Studiul Experimental Privind Eficienta Procedeelor de Aruncare la Poarta Specifice Jucatorilor de Handball

=== c81c4a2d8a6d70d0570681b9b3f3fab087b518ad_489992_1 ===

3.4 Rezultatele și interpretarea datelor

Rezultatele pentru testarea inițială, grupa experimentală sunt înregistrate în următorul.

Tabel nr 3.3: Rezultate testare initială grupa de experiment

Rezultatele la testarea inițială pentru grupa de referință sunt înregistrate în următorul:

Tabel nr. 3.4. Testrae inițială grupa de referință

În urma rezultatelor obținute la testarea inițială am constatat că grupul de eleve nu a atins cotele specifice grilei de evaluare, astfel că, în etapa de pregătire a avut loc desfășurarea operațiunilor de elaborare și aplicare în practică a unor modele cu cerințe și exigențe ale procesului de pregătire pentru echipa reprezentativă școlară. În conținutul modelelor de pregătire elaborate regăsim: obiectivele generale de instruire, conținutul instruirii, modelul de joc (în atac și în apărare), modelul tehnico-tactic al echipei reprezentative școlare.

Cei mai multi au parcurs cei 50 m abia in 8,6 secunde, 8, 5 si 8,9 secunde, mult sub timpul

OBIECTIVELE GENERALE DE INSTRUIRE SUNT:

Dezvoltarea pregătirii fizice generale, pregătirii fizice specifice necesare execuțiilor tehnico-tactice din conținutul jocului;

Consolidarea elementelor tehnice fundamentale, însușirea specializării pe linii de posturi.

Consolidarea tacticii individuale, colective din conținutul modelului de joc;

Cultivarea inițiativei, creativității, spiritului de echipă, comportării corecte față de coechipiere și de adversare

CONȚINUTUL INSTRUIRII ESTE: Formarea grupelor, Deprinderi și priceperi motrice (consolidarea tehnicii), Capacitații motrice (dezvoltarea vitezei, detentei, forței generale, capacitații cordonative), Jocuri dinamice pregătitoare (pentru învățare și consolidare deprinderilor motrice și elementelor și procedeele tehnice), Pregătirea tehnica (învățarea și consolidarea procedeelor și elementele tehnice pentru jocul din atac și apărare), Pregătirea tactică (învățarea și consolidarea procedeelor și elementelor tactice pentru jocul din atac și apărare), Pregătirea teoretică (noțiuni de regulament), Pregătirea psihologică (dezvoltarea pasiunii pentru handbal, dezvoltarea curajului, pregătirea pentru competiții oficiale – amicale).

Modelul de joc al echipei reprezentative la nivel gimnazial prevede lărgirea treptată a ariei tehnico – tactice, iar organizarea și desfășurarea jocului se face pe cele patru faze de atac și apărare, cunoscute în handbalul de performanță.

Modelul jocului în atac pentru echipa reprezentativă de handbal ciclul gimnazial:

Faza I a atacului

Contraatacul cu un vârf sau cu două vârfuri, direct și cu intermediar, componentele tehnico tactice sunt:

Startul rapid, oportun.

Alergare de viteză

Degajarea mingii de către portar sau de către intermediar venit din urmă

Prinderea mingii din alergare venită din urmă

Pase din alergare de viteză

Demarcaj direct

Dribling simplu și multiplu

Aruncarea la poartă din săritură și din alergare și cu boltă peste portar.

Faza a II a atacului

Contraatacul susținut, componentele tehnico-tactice sunt:

Pase între două sau trei jucătoare

Schimbării de direcție simple și duble

Demarcaj direct

Angajarea jucătorilor de semicerc

Aruncarea la poarta din săritură

Faza a III a atacului,

Organizarea atacului, componentele tehnico tactice sunt:

Deplasare pentru ocuparea posturilor

Pase diferite, pase din pătrundere cu amenințare reală a porții.

Faza a IV a atacului,

Atacul organizat, sistem de joc cu unul și doi pivoți, pozițional și în circulație, componentele tehnico tactice sunt:

Circulații de minge între jucătoarele de la 9 m;

Atacuri în pătrundere succesivă, demarajul;

Încrucișare simplă – dublă;

Combinații de bază intre inter, extremă și pivot;

Aruncarea la poarta de pe semicerc din săritura și din plonjon;

Aruncarea la poarta de la distanță din săritură, cu pas încrucișat cu pas adăugat; aruncarea de la 7 m;

Aruncarea libera de la 9 m și combinații tactice.

