Studiul Experimental Privind Invatarea Numeratiei la Grupa Mare

Cuprins

Introducere

Capitolul I

Particularitãți psiho-fizologice ale preșcolarului

Procese psihice superioare

Procese psihice inferioare

Capitolul II

Învatarea matematicii în grãdinițã de copii

2.1. Curriculum-obiective cadru și de referințã

2.2. Strategii didactice folosite în activitatãțile matematicii

2.3. Conținuturi în zona numerației

Capitolul III

Învãțarea numerației în grãdinița de copii

Capitolul IV

Studiul experimental privind învãțarea numerației la grupa mare

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Învățământul preșcolar este cel ce va asigura copilului conținuturi ale învățării în conformitate cu ritmul său de dezvoltare, cu caracteristicile psihologice ale dezvoltării sale și cu experiența acumulată până la momentul actual ținându-de seama bineînțeles de activitate specifică la această vârstă-jocul.

Familia este mediul în care se dezvoltă copilul și mediul din care acesta vine cu achizițiile minime ce-i vor fi completate în următorul mediu adică cel instituțional cum ar fi creșa sau pe nivelul următor grădința. Aici copilul va lua contact cu activități ce-i vor stimula curiozitatea pentru acțiune și investigație, îl vor provoca să se exprime și să relaționeze cu co-vârstnicii.

Învatamântul prescolar asigură dezvoltarea libera, integrala si

armonioasa a personalitatii copilului potrivit ritmului propriu si trebuintelor sale,

sprijinind formarea autonoma si creativa a acestuia potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului preșcolar O.M.nr.4464/7.09,2000

Planul de învățământ pentru nivelul preșcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării continuității în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viața copilului.

În învățământul preșcolar, copilul va dobândi capacități, abilități și operații intelectuale ce îi sunt necesare cunoașterii. De asemenea se va dezvolta intelectual, moral și volițional. Din punctul meu de vedere, învățământul preșcolar este un al doilea cămin, mediu în care copilul evoluează, își dezvoltă și își formează personalitatea, aptitudini ce îi vor fi necesare când va păși în învățământul presecundar.

Activitățile matematice fac parte din aria curriculară știință și ocupă un loc foarte important în ansamblul activităților instructiv-educative din grădiniță, generat de rolul și implicațiile pe care le au șn formarea și dezvoltarea personalității copilullui

Achizițiile pe care copiii și le însușesc la activitățile matematice și modul cum sunt ele prezentate în mediul preșcolar m-a preocupat în mod special, acesta fiind motivația pentru care am ales să elaborez această lucrare.

Lucrarea este structurată în patru capitole sub următoarea formă:

Capitolul întâi va prezenta succit dezvoltările psiho-fiziologice ale preșcolarului făcând referire aici la procese psihice superioare dar și la procese psihice inferioare.

Capitolul al doilea va aborda precizarea obiectivelor cadru și de referință formulate în Curriculum, strategiile didactice folosite în activitãțile matematice dar și conținuturile din zona numerației.

Capitolul al treilea se va ocupa cu precădere de învățarea numerației în grădinița de copii

Capitolul al patrulea va descrie studiul experimental privind învãțarea numerației la grupa mare

Capitolul I

Particularitãți psiho-fizologice ale preșcolarului

Procese psihice superioare

Gândirea

Memoria

Imaginația

Gândirea

Stadiile dezvoltãrii intelectuale fac referire cã preșcolarul depãșește faza simbolicã și preconceptualã și trece la gândirea operative, la început preeminent intuitive, când predominante devin contemplarea și compararea, copilul începe sã sesizeze cantitatea, egalitatea, inversiunea. La începutul perioadei, predominã “de ce-urile” (p.83, Ioan Drãgan, Pavel Petroman-Psihologie educaționalã, Editura Mirton, Timisoara 1998)

Gandirea simbolicã, preconceptualã (2-4 ani) tine în mare mãsurã de schemele de acțiune din stadiul senzorio-motor și se caracterizeazã prin prezența în planul mintal al preconceptelor sau participãrilor, iar în planul raționamentelor prin “transducției” sau raționament preconceptual. Preconceptele sunt “noțiunile” pe care copilul le leagã de primele cuvinte utilizate, fãrã a diferenția însã obiectul concret de o clasã de obiecte, câțiva de toți, deci cazurile particulare de cele generale.

Gandirea intiuitivã (4 pânã la 7-8 ani) constituie faza echilibrãrilor progressive și se caracterizeazã printr-o conceptualizare crescutã, prin coordonarea treptatã a raporturilor representative, ceea ce va permite depãșirea fazei preconceptuale și ajungerea în “pragul” operațiilor. (p.25, Mielu-Zlate, Empiric și științific în învãțare, Editura Didacticã și Pedagogicã, București, 1973)

Gândirea preșcolarului este intuitivã și se sprijinã pe percepție, este egocentricã, copii nu au dezvoltatã la aceastã vârstã caracteristica conservãrii (capacitatea de conservare reprezintã numãrul care nu se schimbã atunci când un set de obiecte este divizat în grupuri de obiecte). Procesele cognitive se reduc la latura acționalã, se subordoneazã acțiunii cu obiect, astfel se contureazã primele operații ale gândirii (analizã, sintezã, comparație, abstractizare, generalizare ). Cu ajutorul percepției vizuale și tactile, copilul preșcolar descompune mental însușirile obiectului (analizã) și îl va recompune potrivit cu raporturile pãrților componente ale acestuia (sintezã).

