. Studiul de Fezabilitate Si Importanta Sa In Crearea Intreprinderilor Mici Si Mijlocii (s.c. Xyz

PARTEA ÎNTÂİ : STUDİUL DE FEZABİLİTATE – PRİNCİPİİ DE ELABORARE

CAPİTOLUL 1 : Necesitatea și importanța studiului de fezabilitate

CAPİTOLUL 2 : Studii premergătoare – Prognoza tehnologică și prognoza pe produse

CAPİTOLUL 3 : Conținutul studiului de fezabilitate

Cap.1. Necesitatea și importanța studiului de fezabilitate

Modernizarea structurilor economice, ale producției, serviciilor și ale factorilor de producție aferenți, constituie una din problemele esențiale ale trecerii la economia de piață. Aceasta trebuie privită ca o activitate de lungă durată, ce necesită importante eforturi materiale, dar și un puternic impuls intelectual, concertarea acțiunilor într-o concepție generală, strategică, de ajustare structurală pe lungă perspectivă. În această activitate contribuția agenților economici este esențială, deciziile acestora fiind determinante pentru edificarea economiei de piață, a spiritului concurențial și a competitivității pe piața internațională.

Tranziția a făcut necesară realizarea studiilor de fezabilitate pentru crearea întreprinderilor mici și mijlocii. Termenul de fezabilitate se poate traduce ca un studiu tehnico-economic ce justifică necesitatea și oportunitatea realizării unei investiții.

Studiile de fezabilitate pe care agenții economici au obligația de a le întocmi în cel mai scurt timp (conform Hotărârii de Guvern nr. 64/1991) au scopul principal de a fundamenta deciziile tehnico-economice la nivelul acestora, luând în considerare implicațiile asupra activității proprii ca și cele asupra ansamblului general în care se vor desfășura.

Desigur că studiile de fezabilitate nu sunt un scop în sine; ele trebuie privite ca o sinteză a gândirii tehnice și economic (încheiată cu analiza economică și financiară ce face obiectul acestei lucrări); ele trebuie integrate într-un proces iterativ, deoarece vor fi reluate la câțiva ani, destinat să propună programe de producție, de investiții, perfecționări tehnologice și înnoiri de echipamente cu scopul de a minimiza cheltuielile totale și în acest mod de a spori venitul net (profitul) întreprinderii, asigurându-i totodată autofinanțarea dezvoltării viitoare.

Studiile de fezabilitate se situează într-o poziție centrală în cadrul acțiunilor privind trecerea la economia de piață, ilustrată în schema următoare:

Studiile de fezabilitate sunt strâns legate de evaluarea patrimoniului și de restructurarea activității agenților economici, deoarece, în cele mai dese cazuri, ele se vor ocupa de modernizarea, retehnologizarea și dezvoltarea întreprinderilor existente cu scopul final de a se trece la privatizarea acestora în forma care se va dovedi indicată. Studiile de fezabilitate întocmite de agenții economici vor trebui sintetizate pe ramuri cu scopul stabilirii priorităților, soluțiilor de dezvoltare “pas cu pas”, domeniilor în care apare necesară colaborarea externă, achiziționarea de licențe pentru produse și tehnologii, obținerea de echopamente ori pătrunderea pe piața internațională.

Evaluarea patrimoniului agenților economici împreună cu studiile de fezabilitate constituie activitățile tehnico-economice care preced privatizarea, aceasta fiind susținută și de pregătirea juridică, respectiv de legile și decretele aprobate în anii 1990 și 1991. Toate acestea au avut la bază concepția că în perioada de trecere la economia de piață rolul statului trebuie să fie puternic cu deosebire pentru a asigura demarajul dezvoltării economice, protecția socială și menținerea nivelului de trai, ca și creșterea nivelului de cultură și sănătate al populației.

İntervenția statului este justificată și de faptul că în această perioadă el rămâne cel mai important proprietar al mijloacelor de producție, până la definitivarea acțiunilor de privatizare, dar și de faptul că are cea mai ridicată pondere a cheltuielilor în produsul intern brut. Dacă la nivel macroeconomic rolul său este esențial în aplicarea unei politici de stabilizare și dezvoltare economică, de creare a cadrului legislativ care să contribuie la stimularea agenților economici, în schimb la nivel microeconomic el va trebui să cedeze treptat inițiativa către agenții economici, în primul rând în agricultură, dar și în producția industrială, comerțul intern și extern, rolul său urmând să se limiteze la asigurarea echilibrului general, la lupta contra monopolurilor care încearcă să elimine libera concurență, la creșterea nivelului de cultură.

Pe plan mondial, există opinia că statul nu ar trebui să decidă rata acumulării, respectiv volumul de investiții, căci astfel el se amestecă în activitățile agenților economici, că aceștia trebuie să-și asigure sursele de finanțare, să participe cu toate forțele la activitățile de producție și de comerț în condiții de liberă concurență. Acestă concepție presupune însă ca agenții economici să formuleze opțiuni cu privire la dezvoltarea viitoare, de unde necesitatea elaborării studiilor de fezabilitate care, pornind de la diagnoza situației actuale, sunt în măsură să orienteze asupra celor mai eficiente căi de dezvoltare în perspectivă.

Totuși, chiar în aceste condiții, rolul statului rămâne preponderent în anumite domenii de interes general cum ar fi învățământul de toate categoriile, organizarea și subvenționarea cercetării științifice, rezolvarea problemelor ecologice de ansamblu, stimularea introducerii de noi tehnologii eficiente prin acordurile încheiate cu alte guverne și de ce nu aplicarea unor măsuri protecționiste în domeniul producției (subvenții) și schimburilor externe așa cum se practică în toate țările.

Aplicarea practică a unor asemenea măsuri nu se poate face decât cu cheltuieli de investiții și stabilirea de priorități. Din acest motiv statul este interesat, încă din etapa trecerii la economia de piață, să cunoască opiniile agenților economici prin intermediul studiilor de fezabilitate, să le sintetizeze în vederea formulării unei strategii generale în care să se înscrie deciziile succesive la nivel macroeconomic, dar care să orienteze, totodată și deciziile agenților economici, respectiv cele la nivel microeconomic.

Acesta este contextul în care vor trebui gândite studiile de fezabilitate; ele vor aduce o contribuție pozitivă la rentabilizarea activităților economici și în acest fel la dezvoltarea complexului economiei naționale, la trecerea către economia de piață liberă.

Cap.2.Studii premergătoare – Prognoza tehnologică, prognoza pe produse

Marile transformări economice și sociale din țara noastră, având drept scop final trecerea, în cel mai scurt timp, la economia de piață liberă, implică nu numai restructurarea producției materiale dar mai ales obținerea unei rentabilități satisfăcătoare care să se mențină o perioadă de timp cât mai îndepărtată. Din acest motiv studiile de fezabilitate, destinate să fudamenteze deciziile agenților economici trebuie să fie precedate de prognoze tehnologice și prognoze pe produse, pe studii de marketing previzional. La acestea este necesar să se adauge studii privind evaluarea patrimoniului care constituie un element esențial în procesul de privatizare.

La elaborarea studiilor de fezabilitate nu trebuie să se uite că modernizarea și restructurarea producției și factorilor de producție constituie preocupări permanente pentru menținerea rentabilității, ceea ce impune reluarea periodică a acestor studii în concordanță cu concluziile prognozelor tehnologice și de produse.

Prognoza tehnologică își dovedește utilitatea datorită impactului științei și tehnologiilor asupra eficienței producției. İntroducerea noilor tehnologii este însă legată de mai multe cerințe:

Formarea unei forțe de muncă superior calificată, crearea unui sistem modern de organizare și conducere, edificarea unui mecanism adecvat de exploatare și întreținere a echipamentului.

Asigurarea unor materii prime cu însușiri superioare, ceea ce ridică probleme întreprinderilor furnizoare din țară.

Din aceste considerente rezultă că progresul tehnologic devine un sistem ce trebuie rezolvat într-o concepție unitară. La aceasta se mai adaugă și constatarea că este necesar un timp de absorbție a noilor tehnologii, cu atât mai lung cu cât acestea sunt mai sofisticate, ceea ce face deseori, ca la capacități de producție modernizate, cu o tehnologie de ultimă oră, eficiența să nu mai fie obținută decât după o perioadă de timp în care complexul de factori s-a rodat într-un sistem funcțional coerent.

Pe baza acestor considerații se desprinde concluzia că în perfecționarea tehnologiilor va trebui urmărită introducerea nu a celei mai sofisticate tehnologii cunoscute,ci a tehnologiei celei mai indicate față de condițiile existente sau care pot fi asigurate în perspectiva apropiată, scopul urmărit fiind creșterea rentabilității și accelerarea proceselor de transformare.

Prognozele tehnologice destinate studiilor de fezabilitate trebuie să conțină o analiză diagnostic a tehnologiilor existente, în care să se evidențieze dificultățile întâmpinate, modalitățile de înlăturare a acestora. Vor trebui, de asemenea, prezentate tehnologiile folosite în alte țări posibil a fi introduse în unitatea respectivă cu precizarea elementelor caracteristice precum: consumurile specifice de energie, de materii prime, de manoperă, gradul de automatizare, sursele de obținere a echipamentului, valoarea investițiilor necesare. Se va preciza necesitatea achiziționării de licențe, a posibilității de colaborare în producție cu firme din alte țări.

Vor fi, de asemenea, abordate problemele privind organizarea și conducerea proceselor de producție, informatizarea acestora, precum și nivelurile cheltuielilor de producție. Prognoza tehnologică este în măsură să stabilească astfel tehnologia cea mai indicată care va sta la baza variantei (sau variantelor) pe care se va dezvolta studiul de fezabilitate, constituind elementul esențial pentru stabilirea rentabilității, a pragului de rentabilitate în utilizarea capacităților de producție, costul echipamentului și duratele de atingere a parametrilor proiectați.

O atenție deosebită trebuie acordată transferului de tehnologie, cuprinzând modalitățile de transfer, cheltuielile necesare cu implicațiile privind calificarea forței de muncă, materiile prime necesare, informatizarea activităților, colaborări (în țară și în străinătate) ș.a.

Prognoza produselor folosită în studiile de fezabilitate începe cu o analiză retrospectivă a caracteristicilor acestora (performante, sortimente, calitate), a modalității de perfecționare pentru atingerea nivelurilor produselor similare din alte țări. În acest scop este necesară analiza valorii de întrebuințare a produselor, a componentelor și caracteristicilor ce determină calitatea acestora și corelația cu nivelurile prețurilor de producție și de livrare. Această analiză privește atât trăsăturile tehnice (rezistență, fiabilitate ș.a), cât și pe cele de funcționare (durabilitate, mentenabilitate, amenitate).

Prognoza produselor și marketingul previzional oferă date în legătură cu evoluția pieții produsului (internă și externă) cu precizarea nivelurilor de saturație, a substituției cu alte produse, structurile pe sortimente, încadrarea în standardele internaționale, posibilitățile de export. Vor fi analizate, de asemenea, produsele complementare necesare, structura pe niveluri de calitate, durata de funcționare probabilă, modalitățile de întreținere (inclusiv perioade de garanție, service, reparații capitale ș.a.), precum și problemele de finisaj, ambalare, manipulare, depozitare și transport.

Tendințele manifestate de miniaturizare, cibernetizare și automatizare a produselor, cu implicațiile lor asupra concepției, tehnologiilor de producție, calității materialelor sunt de asemenea, analizate în prognozele de produse și grupe de produse.

Aceste studii previzionale se vor încheia cu formularea unei linii de acțiune pe termen lung în care să se precizeze cerințele față de activitatea de cercetare-dezvoltare, colaborări posibile cu alte firme, necesarul de noi materii prime, noi vor trebui sintetizate pe ramuri cu scopul stabilirii priorităților, soluțiilor de dezvoltare “pas cu pas”, domeniilor în care apare necesară colaborarea externă, achiziționarea de licențe pentru produse și tehnologii, obținerea de echopamente ori pătrunderea pe piața internațională.

Evaluarea patrimoniului agenților economici împreună cu studiile de fezabilitate constituie activitățile tehnico-economice care preced privatizarea, aceasta fiind susținută și de pregătirea juridică, respectiv de legile și decretele aprobate în anii 1990 și 1991. Toate acestea au avut la bază concepția că în perioada de trecere la economia de piață rolul statului trebuie să fie puternic cu deosebire pentru a asigura demarajul dezvoltării economice, protecția socială și menținerea nivelului de trai, ca și creșterea nivelului de cultură și sănătate al populației.

İntervenția statului este justificată și de faptul că în această perioadă el rămâne cel mai important proprietar al mijloacelor de producție, până la definitivarea acțiunilor de privatizare, dar și de faptul că are cea mai ridicată pondere a cheltuielilor în produsul intern brut. Dacă la nivel macroeconomic rolul său este esențial în aplicarea unei politici de stabilizare și dezvoltare economică, de creare a cadrului legislativ care să contribuie la stimularea agenților economici, în schimb la nivel microeconomic el va trebui să cedeze treptat inițiativa către agenții economici, în primul rând în agricultură, dar și în producția industrială, comerțul intern și extern, rolul său urmând să se limiteze la asigurarea echilibrului general, la lupta contra monopolurilor care încearcă să elimine libera concurență, la creșterea nivelului de cultură.

Pe plan mondial, există opinia că statul nu ar trebui să decidă rata acumulării, respectiv volumul de investiții, căci astfel el se amestecă în activitățile agenților economici, că aceștia trebuie să-și asigure sursele de finanțare, să participe cu toate forțele la activitățile de producție și de comerț în condiții de liberă concurență. Acestă concepție presupune însă ca agenții economici să formuleze opțiuni cu privire la dezvoltarea viitoare, de unde necesitatea elaborării studiilor de fezabilitate care, pornind de la diagnoza situației actuale, sunt în măsură să orienteze asupra celor mai eficiente căi de dezvoltare în perspectivă.

Totuși, chiar în aceste condiții, rolul statului rămâne preponderent în anumite domenii de interes general cum ar fi învățământul de toate categoriile, organizarea și subvenționarea cercetării științifice, rezolvarea problemelor ecologice de ansamblu, stimularea introducerii de noi tehnologii eficiente prin acordurile încheiate cu alte guverne și de ce nu aplicarea unor măsuri protecționiste în domeniul producției (subvenții) și schimburilor externe așa cum se practică în toate țările.

Aplicarea practică a unor asemenea măsuri nu se poate face decât cu cheltuieli de investiții și stabilirea de priorități. Din acest motiv statul este interesat, încă din etapa trecerii la economia de piață, să cunoască opiniile agenților economici prin intermediul studiilor de fezabilitate, să le sintetizeze în vederea formulării unei strategii generale în care să se înscrie deciziile succesive la nivel macroeconomic, dar care să orienteze, totodată și deciziile agenților economici, respectiv cele la nivel microeconomic.

Acesta este contextul în care vor trebui gândite studiile de fezabilitate; ele vor aduce o contribuție pozitivă la rentabilizarea activităților economici și în acest fel la dezvoltarea complexului economiei naționale, la trecerea către economia de piață liberă.

Cap.2.Studii premergătoare – Prognoza tehnologică, prognoza pe produse

Marile transformări economice și sociale din țara noastră, având drept scop final trecerea, în cel mai scurt timp, la economia de piață liberă, implică nu numai restructurarea producției materiale dar mai ales obținerea unei rentabilități satisfăcătoare care să se mențină o perioadă de timp cât mai îndepărtată. Din acest motiv studiile de fezabilitate, destinate să fudamenteze deciziile agenților economici trebuie să fie precedate de prognoze tehnologice și prognoze pe produse, pe studii de marketing previzional. La acestea este necesar să se adauge studii privind evaluarea patrimoniului care constituie un element esențial în procesul de privatizare.

La elaborarea studiilor de fezabilitate nu trebuie să se uite că modernizarea și restructurarea producției și factorilor de producție constituie preocupări permanente pentru menținerea rentabilității, ceea ce impune reluarea periodică a acestor studii în concordanță cu concluziile prognozelor tehnologice și de produse.

Prognoza tehnologică își dovedește utilitatea datorită impactului științei și tehnologiilor asupra eficienței producției. İntroducerea noilor tehnologii este însă legată de mai multe cerințe:

Formarea unei forțe de muncă superior calificată, crearea unui sistem modern de organizare și conducere, edificarea unui mecanism adecvat de exploatare și întreținere a echipamentului.

Asigurarea unor materii prime cu însușiri superioare, ceea ce ridică probleme întreprinderilor furnizoare din țară.

Din aceste considerente rezultă că progresul tehnologic devine un sistem ce trebuie rezolvat într-o concepție unitară. La aceasta se mai adaugă și constatarea că este necesar un timp de absorbție a noilor tehnologii, cu atât mai lung cu cât acestea sunt mai sofisticate, ceea ce face deseori, ca la capacități de producție modernizate, cu o tehnologie de ultimă oră, eficiența să nu mai fie obținută decât după o perioadă de timp în care complexul de factori s-a rodat într-un sistem funcțional coerent.

Pe baza acestor considerații se desprinde concluzia că în perfecționarea tehnologiilor va trebui urmărită introducerea nu a celei mai sofisticate tehnologii cunoscute,ci a tehnologiei celei mai indicate față de condițiile existente sau care pot fi asigurate în perspectiva apropiată, scopul urmărit fiind creșterea rentabilității și accelerarea proceselor de transformare.

Prognozele tehnologice destinate studiilor de fezabilitate trebuie să conțină o analiză diagnostic a tehnologiilor existente, în care să se evidențieze dificultățile întâmpinate, modalitățile de înlăturare a acestora. Vor trebui, de asemenea, prezentate tehnologiile folosite în alte țări posibil a fi introduse în unitatea respectivă cu precizarea elementelor caracteristice precum: consumurile specifice de energie, de materii prime, de manoperă, gradul de automatizare, sursele de obținere a echipamentului, valoarea investițiilor necesare. Se va preciza necesitatea achiziționării de licențe, a posibilității de colaborare în producție cu firme din alte țări.

Vor fi, de asemenea, abordate problemele privind organizarea și conducerea proceselor de producție, informatizarea acestora, precum și nivelurile cheltuielilor de producție. Prognoza tehnologică este în măsură să stabilească astfel tehnologia cea mai indicată care va sta la baza variantei (sau variantelor) pe care se va dezvolta studiul de fezabilitate, constituind elementul esențial pentru stabilirea rentabilității, a pragului de rentabilitate în utilizarea capacităților de producție, costul echipamentului și duratele de atingere a parametrilor proiectați.

O atenție deosebită trebuie acordată transferului de tehnologie, cuprinzând modalitățile de transfer, cheltuielile necesare cu implicațiile privind calificarea forței de muncă, materiile prime necesare, informatizarea activităților, colaborări (în țară și în străinătate) ș.a.

Prognoza produselor folosită în studiile de fezabilitate începe cu o analiză retrospectivă a caracteristicilor acestora (performante, sortimente, calitate), a modalității de perfecționare pentru atingerea nivelurilor produselor similare din alte țări. În acest scop este necesară analiza valorii de întrebuințare a produselor, a componentelor și caracteristicilor ce determină calitatea acestora și corelația cu nivelurile prețurilor de producție și de livrare. Această analiză privește atât trăsăturile tehnice (rezistență, fiabilitate ș.a), cât și pe cele de funcționare (durabilitate, mentenabilitate, amenitate).

Prognoza produselor și marketingul previzional oferă date în legătură cu evoluția pieții produsului (internă și externă) cu precizarea nivelurilor de saturație, a substituției cu alte produse, structurile pe sortimente, încadrarea în standardele internaționale, posibilitățile de export. Vor fi analizate, de asemenea, produsele complementare necesare, structura pe niveluri de calitate, durata de funcționare probabilă, modalitățile de întreținere (inclusiv perioade de garanție, service, reparații capitale ș.a.), precum și problemele de finisaj, ambalare, manipulare, depozitare și transport.

Tendințele manifestate de miniaturizare, cibernetizare și automatizare a produselor, cu implicațiile lor asupra concepției, tehnologiilor de producție, calității materialelor sunt de asemenea, analizate în prognozele de produse și grupe de produse.

Aceste studii previzionale se vor încheia cu formularea unei linii de acțiune pe termen lung în care să se precizeze cerințele față de activitatea de cercetare-dezvoltare, colaborări posibile cu alte firme, necesarul de noi materii prime, noi echipamente de producție, noi forme de comercializare și prezentare, inclusiv implicațiile lor economice. De asemenea, vor trebui propuse rezolvări cu privire la colectarea produselor uzate, recuperarea materiilor prime, folosirea deșeurilor, rezolvarea problemelor ecologice.

Prognozele tehnologice, pe produse și studiile de marketing asigură stabilirea premiselor de bază în studiile de fezabilitate și determină în mod hotărâtor rezultatele economice și în primul rând rentabilitatea probabilă a agenților economici.

Cap.3. Conținutul studiului de fezabilitate

În practica mondială se admite că studiul de fezabilitate nu constituie un scop în sine, el fiind numai un instrument de fundamentare a deciziei de a îmbunătăți situația tehnică și economică a unui agent economic, luând în considerare implicațiile generate de această acțiune și cadrul general în care ea se va desfășura. Procesul de rentabilizare a unei întreprinderi existente, ce face de obicei obiectul studiului de fezabilitate, poate fi atins prin restructurarea producției, modernizarea tehnologiilor, introducerea de noi tehnologii (retehnologizare), prin îmbunătățirea organizării și conducerii proceselor de producție și de luare a deciziilor, informatizarea activităților și ca o consecință a acestora, dezvoltarea cantitativă și calitativă a producției.