Modelul jocului în apărare pentru echipa reprezentativă a școlii la nivel gimnazial.

Faza I a apărării

Replierea în apărăre, componetele tehnico tactice:

Alergare de viteză, cu spatele, cu schimbare de direcție;

Opriri, porniri în mare viteză;

Marcajul om la om;

Atacarea celei mai periculoase jucătoare.

Faza a II a apărării

Zona temporară, componentele tehnico tactice

Deplasare în poziție fundamentală;

Atacarea adversarului aflat în poziția mingii;

Blocarea mingilor.

Faza a III a apărării

Organizarea apărării componentele tehnico tactice:

Deplasări în alergare spre postul ocupat în echipă;

Ocuparea postului în funcție de apărarea folosită de echipă.

Faza a IV a apărării

Apărarea organizată sau în sistem 6:0 și apărarea ''om la om '':

Marcajul strâns;

Opriri și porniri în mare viteză;

Deplasare în poziție fundamentală;

Dublare cu ajutor reciproc;

Așezarea apărătoarelor în momente fixe ale jocului.

Conținutul tehnico tactic pentru postul de portar:

Poziția fundamentală este cea mai importantă la aruncările de la distanță, de pe semicerc, de la 7 m;

Deplasarea în spațiu de poartă;

Respingerea mingii aruncate la poartă.

Programul de pregătire a fost adaptat în funcție de componentele tehnico tactice specifice fiecărei faze de atac și apărare. Astfel că:

Pentru faza I a atacului am folosit următoarele exerciții:

1. Alergare de viteză până la centrul terenului de handbal, culegerea mingii de handbal după care alergare de viteză cu dribling multiplu până în partea cealaltă a terenului. Acest exercițiu se execută pe perechi, așezarea jucătorilor va fi opusă sau convergentă față de minge. Se repetă de 4-6 ori de către fiecare pereche.

2. Alergare pe distanță de 30 m prin diferite forme, se efectuează dribling cu mâna stângă, dreaptă și apoi alternativ.

2. Porniri bruște din poziția fundamentală cu alergare accelerată pe distanțe de 10-20 m, de 6-8 ori.

3. Elevele sunt plasate pe două șiruri, iar elevii din mijloc sunt spate în spate, având fiecare câte o minge. Cei din mijloc pasează jucătorului din față mingea, execută o întoarcere de 180 grade și primesc mingea din partea opusă.

4. Pase în triunghi Se fac echipe de câte 3 jucători dispusi în triunghi, pasarea mingii efectuându-se din ușor joc de glezne.

5. Pase în doi din alergare cu aruncare la poarta din săritură

6. Suveică simplă efectuată cu pase din săritură

7. Aruncare la poartă din săritură precedată de dribling

8. Elevele sunt așezate în șir câte unul, in cele două colțuri ale terenului; fiecare cu mingea în mână. In cele două porți sunt plasați portarii. La semnalul antrenorului, primul jucător din fiecare șir pornește in dribling, pe marginea terenului, iar in dreptul liniei de 9 m pasează portarului (nu va arunca la poartă), reprimește mingea de la portar și trece la coada șirului. Recomandări: Driblingul se efectuează in mare viteză. Se pasează portarulul din alergare sau din săritură. Se driblează cu mână îndemânatică.

Fig. 3.1 Exercițiul 8

9. Elevele sunt dispuse pe mijlocul terenului în șir câte unul, cu un distribuitor la distantă de 4-6 m, lateral. Se execută pase din deplasare, prindere, dribling și aruncare la poartă Recomandări: Prin intermediul acestui exercițiu se perfecționează prinderea și pasarea mingii din alergare, aruncarea la poarta din săritură, cu pași adăugați sau încrucișați.

10. Elevele sunt dispuse pe două șiruri pe posturile: inter stânga (cu mingea) și inter dreapta. Pasa inter la inter urmată de aruncare la poartă. Jucătorul care a pasat ultimul recuperează mingea și trece la șirul opus.

Recomandări: Exercițiul se folosește pentru perfecționarea aruncărilor. Pasa va fi precedată de elan cu pas adăugat sau încrucișat.

