență teritorială nu foarte extinsă limitată numai la nivel local. Lucrare este structurată în patru capitole iar obiective, activitățile și rezultatele scontate vor fi prezentate în cele ce urmează.

Obiectivele principale:

1.Prezentarea cadrului natural în care a apărut orașul Căzănești, a elementelor de favorizare a dezvoltării demografice, urbane și a celei economice dar și identificarea factorilor restrictivi.

2.Studierea indicatorilor demografici specifici orașului Căzănești, cu mențiunea că vor fi analizate în egală măsură cele două perioade distincte: înainte de anul 1990 și intervalul 1990-2016;

3.Realizarea unei cercetări care să urmărească rezultate cantitative efective ale impactului avut de condițiile economice asupra populației orașului Căzănești înainte de anul 1990 și apoi pentru intervalul 1990-2016.

Activitățile propuse pentru atingerea obiectivele de mai sus sunt următoarele:

a) Studiu bibliografic de specialitate;

b) Studierea unor imagini aeriene dar și din satelit utilizând diverse surse de pe internet (Google Earth sau Wikimapia);

c) Analiza site-urilor instituțiilor oficiale din orașul Căzănești de pe internet;

d) Vizitarea orașului și studierea elementelor cadrului natural;

e) Analiza unor date statistice preluate de la Institutul Național de Statistică;

f) Analiza rezultatelor obținute în urma cercetării privind culegerea datelor;

Rezultatele estimate (ipotezele) sunt prezentate în cele ce urmează:

I.Poziția geografică a orașului Căzănești este în general favorabilă dezvoltării urbane și a celei economice, implicând o zonă de câmpie cu resurse de sol fertil.

II.Restrictivitatea este determinată de climatul destul de secetos în consecință de problema asigurării resurselor de apă;

III.Restructurările economice care au avut loc după anul 1989, au afectat în mod negativ, într-o mare măsură demografia orașului Căzănești și în consecință elementele sale de ordin social;

IV.Închiderea unor fabrici, creșterea șomajului și migrația mai ales a persoanelor tinere și adulte-tinere sunt fenomene specifice demografice, economice și sociale specifice perioadei 1990-2010;

V.Stabilitatea demografică dinainte de anul 1990 era determinată mai ales de existența unor locuri de muncă specifice unităților economice mai ales din domeniul agricol;

VI.După anul 1990 se observă scăderea natalității, o creștere a mortalității, creșterea șomajului și a migrației definitive.

Primul capitol va analiza elemente de ordin fizico-geografic, specifice mediului natural în care s-a încadrat apariția și dezvoltarea localității, cu accent pe elemente de favorabilitate și de restrictivitate asupra cadrului uman. Capitolul secund are în vedere analiza evoluției numărului de locuitori și evoluția densității populației localității Căzănești. Capitolul III, implică o analiză detaliată a indicatorilor demografici, având în vedere mobilitatea naturală, mișcarea migratorie și migrația externă. Capitolul IV analizează structura populației orașului Căzănești. În redactarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode de lucru: observația, lucrul cu harta, problematizarea și sintetizarea informațiilor, comparația, conversația și dialogul, caracterizarea, descrierea și explicația. Informațiile au fost preluate din mai multe surse precizate în tabelul de mai sus, cu mențiunea că au existat destul de multe probleme în colectarea datelor necesare analizei demografice pentru perioada de dinainte de anul 1990. Toate sursele vor fi precizate sub forma notelor de subsol sau la finalul tabelelor și graficelor.

Tabelele și graficele vor fi utilizate pentru centralizarea datelor, iar acestea vor fi finalizate cu concluziile de specialitate în care se vor menționa direcțiile principale spre care se îndreaptă valorile.

METODOLOGIE

Prezenta lucrare este propria mea muncă realizată în strânsă colaborare cu profesorul coordonator. Este o lucrare care abordează o temă modernă și necesară a timpurilor noastre, perioadă în care impactul demografic asupra mediului economic și natural a devenit tot mai evident.

Lucrarea respectă normele oficiale de redactare, a fost realizată prin îmbinarea muncii pe teren cu studiul la bibliotecă. Am utilizat surse bibliografice din diferite perioade, chiar din perioada anilor 1950-1960 dar și surse bibliografice mai noi, recente și actuale. În anumite situații, am utilizat și surse de pe internet, dar numai site-uri specializate, acolo unde pot fi analizate informații din surse științifice credibile și verificate.

În privința surselor de informare, toate vor fi precizate prin note de subsol, la tabele sau prin precizarea surselor imaginilor utilizate în această lucrare. Îmbinarea muncii pe teren cu studiul individual la bibliotecă m-a ajutat să remarc anumite schimbări pozitive sau negative în demografia orașului Căzănești, elemente care vor fi prezentate în această lucrare. Menționez că, am utilizat și imagini din alte surse, în afară de arhiva personală, poze care au fost alese cu grijă și la fiecare se va specific autorul. Citatele sunt marcate corespunzător în text și întotdeauna cu precizarea autorului.

Lucrarea reprezintă o îmbinare între geografie, turism, demografie, aspecte sociale, economie, dar și studiul activităților umane în spațiul geografic. În redactarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode de lucru pe care le voi prezenta succint în acest subcapitol.

Problematizarea- implică ridicarea problemelor ivite de-a lungul cercetării, identificarea cauzelor acestora și descoperirea modalităților de rezolvarea a acestor derapaje. Este o metodă de cercetare. Problematizarea implică mai multe secvențe: perceperea dificultății, depistarea și definirea ei, sugerarea unor soluții posibile, desprinderea concluziilor din soluția probabilă, efectuarea observațiilor și a experimentelor care verifică soluția probabilă.

Sintetizarea informațiilor- este o metodă foarte importantă, în condițiile în care, există numeroase surse de informare (bibliografie selectivă, hărți de specialitate, internet, imagini) este foarte utilă și necesară în egală măsură.

Comparația- va fi utilizată pentru analiza unor elemente din mai multe surse bibliografice. Este folosită pentru a descoperi anumite inadvertențe dar și pentru a afla mai multe opinii despre un anumit fenomen, despre istoria unui indicator demografic sau despre anumite evenimente istorice.

Alte metode utilizate în mod secundar în redactarea prezentei lucrări sunt:

Descrierea: oferă posibilitatea autorului să prezinte direct realitatea geografică, să redea imaginea unor obiecte, fenomene, procese din cadrul natural sau social; este o expunere expresivă, realizată pe baza observației, prezentând aspectele exterioare specifice obiectelor și faptelor geografice (formă, mărime, culoare, relații), în consecință, poate fi considerată o metodă utilizată în geografie ca știință, se recomandă ca descrierea să prezinte comparativ obiectele, procesele, fenomenele, observațiile descrise să fie obținute prin măsurare, să prezinte aspectele și formele cele mai reprezentative specifice unui teritoriu, să explice geneza obiectelor, faptelor, să fie conformă și concisă, să sugereze imagini cât mai apropiate de realitate, să respecte rigorile științei și un limbaj științific;

Explicația: are în vedere dezvăluirea unor date noi pe baza unei argumentații deductive. Se enunță pentru început o definiție, o regulă, un principiu, un fenomen, un termen nou, o situație geografică, după care se analizează exemplele și argumentele (premise, cauze, relații, sensuri, interpretări, aplicații practice); poate fi deductivă (de la necunoscut la cunoscut), inductivă (de la situații particulare la situații generale), analogică (asemănarea a două obiecte);

Deși reprezintă un cumul de metode, acestea nu au fost utilizate haotic ci fiecare la timpul ei, atunci când a fost necesar. Accentul pe imagini și pe verificarea informațiilor din mai multe surse pentru o mai bună veridicitate. Am utilizat baze de date, cărți în format letric și pe suport electronic. Am preferat notele de subsol pentru precizarea surselor, așa cum de-altfel se precizează și în ghidul de tehnoredactare.

Metoda studiului de caz, se impune ca metodă activă cu valoare euristică și aplicativă. presupune o confruntare directă cu o situație reală din natură și societate. În acest caz este vorba despre demografia orașului Căzănești, mai exact despre evoluția indicatorilor demografici.

Toate aceste metode trebuie să ofere o imagine clară despre situația demografică a localității Căzănești. Situația indicatorilor demografici și mai ales direcțiile spre care se îndreaptă evoluția acestora. Este vorba despre o situație alarmantă la nivel national care privește scăderea natalității și existența unui bilanț natural negativ în aproape toate localitățile din România. În consecință analiza demografică din această lucrare va scoate în evidență și situația dintr-un oraș din Bărăgan. Situația demografică nu are cum să nu aibă un impact asupra activității economice, astfel societățile comerciale trebuie să țină cont de evoluția anumitor indicatori demografici și să ia anumite măsuri de adaptare la situații noi, cum ar fi comercializarea unor anumite produse sau adaptarea politicilor de marketing.