Procesul de evaluare a unei oportunități de afaceri cuprinde două faze: evaluarea informală și evaluarea formală.

Evaluarea informală are ca scop formarea unei imagini generale privind ideea de afaceri, pentru a constata dacă merită să i se acorde în continuare atenție.

Evaluarea formală presupune o analiză mai detaliată a ideii de afaceri, prin care se determină potențialul de dezvoltare și șansa de reușită a acesteia.

I. Evaluarea informală – Evaluarea informală este un mijloc rapid de selecție a oportunităților de afaceri și determinare a gradului în care acestea merită să li se acorde în continuare atenție. Ea presupune verificarea oportunităților din următoarele puncte de vedere.

Acceptul spontan

Dacă oportunitatea de afaceri este prezentată la 10 prieteni și ei sunt încântați de ea, atunci merită să i se acorde atenție în continuare. În acest sens se va mai cere părerea altor 20 de persoane necunoscute. Dacă și acestea sunt încântate de idee, trebuie întrebate dacă ar cumpăra în mod hotărât produsul, dacă ar cumpăra în mod eventual produsul sau nu l-ar cumpăra. Dacă răspund că îl vor cumpăra, trebuie întrebați și cât ar fi dispuși să plătească pentru acest produs.

Dacă prietenii nu sunt încântați de idee, probabilitatea ca străinii să o accepte este destul de mică și trebuie renunțat la ea.

Raportul 10/1

În drumul său de la producător la consumator un produs poate parcurge o cale lungă, de la reprezentantul producătorului, la comerciantul cu ridicata, comerciantul cu amănuntul și apoi la consumator. Fiecare verigă intermediară va mări prețul sau va percepe un comision. În plus, sunt necesare unele cheltuieli suplimentare cu reclama și promovarea, ambalarea, expedierea, deprecieri pentru defecte și returnări. Regula empirică impune un raport de 10 la 1. aceasta presupune că se va accepta de către client un preț de 10 ori mai mare decât costul de producție, în așa fel încât fiecare verigă intermediară să obțină profit. Dacă și la acest preț prietenii sunt încântați de produs, se poate continua evaluarea. În cazul în care vor dori să plătească un preț mai mic, trebuie văzut dacă 10% din acest preț acoperă costurile și aduce și ceva profit.

Testul similarității

Acest test trebuie realizat în special în cazul produselor care se adresează unui segment de piață mai mic. Când piața este relativ mică, ea nu poate asimila două produse asemănătoare. Dacă însă piața este mai mare s-ar putea ca și acest produs similar să fie acceptat. Pe de altă parte, chiar dacă produsul are pretenția de a fi nou și complet diferit de cele oferite pe piață, trebuie cercetată cu atenție mărimea pieței produselor existente pe acea piață.

Testul bancherului sfătuitor

O modalitate eficientă de evaluare a oportunității este aprecierea acesteia de către bancheri. Și ideea trebuie prezentată nu atât ca un motiv de a solicita un împrumut, camera intoxicare mai degrabă ca parte a unor cercetări de piață. Bancherii au multă experiență și adesea un simț deosebit a ceea ce cere piața. Ei vor discuta în mod deschis ideea cu potențialul întreprinzător, fără a fi constrânși de luarea iminentă a unei decizii. Dacă bancherul nu încurajează ideea de afaceri, aceasta trebuie reanalizată. Și, cel puțin, întreprinzătorul nu va pleca cu stigmatizatul “Respins”, aplicat pe planul de afaceri.

Pretestarea prototipului

Elaborarea unui prototip poate fi foarte costisitoare. Însă în nici un caz ea nu va fi tot atât de costisitoare ca și costul eșecului, dacă produsul va fi realizat în mari cantități și nu va fi cerut pe piață. De aceea, este recomandat să se elaboreze un prototip care să fie apoi comercializat, dacă este posibil, printr-un magazin cu amănuntul local adecvat, la un preț cu care se speră că va fi vândut atunci când va începe producția de masă. Acest preț va fi mult mai mic decât costul prototipului pentru a determina dacă într-adevăr clienții vor dori să-și cheltuiască banii pe un produs vândut la un preț logic.

II. Evaluarea formală – Dacă după evaluarea informală s-a ajuns la concluzia că oportunitatea de afaceri este viabilă, este necesar să se realizeze și o evaluare formală, denumită și analiza de

fezabilitate sau studiu de fezabilitate . Studiul de fezabilitate se deosebește de planul de afaceri, care este mai detaliat și cere deci mai mult timp pentru elaborarea lui . Întrucât pentru elaborarea unui plan de afaceri sunt necesare circa 200 -300 ore și puține din planurile de afaceri sunt finanțate, este posibil ca întreprinzătorul să piardă timp și bani pentru elaborarea unui plan de afaceri care să nu-i folosească. De aceea, se recomandă elaborarea mai întâi a unui studiu de fezabilitate, care poate fi întocmit în circa 40 ore și numai dacă rezultatul acestuia este favorabil să se întocmească planul de afaceri.

Un studiu de fezabilitate trebuie să cuprindă, pe lângă descrierea generală a afacerii și a produselor și / sau serviciilor, patru componente esențiale : fezabilitatea de marketing, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea factorului uman și fezabilitatea financiară.

În continuare, se prezintă structura unui studiu de fezabilitate:

Descrierea generală a afacerii

Un studiu de fezabilitate trebuie să înceapă cu precizarea clară a afacerii în care se dorește să se intre, a produselor/serviciilor care se vor vinde, a clienților principali, a utilizărilor eventuale ale produsului și a motivelor pentru care clienții vor cumpăra produsul/serviciul. Pentru ca studiul să fie mai convingător este necesar să se prezinte și părerile a 3-5 consumatori. În acest scop trebuie discutat cu potențialii consumatori ai produsului/serviciului, pe piață, despre ofertă. Ascultarea cu atenție atât a aprecierilor pozitive, cât și a comentariilor negative este o necesitate. Întreprinzătorii trebuie să se debaraseze de ideea ascultării doar a aprecierilor pozitive.

Cadrul general :

sectorul economic cu principalele sale unități (număr, organizare – RA, SC, alte categorii), circuitele interioare ale acestuia inclusiv fluxurile de aprovizionare și zonele de distribuție a producției în țară, modalitățile de desfacere;

volumul de producție națională (la principalele produse) și ponderea întreprinderii respective sub aspect fizic (cantități), valoric (în lei și dolari) și calitativ, structura producției comparativ cu structura pe ansamblul sectorului;

exportul (fizic și valoric) al sectorului și poziția întreprinderii, forme și parteneri de export;

rata inflației și cursul de schimb al valutei (estimări);

probleme generale (legislative, salarizare, sindicale, ș.a.);

schimbări previzibile în ce privește condițiile locale.

Descrierea produselor sau serviciilor

Pentru ca produsul să aibă succes el trebuie să fie fezabil din punct de vedere tehnic, să aibă unele avantaje competitive, iar costul și timpul producerii lui să nu fie mai mari decât potențialul său. Evaluarea acestor aspecte trebuie făcută din cel puțin două puncte de vedere: studiul de elaborare și punctele tari și slabe ale acestuia.

Stadiul de elaborare – În studiu trebuie să se precizeze dacă produsul se află în stadiul de idee, prototip, licență sau comercializare. Este indicat să se atașeze fotografii și specificațiile aferente. Din nou, sunt necesare aprecierile specialiștilor.

Optimismul exagerat este foarte dăunător .

Puncte tari și puncte slabe – Trebuie precizate cu multă obiectivitate atuurile produsului, fie acestea patente sau secrete comerciale, caracteristici de proiectare distincte sau alte avantaje competitive. De asemenea trebuie menționate și caracteristicile produsului care ar putea dezavantaja firma, posibilitățile de învechire rapidă datorită ritmului accelerat de introducere a progresului tehnic, modificarea stilului sau capriciilor de marketing.

Notă : După această primă evaluare produsul poate fi abandonat, dacă riscul învechirii este foarte mare, iar costul și timpul cerute pentru realizarea unui produs vandabil nu satisfac cerințele întreprinzătorului și trebuie încercată o altă idee de produs.

Prognoză tehnologică și pe produse:

tehnologie

tehnologii folosite, starea echipamentului, grad de uzură (fizică și morală); număr de schimburi, ore efective de funcționare, reparații capitale efectuate, condiții speciale de exploatare (suprasolicitări, mediu nociv ș.a.);

progresul tehnologic mondial în acest domeniu și posibilități de însușire (licență, know-how, colaborări), implicații în materiile prime, energie, forță de muncă, noi direcții de dezvoltare;

posibilități și condiții de obținere a unor noi tehnologii.

produse

evoluția pe plan mondial, a caracteristicilor produselor (analiză retrospectivă și prospectivă), creșterea valorii lor de întrebuințare, folosințe multiple;

niveluri de saturație pe piața internă, substituția cu alte produse, structura sortimentală;

caracteristici tehnice (performanțe, rezistență, durabilitate) și de utilizare (fiabilitate, mentenebilitate, amenitate);

evoluția consumurilor specifice la principalele materii prime, energie, manoperă, la principalele tehnologii cunoscute;

contribuția cercetării științifice (proprie, în institute de proiectare) la perfecționarea produselor; rezultate probabile și eficiența lor;

rezolvarea în viitor a problemelor privind colectarea produselor uzate, reciclarea acestora, recuperarea materiilor prime, introducerea deșeurilor în producție.

Evaluarea preliminară a pieței

Scopul evaluării preliminare a pieței (fezabilității de marketing) este de a obține unele informații despre potențialul pieței produsului sau serviciului avut în vedere, evaluarea concurenței și a elementelor necesare pentru a face produsul vandabil. Această evaluare nu este cuprinzătoare și are menirea de a elimina acele idei de afaceri care au dificultăți de piață evidente. Evaluarea preliminară a pieței trebuie să abordeze următoarele aspecte.

Mărimea și tendințele pieței – Trebuie încă de la început precizat cu claritate potențialul total al pieței. În acest sens se va prezenta volumul de vânzări trecute și prezente și se va face estimarea vânzărilor viitoare în unități fizice și valorice. Chiar dacă datele obținute sunt sumare, contradictorii și dificil de interpretat, ele trebuie luate în considerare. Este indicat să se treacă sursele de date și să se facă comentarii asupra acurateții acestora.

Evaluarea concurenței – Mai întâi trebuie identificați toți competitorii care oferă produse identice sau similare și felul acestora. După aceea, trebuie culese informații despre fiecare concurent ca : nume, adresă, partea de piață, potențialul de creștere, politica de marketing, punctele tari și slabe pe care le are.

Cota de piață – După ce s-a determinat mărimea pieței totale se poate estima cota de piață care se intenționează a fi câștigată. Cota de piață se calculează ca procent din vânzări. Se vor face estimări anuale pe primii trei ani, cu justificările corespunzătoare. Estimările trebuie să fie realiste și în același timp incitante.

Tactici de marketing – Aici sunt prezentate metodele și tehnicile folosite pentru a vinde și distribui produsul sau serviciul. Se va preciza astfel dacă se va folosi personal propriu de vânzări sau se va apela la intermediari. Înainte de a lua decizia privind modul de distribuție a produselor se vor avea în vedere serviciile oferite, garanțiile post vânzare și efortul promoțional necesar pentru susținerea metodei de vânzări alese.

Notă : Dacă piața potențială a afacerii este mare și nu există o concurență foarte puternică, chiar și o parte mică de piață poate aduce vânzări semnificative. De asemenea, produsul poate fi vândut la un preț care să aducă un profit corespunzător. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, iar aspectele referitoare la evaluarea pieței ridică serioase semne de întrebare, este mai bine să se abandoneze ideea de afaceri în acest moment.

Piața și comercializarea produselor (actuală și de perspectivă):

internă

volumul și strucura ofertei naționale (în prezent și în viitor), structura cererii și modul de satisfacere (cantitativ și calitativ);

prețuri practicate de alte întreprinderi, evoluția lor probabilă, prețuri oferite de întreprindere;

segmentul de piață internă, relații tradiționale.

internațională

posibilități de extindere a participării la comerțul mondial;

segmente de piață, pe zone și pe țări ; contracte existente și posibile, relații internaționale;

organizarea comercială, posibilități de cooperare cu firme din străinătate (în producție, aprovizionare, desfacere, ș.a.);

evoluția probabilă a prețurilor pe piața internațională la principalele produse;

raportul export/import (pe sector și întreprindere), profitul obținut (total și pe produse), costuri interne și posibilități de reducere a acestora.

Evaluarea procesului de producție

Dacă produsul poate fi vândut, se pot face în continuare specificațiile de producție sau stabili modalitățile de prestare a serviciilor. În acest scop trebuie precizate cantitățile de materiale necesare și furnizorii, timpul necesar și structura calificării, echipamentele necesare, spațiile de producție necesare.

Notă : Chiar dacă piața este atractivă, dacă nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, ideea trebuie abandonată.

Formularea unei strategii a dezvoltării viitoare pe baza premiselor admise:

schimbări în volumul și structura producției;

lichidarea utilajelor și altor fonduri fixe disponibile;

îmbunătățiri tehnologice, informatizare, organizare, conducere;

noi cerințe cu privire la materiile prime, formele de energie, nivelul de pregătire profesională a personalului;

îmbunătățirea prezentării și distribuției produselor, ambalaje, transport, reclamă, perioadă de garanție, service, soluții de depozitare, colectare produse uzate ( eventual );

rezultate sperate în colaborarea cu alte firme (în producție, desfacere, cercetare), aportul partenerilor străini (în cazul societăților mixte), achiziționarea de licențe;

investiții necesare (pentru dezvoltare, eliminare locuri înguste) și surse de finanțare posibile;

cercetări științifice necesare (cu forțe proprii sau din afară), cheltuieli necesare, rezultate probabile.

Evaluarea factorului uman

Este unanim recunoscută importanța calității factorului uman în inițierea și dezvoltarea afacerii. İnvestitorii, bancherii vor dori să știe cine sunt fondatorii firmei și ce pregătire și experiență au aceștia. De aceea, întreprinzătorul trebuie să întocmească o situație a principalelor calificări necesare, să precizeze cerințele manageriale necesare, responsabilitățile, relațiile organizaționale și potențialul de dezvoltare organizațională.

Notă : Dacă nu se poate forma o echipă de conducere care să aibă calitățile manageriale necesare și nici nu poate fi angajat personal spacializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv, este mai bine să se abandoneze în acest punct ideea de produs/serviciu sau să fie reconsiderată.

Evaluarea financiară

Dacă toate condițiile evaluărilor precedente au fost îndeplinite, întreprinzătorul trebuie să-și pună problema sumei de bani necesare inițierii afacerii. Desigur, în această primă fază se fac doar unele estimări asupra mărimii fondurilor necesare. Aceste estimări vor permite băncilor sau investitorilor să-și formeze o imagine asupra necesarului de finanțat și dacă vor fi dispuse să o facă.

Notă : Dacă suma necesară este considerabilă, șansa de intrare în afaceri pe cont propriu va fi foarte redusă și trebuie renunțat la idee sau aceasta poate fi vândută unei firme mari.

Situația economică și financiară a întreprinderii:

capacitate de producție și gradul de utilizare, pragul de rentabilitate;

programul de producție (fizic și valoric pe principalele produse), prețuri de livrare (la intern și la export), calitatea și competitivitatea produselor;

cheltuieli de producție și structura acestora; consumuri specifice realizate comparativ cu alte întreprinderi (din țară și străinătate), calitatea factorilor de producție;

cantitățile și valoarea importurilor pentru producție, idem pentru produsele exportate;

colaborarea în producție cu firme străine, forme de colaborare;

deficiențe ce se cer remediate: tehnice, tehnologice, calitatea materiilor prime, formele de energie, calificarea forței de muncă;

aspecte ecologice și măsuri necesare (în unitate, în zona adiacentă);

potențialul de cercetare științifică, cheltuieli anuale, rezultate, brevete, invenții, mijloace fixe și circulante aferente.

evoluția factorilor de producție

mijloace de producție (valoare de inventar, valoarea rămasă, amortizarea vărsată);

mijloace circulante (cantități, normative, surse de aprovizionare);

forța de muncă (număr, din care muncitori), personal cu studii medii și superioare, salarii, cheltuieli pentru asigurări sociale (lei/salariat);

obținerea de piese de schimb (din țară și din import).

potențialul financiar

capitalul social, valoarea patrimoniului, valoarea adăugată, capacitatea de plată (disponibilități bănești + creanțe – obligații), solvabilitate (disponibilități bănești + creanțe + stocuri de produse finite – obligații de plată).

rezultate economice-financiare

cifra de afaceri, valoarea adăugată, amortizări anuale;

beneficiu brut, vărsăminte la buget, beneficiu rămas;

profit impozabil, impozit pe profit, profit net;

rata de rentabilitate financiară;

cursul de revenire al valutei la produsele exportate.

surse de finanțare

beneficii, acțiuni (vândute), împrumuturi bancare, credite la furnizori, subvenții, subscripții publice, colaborări (societăți mixte);

analiza financiară și economică în perioada respectivă (pe ani)

eficiența utilizării factorilor;

cifra de afaceri/mijloace fixe + circulante

producția marfă/mijloace fixe + circulante

valoarea adăugată/mijloace fixe + circulante

profitul net/mijloace fixe + circulante

productivitatea muncii; profitul (brut și net) pe salariat.

Riscuri și probleme majore

Chiar dacă din procesul de evaluare s-a ajuns la concluzia că se poate iniția afacerea, este necesară încă o revizuire finală. Fiecare afacere își are riscurile și problemele specifice. Acestea trebuie analizate cu grijă încă din această fază incipientă și dacă se consideră la această ultimă revizuire că riscurile sunt mult prea mari, întreprinzătorul s-ar putea să nu se mai implice în afacerea respectivă. Printre cele mai importante riscuri și probleme majore sunt: o piață foarte mică, pe care nu se poate supraviețui, deși produsul este unic; incapacitate de a produce la un preț competitiv întrucât concurenții reduc prețurile pentru a elimina intrusul, imposibilitatea de a introduce și alt produs pe lângă cel existent, care poate înregistra o tendință de reducere a vânzărilor, lipsa controlului producției, dacă produsul este doar o componentă a unui produs complex realizat de altă firmă; imposibilitatea realizării unei creșteri rapide în primii doi ani, ceea ce poate reduce eficiența produsului.

Notă finală : Dacă aceste riscuri și probleme sunt mult mai mari în comparație cu recompensele ce se vor obține, este mult mai înțelept ca întreprinzătorul să se gândească la o altă idee de afaceri.

Obiectivele urmărite în studiile de fezabilitate sunt strâns legate de realizarea unor noi investiții căci fiecare din ele presupune efectuarea unor cheltuieli pentru noi fonduri fixe, soluții îmbunătățite de asigurare a materiilor prime, energiei și utilităților, introducerea sistemelor moderne de gestiune, efectuarea de cercetări științifice.

Formularea unor ipoteze asupra dezvoltării viitoare decurgând din: diagnoza situației existente, prognozele tehnologice și pe produse, strategia pe termen lung adoptată, cu concluzii asupra:

dezvoltării, restructurării și modernizării unității economice;

programului de producție (fizică și valorică), pe sortimente (cantități, valoare, costuri);

necesarului de materii prime (din țară și import) și de energie;

forței de muncă (număr și niveluri de calificare);

investițiilor necesare (valori, structură, durate de realizare), fonduri circulante, etapizări posibile în realizarea investițiilor și punerea în funcțiune a capacităților;

colaborării cu parteneri străini, condiții, eficiența părții române;

analizei economice și financiare cu metodele și indicatorii preconizați de Banca Mondială (ratele de rentabilitate economică și financiară, fluxul de venituri și cheltuieli, venitul net, cursul de revenire) folosind valori actualizate, precum și analiza de sensibilitate și risc;

balanței valutare și perioada de calcul;

duratei de recuperare a capitalului investit;

sensibilității față de modificările prețurilor la materii prime, energie salarii, a prețurilor de desfacere pe piața internă și internațională;

altor avantaje necuantificabile (locuri de muncă, diminuarea noxelor, protecția mediului, furnizarea de utilități centrelor de locuit ș.a);

teme pentru cercetarea științifică care să susțină prevederile variantei propuse în studiul de fezabilitate și în principal apropierea produselor de standardele internaționale.

În concluziile studiului de fezabilitate este necesar să se prezinte:

date sintetice asupra aspectelor tehnice, economice, financiare, organizatorice și de conducere ale variantei (sau variantelor) propuse ; principalele restricții ale acesteia (lipsa de capital, pregătirea profesională, aprovizionarea cu materii prime și energie, conducerea și gestiunea cu metode moderne ș.a.);

principalele trăsături ale strategiei propuse și modul de încadrare a acesteia în liniile strategice ale sectorului și ale economiei naționale;

aprecieri în legătură cu posibilitatea de privatizare (modalități, termene) și cu impactul asupra rezultatelor economice ale agentului economic.