Pentru faza a II a atacului am folosit următoarele exerciții:

1. Alergare cu schimbare de direcție, fără minge apoi cu minge. 6×8 L 2×4 timpi.

2. Elevele sunt dispuse în formație de suveică simplă, la distanță de 3-4 m între ei. După ce pasează, jucătorul se va deplasa cu spatele sau cu fața la coada propriului șir.

3. Elevele sunt dispuse în formație de suveică simplă, la distanța de 18-10m între ei. După ce pasează, jucătorul se va deplasa la coada șirului opus. Cel ce trebuie să primească mingea aleargă sau face un pas pentru a ieși în întâmpinarea ei.

4. Pe perechi, pase în doi din deplasare, la semnal sonor prinderea mingi oprire și schimbarea direcției de deplasare .

5. Elevele sunt așezate la linia de 9 m pe fiecare post în parte, se va efectua aruncare la poartă din săritură. Se va începe din partea stângă până in partea dreaptă, apoi schimbă sensul de plecare.

6. Elevele sunt împărțite pe două șiruri în apropierea liniilor de margine ale terenului. Cei din șirul I au mingea. La semnal, primii jucători din fiecare șir execută pase în doi din deplasare finalizate cu pasă la portar. După ce toți jucătorii au, parcurs prima lungime, exercițiul se reia din partea, opusă.

Recomandări: se păstrează distanța constrânsă între jucători in timpul alergării; cu ajutorul acestui exercițiu se perfecționează pasele lungi, dezvoltarea vitezei de alergare și viteza în regim de rezistență.

Pentru faza a III a atacului am folosit următoarele exerciții:

1. Se fac echipe de câte 3 jucători dispuși în linie dreaptă, pasarea mingii efectuându-se cu amenințare la poartă.

2. Se așează pe posturi la o poarta și se execută pasarea mingii în pătrundere.

3. Elevele sunt plasate pe cele șase posturi și execută pase din doi in doi.

Recomandării: Acest sistem de pasare se folosește pentru imprimarea unui ritm convenabil în atac; mingea va trece pe la toți jucătorii. Nu se execută pase în adâncime.

Fig.3.2 Exercițiul 3

4. Elevele sunt dispuse pe – posturi după cum urmează: extrema stângă și extremă dreaptă, interi stângă și interi dreapta, iar mingea circulă în felul următor: extremă-inter inter-extreme.

Recomandări: Extremele efectuează pase azvârlite lateral, pe lingă umăr, perfecționându-se pasele lungi. interii pot apela și la pase speciale.

5. Elevele așezate în atac cu doi pivoți. Se vor executa pasele după cum urmează: 1-2, 2-3,3-4, 4 și in sens invers.

Recomandări: Dacă pivotul 4 sau 6 nu va fi demarcat mingea se transmite direct la extremă, de unde se va relua faza. Se insistă asupra paselor directe fără bolta.

Fig. 3.3 Exercițiul 4

Pentru faza a IV a atacului am folosit următoarele exerciții:

1. Elevele sunt dispuse pe cele cinci posturi,cu doi portar și plasați in dreptul barelor porții. Cele două extreme au câte o minge. La semnal, 1 pasează spre 2 care este în pătrundere – 2 spre 3 s.a.m.d. Exercițiul se reia după ce mingea a ajuns la numărul 5. Acesta va pasa portarului și 1 care transmite spre portarul 2, acesta extremei și a.s.m.d. După 3-4 ture se execută în sens invers.

Recomandări: Prinderea și transmiterea mingii se face în, pătrundere succesivă, iar retragerea, cu spatele, urmărind în permanență mingea.

2. Elevele sunt dispuse pe posturii, în atac și în apărare (cu 4 apărători). Pase în pătrundere în ambele sensuri, extremele pășind peste semicerc.

Recomandări: Mingea se transmite numai după contactul cu apărătorul. Se pătrunde între doi apărători, (pe culoar).Se pot folosi pase speciale (din pronație).

3. Elevele sunt dispuse pe posturi pase în pătrundere pe jumătate de teren .

Pentru faza I a apărării am folosit următoarele exerciții:

1. Elevele sunt dispuse pe teren în formație de cerc în poziția șezând la mijloc un apărător în stând. Mingea se pasează din jucător în jucător, iar apărătorul prin deplasări încearcă să atingă sau să intre în posesia mingii. În momentul în care a atins sau a prins mingea schimbă locul cu cel care a greșit.

2. Elevele sunt așezate în linei la unul din semicercuri. La semnal sonor al antrenorului toți vor sprinta în direcția indicată, la următorul semnal fac o schimbare de direcție și schimbă sensul de alergare.

