Studiul de Fezabilitate Privind Restructurarea S.c. Proiect Bucuresti Sa

1. Introducere………………………………………………………………………………………………..3

2. Capitolul I – Prezentarea generala a societatii…………………………………………….5

Scurt istoric………………………………………………………………………………………6

Obiect de activitate…………………………………………………………………………….8

Prezentarea activitatii generale…………………………………………………………13

Gestiunea societatii ; Exercitiul economico-financiar…………………………14

Litigii………………………………………………………………………………………………15

Organizarea societatii………………………………………………………………………16

Prezentarea generala a procesului de productie………………………………..16

Pozitia societatii pe piata………………………………………………………………….24

Piata de aprovizionare……………………………………………….. 24

Piata de desfacere………………………………………………………..27

3. Capitolul II – Analiza generala a activitatii societatii…………………………………30

Analiza in dinamica si structura a activitatii societatii……………………….31

Analiza dinamica pe baza indicatorilor valorici…………………………………35

Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici…………..39

4. Capitolul III – Analiza utilizarii potentialului uman………………………………….41

Analiza dinamica a efectivului de salariati pe total si pe categorii………42

Analiza stabilitatii efectivului de salariati………………………………………….44

Analiza utilizarii timpului de lucru ………………………………………………….46

– Analiza factoriala a utilizarii timpului de lucru………………………….48

Analiza productivitatii medii a muncii………………………………………………50

– Analiza factoriala a productivitatii medii a muncii……………………..53

Analiza profitului pe un salariat……………………………………………………….55

5. Capitolul IV – Analiza utilizarii mijloacelor fixe………………………………………..57

Analiza diagnostic a mijloacelor fixe…………………………………………………58

Analiza diagnostic pe baza productiei marfa la 1000 lei mijloace fixe…60

Analiza diagnostic pe baza valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe….63

Analiza diagnostic pe bazacifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe……67

Analiza diagnostic pe baza profitului la 1000 lei mijloace fixe……………69

6. Capitolul V – Analiza potentialului economico-financiar…………………………..71

Analiza rentabilitatii Societatii Comerciale………………………………………73

Analiza diagnostic a profitului ………………………………………………………73

Analiza structurala a profitului…………………………………………………73

Analiza factoriala a rezultatului exercitiului inaintea impozitarii..75

Analiza factoriala a rezultatului exploatarii……………………………….77

Analiza factoriala a rezultatului aferent cifrei de afaceri…………….79

Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilitatii…………………………………80

Analiza ratei rentabilitatii costurilor………………………………………….80

Analiza ratei rentabilitatii vanzarilor…………………………………………82

Analiza ratei rentabilitatii activelor totale………………………………….83

Analiza rentabilitatii capitalului propriu……………………………………84

Analiza ratei rentabilitatii capitalului permanent……………………….86

Analiza Situatiei Financiar Patrimoniale…………………………………………..88

Analiza generala a bilantului……………………………………………………..88

Analiza generala a contului de profit si pierdere…………………………93

Analiza patrimoniului net………………………………………………………….97

Surse de acoperire a patrimoniului net………………………………………98

Analiza capitalurilor intreprinderii……………………………………………99

Analiza fondului de rulment…………………………………………………….100

Analiza solvabilitatii………………………………………………………………..101

Analiza Eficientei Patrimoniului si a Capitalului……………………………..102

Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante…………………………102

Analiza rotatiei stocurilor de active circulante………………………….103

Analiza rotatiei creantelor……………………………………………………….103

Analiza rotatiei disponibilitatilor banesti si plasamentelor………..104

Analiza rotatiei obligatiunilor………………………………………………….105

Analiza rotatiei fondului de rulment………………………………………..105

7. Capitolul VI – Strategia fimei…………………………………………………………………107

Strategii in domeniul productiei……………………………………………………..108

Strategii Comerciale si economice…………………………………………………..111

Strategii Organizationale si Resurse Umane……………………………………114

Strategii de Control si Gestiune Economico-Financiara…………………..118

=== Studiul de fezabilitate privind restructurarea S.C. Proiect Bucuresti SA ===

Studiul de fezabilitate privind restructurarea S.C. „Proiect Bucuresti” S.A.

1. Introducere………………………………………………………………………………………………..3

2. Capitolul I – Prezentarea generala a societatii…………………………………………….5

Scurt istoric………………………………………………………………………………………6

Obiect de activitate…………………………………………………………………………….8

Prezentarea activitatii generale…………………………………………………………13

Gestiunea societatii ; Exercitiul economico-financiar…………………………14

Litigii………………………………………………………………………………………………15

Organizarea societatii………………………………………………………………………16

Prezentarea generala a procesului de productie………………………………..16

Pozitia societatii pe piata………………………………………………………………….24

Piata de aprovizionare……………………………………………….. 24

Piata de desfacere………………………………………………………..27

3. Capitolul II – Analiza generala a activitatii societatii…………………………………30

Analiza in dinamica si structura a activitatii societatii……………………….31

Analiza dinamica pe baza indicatorilor valorici…………………………………35

Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici…………..39

4. Capitolul III – Analiza utilizarii potentialului uman………………………………….41

Analiza dinamica a efectivului de salariati pe total si pe categorii………42

Analiza stabilitatii efectivului de salariati………………………………………….44

Analiza utilizarii timpului de lucru ………………………………………………….46

– Analiza factoriala a utilizarii timpului de lucru………………………….48

Analiza productivitatii medii a muncii………………………………………………50

– Analiza factoriala a productivitatii medii a muncii……………………..53

Analiza profitului pe un salariat……………………………………………………….55

5. Capitolul IV – Analiza utilizarii mijloacelor fixe………………………………………..57

Analiza diagnostic a mijloacelor fixe…………………………………………………58

Analiza diagnostic pe baza productiei marfa la 1000 lei mijloace fixe…60

Analiza diagnostic pe baza valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe….63

Analiza diagnostic pe bazacifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe……67

Analiza diagnostic pe baza profitului la 1000 lei mijloace fixe……………69

6. Capitolul V – Analiza potentialului economico-financiar…………………………..71

Analiza rentabilitatii Societatii Comerciale………………………………………73

Analiza diagnostic a profitului ………………………………………………………73

Analiza structurala a profitului…………………………………………………73

Analiza factoriala a rezultatului exercitiului inaintea impozitarii..75

Analiza factoriala a rezultatului exploatarii……………………………….77

Analiza factoriala a rezultatului aferent cifrei de afaceri…………….79

Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilitatii…………………………………80

Analiza ratei rentabilitatii costurilor………………………………………….80

Analiza ratei rentabilitatii vanzarilor…………………………………………82

Analiza ratei rentabilitatii activelor totale………………………………….83

Analiza rentabilitatii capitalului propriu……………………………………84

Analiza ratei rentabilitatii capitalului permanent……………………….86

Analiza Situatiei Financiar Patrimoniale…………………………………………..88

Analiza generala a bilantului……………………………………………………..88

Analiza generala a contului de profit si pierdere…………………………93

Analiza patrimoniului net………………………………………………………….97

Surse de acoperire a patrimoniului net………………………………………98

Analiza capitalurilor intreprinderii……………………………………………99

Analiza fondului de rulment…………………………………………………….100

Analiza solvabilitatii………………………………………………………………..101

Analiza Eficientei Patrimoniului si a Capitalului……………………………..102

Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante…………………………102

Analiza rotatiei stocurilor de active circulante………………………….103

Analiza rotatiei creantelor……………………………………………………….103

Analiza rotatiei disponibilitatilor banesti si plasamentelor………..104

Analiza rotatiei obligatiunilor………………………………………………….105

Analiza rotatiei fondului de rulment………………………………………..105

7. Capitolul VI – Strategia fimei…………………………………………………………………107

Strategii in domeniul productiei……………………………………………………..108

Strategii Comerciale si economice…………………………………………………..111

Strategii Organizationale si Resurse Umane……………………………………114

Strategii de Control si Gestiune Economico-Financiara…………………..118

INTRODUCERE

Restructurarea unei societati comerciale implica aducerea de modificari referitoare la modul in care se creeaza valoarea si se livreaza respectiva valoare sub forma de produse sau servicii pe piata.

Determinarea gradului si concentrarii unor astfel de modificari ca si implementarea actiunilor necesare pentru a conduce la aceste modificari este o sarcina dificila care comporta anumite riscuri. Ca urmare, restructurarea reprezinta un angajament serios care trebuie condus in mod cat se poate de corect, avand de la bun inceput, o implicare totala a managementului companiei si a oricaror alte parti interesate.

Ca o dovada a acestei angajari, conducerea societatii, indiferent de situatia financiara a respectivelor firme, trebuie sa organizeze si sa opereze pe baza unui program continuu de analiza sistematica, pornind de la „baza zero” a valorilor, generate de fiecare activitate in parte.

Fosta Societate Comerciala „Proiect Bucuresti” S.A. a fost infiintata prin Hotararea de Guvern Nr. 1191 / 1990 ca societate comerciala cu capital integral de stat si inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub Nr. J 40/15/1990 din 28.02.1990.

Ulterior au mai fost inscrise in Registrul Comertului patru cereri de mentiuni.

Fondul Proprietatii de Stat si Fondul Proprietatii Private au incheiat contractele de vanzare – cumparare cu Asociatia Salariatilor si Membrilor Conducerii.

Cele aratate mai sus au constituit temei pentru continuarea existentei fostei societati comerciale cu capital integral de stat prin forma noua a societatii cu capital integral privat, ca persoana juridica sub acelasi numar de inmatriculare.

Prezentul statut midifica, in consecinta, statutul anterior.

Gestiunea financiar – contabila, cea a resurselor umane, alaturi de managementul calitatii vor fi insotite de asistente tehnice profesionale pentru a se intarii capacitatea interna de a conduce performant unitatea.

Aceasta evaluare periodica a activitatii va demonstra necesitatea aducerii de schimbari in administrarea activitatii, pentru a o adopta mai bine cerintelor cu care se confrunta atat in ceea ce priveste organizarea activitatii pe plan intern, cat si modul in care intreprinderea inter-relationeaza cu piata.

Acest proces de „evaluare si ajustari intermediare” pe masura ce conducerea „navigheaza” de-a lungul drumului critic definit in planul de afaceri se traduce, in timp printr-o activitate restructurata.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE „PROIECT BUCURESTI” S.A.

Scurt istoric

Obiect de activitate

Prezentarea activitatii generale

Gestiunea societatii; Exercitiul economico-financiar

Litigii

Organizarea societatii

Prezentarea generala a procesului de productie

1.8 Pozitia firmei pe piata

1.8.1 Piata de aprovizionare

1.8.2 Piata de desfacere

1.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII COMERCIALE „PROIECT BUCURESTI” S.A.

Inființată in 1953 prin Hotarăre a Consiliului de Miniștri, firma „Proiect București“ a reușit să obțină și să-și mențină o reputație de prestigiu, beneficiind de aportul unui grup de specialiști recunoscuți, creatori de școala în domeniul proiectării, realizând in decursul timpului majoritatea proiectelor pentru construcțiile reprezentative ale orașului : Hotel Intercontinental, Stadionul Național, Sediile Ministerelor, Teatrul Național, Hotel Sofitel.