Conținutul studiilor de fezabilitate trebuie să fie adaptat specificului ramurii și activității agentului economic; în cele de mai sus s-a propus un conținut cadru destinat unităților din industrie.

PARTEA A DOUA : STUDİUL DE FEZABİLİTATE PE EXEMPLUL S.C. “PETROL COMPANY İMPEX ” S.R.L. BUCUREȘTİ.

CAPİTOLUL 1: İNTRODUCERE

1.1. Scopul studiului de fezabilitate

1.2. Considerații privind S.C. “PETROL COMPANY İMPEX” S.R.L. BUCUREȘTİ

1.2.1. Date generale – Scurt istoric

Acționari

Descrierea obiectivului

1.2.3.1. Amplasamentul stațiilor de distribuit gaz petrolier lichefiat (G.P.L.) ale S.C.”Petrol Company İmpex” S.R.L. din Slobozia și Galați

Descrierea construcției

Utilități

1.2.3.4. Analiza solului

Obiectul de activitate al S.C. “ Petrol Company İmpex ” S.R.L. București

1.3. Surse de informare

1.1. SCOPUL STUDİULUİ DE FEZABİLİTATE.

S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. București este o societate cu răspundere limitată. Asociații societății sunt de acord cu transformarea ei într-o societate anonimă prin atragerea de investitori interni, pentru dezvoltarea a 2 stații de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat în Slobozia și Galați, acesta fiind totodată și scopul studiului de fezabilitate. Stațiile vor îmbutelia în primă fază G.P.L. în recipiente de 12,5 kg , recipiente standard pe piața românească, utilizate în gospodăriile populației în scopuri casnice. Studiul de fezabilitate a fost făcut și din dorința de extindere pentru comercializarea G.P.L.-ului la posesorii de rezervoare individuale cu capacități de 500–5.000 litrii.

1.2. CONSİDERAȚİİ PRİVİND S.C.“PETROL COMPANY İMPEX“ S.R.L. BUCUREȘTİ

Date de identificare:

Denumirea completă a societății este: „PETROL COMPANY İMPEX S.R.L.”. Forma juridică este de societate cu răspundere limitată. Sediul social este în Str. Fierari, nr.26, sector2, București. Societatea este înregistrată în Registrul de comerț cu numărul J40 / 27244 / 1993, iar codul fiscal este R5016784.

1.2.1. Date generale – Scurt istoric

S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. București a fost înființată în decembrie 1993 având drept scop inițial comercializarea de produse petroliere și petrochimice. Până în prezent s-a început construcția la două stații cu următoarele amplasamente:

Stația 1 – amplasată în localitatea Slobozia;

Stația 2 – amplasată în localitatea Galați.

Din 1995 societatea se reorientează deplasându-și centrul de greutate al acțiunilor viitoare de la comercializare spre producție, asigurându-și terenurile (pe o perioadă de 50 de ani) necesare amplasării investițiilor astfel:

La G.P.L. Slobozia: 20.000 m²;

La G.P.L. Galați: 15.000 m².

1.2.2. Acționari

S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. este o societate cu răspundere limitată, având patru acționari. Asociații societății “Petrol Company İmpex” S.R.L. sunt de acord cu transformarea societății dintr-o societate cu răspundere limitată într-o societate anonimă cu includerea în societate a:

unui investitor în măsură să asigure participarea pentru o parte din acțiuni în capital la societate, precum și mobilizarea de credite pentru acoperirea necesarului de capital. Așa cum s-a prezentat anterior, necesarul total de capital este de 4.073.870 $, reprezentând valoarea investiției de realizat plus 300.000 $ valoarea dobânzilor de plătit.

alți acționari locali cu experiență managerială și în măsură să impună operarea proiectelor la potențialul lor maxim.

1.2.3. Descrierea obiectivului

1.2.3.1. Amplasamentul stațiilor de distribuit gaz petrolier lichefiat (G.P.L.) ale S.C.”Petrol Company İmpex “ S.R.L. din Slobozia și Galați

S.C. ”Petrol Company İmpex “ S.R.L. are sediul în București, strada Fierari, nr.26, sector 2.

Stația de îmbuteliere aragaz Slobozia este amplasată în județul İalomița pe DN 21, între Municipiul Slobozia și Slobozia Nouă (pe partea stângă) în vecinătatea depozitului PECO İALOMİȚA S.A., pe o suprafață de 20.000 m² (spațiu intravilan).

Stația de îmbuteliere aragaz de la Galați este amplasată în partea nordică a orașului Galați, în zona industrială a orașului, pe strada Ștefan cel Mare, pe o suprafață de 15.000 m².

1.2.3.2. Descrierea construcției

Planul general al celor 2 G.P.L.-uri din Slobozia și Galați cuprinde următoarele elemente componente:

1. İnstalația de îmbuteliere aragaz se compune dintr-o clădire cu lungimea de 32 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 4 m compartimentată astfel:

rampa pentru butelii goale aduse la încărcat, cu o suprafață de 6×15=90 m², este un spațiu fără trei pereți exteriori, numai cu acoperiș, unde se face trierea buteliilor, respectiv separarea buteliilor deformate sau cu termen de scadență İSCİR (İnspecția de Stat pentru Controlul și İnspecția Recipientelor) expirat, de cele apte de încărcat.

spațiu de încărcare butelii, cu lungimea de 20 m, în care va fi montată instalația de îmbuteliat semiautomată, dotată cu carrousel, benzi transportoare pentru butelii, pompe de descărcare a buteliilor defecte și dispozitive de control al buteliilor încărcate. Linia de îmbuteliere în spațiul destinat ei asigură umplerea și controlul buteliilor în conformitate cu normele românești. Clădirea este prevăzută cu sistem de alimentare aragaz, alimentare aer pentru acționări pneumatice, alimentare cu energie electrică, încălzire, ventilație, apă și canal.

rampa pentru butelii pline, cu o suprafață de 6×15=90 m², similară construcției rampei pentru butelii goale; înălțimea celor două rampe este de 1,2 m (înălțimea standardizată a camioanelor, pentru a facilita o manevrare ușoară a buteliilor).

2. Rampa de descărcare aragaz din cisternele C.F. cu posibilitatea de descărcare a 3 cisterne C.F. simultan, compusă din:

colector descărcare aragaz, prevăzut cu 3 guri de racord la cele 3 cisterne C.F.;

colector de egalizare între cisternele C.F. și vasele de depozit;

pompe de descărcare aragaz din cisterne în vasele depozit acționate electric:1 activă +1 în rezervă;

compresor cu piston pentru G.P.L. care ajută la îmbunătățirea NPSH-lui pompelor centrifuge și la golirea completă a G.P.L.-ului din cisterne.

3. Depozit de aragaz compus din:

3 vase cilindrice orizontale cu capacitatea nominală de 200 m3 fiecare;

3 vase, câte unul pentru fiecare vas depozit, pentru separarea urmelor de apă din aragaz;

pompe centrifuge orizontale (1 activă+1 in rezervă),de preluare a aragazului din vasele depozit și alimentare a instalației de îmbuteliere.

4. Coș dispersie gaze cu o înălțime de 15 m și este prevăzut cu generator de abur pentru mărirea tirajului și neutralizarea scăpărilor de G.P.L. provenite din deschiderea supapelor de siguranță.

5. Construcții anexe:

clădire cu birouri, care va cuprinde și camera centrală de automatizare și centrala de semnalizare a incendiilor;

depozit tampon de butelii goale, defecte sau noi, ce este format dintr-un șopron cu acoperiș și pereți din plasă de sârmă;

centrală termică;

rețeaua de apă de incendiu;

rețeaua de apă potabilă;

camera de mentenanță butelii;

gospodărie compresor de aer;

postul trafo;

stația de distribuție 0,4 V;

poartă cale ferată.

Scăpările de aragaz care se produc în procesul efectiv de îmbuteliere sunt antrenate și conduse în atmosferă printr-un sistem de ventilație și un coș aferent spațiului de îmbuteliere.

1.2.3.3. Utilități

Stațiile de distribuit G.P.L. (inclusiv clădirile anexe) sunt prevăzute cu instalații electrice de forță, iluminat general local, prize de protecție pentru scurt circuit și instalații pentru curenți slabi.

Noaptea iluminatul este asigurat de 2 stâlpi înalți de 8 m, având fiecare câte 2 lămpi fluorescente de 250W, 6 lămpi pitice pentru semnalizarea intrării și ieșirii autovehiculelor în/din stație.

Confortul igienico-sanitar se realizează prin conducte proprii racordate la rețeaua din zonă. Confortul termic este asigurat de instalația de climatizare.

Pentru prevenirea și stingerea incendiilor, spațiile din incintă sunt prevăzute cu mijloace de primă intervenție:

stingător portabil;

stingător transportabil;

panou de incendiu;

hidrant exterior.

Platforma betonată este prevăzută cu pantă de scurgere, executată din beton B 350,iar racordul se face prin intermediul unui canal colector a apelor pluviale și a eventualelor scurgeri accidentale de combustibil. Canalul colector este prevăzut cu grătar metalic, iar colectorul este amplasat într-o zonă izolată pentru a nu permite deversarea produselor petroliere în rețeaua de canalizare publică.

Asigurarea cu utilități:

Apă-canalizare:

Folosințe de apă, alimentări cu apă, canalizări

Alimentarea cu apă pentru consumul menajer și tehnologic (instalația de încălzire) se asigură din rețeaua de apă potabilă a orașului Slobozia în cazul amplasamentului din Slobozia, iar pentru cel din Galați va fi preluată de la un puț de mare adâncime. Apa utilizată pentru stropirea vaselor depozit de aragaz pe timpul verii și pentru stingerea incendiilor se va asigura din rezerva de apă proprie, intangibilă, cu destinația P.S.İ. Evacuarea apelor uzate menajere se face la rețeaua de canalizare existentă în zonă.

Asigurarea măsurilor sanitare în stația de îmbuteliere

În clădirea social-administrativă s-au amenajat următoarele:

vestiare pentru personalul muncitor și TESA;

WC-uri;

spălătoare pentru personal.

Alimentare cu energie electrică

În incinta stației s-a prevăzut un post trafo PT2 și un distribuitor 0,4 kV, racordat la rețeaua energetică din Municipiul Slobozia sau Galați.

Rețeaua electrică din incinta stației asigură:

iluminatul interior și exterior;

funcționarea utilajelor și aparatelor tehnologice (instalația de forță).

Sunt prevăzute două tablouri generale: unul pentru instalația electrică de iluminat și celălalt pentru instalația de forță.

Energia termică

Este asigurată prin centrala termică proprie care va fi echipată cu un cazan funcționând cu combustibil lichid ușor, având debitul caloric C=150.000 kcal/oră. Debitele și concentrațiile de poluanți emiși în atmosferă la funcționarea centralei termice sunt evidențiați în studiul de evaluare a impactului. Din studiu rezultă că nu se depășesc limitele prevăzute în Normele în vigoare,în special concentrațiile maxim admisibile.

1.2.3.4. Analiza solului

Nu există elemente ale terenului sau instalațiilor ce sunt efectuate pe acesta care să afecteze valoarea construcțiilor. Solul existent este capabil să susțină construcțiile, rezervoarele și nu sunt necesare alte lucrări speciale de amenajare.

1.2.4. Obiectul de activitate al S.C. “Petrol Company İmpex“ S.R.L. București

Obiectul de activitate al societății îl reprezintă:

Comercializarea en-gros și en-detail de materii prime, produse chimice, petrochimice, petroliere, produse industriale, neindustriale prin unități proprii și prin alte unități;

Îmbutelierea, transportul și distribuirea către populație și agenți economici a gazelor petroliere lichefiate prin centre fixe și volante sau franco domiciliu, construcția, cumpărarea, închirierea sau concesionarea de depozite petroliere, stații de distribuire pentru produse chimice, petrochimice, petroliere;

Activitățile de import-export.

1.3. Surse de informare

Sursele de informare la care s-a apelat au fost:

Raportul de evaluare al societății;

Biroul de contabilitate/tehnic al societății;

Regulamentul de organizare și funcționare al societății;

Regulamentul de ordine interioară al societății;

Contractul colectiv de muncă;

Bilanțul contabil pe 1999 și 2000;

Raportul de audit financiar;

Autorizațiile pentru construirea celor 2 stații de distribuit G.P.L.;

Certificatele de urbanism;

Documentele existente la Camera de Comerț și İndustrie;

Anuarul Statistic al României.

CAPİTOLUL 2: FEZABİLİTATEA PRODUSELOR

2.1. Elemente privind piața produselor petroliere – Analiza pieței la nivelul țării

2.1.1. Structura consumului energetic al țării

2.1.2. Potențialul pieței pentru G.P.L.

2.2. Stadiul de elaborare – Analiza pieței în zonele ce urmează a fi deservite de amplasamentele S.C.“PETROL COMPANY İMPEX” S.R.L. BUCUREȘTİ

2.2.1. Stația de distribuit G.P.L. de la Galați (G.P.L. Galați)

2.2.2. Stația de distribuit G.P.L. de la Slobozia (G.P.L. Slobozia)

2.3. Puncte tari și puncte slabe

2.3.1. Avantaje competitive

2.3.2. Factori critici de succes

2.3.3. Principalii factori de risc

2.4. Motive pentru care clienții cumpără produsele stațiilor de distribuit gaz petrolier lichefiat (G.P.L.) din SLOBOZİA și GALAȚİ și părerile câtorva consumatori despre aceste produse

2.1. ELEMENTE PRİVİND PİAȚA PRODUSELOR PETROLİERE – ANALİZA PİEȚEİ LA NİVELUL ȚĂRİİ

2.1.1. Structura consumului energetic al țării

România are o suprafață de 237.500 km ² și circa 22,54 milioane de locuitori din

care:

la orașe : …………………………………12.404.690 locuitori;

la sate : .………………………………….10.141.235 locuitori.

Resursele energetice constau în:

energie electrică:…………………………….73.785 mii kWh

din care pentru uz casnic.…………………5.353 mii kWh (7,9%);

energie termică:……………………………..168.331 mii Gcal

din care pentru uz casnic…………………26.195 mii Gcal (16,2%);

extracție de cărbune:……………………….72.238 mii tone

din care pentru uz casnic.…………………2.262,2 mii tone (3,13%);

lemn de foc:………………………………….3.918 mii tone

din care pentru uz casnic…………………2.097,6 mii tone (52,5%);

gaz metan distribuit la populație:……2.713.188 mii m³;

G.P.L. distribuit la populație

până în prezent (maxim):…………………250.000 t/an.

Energia consumată pentru uz casnic se repartizează în:

-energie pentru încălzit;

-energie pentru pregătirea apei menajere;

-energie pentru pregătirea hranei.

Energia pentru încălzit se realizează astfel:

la orașe:

prin termoficare zonală, deservite de centrale pe cărbune sau gaz metan;

prin termoficare zonală, folosind agentul termic recuperat din industria chimică și metalurgică;

gaz metan folosit la sobe individuale;

cărbune folosit la sobe individuale;

lemne folosite la sobe individuale.

Nu se folosește G.P.L. la încălzire datorită lipsei unei infrastructuri corespunzătoare.

la sate:

lemne folosite la sobe individuale;

gaz metan folosit la sobe individuale–numai în zonele unde sunt zăcăminte de gaz metan (10÷15 % din suprafața țării).

Energia necesară pentru pregătirea apei menajere se realizează:

la orașe:

prin termoficări zonale, deservite de centrale pe cărbune sau gaz metan;

prin termoficări zonale, folosind agentul termic recuperat din industria chimică și metalurgică;

gaz metan folosit la aparate de încălzit individuale;

cărbune folosit la instalații de încălzit individuale;

lemne folosite la sobe individuale;

G.P.L. folosit la instalații individuale (boilere și sobe – instalații de gătit) distribuit în butelii de 12,5 kg.

la sate:

lemne folosite la sobe individuale;

gaz metan folosit la sobe individuale – numai în zonele unde sunt zăcăminte de gaz metan (10÷15 % din suprafața țării);

G.P.L. folosit la sobe și instalații individuale de gătit, distribuit în butelii de 12,5 kg și butelii turist.

Energia necesară pentru pregătirea hranei se realizează:

la orașe:

gaz metan;

G.P.L. distribuit în butelii de 12,5 kg și butelii turist.

la sate:

gaz metan (pentru 10÷15 % din suprafața țării);

G.P.L. distribuit în butelii de 12,5 kg și butelii turist.

2.1.2. Potențialul pieței pentru G.P.L.

Până în anul 1989 în țară au fost construite 8 stații de îmbuteliat G.P.L., în butelii de 12,5 kg, cu o capacitate totală de 1.132,94 t/zi, respectiv 266.241 t/an. Amplasamentele acestor stații pe teritoriul țării sunt prezentate în Anexa 1, iar prezentarea capacităților fiecărei stații este arătată în Anexa 2.

După anul 1989,au fost construite 3 stații de îmbuteliat, în butelii de 12,5 kg, cu o capacitate totală de 35.250 t/an. În Anexele 1 și 2 sunt redate pozițiile și respectiv capacitățile acestor stații.

Până în anul 1989 politica statului era de a folosi G.P.L.-ul la prelucrare în industria petrochimică, chiar dacă costurile nu justificau acest raționament. Pentru a ține în mâna consumul de G.P.L., nu se vindeau pe piață butelii. În acest fel capacitatea de consum era dirijată de numărul de butelii aflat în circuit și de capacitatea stațiilor de îmbuteliat. La începutul anului 1991 se aflau în circuit 3.800.000 de butelii, din care stocul de manipulare era de 600.000 de butelii. În prezent numărul de butelii aflate în țară este de 7.000.000 . Buteliile noi apărute în circulație se află la familii noi întemeiate sau la familii care posedă 2-3 butelii.

Din analiza Anexei 1 se observă repartiția neuniformă a stațiilor de îmbuteliat. Distribuția buteliilor se face în mai multe etape:

buteliile sunt încărcate în camioane sau vagoane C.F. și trimise la depozitele PECO S.A. județene (întreprinderea de stat care deținea monopolul până în 1989); aici sunt descărcate și puse în depozit;

din depozitele județene sunt încărcate în camioane și aduse la centrele de vânzare fixe sau volante.

Circulația buteliilor goale este în sens invers buteliilor pline, folosindu-se același transport care a adus buteliile pline.

Un astfel de circuit al buteliilor se bazează pe zestrea de butelii pe care o are fiecare depozit PECO județean. O stație de îmbuteliat deservește 3÷7 județe. Ritmicitatea de aprovizionare cu butelii pline sau goale este îngreunată de starea proastă a drumurilor, intemperii și starea mijloacelor de transport.

Necesarul de G.P.L. de 4.077.328 t/an a fost determinat după stabilirea consumului specific (pentru hrană, apă caldă și încălzire) și al populației care nu beneficiază de termoficări și gaz metan (vezi Anexele 3 și 4 ).

Date generale privind consumul de G.P.L. îmbuteliat, pentru România:

potențialul de consum G.P.L. ……………4.077.328 t / an;

capacități de îmbuteliere și

distribuție existente………………………301.491 t / an;

piața disponibilă …………………………3.775.837 t / an;

nu este folosit G.P.L. la încălzit, în mica industrie și turism;

stațiile sunt amplasate neuniform pe suprafața țării;

distribuția buteliilor este greoaie;

consumul actual este limitat de:

capacitatea de îmbuteliere;

organizarea desfacerii;

domeniul limitat în care este folosit G.P.L.

STADİUL DE ELABORARE – ANALİZA PİEȚEİ ÎN ZONELE CE URMEAZĂ A Fİ DESERVİTE DE AMPLASAMENTELE S.C.“PETROL COMPANY İMPEX” S.R.L. BUCUREȘTİ

S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. și-a fixat ca primă etapă construcția unei stații de îmbuteliat pentru 600 de butelii/oră la Galați și o stație de îmbuteliat pentru 330 de butelii/oră la Slobozia. La întocmirea proiectului s-au prevăzut spații pentru etapa a II-a de investiții, etapă în care se va construi un depozit de G.P.L. de 400 m³ și dotările necesare distribuției la consumatorii dotați cu rezervoare individuale cu capacități cuprinse între 500 și 5.000 litrii.

Stația de distribuit G.P.L. de la Galați

Acest amplasament este unic în țară. Galați, capitală de județ cu 341.647 de locuitori, se găsește la 17 km de altă capitală de județ, Brăila, cu 234.648 de locuitori. Este zona clasată prima după București din punct de vedere al aglomerării de populație. S.C.“Petrol Company İmpex“ S.R.L. își propune să deservească o zonă pe o rază de maxim 80 km. În acest fel acoperă județele Galați, Brăila și parțial județele Vrancea și Tulcea.

Tabel . 2.1. – Distanțele de la capitalele de județ la stațiile de îmbuteliat existente și stația de distribuit G.P.L. de la Galați ( km ) :

(*): se observă că stația de la Onești poate deservi tot atât de bine ca stația de la Galați, județul Vrancea, dar stația de la Onești este mai mică și ea a fost construită pentru a deservi zona din imediata apropiere a orașului Onești unde locuiesc toți muncitorii de la Rafo Onești S.A.