3. Elevele sunt împărțite în 3 grupe (echipe), repartizați la cele două se semicercuri. O grupa de atacanți, 2 grupe da apărători așa cum se poate observa în figura. Grupa în apărare, grupa a II-a în atac, grupa a III–a în repaus. Atacanții execută pase în potcoavă cu pătrundere spre poartă, apărătorii executând atac la adversarul cu mingea și se retrag spre semicerc. La semnalul sonor al antrenorului atacanții pasează mingea portarului și se retrag la centrul terenului, apărătorii devin atacanți și transportă mingea în viteză până în terenul advers, se plasează pe posturi și execută pase în pătrundere

.

Fig.3.4 Exercițiul 3

In faza a II a apărării am folosit următoarele exerciții:

1. Elevele sunt împărțite în trei echipe, apărători, atacanți și o grupa de repaus, Se execută atacarea adversarului cu minge, și retragere oblică pe direcția de pasare.

2. Deplasare în poziție fundamentală pe semicercul de 6 m, cu ieșire la 9 m.

3. Elevele sunt plasate pe posturile inter, extremă și pivot. Pivotul blochează penultimul apărător, iar extrema în pătrundere, primește mingea de la inter și pătrunde la poartă.

4. Deplasări în poziția fundamentală pe semicercul de 6m într-o direcție și întoarcerea pe cel de 9 m în ușoară alergare

5. Elevele se deplasează în teren, la semnalul profesorului se opresc în poziție fundamentală cu fața spre acesta.

6. Elevele grupate în perechi, față în față, în poziție fundamentală de apărare, execută deplasări în diferite direcții, la comanda unuia dintre parteneri.(“în oglindă”). La următoarea repetare rolurile se schimbă

7. Deplasări laterale, înainte, înapoi, specifice jocului de apărare

8. Elevele sunt plasate pe centru, cu un apărător primul jucător pasează la apărător reprimește și aruncă la poarta peste blocajul făcut de apărător. Cel din apărare încearcă să blocheze aruncare.

În faza a III a apărării am folosit următoarele exerciții:

1. Elevele sunt plasate, pe cele două extreme atacanți și apărători. Atacanții execută dribling paralel cu semicercul, iar apărătorii se deplasează lateral încercând să scoată mingea din dribling.

2. Elevele sunt împărțite pe două grupe în șir câte unul, pe posturile de extreme, în atac și în apărare. La semnal, atacanții A și B pornesc în alergare spre centrul terenului, urmăriți de apărătorii (2) care se deplasează cu pași adăugați lateral până în aproprierea liniei de centru, în apropierea liniei se fac schimb de oameni și revin de unde au plecat.

3. Elevele sunt plasate în apărare la semicercul de 6 m la distanță de 1-1,5 m. Atacanții în șir, câte unul, la distanță de 11*13 m de poartă, între apărători. La semnal se execută aruncări la poartă în ordinea stabilită de antrenor. După ce au aruncat toți atacanții se schimbă grupele de apărători.

În faza a IV a apărării am folosit următoarele exerciții:

1. Elevele sunt dispuse, pe posturile: extreme și interi. În fața interilor se plasează câte un apărător. Extrema pleacă în dribling paralel cu semicercul, pasează interului din partea opusă și blochează apărătorul din dreptul acestuia, pentru a arunca la poartă.

Fig. 3.5 Exercițiul 1

2. Elevele sunt plasate pe posturi 3 la linia de 9 m, 3 la linia de semicerc. Cei de la 9 m efectuează pase în potcoavă, iar cei de la semicerc circulație activă.

3. Elevele sunt dispuse pe posturile interii și pivoți. Pase între interi urmată de pătrundere pe semicerc în partea opusă.

4. Elevele sunt așezate în dispozitivul de atac cu un pivot, efectuează circulația sub formă de opt, cu pase; 4 serii x 4 x 40 de secunde, cu intervale între repetări de 40 de secunde și între serii de 1 – 2 minute

5. Suveică dubla cu repliere (5-7 reprize a 1 min);

6. "Cine ține mingea mai mult" (5-7 reprize a 1-2 min);

7. Joc bilateral cu reguli simple.

8. Joc bilateral cu reguli fixe.

Toate aceste probe au fost reluate după 6 lunii, în acest timp grupa experimentală a urmat programul propus, iar grupa de referință a urmat programa școlară. Rezultatele obținute în urma acestor 6 luni reprezintă testarea finală.