„Proiect București“ reprezintă o prezentă majoră în piața de proiectare acoperind practic toate segmentele specifice: proiectare pentru investiții imobiliare, restaurare edificii, infrastructură urbană, scopul său fiind dezvoltarea urbanistică a orașului București pentru a răspunde cerințelor de cuprindere a dezvoltării administrative si industriale postbelice și de transformare în conformitate cu noua orientare socio-politică a tării.

Constituind un factor activ in dezvoltarea orașului, „Proiect București“ și-a creat pe baza studiilor întreprinse o impresionantă bază de date privind construcțiile existente, facilitățile edilitare, dotările urbane. Devenită firmă cu capital integral privat si reconsiderându-și activitatea pe coordonatele economiei de piață, „Proiect București“ iși dedică intreg efortul creator satisfacerii necesităților actuale și le anticipă pe cele viitoare.

De-a lungul activității desfășurate au fost realizate în cadrul firmei următoarele lucrări :

Elaborarea a trei ediții de schiță de sistematizare a orașului : 1956, 1967, 1983

Elaborarea proiectelor pentru cartiere noi pe terenuri neconstruite, insumând planuri de urbanism, proiecte pentru construcții, dotări edilitare, dotări urbane

Proiectele finalizate ale construcțiilor reprezentative ale orașului: Casa Presei, Sala Congreselor, Stadionul Național, Centrul Național de Televiziune, Teatrul Național, Spitalul Municipal, Campusul Universitar Politehnic precum și un număr important de hoteluri, spitaluri, universități, săli de spectacol, etc.

Cercetarea, cartarea și sinteza studiilor privind teritoriul de 227 km2 al orașului în materie de topografie, structura solului, demografie, regim hidrografic, circulație de toate categoriile, dotări urbane, poluare, facilități edilitare

Expertizarea și consolidarea construcțiilor afectate de cutremurele puternice care survin în această zonă : octombrie 1940 – 7,4 gr Richter ; septembrie 1945 – 6,5 gr Richter ; martie 1977 – 7,2 gr Richter ; august 1986 – 7,0 gr Richter ; mai 1990 – 6,8 gr Richter ; cu o bogată activitate științifică, de legislație specifică și de cercetare asociate acestui domeniu

Studii materializate în proiecte privind:

Tipizarea și prefabricarea construcțiilor

Liftarea, rotirea și translarea construcțiilor existente utilizate cu predilecție pentru obiective de importanță deosebită din patrimoniul național

Cercetarea multicriterială și restaurarea zonei istorice a orașului

Diagnostic și tratament pentru diferite patologii ale construcțiilor vechi

Lucrări sau studii pentru străinătate sau cu participarea specialiștilor români în exterior:

Campus Universitar Batna – Algeria

Hotel „Porto Carras“ – Grecia

Analiza și repararea construcțiilor avariate de seism Skopje – Iugoslavia, El Asuam – Algeria

În toată activitatea legată de orașul București, I.P.B a fost singurul birou de studii pe acest teritoriu. Datorită condițiilor de activitate, a interesului profesional și cointeresării prin sistemul de plată, s-a reușit o constantă a activității specialiștilor în firmă, care a făcut ca informațiile acumulate în toată perioada să rămână și să poată fi valorificate în Proiect București.

După Decembrie 1989 activitatea a fost marcată de tendințele atât benefice cât și negative manifestate în societatea românească:

Apariția unor relații, legislații și deschideri noi: relații de piată liberă, deschidere către tehnologia și civilizația părții evoluate a lumii, apariția unor clienți și a unor cerințe noi, modificarea semnificației și a conținutului serviciilor cerute de clienți.

Scăderea dramatică a nivelului de investiții

Adaptarea firmei Proiect București la noile condiții s-a manifestat prin :

Modificarea prin Hotărâre de Guvern a statutului prin „Institutul Proiect București“ subordonat Primăriei orașului, în „Societatea pe acțiuni Proiect București“ cu totală autonomie managerială, financiară si contractuală, cu capital integral privat din anul 1994.

1.2. OBIECT DE ACTIVITATE. CAPITAL SOCIAL.

În scopul realizării activității în condiții de eficiență și profitabilitate, odată cu privatizarea, firma și-a îmbunătățit obiectul de activitate cu servicii imperios necesare într-o economie de piață. Serviciile în țară și străinătate constă în :

Studii și proiecte de sistematizare, urbanism si amenajarea teritoriului, studii sociologice, de circulație și de dotare tehnico-edilitară, drumuri și sistematizare pe verticală inclusiv lucrările de cercetare aferente.

Proiecte complexe de arhitectură și inginerie în toate fazele prevăzute de lege pentru lucrări de investiții, reparații, amenajări, reamenajări, consolidări, dezvoltări, modernizări, decorațiuni interioare, firme, design, peisagistică, ecologie, etc în domeniile :

Construcții civile

Construcții industriale

Construcții agro-zootehnice

Amenajarea teritoriului – amenajări de lacuri, de maluri ale râurilor, de spații publice, de locuri de agrement, de spații verzi, de mobilier urban, etc

Gospodărie comunală – alimentare cu apă, canalizări, termoficare, gaze, protecție catodică a conductelor îngropate, galerii edilitare

Artere de circulație – drumuri, străzi – sistematizare verticală

Lucrări de artă – poduri, pasaje denivelate rutiere și pietonale, pasarele, ziduri de sprijin

Parcaje supra și subterane

Relevee

Proiecte de conservare, restaurare și punere în valoare a monumentelor de arhitectură și istorice, a monumentelor de artă de cult, de cultură, rezervații speciale și cu caracter muzeistic inclusiv a zonelor aferente acestora, a siturilor de arhitectură și arheologice și a zonelor aferente, precum și de translatări de imobile și alte construcții.

Studii și servicii de specialitate constând în : studii geotehnice pentru construcții, determinări de laborator geotehnice, foraje, lucrări geodezice, topografice, etc.

Expertizări și verificări privind starea de siguranță și funcționare a construcțiilor și instalațiilor de orice fel inclusiv de natura consolidării antiseismice

Verificări, expertizări și avizări la documentații tehnico-economice și documentații de execuție în baza contractelor încheiate conform dispozițiilor legale

Intocmirea de alte documentații necesare :

Obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor legale

Evaluări mobiliare, imobiliare și evaluări de intreprinderi în vederea privatizării, evaluării de afaceri, viabilizare de clădiri, etc

Elaborării cărții construcției

Reconstituirii proprietăților

Elaborarea de oferte pentru participare la licitații, caiete de sarcini, teme de proiectare, machete, consultanță tehnică și economică, servicii de intermediere, inchirierea și depozitarea în spațiile și pe terenurile proprii ale societății, organizarea de licitații, studii de fezabilitate, etc.

Editare de documentații, multiplicare, dactilografiere, grafică, reclamă, publicitate, expoziții, editare, difuzare

Reparații și verificări auto-moto

Transporturi de mărfuri și de persoane cu mijloace proprii sau închiriate

Efectuarea de orice altfel de servicii și operațiuni care pot fi considerate ca aflate în domeniile sau în consecința celor de la literele a-k, inclusiv dezvoltarea unui patrimoniu informatic închis și protejat

Proiecte de alimentare cu energie electrică, instalații de telecomunicații, centrale telefonice, rețele de incintă

Reprezentantă pentru agenții economici, persoane fizice sau juridice, române sau străine

Construcțiile – execuție în construcții și instalații – constă în :

Execuție, reparație, modernizare, amenajare extindere la obiective civile și industriale

Antreprenoriat pentru lucrări de construcții montaj în domeniile proiectelor complexe de arhitectură și inginerie

Asistentă tehnică de specialitate pentru execuția lucrărilor de construcții montaj în tară și în străinătate

Comerțul intern este alcătuit din :

Comercializarea de materiale de construcții, instalații, utilaje, aparatură

Activităti de comerț intern cu documentații multiplicate, copiate și difuzate în condițiile protejării drepturilor de proprietate culturală, de autor, de copiere, de inventator

Comercializarea de bunuri de consum sau folosintă indelungată, produse industriale, agricole, alimentare și zootehnice, produse proprii sau cumpărate prin rețea proprie sau pe bază de comision

Exportul și importul se realizează prin:

Operațiuni de comerț exterior cu materiale de construcții, instalații, utilaje, aparatură, produse proprii sau cumpărate, bunuri de larg consum, produse industriale, agricole, alimentare și zootehnice

Activități de comerț exterior – barter marketing, know-how, depozitare, licitații, vânzare-cumpărare de licențe și brevete de invenție, documentații tehnico-economice, etc

Din activitatea desfășurată dupa 1994, obiectul de activitate s-a materializat prin:

Contracte de afaceri, oferte și contracte de firme românești și mai ales străine:

Contractul pentru C.C.I.B cu Bouygues – Franța

„Memorandum of Understanding“ cu W.S.Atkins – Anglia

colaborare cu „West Fourth arh.“ – New York

contracte preliminare sau contracte ferme pentru investiții în Chișinău – Moldova; Odessa – Ucraina; Ashhabad – Turkmenistan

Adaptarea și recalificarea personalului pentru categorii noi de servicii puse la dispozitia clienților:

reconstituiri de proprietăți: fizice ( inventariere, cartare, pichetare), juridice ( investigații arhivistice, întocmiri de dosare, susțineri în fața autorităților)

consultanță și diferite activități pentru investitori români sau străini: identificări de terenuri, identificări de oportunități, asistență juridică și tehnică în domeniul imobiliar, relații cu autoritățile locale, implantarea în sit, etc.

Capitalul social a fost reevaluat conform H.G.R nr. 26/19992 de la 60.000.000 lei, la 288.528.000 lei si inscris la Registrul Comertului drept urmare a cererii de inscriere de mentiuni nr. 27.887 / 01.06.1993

Capitalul social a fost transmis 100% catre Fondul Proprietatii de Stat, 70% cu actul 20.127 / 14.07.1993 si 30% catre Fondul Proprietatii Private cu actul nr. 1.555 / 14.07.1993.

Prin contractul nr. 140 / 04.03.1994 incheiat intre FPS si Asociatia Salariatilor si Conducerii S.C. „Proiect Bucuresti”S.A. au fost vandute-cumparate, libere de orice sarcini, 8400 actiuni, cu o valoare nominala de 24.044 lei fiecare, in suma totala de 201.900.000 lei reprezentand 70% din capitalul social al societatii. Pentru garantarea creditului acordat de catre FPS in vederea platii integrale a actiunilor cumparate, acestea sant constituite drept gaj si vor fi indisponibilizate in numele FPS la sediul S.C. „Proiect Bucuresti”S.A. pana la achitarea creditului ; valoarea tranzactiei cu FPS este de 1.020.600.000 lei.

Prin contractul nr. 115 / 06.04.1994 incheiat intre FPP IV Muntenia si Asociatia Salariatilor si Conducerii S.C. „Proiect Bucuresti”S.A. au fost vandute-cumparate 3600 actiuni libere de orice sarcini, cu o valoare nominala de 24.044 lei fiecare in suma totala de 86.558.400 lei, reprezentand 30% din capitalul social al societatii; valoarea tranzactiei cu FPP este de 1.170.000.000 lei.

Adunarea generala a actionarilor din data de 18.11.1994 a aprobat conform precizarilor Ministerului de Finante nr. 85535 din 5 august 1994, majorarea capitalului social subscris si varsat la 2.190.600.000 lei (suma valorilor de cumparare din cele doua contracte perfectate cu FPS si FPP) care este impartit in 12.000 actiuni numerotate de la 1 la 12.000 in valoare de 188.550 lei fiecare.