Tabel 2.2. – Prezentarea zonei din punct de vedere demografic și menționarea potențialilor consumatori de G.P.L:

Tabel 2.3. – Prezentarea pieței ce urmează a fi deservită de stația G.P.L.– Galați:

Din analiza tabelului de mai sus se observă că până în prezent piața este aprovizionată cu aproximativ jumătate din cantitatea necesară pentru prepararea hranei.

2.2.2. Stația de distribuit G.P.L. de la Slobozia

Amplasamentul de la Slobozia, capitala județului İalomița, poate deservi județele İalomița și Călărași în cadrul unei raze de 80 km. Cele două județe sunt amplasate la câmpie în zona agricolă, cu păduri foarte puține. Sursele de energie sunt:

în mediul urban: lemne, cărbune, parțial gaz metan și G.P.L.;

în mediul rural: lemne, coceni și G.P.L.

Până în prezent județul İalomița este aprovizionat de stațiile de la Ploiești și București, iar județul Călărași este aprovizionat de stația de la București. Nivelul de aprovizionare nu a depășit 450 t/lună.

Tabel 2.4. – Distanțele de la capitalele de județ la stațiile de îmbuteliat existente și stația de distribuit G.P.L. de la Slobozia (km) :

Tabel 2.5. – Prezentarea zonei din punct de vedere demografic și menționarea potențialilor consumatori de G.P.L. :

Tabel 2.6. – Prezentarea pieței ce urmează a fi deservită de stația G.P.L. Slobozia :

Din analiza tabelului de mai sus se deduce că până în prezent piața este aprovizionată cu aproximativ jumătate din cantitatea necesară pentru prepararea hranei.

2.3. Puncte tari și puncte slabe

2.3.1. Avantaje competitive

Avantajele competitive ale S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. pe piața de distribuție a G.P.L. din țară constau în:

1. Faptul că societatea s-a fondat de aproximativ 2 ani, pornind de la:

experiența concretă a membrilor fondatori ai societății în distribuția de G.P.L. din România. Directorul General al Societății (care este și asociat principal) a condus în România în calitate de Director General Societatea de stat PECO – unic distribuitor de carburanți și G.P.L.

b) cunoașterea specificității pieței românești până în cele mai mici detalii. Acest lucru a permis să se aleagă amplasamentele din prezentul studiu pornind de la criterii esențiale ca:

lipsa unor centre de îmbuteliat și distribuție locale;

un potențial economic ridicat al zonelor respective, determinant de nivelul de dezvoltare economică și implicit un potențial ridicat al populației din punct de vedere al puterii de cumpărare;

lipsa unor perspective pe termen de 15 – 20 de ani de a se introduce gaze naturale în zonele respective;

sprijinul autorităților locale în implementarea investiției.

2. Faptul ca au fost întocmite analize de fezabilitate care au permis mobilizarea finanțării necesare realizării proiectelor.

Acest lucru a permis obținerea unor credite bancare interne și externe pentru prima fază a proiectului. Astfel din valoarea totală necesară realizării proiectului au fost asigurate:

Tabel 2.7. – Valoarea totală a proiectului

Finanțarea bancară s-a asigurat având la bază un credit acordat de Credit Bank – România către Petrol Company İmpex pe baza studiului de fezabilitate folosind gajul asupra mijloacelor fixe importate sau realizate în țară.

3. Faptul ca s-au obținut și fixat terenurile necesare, amplasamentele pentru cele doua proiecte.

Tabel 2.8. – Valoarea terenului pentru cele 2 amplasamente

Amplasarea teritorială s-a făcut cu sprijinul organelor locale.

Faptul că s-au asigurat lucrările de construcții montaj și aprovizionarea cu utilaje după cum urmează:

Tabel 2.9. – Aprovizionarea cu utilaje pentru lucrările de construcții montaj

*Utilaje NİNNELT

** Tabel 2.10 – Utilajele NİNNELT necesare lucrărilor de construcții montaj

Studiul detaliat pentru fiecare amplasament în parte, pe structura de utilaje este prezentat în subcapitolul 6.6 – “Calculul costului investiției”.

Amplasarea stațiilor în localitățile respective s-a ales având în vedere următoarele avantaje:

sunt amplasate în centre urbane cu mare densitate; stația de la Galați ca amplasare, reprezintă un optim pentru România, unde două orașe mari – Galați și Brăila – se găsesc la distanța de 17 km între ele;

prezintă avantaje din punctul de vedere al posibilităților de desfacere;

există toate facilitățile pentru asigurarea accesului la transportul feroviar si rutier;

nu există dificultăți în aprovizionarea cu utilități (apă, energie electrică) a stațiilor.

Factori critici de succes

Pentru implementarea și operarea proiectului în condiții de eficiență optime au fost identificați următorii factori critici de succes asupra cărora trebuie intervenit:

Din punct de vedere al costurilor investiției :

Asigurarea de utilaje pentru stațiile de îmbuteliere astfel:

linia de îmbuteliat semiautomată pentru Galați și Slobozia;

stația de pompe pentru pompare G.P.L. de la depozit la stația de îmbuteliat pentru Galați și Slobozia;

2 X 3 rezervoare de 200 m³ pentru depozitul de G.P.L. și transportul lor;

rezervor apă de stropire pentru Slobozia.

Valoarea estimată în $: 1.479.560 $.

Asigurarea de lucrări de construcții montaj:

s-a construit 60% din clădirea stației de îmbuteliat de la Slobozia;

achiziționarea elementelor de montaj depozit G.P.L., apă potabilă, apă incendiu și canal.

În valoare de: 367.373 $.

Alte cheltuieli :

– studii : 175.000 $

– proiect: 300.000 $

– personal: 100.000 $

În valoare totală de: 575.000 $ .

B. Din punct de vedere structural:

Asociații societății “Petrol Company İmpex” S.R.L. sunt de acord cu transformarea societății dintr-o societate cu răspundere limitată într-o societate anonimă cu includerea în societate a:

unui investitor în măsură să asigure participarea pentru o parte din acțiuni în capital la societate, precum și mobilizare de credite pentru acoperirea necesarului de capital . Așa cum s-a prezentat anterior, necesarul total de capital este de 3.773.870 $.

alți acționari locali cu experiență managerială și în măsură să impună operarea proiectelor la potențialul lor maxim.

Din punctul de vedere al programului:

Pentru a asigura protejarea zonelor alese de penetrarea altor investitori, se precizează că este deosebit de importantă viteza cu care se realizează investiția. Agresivitatea deosebită din acest punct de vedere poate menține departe de zonele respective alți potențiali investitori, mai ales că mai sunt încă suficiente “puncte albe” din acest punct de vedere pe teritoriul României. În prima parte a anului 2001 vor trebui definitivate toate problemele structurale și de finanțare a S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. care să permită implementarea efectivă a proiectelor până la sfârșitul anului 2001.

2.3.3. Principalii factori de risc

G.P.L.-ul necesar producției de îmbuteliat se cumpără de la rafinării

Majoritatea rafinăriilor din România aparțin statului și sunt organizate într-un holding care se numește SNP (Societatea Națională a Petrolului). Până în prezent G.P.L.-ul produs din activitatea de rafinare este acoperitor pentru cererea pieței. Statul stabilește prețul de vânzare al încărcăturii buteliei, care din motive de protecție socială, este mic. Astfel, o butelie adusă acasă costă între 6,3 ÷ 6,5 $ în România, iar în țările din Piața Comună costă 8,5 ÷ 15 $.

Având în vedere politica statului de privatizare, de liberalizare a prețurilor și bazată pe angajamentele României față de organismele europene și mondiale (ca de exemplu memorandumul cu Banca Mondială) se estimează că într-o perioadă de 1÷1,5 ani statul român va liberaliza prețurile de distribuție a buteliilor umplute cu G.P.L. Această perspectivă de liberalizare a stat și la baza deciziei SHELL de a intra în România ca investitor pentru proiecte similare în alte zone geografice.

Prezența mai multor competitori în aceeași zonă geografică

Acest factor de risc poate fi contracarat prin implementarea cât mai rapidă a proiectelor care îi vor menține pe alți investitori în afara acestor zone, mai ales în condițiile în care există zone neacoperite în România.

Sprijinul factorilor locali poate de asemenea contribui la “protejarea” zonelor – obiect al studiului.

Motive pentru care clienții cumpără produsele stațiilor de distribuit gaz petrolier lichefiat G.P.L. din Slobozia și Galați și părerile câtorva consumatori despre aceste produse

Spre a determina motivele pentru care clienții cumpără gaz petrolier lichefiat am realizat un chestionar, care a fost completat de câțiva clienți.

CHESTİONAR

Acest chestionar este destinat unui studiu privind distribuitorii și utilizatorii de butelii G.P.L. (aragaz). Răspunsurile dumneavoastră pot contribui la îmbunătățirea aprovizionării populației cu G.P.L.. Vă rugăm să completați spațiile libere și sa bifați în pătrățelul corespunzător răspunsului dumneavoastră.

Câți membrii are familia dumneavoastră (persoane care locuiesc sub un acoperiș)?

…..…………………………………………………………………………………………………

Care este ocupația membrilor familiei dumneavoastră (completați numărul celor care se încadrează la una din următoarele categorii)?

Salariat(ă)………….. Casnică……..….. Patron(întreprinzător)…..…….. Pensionar(ă)…..……………………

Alte ocupații care aduc un venit……… Șomer(fără serviciu)…………… Elev(student)……..…..………….

Folosiți butelii G.P.L. (aragaz)?

DA NU

Câte butelii aveți în casă? …………………………..………………………………………………………………………………………………

Pentru ce folosiți G.P.L.?

Prepararea hranei Apă menajeră

Încălzit Altele

Cât timp vă ajunge conținutul unei butelii de G.P.L.?

Peste 3 luni Trei luni Două luni O lună și jumătate

O lună Mai puțin de o lună Un alt interval

Ce distribuitori de butelii G.P.L. preferați?

BUTAN GAZ PETROMİDİA SHELL

PETROL COMPANY İMPEX NİCİ UNUL İN MOD DEOSEBİT

La ce mod de livrare a buteliilor de G.P.L. recurgeți cel mai des?

Livrare la domiciliu Livrare la puncte fixe Livrare la puncte volante

Ce criterii stau la baza alegerii de către dumneavoastră a unui distribuitor ( de ce folosiți un anumit tip de butelie G.P.L. )?

Cantitatea de G.P.L. este mai mare (butelia ține mai mult)

Calitatea G.P.L.-ului este mai bună(arde bine, nu afumă)

Odorizarea gazului este corespunzătoare (miroase dacă uiți aragazul deschis)

Calitatea recipientului este mai bună (este bine etanșată)

Prețul este mai mic

Livrarea la domiciliu este satisfăcătoare (se respectă data și ora livrării)

Centrul de distribuire a buteliilor se află mai aproape de domiciliu

Am citit în ziare / am auzit la radio / televizor

Alte criterii ……………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Rezultatul sondajului

La sondaj au răspuns 84 de subiecți, utilizatori de butelii G.P.L. La alcătuirea eșantionului celor intervievați s-au încercat să se respecte criteriile de reprezentativitate în ceea ce privește numărul membrilor unei familii (gospodării) statutul ocupațional al lor și câștigurile acesteia.

Structura familiilor din care provin persoanele chestionate, după număr de persoane și statutul ocupațional al membrilor unei gospodării este următoarea:

Tabel 2.11. – Structura familiilor din care provin familiile chestionate

Un număr de 48 de subiecți chestionați au afirmat că posedă două butelii, restul având câte o butelie . Preferințele celor anchetați către unul dintre distribuitori sunt următoarele :

Tabel 2.12. – Preferințele persoanelor anchetate pentru distribuitorii de G.P.L.

Scopul sondajului a fost determinarea motivației cumpărătorului la alegerea unui distribuitor G.P.L. La întrebarea referitoare la această motivație am primit următoarele răspunsuri:

Tabel 2.13. – Criteriile care stau la baza alegerii unui distribuitor

De menționat este faptul că majoritatea subiecților au avut două sau mai multe opțiuni, fără o ierarhizare a acestora. Majoritatea celor chestionați, consideră factorul calitativ determinant în alegerea produsului (43% calitatea G.P.L.-ului și 32%calitatea recipientului în care este livrat produsul).

Este curios faptul că un procent destul de mare dintre subiecți consideră că unele firme care îmbuteliază G.P.L. “ încarcă buteliile mai bine “. Această percepție se bazează fie pe aprecieri subiective eronate, fie pe experiențe anterioare legate de deficiențe ale dispozitivelor de cântărire sau de umplere a buteliilor. Volumul recipienților este standardizat, deci în principiu cantitatea de G.P.L. îmbuteliată nu poate depăși un anumit nivel.

Este remarcabil faptul că un procent destul de mare din cei anchetați 76% nu consideră criteriul prețului esențial. İmpactul publicității asupra subiecților este aproape neglijabil . Concluziile anchetei sunt următoarele:

Calitatea G.P.L.-ului și a recipienților în care este livrat este principalul factor care influențează alegerea unui distribuitor de G.P.L.

Pensionarii și persoanele cu venituri mai modeste preferă produsele mai ieftine, pe care le achiziționează de la punctele fixe și volante de livrare.

Este necesar un control riguros al calității îmbuteliate în fiecare recipient.

Este necesară o campanie publicitară viguroasă de promovare a produselor.

CAPİTOLUL 3: FEZABİLİTATEA DE MARKETİNG

3.1. Mărimea și tendințele pieței produselor

3.1.1. Caracteristicile produsului gaz petrolier lichefiat

3.1.2. Volumul vânzărilor trecute și prezente

3.2. Determinarea cotei de piață pentu produsele respective

Evaluarea concurenței

Poziția strategică a S.C. ” PETROL COMPANY İMPEX ” S.R.L. BUCUREȘTİ

3.1. Mărimea și tendințele pieței produsului

Încă din 1990 mai multe firme străine au analizat piața de G.P.L. din România și instalațiile existente. După mai multe discuții si tatonări în special de-a lungul anilor 1998-2000 s-au semnat următoarele contracte:

Firma SHELL a semnat un contract de joint-venture, prin care participă la modernizarea stațiilor de îmbuteliere de la Timișoara, Ploiești,Constanța.Ca obiectiv al modernizării este să mărească capacitatea de îmbuteliere cu minim 50 %.

Firma BUTAN GAZ S.P.A. din İtalia a semnat un contract de joint-venture prin care se angaja să participe la modernizarea stației de îmbuteliat de la București, având ca obiect principal mărirea capacității stației cu minim 50 %.

Se apreciază că soluția pentru mărirea capacității stațiilor existente va conduce la o mai mare îngreunare a distribuției, în condițiile de drumuri proaste și intemperii. Stația de la Ploiești va intersecta zona de influență a stației de la București, forțându-le pe amândouă să distribuie butelii la distanțe tot mai mari. Va mai rămâne în continuare neacoperită zona de răsărit, nord și centrală a țării.

3.1.1. Caracteristicile produsului gaz petrolier lichefiat(3)

Gazul petrolier lichefiat se obține în procesul de stabilizare a gazolinei și prin prelucrarea primară sau distructivă a țițeiului și a derivatelor sale, cu prelucrări ulterioare.

Gazul petrolier lichefiat se utilizează drept combustibil pentru uz neindustrial și industrial.

Tabel 3.1. – Condiții tehnice de calitate ale produsului gaz petrolier lichefiat ³

Note: 1 Produs odorizat cu etil mercaptan pentru a permite detectarea eventualelor pierderi de gaze.

3.1.2. Volumul vânzărilor trecute și prezente

Gazul petrolier lichefiat (G.P.L.) a urmat în ultimul an dinamica susținută a prețurilor la țiței. Astfel, a debutat în primele două luni cu creșteri de preț, creșteri induse de ascensiunea prețurilor la țiței și susținute de vremea rece, transportul neputându-se fi făcut la timp. Începând cu martie, prețurile își încep declinul, în aprilie atingând nivelul minim din acest an, respectiv de 210 $/tonă la butan și 271,5 $/tonă la propan. Din mai însă, prețurile încep să se redreseze pe fondul majorării cotațiilor internaționale de țiței. .În timpul sezonului estival, nivelele s-au menținut ușor în ascensiune, butanul fiind susținut de prețul ridicat al benzinei, în vreme ce propanul a fost stimulat de nivelul scăzut al stocurilor și ulterior de majoritatea semnificativă a prețului la motorină. În ultimele luni ale anului, prețurile au intrat într-o ascensiune tipic sezonieră.

În prezent, respectiv în ultimele luni, prețurile au fost relativ stabile. Piața s-a menținut în general stabilă, iar cererea este apatică. Prețurile ridicate afectează posibilitățile de refacere a marjelor de profit, în condițiile în care prelucrătorii au avut la rândul lor, dificultăți în a trece asupra consumatorilor, eventualele creșteri de prețuri. Producătorii majori din Europa și-au redus temporar capacitățile pe fondul unei situații de supraofertă.

Unele fluctuații ale prețurilor se datorează în mare parte nivelelor extrem de mici ale stocurilor, ca urmare a implementării de către rafinori a sistemului ” just in time “, pentru a limita costurile de producție. De asemenea, reducerile de producție operate în 1999 din cauza marjelor de profit scăzute au condus la prețuri foarte ridicate.

3.2. Determinarea cotei de piață pentru produsele respective

Producția a înregistrat nivele din ce în ce mai mici datorită nefuncționării la capacitatea rafinăriilor românești, în principal datorată diminuării drastice a importurilor de țiței din cauza lipsei de finanțare, blocajului financiar și creșterii dramatice a prețului țițeiului. Rafinăriile S.N.P. Petrom au reușit sa-și asigure materia primă (atât din import cât și din extracția internă); Lukoil are ca principal acționar o companie care deține terenuri petrolifere putându-și asigura materia primă necesară. Petromidia a reușit să cumpere țiței doar pentru o treime din capacitatea de prelucrare. Rafo Onești și-a oprit producția în anul 2000. İmporturile de produse petroliere au fost total nesemnificative în comparație cu cele înregistrate în anii trecuți. Rețelele mari de distribuție carburanți (SHELL, MOL, AGİP, OMV) au comercializat în principal produse obținute în România. Scăderile cererii de gaz petrolier lichefiat din ultima perioadă s-au datorat în principal degradării cadrului economic național.

Consumul intern estimativ precum și cotele de piață al S.C. “Petrol Company İmpex“ S.R.L. sunt ilustrate în tabelul următor:

Tabel 3.2. – Consumul și livrările de produse petroliere pe 1999 și 2000

3.3. Evaluarea concurenței

Pentru perioada actuală situația efectivă și previzibilă a concurenței este următoarea:

Tabel 3.3 – Ponderea pe piață a firmelor concurente

Față de cotele de piață obținute de principalii competitori, rămâne un deficit de ofertă, acoperit pe baza aprovizionării “loco furnizor” sau “loco beneficiar” din alte județe.

S.C. “Petrol Company İmpex” deține aceeași pondere pe piața de G.P.L. ca și firma Shell ceea ce înseamnă, aceasta din urmă este principala concurentă ce va trebui întrecută. S.C. “Petrol Company İmpex” a pătruns pe piață și a ajuns într-o poziție datorită calității G.P.L – ului și a recipientelor.

Apariția investitorilor străini în România (Shell, Butan Gaz, Agip) impune grăbirea investițiilor pentru realizarea stațiilor de la Slobozia și Galați și realizarea lor în termenele preconizate, ceea ce ar descuraja alte firme de a se amplasa în orașele alese.

Prețul practicat de S.C. “Petrol Company İmpex” la umplerea unei butelii este de 165.000 lei (6,3$) comparativ cu Butan Gaz care vinde buteliile cu 173.000 lei (6,7$).

3.4. Poziția strategică a S.C. “ Petrol Company İmpex ” S.R.L. București

Sectorul de activitate este caracterizat în România, mai ales în ultimii ani printr-o evoluție crescătoare care nu a urmărit evoluția generală a Produsului İntern Brut. Potențialul evoluției sectorului este previzibil, gama produselor fiind destul de largă și chiar în creștere. Deși, în general, nivelul atins de majoritatea produselor este caracteristic zonei de maturitate, necesitatea în permanență a lor făcând ca acest domeniu sa fie departe de zona de declin. Gradul de complexitate tehnologică al sectorului este caracterizat de un nivel mediu și nu există discrepanțe majore între firmele de profil.

În România factorii care pot conferi succes în sectorul analizat țin mai ales de funcția comercială a societății și vizează în primul rând prețul produselor apoi calitatea acestora.

Luând în considerație toți acești factori, poziția concurențială a S.C. ” Petrol Company İmpex “ S.R.L. poate fi caracterizată ca FAVORABİLĂ.

Strategia de marketing a societății raportată la dinamica pieței este îndreptată spre menținerea poziției actuale pe piața internă.

În raport cu structura pieței, S.C. “ Petrol Company İmpex “ S.R.L. aplică o linie strategică nediferențiată față de diferite categorii de clienți.

În ceea ce privește concurența, strategia de marketing a societății este ofensivă pe piața internă și de urmărire pe cea externă.