Capitolul 1

AREALUL DE STUDIU. LOCALIZARE ȘI CARACTERISTICI

Mediul geografic prezintă o deosebită importanță pentru apariția și dezvoltarea unei localități, oferind resurse naturale, favorizând sau limitând extinderea teritorială a orașului, determinând apoi în timp o evoluție pozitivă sau negativă a așezării umane. Este vorba despre condițiile impuse de relief, climă, situația resurselor de apă, extinderea și tipul de vegetație, prezența faunei, tipurile de soluri, implicând în mod deosebit măsura în care solul poate să devină o resursă pentru agricultură și nu în ultimul rând protecția mediului . Stema orașului conține elementele reprezentative pentru oraș, spicele grâu semnifică principala cultură agricolă a zonei, oile, semnifică cealaltă ramură a agriculturii, creșterea animalelor (vezi fig.1).

1.1 Așezare. Suprafață. Limite

Figura 1. Stema orașului Căzănești, (sursa: Primăria Căzănești)

Din punct de vedere geografic, orașul Căzănești este situat în sudul României, în zona centrală a județului Ialomița, provincia istorică Muntenia, Regiunea de Dezvoltare Sud (vezi fig.2). Suprafața totală a orașului este de 55,26 kmp (5 526 ha, din care 5 373 ha reprezintă intravilanul și 153 ha- extravilanul); altitudinea este cuprinsă între 34-44 m.

Figura 2. Poziția geografică a orașului Căzănești în cadrul României, (sursa: www.atlase.ro)

Din punct de vedere matematic, coordonatele geografice sunt următoarele: 44°37′19″N 27°00′47″E. Aflat la distanță aproape egală între cele două municipii, Slobozia (32 km) și Urziceni (34 km), traversat de DN 2A București – Constanța, iar prin gara Căzănești, legatura pe linia de cale ferată București- Urziceni- Constanța dar și Bucuresti – Urziceni – Slobozia, orașul Căzănești, se constituie într-un centru zonal socio-politic și administrativ pentru localitățile învecinate (vezi fig.3) .

Figura 3. Harta județului Ialomița cu localizarea orașului Căzănești și principalele căi de transport, (sursa: www.turisminfo.ro)

Limitele orașului Căzănești sunt reprezentate de perimetrele administrative ale următoarelor localități: N- Cocora; NE- Reviga; V- Munteni; S-SE: Ciochina (vezi fig.4-5).

Figura 4-5. Limitele administrative ale orașului Căzănești (stânga) și intrarea în perimetrul administrativ, (sursa: wikipedia.com)

Localizarea orașului de-a lungul unor importante căi rutiere și pe calea ferată este un avantaj substanțial la care se adaugă importantele resurse de sol fertil din zonă.

Netezimea reliefului, în cadrul căruia numai cursurile de apă crează anumite denivelări importante reprezintă un atuu foarte important pentru extinderea așezării, pentru organizarea administrativ-teritorială a orașului în conformitate cu necesitățile locuitorilor și cu îndeplinirea obiectivelor economice.

1.2 Scurt istoric

Prima atestare documentară a localității este din anul 1579. Localizat în lunca Ialomiței, la înființare, în 1864, ulterior din cauze ce țin de siguranță (inundații, revărsări, prezența insectelor, miros neplăcut), locuitorii s-au mutat de lângă râul Ialomița, pe locul unde se afla acum.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Căzănești era o localitate de tip rural, o comună, parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița, fiind alcătuită din satul de reședință și din două cătune, Bibicelu și Drăgoiasca . Anuarul SOCEC, consemnează în anul 1925, comuna ca având un singur sat, fiind reședință a plășii Căzănești

Până în anul 1950 localitatea a făcut parte din plasa Căzănești, județul Ialomița, pentru ca între anii 1950- 1952 să fie parte componentă a regiunii Ialomița, iar în perioada anilor 1952 și 1968 din regiunea administrativă București . În anul 1968, revine în limitele administrative ale județului Ialomița, județ reînființat , tot ca și comună .

Forma administrativă de "comună" a fost schimbată în anul 2004, când localitatea este ridicată la statutul de oraș în data de 26 aprilie 2004 . Cu toate acestea, declararea comunei Căzănești ca localitate de tip urban a fost considerată forțată, Căzănești nu îndeplinea toate criteriile pentru a fi declarată așezare urbană . La referendumul din 26 aprilie 2015, la Căzănești. Adică 964 de cetățeni. 98% dintre ei au votat pentru revenirea localității la statutul de comună .Deși rezultatul este clar, nu au început încă demersurile pentru a deveni din nou oraș.  

Figura 5-6. Referendum local la Căzănești (stânga), drumuri desfundate, (sursa: youtube.com)

1.3 Relieful

Din punct de vedere geografic, zona orașului Căzănești se încadrează în sectorul estic al Câmpiei Române, mai exact Câmpia Bărăganului (Bărăganul de Mijloc sau al Călmățuiului- vezi fig.7). Cadrul natural aparține luncii Ialomiței, râu care trece prin sudul teritoriului administrativ .

Figura 7 Harta fizică a Câmpiei Bărăganului, (sursa: www.hartaromaniei.ro)

Relieful actual este rezultatul evoluției din cuaternar, care s-a caracterizat prin retragerea lacului cuaternar, constituirea cursului Dunării și a rețelei de văi. În lungul cursurilor de apă există terase și lunci extinse datorită rocilor moi și aluviunilor cărate de râuri. Se remarcă de asemenea intense procese aluvionare și înmlăștinire.

Câmpia Bărăganului este o câmpie netedă de tip tabular, care a rezultat prin acumulări succesive în mediu lacustru și fluvial; prezintă la suprafață depozite groase de loessuri și depozite loessoide iar în lungul principalelor cursuri de apă (Ialomița) și acumulări nisipoase, mai ales pe partea dreaptă a cursului. Pe seama acestora s-au individualizat formele de tasare, sufoziune și respectiv, dune (Ielenicz, 2010). Toate aceste procese trebuie avute în vedere în ceea ce privește construirea unei clădiri sau pentru orice tip de amenajare.

Structura morfografică implică existența unor interfluvii extinse (vezi fig.8) , numite câmpuri cu alternează cu culoare de vale de lățimi diferite (vezi fig.9) și relief pe loess.

Fig.8-9 Peisajul tipic al Câmpiei Bărăganului sunt șesurile întinse și netede (stânga) iar singurele denivelări sunt determinate văi râurilor- Ialomița, sursa: (www.e-calauza.ro)

În privința reliefului din Bărăganul Călmățuiului, acesta nu prezintă restricții deosebite pentru extinderea și dezvoltarea așezărilor umane, singurele bariere fiind reprezentate de cursurile de apă și anumite perimetre cu procese de tasare sau înmlăștinire. Deși nu există importante resurse de subsol, cele de la suprafață sunt suficiente pentru asigurarea unui cadru economic, axat pe agricultură (prezența unui sol fertil, exploatarea nisipului și a pietrișului din albiile râurilor) .

1.4 Clima

De o mare importanță sunt factorii genetici ai climei care l-a rândul lor determină caracteristicile climatice ale zonei geografice.

1. Radiația solară

Constituie sursa energetică în geneza și evoluția diferitelor procese naturale. Importante sunt durata de strălucire a soarelui și radiația solară globală:

– Durata de strălucire a soarelui: peste 2 200 ore/an;

– Radiația solară globală: 127,5 kcal/cmp ;

Deosebirile de potențial energetic impun, pe de-o parte diferențe în caracteristicile regimului termic și al multor procese naturale sub raport spațial dar și temporal (evidente între sezoane și de la zi la noapte), se adaugă influențele din sistemul activităților umane/

2. Dinamica maselor de aer: predomină circulația maselor de aer sudice și nord-estice:

– Circulația sudică a maselor de aer: poate da fie zile călduroase cu averse (când masele de aer traversează Marea Mediterană), fie zile cu temperaturi ridicate ce provoacă uscăciune și secetă (atunci când masele de aer provin din Orientul Apropiat); sunt foarte frecvente în sezonul cald;

– Circulația estică continentală: provine din Câmpia Rusă și Munții Ural, dă vara zile cu temperaturi ridicate și uscăciune accentuată iar iarna (frecvență mare) geruri și viscole.

3. Influența componentelor sistemului geografic asupra caracteristicilor climei

– Relieful: în cazul zonelor de câmpie, influența reliefului este neglijabilă, altitudinile joase imprimă temperaturi medii ridicate iar culoarele de vale, canalizarea circulației aerului;

– Prezența unui oraș: impune un topoclimat distinct în comparație cu regiunile învecinate, un regim termic mai ridicat cu 1-2 grade în zonele centrale față de periferie, încălzire determinată de densitatea construcțiilor, infrastructura asfaltică și prezența curenților de aer;

– Suprafețele acvatice: influențează îndeosebi caracteristicile de natură termică, umiditatea, și uneori dezvoltarea unor curenți de aer pe suprafețe de uscat limitrofe.

Regimul termic

a) Temperatura medie anuală: 10,5 grade Celsius ;

b) Temperatura medie a lunii ianuarie: -3 grade Celsius;

c) Temperatura medie a lunii iulie: 23 grade Celsius.

În tabelul 1.1 și graficul aferent este prezentată evoluția temperaturii medii lunare.