Reevaluarea capitalului social se poate face pe baza Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor ori de cate ori se considera necesar in conditiile legii.

1.3 PREZENTAREA ACTIVITATII GENERALE

Societatea comerciala „Proiect Bucuresti” S.A. isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul propriu si potrivit Regulamentului de organizare si functionare a firmei.

Firma functioneaza pe baza de gestiune proprie si autonomie financiara. Deasemenea are plan propriu, incheind contracte directe cu beneficiarii, are cont la banca, credite bancare, are relatii directe economice, financiare si juridice cu diverse regii autonome, societati comerciale, firme si alte forme de organizare de stat independente sau profesionale din tara si din strainatate. Consiliul de Administratie, la propunerile Directorului General, aproba masuri privind desfasurarea normala a activitatii productive, conform obiectivului de activitate, pentru perioada curenta si de perspectiva, cresterea eficientei economice si asigurarea rentabilitatii, promovarea de investitii numai in conditii de eficienta, incadrarea si perfectionarea personalului muncitor, imbunatatirea conditiilor de munca si viata a personalului muncitor.

Presedintele Consiliului de Administratie indeplineste si functia de director general conform Legii 31 / 1990 si articolului 17.3 si 17.7 din statut, organizeaza activitatea firmei, selectand, angajand si concediind personalul salariat. El negociaza si semneaza contractul colectiv de munca, negociaza contractele individuale de munca si reprezinta firma. Se utilizeaza forme de salarizare in functie de competenta , realizarea atributiilor postului, rezolvarea problemelor in limita prescrisa si cu toata responsabilitatea, exercita controlul asupra activitatilor pe care le desfasoara si se organizeaza pe principiul eficientei.

GESTIUNEA S.C. „PROIECT BUCURESTI” S.A.

EXERCITIUL ECONOMICO-FINANCIAR

Serviciul financiar – contabil contine si colectivul de Gestionarea Patrimoniului. Acest serviciu tine evidenta contabila, sintetica si analitica a mijloacelor fixe si a altor imobilizari corporale (terenuri) si necorporale (proiecte si programe de calculator). Face calculul amortizarii imobilizarilor corporale pe activitati si destinatii. In cadrul acestui colectiv se tine evidenta contabila in lei intocmind bilantul si contul de profit si pierdere.

Gestiunea societatii este controlata de actionari si de comisia de cenzori, aleasa in conditiile legii de catre Adunarea Generala a Actionarilor, fiind formata din trei membri, dintre care unul trebuie sa fie expert contabil sau contabil autorizat, precum si trei membri supleanti.

Pentru a putea exercita dreptul de control, actionarilor si comisiei de cenzori li se vor prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea, situatia patrimoniului, a profitului si al pierderilor.

In cursul exercitiului financiar, comisia de cenzori, verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza Consiliul de Administratie asupra neregulilor constatate.

EXERCITIUL ECONOMICO – FINANCIAR

Exercitiul economico – financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al anului.

La inchiderea exercitiului financiar comisia de cenzori controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si informatiilor prezentate de Consiliul de Administratie asupra fondurilor societatii, a bilantului si a contului de profit si pierderi, prezentand Adunarii Generale a Actionarilor un raport scris prin care se propune aprobarea sau modificarea bilantului si a contului de profit si pierderi.

Primul exercitiu incepe la data constituirii unitatii economice.

LITIGII

Consilierul juridic este subordonat Directorului General si urmareste respectarea legislatiei in vigoare de catre toti salariatii S.C. „Proiect Bucuresti”S.A. care prin natura activitatii lor efectueaza lucrari prin care se stabilesc raporturi juridice de orice natura. Acesta asigura consultanta juridica compartimentelor firmei.

Consilierul juridic asigura reprezentarea firmei in toate litigiile ce au ca obiect pretentiile rezultate din derularea contractelor cu furnizorii sau beneficiarii, in litigiile privind bunurile aflate in patrimoniul regiei sau care revin de drept acesteia. In orice alte litigii, precum si cele referitoare la dreptul de proprietate intelectuala, contencios administrativ, contencios fiscal, ia masurile necesare pentru recuperarea creantelor, prin obtinerea de titluri executorii si sprijinirea executarii acestora.

ORGANIZAREA S.C. „PROIECT BUCURESTI” S.A.

S.C. „Proiect Bucuresti”S.A. este constituita ca persoana juridica romana fiind inregistrata la Camera de Comert si Industrie cu nr. J40 / 15 / 1990.

Structura conducerii firmei se prezinta astfel :

Adunarea Generala a Actionarilor

Consiliul de Administratie

Directorul General

Conducerea Executiva

Organigrama S.C. „Proiect Bucuresti” S.A. este prezentata in anexa.

PREZENTAREA GENERALA A PROCESULUI DE PRODUCTIE

Pe fluxul tehnologic al proiectarii se disting urmatoarele activitati :

Arhitectura

Proiectarea creativă a unor spații și clădiri în care să se reflecte necesitățile prezente, individualizarea fiecărui proiect, a fiecărei soluții ca fiind unică și responsabilă, reprezintă premiza satisfacerii depline a exigențelor clienților. Împletind experiența trecutului cu rigorile pieței actuale de proiectare și incercând să facă față provocării tehnologiilor de mâine, specialiștii utilizează toată gama tehnologică disponibilă în scopul realizării unui produs – proiect optim din punct de vedere al raportului performanță – cost la un nivel internațional. Atât în promovarea de investiții noi cât și în restaurarea edificiilor deja existente, conceptele de flexibilitate, adatabilitate și performanță reprezintă criterii de bază, a căror aplicare consegventă trebuie să apropie tot ceea ce se crează de tendințele arhitecturii contemporane.

Individualitatea și diversitatea, imaginea intregului și acuratețea detaliului, alături de grija deosebită acordată integrării în ansamblu, caracteristicile arhitecturii, se regăsesc în toate lucrările firmei, de la ansambluri urbanistice la clădiri de birouri, de la zone de recreere la locuințe individuale, de la decorațiuni interioare la studii de urbanism.

Structuri

Obiectivul lor este siguranța seismică, eficiența economică, confortul și eficacitatea în operare ale oricărei clădiri. Utilizând în proiectare, expertizare sau consolidare, modelarea și simularea computerizată a comportamentului structurii construcțiilor în corelație cu accelerograme specifice, specialiștii realizează și certifică un grad de siguranță deosebit. Soluțiile tehnice inovative adoptate în realizarea proiectelor de consolidare pentru edificii importante ale orașului ( Atheneul Român, Palatul Telefoanelor), au permis executatea lucrărilor efective în condițiile păstrării integrale a aspectului și funcționalității clădirilor.

Instalații

Colectivele de instalații elaborează în baza datelor de temă primite de la colectivul de arhitectură :

Planurile principale de amplasare a utilajelor

Scheme principale ale instalațiilor

Secțiuni, vederi, detalii principale ( planșele vor conține cote, dimensiuni, calitățile materialelor, verificările și probele necesare, izolașii termice, acustice, protecții anticorosive și paramentrii principali ai instalațiilor).

Desenele de ansamblu

Schemele tehnologice ale fluxului tehnologic

Schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri

Schemele instalațiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicații, rețele de combustibil, apă, iluminat, etc, ale instalațiilor tehnologice

Planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare prestații, sarcini, inclusiv schemele tehnologice de montaj

Diagramele, nomogramele, calculele inginerești, tehnologice și de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii în funcțiune și explorării

Listele cu utilajele și echipamentele din componența planurilor tehnologice, inclusiv parametrii, performanțele și caracteristicile.

Devize

Este ultimul colectiv care intervine în procesul tehnologic de elaborare a unui proiect pentru că, în baza datelor primite de la colectivele arhitectură, structuri și instalații :

Întocmește documentații economice independente sau cu părți de proiect, pentru diferite faze de proiectare

Fundamentează cu analiza și evaluările interne economice în alegerea soluțiilor optime în cursul procesului de proiectare

Întocmește indicatorii tehnico-economici necesari avizării și poate participa la susținerea în fața organelor competente a proiectelor

Întocmește expertize și evaluări ale construcțiilor existente

Discută cu anteprenorii și introduce observațiile acestora în documentațiile economice

Acordă asistență clienților în ce privește evaluarea și documentarea lucrărilor pe parcursul execuției

Întocmește măsurători și evaluări pentru cereri de ofertă, acordă asistență pentru evaluarea ofertelor

Folosește informațiile și dotarea existentă în societate pentru obținerea calității maxime a lucrărilor.

Economic

Acesta este singurul colectiv din cadrul secțiilor complexe de proiectare care au dublă subordonare respectiv :

Este subordonat administrativ șefului de secție

Din punct de vedere al metodologiei se subordonează directorului economic prin birourile și serviciile aflate în subordinea acestuia

Dubla subordonare rezidă din aceea că secțiile, deși se poate spune că au independență din punct de vedere tehnic, din punct de vedere economic, neavând personalitate juridică ele nu se pot comporta ca o entitate de sine stătătoare în relațiile cu forurile administrativ-financiare, bancare, etc.

În cadrul acestui colectiv se urmărește realizarea cifrei de afaceri și a profitului anual ca urmare a defalcării acestor indicatori din indicatori stabiliți anual la nivelul firmei de către Adunarea Generală a Acționarilor prin Bugetul de venituri și cheltuieli.

Proiectele secțiilor reprezintă produse complexe, realizarea acestora constituind un proces interdisciplinar. Practic fiecare specializare care participă

în cadrul echipei astfel încât coordonarea și colaborarea între domenii să găsească un cadru cât mai propice.

În acest fel, fiecare etapă sau componentă a produsului proiect, de la măsurătorile topografice la stabilirea ultimelor detalii cu privire la mobilier sau la proiectarea utilajului tehnologic destinat echipării obiectivului, este realizat decorațiuni interioare, de la studiile geotehnice la amenajările de spații verzi, de la machetă prin aportul specialiștilor din cadrul secțiilor complexe de proiectare.

Un factor determinant in realizarea procesului de productie il are seful de sectie complexa de proiectare care este numit si poate fi revocat de Consiliul de Administratie in fata caruia raspunde pentru propria activitate. Din punct de vedere ierarhic este coordonat de directorii executivi.

Realizarea unui proiect se poate face atat prin primirea unei comenzi externe cat si prin elaborarea printr-o comanda interna.

In ceea ce priveste elaborarea proiectului prin comanda interna circulația documentelor și informației se prezinta astfel:

Elaborarea proiectelor cu comanda internă

In cazul unei comenzi externe elaborarea proiectului se face prin respectarea urmatorului flux:

Circulația documentelor și informației între firmă și client poate fi asigurată și prin șeful de proiect complex, respectiv dispecerul secției, cu respectarea parcursurilor obligatorii în interiorul firmei.

Sefului de sectie, care este principalul factor in urmarirea procesului de proiectare, are sarcini in activitatea contractuala, profesionala si administrativa.

In activitatea contractuala:

Organizează și conduce activitatea de marketing la nivelul secției constând din prospectarea pieței, întocmirea de oferte, discuții preliminare cu clienții

Negociază contractele și tarifele de proiectare cu beneficiarii în limitele stabilite de Consiliul de Coordonare și conducere operativă.