Pentru grupa experimentală,rezultatele sunt menționate în tabelul următor:

Tabelul nr 3.5. Testare finală grupa experimentală

Pentru grupa de referință rezultatele sunt menționate în tabelul următor:

Tabelul nr 3.6. Testare finală grupa de referință

Interpretare, concluzii și propuneri .

În urma experimentului desfașurat și a cercetării efectuate am constatat că metodele și mijloacele de pregătire a echipei reprezentative școlare trebuie să se axeze pe cunoașterea organismului în timpul jocurilor oficiale. Elevele au activități care variază de la meci la meci, au un consum de energie și depun un efort foarte mare, de aceea datele pe care le voi prezenta au mai mult un caracter orientativ.

Dupa cele două testări care au avut loc în luna Septembrie și Martie (testarea inițială și testarea finală), datorită urmării programului planificat și respectării în totalitate a cerințelor, grupa experimentală a înregistrat un progres la toate cele 4 probe.

Pentru proba viteză 50 m plat progresul realizat este de 0,37, iar progresul relativ dintre testarea inițială și testarea finală este de 4,26 %.

Pentru proba săritura în lungime de pe loc, rata progresului este de 0,08, iar progresul relativ realizat între cele două testări este de 5,12 %.

Pentru aruncarea mingii de handbal progresul mediu este de 3,62, iar progresul relativ este de 17,71 %.

Pentru ultima probă, traseul aplicativ pentru progresul mediu realizat este de 5,67, respectiv progresul relativ este 20,65 %.

Prezentarea mediilor inițiale și a mediilor finale, precum și a progresului mediu realizat pentru probele susținute la grupa experimentală sunt înregistrate în tabelele de mai jos:

În tabelul 4.1 este reprezentat progresul mediu realizat la proba viteză 50 m plat;

În tabelul 4.2 este reprezentat progresul mediu la proba săritura în lungime de pe loc;

În tabelul 4.3 este reprezentat progresul mediu realizat la proba aruncarea mingii de handbal;

În tabelul 4.4 este reprezentat progresul mediu la proba traseul aplicativ.

Tabelul 4.1 Viteză 50 m plat

Tabelul 4.2 Săritura în lungime de pe loc

Tabelul 4.3 Aruncarea mingii de handbal

Tabelul 4.4 Traseu aplicativ

Progresul relativ realizat este menționat, împreună cu indicatorii prezentați mai sus, în următorul tabel (tabelul 4.5).

Tabelul 4.5 Progresul relativ

În graficul de mai jos am reprezentat progresul obtinut de fiecare eleva dintre cele din grupa experimentala, la testarea vitezei.

Se observa un oarecare parallelism intre cele doua axe, ceea ce denota faptul ca fiecare si-a imbunatatit timpul relative constant.

În graficul de mai jos am reprezentat progresul obtinut de fiecare eleva dintre cele din grupa de referinta, la testarea vitezei.

Aici se observa ca progresul nu a fost atat de pronuntat, cu toate acestea timpul necesar parcurgerii celor 50 m a scazut putin.

Mai jos am reprezentat progresul obtinut la saritura de pe loc de grupa experimentala:

Si la grupa de referinta exista progres, insa mult mai pronuntat este:

Rezultatele progresului pentru grupa de referință sunt consemnate în tabelele de mai jos:

În tabelul 4.6 este reprezentat progresul mediu realizat la proba viteză 50 m plat; (repetări);

În tabelul 4.7este reprezentat progresul mediu la proba săritura în lungime de pe loc;

În tabelul 4.8 este reprezentat progresul mediu realizat la proba aruncarea mingii de; handbal;

În tabelul 4.9 este reprezentat progresul mediu la proba traseul aplicativ;

În tabelul 4.10 este reprezentat progresul relativ pentru toate cele 4 probe.

Tabelul 4.6 Viteză 50 m plat

Tabelul 4.7 Săritura în lungime de pe loc

Tabelul 4.8 Aruncarea mingii de handbal de pe loc

Tabelul 4.9 Traseul aplicativ

Tabelul 4.10 Progresul relativ

Comparativ cu lotul experimental, grupa de referință a înregistrat un progres minimal datorită faptului că nu s-a pus baza pe pregătirea în amănunt a sportivelor (tabelul 4.11).