Tabel 1.1 Temperatura medie lunară, orașul Căzănești

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

Figura 10. Grafic privind evoluția temperaturii medii anuale, oraș Căzănești, (sursa: Ielenicz Mihai- Geografia fizică a României, vol.II- 2005

– Zile cu îngheț (temperatura minimă zilnică este sub sau egală cu 0 grade Celsius): 100-120/an ;

– Zile de iarnă (temperatura maximă zilnică este sub sau egală cu 0 grade Celsius): 30/an;

– Nopți geroase (temperatura minimă zilnică este sub sau egală cu -10 grade Celsius): 20-35/an;

– Zile de vară (temperatura maximă zilnică este peste sau egală cu 25 grade Celsius): 80-100/an;

– Zile tropicale (temperatura maximă zilnică este peste sau egală cu 30 grade Celsius): 40/an;

– Nopți tropicale (temperatura minimă este egală sau peste 20 grade Celsius): 20-40/an.

Umezeala relativă a aerului

Pentru vegetație, culturile agricole și alte activități umane este importantă cunoașterea nu numai a acestei structuri generale a sistemului mediu multianual a umidității relative, ci mai ales variația diurnă (o evoluție simplă, cu un maxim dimineața și un minim după orele prânzului- Ielenicz, M.) .

Analiza hărților din Clima R.P.R. (vol.I, 1962) indică valori medii de 74-76% pentru zona studiată; în sezonul rece (ianuarie) valorile trec de 85% iar în sezonul cald ajung la aproximativ 60%. Cele mai scăzute valori se înregistrează vara (iulie sau august) iar cele mai ridicate, în sezonul rece (decembrie sau ianuarie).

Nebulozitatea și tipul de zile specifice

Reprezintă un element important pentru definirea caracteristicilor climatului, de care depinde în mod indirect și o serie de influențe pentru ritmul biotic și pentru starea psihică a omului, inclusiv în derularea unor activități balneo-turistice (vezi tabel 1.2) .

Tabel 1.2 Regimul mediu al nebulozității

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

Regimul precipitațiilor

Cantitatea medie de precipitație căzută este de aproximativ 500 mm/an, există o repartiție lunară a precipitațiilor căzute conform tabelului 1.3.

Alți indicatori sunt:

– Număr de zile cu strat de zăpadă: 30-40/an;

– Număr de zile cu ninsoare: 20/an;

– Număr de zile cu viscol: 4-6/an

Iarna cad sub 300 mm iar vara sub 200 mm, sunt destul de frecvente secetele.

Tabel 1.3 Regimul precipitațiilor, oraș Căzănești

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

Potențialul eolian

Direcția medie anuală predominantă este cea NE dar și S. Viteza medie anuală a vântului este de 4-5 m/s. Crivățul este un vânt local, cu viteze mari în estul și sud-estul României; dă geruri iarna, viscole, troienirea zăpezilor iar iarna aduce aer uscat generând secete .

Zilele de calm atmosferic sunt în general în număr de sub 25 anual.

Fenomene meteorologice

În tabelul 1.4 este prezentată o situație a ponderii fenomenelor meteorologice în zona orașului Căzănești.

Tabel 1.4 Numărul de zile cu fenomene extreme

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

1.5 Hidrografia

Apele subterane

La suprafață sunt strate acvifere cu debite variabile, mult influențate de regimul căderii precipitațiilor și de evaporația accentuată din sezonul cald. Deși constituie o însemnată resursă de apă potabilă sunt insuficiente pentru asigurarea necesarului în activitățile cotidiene. În formațiunile sedimentare pliocen-cuaternare ce au câteva sute de metri grosime sunt rezerve de apă bogate, cu o scurgere în sensul căderii stratelor fiind însemnate resurse de apă potabilă. Local se adaugă pânzele de la baza aluviunilor râurilor influențate de un climat arid.

Depozitele sedimentare aflate la adâncime sunt ape cu conținut variabil de săruri ceea ce le imprimă grade diferite de mineralizare, duritate. Sunt situate la adâncimi variabile, plecând de la stratul freatic aflat la baza depozitelor loessoide sunt parțial mineralizate.

Apele de suprafață

a) Râurile: cel mai important curs de apă este Ialomița.

Ialomița are o lungime totală de 417 km, și o suprafață a bazinului de 10 350 kmp. Izvorăște din Munții Bucegi, curge apoi prin zona subcarpatică și după un traseu prin Bărăgan se varsă în Dunăre. În câmpie, debitul Ialomiței se reduce de la Urziceni datorită infiltrațiilor, evaporației și irigațiilor (Gâștescu, P., 2010) .

Albia Ialomiței s-a schimbat de-a lungul ultimei sute de ani în cadrul luncii în urma unor inundații cum a fost cea de la Bilciurești, descrisă de geograful G.Vâlsan.

Debitul mediu la Slobozia este de 45,7 mc/s iar cel maxim a fost înregistrat în anul 1975, fiind de 960 mc/s, mult mai mic decât cel din timpul inundației de la Coșereni de 1 440 mc/s, datorită atenuării prin inundație, în luncă.

b) Apele stătătoare

În perimetrul administrativ al orașului Căzănești nu există decât acumulări de apă temporare generate de revărsarea Ialomiței , bălți sau mlaștini. În apropiere este lacul Fundata (în dreptul localității Misleanu, parte a bazinului Ialomiței, corespunzător râului Reviga) și Sărătuica (liman fluviatil, corespunzător bazinului Ialomiței dar în dreptul localității Sărăteni) .

Capitolul 2

NUMĂRUL DE LOCUITORI

Prin numărul de locuitori se înțelege totalitatea persoanelor ce locuiesc într-o anumită unitate geografică (continent, țară, oraș, comună, etc.). Se poate analiza fie populație rezidentă fie după domiciliu, la data de 1 ianuarie sau 1 iulie .

2.1 Evoluția numărului de locuitori

Demografia este cea care exprimă în modul cel mai sintetic posibil civilizațiile și mai ales economiile acestora. Civilizațiile sunt cele care se delimitează sau se contureazã cu ajutorul timpului și spațiului, dar mai ales din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Demografia se delimitează astfel prin obiectul specific al populațiilor umane pe care le-a studiat din punctul de vedere al numărului și al repartizării geografice, dar și al structurii aflată în raport cu diferitele caracteristici demografice și socio-economice, sau cu evoluția lor, precum și cu numeroșii factorii care determină schimbările numărului și structurii, pentru a scoate în lumina regularitățile după care se produc fenomenele sale caracteristice .

După modalitatea în care se pot obține datele în raport cu determinarea numărului populației, se disting astfel, următoarele informații de tip demografic sau indicatori demografici, definiți ca expresii calitative ale unor determinări de ordin cantitativ, cu semnificații diverse:

I. Numărul înregistrat al populației- indică totalitatea persoanelor de la care s-au cules date cu ocazia recensãmântului;

II. Numărul calculat sau cel estimat al populației- este cel care definește numărul de locuitori pentru o perioadă anume, intracensitară, realizată prin diferite metode teoretice de calcul sau de estimare a populației.

Astfel, populația estimatã (efectivul populației) pentru perioada curentă poate fi calculat conform cu modelul elementar urmãtor:

Pe = Pr + ∆mn + ∆mm,

unde: Pe = reprezintă numărul estimat al populației,

Pr = numărul populației înregistrat la recensământ,

∆mn = soldul mișcării naturale a populației ca rezultat al diferenței între născuții-vii (N) și decedații (M) din cadrul unui anumit teritoriu într-o perioadă bine delimitată de timp, cunoscut mai ales ca rezultat pozitiv sau „spor natural”, mai corect ca bilanț natural;

∆mm = soldul mișcării migratorii a populației determinat și el tot ca diferență, dar între imigranții (I) și emigranții (E), aceluiași teritoriu într-o aceeași perioadă, bine delimitată de timp.

2.2 Evoluția numărului de locuitori până în anul 1990

În figura 11 este prezentată evoluția numerică a populației orașului Căzănești înainte de anul 1990. Datele au fost preluate din diferite surse, recensăminte, istoric, anuare statistice, etc.

Figura 11 Evoluția numărului de locuitori, oraș Căzănești (1890-1977), (sursa: Institutul Național de Statistică- București)

Din analiza datelor preluate de la Institutul Național de Statistică privind evoluția numerică a orașului Căzănești se observă că aceasta a suferit modificări în primul rând din cauza schimbării structurii administrative, adăugarea de noi sate sau din contră alipirea localității la alte localitatea sau pierderea altor sate. În principiu se observă o creștere a numărului de locuitori până în anul 1966, iar de atunci trendul devine descendent, mai ales datorită faptului că destul de mulți locuitori se vor muta la oraș pentru a lucra în industrie. Unul dintre motivele pentru care numărul de locuitori a crescut după anul 1966, a fost legea privind interzicerii avorturilor, lege care a permis creșterea natalității.

2.3 Evoluția numărului de locuitori între anii 1990-2016

În figura 12 este prezentată situația evoluției numărului de locuitori pentru perioada 1990-2016.