Primește și distribuie comenzile venite în secție, nominalizănd șeful de proiect complex. Planifică și echilibrează activitatea între diferitele compartimente ale secției.

Verifică și avizează documentele contractuale elaborate de șeful de proiect, economistul și normatorul de secție, tarifarea, ciorna de contract, comenzile pentru subproiectanți, notele de facturare, etc.

Controlează și răspunde de încadrarea lucrătorilor din secții în ceea ce privește disciplina contractuală

Verifică modul de întocmire a documentelor de evidență financiară a proiectelor și a participării salariaților din secție

Răspunde de relațiile contractuale cu celelalte secții, subordonându-se Consiliul de Coordonare și conducere operativă în această problemă

Răspunde de rentabilitatea activității secției

Răspunde de acoperirea cu comenzi și contracte, capacități de producție a secției la nivelul fondului de salarii care să asigure garantarea salariului minim pe economie. Are ca obiectiv atragerea de comenzi și contracte care să dea și posibilitatea realizării de către salariați a cel puțin 80% din salariul negociat prin contractul individual de muncă.

Din punct de vedere profesional:

Organizează și conduce activitatea de control calitativ a secției. În această calitate, răspunde de calitatea complexă a lucrărilor elaborate în secție.

Se ocupă de răspândirea și cunoașterea legislației și informației tehnice intrată în secție

Se ocupă de păstrareași utilizarea băncii de date a secției, inclusiv de lucrările elaborate de persoane care nu mai sânt în activitate.

Este membru de drept în Consiliul Tehnic Central, în care calitate, răspunde de calitatea tuturor proiectelor elaborate în firmă

Participă la avizarea lucrărilor secției în afara societății

Din punct de vedere administrativ:

Întocmește și susține periodic schema secției în fața Consiliului de Administrație, propune dimensionarea numărului personalului în raport de necesitățile de producție, face referatele pentru sporirea, diminuarea sau modificarea în alt fel a schemei

Propune premieri sau diminuări de retribuție și alte recompense sau penalizări pentru personalul aflat în subordinea sa

Asigură circulația verticală a informației între Consiliul de Administrație și conducere operativă și personalul secției

Se ocupă de problemele administrative curente : împărțirea și folosirea corespunzătoare a spațiului și a dotării secției, legătura cu serviciul aprovizionare, distribuirea unor materiale, etc

Se preocupă de continuitatea activității prin numirea unui înlocuitor competent pentru perioadele când este indisponibil

Urmărește și răspunde de respectarea normelor de protecția și igiena muncii conform instrucțiunilor date de compartimentul de resort, precum și de respectarea normelor P.S.I la nivelul secțiilor.

1.8. POZITIA S.C. „PROIECT BUCURESTI” S.A. PE PIATA

1.8.1 PIATA DE APROVIZIONARE

Managementul aprovizionarii reprezinta activitatea prin care se asigura contractarea lucrarilor de proiectare ce formeaza obiectul de activitate al firmei precum si elementele materiale si tehnice necesare productiei in volum si structura care sa permita realizarea obiectivelor stabilita de catre Adunarea Generala a Actionarilor din firma in conditiile unor costuri minime si ale unui profit cat mai mare, profit care se materializeaza in final prin dividentul incasat de catre fiecare actionar.

Managementul aprovizionarii reprezinta o componenta de baza a functiei comerciale in firmei, asigurind echilibrul intre necesitatile si disponibilul de resurse umane si materiale care poate fi asigurat de unitatea economica.

Activitatea comerciala desfasurata in cursul anului 2001 s-a materializat la finele anului prin realizarea unei cifre de afaceri de 76.789.802 mii lei.

In cifra de afacere a firmei o pondere insemnata o detinea inca sectorul bugetar, asa cum rezulta si din ponderea incasarilor facute pe parcursul anului 2001, si prezentata in Anexa 1.

In ceea ce priveste structura aportului Primariei Municipiului Bucuresti si a Primariilor de Sector in totalul incasarilor facute de la unitatile bugetare, este prezentata in Anexa 2.

Ponderea incasarilor de la bugetari si nebugetari – Anexa 1

Ponderea Primariilor si a C.L.M.B. – ului in totalul bugetarilor – Anexa 2

1.8.2. PIATA DE DESFACERE

Pentru anul 2002, firma si-a intensificat activitatea de aprovizionare cu contracte in acelasi segment de piata avand semnate contracte in valoare de 96.782.950 mii lei, asa cum de altfel se poate observa si in Anexa 3.

Demn de remarcat este faptul ca pentru anul 2002 ponderea contractelor semnate cu beneficiarii nebugetari este in crestere fata de valoarea contractelor semnate cu beneficiarii bugetari.

Structura contractelor semnate cu beneficiarii bugetari este prezentata in Anexa 4.

Ponderea contractelor certe de la bugetari si nebugetari – Anexa 3

CONTRACTE CERTE

Ponderea primariilor si a C.L.M.B – ului in totalul bugetarilor – Anexa 4

CAPITOLUL II

ANALIZA GENERALA A ACTIVITATII S.C. „PROIECT BUCURESTI” S.A. IN DINAMICA SI STRUCTURA

2.1. Analiza in dinamica si structura a activitatii firmei

2.2 Analiza dinamica pe baza indicatorilor valorici

2.3 Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valoric

2.1 ANALIZA IN DINAMICA SI STRUCTURA A S.C. „PROIECT BUCURESTI”S.A.

TABELUL NR.1 (mii lei)

Din analiza in dinamica si structura a S.C. „Proiect Bucuresti” S.A. rezulta ca:

Veniturile totale au crescut de la un an la altul astfel :

In 2000 au sporit cu 16487337 mii lei fata de anul 1999, ceea ce inseamna 145.87 %

In 2001 s-au majorat cu 40849427 mii lei, ceea ce inseamna 213.65 %, fata de anul 1999 si cu 24362090 mii lei, adica 146.46 %, fata de 2000.

La cresterea veniturilor totale o contributie importanta au avut-o veniturile din exploatare, care in anul 2000 au crescut cu 16475087 mii lei, adica 148.22 % fata de 1999, iar in 2001 s-au majorat cu 41252564 mii lei, adica 220.74 %, fata de 1999 si cu 24777477 mii lei, adica 148.92 %, fata de 2000.

Veniturile din exploatare reprezentau in 1999, 34166182 mii lei si deci cu 1774193 mai putin decat veniturile totale din 1999, in 2000 – 96.59%, iar in 2001 – 98.21% in totalul veniturilor.

Se poate observa ca ponderea in tabloul veniturilor a crescut in anul 2001 cu 1.62 % fata de 2000.

Veniturile din exploatare s-au majorat ca urmare a cresterii cantitative a volumului lucrarilor de proiectare executate cat si a cresterii pretului pe ora de proiectare.

Cresterea preturilor a fost determinata in principal de majorarea drepturilor salariale, preturilor la materiile prime si a materialelor folosite, la energie electrica , combustibil, telefonie si celelalte servicii necesare desfasurarii activitatii in bune conditii.

Veniturile financiare au crescut in 2000 cu 22976 mii lei , adica 101.31%, fata de 1999, iar in 2001 au scazut cu 387632 mii lei fata de 1999 si cu 410608 mii lei fata de 2000.

Ponderea veniturilor financiare in veniturile totale este de 4.86 % in 1999, 3.37% in 2000 si 1.77 % in 2001.

Veniturile financiare sunt influentate in principal in cadrul societatii analizate, din diferente de curs valutar si venituri din dobanzi.

Daca acesti doi indicatori au inregistrat cresteri in anul 2000 fata de anul 1999, nu acelasi lucru se poate spune si de realizarile anului 2001, cand veniturile din diferente de curs valutar au scazut de la 1.184.863 mii lei la 811.768 mii lei in timp ce veniturile din dobanzi au scazut de la 587.100 mii lei la 549.587 mii lei.

Ponderea veniturilor exceptionale in totalul veniturilor este in 2000 de 0,02 %, iar in 2001 de 0,01 %, deci scade in 2001 cu 0,01 % fata de 2000.

Cheltuielile totale au sporit in 2000 cu 15.608.666 mii lei (151,09 %) fata de 1999, iar in 2001 au sporit cu 37.563.761 mii lei (222,97 %) fata de 1999 si cu 21.955.095 mii lei (147,56 %) fata de 2000.

Ponderea cea mai mare in cadrul cheltuielilor totale o detin cheltuielile din exploatare, respectiv 99,89 % in 2000 si 99,96 % in 2001.

Cheltuielile din exploatare au crescut astfel:

in 2000 cu 15.573.149 mii lei (151,007 %) fata de 1999

in 2001 cu 37.550.869 mii lei (222,99 %) fata de 1999 si cu 21.977.720 mii lei (147,66 %) fata de 2000.

Aceste cheltuieli s-au majorat ca urmare a cresterii preturilor la materii prime, combustibil, energie electrica, a majorarii salariilor si a celorlalte servicii.

Cheltuielile financiare au scazut in 2000 cu 12.271 mii lei fata de 1999 (3,05 %) , iar in 2001 au scazut fata de 1999 cu 7.580 mii lei (40,11 %) si au crescut fata de 2000 cu 4,691 mii lei (1312,14).

Scaderea cheltuielilor financiare in anul 2000 fata de 1999 cat si cresterea acestor cheltuieli in 2001 fata de 2000 sunt urmarea influentei directe a fluctuatiei cheltuielilor cu diferentele de curs valutar cu care a fost confruntata societatea.

Ponderea cheltuielilor financiare din totalul cheltuielilor a crescut in 2000 cu 8,34% fata de 1999, iar in 2001 a scazut fata de 1999 cu 0.033 % iar fata de 2000 a scazut cu 8.373 %.

Ponderea cheltuielilor exceptionale in tabloul veniturilor a fost de 0.006 % in 1999 , 0.11 % in 2000 si 0.03 % in 2001.

Ponderea acestora in totalul cheltuielilor a crescut in 2000 cu 0.104 % fata de 1999, iar in 2001 a crescut fata de 1999 cu 0.024 % si a scazut fata de 2000 cu 0.08 %.

Trebuie mentionat ca cea mai mare parte a acestor cheltuieli sunt nedeductibile din veniturile societatii, ceea ce duce la cresterea impozitului pe profit si la micsorarea profitului net al societatii.

Numarul mediu de salariati a scazut in 2000 fata de 1999 cu 50 persoane respectiv 9.14 %, iar in 2001 a scazut fata de 1999 cu 120 persoane respectiv 21.94% si fata de anul 2000 cu 70 persoane adica 14.09 %.

Profitul impozabil a crescut in 2000 cu 878.671 mii lei (116.28 %) fata de 1999, iar in 2001 a crescut cu 3.285.666 mii lei (160.90 %) fata de 1999 si cu 2.406.995 mii lei (138.36 %) fata de 2000.

Profitul impozabil s-a majorat datorita cresterii volumului activitatii firmei in activitatea de proiectare cat si ca urmare a inchirierii unor spatii devenite disponibile ca urmare a reducerii de personal.

Productivitatea muncii pe salariat a crescut in 2000 cu 39432,873 mii lei / salariat (163.13 %) fata de 1999, iar in 2001 a crescut cu 114163,67 mii lei (282.77%) fata de 1999 si cu 74730,797 (173.34 %) fata de 2000 ca urmare a cresterii productiei marfa fabricate.