S.C. “ Petrol Company İmpex “ S.R.L. vizează obținerea avantajului concurențial printr-o strategie de dominație prin cost, combinată cu o concentrare către realizarea produselor cu o rentabilitate ridicată. Aceste principii strategice s-au materializat într-o serie de măsuri concrete care au avut ca rezultat creșterea producției:

supravegherea atentă a costurilor astfel încât produsele societății să fie oferite la prețuri competitive;

asimilarea în producție de produse noi;

modificare nomenclatorului de produse oferite;

CAPİTOLUL 4: Fezabilitatea tehnică

4.1. Fluxul tehnologic

4.1.1. Fazele tehnologice de circuit pentru G.P.L.

4.1.2. Fazele tehnologice de circuit a buteliilor

Cantitățile de materiale necesare și furnizorii

4.3. Echipamentele necesare

4.4. Capacitatea de producție.

4.1. Fluxul tehnologic

Fazele tehnologice de circuit pentru G.P.L.

Transportul G.P.L. de la rafinărie la stația de îmbuteliere aragaz se efectuează cu vagoane cisternă C.F. care sunt aduse, pe linia de legătură, până la rampa de descărcare unde există posibilitatea să se descarce simultan 3 vagoane.

Cu ajutorul pompelor de descărcare aragaz acționate electric, G.P.L.-ul se descarcă din cisterne în vasele depozit. Pentru descărcarea completă a cisternelor se utilizează și compresorul cu piston pentru vaporii de G.P.L.

Din vasele depozit, cu ajutorul pompei centrifuge orizontale, G.P.L.-ul este preluat și transmis stației de îmbuteliere.

4.1.2. Fazele tehnologice de circuit a buteliilor

Buteliile goale sunt aduse la stația de îmbuteliere G.P.L. cu mijloacele de transport rutier (autovehicule amenajate special pentru transportul buteliilor cu G.P.L.) și descărcate pe rampa de butelii goale.

Descărcarea din autovehicule se face pe un conveior rotativ, unde un salariat specializat le examinează și înlătură de pe fluxul tehnologic buteliile defecte sau lovite care sunt dirijate către compartimentul de mentenanță, unde se înlocuiește robinetul, se șablează și vopsesc, se inscripționează, iar după poansonare și proba hidraulică se întoarce pe bandă.

Buteliile goale și apte pentru încărcat ajung în compartimentul de umplere cu G.P.L., unde un lucrător scoate capacul mare, altul le dirijează pe cântarul de pe carrousel, iar următorul lucrător le pune jugul și desface robinetul. Încărcarea se oprește automat când în butelii se găsește cantitatea prescrisă. În acel moment robinetul de umplere este închis, butelia scoasă de pe carrousel, iar prin sondaj se cântăresc buteliile încărcate.

Se verifică etanșeitatea scaunului cu apă și săpun, iar la cele corespunzătoare se montează căpăcelul.

Se desface robinetul buteliei.

Urmează o nouă verificare a etanșeității tijei robinetului prin scufundare în baia cu apă, cele necorespunzătoare fiind scoase din flux.

Se strânge robinetul buteliei.

Se montează capacul mare de protecție a robinetului.

Toate operațiile de strângere și desfacere se realizează cu dispozitive pneumatice. Scăpările de G.P.L. din cadrul procesului de îmbuteliere vor fi diluate prin introducerea cu ajutorul unei instalații de ventilație a unui debit corespunzător de aer proaspăt. Prin sistemul de ventilare se vor asigura un număr de 10 schimburi/oră, suficient pentru a realiza o concentrație inferioară celei maxim admisibile și a menține un amestec aer-vapori de G.P.L. sub limita de explozie prevăzută în “Îndreptarul de zonare a mediilor cu pericol de explozie” (limita inferioară 1,5%, iar limita superioară 8,5%). Aerul evacuat din încăpere va fi condus la un alt coș de dispersie, propriu sistemului de ventilare.

4.2. Cantitățile de materiale necesare și furnizorii

Aprovizionarea – Gazul petrolier lichefiat este preluat de la S.C. “RAFO” S.A. Onești, care și-a asumat obligația (prin Contractul nr. 1773/25.04.2000) de a asigura cu prioritate desfacerea aragazului către S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L.

În funcție de dezvoltarea ulterioară a afacerii, societatea se va orienta, evident și spre alte surse de aprovizionare, neexistând un contract de exclusivitate în aprovizionarea dintre cele două societăți.

Transportul aragazului de la furnizor se face pe calea ferată, în vagoane-cisternă speciale (de 90m³). La destinație vor exista toate echipamentele și instalațiile necesare descărcării, în condiții de securitate a G.P.L.

Depozitarea G.P.L.-ului la destinație urmează să se facă în depozite, respectiv vase cilindrice orizontale cu o capacitate de 200m³, cu accesoriile necesare.

Desfacerea produsului finit – butelii cu G.P.L.- urmează să se facă în 3 variante:

la stație;

la centre specializate în desfacerea acestor produse;

frańco beneficiar (persoane fizice);

Pentru livrarea buteliilor către centrele specializate și/sau frańco beneficiar va fi necesar să se asigure transportul acestora, S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. având posibilitatea fie să închirieze un parc auto dimensionat conform cererii, fie să-și constituie propriul parc, fie să negocieze asigurarea transportului de către beneficiar.

4.3. Echipamente necesare

Echipamentele necesare realizării producției sunt reprezentate în tabelul următor:

Tabel 4.1. – Echipamente necesare realizării producției

4.4. Capacitatea de producție

Amplasamentul de la Slobozia:

capacitatea de îmbuteliere = 330 butelii/oră.

pentru două schimburi: 330 X 14ore = 4.260 butelii/zi – 2 schimburi.

capacitatea lunară: 4260 X 21 = 97.020 butelii/lună – 2 schimburi.

se aproximează că stația lucrează la 85% din capacitate, deci capacitatea lunară este de 82.467 butelii/lună – 2 schimburi.

independența creată de mărimea depozitului, la capacitatea de 100% a stației:

4.620 butelii X 12,5 = 57.750 kg G.P.L.

( 3 X 200m³ X 520kg/m³ ) / 57.750kg/zi = 5,4 zile

Amplasamentul de la Galați:

capacitatea de îmbuteliere = 600 butelii/oră.

pentru două schimburi: 600 X 14 ore = 8.400 butelii/zi – 2 schimburi

capacitate lunară: 8.400 X 21 = 176.400 butelii/lună – 2 schimburi

se aproximează că stația lucrează la 85% din capacitate (capacitatea lunară este de 149.940 butelii/lună – 2 schimburi).

independența creată de mărimea depozitului, când stația lucrează la capacitatea de 100%:

8.400 X 12,5 = 105.000 kg G.P.L./zi

(3 X 200m³ X 520kg/m³) / 105.000 kg/zi = 3zile.

CAPİTOLUL 5: FEZABİLİTATEA FACTORULUİ UMAN

Recrutarea și selectarea personalului

Prezentarea personalului și instruirea

Contractele de muncă

Conflicte și accidente de muncă

Tehnici manageriale

5.1. Recrutarea și selecția personalului

Operațiunile de recrutare și selectare a personalului nu au pus probleme deosebite firmei, date fiind dimensiunea activității și disponibilizările de personal muncitor din marea industrie. Selecția s-a efectuat pe bază de concurs, incluzând un test psihologic și un test de aptitudini. În urma selecției inițiale, personalul a fost supus unei perioade de probă timp de o lună. Angajarea definitivă are la bază contractul de muncă pe perioadă nedeterminată. Atât muncitorii direct productivi, cât și cei din activitățile de deservire și auxiliare au beneficiat de formare organizate de către firmă, ceea ce denotă o bună orientare a personalului angajat.

Personalul angajat este bine structurat și corespunde necesității de creștere a producției. Este instruit, dispune de experiență în domeniul în care este implicată societatea și dovedește loialitate față de aceasta. Personalul are un potențial ridicat de formare, eficientizare a activității și susține obiectivele firmei. Relațiile managerilor cu personalul de execuție și lucrătorii direct productivi sunt corecte și colegiale. Nu există cauze (cel puțin deocamdată) pentru situații conflictuale care să perturbe activitatea productivă.

5.2. Prezentarea personalului și instruirea

Prezentarea personalului încearcă să caracterizeze unele aspecte privind potențialul uman existent la cele două stații de distribuit G.P.L. din Slobozia și Galați ale S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L.

structura personalului;

sistemele de angajare;

promovarea;

testarea și instruirea personalului;

nivelul salarizării și motivația personalului;

siguranța locului de munca;

relațiile cu sindicatul, conflictele de muncă, politica socială, condițiile de muncă;

Personalul necesar desfășurării activității, în două schimburi, pe fiecare stație, se prezintă astfel:

Tabel 5.1. – Personalul necesar desfășurării activității în cadrul celor 2 stații

Structura personalului pe grupe de studii și vârstă este următoarea:

a) pentru Slobozia b) pentru Galați

Tabel 5.2. – Structura personalului pe grupe Tabel 5.3. – Structura personalului pe grupe

de studii și vârstă pentru stația din Slobozia de studii și vârstă pentru stația din Galați

Structura de vârstă este bună, existând un echilibru între numărul celor sub 30 de ani (tineri) și cei peste 45 de ani (cei cu experiență). Ponderea cea mai mare există însă la nivelul vârstei de 41 de ani. Din punct de vedere al studiilor și nivelului de calificare personalul are o structură favorabilă desfășurării unei activități de calitate, chiar dacă specificul activității de îmbuteliat G.P.L. presupune o gamă largă de operații auxiliare producției, ponderea personalului de deservire este incomparabil mai mare decât în firmele tradiționale similare.

Personalul implicat în activitățile economice, comerciale, calitate și cercetare – dezvoltare deține un procent de 28,36% insuficient dacă se are în vedere o strategie agresivă de cucerire a pieței. De-a lungul timpului a existat preocuparea pentru diminuarea numărului de personal ca fiind o condiție de bază în mărirea productivității muncii, însă reducerea numărului nu a avut la bază trimiterea în șomaj ci s-a făcut pe calea normală și naturală prin lichidări la: inițiativa persoanei, pensionări, desfacerea contractului de muncă ca urmare a unor abateri ce impun luarea acestei măsuri. Sistemele de angajare, promovare și instruire prevăd în special angajarea la cerere, dar și prin recrutarea din diverse forme de învățământ. Asimilarea și integrarea noilor angajați se fac prin definirea clară a atribuțiilor și creativității profesionale. Se are în vedere pentru noii angajați, care sunt în cea mai mare parte tineri, insuflarea încrederii în unitatea economică și crearea unui sistem de siguranță, fapt ce contribuie la stabilizarea forței de muncă.

În S.C. “ Petrol Company İmpex “ S.R.L. București s-a abordat o strategie realistă privind pregătirea profesională a personalului, astfel încât specialistul pregătit în etapa actuală, să aibă garanția locului de muncă. În ultima perioadă, perfecționarea pregătirii profesionale a personalului s-a realizat atât la nivelul muncitorilor, cât și la nivelul personalului cu studii medii și superioare, îmbrăcând următoarele forme:

A. Cursuri organizate și desfășurate în cadrul S.C. “ Petrol Company İmpex “ S.R.L.

B. Cursuri organizate de unități specializate și desfășurate în afara societății

Cursurile organizate și desfășurate în unitate sunt:

1. Pentru muncitori:

Cursuri de calificare.

Cursuri de atestare a calificării.

Cursuri de reconversie profesională.

2. Pentru cadrele cu pregătire superioară:

cursuri de perfecționare:

inițiere în management;

curs calitate;

cursuri de autorizare;

3. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea instruirii practice în producție a unui număr de elevi/an, elevi ai liceelor de specialitate.

4. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea instruirii practice în producție a unui număr de studenți de la Facultățile de Chimie și İnginerie Chimică.

B. Cursuri organizate de unitățile specializate:

1. Cursuri de specializare.

2. Cursuri de perfecționare.

3. Cursuri postuniversitare.

4. Simpozioane, seminarii.

5. Cursuri de management pentru cadrele de conducere.

Sistemul de salarizare a avut în vedere cultivarea unei motivații reale a muncii, prevăzân-du-se grile cu nivele de salarizare diferențiate în funcție de calificare, nivelul studiilor și complexitatea lucrărilor. Salariul mediu brut lunar în anul 2000 la S.C. “ Petrol Company İmpex “ S.R.L. a fost de 1.400.000 lei(peste media pe industrie) existând motivația unei munci performante. Pe lângă salariul de bază angajații beneficiază de sporurile și adaosurile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă de cca. 48%.

Relația societății cu sindicatele poate fi considerată bună. Cu toate acestea au fost și situații când s-au inițiat conflicte de muncă generate în mare parte de probleme ce nu vizau în mod direct administrația, acestea fiind probleme ridicate la nivel de confederații naționale la care sindicatul este afiliat, probleme ce aparțineau în mare parte de implicarea guvernului. Conflictele generate s-au desfășurat fără încetarea lucrului acestea având caracter de avertisment și care în urma concilierilor au fost încheiate cu înțelegerea părților.

Loialitatea personalului muncitor față de firmă, înțelegerea pentru eventualele dificultăți temporare ale conducerii și dorința de stabilizare sau permanentizare într-un unic loc de muncă după un anumit nivel de vechime, constituie un factor cheie pentru reușita aplicării deciziilor tehnice ca și a politicilor financiare de austeritate.

Activitatea desfășurată în zilele de sâmbătă și duminică este remunerată dublu față de cea a unei zile normale de lucru, la fel ca și orele suplimentare din zilele de lucru. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, de Paști s-au acordat gratificații și prime direct proporționale cu timpul efectiv lucrat.

5.3. Contractele de muncă

Contractele de muncă sunt reprezentate de contractul colectiv de muncă și contractele individuale de muncă.

Contractul colectiv de muncă pentru perioada 1999 – 2000 încheiat între patronatul societății și sindicate a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială (DMPS) cu nr. 20/09.03.2000. Contractul a fost încheiat pe termen de 1 an de la data înregistrării și prevede drepturile și obligațiile salariaților cu privire la:

încheierea, executarea, suspendarea și terminarea contractului individual de muncă;

condițiile de muncă și de protecție a muncii;

salariile și alte drepturi salariale;

timpul de lucru și timpul de odihnă;

unele măsuri de protecție socială și alte facilități pentru salariați;

pregătirea profesională;

drepturile sindicatului ca organizație care reprezintă salariații;

obligațiile salariaților;

drepturile patronatului.

Contractele individuale de muncă se încheie pe un formular tip și sunt, de regulă, pe durată nedeterminată.

5.4. Conflicte și accidente de muncă

La S.C. “ Petrol Company İmpex “ S.R.L. nu au avut loc conflicte colective sau individuale de muncă.

În anul 1999 s-au înregistrat 2 accidente de muncă, iar în anul 2000 un singur accident, toate soldate cu incapacitate temporară de muncă. Ultimul control al İnspectoratului de Stat Teritorial pentru protecția muncii la societate a avut loc la 27.11.1999 și a constat în verificări ale activității de protecția muncii din societate.

5.5. Tehnici manageriale

S.C. “ Petrol Company İmpex “ S.R.L. București prin Directorul General și echipa managerială și-a stabilit direcțiile strategice, în vederea atingerii obiectivelor firmei prin politica calității cum sunt:

creearea unui sistem propriu al calității prin aplicarea prevederilor standardelor europene ISO 9001;

satisfacerea promptă a cerințelor și așteptărilor tuturor clienților interni cu produse de calitate, conform normativelor în vigoare;

creearea unui climat de competiție pentru realizarea de performanțe profesionale ale salariaților, concretizate în mărirea performanțelor societății;

ținerea sub control a factorilor de poluare și adoptarea specificațiilor de produs la cerințele instituțiilor de protecție a mediului.

Relațiile interumane sunt cele de colaborare în interesul fiecărui sector de activitate.

Un aspect pozitiv caracterizând atât managementul adoptat cât și calitatea echipei este îmbinarea preocupărilor pentru performanță economică cu cele privind nevoile individuale ale oamenilor.

Dintre tehnicile manageriale utilizate se remarcă programarea liniară, cercetarea operațională și în funcție de situație, unele tehnici de stimulare a creativității (brainstorming).

Analiza organigramei societății arată existența unor forme de organizare pe funcțiuni de stat major (Staff and line), caracterizată prin existența a două tipuri de conducători: cadre de comandă, cărora le revine în exclusivitate dreptul de a decide pe linie ierarhică și cadre de stat major, care îndeplinesc funcția de informare a cadrelor de comandă.

Această formă de organizare prezintă următoarele avantaje:

pe scară ierarhică, fiecare nivel este subordonat unui singur nivel superior;

flexibilitate în gestionare pe termen scurt;

bună pregătire a deciziilor, de către personalul de specialitate din cadrul compartimentelor funcționale;

Dezavantajele acestei forme de organizare sunt următoarele:

labilitate organizatorică în practică;

posibilitatea apariției unor centre de decizie operațională;

posibilitatea apariției unor conflicte, ca urmare a manifestării simultane a unei decizii indirecte, operaționale, alături de cea directă;

Componentele formale ale structurii organizatorice prezintă următoarele caracteristici:

număr de componente : grupate pe trei tipuri de compartimente;

pentru realizarea activității de bază;

auxiliare;

funcționale;

număr de trepte ierarhice;

număr de persoane încadrate;

Societatea are un număr de 5 directori executivi:

Director Executiv Financiar;

Director Executiv Producție;

Director Executiv Aprovizionare;

Director Executiv Tehnic;

Director Executiv Marketing.

Se poate concluziona că societatea dispune de resursele umane necesare realizării programului de producție și obiectivelor sale strategice. Formele de stimulare a personalului creează o motivație satisfăcătoare și o ierarhizare corectă a valorilor. Disponibilizările s-au făcut exclusiv pe criterii de competență și disciplină, prevăzute în Contractul Colectiv de muncă. Au fost create noi locuri de muncă prin investiții și dezvoltarea de noi activități comerciale.

Sindicatele au un rol pozitiv în formularea strategiei. Personalul este conștient de preocuparea firmei pentru asigurarea protecției sociale, precum și de programele inițiate pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. Rezultatele obținute oferă garanții privind stabilitatea desfășurării activităților de producție. Sistemele de normare sunt actualizate și corespund condițiilor concrete ale societății comerciale.

Personalul implicat în activități economice, comerciale, calitate și cercetare – dezvoltare este insuficient dacă se are în vedere o strategie agresivă de cucerire a pieței.

Procesul managerial este de bună calitate, cu posibilități reale de perfecționare la nivelul celui utilizat de firme similare pe plan extern.

Structura organizațională este bună, iar metodele și tehnicile manageriale sunt corespunzătoare și adecvate strategiei firmei respectiv particularităților echipei manageriale.

Echipa managerială este capabilă să stabilească, prin reproiectări, strategia firmei și prin aplicarea ei, să determine evoluții pozitive.

CAPİTOLUL 6: FEZABİLİTATEA FİNANCİARĂ

6.1. Analiza pe baza bilanțului

6.1.1. Analiza pe baza bilanțului funcțional

6.1.2. Analiza pe baza bilanțului patrimonial

6.2. Analiza pe baza contului de “Profit și pierdere”

6.2.1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

6.2.2. Capacitatea de autofinanțare

6.3. Analiza prin “Metoda Ratio-urilor”

6.4. Tabloul de bord

6.5. İpoteze privind studiul de fezabilitate

6.6. Costul investiției

6.6.1. Calculul costului investiției pentru stația de îmbuteliat G.P.L. Slobozia

6.6.2. Calculul costului investiției pentru stația de îmbuteliat G.P.L. din Galați

6.7. Calculul producției obținute

6.8. Calculul cheltuielilor cu materiile prime

6.9. Calculul cheltuielilor pentru energie și apă

6.10. Calculul cheltuielilor salariale și sociale

6.11. Calculul cheluielilor cu amortizarea

6.12. Calculul cheltuielilor cu transportul

6.13. Calculul cheltuielilor cu recondiționările, reautorizările și pierderile tehnologice

6.14. Calculul venitului net actualizat

6.15. Calculul ratei interne de rentabilitate

Calculul pragului de rentabilitate

Termenul de recuperare al investiției

6.1. Analiza pe baza bilanțului

Datele utilizate în cadrul acestui capitol sunt datele existente în Balanțele de verificare încheiate la 31 decembrie 1999 și respectiv la 31 august 2000.

6.1.1. Analiza pe baza bilanțului funcțional

Societatea “Petrol Company İmpex” S.R.L. este analizată din punctul de vedere al bilanțului funcțional ca un portofoliu de resurse și utilizări, renunțându-se astfel la prezentarea << lichiditate >> a activului, respectiv << exigibilitate >> a pasivului. În urma retratării posturilor de activ și de pasiv și a regrupării acestora potrivit naturii și destinației se obține următoarea prezentare a bilanțului funcțional (vezi pagina următoare – tabelul 6.1.).

Tabel 6.1. – Bilanțul funcțional

Resursele durabile (capitaluri permanente) sunt fonduri proprii sau datorii financiare care permit asigurarea unei stabilități a finanțărilor.

Activele de exploatare și pasivele de exploatare sunt nevoi, respectiv resursele generate de ciclul de exploatare, în funcție de natura economică a întreprinderii.

Activele în afara exploatării și pasivele în afara exploatării sunt nevoi, respectiv resurse generate de activități nelegate de exploatare.

Utilizările și resursele de trezorerie corespund disponibilităților, respectiv creditelor de trezorerie.