Din analiza datelor privind evoluția numărului de locuitori a orașului Căzănești după anul 1990 se observă o evoluție descendentă, destul de abruptă imediat după anul 1990, fenomen care a durat până în anul 1995, unde se va observa un ușor reviriment până în anul 1997 după care, pentru următorii doi ani numărul de locuitori va continua să scadă ajungând la aproape 3 500 locuitori. Începând cu anul 2000 și până în anul 2007 numărul de locuitori va crește lent depășind 3 600 locuitori. După o nouă perioadă de creștere, începând cu anul 2011 numărul de locuitori va scădea constant, acest lucru fiind determinat de mai mulți factori, printre care: scăderea natalității, plecarea definitivă mai ales a tinerilor, pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit, scăderea nivelului de trai, îmbătrânirea satului.

Figura 12 Evoluția numărului de locuitori pentru perioada 1990-2016 orașul Căzănești, (sursa: tempo-online, INSSE)

2.4 Repartiția populației pe localități componente

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Căzănești era o simplă comună parte din plasa Ialomița-Balta din cadrul județului Ialomița, fiind formată din satul de reședință și din două cătune, Bibicelu și Drăgoiasca, însumând o populație de 1 098 de locuitori . Anuarul Socec din anul 1925 consemnează comuna, cu 1 677 de locuitori având un singur sat component, fiind și reședință a plășii Căzănești din același județ. În anul 1952, comuna a trecut în administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București.

În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat.

Comuna a fost declarată oraș în 2004, existând numeroase discuții în acest pentru că localitatea nu îndeplinea practic nici un criteriu pentru acordarea acestui nou statut urban. Organizarea unui referendum în această privință a avut loc în anul 2015, iar majoritatea populației a optat pentru revenirea la statutul de comună .

2.5 Evoluția densității populației

Densitatea populației este un indicator care reprezintă numărul de locuitori pe unitate de suprafață. Densitatea populației (Dpop) se măsoară, în general, în locuitori pe kilometru pătrat, Densitatea populației se obținându-se împărțind numărul de locuitori la suprafață în kilometri pătrați. Poate fi aplicată la nivel global, la nivel continental, regional, la nivel de stat, formă administrativă, unitatea de relief, pentru calcularea densității unei așezări umane, fie ea oraș, comună sau sat .

Dpop= Număr de locuitori/Suprafață= loc/kmp

Este importantă cunoașterea acestui tip de indicator pentru a analiza gradul de aglomerare demografică din anumite zone, sau dimpotrivă care sunt zone slab populate sau chiar nepopulate.

2.5.1 Evoluția densității populației până în anul 1990

În figura 13 este prezentat calculul densității populației în cazul orașului Căzănești, se vor utiliza aceiași ani pentru care există informații în privința numărului de locuitori la care se vor adauga informațiile legate de suprafață. În ceea ce privește suprafața trebuie menționat faptul că datorită schimbărilor de structură administrativă suprafața a cunoscut anumite fluctuații.

Figura 13. Densitatea populației pentru orașul Căzănești, perioada 1890-1977, (sursa: Institutul Național de Statistică- București)

Cu unele mici oscilații de valoare între anii 1890-1941, densitatea populației localității Căzănești a devenit apoi constantă, undeva între 70-80 loc/kmp scăzând totuși între anii 1966-1977 de la aproximativ 75 la 65 locuitori/ kmp. Aceasta scăderea fiind determinată de plecarea celor apți pentru muncă pentru a susține industria din principalele orașe, aflată în plină expansiune în acea perioadă. Cu toate acestea, densitatea populației orașului Căzănești s-a menținut în tot acest timp sub media națională.

2.5.2 Evoluția densității populației între anii 1990-2016

Calculul și evoluția densității populației în cazul orașului Căzănești pentru perioada 1990-2016 sunt prezentate în figura 14

Din analiza datelor privind evoluția densității populației orașului Căzănești, primul lucru care se poate remarca este că suprafața localității nu a evoluat foarte mult de-a lungul acestei perioade analizate. În consecință evoluția densității populației orașului Căzănești a urmărit în mare măsură evoluția numărului de locuitori.

Se poate face totuși o comparație cu perioada precedentă, dacă înainte de anul 1990 existau și valori de peste 70 loc/kmp după anul 1990 acest lucru nu se va mai întampla. Astfel, după anul 1966 și în cazul localității Căzănești se observă o scădere numerică a populației dar și o scădere a densității demografice.

După anul 1990, valoarea densității populației orașului Căzănești va oscila între 64-67 loc/kmp, în prezent aflându-se pe un trend descendent.

Figura 14. Densitatea populației pentru orașul Căzănești, 1990-2016, (sursa: tempo-online, INSSE)

După anul 1990, scăderea natalității, împreună cu migrația persoanelor tinere a dus inevitabil și la scăderea densității populației. Cu toate acestea, de-a lungul perioadei 1990-2016, fenomenul nu a fost întotdeauna la fel, pentru perioada 2000-2010 se observă o creștere a acestui indciator determinat pe de o parte de o ușoară creștere a natalității, dar și de revenirea, cel puțin pentru o perioadă temporară a unei părți dintre cei care au plecat în căutarea unui loc de muncă.

Cu toate acestea, imediat după anul 2010, se constată o scădere a densității populației orașului Căzănești de la 67 la 65 loc/kmp, care deși nu este una mare, reprezintă o scădere importantă pentru un oraș mic ca număr de locuitori.

Capitolul 3

DINAMICA POPULAȚIEI

Elementele de dinamică a populației implică pe de-o parte mișcarea naturală (natalitatea, mortalitatea, sporul natural, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, mortalitatea infantilă, vârsta medie, speranța de viața), mișcarea migratorie (numărul de migranți și emigranți) .

3.1 Mișcarea naturală

Mișcarea naturală a populației implică mai mulți indicatori demografici extrem de importanți pentru evoluția numărului de locuitori dintr-o țară, regiune, localitate. Este vorba în mod deosebit de următoarele aspecte: natalitatea (numărul de născuți vii la mia de locuitori), mortalitatea (numărul de decese la mia de locuitori), sportul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate), mortalitatea infantilă (numărul de decese din primul an de viață), etc.

3.1.1 Natalitatea

Natalitatea este frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată prin raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul populației . Rata generală a natalității (natalitatea brută) se calculează după formula:

N= N/P x 1000{\displaystyle Ng={\frac {N}{P}}1000}, unde N reprezintă numărul născuților vii iar P efectivul populației.

3.1.1.1 Natalitatea (1890-1977)

Analiza datelor din figura 15 indică o creștere a natalității pentru perioada antebelică, urmată de o scăderea a acesteia pe durata războiului și o creștere ulterioară datorită politici pronataliste.

Figura 15 Natalitatea orașului Căzănești, perioada 1890-1990, sursa: INS

Natalitatea orașului Căzănești a cunoscut o creștere destul de importantă pentru perioada 1890-1925, cu o ușoară stagnare pentru perioada Primului Război Mondial, urmată de o scădere destul de evidentă pentru perioada celui de-al Doilea Război Mondial, perioadă caracterizată prin numeroase pierderi de vieți omenești, constituind un cadru extrem de dificil pentru creșterea unui copil. După terminarea războiului, se constată o creștere a natalității determinată de stabilizarea situației politice și economice, de dezvoltarea economică și crearea unor condiții optime din punct de vedere medical.

3.1.1.2 Natalitatea între anii 1990-2016

În figura 16 este prezentată evoluția natalității pentru perioada 1990-2016

Figura 16 Natalitatea între anii 1990-2016, orașul Căzănești, (sursa: tempo-online, INSSE)

Analiza datelor privind natalitatea orașului Căzănești indică o evoluție inconstantă a acesteia pentru perioada analizată dar cu o tendință de scădere a indicatorului. Pentru perioada analizată cea mai mare valoare a natalității a fost atinsă în anul 1997 de peste 14%o iar cea mai mică în anul 2002 de numai 7,57%o. Scăderea natalității este determinată de anumiți factori printre care plecarea definitivă a tinerilor pentru căutarea unui loc de muncă, scăderea nivelului de trai și plecare tinerilor pentru studii.

3.1.2 Mortalitatea

Mortalitatea sau rata de mortalitate este, spre deosebire de natalitate, un indicator al sporului natural care măsoară numărul de persoane care decedează raportat la o anumită populație, într-o unitate de timp. De regulă se măsoară în promile . Mortalitatea este determinată de mai mulți factori dintre care cei mai importanți sunt: performanța sistemului sanitar, stilul de viața individual, locul de muncă, etc.

3.1.2.1 Mortalitatea în perioada 1990-2016

În figura 17 este prezentată situația mortalității în orașul Căzănești pentru perioada 1990-2016. Mortalitatea în cazul orașului Căzănești prezintă valori deosebit de mari raportat la media la nivel național, astfel. Se ajunge și chiar se depășește 16%o (anul 1998) iar cea mia mică valoare s-a înregistrat în anul 1991, undeva peste 6%o dar a fost un caz izolat, în nici un alt an din cei analizați rata mortalității nu a scăzut sub 10%o. Începând cu anul 2008 mortalitatea se va stabiliza, nu vor mai fi oscilații bruște dar acest indicator va crește odată cu anul 2012 ajungând aproape de 16%o.