2.2 ANALIZA DINAMICA PE BAZA INDICATORILOR VALORICI

TABELUL NR. 2 (mii lei)

Evolutia cifrei de afaceri

Evolutia productiei marfa fabricara

Productia exercitiului

Evolutia valorii adaugate

Din analiza dinamicii pe baza indicatorilor valorici inregistrati la S.C „Proiect Bucuresti” S.A. rezulta :

Cifra de afaceri a sporit in 2000 cu 16.395.274 mii lei (148.49 %) fata de 1999 , iar in 2001 a fost cu 41.455.251 mii lei (222.60 %) mai mult fata de 1999 si cu 25.059.977 mii lei (149.91 %) mai mare fata de 2000.

Productia marfa s-a majorat in 2000 cu 16.475.087 mii lei (148.22%) fata de 1999 , iar in 2001 a crescut cu 41252564 mii lei (220.30 %) fata de 1999 si cu 24777477 mii lei (148.93 %) fata de 2000.

Productia exercitiului s-a majorat de la un an la altul ca urmare a cresterii valorii productiei vandute.

In 2000 productia exercitiului a sporit cu 16039684 mii lei (146.95 %) fata de 1999, ca urmare a cresterii productiei vandute cu 1.337.387 mii lei (170.35 %).

In 2001 productia exercitiului s-a majorat cu 41.100.081 mii lei (220.30 %) fata de 1999 si cu 25.060.397 mii lei (149.92 %) fata de 2000 ca urmare a cresterii productiei vandute cu 2.696.298 mii lei (241.83 %) fata de 1999 si cu 1.358.911 mii lei (141.96 %) fata de 2000.

Valoarea adaugata, indicator valoric care asigura capacitatea firmei de a crea bogatie, s-a majorat in 2000 cu 1.280.273 mii lei (115.46 %) fata de anul 1999 iar in 2001 cu 5.729.965 mii lei ( 169.18 %) fata de anul 1999 si cu 4.449.692 mii lei (146.53%) fata de 2000.

2.3. ANALIZA RAPORTULUI STATIC DINTRE INDICATORII VALORICI

TABELUL NR. 3

ANALIZA RAPORTULUI DINAMIC DINTRE INDICATORII VALORICI

TABEL NR.4

Din analiza raportului static dintre indicatorii valorici se constata urmatoarele:

Raportul CA / Qf reflecta modificarile intervenite in stocurile de produse finite, si a altor venituri exclusiv cele financiare si exceptionale. In cazul S.C. „Proiect Bucuresti” S.A. , stocul de produse finite consta in productia marfa vanduta, care reprezinta activitatea de baza a firmei.

In toti cei trei ani, respectiv 1999, 2000 si 2001, cifra de afaceri respectiv suma totala a veniturilor din activitatea comerciala a societatii a fost mai mica decat productia marfa fabricata ceea ce inseamna ca au crescut soldurile de facturi neincasate.

Raportul Qf / Qe reflecta evolutia stocului de produse neterminate si a consumului intern. La S.C. „ Proiect Bucuresti” S.A. nu exista productie neterminata.

In anul 1999, productia marfa fabricata a fost egala cu productia exercitiului, in 2000 a fost cu 435.403 mii lei mai mare decat productia exercitiului, iar in 2001 cu 152.483 mii lei ceea ce inseamna ca a scazut volumul intern.

Raportul Qa / Qe , evidentiaza reducerea respectiv cresterea ponderii cheltuielilor cu materialele.

In anul 1999, valoarea raportului Qa / Qe a fost de 0.242 iar in 2001 de 0.186 deci se observa ca ea scade in anul 2001 (I Qa < I Qe), ca urmare a cresterii ponderii cheltuielilor cu materialele.

Si raportul dinamic dintre indicatorii valorici conduce la aceleasi concluzii.

CAPITOLUL III

ANALIZA UTILIZARII POTENTIALULUI UMAN

3.1. Analiza dinamica a efectului de salariati pe total si pe categorii;

3.2. Analiza stabilitatii efectului de salariati;

3.3. Analiza utilizarii timpului de lucru;

3.3.1. Analiza factoriala a utilizarii timpului de lucru;

3.4. Analiza productivitatii medii a muncii;

3.4.1. Analiza factoriala a productivitatii medii a muncii;

3.5. Analiza profitului pe un salariat.

3.1. ANALIZA DINAMICA A EFECTIVULUI DE SALARIATI PE TOTAL SI PE CATEGORII

TABEL NR. 5

Din dinamica efectivului de salariati, se desprind urmatoarele concluzii:

Numarul total de salariati s-a majorat in 2000 cu 50 persoane ( 90.07 %) fata de 1999 iar in 2001 s-a majorat cu 14 persoane ( 82.14 %) fata de 1999 si s-a redus cu 40 persoane ( 81.18 %) fata de 2000.

Ponderea principalelor categorii de salariati in totalul salariatilor era:

in 1999, muncitorii reprezentau 8.73% in totalul salariatilor, dintre care muncitorii direct productivi 4.56 %, indirect productivi 2.18 % iar cei cu deservire generala 1.98 % ; personalul tehnic productiv reprezenta 76.58 % din totalul salariatilor din care arhitecti, ingineri si personal cu alte studii superioare 35.71%, conductor arhitect 4.17 %, tehnician prtoiectant 28.76 % si desenatori 7.93 %.

Personalul conducere, administratie, reprezinta in 1999 14.68 % din totalul salariatilor iar dintre acestia personalul de conducere reprezinta 2.78 % , economisti si alti specialisti cu studii superioare 2.97 % iar functionarii, personalul administrativ si de paza 8.93 %.

In 2000 numarul de muncitori a scazut cu 4 persoane fata de 1999 iar dintre acestia direct productivi au scazut cu o persoana, indirect productivi au scazut tot cu o persoana iar cel de deservire a scazut cu douau persoane.

Personalul tehnic productiv se reduce cu 38 de persoane dintre acestia arhitecti, ingineri si personal cu alte studii superioare se reduce cu 8 persoane, conductor arhitect cu 5 persoane, tehnician proiectant cu zece persoane, iar desenatori cu 15 persoane.

Personalul de conducere, administratie se reduce in 2000 fata de 1999 cu 8 persoane.

In 2001 numarul muncitorilor a crescut fata de 1999 cu 4 persoane si fata de 2000 cu 8 persoane reprezentand 11.59 % din totalul salariatilor ; personalul tehnic productiv se reduce fata de 1999 cu 82 de persoanesi fata de 2000 se reduce cu 44 persoane detinand 73.43% din totalul salariatilor.

Personalul conducere, administratie scade in 2001 fata de 1999 cu 12 persoane si fata de 2000 cu 4 persoane si reprezinta din totalul salariatilor 14.98%, din care personal conducere 5.07%, economisti si alti specialisti cu studii superioare 2.65 %, si functionari, personal administrativ si de paza 7.25 %.

3.2. ANALIZA STABILITATII NUMARULUI DE SALARIATI

TABEL NR. 6

Baza de calcul:

Coeficientul miscarii totale = (I + E) / N = (4 + 44) / 454 = 0.10

Coeficientul de fluctuatie = Ey / N = 6 / 454 = 0.01

Coeficientul intrarilor = I / N = 4 / 454 = 0.009

Coeficientul iesirilor = E / N = 44 / 454 = 0.096

Coeficientul stabilitatii = 1 – Kt = 1 – 0.10 = 0.89

In care:

I – numarul salariatilor iesiti in cursul anului

E – numarul salariatilor iesiti in cursul anului

N – numarul mediu de salariati la sfarsitul anului

Ey – numarul salariatilor iesiti in cursul anului din alte cauze

Kt – coeficientul miscarii ( circulatiei) totale

Din analiza stabilitatii efectivului de salariati, rezulta ca in 2001 numarul celor intrati a fost cu 40 de persoane mai mic decat al celor iesiti, motiv pentru care la finele anului 2001 numarul de salariati scade cu 40 de persoane.

Coeficientul intrarilor a fost 0.009 ( 0.9 %) iar cel al iesirilor de 0.096 (9.6%)

Dintre numarul celor iesiti , 18 persoane au iesit din cauze naturale (pensionari, decese), 5 persoane prin transfer, 15 persoane prin trecerea in somaj, iar 6 persoane din alte cauze.

Coeficientul miscarii totale calculat ca raport intre totalul intrarilor si iesirilor si numarul mediu scriptic a fost de 0.10.

Coeficientul de fluctuatie, stabilit ca raport intre totalul iesirilor nejustificate, sau fata aprobarea conducerii si numarul mediu scriptic a fost de 0.01.

3.3 ANALIZA UTILIZARII TIMPULUI DE LUCRU

TABEL NR. 7

Din analiza timpului de lucru, se desprind urmatoarele concluzii:

– numarul mediu de salariati s-a redus in anul 2001 cu 40 de persoane (91.19%) fata de anul 2000;

fondul de timp calendaristic s-a redus in 2001 cu 116800 ore / om (91.19%) ca urmare a reducerii numarului de salariati;

numarul total de zile lucrate a scazut in 2001 cu 6372 zile / om ( 93.52 %) fata de 2000 ca urmare a cresterii timpului neutilizabil ( absente, invoiri, concedii fara plata, parasirea locului de munca mai devreme de incheierea programului ).

Numarul total de zile maxim disponibile s-a redus cu 10200 zile / om (91.19%) fata de 2000 ca urmare a reducerii fondului de timp calendaristic;

Gradul de utilizare a timpului de munca maxim disponibil s-a imbunatatit in 2001 cand a fost 87.17 % fata de 2000, cand era 84.99%;

Timpul efectiv lucrat in ore / om a scazut in 2001 cu 39850 ore / om (94.74%) ca urmare a modificarii duratei de lucru de la 7.7 ore in 2000 la 7.8 ore in 2001;

Timpul total maxim disponibil in ore / om s-a redus in 2001 cu 81600 ore / om (91.19%) fata de 2000 ca urmare a reducerii numarului de salariati;

Gradul de utilizare a timpului de lucru s-a imbunatatit in 2001 cand a fost 85 % fata de 2000 cand era 81.81 %;

Numarul mediu de zile lucrate de un salariat a crescut in 2001 cu 5.55 zile / salariat fata de 2000 ca urmare a inlaturarii parasirii locului de munca mai devreme de incheierea programului, a reducerii numarului de invoiri fata plata. Deasemenea a crescut si numarul de ore lucrate de un salariat in 2001 cu 65 ore fata de 2000 ca urmare a cresterii duratei medii a zilei de lucru.