Graficele de structură construite pe baza bilanțului funcțional se prezintă astfel:

Figura 6.1. – Structura activului Figura 6.2. – Structura pasivului

Se remarcă din graficele anexate creșterea nivelului activului fix și diminuarea celui al activului circulant. Acestea au fost susținute de creșterea corespunzătoare a resurselor, respectiv capitalurile permanente. Se observă că activul imobilizat este finanțat în întregime de capitalurile permanente situație apreciată favorabil din punct de vedere al echilibrului financiar.

Bilanțul funcțional scoate în evidență trei indicatori fundamentali:

fondul de rulment net global;

nevoia de fond de rulment;

trezoreria.

Fondul de rulment net global este partea din resursele stabile care finanțează utilizări legate de ciclul de exploatare. În același timp acesta reprezintă o marjă de securitate destinată să finanțeze o parte a activului circulant (în special stocurile).

F.R.N.G. = Capital permanent – Activ imobilizat

Nevoia de fond de rulment apare ca urmare a decalajului între fluxurile de fonduri reale și fluxurile financiare ale ciclului de exploatare. Pot apare fie nevoi de finanțare (stocuri, creanțe),fie resurse de finanțare (datorii pe termen scurt). Altfel spus N.F.R. este partea nevoilor de finanțare care nu este asigurată de resursele de finanțare.

N.F.R. = Activ circulant – Datorii pe termen scurt

Trezoreria are un rol primordial, toate operațiile întreprinderii concretizându-se în fluxuri de intrări sau ieșiri de trezorerie. Trezoreria ne permite stabilirea unui echilibru financiar între F.R.N.G. și N.F.R.:

Trezoreria = F.R.N.G. – N.F.R.

Pe parcursul celor doi ani de activitate analizați (1999 – 2000) societatea a avut următoarea situație:

Tabel 6.2. – İndicatorii bilanțului funcțional

-mii lei

Figura 6.3. – İndicatorii bilanțului funcțional

Exercițiul 1999

În anul 1999 constatăm că resursele rezultate din ciclul de exploatare se adaugă la un excedent al resurselor permanente (fond de rulment pozitiv) pentru a degaja un excedent al lichidității. Este important ca acest excedent de lichidități să fie analizat dacă nu cumva acoperă o sub–utilizare a capitalurilor.

Exercițiul 2000

În anul 2000 nivelul indicatorilor crește, se diminuează resursa de fond de rulment dar se observă aceeași politică financiară, lucru apreciat drept pozitiv.

6.1.2. Analiza pe baza bilanțului patrimonial

Concepția originară a bilanțului este concepția patrimonială. Bilanțul este un inventar al averii întreprinderii realizat în vederea măsurării valorii reale a patrimoniului.

Bilanțul patrimonial prezintă un interes deosebit pentru cel puțin două categorii de agenți economici:

Acționarii, care sunt proprietarii întreprinderii și care caută să cunoască valoarea patrimoniului lor.

Creditorii, pentru care activul constituie garanția ultimă a drepturilor lor.

Construirea bilanțului patrimonial are drept criterii:

pentru activ : gradul de lichiditate al diferitelor elemente, capacitatea acestora de a se transforma;

pentru pasiv : gradul de exigibilitate, timpul cât sursa rămâne la dispoziția întreprinderii.

Lichiditatea și exigibilitatea globală a activului și pasivului se apreciază în funcție de lichiditatea, respectiv exigibilitatea elementelor componente.

Având în vedere cele expuse mai sus, bilanțul patrimonial pentru cele două exerciții supuse analizei se prezintă astfel:

Tabel 6.3. – Bilanțul patrimonial

-mil. lei-

Graficele de structură bazate pe bilanțul patrimonial se prezintă după cum urmează:

Figura 6.4. – Structura activului Figura 6.5. – Structura pasivului

6.2. Analiza pe baza contului de “Profit și pierdere”

6.2.1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Comportamentul economic al societății de-a lungul celor două exerciții poate fi analizat plecând de la contul de „Profit și pierdere” prin calculul unei suite de indicatori cunoscuți sub numele de << solduri intermediare de gestiune >>. Situația de calcul a acestora se prezintă în continuare:

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

pentru venituri :

Tabel 6.4. – Tabloul soldurilor intermediare de gestiune pentru venituri – mii lei –

pentru cheltuieli :

Table 6.5. – Tabloul soldurilor intermediare de gestiune pentru cheltuieli – mii lei –

pentru S.İ.G. :

Tabel 6.6. – Tabloul soldurilor intermediare de gestiune pentru S.İ.G. – mii lei –

Sintetizând, situația stocurilor intermediare de gestiune și evoluția acestora pe parcursul celor două exerciții analizate, se prezintă astfel:

Tabel 6.7. – Soldurile intermediare de gestiune

– mii lei –

Figura 6.6. – Soldurile intermediare de gestiune

Marja comercială se calculează la societățile cu activitate comercială sau la cele industriale care desfășoară o astfel de activitate. Acest indicator indică marja degajată din vânzări. Remarcăm o creștere puternică în primele 8 luni ale anului 2000 față de 1999.

Producția exercițiului scade sensibil în 2000 față de 1999.

Valoarea adăugată reprezintă contribuția economică a societății la Produsul İntern Brut.

Excedentul brut de exploatare reprezintă resursa rezultată din exploatare pentru ca societatea comercială să-și mențină și să-și dezvolte potențialul productiv și să remunereze capitalurile utilizate și statul. .Fiind un indicator calculat independent de politica financiară și de investiții a societății comerciale este un indicator esențial în efectuarea unor analize comparative între firme.

Rezultatul de exploatare evaluează rentabilitatea economică a unei firme și corespunde activității normale și curente a acesteia.

Rezultatul curent înainte de impunere este rezultatul care apare în contul de „Profit și pierdere” și care decurge din activitatea curentă și din cea financiară.

Rezultatul excepțional are în vedere operații cu caracter de excepție (cedări de imobilizări, venituri din vânzare de active, etc.).

Considerăm deosebit de semnificativ graficul care însoțește tabloul S.İ.G. în sensul remarcării ponderii diverșilor indicatori în total. Pe parcursul perioadei analizate se remarcă scăderea sensibilă a excedentului brut de exploatare și în mod corespunzător a rezultatului obținut din exploatare.

6.2.2. Capacitatea de autofinanțare

Exprimă capacitatea întreprinderii de a finanța remunerarea acționarilor (dividende) și investițiile de dezvoltare. Se poate calcula în două modalități:

pornind de la E.B.E.;

pornind de la Rezultatul Net.

Capacitatea de autofinanțare

metoda sustractivă ;

Tabel 6.8. – Capacitatea de autofinanțare prin metoda sustractivă

metoda aditivă ;

Tabel 6.9. – Capacitatea de autofinanțare prin metoda aditivă

Remarcăm un nivel bun al capacității de autofinanțare în cele două exerciții analizate și o creștere substanțială în exercițiul 1999 (de peste 14 ori), ceea ce asigură terții cu care societatea intră în contact de o bună solvabilitate a firmei și de un grad ridicat de independență financiară.

Autofinanțarea societății (C.A.F. – Dividende) este egală cu C.A.F. din cauza lipsei de dividende și indică existența unei independențe financiare a firmei față de terți.

În ceea ce privește repartiția valorii adăugate pe factorii ce au contribuit la crearea acesteia (personal, bancă, stat, acționari) situația este prezentată în tabelul următor:

Tabel 6.10. – Repartiția valorii adăugate

6.3. Analiza prin “Metoda Ratio-urilor”

Această analiză este structurată pe 4 părți principale, pentru a putea cuprinde o gamă variată de aspecte privind situația financiară și economică a firmei. Astfel:

analiza structurii;

analiza lichidității;

analiza activității;

analiza rentabilității.

Situația de calcul a acestor indicatori este prezentată mai jos după cum urmează:

Analiza structurii cuprinde:

Analiza structurii financiare:

Tabel 6.11. – Analiza structurii financiare

Analiza structurii economice:

Tabel 6.12. – Analiza structurii economice

Analiza lichidității este reprezentată de:

Tabel 6.13. – Analiza lichidității

Analiza activității este reprezentată de:

Tabel 6.14. – Analiza activității

Analiza rentabilității cuprinde:

Rentabilitatea de exploatare:

Tabel 6.15. – Analiza rentabilității prin rentabilitatea de exploatare

Rentabilitatea economică:

Tabel 6.16. – Analiza rentabilității prin rentabilitatea economică

Rentabilitatea financiară:

Tabel 6.17. – Analiza rentabilității prin rentabilitatea financiară

Ne vom opri în cadrul acestei analize în comentarea câtorva ratio-uri pe care le considerăm relevante pentru activitatea desfășurată și starea societății.

Finanțarea imobilizărilor se încadrează în valorile normale (ratio > 1), valoarea acestui indicator indicând o bună politică financiară a firmei.

Valoarea indicatorului echilibrul financiar negativă în cele două exerciții se explică prin degajarea unei importante resurse de finanțare, indicatorul fiind distorsionat. Este de remarcat faptul că din grupul indicatorilor privind analiza structurii economice firma manifestă preocupări în domeniul investițiilor, gradul de mecanizare este destul de bun, iar productivitatea investițiilor crește în 2000. Pe ansamblul activității desfășurate se înregistrează o ușoară creștere a productivității muncii.

Gradul de uzură al imobilizărilor este mic având în vedere timpul relativ scurt de existență al întreprinderii.

În grupa indicatorilor de lichiditate se apreciază că destul de mare termenul de încasare al clienților (105 zile în 1999); având în vedere faptul că el s-a îmbunătățit în anul 2000 recomandăm totuși o atenție sporită acestui aspect al activității firmei. Considerăm oportună o analiză mai atentă a conturilor de clienți și o activitate mai responsabilă în ceea ce privește încheierea și derularea contractelor cu clienții.

Durata creditului furnizori scade de la o valoare foarte mare în 1999 (520 zile) la o valoare acceptabilă în anul 2000 (67 zile) ceea ce explică o oarecare finanțare pe seama furnizorilor. Nu este recomandat din punct de vedere financiar ca activul imobilizat, ca utilizare stabilă, să fie finanțat de datoriile de la furnizori decât în mod excepțional. Recomandăm deci renunțarea la o astfel de practică care poate degrada situația financiară a firmei pe viitor.

Efectele bunei structuri financiare a firmei se văd și din valorile indicatorilor “rotația activului imobilizat“ și “rotația capitalurilor proprii”, care descresc în anul 2000 la un număr de zile normal.

Cifra de afaceri a crescut de peste două ori în primele opt luni ale anului 2000, fapt care nu poate fi decât îmbucurător pentru starea financiară a firmei.

Analiza rentabilității scoate în evidență valori bune, deși în scădere față de anul 1999.

6.4. Tabloul de bord

Ca o concluzie generală a acestui diagnostic financiar recurgem la utilizarea unei tehnici de analiză financiară care constă în alcătuirea unui tablou de bord al întreprinderii.

İnstrument de prezentare sintetică a principalelor aspecte ale activității întreprinderii, tabloul de bord reprezintă sinteza organizării financiare a întreprinderii. Acesta cuprinde și explică mișcările sau variațiile utilizărilor și resurselor, survenite pe parcursul perioadei analizate.

Pe scurt, utilitatea acestui instrument constă în regruparea unui ansamblu de informații semnificative cu caracter financiar, comercial, tehnic în scopul de a analiza diferențele și de a măsura performanțele și rezultatele întreprinderii.

TABLOUL DE BORD

Tabel 6.18. – Evoluția cifrei de afaceri

Figura 6.7. – Evoluția cifrei de afaceri

Tabel 6.19. – Evoluția valorii adăugate

Figura 6.8. – Evoluția valorii adăugate

Tabel 6.20. – Evoluția rezultatului

Figura 6.9. – Evoluția rezultatului

Tabel 6.21. : Evoluția C.A.F.

Figura 6.10. – Evoluția C.A.F.

Tabel 6.22. – Evoluția fondului de rulment , a nevoii de fond de rulment și a trezoreriei

Tabel 6.23. – Evoluția nevoii normative de fond de rulment și a rentabilității

Tabel 6.24. – Evoluția datoriilor pe termen scurt , a creanțelor și disponibilităților

Figura 6.11. – Evoluția datoriilor pe termen scurt, a creanțelor și a disponibilităților

Tabel 6.25. – Evoluția datoriilor pe termen lung și a capitalurilor proprii

Figura 6.12. – Evoluția datoriilor pe termen lung și a capitalurilor proprii

Tabel 6.26. – Evoluția datoriilor pe termen scurt, a creanțelor și disponibilităților

Figura 6.13. – Evoluția datoriilor pe termen scurt, a creanțelor și datoriilor

Tabel 6.27. – Evoluția datoriilor pe termen lung și a capitalurilor proprii

Figura 6.14. – Evoluția datoriilor pe termen lung și a capitalurilor proprii

Tabel 6.27. – Termenele de rotație

Tabel 6.28. – Rata de structură

Figura 6.15. – Termenele de rotație

Figura 6.16. – Rata de structură

6.5. İpoteze privind studiul de fezabilitate

Rata de schimb la data de 11.12.2000 este de 25.374 lei/$, după cursul de referință al Băncii Naționale a României.

Rata de actualizare este estimată la 12% astfel:

Rata dobânzii la plasament fără riscuri am estimat-o la 5%.

Riscul de țară legat de problemele tranziției la economia de piață (problemele monetare, fiscale, vamale, valutare) l-am estimat la 4%.

Riscul legat de sector l-am previzionat la 3% ținând cont de dimensiunea foarte mare a cererii în raport cu oferta.

Perioada de referință este de 10 ani.

Obținerea unui credit în valoare de 4.073.870$ (reprezentând valoarea investiției de realizat plus 300.000$ valoarea dobânzilor de plătit) în următoarele condiții:

Perioadă : 5 ani

Grație : 1 an

Dobândă : 9 %

6.6. Costul investiției

Proiectul prezentat, constituindu-se din realizarea unei investiții reprezentând două stații de îmbuteliere și distribuție aragaz, este în valoare de 6.452.734 $ din care până în prezent s-a realizat 2.678.864 $, rămânând de realizat în continuare: 3.773.870 $. Suma creditului ce se va contracta va fi în valoare de 3.773.870 $ + 300.000 $ valoarea dobânzilor ce va trebui suportată în anul 2001.

Creditul va fi acordat în următoarele condiții:

Perioada de acordare : 5 ani

Perioada de grație : 1 an

Dobânda : 9% .

Creditul va fi obținut în al doilea trimestru al anului 2001, iar investiția se va finaliza până la sfârșitul anului 2001.

Ratele de credit și dobânda vor fi restituite în rate semestriale egale, după expirarea perioadei de grație.

Tabel 6.29. – Ratele de credit și dobânzile

Costul total al investiției va fi de 8.432.560 $.

6.6.1. Calculul costului investiției pentru stația de îmbuteliat G.P.L. din Slobozia

Etapa I :

Într-o primă etapă în baza “Planului general al proiectului” și a “Planului de amplasare a instalației de îmbuteliere aragaz” s-a procedat la evaluarea următoarelor obiective de investiție pentru stația Slobozia:

Tabel 6.30. – Obiectivele investiției

1. Stație îmbuteliere aragaz

a) Clădirea stației, având structura din elemente de beton armat, instalații electrice de iluminat și forță, instalație de apă–canalizare, instalație de încălzire și aer AMC și instalație de ventilație.

Suprafața totală a clădirii: 15,00 m x 32,00 m = 480,00 m²

În această clădire sunt amenajate spațiile pentru descărcare a buteliilor goale, o încăpere pentru mentenanță butelii precum și un spațiu rezervat buteliilor încărcate.

Prețul unitar actualizat pentru clădiri industriale construite din stâlpi de prefabricați în fundații pahar, grinzi longitudinale prefabricate și acoperiș–chesoane, este de 7.845.000 lei / m² pentru partea de construcții, instalațiile aferente clădirii nefiind incluse.

Valoarea clădirii fără instalații:

7.845.000 lei / m² x 480,00 m² = 3.765.600.000 lei

Prețul unitar actualizat pentru instalații fiind de 4.450.000 lei / m², valoarea acestora se estimează la:

4.450.000 lei / m² x 480,00 m² = 2.136.000.000 lei

Valoarea totală a clădirii stației:

Va = 12.000.000.000 lei + 2.136.000.000 lei = 5.901.600.000 lei

În dolari : Va = 232.550 $ .

b) İnstalație de îmbuteliat tip NİNNELT

Prețul de livrare al instalației este de 605.425 DM la care se adaugă taxele vamale 15,5 %; 3 % cheltuieli de transport și 60.00 DM cheltuieli asiguratorii, în total estimându-se la 724.846 DM.

La cursul de schimb valutar la data evaluării, valoarea instalației de îmbuteliat se estimează la:

Vb = 724.846 DM x 12.700 lei / DM = 9.205.544.200 lei

În dolari : Vb. = 362.794 $

Valoarea totala a stației de îmbuteliere:

Vı = Va + Vb = 5.901.600.000 lei + 9.205.544.200 lei = 15.107.144.200 lei respectiv Vı = 595.379 $.

2. Depozit aragaz

a) Construcția este alcătuită din trei rezervoare, având capacitatea de 200m³ fiecare, montate pe fundații monolit, de beton. Spațiul ce deservește depozitul constituie o cuvă de beton ce are rolul de a capta partea lichidă de G.P.L. în caz de avarii.

Conform Proiect nr. 2897 / 95 OB 100 E1, valoarea construcției, montajul utilajelor și izolației termice pentru acestea a fost estimată la:

Va =1.000.000.000 lei

b) Valoarea rezervoarelor (3 rezervoare cu greutatea de 50 t/rezervor, la valoarea de 2 $/kg) este de 4.000.000.000 lei, la care se adaugă cheltuielile de transport și manipulare de 800.000.000 lei :

Vb = 2.800.000.000 lei

Valoarea construcției și a rezervoarelor:

1.000.000.000. lei + 2.800.000.000 = 3.800.000.000 lei

Pentru a calcula valoarea completă a depozitului se adaugă un procent din total manoperă de 30,20 % în care se includ: 2,5 % spor manoperă în rețea, 10 % spor șantier, 5,2 % organizare de șantier, 4,5 % contribuție maistru și 8 % profit.

Manopera globală fiind estimată la 3.200.000.000 lei, rezultă un supliment de cheltuieli aferente depozitului pentru aragaz de 800.000.000 lei.

Valoarea totală a depozitului:

V2 = 3.800.000.000 lei + 800.000.000 lei = 4.600.000.000 lei

respectiv : V2 = 181.288 $ .

3. Platformă pompe aragaz de la depozit la stația de îmbuteliere

Este un șopron metalic cu pardoseli de beton și cu fundație specială pentru pompe.

Suprafața construită: 8,00 m x 5,00 m = 40,00 m²

Prețul unitar actualizat pentru șoproane cu structura metalică și învelitoare de azbociment/tablă este de 6.000.000 lei / m².

Valoarea actualizată a construcției:

V3 = 40,00 m² x 6.000.000 lei / m² = 240.000.000 lei

respectiv : V3 = 9.459 $

4. Clădire administrativ – birouri

Construcție parter, zidărie portantă, fundații continue de beton, planșeu beton armat, acoperiș terasă, tâmplărie lemn, instalație electrică de iluminat, instalații sanitare și instalații de încălzire.

Suprafața construită: 265,00 m² la unitatea din Slobozia și 222,00 m² la unitatea din Galați.

Prețul barem pentru construcție este de 5.700.000 lei/m², iar pentru instalații 6.900.000 lei/m²,în total 12.600.000 lei/m².

Valoarea actualizată a construcției:

V4 = 265,00 m² x 12.600.000 lei / m² = 3.339.000.000 lei

respectiv : V4 = 131.591 $.

5. Centrală termică

a) Construcție metalică, stâlpi metalici, închideri perimetrale din tablă cutată, învelitoare azbociment, tâmplărie metalică, pardoseli beton, instalații electrice de iluminat și forță, instalație apă–canal.

Suprafața : 6,00 m x 16,00 m =96,00 m²

Preț unitar actualizat pentru construcție 6.000.000 lei / m², iar pentru instalații 4.600.000 lei / m²,în total 10.600.000 lei / m² .

Valoarea actualizată a clădirii centralei termice:

Va = 96,00 m² x 10.600.000 lei / m² = 1.017.600.000 lei

b) Centrala va funcționa pe combustibil lichid ușor – C.L.U., instalația completă fiind estimată la 1.100.000.000 lei, la care se adaugă cheltuielile de transport și montaj 370.000.000 lei .

Vb = 1.100.000.000 lei + 370.000.000 lei = 1.470.000.000 lei

Valoarea globală a centralei:

V5 = Va + Vb = 1.017.600.000lei + 1.470.000.000lei = 2.487.600.000 lei

respectiv: V5 = 98.037 $.

6. Cabină poartă

Aceasta construcție din zidărie portantă, acoperiș terasă, tâmplărie lemn, instalație electrică de iluminat și instalație de încălzire cu calorifer, are o suprafață de:

2,00 m x 3,00 m = 6,00 m².

Preț unitar actualizat pentru construcție și instalații: 5.000.000 lei / m².

Valoarea construcției:

V6 = 6,00 m² x 5.000.000 lei / m² = 30.000.000 lei

respectiv : V6 = 1.182 $.

7. Rampă descărcare vagoane

Construită din elemente de beton armat, având dimensiunile 40,00 m x 5,00 m = 200 m².