Figura 17. Mortalitatea orașului Căzănești, pentru perioada 1990-2016 (sursa: tempo-online, INSSE)

3.1.3 Sporul natural

Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință . După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi:

pozitiv, când numărul născuților-vii este mai mare decât numărul decedaților;

negativ, când numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților;

zero, când numărul născuților-vii este egal cu numărul decedaților.

Rata sporului natural reprezintă diferența dintre rata generală a natalității și rata generală a mortalității în anul de referință. Este un indicator foarte important care relevă direcția spre care se îndreaptă populația dintr-o anumită regiune, țară, oraș, etc.

SN = RN – RGM, unde:

SN reprezintă rata sporului natural în anul t;

RN reprezintă rata natalității în anul t;

RGM reprezintă rata generală a mortalității în anul t.

3.1.3.1 Sporul natural (1890-1977)

Înainte de anul 1990, sporul natural a prezentat valori negative la începutul secolului din mai multe cauze: mortalitatea infantilă ridicată, speranța de viața maxim 40-45 ani, lipsa medicamentelor necesare combaterii anumitor maladii, treptat valoarea a devenit pozitivă ca urmare a interzicerii avorturilor și astfel, natalitatea a putut compensa pierderile generate prin mortalitate. În figura 18 este prezentată evoluția sporului natural pentru orașului Căzănești, pentru perioada de dinainte de anul 1990, cu mențiunea că în acea perioadă, localitate avea statut rural.

Figura 18 Sporul natural, orașul Căzănești (1890-1977), (sursa: INS)

3.1.3.2 Sporul natural în perioada 1990-2016

În figura 19 este prezentată situația sporului natural pentru perioada 1990-2016. În marea majoritate a perioadei de timp analizate, sporul natural a fost negativ, ajungând spre finalul perioadei la valori de -5 și chiar aproape de -6%o, determinată mai ales de o mortalitate ridicată.

Figura 19 Sporul natural, oraș Căzănești (1990-2016), (sursa: INS)

Scăderea bilanțului natural la valori negative a avut și are în continuare un impact

deosebit asupra evoluției numerice a populație, prin scăderea acesteia, fapt determinat de scăderea natalității, creșterea ușoară a mortalității, migrațiile, mortalitatea infantilă etc.

3.1.4 Fertilitatea

Rata generală de fertilitate reprezintă numărul născuților vii dintr-un an raportat la populația feminină de 15 – 49 ani de la 1 iulie din statistica curentă a anului respectiv și se exprimă în numărul de nascuți-vii la 1 000 femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani).

Rata fertilității din figura 20, exprimă foarte clar situația actuală a fertilității, cu o creștere a acesteia de la 46 la 72,2 vârsta fertilă tinde spre 25-29 ani și scade apoi destul de abrupt spre vârsta de 45-49 ani unde valoarea este de numai 0,2.

Figura 20 Rata fertilității, orașul Căzănești, anul 2015, (sursa: tempo-online, INSSE)

3.1.5 Nupțialitatea

Rata de nupțialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă si se exprimă în număr de căsătorii la 1 000 locuitori . 

Este un indicator destul de important, într-o măsură destul de mare contribuie la creșterea natalității și prezintă destul de fidel nivel de trai, gradul de prosperitate a localității sau regiunii.

În figura 21 este prezentată evoluția nupțialității orașului Căzănești pentru perioada 1990-2014. Tendința generală este de scădere a valorii nupțialității, determinată de mai mulți factor, printre care dificultatea găsirii unui loc de muncă bun, perioadele lungi de studii. Cu toate acestea pe fondul acordării unor stimulente materiale pentru tinerii căsătoriți pentru anul 2007 s-a atins un maxim de 10 căsătorii la mia de locuitori.

Figura 21 Rata fertilității orașului Căzănești (1990-2014), (sursa: tempo-online, INSSE)

3.1.6 Divorțialitatea

Rata de divorțialitate reprezintă numărul divorțurilor dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă și se exprimă în număr de divorțuri la 1 000 locuitori . 

Divorțialitatea este un indicator demografic opus nupțialității și este influențat de mai mulți factori dintre care pot fi amintiți: rata infracționalității, nivelul de trai, rata șomajului, etc. În figura 22 este prezentată situația divorțialității orașului Căzănești pentru perioada 1990-2014.

Figura 21 Rata fertilității orașului Căzănești (1990-2014), (sursa: tempo-online, INSSE)

Analiza datelor din figura 21 indică o tendință generală de scădere a numărului de divorțuri pentru perioada 1990-2014, cu toate acestea, evoluția este foarte abruptă, inconstantă, încadrându-se între valori de 1,14 (2016) și 2,59 (1994).

3.1.7 Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al stării economico-sociale și de mediu al unei comunități umane, care ia în calcul decesele în primul an de viață (0-1 ani) . Indicatorul este o componentă semnificativă a mortalității generale și cel mai bun indicator al dezvoltării sociale și economice. 

Factorii de risc în privința mortalității infantile sunt de două tipuri: endogeni (care țin de caracteristicile medicale ale mamei și de trecutul ei medical dar și de cele ale copilului) și exogeni (mediu natural-inadaptabilitate, nivelul și performanța sistemului sanitar, planificarea familială și

cei socio-economici (educație, stare civilă, venit, domiciliu, alimentație).

Mortalitatea infantilă se calculează după următoarea formulă:

mo= Mo/Nvii x 1 000, unde:

mo= rata mortalității infantile;

Mo= numărul de decese înregistrate în perioada de timp care face obiectul analizei;

Nvii= numărul născuțiilor vii în aceeași perioadă de timp;

3.1.7.1 Rata mortalității infantile înainte de anul 1990

În figura 22 este prezentată evoluția ratei mortalității infantile pentru perioada de dinainte de anul 1990, mai exact 1930-1977.

Sursa: INS

Analiza graficului evoluției ratei mortalității infantile pentru orașul Căzănești, perioada 1930-1977, indică o scădere a valorii acestui indicator spre finalul perioadei analizate. Astfel, dacă la începutul secolului XX, mortalitatea infantilă era destul de ridicată mai ales din cauza lipsurilor sistemului medical, a medicamentelor corespunzătoare, care au apărut ulterior, deși au avut loc progrese semnificative în domeniul medicii, efectele se vor vedea treptat prin scăderea la valori de 50-60%o spre mijlocul secolului al XX-lea. Progresele din domeniul medical, descoperirea de noi tehnici medicale la naștere, apariția unor noi medicamente (antibiotice noi) au dus la reducerea mortalității infantile.

3.1.7.2 Rata mortalității infantile în perioada 1990-2015

În figura 23 este prezentată evoluția ratei natalității pentru orașul Căzănești pentru perioada 1990-2015.

Analiza datelor din figura 23 indică o scădere generală a ponderii mortalității infantile de la 52,2%o la numai 6,2%o (2015). Dintre cauzele care au dus la această scăderea spectaculoasă pot fi menționate: progresele din domeniul medical, echiparea spitalelor și a maternităților cu mijloace moderne de intervenția, dotarea cu noi medicamente, creșterea nivelului de pregătire a cadrelor medicale deși sistemul se va confrunta cu plecarea masivă a medicilor și a asistentelor. Alături de aceste aspecte intervine, într-o oarecare măsură și crearea unei conștiințe de sine mai protective în sânul familiei pentru nașterea și creșterea copilului, renunțarea la anumite vicii, consultarea periodică a cadrelor medicale, realizarea tuturor analizelor în privința sarcinii.

Figura 23 Rata mortalității infantile a orașului Căzănești (1990-2014), (sursa: tempo-online, INSSE)

3.1.8 Speranța de viață la naștere

Speranța de viață este durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani de viață rămași la o anumită vârstă. Speranța de viață depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța de viață la naștere este foarte mult influențată de rata mortalității în primii ani de viață . În aceste cazuri, se măsoară de exemplu speranța de viață la vârsta de 5 ani. Cu alte cuvinte, durata medie a vieții reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut, daca ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste din perioada de referință. 

Fig.24 Speranța de viață a orașului Căzănești, 1996-2015, sursa: INS

În figura 24 este prezentată situația speranței de viață pentru orașul Căzănești pentru perioada 1996-2015. Este de observat faptul că speranța de viață a continuat să crească de la peste 67 ani la peste 75 ani (2015). Este o valoare destul de ridicată, determinată de îmbunătățirea substanțială a condițiilor de trai, creșterea performanțelor sistemului medical, apariția unor noi medicamente, eradicarea unor boli și vaccinarea.

3.2 Mișcarea migratorie

Migrația este fenomenul care constă în deplasarea unor mulțimi de persoane dintr-un teritoriu în altul. Imigrația reprezintă totalitatea intrărilor într-o țară iar emigrația totalitatea ieșirilor dintr-o țară. Migrațiile reprezintă un fenomen la fel de vechi precum omenirea. Epoca modernă dar mai ales cea contemporană au cunoscut o diversificare a fenomenului migrației și o creștere constantă a numărului migranților .