3.3.1. ANALIZA FACTORIALA A UTILIZARII TIMPULUI DE LUCRU

Modelul de analiza factoriala este:

∆N

T = N * t ∆Nz

∆T

∆Nh

in care :

T – timpul efectiv lucrat in ore / om

N – numar mediu de salariati

t – numarul mediu de zile lucrate de un salariat

Nz – numarul mediu de zile lucrate de un salariat

Nh – durata medie a zilei de lucru

TABEL NR. 8

∆T = T¹ – Tº = 717876 – 757726 = -39850 ore / om

1. Influenta modificarii numarului mediu de salariati

∆N = ( N¹ – Nº) * tº = (454 – 414) * 1669 = + 66760 ore / om

2. Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un salariat

∆t = N¹ * (t ¹- tº) = 414 * (1734 – 1669) = + 26910 ore / om din care datorita:

2.1 Modificarea numarului mediu de zile lucrate de un salariat

∆Nz = N¹ * (Nz¹ –Nzº) * Nhº = 414 * (222.3 – 216.75) * 7.7 = + 17692 ore / om

2.2 Modificarea duratei medii a zilei de lucru

∆Nh = N¹ * Nz¹ * (Nh¹ – Nhº) = 414 * 222.3 * (7.8 – 7.7) = + 9203 ore / om

Reducerea timpului efectiv lucrat cu – 39850 ore / om in 2001 este rezultatul influentei celor doi factori primari :

1. Reducerea numarului mediu de salariati cu 40 persoane a condus la diminuarea timpului efectiv lucrat cu 66760 ore / om

2. Depasirea numarului mediu de ore lucrate de un salariat cu 65 ore a avut o contributie favorabila asupra depasirii timpului efectiv lucrat contribuind cu 26910 ore / om la scaderea indicatorului.

La depasirea numarului mediu de ore lucrate de un salariat au contribuit in mod favorabil, cei doi factori astfel:

majorarea numarului mediu de zile lucrate de un salariat cu 5.55 zile a contribuit la scaderea timpului efectiv lucrat cu 17692 ore / om

cresterea duratei medii a zilei de lucru de la 7.7 ore la 7.8 ore a contribuit la scaderea timpului lucrat cu 9203 ore / om .

3.4 ANALIZA PRODUCTIVITATII MEDII A MUNCII

TABEL NR. 9

EVOLUTIA PRODUCTIVITATII MUNCII

Baza de calcul :

Totalul om / ore lucrate = Total om / zile lucrate * Durata medie a zilei de lucru

Productivitatea medie anuala = Valoarea productiei marfa / Numar mediu de salariati

Productivitatea medie zilnica = Productivitatea medie anuala / Numar de zile lucrate de un salariat

Productivitatea medie orara = Productivitatea medie zilnica / Durata medie a zilei de lucru

Din analiza productivitatii medii a muncii rezulta urmatoarele concluzii :

productivitatea medie anuala pe un salariat a fost in 2001 cu 74730.797 mii lei / salariat (173.34 %) mai mare decat in 2000 ca urmare a cresterii valorii productiei marfa fabricate cu 24777477 mii lei (148.93 %) si a reducerii numarului mediu de salariati cu 40 persoane (91.19 %);

productivitatea medie zilnica pa salariat a sporit in 2001 cu 324.43 mii lei (169.01 %) fata de 2000, ca urmare a cresterii productivitatii medii anuale pe un salariat cu 74730.797 mii lei / salariat (173.34 %) si a numarului de zile lucrate de un salariat cu 5.55 zile (102.56 %);

productivitatea medie orara / salariat a fost in 2001 cu 40.82 mii lei / salariat (166.86 %) mai mare ca in 2000, datorita cresterii productivitatii medii zilnice pe un salariat cu 324.43 mii lei / salariat (169.01 %) si a duratei medii a zilei de lucru cu 0.1 ore (101.29 %).

3.4.1. ANALIZA FACTORIALA A PRODUCTIVITATII MEDII A MUNCII

Modelul de analiza factorial este :

Wa = Nz * Wz

∆Nz

∆Wa

∆Wz ∆Nh

∆Wh

in care :

Wa – productivitatea medie anuala

Nz – numar de zile lucrate de un salariat

Wz – productivitatea medie zilnica

Nh – durata medie a zilei de lucru

Wh – productivitatea medie orara

∆Wa = Nz ¹* Wz¹ – Nzº * Wzº = 222.3 * 794.53 – 216.75 * 470.10 = 74729.844 mii lei / salariat

1. Influenta modificarii numarului de zile lucrate de un salariat :

∆Nz = (Nz ¹– Nzº) * Wzº = ( 222.3 – 216.75) * 470.10 = 2609.055 mii lei

2. Influenta modificarii productivitatii medii zilnice :

∆Wz = Nz¹ * (Wz¹ – Wzº) = 222.3 * (794.53 – 470.10) = 72120.789 mii lei

din care datorita :

2.1. Modificarea duratei medii a zilei de lucru :

∆Nh = Nz ¹* (Nh¹ – Nhº) * Whº = 222.3 * (7.8 – 7.7) * 61.05 = 1357.1415 mii lei

2.2. Modificarea productivitatii medii orare :

∆Wh = Nz¹ * Nh¹ * (Wh¹ – Whº) = 222.3 * 7.8 * ( 101.87 – 61.05) = 70779.4308

mii lei

Dupa cum rezulta din calculele de mai sus depasirea productivitatii muncii anuale / salariat de 74729.844 mii lei, este rezultatul influentei pozitive a celor doi factori primari, astfel :

Depasirea numarului de zile lucrate de un salariat cu 5.55 zile a condus la cresterea productivitatii muncii anuale / salariat cu 2609.055 mii lei.

Cresterea productivitatii medii zilnice cu 324.43 mii lei a dus la sporirea nivelului productivitatii muncii anuale pe un salariat cu 72120.789 mii lei.

La depasirea nivelului productivitatii medii zilnice, au contribuit in mod favorabil, cei doi factori secundari :

depasirea duratei zilnice de lucru cu 0.1 ore a dus la cresterea productivitatii medii anuale cu 1357.1415 mii lei ;

– sporirea nivelului productivitatii medii orare cu 40.82 mii lei / salariat a dus la depasirea nivelului productivitatii medii anuale cu 70779.4308 mii lei.

3.5. ANALIZA PROFITULUI PE UN SALARIAT

∆Qf / Ns

Pr / Ns = (Qf / Ns) * (CA / Qf) * (Pr / CA) ∆CA / Qf

∆Pr / CA

in care :

Pr / Ns – profit pe un salariat

Qf / Ns – productivitatea muncii anuale

CA / Qf – cifra de afaceri la 1 leu productie marfa fabricata

Pr / CA – profit la 1 leu cifra de afaceri

∆Pr / Ns = Pr¹ / Ns¹ – Prº / Nsº = 7337056 / 414 – 4537299 / 454 = 7728.307 mii lei

din care :

1. Influenta modificarii procuctivitatii medii anuale

∆Qf / Ns = ( Qf¹ / Ns¹ – Qfº / Nsº ) * CAº / Qfº * Prº / CAº =

= ( 182170.884 – 111544.645 ) * 0.991 * 0.091 = 6362.1449 mii lei / salariat

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu productie marfa fabricata

∆CA / Qf = Qf¹ / Ns¹ * ( CA¹ / Qf¹ – CAº / Qfº ) * Prº / CAº =

= 182170.884 * ( 0.998 – 0.991 ) * 0.091 = 116.043 mii lei

3. Influenta modificarii profitului la 1 leu cifra de afaceri

∆Pr / CA = Qf¹ / Ns¹ * CA¹ / Qf¹ * ( Pr¹ / CA¹ – Prº / CAº ) =

= 182170.884 * 0.998 * ( 0.097 – 0.091) = 1090.839 mii lei

Din analiza situatiei de mai sus se observa ca profitul pe un salariat creste cu 7728.307 mii lei, crestere influentata in mod direct de cei trei factori primari :

Modificarea productivitatii muncii medii anuale cu 70626.239 mii lei / salariat a determinat scaderea profitului pe un salariat cu 6362.1449 mii lei.

Modificarea cifrei de afaceri la 1 leu de productie marfa fabricata cu 0.007 lei a contribuit la cresterea profitului pe un salariat cu 116.043 mii lei.

Modificarea profitului la 1 leu cifra de afaceri 116.043 lei a avut o influenta favorabila determinand cresterea profitului pe un salariat cu 1090.839 mii lei.

CAPITOLUL IV

ANALIZA UTILIZARII MIJLOACELOR FIXE

4.1. Analiza diagnostic a mijloacelor fixe

4.2. Analiza diagnostic pe baza productiei marfa la 1000 lei mijloace fixe

4.3. Analiza diagnostic pe baza valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe

4.4. Analiza diagnostic pe baza cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe

4.5. Analiza diagnostic pe baza profitului la 1000 lei mijloace fixe

4.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A MIJLOACELOR FIXE

TABEL NR. 12

Din analiza diagnostic a mijloacelor fixe, se desprind urmatoarele constatari:

In 2001 valoarea mijloacelor fixe s-a majorat cu 1.038.068 mii lei (130.17 %) fata de 2000, din care mijloacele fixe active cu 1.160.420 mii lei ( 138.17 %).

Ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe a fost de 88.35 % in anul 2000 si de 93.78 % in anul 2001.

Productia marfa fabricata la 1000 lei mijloace fixe a sporit in 2001 cu 2120.85 lei / 1000 lei mijloace fixe ( 114.41 %) fata de 2000, ca urmare a majorarii productiei marfa in 2001 cu 24.777.477 mii lei ( 148.93 %) fata de 2000 si a cresterii valorii medii a mijloacelor fixe cu 1.038.068 mii lei ( 130.17 %).

Productia marfa la 1000 lei mijloace fixe active, a sporit in 2001 cu 1296.86 lei/ 1000 lei mijloace fixe active ( 107.79 %) fata de 2000 ca urmare a majorarii productiei marfa si a cresterii valorii medii a mijloacelor fixe active cu 1.160.420 mii lei ( 138.17 %).

Valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe a sporit in 2001 cu 349.34 lei / 1000 mijloace fixe ( 112.57 %) fata de 2000 ca urmare a sporirii valorii adaugate in 2001 cu 4.449.692 mii lei ( 146.53 %) fata de 2000.

Valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe active s-a majorat in 2001 cu 190.36 lei / 1000 lei mijloace fixe active ( 106.05 %) fata de 2000.

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe a fost in 2001 cu 2225.94 lei / 1000 lei mijloace fixe mai mare decat in 2000 ca urmare a sporirii cifrei de afaceri in 2001 cu 2.5059.977 mii lei (149.91 %) fata de 2000.

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active a sporit in 2001 cu 1403.64 lei / 1000 lei mijloace fixe ( 108.50 %) fata de 2000.

Profitul din exploatare la 1000 lei mijloace fixe a fost in 2001 cu 320.62 lei / 1000 lei mijloace fixe mai mare decat in 2000 ca urmare a cresterii profitului din exploatare cu 2799757 mii lei ( 161.71 %).