Valoarea actualizată a rampei, cu instalația aferentă, ținând seama că prețul unitar este estimat la 9.500.000 lei / m ².

V7 = 200,00 m² x 9.500.000 lei / m² = 1.900.000.000 lei

În dolari : V7 = 74.880 $.

8. Platformă pentru pompe și compresoare descărcare aragaz

a) Construcția este de tip șopron, având structura metalică, stâlpii metalici, șarpantă metalică, învelitoare azbociment, pardoseală beton, cu fundație pentru pompe și compresoare.

Prețul unitar actualizat pentru construcție este de 3.300.000 lei / m²,iar pentru instalația electrică de iluminat și forță 1.100.000 lei / m²,în total fiind 4.400.000 lei / m² .

Suprafața șopronului: 8,00 m x 6,00 m = 48,00 m² .

Valoarea actualizată a șopronului :

Va = 48,00 m² x 4.400.000 lei / m² = 211.000.000 lei

b) Pompe aragaz

Vb = 2 buc. x 6000 $ / buc. x 25.374 lei / $ = 304.488.000 lei

c) Compresor G.P.L.

Vc = 18.000 $ x 25374 lei / $ = 456.732.000 lei

Valoarea globală a platformei cu pompe și compresor:

V8 = Va + Vb + Vc = 972.420.000 lei

În dolari : V8 = 38.323 $.

9. Calea ferată

Lungime: 188 ml = 0,118 km linie simplă

Preț unitar: 700.00.000.000 lei / km

Valoarea cheltuielilor C + M:

V9 = 0,118 km x 700.000.000 lei / km = 82.600.000 lei

În dolari: V9 = 3.255 $

10. Coș dispersie gaze

Construcție din tablă, având înălțimea de 10,00 m. Lângă coș se montează un cazan cu aburi pentru dispersia gazelor cu o capacitate de 0,5 t abur/oră.

Preț de livrare și montaj:

V10 = 500.000.000 lei

În dolari: V10 = 19.705 $

11. Depozit pentru butelii aragaz goale

Construcție metalică, stâlpi metalici, ferme metalice, închideri perimetrale din plasă de sârmă, tâmplărie metalică, pardoseli beton, instalație electrică de iluminat.

Suprafața : 15,00 m x 35,00 m = 525,00 m²

Preț unitar actualizat construcție + instalație:

3.300.000 lei / m² + 1.100.000 lei / m² =4.400.000 lei / m²

Valoarea actualizată a depozitului:

V11 = 525,00 m² x 4.400.000 lei / m² = 2.310.000.000 lei

În dolari : V11 = 91.038 $.

12. Bazin de apă pentru incendii

Este un bazin circular cu o capacitate de 100 m³,cu diametrul Φ16 și înălțimea h=6,00 m.

Valoarea construcției:

V12 = 700.000.000 lei

În dolari: V12 = 27.587 $.

13. Împrejmuiri și porți intrare

Valoarea globală:

V13 = 630.000.000 lei

În dolari: V13 = 24.829 $.

14. Drumuri interioare balastate

carosabil asfaltat: 3.500 m² x 700.000 lei / m² = 2.450.000.000 lei

drum macadam: 1.500 m² x 300.000 lei / m² = 450.000.000 lei

drum pietriș: 500 m² x 300.000 lei / m² = 150.000.000 lei

Total = 3.050.000.000 lei

Valoarea actualizată:

V14 = 3.050.000.000 lei x 1,15 = 3.507.500.000 lei

În dolari : V14 = 138.232 $.

15. Gospodărie compresoare aer

a) Construcție din zidărie portantă, închideri perimetrale din zidărie, tâmplărie metalică, pardoseli din beton, instalații electrice de iluminat și forță.

Suprafața: 8,00 m² x 5,00 m² = 40,00 m²

Preț unitar construcție 15.000.000 lei / m² si 3.150.000 lei / m² pentru instalații, total 18.150.000 lei / m² .

Valoarea actualizată a clădirii :

Va = 40,00 m² x 18.150.000 lei / m² = 726.000.000 lei

b) Compresoare

Două compresoare de tip elicoidal de 150 m³, in valoare de :

Vb = 500.000.000 lei / buc. X 2 buc. = 1.000.000.000 lei

Valoarea globală :

V15 = Va + Vb = 1.726.000.000 lei

În dolari : V15 = 68.022 $

16. Post trafo și distribuitor de 0,4 Kv

a) Clădire post trafo – structura zidărie portantă, planșeu beton armat, în valoare estimativă de 1.400.000.000 lei. Deoarece postul trafo este înglobat in clădire, se va considera numai jumătate din valoarea sa pentru compartimentări:

Va = 700.000.000 lei

b) Echipament post trafo și distribuție:

Vb = 650.000.000 lei

Total : V16 = Va + Vb = 1.350.000.000 lei

În dolari : V16 = 53.204 $.

17. A.M.C.-uri

V17 = 5.743.000.000 lei / stație

Respectiv : V17 = 226.334 $.

18. Platformă pompe incendiu

a) Conducte de legătură (500–600 ml de țeavă OL cu Φ=200 mm), în valoare globală de:

Va = 3.000.000.000 lei

b) Casa pompelor : 15,00 m x 8,00 m = 120 m²

Vb = 17.000.000 lei / m² x 120 m² = 2.040.000.000 lei

c) Pompele:

2 pompe electrice de 450 m³ / h: 2 x 900.000.000 = 1.800.000.000 lei

2 pompe acționate cu motoare tehnice: 2 x 1.300.000.000 = 2.600.000.000 lei

Vc = 4.400.000.000 lei

V18 = Va + Vb + Vc = 9.440.000.000 lei

respectiv : V18 = 372.034 $.

19. Rețeaua exterioară de alimentare cu energie electrică

Valoarea globală: V19 = 540.000.000 lei

respectiv : V19 = 21.282 $.

20. İnstalație alimentare cu apă potabilă

Lungime totală conducte : 1,00 km

Valoare globală conducte + montaj:

V20 = 1.100.000.000 lei

respectiv : V20 = 43.351 $.

21. İnstalație canalizare

Lungime totală conducte : 1,00 km

Valoare globală conducte + montaj:

V21 = 1.100.000.000 lei

respectiv : V21 = 43.351 $.

22. Cântar C.F.

V22 = 288.000.000 lei

respectiv : V22 = 11.350 $.

23. Utilaje mentenanță

Pentru proba hidraulică, mașina de stanțat, mașina sablat, strung, mașina de găurit.

Valoare globală : V23 = 4.000.000.000 lei

respectiv : V23 =157.642 $.

24. Studii, proiectare și alte cheltuieli

Valoare globală : V24 = 450.000 $.

TOTAL CHELTUİELİ İNVESTİȚİE PENTRU STAȚİA SLOBOZİA ÎN ACEASTĂ ETAPĂ:

Vs1 = V1 + V2 + ……… +V24 = 2.881.355 $

Până în prezent s-au realizat:

Un procent de 60 % din partea de rezistență a halei de îmbuteliere, respectiv:

Vse1 = 0,60 x 12.000.000.000 = 7.200.000.000 lei

În dolari : Vse1 = 283.755 $.

Achiziționarea și montarea rezervoarelor de G.P.L., în valoare de:

Vse2 = 2.300.000.000 lei

În dolari : V se2 = 90.644 $.

Achiziționarea instalației de îmbuteliat tip NİNNELT în valoare de:

Vse3 = 15.400.000.000 lei

În dolari : Vse3 = 606.920 $.

Achiziționare – elemente de montaj, depozit G.P.L., apă potabilă, apă incendiu, canal: Vse4 = 7.100.000.000 lei

În dolari: Vse4 = 279.814 $.

Alte cheltuieli: Vse5 = 150.000 $.

Proiectarea, în valoare de: Vse6 = 150.000 $.

În total: Vse = Vse1 + Vse2 + Vse3 + Vse4 + Vse5 + Vse6

Vse = 39.612.200.000 lei

Respectiv in dolari: Vse = 1.561.133 $.

În derulare rămân: Vsr = 2.881.355 – 1.561.133 = 1.320.222 $.

6.6.2. Calculul costului investiției pentru stația de îmbuteliat G.P.L. din Galați

Etapa I:

Această stație cuprinde aceleași construcții, instalații și utilaje ca și stația Slobozia, diferențele provenind din:

a) amenajarea terenului pentru investiție, decopertarea stratului vegetal, realizarea fundațiilor, pentru care se preconizează o creștere a costurilor cu 10 %,echivalentul a circa 20.000 $.

b) stația de îmbuteliere tip NİNNELT este mai mare (circa 600 butelii / oră ), prețul fiind majorat cu 78.300 $.

Etapa a II – a:

Este comună atât amplasamentului de la Slobozia cât și celui din Galați.

În această etapă sunt prevăzute construcții și utilaje pentru descărcarea, depozitarea și distribuția propanului, constând în:

platformă pompe descărcare propan.

depozit propan.

platformă pompe distribuție propan din depozit la punctul de încărcare în autocisterne.

bazin stingere incendii.

Valoarea globală a investiției aferente construcției și utilajelor necesare etapei a II- a se estimează la circa 1.200.000 $.

6.7. Calculul producției obținute

Slobozia: 330 butelii/oră x 7 ore/schimb x 21 zile/lună x 11 luni x 2 schimburi = 1.067.220 butelii / an.

Galați: 600 butelii/oră x 7 ore/schimb x 21 zile/lună x 11 luni x 2 schimburi = 1.904.400 butelii / an.

Total capacitate: 3.007.620 butelii / an.

La o utilizare a capacității de producție de 85 % avem o producție de 2.556.000 butelii /an. Prețul de vânzare a fost stabilit la 6,3 $ / butelie având în vedere politica viitoare a statului în domeniul liberalizării prețurilor și în acest sector de activitate. În acest caz, veniturile totale vor fi de:

2.556.000 butelii/an x 6,3 $/butelie = 16.102.800 $.

6.8. Calculul cheltuielilor cu materiile prime

Cheltuielile cu materiile prime și materialele sunt în valoare de 5.751.000 $, calculate astfel:

gazul petrolier lichefiat se va asigura în țară la un preț de achiziție de 180 $/tonă.

cost : 2.556.000 butelii/an x 12,5 kg/butelie x 0,180 $/kg = 5.751.000 $

6.9. Calculul cheltuielilor pentru energie și apă

Cheltuieli cu energia

Consumul de energie este de aproximativ 1.100 kW / 1.000 butelii încărcate, în conformitate cu parametrii liniei CARROUSEL. În acest caz, costul total este de 87.255 $, calculat astfel:

240.000 butelii/luna x 11 luni x 1.100 kW/1.000 butelii x 876 lei/kW = 2.543.904.000 lei, care transformat în dolari înseamnă 100.256 $.

Cheltuieli cu apa

Necesarul de consum zilnic pentru fiecare stație : 5,26 m³

Costul 1 m³ apă: 7.200 lei

Costul anual: 5,26 m³ x 2 stații x 21 zile lucrătoare x 12 luni x 2 schimburi x 7200 lei = 38.174.976 lei

Costul în dolari al apei este de: 1.505 $.

Cheltuieli pentru iluminat și pentru alte necesități.

Aceste cheltuieli au fost estimate la 1 % din consumul de energie, respectiv la 1.002 $.

Costul total se ridică la: 100.256 $ + 1.505 $ + 1.002 $ = 102.673 $.

6.10. CALCULUL CHELTUİELİLOR SALARİALE Șİ SOCİALE

= lunar =

Tabel 6.31. – Calculul cheltuielilor salariale și sociale pentru stația din Slobozia

Pentru stația din Galați cheltuielile salariale și sociale lunare se ridică la suma de408.483.000 lei / lună, echivalentul în dolari fiind de 16.098 $/lună. Pe an cheltuielile salariale și sociale ajung la 193.182$.

Tabelul 6.32. – Calculul cheltuielilor salariale și sociale pentru stația din Galați

= lunar =

– mii lei –

Pentru stația din Galați cheltuielile salariale și sociale lunare se ridică la suma de 504.873.000 lei / lună, echivalentul în dolari fiind de 19.897 $/lună. Pe an cheltuielile salariale și sociale ajung la 238.767 $.

În dolari cheltuielile salariale și sociale anuale, se ridică la 431.949 $ împarțindu-se astfel:

pentru Slobozia 193.182 $

pentru Galați 238.767 $.

CAP. 6.11 CALCULUL CHELTUİELİLOR CU AMORTİZAREA

Tabel 6.33. – Calculul cheltuielilor cu amortizarea pentru stația dinSlobozia

Tabel 6.34. – Calculul cheltuielilor cu amortizarea pentru stația din Galați

Pentru Stația Slobozia valoarea amortismentului, pe ani, va fi următoarea:

Valoarea amortismentelor pentru Stația Galați va fi următoarea:

Cumulat, pentru ambele stații:

6.12. Calculul cheltuielilor cu transportul

Cheltuielile cu transportul sunt in sumă de 313.214 $,calculate astfel:

Stația Slobozia:

Necesar de G.P.L. anual: = 11.337.500 kg

= 21.803 m³

Necesar zilnic de G.P.L.:

3.926 butelii / zi x 12,5 kg / butelie = 49.075 kg

= 94,38 m³

Capacitatea de transport a unei cisterne: 76,5 m³ (la gradul de umplere de 85 %)

Necesar de cisterne anual:

(94,38 / 76,5) x 21 zile lucratoare / luna x 11 luni = 285 cisterne anual

Costul transportului: 285 x 312 km x 1,5 $ / km = 133.380 $

Stația Galați

Necesar de G.P.L. anual: = 20.612.500 kg

= 39.639 m³

Necesar zilnic de G.P.L :

7.140 butelii / zi x 12,5 kg / butelie = 89.256 kg

= 171,63 m³

Capacitatea de transport a unei cisterne: 76,5 m³ (la gradul de umplere de 85 %)

Necesar de cisterne anual:

(171,63 / 76,5) x 21 zile lucratoare / lună x 11 luni = 519 cisterne anual

Costul transportului: 519 x 231 km x 1,5 $ / km = 179.834 $

Costurile totale de transport sunt de: 133.380 $ + 179.834 $ = 313.214 $.

6.13. Calculul cheltuielilor cu recondiționările, reautorizările și pierderile tehnologice

Numărul de butelii ce trebuie recondiționate și reautorizate reprezintă (în conformitate cu statisticile) 2 % din producția pe o zi, din care trebuiesc scăzute buteliile ce se înlocuiesc.

În cazul nostru, numărul de butelii ce trebuiesc recondiționate și reautorizate este:

(3.926 butelii / zi Slobozia + 7.140 butelii / zi Galați ) x 2 % = 221 butelii / zi

Anual trebuiesc recondiționate, reautorizate și înlocuite:

(221 butelii / zi x 231 zile lucratoare anual ) = 51.051 butelii

Înlocuirile :

În conformitate cu ultimele statistici 0,4 butelii la tona de G.P.L. se înlocuiesc. În cazul nostru numărul de butelii ce trebuiesc înlocuite anual este:

(0,4 butelii x 2.556 mii butelii / an x 12,5 kg ) / 1000 = 12.780 butelii ce trebuiesc înlocuite anual.

Costul acestora este de:

12.780 butelii x 430.000 lei / butelie = 5.495.400.000 lei anual

Transformat în dolari: 216.576 $.

Recondiționările și reautorizările:

Numărul de butelii ce trebuiesc recondiționate și reautorizate:

51.051 butelii – 12.780 butelii (înlocuirile) = 38.271 butelii

Cheltuielile pentru o butelie cu operațiunile de recondiționare și reautorizare se ridică la 0,50$ / butelie.

Costul anual este de: 38.271 butelii x 0,50 $ / butelie = 19.136 $

Pierderile:

Pierderile de G.P.L. sunt estimate la 1 % din total. În situația noastră avem:

31.950.000 kg x 1 % = 319.500 kg G.P.L. pierderi anuale

Costul anual al pierderilor va fi de:

319.500 kg G.P.L. x 0,180 $ / kg = 57.510 $

Totalul categoriei este de: 294.520 $.

Cheltuielile totale cu recondiționările, înlocuirile și pierderile se estimează la:

216.576 $ + 19.136 $ + 294.520 $ = 520.232 $.

6.14. Calculul venitului net actualizat

Este unul dintre indicatorii prin care se poate aprecia viabilitatea unui proiect de investiții. Venitul Net Actualizat permite, prin formula sa de calcul, compararea veniturilor aduse de un obiectiv de investiții cu costurile totale presupuse de acesta.

Venitul net actualizat l-am determinat aplicând formula:

în care:

Vt – venitul net în anul t

İt – costul investiției

Ct – cheltuieli de exploatare

i – rata de actualizare

D – durata în ani, pentru care se face actualizarea

Venitul net actualizat este dat de suma fluxurilor actualizate astfel:

Tabel 6.35. – Calculul venitului net actualizat

VNA = 9.621.015

În urma calculului VNA a rezultat următoare valoare:

VNA= +9.621.015 $

Având în vedere faptul că venitul net actualizat este pozitiv, proiectul poate fi acceptat.

6.15. Calculul ratei interne de rentabilitate

Formulistica și modul de calcul al Ratei interne de rentabilitate:

Rata internă de rentabilitate (RİR) a unui proiect de investiții este acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este nul.

RİR rezultă din relația:

Pentru stabilirea ratei interne de rentabilitate se procedează prin interpolare. astfel se calculează valoarea actualizată a profitului la o rată ridicată astfel încât valoarea actualizată să fie negativă, apoi la o rată scăzută pentru a înregistra o valoare pozitivă.

În final RİR se determină pe baza formulei:

Tabel 6.36. – Calculul ratei interne de rentabilitate

RİR = 0,3496

În urma calculului RİR a rezultat următoarea valoare:

RİR=34,96%

Deoarece în ambele variante RİR este mai mare decât costul de oportunitate al capitalului, proiectul poate fi acceptat.

6.16. Calculul pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate denumit și “cifra de afaceri critică” sau “punctul mort operațional” este punctul la care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul financiar este nul.

Determinarea pragului de rentabilitate în unități valorice se calculează conform formulei:

în care:

Capr – cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate

ChF – cheltuieli fixe

Nv – nivelul mediu al cheltuielilor variabile

Rmjv – rata marjei cheltuielilor variabile pe produs

În urma calculului pragului de rentabilitate, avem următoarea situație:

în anul 2: 4.582.793 $

în anul 3: 3.327.192 $

în anul 4: 1.715.670 $

în anul 5: 1.514.225 $

în anul 6 – 10: 1.353.261 $

După acest prag activitatea devine rentabilă.

Tabel 6.37. – Pragul de Rentabilitate (valoric)

6.17. Termenul de recuperare a investiției

Termenul de recuperare a investiției face parte din indicatorii de eficiență ai unei investiții, măsurând perioada de timp după care este recuperată investiția inițială.

Formula de calcul ține cont pe de o parte de investiția inițială făcută și pe de altă parte de fluxul mediu anual realizat în perioada de referință.

În cazul nostru avem:

investiția de recuperat 6.452.734 $

fluxul mediu anual 1.607.375 $

În urma calculului acestui indicator rezultă că investiția se va recupera în 4,01 ani.

Concluzii și propuneri:

Tranziția a făcut necesară realizarea studiilor de fezabilitate pentru crearea întreprinderilor mici și mijlocii. Termenul de fezabilitate se poate traduce ca un studiu tehnico-economic ce justifică necesitatea și oportunitatea realizării unei investiții.

Prezentul studiu de fezabilitate a fost făcut la S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. București, în vederea realizării a 2 stații de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat la Slobozia și Galați cât și din dorința de extindere pentru comercializarea G.P.L.-ului la posesorii de rezervoare individuale cu capacități de 500–5.000 litrii.

S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. București a fost înființată în decembrie 1993 având drept scop inițial comercializarea de produse petroliere și petrochimice. Forma juridică este de societate cu răspundere limitată.

Din 1995 societatea se reorientează deplasându-și centrul de greutate al acțiunilor viitoare de la comercializare spre producție, asigurându-și terenurile (pe o perioadă de 50 de ani) necesare amplasării investițiilor

Stația de îmbuteliere aragaz Slobozia este amplasată în județul İalomița pe DN 21, între Municipiul Slobozia și Slobozia Nouă, în apropierea depozitului PECO İALOMİȚA S.A., pe un spațiu intravilan. Stația de îmbuteliere aragaz de la Galați este amplasată în partea nordică a orașului Galați, în zona industrială a orașului. S.C.“Petrol Company İmpex“ S.R.L. își propune să deservească o zonă pe o rază de maxim 80 km. În acest fel acoperă județele Galați, Brăila și parțial județele Vrancea și Tulcea.

Obiectul de activitate al societății îl reprezintă:

Comercializarea en-gros și en-detail de materii prime, produse chimice, petrochimice, petroliere, produse industriale, neindustriale prin unități proprii și prin alte unități;

Îmbutelierea, transportul și distribuirea către populație și agenți economici a gazelor petroliere lichefiate prin centre fixe și volante sau franco domiciliu, construcția, cumpărarea, închirierea sau concesionarea de depozite petroliere, stații de distribuire pentru produse chimice, petrochimice, petroliere;

Activitățile de import-export.