Cauzele migrațiilor moderne sunt multiple: căutarea unui loc de muncă sau căutarea unui loc de muncă mai bine plătit; foametea și condițiile de viață precare; persecuțiile politice și religioase, discriminările etnice; condițiile climatice neprielnice (de exemplu deșertificarea);

calamități naturale (inundații, cutremure etc.); războaie.

3.2.1 Mobilitatea spațială a populației

Efectele migrațiilor. 

Migrațiile produc efecte atât în țările de destinație cât și în țările de origine.

În țările de destinație se înregistrează următoarele efecte :

Efecte economice: imigranții acoperă lacunele mâinii de lucru dar pot intra și în concurență cu populația locală. În general efectele sunt benefice pentru toate părțile când imigranții realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când imigranții au calificare și educație asemănătoare, ei ajung în concurență cu muncitorii locali și în acest caz pot apărea tensiuni sociale între cele două grupuri. Există cazuri în care imigranții au o calificare mai bună și atunci se bucură de un statut privilegiat. Acesta este cazul statelor din Golful Persic, unde inginerii și tehnicieni de înaltă calificare sunt proveniți din străinătate.

Efecte demografice: imigranții contribuie la creșterea populației, la modificarea repartiției pe vârste (întrucât sunt în general persoane tinere), la modificarea componenței rasiale, etnice și religioase a populației.

Efectele sociale sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranților se observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea imigranții locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginașe; o astfel de segregare face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează comunicarea cu autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranții sunt adesea victime ale unor crime sau infracțiuni dar și în rândurile lor infracționalitatea este un fenomen des întâlnit. Pentru a ușura integrarea imigranților, unele state au politici speciale de integrare (de exemplu, oferirea unor cursuri pentru învățarea limbii).

Efectele sanitare au fost printre primele consecințe ale migrațiilor observate în epoca modernă. Adesea imigranții aduc boli la care autohtonii nu au imunitate (faimoasa rujeolă a europenilor a făcut ravagii în rândul populației celor două Americi) dar și invers, migranții nu au imunitate la boli din noua lor patrie. Țările tradiționale de imigrare realizează controale medicale ale persoanelor încă de la solicitarea vizei de intrare.

În țările de origine se înregistrează următoarele efecte:

Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că emigranții trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu banii încasați din exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foștii emigranți sunt calificați ori și-au perfecționat o anumită calificare. Din aceste motive unele state adoptă programe de încurajare a emigrației: Turcia, Filipine, India, Pakistan, Cuba, Mexic etc. Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea anumite dezechilibre economice.

Efecte demografice. Specialiștii au constatat că populația de emigranți este mai rar semnificativă în raport cu populația totală. Un caz semnificativ este cel al Bosniei Herțegovina în timpul războiului din Iugoslavia, când un sfert din populație a migrat către exterior.

Efectele sociale sunt cele mai dramatice. Migrațiile determină modificarea relațiilor soț-soție, părinți-copii. De exemplu, soțiile își asumă funcții noi în casă și nu mai doresc să renunțe la ele când soțul se întoarce. De obicei membrul care se întoarce aduce cu el în familie obiceiuri și vicii.

3.2.1.1 Sosirile până în anul 1990 (1930-1977)

În figura 25 prezintă situația sosirilor, inclusiv migrația externă în cadrul orașului Căzănești pentru perioada 1930-1977 cu un număr maxim de 106 (1948), imediat după începerea reformarelor agrare inițiate de către regimul comunist, apoi se observă o scădere care va ajunge la 51 de sosiri pentru anul 1977. Este recunoscut faptul că, în perioada regimului comunist, libera circulație a persoanelor era într-o anume măsură îngrădită. Astfel pentru a reuși o mutație de domiciliu dintr-o localitatea în alta era nevoie de o serie de motivații foarte serioase (fie prin căsătoria cu o persoană din localitatea respectivă sau dacă aveai pe cineva din familie în altă localitate sau prin intermediul schimbării locului de muncă).

Fig.25. Numărul de sosiri, orașul Căzănești (1930-1977), sursa: INS

3.2.1.2 Sosirile după anul 1990 (1990-2015)

În figura 26 este prezentată evoluția sosirilor în cadrul orașului Căzănești pentru perioada 1990-2015. Tendința generală pentru perioada analizată este de creștere a numărului de sosiri dar cu deosebite variații de-a lungul anilor. Astfel, valoarea maximă a sosirilor a fost de 113 persoane

în anul 2003, iar numărul cel mai mic de sosiri a fost înregistrat în anul 1991 de numai 14 persoane.

Fig.26 Numărul de sosiri, orașul Căzănești (1990-2015), sursa: tempo-online, INSSE

Se observă o scădere a numărului celor care se stabilesc cu domiciliul în orașul Căzănești dela 83 (2010) la 42 (2014), acest lucru demonstrează faptul că declararea localitații ca oraș nu a impulsionat și stabiliri de domiciliu.

3.2.1.3 Plecările până în anul 1990 (1930-1977)

În figura 27 este prezentată evoluția plecărilor cu schimbare de domiciliu pentru perioada 1930-1977. Se observă o valoare mai mare pentru anul 1930 determinată de piața de liber schimb și de liberă circulație și apoi o scădere foarte mare corespunzător îngrădirilor din perioada comunistă.

Fig.27 Plecări cu domiciliul, inclusiv migrația externă, orașul Căzănești (1930-1977)

sursa: INS

Plecarea definitivă din localitate pentru perioada comunistă putea fi realizată numai dacă era foarte bine argumentată. Astfel, numărul de plecări definitiv este foarte mic pentru anii 1948-1977. Se înregistrează totuși o ușoară creștere spre anii 70, determinată de o slăbire a interdicțiilor dar cu toate acestea, numărul mișcărilor migratorii era foarte mic.

3.2.1.4 Plecările după anul 1990 (1990-2015)

Figura 28 prezintă situația foarte delicată a plecărilor după anul 1990, este vorba despre plecările (inclusiv migrația externă) care au implicat și schimbarea de domiciliu.

Fig.28 Plecări cu domiciliul, inclusiv migrația externă, orașul Căzănești, sursa: tempo-online, INSSE

Deși imediat după Revoluția din anul 1989, în 1990, au plecat 204 persoane, plecările fiind definitive, cu schimbarea de domiciliu, profitând de liberalizarea traficului în interes de serviciu sau din alte motive, mulți din cei 204 au plecat în afara țării, situația se va tempera și în nici un an după 1990 nu va mai trece de 100 persoane plecate definitiv, numai în anul 2010 au fost 94 de plecări definitive.

3.3 Migrația externă (emigrație-imigrație)

3.3.1 Sporul migratoriu

Reprezintă diferența algebrică dintre numărul persoanelor sosite prin schimbarea domiciliului (sosiți) și numărul persoanelor plecate prin schimbarea domiciliului (plecați). 

3.3.3.1 Sporul migratoriu până în anul 1990 (1930-1977)

În figura 28 este prezentat bilanțul migratoriu pentru perioada 1930-1977.

Deși în anul 1930, sporul migratoriu era de numai +3 datorită faptul că populația se putea deplasa liberă și fără restricții majore, după instalarea autorității comuniste, deplasarea (mutarea, schimbarea de domiciliu) era o procedură îngrădită, mai ales cea între localități, despre migrația externă nici nu se putea pune problema, astfel că sporul natural a ajuns să fie mult pozitiv, în anul 1948 ajungând chiar la +101 datorită aducerii forțate (mutare forțată de domiciliu) pentru asigurarea forței de muncă în agricultură. Deplasările forțate în Bărăgan a populațiilor din vestul României au rămas în memoria celor implicați de acest fenomen ca o rană adâncă dar unele localități din această zonă s-au dezvoltat demografic prin acest aflux forțat de locuitori.

Figura 28 Bilanț migratoriu, oraș Căzănești (1930-1977)

Sursa: INS

3.3.3.2 Sporul migratoriu în perioada 1990-2015

Situația sporului migratoriu este prezentat în figura 29 și este interesant de observat diferențele față de perioada precedentă.

Figura 28 Bilanțul migratoriu, orașul Căzănești, 1990-2016

Sursa: tempo-online, INSSE

După anul 1990, primul după revoluție când a fost permisă circulația liberă a persoanelor, când bilanțul migratoriu a fost mult negativ (-168), a urmat o perioadă de câțiva ani când acesta s-a menținut negativ dar cu valori apropiate de zero. Au urmat câțiva ani de oscilație pozitiv-negativ (1994-2000) după care acest indicator se va stabiliza la peste zero pentru perioada 2000-2006 urmată apoi de o nouă perioadă în care bilanțul migratoriu a înregistrat valori negative și apoi pozitive. Tendința generală este însă de ușoară creștere pozitivă a bilanțului migratoriu.

3.3.2 Sporul demografic general

Expresia matematică a sporului (bilanțului) demografic general este următoarea:

B.d.g.= (N+I) – (D+E), unde:

B.d.g.= Bilanțul demografic general;

N= numărul de nașteri;

I= numărul imigranților;

D= numărul deceselor;

E= numărul emigranților.