Profitul din exploatare la 1000 lei mijloace fixe active a crescut in 2001 cu 254.22 lei / 1000 lei mijloace fixe active ( 117.03 %) fata de 2000

4.2. ANALIZA DIAGNOSTIC PE BAZA PRODUCTIEI MARFA LA 1000 LEI MIJLOACE FIXE

TABEL NR. 13

Modelul de analiza este :

∆F

∆Qf / F ∆T

∆Qf

∆Wh

in care :

Qf – productia marfa fabricata

F – valoarea medie a mijloacelor fixe

T – timpul efectiv lucrat

Wh – productivitatea medie orara

∆Qf / F = Qf¹ / F¹ * 1000 – Qfº / Fº * 1000 =

= 75418746 / 4478733 * 1000 – 50641269 / 3440665 * 1000 =

= 16839.30 – 14718.45 = 2120.85 lei / 1000 lei mijloace fixe

din care :

1. Influenta modificarii valorii medii a mijloacelor fixe

∆F = Qf¹ / F¹ * 1000 – Qfº / Fº * 1000 =

= 50641269 / 4478733 * 1000 – 50641269 / 3443665 * 1000 =

= 11307.05 – 14718.45 = – 3411.4 lei / 1000 lei mijloace fixe

2. Influenta modificarii valorii productiei marfa

∆Qf = Qf¹ / F¹ * 1000 – Qfº / F¹ * 1000 =

= 75418746 / 4478733 * 1000 – 50641269 / 4478733 * 1000 =

= 16839.30 – 11307.05 = 5532.25 lei / 1000 lei mijloace fixe

din care :

2.1. Datorita modificarii timpului efectiv lucrat

∆T = (T¹ – Tº) / F¹ * Whº * 1000 = (717876 – 757726) / 4478733 * 61.05 * 1000=

= – 543.20 lei / 1000 lei mijloace fixe

2.2. Datorita modificarii productivitatii medii orare

∆Wh = T¹ * ( Wh¹ – Wh º) / F¹ * 1000 =

= 717876 * ( 101.87 – 61.05 ) / 4478733 * 1000=

= 6542.85 lei / 1000 lei mijloace fixe

Din analiza factoriala a productiei marfa la 1000 lei mijloace fixe, se constata o crestere a acesteia cu 2120.85 lei ca urmare a influentei diferite a acestor factori primari :

cresterea valorii medii a mijloacelor fixe cu 1.038.068 mii lei a contribuitin mod nefavorabil ducand la scaderea productiei marfa la 1000 lei mijloace fixe cu 3411.4 lei.

cresterea valorii productiei marfa cu 24.777.477 mii lei a contribuit in mod favorabil la cresterea productiei marfa la 1000 lei mijloace fixe cu 5532.25 lei.

diminuarea timpului efectiv lucrat cu 39.850 ore, a contribuit la scaderea productiei fabricate la 1000 lei mijloace fixe cu 543.20 lei, iar depasirea nivelului productivitatii medii orare cu 40.82 mii lei a contribuit la cresterea productiei marfa fabricate la 1000 mijloace fixe cu 6542.85 lei.

II. Model :

Qf / F * 1000 = Fa / F * QF / Fa * 1000

In care :

Fa – fonduri fixe active

Fa / F – ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe

Qf / Fa – productia marfa la 1 leu mijloace fixe active

∆Qf / F = Qf¹ / F¹ * 1000 – Qfº / Fº * 1000 =

= 75418746 / 4478733 * 1000 – 50641269 / 3440665 =

= 17954.62 – 16657.76 = 1296.86 lei / 1000 lei mijloace fixe

1. Influenta modificarii ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe

∆Fa / F = (Fa¹ / F¹ – Faº / Fº) * Qfº / FAº * 1000 =

= (4200520 / 4478733 – 3040100 / 3440665) * 50641269 / 3040100 * 1000 =

= 904.55 lei / 1000 lei mijloace fixe

2. Influenta modificarii productiei marfa la 1 leu mijloace fixe active

∆Qf / Fa = Fa¹ / F¹ * (Qf¹ / Fa¹ – Qf º/ Faº) * 1000 =

= 4200520 / 4478733 * ( 75418746 / 4200520 – 50641269 / 3040100) * 1000 =

= 1216.29 lei / 1000 lei mijloace fixe

La depasirea productiei marfa la 1000 lei mijloace fixe cu 1296.86 lei au contribuit in mod favorabil cei doi factori primari:

cresterea ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe cu 5.43% in 2001 fata de 2000 a dus la cresterea valorii productiei marfa la 1000 lei mijloace fixe cu 904.55 lei.

cresterea productiei marfa la 1 leu mijloace fixe active cu 1.296 lei a condus la sporirea productiei marfa cu 1216.29 lei mijloace fixe.

4.3. ANALIZA DIAGNOSTIC PA BAZA VALORII ADAUGATE LA 1000 LEI MIJLOACE FIXE

TABEL NR.14

Modelul de realizat este :

∆F

∆Qa / F ∆Qf

∆Qa ∆T

∆Qa / Qf

∆Wh

in care :

F – valoarea medie a mijloacelor fixe

Qa – valoarea adaugata

Qf – productia marfa fabricata

T – timpul mediu lucrat

Wh – productivitatea medie orara

Qa / Qf – valoarea adaugata la 1 leu productie marfa fabricata

∆Qa / F = Qa¹ / F¹ * 1000 – Qaº / Fº * 1000 =

= 14012264 / 4478733 * 1000 – 9562572 / 3440665 * 1000 =

= 3128.62 – 2779.28 = 349.34 lei / 1000 lei mijloace fixe

din care :

1. Influenta modificarii valorii medii a mijloacelor fixe

∆F = Qaº / F¹ * 1000 – Qaº / Fº * 1000 =

= 9562572 / 4478733 * 1000 – 9562572 / 3440665 * 1000 =

= 2135.106 – 2779.28 = -644.174 lei / 1000 lei mijloace fixe

2. Influenta modificarii valorii adaugate

∆Qa = Qa¹ / F¹ * 1000 – Qaº / F¹ * 1000 =

= 14012264 / 4478733 * 1000 – 9562572 / 4478733 * 1000 =

= 3128.62 – 2135.106 = 993.514 lei / 1000 lei mijloace fixe

din care :

2.1. Datorita modificarii valorii productiei marfa

∆Qf = [(Qf¹ – Qfº) * (Qaº / Qfº)] / F¹ * 1000 =

= [(75418746 – 50641260) * 9562572 / 50641269 * 1000] / 4478733 =

= 1044.653 lei / 1000 lei mijloace fixe

din care :

2.1.1. Datorita modificarii timpului efectiv lucrat

∆T = [(T¹ – Tº) * Whº * (Qaº / Qfº)] / F¹ * 1000 =

= [(717876 – 757726) * 61.05 * 9562572 / 50641269] / 4478733 * 1000 =

= -102.572 lei / 1000 lei mijloace fixe

2.1.2. Datorita modificarii productivitatii medii orare

∆Wh = [T¹ * (Wh¹ – Whº) * (Qaº / Qfº)] / F¹ * 1000 =

= [717876 * (101.87 – 61.05) * (9562572 / 50641269) / 4478733 * 1000 =

= 1235.484 lei / 1000 lei mijloace fixe

2.2. Datorita modificarii valorii adaugate la 1 leu productie marfa fabricata

∆Qa / Qf = [Qf¹ * (Qa¹ / Qf¹ – Qaº / Qfº)] / F¹ * 1000 =

= [75418746 * (14012264 / 75418746 – 9562572 / 50641269)] / 4478733 * 1000 = -51.137 lei / 1000 lei mijloace fixe

Din analiza factoriala rezulta ca la depasirea nivelului valorii adaugate cu 349.34 lei la 1000 lei mijloace fixe au contribuit in mod diferit factori primari si secundari astfel :

valoarea medie a mijloacelor fixe a contribuit la scaderea valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe cu 644.174 lei

o influenta favorabila asupra indicatorului analizat a avut-o modificarea valorii adaugate in sens pozitiv care a determinat cresterea valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe cu 993.514 lei

O contributie importanta la cresterea valorii adaugate a avut-o majorarea valorii productiei marfa, care a contribuit cu 1044.653 lei la 1000 lei mijloace fixe la cresterea indicatorului.

La realizarea productiei marfa fabricata a influentat in mod nefavorabil reducerea timpului de lucru cu 39850 ore care a contribuit cu 102.572 lei la realizarea acesteia.

Cresterea productivitatii medii orare cu 40.82 lei a avut o influenta favorabila asupra productiei marfa fabricata, contribuind cu 1235.484 lei / 1000 lei mijloace fixe la cresterea acesteia.

Valoarea adaugata la 1 leu productie marfa a avut o influenta nefavorabila asupra indicatorului ducand la scaderea acestuia cu 51.137 484 lei / 1000 lei mijloace fixe.

4.4. ANALIZA DIAGNOSTIC PE BAZA CIFREI DE AFACERI LA 1000 LEI MIJLOACE FIXE

TABEL NR. 15

∆Qf / F

∆CA / F = Qf / F * CA / Qf * 1000

∆CA / Qf

In care :

Qf / F – productia marfa la 1 leu mijloace fixe

CA / Qf – cifra de afaceri la 1 leu productie marfa fabricata

∆CA / F = CA¹ / F¹ * 1000 – CAº / Fº * 1000 =

= 75266263 / 4478733 * 1000 – 50206286 / 3440665 * 1000 =

= 2213.2281 lei / 1000 lei mijloace fixe

din care :

1. Influenta modificarii productiei marfa fabricata la 1 leu mijloace fixe

∆Qf / F = (Qf¹ / F¹ – Qfº / Fº) * CAº / Qfº * 1000 =

=(75418746 / 4478733 – 50641269 / 3440665) * 50206286 / 50641269 * 1000=

= 2102.6330 lei / 1000 lei mijloace fixe

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu productie marfa fabricata

∆CA / F = Qf¹ / F¹ * (CA¹ / Qf¹ – CAº / Qfº) * 1000 =

= 5418746 / 4478733 * (75266263 / 75418746 – 50206286 / 50641269) * 1000=

= 7.946 lei / 1000 lei mijloace fixe

Din analiza factoriala a cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe, se constata o depasire a acesteia cu 2213.2281 lei / 1000 lei mijloace fixe, ceea ce trebuie apreciat in mod favorabil.

La aceasta au contribuit cei doi factori primari de influenta astfel :

productia marfa fabricata la 1 leu mijloace fixe a sporit cu 114.40% deci a avut o influenta pozitiva asupra indicatorului analizat, ducand la depasirea acestuia cu 2120.6330 lei / 1000 lei mijloace fixe

cifra de afaceri la 1 leu productie marfa fabricata a contribuit cu 7.946 lei la majorarea valorii indicatorului ceea ce trebuie apreciat ca o influenta nefavorabila.

4.5. ANALIZA DIAGNOSTIC PE BAZA PROFITULUI LA 1000 LEI MIJLOACE FIXE

TABEL NR. 16

∆Qf / F

∆P / F * 1000 = Qf / F * CA / Qf * P / CA * 1000 ∆CA / Qf

∆P / CA

in care :

Qf / F – productia marfa la 1 leu mijloace fixe

CA / Qf – cifra de afaceri la 1 leu productie marfa fabricata

P / CA – profit la 1 leu cifra de afaceri

∆P / F = P¹ / F¹ * 1000 – Pº / Fº * 1000 = 1638.20 – 1318.73 = 319.47 mijloace fixe din care :

1. Influenta modificarii productiei marfa la 1 leu mijloace fixe

∆Qf / F = ( Qf¹ / F¹ – Qfº / Fº) * CAº / Qfº * Pº / CAº * 1000 =

= (16.83930 – 14.71845) * 0.9914 * 0.0903 * 1000 = 189.87 lei / 1000 lei mijloace fixe

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu productie marfa fabricata

∆CA / Qf = Qf¹ / F¹ * (CA¹ / F¹ – CAº / Qfº) * Pº / CAº * 1000 =

= 16.83930 * (0.9980 – 0.9914) * 0.0903 * 1000 =10.04 lei / 1000 lei mijloace fixe

3. Influenta modificarii profitului la 1 leu cifra de afaceri

∆P / CA = Qf¹ / F¹ * CA¹ / F¹ * ( P¹ / CA¹ – Pº / CAº) * 1000 =

= 16.83930 * 0.9980 * ( 0.0975 – 0.0903) * 1000 = 121 lei / 1000 lei mijloace fixe

Din analiza factoriala a profitului din exploatare la 1000 lei mijloace fixe se constata o crestere cu 319.47 lei, ceea ce este favorabil.