1. Fezabilitatea produselor

Oportunități:

Consumul acutal de G.P.L. este orientat în special spre uz casnic (prepararea hranei), pregătirea apei calde menajere și încălzire.

Până în anul 1989 politica statului era de a folosi G.P.L.-ul la prelucrare în industria petrochimică, chiar dacă costurile nu justificau acest raționament. Pentru a ține în mâna consumul de G.P.L., nu se vindeau pe piață butelii. În acest fel capacitatea de consum era dirijată de numărul de butelii aflat în circuit și de capacitatea stațiilor de îmbuteliat. La începutul anului 1991 se aflau în circuit 3.800.000 de butelii, din care stocul de manipulare era de 600.000 de butelii. În prezent numărul de butelii aflate în țară este de 7.000.000. Buteliile noi apărute în circulație se află la familii noi întemeiate sau la familii care posedă 2-3 butelii.

Necesarul anual de G.P.L. a fost de 4.077.328 t/an fiind determinat după stabilirea consumului specific la utilizarea pentru uz casnic și încălzire de populația care nu beneficiază de termoficări și gaz metan (vezi Anexele 3 și 4).

Date generale privind consumul de G.P.L. îmbuteliat, pentru România:

potențialul de consum G.P.L. ……………4.077.328 t / an;

capacități de îmbuteliere și

distribuție existente………………………301.491 t / an;

piața disponibilă …………………………3.775.837 t / an;

nu este folosit G.P.L. la încălzit, în mica industrie și turism;

stațiile sunt amplasate neuniform pe suprafața țării;

distribuția buteliilor este greoaie;

consumul actual este limitat de:

capacitatea de îmbuteliere;

organizarea desfacerii;

domeniul limitat în care este folosit G.P.L.

Riscuri:

Extinderea rețelei de gaze reprezintă principalul risc pe care și-l asumă S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. G.P.L.-ul necesar producției de îmbuteliat se cumpără de la rafinării.

Majoritatea rafinăriilor din România aparțin statului și sunt organizate într-un holding care se numește SNP (Societatea Națională a Petrolului).

Având în vedere politica statului de privatizare, de liberalizare a prețurilor și bazată pe angajamentele României față de organismele europene și mondiale (ca de exemplu memorandumul cu Banca Mondială) se estimează că într-o perioadă de 1÷1,5 ani statul român va liberaliza prețurile de distribuție a buteliilor umplute cu G.P.L. Această perspectivă de liberalizare a stat și la baza deciziei SHELL de a intra în România ca investitor pentru proiecte similare în alte zone geografice.

Prezența mai multor competitori în aceeași zonă geografică deci a mai multor produse purtând o marcă de prestigiu (Shell, Butan Gaz) reprezintă un foarte important factor de risc ce poate fi contracarat prin implementarea cât mai rapidă a proiectelor care îi vor menține pe alți investitori în afara acestor zone, mai ales în condițiile în care există zone neacoperite în România.

Sprijinul factorilor locali poate de asemenea contribui la “protejarea” zonelor – obiect al studiului.

2. Fezabilitatea de marketing

Oportunități:

Gazul petrolier lichefiat (G.P.L.) a urmat în ultimul an dinamica susținută a prețurilor la țiței. Unele fluctuații ale prețurilor se datorează în mare parte nivelelor extrem de mici ale stocurilor, ca urmare a implementării de către rafinori a sistemului ” just in time “, pentru a limita costurile de producție.

În momentul de față potențialul de consum de G.P.L. în România este de circa 4 milioane de tone pe an.

İnvestiția are în vedere zona geografică acoperind județele : Galați, Brăila, Vîlcea, Tulcea, İalomița, Călărași și se orientează spre acel segment de piață vizând consumul potențial de G.P.L. pentru prepararea hranei.

Piața disponibilă deține 50% din potențialul de consum ceea ce reprezintă un procent foarte mare și o excelentă oportunitate de afaceri.

Riscuri:

Societatea Națională a Petrolului, care dictează prețurile pe piața internă, este un concurent extrem de puternic. Până în prezent G.P.L.-ul produs din activitatea de rafinare este acoperitor pentru cererea pieței. Statul stabilește prețul de vânzare al încărcăturii buteliei, care din motive de protecție socială, este mic. Astfel, o butelie adusă acasă costă 165.000 lei (6,3$) în România, iar în țările din Piața Comună costă 8,5 ÷ 15 $.

Având în vedere politica statului de privatizare, de liberalizare a prețurilor și bazată pe angajamentele României față de organismele europene și mondiale (ca de exemplu memorandumul cu Banca Mondială) se estimează că într-o perioadă de 1÷1,5 ani statul Român va liberaliza prețurile de distribuție a buteliilor umplute cu G.P.L. Această perspectivă de liberalizare a stat și la baza deciziei SHELL de a intra în România ca investitor pentru proiecte similare în alte zone geografice. Pe langa firma Shell mai apar în postura de concurenți puternici ai S.C. “Petrol Company İmpex” S.R.L. societăți ca Butan Gaz și Petromidia.

3. Fezabilitatea tehnică

Oportunități:

İnvestiția vizează realizarea unui flux tehnologic și a unei capacități de producție adaptate la cererea de piață. Sunt realizate 2 faze tehnologice de circuit: pentru G.P.L. și a buteliilor.

Faza tehnologică de circuit a G.P.L.-ului constă în transportul de la rafinărie la stația de îmbuteliere aragaz și se realizează cu ajutorul vagoanelor cisternă C.F. care sunt aduse, pe linia de legătură, până la rampa de descărcare unde există posibilitatea să se descarce simultan 3 vagoane, urmând apoi cu ajutorul pompelor de descărcare aragaz acționate electric, G.P.L.-ul să fie descărcat din cisterne în vasele depozit. Pentru descărcarea completă a cisternelor se utilizează și compresorul cu piston pentru vaporii de G.P.L. Din vasele depozit, cu ajutorul pompei centrifuge orizontale, G.P.L.-ul este preluat și transmis stației de îmbuteliere.

Faza tehnologică de circuit a buteliilor goale începe cu aducerea acestora la stația de îmbuteliere G.P.L. cu mijloacele de transport rutier existente (autovehicule amenajate special pentru transportul buteliilor cu G.P.L.) și descărcarea pe rampa de butelii goale. Descărcarea din autovehicule se face pe un conveior rotativ, unde un salariat specializat le examinează și înlătură de pe fluxul tehnologic buteliile defecte sau lovite care sunt dirijate către compartimentul de mentenanță, unde se remediază eventualele nereguli după care se întorc pe bandă. Buteliile goale și apte pentru încărcat ajung în compartimentul de umplere cu G.P.L., unde un lucrător scoate capacul mare, altul le dirijează pe cântarul de pe carrousel, iar următorul lucrător le pune jugul și desface robinetul. Încărcarea se oprește automat când în butelii se găsește cantitatea prescrisă. În acel moment robinetul de umplere este închis, butelia scoasă de pe carrousel, iar prin sondaj se cântăresc buteliile încărcate. Se verifică etanșeitatea scaunului cu apă și săpun, iar la cele corespunzătoare se montează căpăcelul, urmând o nouă verificare a buteliei prin introduecerea acesteia în baie de apă după care se montează capacul mare de protecție a robinetului.

Toate operațiile de strângere și desfacere se realizează cu dispozitive pneumatice. Scăpările de G.P.L. din cadrul procesului de îmbuteliere vor fi diluate prin introducerea cu ajutorul unei instalații de ventilație a unui debit corespunzător de aer proaspăt. Prin sistemul de ventilare se vor asigura un număr de 10 schimburi/oră, suficient pentru a realiza o concentrație inferioară celei maxim admisibile și a menține un amestec aer-vapori de G.P.L. sub limita de explozie prevăzută în “Îndreptarul de zonare a mediilor cu pericol de explozie” (limita inferioară 1,5%, iar limita superioară 8,5%). Aerul evacuat din încăpere va fi condus la un alt coș de dispersie, propriu sistemului de ventilare.

Riscuri:

Gradul de modernizare și tehnologiile adoptate nu sunt la nivelul unor instalații similare ale firmelor Shell, Butan Gaz și Petromidia alegerea lor fiind impusă de mărimea creditelor ce se vor obține.

4. Fezabilitatea factorului uman

Puncte tari:

Structura personalului și nivelul său de pregătire sunt corespunzătoare. Operațiunile de recrutare și selectare a personalului nu au pus probleme deosebite firmei, date fiind dimensiunea activității și disponibilizările de personal muncitor din marea industrie. Selecția s-a efectuat pe bază de concurs, incluzând un test psihologic și un test de aptitudini. În urma selecției inițiale, personalul a fost supus unei perioade de probă timp de o lună. Angajarea definitivă are la bază contractul de muncă pe perioadă nedeterminată. Personalul angajat este bine structurat și corespunde necesității de creștere a producției. Este instruit, dispune de experiență în domeniul în care este implicată societatea și dovedește loialitate față de aceasta. Personalul are un potențial ridicat de formare, eficientizare a activității și susține obiectivele firmei. Structura de vârstă este bună, existând un echilibru între numărul celor sub 30 de ani (tineri) și cei peste 45 de ani (cei cu experiență).

Contractele de muncă sunt reprezentate de contractul colectiv de muncă și contractele individuale de muncă. Nu au existat conflicte de muncă și nici situații conflictuale latente.

Procesul managerial este de bună calitate având capacitatea stabilirii unei strategii coerente a firmei și aplicării ei. Relațiile managerilor cu personalul de execuție și lucrătorii direct productivi sunt corecte și colegiale.

Riscuri:

Personalul implicat în activitățile economice, comerciale, calitate și cercetare – dezvoltare deține un procent de 28,36% insuficient dacă se are în vedere o strategie agresivă de cucerire a pieței. De-a lungul timpului a existat preocuparea pentru diminuarea numărului de personal ca fiind o condiție de bază în mărirea productivității muncii, însă reducerea numărului nu a avut la bază trimiterea în șomaj ci s-a făcut pe calea normală și naturală prin lichidări la: inițiativa persoanei, pensionări, desfacerea contractului de muncă ca urmare a unor abateri ce impun luarea acestei măsuri.

5. Fezabilitatea financiară

Tabloul de bord al întreprinderii indică rezultate pozitive și un echilibru financiar. Utilitatea tabloului de bord constă în regruparea unui ansamblu de informații semnificative cu caracter financiar, comercial, tehnic în scopul de a analiza diferențele și de a măsura performanțele și rezultatele întreprinderii.

Societatea “Petrol Company İmpex” S.R.L. este analizată în functie de datele existente în Balanțele de verificare, din punctul de vedere al bilanțului funcțional ca un portofoliu de resurse și utilizări, renunțându-se astfel la prezentarea << lichiditate >> a activului, respectiv << exigibilitate >> a pasivului, cât și din punct de vedere al bilanțului patrimonial.

În cadrul bilanțului funcțional se remarcă o creștere a nivelului activului fix și o diminuarea a activului circulant, acestea fiind susținute de creșterea corespunzătoare a resurselor, respectiv capitalurile permanente. Activul imobilizat este finanțat în întregime de capitalurile permanente situație apreciată favorabil din punct de vedere al echilibrului financiar.

Bilanțul funcțional scoate în evidență trei indicatori fundamentali: fondul de rulment net global, nevoia de fond de rulment și trezoreria.

În anul 1999 constatăm că resursele rezultate din ciclul de exploatare se adaugă la un excedent al resurselor permanente (fond de rulment pozitiv) pentru a degaja un excedent al lichidității. Este important ca acest excedent de lichidități să fie analizat dacă nu cumva acoperă o sub–utilizare a capitalurilor. În anul 2000 nivelul indicatorilor crește, se diminuează resursa de fond de rulment dar se observă aceeași politică financiară, lucru apreciat drept pozitiv.

În cazul bilanțului patrimonial se prezintă un interes deosebit pentru cel puțin două categorii de agenți economici: acționarii, care sunt proprietarii întreprinderii și care caută să cunoască valoarea patrimoniului lor și creditorii, pentru care activul constituie garanția ultimă a drepturilor lor.

Construirea bilanțului patrimonial are drept criterii pentru activ gradul de lichiditate al diferitelor elemente și capacitatea acestora de a se transforma, iar pentru pasiv gradul de exigibilitate și timpul cât sursa rămâne la dispoziția întreprinderii. Lichiditatea și exigibilitatea globală a activului și pasivului se apreciază în funcție de lichiditatea, respectiv exigibilitatea elementelor componente.

Comportamentul economic al societății de-a lungul celor două exerciții poate fi analizat plecând de la contul de „Profit și pierdere” prin calculul unei suite de indicatori cunoscuți sub numele de << solduri intermediare de gestiune >>. Astfel se observa în cazul marjei comerciale o creștere puternică în primele 8 luni ale anului 2000 față de 1999, la fel ca și în cazul rezultatului exercițiului cât și o sensibilă scădere a producției exercițiului, ceilalți indicatori având o evoluție apropiată ca valoare cu cele din anul 2000 comparativ cu 1999.

Remarcăm totodată un nivel bun al capacității de autofinanțare în cele două exerciții analizate și o creștere substanțială în exercițiul 1999 (de peste 14 ori), ceea ce asigură terții cu care societatea intră în contact de o bună solvabilitate a firmei și de un grad ridicat de independență financiară.

Relevante pentru activitatea desfășurată și starea societății sunt câteva ratio-uri așa cum sunt: finanțarea imobilizărilor care se încadrează în valorile normale (ratio > 1, valoarea acestui indicator indicând o bună politică financiară a firmei), echilibrul financiar care are o valoare negativă în cele două exerciții (acest lucru explicându-se prin degajarea unei importante resurse de finanțare, indicatorul fiind distorsionat).

Este de remarcat faptul că din grupul indicatorilor privind analiza structurii economice firma manifestă preocupări în domeniul investițiilor, gradul de mecanizare este destul de bun, iar productivitatea investițiilor crește în 2000. Pe ansamblul activității desfășurate se înregistrează o ușoară creștere a productivității muncii.

Cifra de afaceri a crescut de peste două ori în primele opt luni ale anului 2000, fapt care nu poate fi decât îmbucurător pentru starea financiară a firmei.

Rata internă de rentabilitate (34%), calculată folosind o monedă convențională constantă caracterizează o investiție fezabilă. Această rată acoperă nivelul normal de risc asociat acestui gen de afaceri mai mare decât costul de oportunitate al capitalului, proiectul poate fi acceptat.

.

ANEXA NR. 2

LİSTA İNSTALAȚİİLOR DE ÎMBUTELİERE ARAGAZ

ANEXA NR.3

CALCULUL CONSUMURİLOR SPECİFİCE DE G.P.L.

G.P.L. – ul necesar pentru preparatul hranei

12,5 kg G.P.L. pentru 4 persoane pentru o lună .

12,5 kg G.P.L. / ( 4 pers. X 30 zile ) = 0,1 kg / omx zi .

G.P.L. – ul folosit la încălzitul apei menajere

Cantitatea de apă caldă normată de Regia Apelor București

baie la cadă = 180 l

duș = 60 l

media = ( 180 + 60 ) / 2 = 120 l .

Un om face baie de 3 ori pe săptămână . Media consumului său zilnic este :

( 120 l x 3 ) / 7 = 50 l / zi om .

spălat la chiuvetă = 5 l x 2 = 10 l /zi om

spălat vase = 20 l / zi om

spălat rufe = 12 l / zi om

total apă : 92 l / zi om .

Apa se încălzește de la +15° la 50° C

Cantitatea de căldură necesară : Q1 = m x c x Δt = 92 x 0,9983 x ( 50 – 15 )

Q1 = 3.220 kcal / zi om .

Echivalent în G.P.L. = Q1 / q, unde q = puterea calorică pentru G.P.L. ( kcal / kg ) :

3.220 : 11.900 = 0,3 kg G.P.L. / zi om .

Pentru un randament mediu η = 0,9 :

0,27 x ( 1 x 0,9 ) = 0,3 kg G.P.L./ zi om .

G.P.L. – ul folosit pentru încălzit

İpoteze de calcul : V = 150 m³

q = 40 W / m³ h – conform normei de consum pentru locuințe

t = 10 h / zi

Q2 = V x q x t = 1.500 m³ x 40 W / m³ h x 10 h = 60.000 W

1W = 0,86 kcal

Q2 = 60.000 x 0,86 = 51.600 kcal / zi om

51.600 / 11.900 = 4,33 kg G.P.L. / zi x 4 pers.

4,33 / 4 = 1,08 kg G.P.L. / zi om

Pentru randamentul mediu η = 0,9 : 1,08 x ( 1 / 0,9 ) = 1,2 kg G.P.L. / zi om .

Calculul consumului anual

consumul iarna (160 zile ) : ( 0,1 + 0,3 + 1,2 ) x 160 = 256 kg G.P.L. / om .

consumul vara (196 zile ) : ( 0,1 + 0,3 ) x 196 = 78 kg G.P.L. /om .

Total an : 256 + 78 = 334 kg G.P.L. / om an

Norma de consum G.P.L. = 334 kg G.P.L. / om an

ANEXA NR. 4

CALCULUL NECESARULUİ DE G.P.L.

Populația țării …………………………………………….… 22.545.925

Populația din mediul urban ……………………………….. 12.404.690

Populația din capitalele de județ ……………………….. 8.352.600

Populația din celelalte orașe …………………………… 4.052.090

Populația din mediul rural ……………………………….… 10.141.235

Populația din mediul rural

ce folosește gaz metan ( 15 % ) …………………… 1.521.185

Populația din capitalele de județ

potențial cumpărătoare de G.P.L. ( 10 % ) ……….… 835.260

Populația din orașele mici

potențial consumatoare de G.P.L. ( 60 % ) ………. 2.431.125

Populația din mediul rural

potențial consumatoare de G.P.L. ……………….… 8.620.050

Total populație potențial

consumatoare de G.P.L. …………………………. 11.886.435

Consumul potențial pe cap de locuitor …………………… 338 kg / an

CANTİTATEA DE G.P.L. NECESARĂ PE AN : 11.886.435 X 338 = 4.017.615.000 kg.

4.017.615 t G.P.L. / an

Anexa nr.5

Veniturile, cheltuielile și profiturile ce vor fi realizate de societate ca urmare a aplicării proiectului

Bibliografie :

Beju V., Mecanismul prețurilor în economia de piață, Editura Promedia, Cluj Napoca, 1994.

Bussery A., Chartois B., Analise et evaluation des projets d’investissements, İDE, New York, 1977 .

Cocriș V., İșan V., Economia afacerilor . Studii de fezabilitate, Editura Ankarom, İași, 1996.

Colectiv Metodologia de prognoză pe produse și grupe de produse, İSCP, București, 1982 .

Cristea H., Finanțele întreprinderii, curs, Universitatea Timișoara, 1993 .

Dobrotă N., ABC-ul economiei de piață moderne, Editura Viața Românească, București, 1991 .

Fry L.F., Entrepreneurship . A Planning Approach, West Publishing Company, 1993 .

Georgescu İ, Marketingul întreprinderii, Tribuna Economică, supliment, București, 1991 .

Hatten T.S., Small Business . Entrepreneurship and beyond, Prentice Hall, Upper Saddle River, New York, 1997 .

Heyne P., Modul economic de gândire, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991 .

Kuratko D.F., Hodgets R.M., Entrepreneurship . A Contemporany Approach, The Dryden Press, New York, 1998 .

Lassegue P., Gestion de l’entreprise et compatible, Editura Dalloz, Paris, 1967 .

Levitt T., Marketing Myopia, Harvard Business Review, Londra, iulie – august, 1960 .

Levitt T., Marketing Myopia, Harvard Business Review, Londra, 1980 .

Levitt T., The Marketing of imagination, New York, 1983 .

Midoș T., Evaluarea patrimoniului întreprinderilor, Budapesta, 1989 .

Niță C., Popescu M., Dicționar de marketing și de afaceri, Editura Economică, București, 1999 .

Prutianu Șt., İdei de afaceri, București, 1996 .

Rusu C., Managementul afacerilor mici și mijlocii, Editura Logos, Chișinău, 1993 .

Sage E., Comment evaluer une entreprise, Editura Syrey, Paris, 1980 .

Sasu C., Enciclopedia întreprinzătorului, Editura Economică, București, 1999 .

Siegel E., Ernest & Young, Business Plan Guide, Editura John Wiley & Sons, New York, 1987 .

Stevenson H.H., Robert M.J., Gronsbech H. İ., New Business Ventures and the Entrpreneur, İrwin, Boston, Ma, 1989 .

Stolze W.J., Startup : An Entrepreneur Guide, Rock Beach Press, Rockester, New York, 1989 .

Timmons J.A., New Ventures Creation : Entrepreneurship in the 1990 ‘ s, Ediția a 3 – a, Homewood, İl, Richard D. İrwin, 1990 .

Topală E., İnvestițiile și creșterea economică, Fundația pentru tineret a Municipiului București, 1984 .

Topală E., Studiu asupra direcțiilor de perfecționare a deciziilor de investiții, İSCP, București 1975 .

Topală E., Studiu de fezabilitate, Fundația pentru tineret a Municipiului București, Tipografia “ Romfel S.R.L.”, București, 19991 .

Vesper K., New Ventures Strategies, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New York, 1990 .

World Bank, Compounding and discounnting tables for project evaluation, S.U.A., Washington, 1973 .