Tabelul 4.11 Rezultate comparative ale progresului relativ realizat

Concluzii

În urma experimentului desfășurat și a cercetării efectuate s-a rezultat că sistemul de mijloace propus și aplicat în procesul de instruire a dus la o creștere semnificativă a eficacității jucătoarelor.

Rezultatele probelor de control au fost net superioare după aplicarea în cadrul procesului de antrenament a sistemului de mijloace selecționate.

Metodele și mijloacele de pregătire a elevelor trebuie să fie cât mai variate, aici descoperind interesul elevelor pentru acces sport de echipă;

Progresul realizat la grupa experimentală se datorează și conștientizării procesului de instruire, vârsta la care se aplică aceste metode este optimă pentru încercările de autodepășire, cunoaștere.

Făcând o comparație între sportivii grupei experimentale și sportivii grupei martor pe baza înregistrărilor efectuate la testările aplicate, putem concluziona că, mijloacele atent selecționate pentru pregătirea echipe reprezentative și-au atins scopul și au dus la o creștere semnificativă a rezultatelor grupei experimentale față de grupa martor.

Nu consider că metodele de pregătire a echipelor reprezentative școlare utilizate în lucrarea de față sunt cele mai eficiente, dar reprezintă totuși un model în optimizarea și modernizarea metodologiei și condiției fizice la acest nivel.

BIBLIOGRAFIE

1.Achim Ș. (2005), Planificarea în pregătirea sportivă, București, Editura Renaissans.

2.Alexe N.(1993), Antrenamentul sportiv modern, București, Editura Editis. 3.Badiu, Toma și colectiv (2003), ,,Strategii didactice de tip algoritmic si euristic folosite în educație fizica școlara", Editura Fundației Universitare ,,Dunărea de Jos", Galați. 4. Bota I.,(1984), Handbal Modele de joc si pregătire Editura Sport Turism București. 5. Bota M, Bota I.,(1987), Handbal Editura Sport Turism București. 6. Bota M Bota I.,(1990), Handbal, 500 de exerciții pentru învățarea jocului, Editura Sport-Turism, București.

7.Budevici, A. Șufaru, C. (2004), Metodica pregătirii handbaliștilor juniori (modelare,algoritmizare și mijloace de instruire). Editura Valinex S.A., Chișinău.

8.Cârstea Gh.,(2000), Teoria și Metodica educației fizice și sportului, Editura AN-DA, București. 9. Colibaba- Evuleț, D., Bota, I.(1998), Jocuri sportive. Teorie si metodică, Ed. Aldin, București.

10. Coordonator: Constantin Albu (1977), Educația fizică la clasele V- VIII Editura Sport Turism București.

11.Dragnea A., Teoria educației fizice și sportului Ediția a doua revituită

12. Elena Firea (1979), Metodica educației fizice școlare vol. II editura București.

13.Gavrila Csudor (1986), Handbal Instruirea echipelor școlare Editura Sport Turism.

14.Gheorghe Mitra, Alexandru Mogoș – Metodica educației fizice școlare Editura Sport Turism București 15.Ghermănescu I.K., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I.,(1983), Teoria și metodica handbalului, Editura Didactică și Pedagogică, București.

16.Gogâlțan, V.(1974), Instruirea copiilor și juniorilor în handbal, Ed. Stadion, București.

17.Hristache Naum – Handbalul de la A la Z Editura Sport Turism București.

18.http://www.scritub.com/profesor-scoala/Educatia-fizica-in-sistemul-de841623169.php

19. Igorov M.,(2009), Handbal, Metodică, Editura Moroșan, București.

20. Kunst G., (1978), Handbal, Editura Sport-Turism, București.

21. Ministerul educației și cercetării: Programe școlare pentru educație fizică și sport clasele V – IV

22.Negulescu C. Ioan, (2005), Lecția opțională de handbal, Editura Cartea Universitară, București.

23. Popescu, C.(1979) Lecții de handbal, Ed. Stadion, București.

24. Rusu, T., Zamfir, Gh. (1997), Curs de handbal, Cluj-Napoca.

25. Sotiriu, R., (2000), Handbal. De la inițiere la performanță, București.

26. Sufaruconstantin.ub.ro/Texte/Curs_handbal_3.pdf

27. Trofin E., Grigorovici S.,(1967), Handbal, copii și juniori, Editura C.N.E.F.S.

28. Tudor V., Bota A.,- Teoria educației fizice și sportului