3.3.2.1 Sporul demografic general perioada 1990-2015

În figura 29 este prezentată situația bilanțului demografic general pentru perioada 1990-2015.

Figura 29 Bilanțul demografic general 1990-2015

Sursa: tempo-online, INSSE

Valorile oscilează practic de la an la an existând variații deosebit de mari în privința bilanțului demografic general. În aceste condiții se observă cum cea mai mică valoarea a fost de -33 persoane (anul 2006) iar cea mai mare a fost de 35 persoane (anii 2000 și 2007). Cu toate acestea tendința generală, după cum reiese din grafic, pentru perioada 1990-2015 este de ușoară îmbunătățire a bilanțului, determinând anumite variații în cadrul structurilor demografice din localitatea respectivă. Chiar dacă evoluția din grafic este oarecum anormală, ea este considerată ca fiind corespunzătoare orașelor mici cu puțini locuitori unde variațiile se văd mult mai evident.

CAPITOLUL 4

STRUCTURA POPULAȚIEI

Populația poate fi structurată după mai multe criterii printre care cele mai importante sunt: structura etnică, structura confesională, structura pe grupe de vârstă, structura pe medii de viață, structura populației pe domenii de activitate, etc.

4.1 Structura populației pe grupe de vârstă si sexe

Structura populației pe grupe de vârstă reprezintă un element extrem de important de urmărit în ceea ce privește raportul dintre grupa tinerilor și cea a vârstnicilor. Prezintă importantă mai ales pentru forța de muncă disponibilă, raportul dintre salariați și pensionari dar și un indicator care prezintă dacă există sau nu tendința de îmbătrânire demografică .

4.1.1 Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației pe grupe de vârstă implică împărțirea populației în trei grupe de vârstă; de regulă se utilizează următoarea structură: grupa tânără (0-19 ani), grupa adultă (20-59 ani) și grupa vârstnică (60 ani și peste). Se vor utiliza valorile corespunzătoare anului 2016, care analizate vor fi redate sub forma graficului de la figura 30.

Fig.30 Grafic structura populației orașului Căzănești, anul 2016, sursa: tempo-online, INSSE

Analiza graficului de mai sus relevă deja un început de proces de îmbătrânire demografică, cu o grupă de 60 ani și peste 60 de ani care deja a depășit numărul de persoane din cadrul grupei

tinere. Deși diferența nu este una mare, poate să fie deja semnalul îmbătrânirii demografice specifice zonei de sud a României și nu numai. Chiar și numărul adulților implică o creștere a greutății spre grupele adulte de peste 40 ani. Acest fenomen este determinat de următorii factori: scăderea natalității, plecarea definitivă, motivată de găsirea unui loc de muncă a unei importante părți din populația tânără, cei mai în măsură să-ți întemeieze o familie, scăderea nivelului de trai, lipsa proiectelor și programelor de stimulare a natalității, etc.

4.1.2 Structura populației pe grupe de sexe

Implică împărțirea populației unei entități geografice (oraș, județ, țară, etc.) în populație masculină și populație feminină la un moment dat.

În figura 31 este prezentată situația structurii populației pe grupe de sexe pentru orașul Căzănești, anul 2016.

Fig.31 Structura populației pe grupe de sexe, orașul Căzănești, anul 2016, sursa: tempo-online, INSSE

Structura pe sexe a populației orașului Căzănești, indică o ușoară predominanță a populației de sex feminin, cu aproximativ 400 persoane în plus, fapt determinat mai ales de plecarea populației masculine tinere și a adulților tineri și nu numai, plecări definitive care au afectat nu numai bilanțul demografic general al localității dar și structura populației pe grupe de sexe.

Această situație este foarte des întâlnită în localitățile urbane din România, sunt foarte puține orașe unde populația masculină este majoritară.

4.1.2 Raportul de masculinitate

Structura populației pe sexe mai poate fi redat și prin intermediul unui indicator indirect, calcuat ca mărime relativă de coordonare, cunoscut sub denumirea de raport de masculinitate, unde: rm=M/F x 100 (M= populație masculină, F= populație feminină). Acesta indică numărul de bărbați la corespunzător unui efectiv de 100 de femei. Principalul rol al acestui indicator este acela de a determina gradul de echilibru dintre cele două sexe.

4.1.2.1 Raportul de masculinitate în perioada 1992-2016

În graficul de la figura 32 este prezentată evoluția raportului de masculinitate pentru orașul Căzănești, pentru perioada 1992-2016.

Fig.32 Raportul de masculinitate, oraș Căzănești (1992-2016), sursa: tempo-online, INSSE

Calculul și analiza raportului de masculinitate pentru orașul Căzănești, indică o pondere de peste 100 bărbați, deci predominanța populației masculine pentru perioada 1992-2000 când valoarea cea mai mare a fost de 101,9 bărbați/100 femei dar odată cu anul 2001, situația a devenit variabilă, astfel următorii doi ani ponderea masculină a fost de sub 100 iar următorii de peste 100 ajungând la 101 bărbați/100 femei în anul 2004 după care v-a scădea constant la numai 97 bărbați/100 femei în anul 2009. Ponderea bărbaților va deveni din nou majoritară în perioada 2011-2014 pentru a scădea din nou la nivelul anilor 2014-2015, ajungând la 98,6 bărbați/100 de femei. Dintre cauzele care au determinat scăderea ponderii populației masculine se pot menționa: scăderea natalității la nivel general, scăderea natalității masculine, supramortalitatea masculină, migrațiile definitive care au implicat mai mult bărbații și faptul că bărbații îndeplinesc de regulă muncile cele mai dificile cu riscurile cele mai mari.

4.2 Structura etno-culturală a populației

În privința structurii etno-culturale a populației trebuie precizat faptul că această vizează structura populației după etnie dar și după limba maternă la care se adaugă structura confesională a populației (apartenența la o religie, sau persoanele fără religie și atei). Datele vor fi preluate prin intermediul site-ului oficial al Recensământului Populației din anul 2011.

4.2.1 Structura etnică a populației

În figura 33 este prezentat graficul cu structura etnică a populației orașului Căzănești, datele sunt preluate în urma Recensământului 2011.

Fig.33 Structura etnică a populației orașului Căzănești, sursa: Recensământ 2011

Analiza datelor preluate în urma Recensământului din anul 2011 indică că populația de etnie românească reprezintă aproximativ 80% din totalul populației orașului Căzănești în timp ce principala minoritate etnică este reprezentată de romi cu aproximativ 13% din totalul populației. Numai 3 persoane s-au declarat de altă etnie în timp ce pentru 108 dintre locuitorii orașului nu a putut fi stabili etnia de apartenență. Față de restul orașelor din sudul României, ponderea principalei minorități, cea romă este ceva mai mare față de medie, de regulă ea se situează undeva la 5-7 % maxim, în acest caz depășind 10%.

4.2.2 Structura lingvistică a populației

Structura lingvistică a populației se referă la împărțirea populației după limba maternă. Deși există o mare similitudine cu structura etnică a populației există anumite modificări, astfel, o persoană de o etnie anume poate să vorbească curent o altă limbă, fie ca urmare a căsătoriei sau ca urmare a necesităților curente.

Analiza structurii populației orașului Căzănești pe baza limbii materne, în urma Recensământului din anul 2011 prezentată în graficul de la figura 34, scoate în evidență faptul că populația care vorbește limba română reprezintă practic 90% dar o mențiune, pentru un număr de 108 de persoane nu a putut fi stabilită limba maternă, din diferite motive nu au fost găsiți acasă când a fost realizat recensământul și au fost incluși la lipsă informații deși există presupunerea că ar fi tot populație vorbitoare de limbă română.

Pentru un număr de 345 persoane, limba maternă este limba romani iar în cazul a 3 persoane este vorba despre o altă limbă maternă.

Figura 34 Structura populației orașului Căzănești, Sursa: Recensământ 2011

4.2.3 Structura populației pe confesiuni religioase

Structura populației pe confesiuni religioase implică apartenența la o religie, prin liber consimțământ, implicând împărtășind principiile confesiunii respective. De precizat faptul că exustă persoane fără religie dar și persoane care se declară atee, implicit negând existența unei divinități. În graficul de la figura 35 este prezentată structura populației comunei Cocorăști-Misli pe baza confesiunilor religioase pentru anul 2011.

Figura 35. Structura populației orașului Căzănești pe baza confesiunii religioase. Sursa: Recensământ 2011

Populația ortodoxă reprezintă aproximativ 95%, similar populației românești dar și celei ce vorbește limba română ca limbă maternă. Restul religiilor reprezintă numai 83 persoane (penticostali, baptiști, neo-protestanți, etc), în timp ce atei și fără religie sunt numai 3 de persoane declarate. Pentru un număr de 73 de persoane nu a putut fi stabilită apartenența la o anumită religie de aceea au fost incluși la categoria lipsă-informații. Ponderea ortodocșilor este foarte mare, caracteristică pentru localitățile din zona de sud a României.