Stadiul preoperațional reprezintă perioadă de intensă dezvoltare mentala, dominata de gândirea în imagini, pe care Piaget o numeste "preoperatorie", deoarece îi lipsește operatia logica propriu-zisă. Functionarea si evolutia mentala sunt mult sprijinite acum de dezvoltarea functiei semiotice si îndeosebi a limbajului.

La această vârstă, preșcolarul mic va atribui propriile sale sentimente obiectelor fizice,sunt însuflețite, deoarece acesta nu are capacitatea de a diferenția psihologicul de realitatea fizică, stare denumită de psihologi animismul gândirii

Atenția

Atenția cunoaște și ea o dezvoltare când începe să creascã în stabilitate si concentrare astfel: la preșcolarul mic este de 5-6 minute, la preșcolarul mijlociu de 12-16 minute, iar la preșcolarul mare de 20-25 minute. Atenția voluntară va fi exersată prin dorința și intenția copilulul de a finaliza o acțiune.

Limbajul

Psihologul sovietic A.R. Luria menționa in una din lucrãrile sale (?) cã la vârsta de 3-5 ani, copilul își dã singur instrucțiuni, cu voce tare, iar la vârsta de 5-6 ani copilul își controleazã singur propriile acțiuni, prin instrucțiuni pe care și le dã în limbaj interior (în gând) , astfel limbajul face trecerea de la cel extern când copilul primește indicații verbale de la cei din jur ajungând ca limbajul sã evolueze spre activitãți în mod independent de gândire, interiorizând controlul verbal.

Principala achiziție a preșcolarului este aceea de a reuși să reprezinte mintal obiectele din lumea exterioară prin intermediul simbolurilor verbale. Dezvoltarea limbajului permite efecturea de operații în plan mental,verbalizând acțiunile efectuate.Vocabularul se îmbogățește achiziționând în jur de 50 cuvinte pe lună.

Dezvoltarea limbajului depinde și de mediul în care este educat copilul, astfel că dacă acesta este stimulat să vorbească, este antrenat în comunicare de către adult, este lăsat să se exprime verbal, copilul va reuși să relaționeze folosindu-se de această achiziție din plin

J. Piaget afirmă ca există și în limbajul copilului, egocentrism, adică copilul simte nevoia să comunice indiferent de interlocutor, nu are o țintă anume ci se adresează celor cu care el vrea să comunice în mod real, acesta fiind un bun prilej de a-și exersa capacitatea de comunicare.

Spre sfârșitul stadiului copilul își va adapta limbajul în funcție de vârsta și statutul interlocutorului, adică într-un fel va comunica cu mama: deschis,liber, cu copiii de vârsta mai mică va folosi cuvinte simple pe înțelesul lor, în propoziții scurte, iar cu adulții în general va încerca să folosească cuvinte mai sofisticate, un limbaj mai elevat, adoptând o alură și o postură de "om mare".

Memoria

La vârsta preșcolară, datorită dezvoltării gândirii și, mai ales, a limbajului interior, alături de memoria mecanică se dezvoltă memoria logică.Se antrenează memoria intenționată mai ales atunci când informațiile au semnificație pentru copil și sunt în strânsă legătură cu sarcinile de joc.

Totuși, memoria copilului rămâne difuză, incoerentă, nesistematizată.Se va exersa reproducerea unor imagini prin joc, în special, iar datorită dezvoltării limbajului se va exersa o memorie verbală.

Imaginația

L.S.Vâgotski (1970) constată că imaginația preșcolarilor este foarte variată și foarte bogată, copilul proiectând dorințele lui dincolo de ceea ce este real. Imaginația este stimulată de joc, de activitățile obligatorii și liber-alese din grădiniță dar și de îndrumările adulților din jurul copilului.

Imaginația- la vârsta școlară mică și procesele imaginative sunt solicitate. Este antrenată, mai ales , imaginația reproductivă, copilul fiind pus adeseori în situația de a reconstitui imaginea unor obiecte, cucare a mai avut deja experiență.

Dotare minimala pentru activitățile matematice

Tusã logi I (Dienes) pentru educatoare Buc. 1 1

2. Tusã logi II (Dienes) pentru copil Buc. 1 20

3. Tusã pt. operatii cu numere naturale Buc. 1 20

4. Trusa pt. mãsurare si comparare (ordonare) de: mãrimi, lungimi, grosimi,

înãltimi (cel putin 5 variante ale aceleiasi unitati)

Buc. 1 5

5. Truse de constructie (plane si în relief) Buc. 5 5

6. Unitãti de mãsurã etalon (standardizate/ nestandardizate)