4.2.3 Structura populației pe confesiuni religioase

Structura populației pe confesiuni religioase implică apartenența la o religie, prin liber consimțământ, implicând împărtășind principiile confesiunii respective. De precizat faptul că există persoane fără religie dar și persoane care se declară atee, implicit negând existența unei divinități. În graficul de la figura 36 este prezentată structura populației orașului Căzănești pe baza confesiunilor religioase pentru anul 2011.

Figura 36. Structura populației orașului Căzănești, pe baza confesiunii religioase. Sursa: Recensământ 2011

Populația ortodoxă reprezintă peste 95%, similar populației românești dar și celei ce vorbește limba română ca limbă maternă. Restul religiilor reprezintă numai 26 persoane (penticostali, baptiști, neo-protestanți, etc), în timp ce atei și fără religie nu există persoane declarate. Pentru un număr de 108 de persoane nu a putut fi stabilită apartenența la o anumită religie de aceea au fost incluși la categoria lipsă-informații. Ponderea ortodocsilor este foarte mare, caracteristică pentru localitățile din zona de sud a României.

4.3 Structura socio-economică a populației

Structura socio-economică a populației implică împărțirea populației în funcție de gradul de ocupare, din acest punct de vedere existând populație ocupată (salariați, șomeri) și populație aflată în căutare de muncă.

Populația mai poate fi împărțită după domeniul de activitate în sectorul primar (agricultură, pescuit, silvicultură), sectorul secundar (industrie, construcții), sectorul serviciilor și al administrației. Un rol extrem de important revine populației active dar este de importantă cunoașterea evoluției ratei șomajului pentru perioada 2010-2016. Astfel, în graficul de la figura 37 este prezentată evoluția ratei șomajului, un indicator extrem de important care prezintă situația actuală din punct de vedere social în primul rând a populației orașului Căzănești.

4.3.1 Rata șomajului

În graficul de la figura 37 este prezentată evoluția ratei șomajului pentru perioada 2010-2016, pentru orașul Căzănești.

Figura 37 Evoluția numărului de șomeri pentru orașul Căzănești, perioada 2010-2016.Sursa: tempo-online, INSSE

Analiza indică faptul că numărul șomerilor a înregistrat pentru perioada analizată un trend descendent, anumite investiții în servicii mai ales dar și apariția unor mici unități economice. Scăderea numărului de șomeri nu se datorează exclusiv apariției unor noi locuri de muncă dar

și migrației forței de muncă, persoane care au găsit de lucru în alte localități, reducând astfel numărul șomerilor. Cu toate acestea, de la 9,9% în anul 2016 va scădea și se va stabiliza apoi la 7,5-8,1%.

4.3.2 Structura populației în funcție de activitatea economică desfășurată

Structura socio-economică a populației implică împărțirea populației în funcție de gradul de ocupare, din acest punct de vedere existând populație ocupată (salariați, șomeri) și populație aflată în căutare de muncă.

Populația mai poate fi împărțită după domeniul de activitate în sectorul primar (agricultură, pescuit, silvicultură), sectorul secundar (industrie, construcții), sectorul serviciilor și al administrației În graficul de la figura 38 este prezentată structura populației în funcție de activitate economică desfășurată.

Structura populației orașului Căzănești este una caracteristică pentru orașele de la sud de Carpați cu o mențiune, o pondere destul de mare a populației care lucrează în agricultură deși pe de o parte acest lucru este firesc pentru o fostă comună cu funcție predominant agricolă dar în ultima perioadă se observă în cazul așezărilor urbane foste comune care nu au îndeplinit pe deplin toate criterii de a fi așezare urbană, o creștere a ponderii persoanelor care lucrează în cadrul serviciilor mai ales în cazul orașelor care beneficiază de anumite resurse turistice care pot fi valorificate sau de funcția comercială.

Figura 38 Structura populației orașului Căzănești (%, 2015), sursa: Primăria Căzănești

Deși nu este o localitate turistică, cu toate că resurse din acest punct de vedere ar putea fi găsite, totuși 12% din populație lucrează în sectorul serviciilor incluzând aici și pe cei care activează în domeniul serviciilor publice. 15% din totalul populației lucrează în domeniul industriei și construcțiilor dar cei mai mulți fac naveta către alte localități. Numai 8% din totalul populației lucrează în domeniul administrativ.

CONCLUZII

Ultimul deceniu al secolului XX, cunoscut ca perioadă de tranziție de la un sistem totalitar la democrație, a impus cetățenilor o permanentă schimbare a mentalității, ancorată în realitățile democrației europene.

Recuperarea trecutului istoric local, reabilitarea și reconsiderarea imaginii personalităților născute pe meleaguri prahovene, și-au lăsat amprenta asupra existenței socio-culturale și materiale, și se vor bucura de un sprijin permanent din partea autorităților locale.

Cunoscând istoria și tradițiile locale, este de prețuit mai mult prezentul și trebuie apreciat cum se cuvine contribuțiile de valoare din toate domeniile care au contribuit la apariția și dezvoltarea acestei localități.

Lucrarea de față cuprinde un volum important de date, adunate cu multă osteneală, prin studiul documentelor de arhivă, bibliotecă și muzeu, constituie sper, o sursă de informare pentru o bună cunoaștere a orașului Căzănești și a împrejurimilor sale din punct de vedere economic, politic, demografic, istoric, al poziției geografice, al vocației culturale.

Orașul Căzănești este astăzi o localitate ilfoveană cu oameni mândri, comună în plină devoltare economică, cu locuitori care stăpânesc diferite meserii cu un înalt grad de cultură și civilizație. De-a lungul secolelor pe aceste meleaguri au existat așezări durabile, iar localitățile noi nu au apărut întâmplător. Aici s-a trăit întotdeauna, condițiile naturale au fost favorabile și au existat așezări viabile. Viața nouă cu atributele ei, s-a statornicit pentru totdeauna pe această vatră.

În ultimul deceniu au fost realizate anumite investiții în infrastructura de servicii, în căile de acces și în sisteme de asigurare a utilităților publice.

Din punct de vedere demografic se observă un proces continuu de scădere a numărului de locuitori, de îmbătrânire a populației dar și migrație, cele mai multe dintre migrații fiind definitive, contribuind la scăderea bilanțului general.

Deși mortalitatea infantilă a scăzut din punct de vedere valoric, natalitatea se menține în continuare mică, astfel schimbul de generații nu se realizează în totalitate, și vorbim aici de problema celui de-al doilea copil dintr-o familie. Mortalitatea s-a menținut la valori constante, cu mici oscilații, iar ponderea bărbaților a scăzut de-a lungul timpului ca efect al îmbolnăvirilor generate de alcoolism și tabagism dar și datorită plecărilor definitive și locurilor de muncă cele mai dificile ocupate de către populația masculină.

În structura populației predomină românii, iar cea mai importantă minoritate este cea romă, predomină ortodocsi restul religiilor fiind în pondere neglijabilă. Structura demografică a populației pe etnie și religie relevă localitate ca un adevărat centru al românismului și ortodoxiei le aceste meleaguri ialomițene.

BIBLIOGRAFIE

a) Bibliografie de specialitate

Ciulache Sterie (2006) Climatologie și meteorologie, Editura Universității din București

1.Gâștescu Petre (2010) Fluviile Terrei. Editura CD Press, București;

2.Erdeli George, Cucu Vasile (2006) România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transversal, București;

3.Ielenicz, M. (2005) România- geografie fizică, vol.I. Editura Universitară, București;

4.Ielenicz, M. (2007) România- geografie umană, vol.II. Editura Universitară, București;

5.Lahovari, George Ioan (1899). „Căzănești, com. rur., în pl. Ialomița-Balta”;

6.Mohan Gheorghe, Ielenicz Mihai, Pătroescu Maria (1987) Rezervații și monumente ale naturii, Editura Sport-Turism, București

7.Preotesoiu, Carmen (28 noiembrie 2007). „Orașe doar cu numele”. Jurnalul.ro;

8.***Harta climatică a României, anul 1990;

9.***Comuna Căzănești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA.

b) Legislație

Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro;

Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro;

Legea nr. 136 din 26 aprilie 2004 privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița”. Monitoruljuridic.ro;

OMS 791/17.11.1999, pentru aprobarea Metodologiei privind raportarea și analiza profesională a cauzelor deceselor perinatale, 0-1 an și 1-4 ani, precum și a indicatorilor mortalitații perinatale, infantile și 1-4 ani.

c) Webografie

www.atlase.ro;

www.turisminfo.ro;

www.hartaromaniei.ro;

www.e-calauza.ro;

http://primariacazanestiil.ro/prezentare_locala;

http://dilemaveche.ro/sectiune/la-singular-si-la-plural/articol/ziua-in-care-cazanestiul-n-a-fost-nici-comuna-nici-oras;

http://store.ectap.ro/articole/212.pdf;

https://dexonline.ro/definitie/natalitate,

Recensământ 2011;

tempo-online, INSSE;

d) Instituții

Primăria Căzănești;

Institutul Național de Statistică- București.