La aceasta, au contribuit in mod diferit trei factori primari de influenta, astfel :

productia marfa fabricata a avut o influenta pozitiva asupra indicatorului analizat, contribuind cu 189.87 lei / 1000 lei mijloace fixe la majorarea lui ;

cifra de afaceri la 1 leu marfa fabricata a avut o influenta pozitiva asupra indicatorului, determinand cresterea acestuia cu 10.04 lei / 1000 lei mijloace fixe ;

profitul la 1 leu cifra de afaceri a avut o influenta pozitiva asupra indicatorului determinand cresterea acestuia cu 121 lei / 1000 lei mijloace fixe.

CAPITOLUL V

ANALIZA POTENTIALULUI ECONOMICO-FINANCIAR

5.1. ANALIZA RENTABILITATII

5.1.1. Analiza diagnostic a profitului

5.1.1.1. Analiza structurala a profitului

5.1.1.2. Analiza factoriala a profitului

5.1.1.2.1. Analiza factoriala a rezultatului exercitiului inaintea impozarii

5.1.1.2.2. Analiza factoriala a rezultatului exploatarii

5.1.1.2.3. Analiza factoriala a rezultatului aferent cifrei de afaceri

5.1.2. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilitatii

5.1.2.1. Analiza ratei rentabilitatii costurilor

5.1.2.2. Analiza ratei rentabilitatii vanzarilor

5.1.2.3. Analiza ratei rentabilitatii activelor totale

5.1.2.4. Analiza rentabilitatii capitalului propriu

5.1.2.5. Analiza ratei rentabilitatii capitalului permanent

5.2. ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR PATRIMONIALE

5.2.1. Analiza generala a bilantului

5.2.2. Analiza generala a contului de profit si pierdere

5.2.3. Analiza patrimoniului net

5.2.4. Surse de acoperire a patrimoniului net

5.2.5. Analiza capitalurilor intreprinderii

5.2.6. Analiza fondului de rulment

5.2.7. Analiza solvabilitatii

5.3. ANALIZA EFICIENTEI UTILIZARII PATRIMONIULUI SI A CAPITALULUI

5.3.1. Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante

5.3.2. Analiza rotatiei stocurilor de active circulante

5.3.3. Analiza rotatiei creantelor

5.3.4. Analiza rotatiei disponibilitatilor banesti si a plasamentelor

5.3.5. Analiza rotatiei obligatiunilor

5.3.6. Analiza rotatiei fondului de rulment

5.1. ANALIZA RENTABILITATII

5.1.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A PROFITULUI

5.1.1.1. Analiza structurala a profitului

TABEL NR. 17 (mii lei)

Baza de calcul :

Re = Ve – Che

Rf = Vf – Chf

Rc = Re + Rf

Rex = Vex – Chex

Rb = Rc + Rex

In care :

Re – rezultatul exploatarii

Ve – venituri din exploatare

Che – cheltuieli de exploatare

Rf – rezultatul financiar

Vf – venituri financiare

Chf – cheltuieli financiare

Rex – rezultatul exceptional

Vex – venituri exceptionale

Chex – cheltuieli exceptionale

Rc – rezultatul curent al exercitiului

Rb – rezultatul brut al exercitiului ( inaintea impozitarii)

Din analiza structurala a profitului se desprind urmatoarele concluzii :

rezultatul exercitiului inaintea impozitarii a fost in 2000 de 6..273.672 mii lei, iar in 2001 a fost de 8.680.667 mii lei cu 2.406.995 mii lei (138.37 %) mai mare decat in 2000.

rezultatul curent al exercitiului a fost de 6.308.875 mii lei in 2000 si de 8.693.333 mii lei in 2001 cu 2.384.458 mii lei (137.80 %) mai mare fata de 2000.

La obtinerea rezultatului curent al exercitiului in 2001 a contribuit in mod favorabil rezultatul din exploatare.

In 2000 rezultatul din exploatare a fost mai mare decat rezultatul financiar. In 2001, rezultatul din exploatare a fost cu 2.799.757 mii lei mai mare decat in 2000 ca urmare a diminuarii cheltuielilor cu materiile prime si materialele, combustibil si energie, cu salariile personalului.

Rezultatul din exploatare in 2001 a fost pozitiv si a avut o contributie mai mare decat rezultatul financiar.

Rezultatul financiar al exercitiului a fost in 2001 cu 415.299 mii lei ( 76.56%) mai mic decat in 2000, cotributia cea mai mare avand-o diferentele nefavorabile de curs valutar.

Rezultatul exceptional al exercitiului a fost negativ atat in 2000 cat si in 2001 ca urmare a amenzilor, penalitatilor platite datorita neonorarii la termen a obligatiilor fata de stat.

5.1.1.2.1. Analiza factoriala a rezultatului exercitiului inaintea impozitarii

TABEL NR. 18 (mii lei)

Modelul de analiza este :

∆Vt

Pb = Vt * pr ∆g

∆Pt

∆pr

In care :

Vt – venituri totale

pr – profitul mediu la 1 leu venituri totale

Pe baza datelor din tabel, analiza factoriala este :

∆Pb = Vt¹ * pr¹ – Vtº * prº = 76789802 * 0.113044 – 52427712 * 0.119663 =

= + 2406969.07 mii lei

1. Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu venituri totale

∆Vt = ( Vt¹ – Vtº) * prº = (76789802 – 52427712) * 0.119663 = + 2915240.78 mii lei

2. Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu venituri totale

∆pr = Vt¹ * ( pr¹ – prº) = 76789802 * (0.113044 – 0.119663) = – 508271.70 mii lei

din care datorita modificarii :

2.1. Structurii veniturilor pe categorii

pr = ∑ (gi¹ * priº ) / 100 =

= (98.21 * 0.123884 + 1.77 * 3.540520 + 0.01 * 0.123884 ) / 100=

= 0.184346

∆g = 76789802 * (0.184346 – 0.119663) = 4966994.76 mii lei

2.2. Profitul brut la 1 leu venituri pe categorii

∆pr = Vt¹ * ( pr¹ – pr) = 76789802 * (0.113044 – 0.184346) = -5475266.46 mii lei

Din analiza factoriala a rezultatului exercitiului inaintea impozitarii, se observa ca la cresterea sa cu 2.406.995 mii lei au contribuit in mod diferit cei doi factori primari de influenta astfel :

– Majorarea veniturilor totale in 2001 cu 24.362.090 mii lei (146.46 %) fata de 2000 a avut o influenta favorabila asupra indicatorului, conducand la sporirea acestuia cu 2915240.78 mii lei.

– Micsorarea profitului mediu la 1 leu venituri totale cu 0.006619 mii lei in 2001 fata de 2000 a condus la micsorarea rezultatului exercitiului inaintea impozitarii cu 508271.70 mii lei.

La majorarea profitului mediu la 1 leu venituri totale, au contribuit in mod diferit cei doi factori secundari de influenta :

– Modificarea structurii veniturilor pe categorii a contribuit in mod favorabil, ducand la majorarea indicatorului cu 4966994.76 mii lei

– Profitul brut la 1 leu venituri pe categorii a avut o influenta nefavorabila asupra indicatorului, contribuind la reducerea acestuia cu 5475266.46 mii lei.

5.1.1.2.2. ANALIZA FACTORIALA A REZULTATULUI EXPLOATARII

Modelul de analizat este : Pe = Ve * pre

In care :

Ve – venituri din exploatare

pre – profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare

TABEL NR. 19 (mii lei)

∆Pe = Ve¹ * pre¹ – Veº * preº = 75418746 * 0.097284 – 50641269 * 0.089596 =

= 2799782.15 mii lei

1. Influenta modificarii veniturilor din exploatare

∆Ve = ( Ve¹ – Veº) * preº = (75418746 – 50641269) * 0.089596 = 2219962.83 mii lei

2. Influenta modificarii veniturilor rezultatului exploatarii la 1 leu venituri din exploatare :

∆pre = Ve¹ * (pre¹ – preº) = 75418746 * ( 0.097284 – 0.089596) = 579819.32 mii lei

Din analiza factoriala a rezultatului exploatarii rezulta ca la majorarea acestuia cu 2799782.15 mii lei au contribuit in mod diferit cei doi factori primari de influenta :

Modificarea veniturilor din exploatare cu 24777477 mii lei a contribuit in mod favorabil cu 2219962.83 mii lei.

Micsorare rezultatului exploatarii la 1 leu venituri din exploatare cu 0.008785 mii lei a contribuit in mod nefavorabil la majorarea indicatorului cu 579819.32 mii lei.

5.1.1.2.3. ANALIZA FACTORIALA A REZULTATULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI

Modelul de analiza folosit este : Pr = CA * pr = CA * (Pr / CA)

In care :

CA – cifra de afaceri

pr – profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri

TABELUL NR. 20 (mii lei)

∆Pr = CA¹ * (Pr¹ / CA¹) – CAº * (Prº / CAº) =

= 75266263 * 0.095090 – 50206286 * 0.080711 = 3 104 869.399 mii lei

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri

∆CA = ( CA¹ – CAº) * (Prº / CAº) = (75266263 – 50206286) * 0.080711 =

= 2 022 615.803 mii lei

2. Influenta modificarii profitului la 1 leu cifra de afaceri

∆Pr / CA = CA¹ * ( Pr¹ / CA¹ – Prº / CAº) = 75266263 * ( 0.095090 -0.080711) =

= 1 082 253.595 mii lei

La cresterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 3 104 869.399 mii lei, au contribuit cei doi factori primari de influenta :

– Majorarea cifrei de afaceri in 2001 cu 25.059.977 mii lei fata de 2000 a contribuit in mod favorabil la majorarea indicatorului , conducand la cresterea acestuia cu 2 022 615.803 mii lei.

– Majorarea profitului la 1 leu cifra de afaceri in 2001 cu 0.014379 mii lei fata de 2000, a avut o influenta favorabila asupra indicatorului, contribuind la majorarea acestuia cu 1 082 253.595 mii lei.

5.1.2. ANALIZA DIAGNOSTIC PE BAZA RATEI RENTABILITATII

5.1.2.1. ANALIZA RATEI RENTABILITATII COSTURILOR

Modelul de analiza este : Rc = Pb / costuri * 100 sau

∆q

Rc = ( ∑qp – ∑qc) / ∑qc * 100 ∆c

∆p

in care :

Pb – profitul aferent cifrei de afaceri

∑qc – cheltuieli aferente cifrei de afaceri

∑qp – cifra de afaceri

TABEL NR. 21 (mii lei)

∆Rc = Pb¹ / c¹ * 100 – Pbº / cº * 100 =

= 7157128 / 68109135 * 100 – 4052246 / 46154040 * 100 =1.728 %

1. Influenta modificarii structurii cifrei de afaceri

∆q = (∑q¹ * pº – ∑q¹ * cº) / (∑q¹ * cº) * 100 – (∑qº * pº – ∑qº * cº) / (∑qº * cº) * 100=

= (5976643 – 5516902) / 5516902 *100 – (50206286 – 46154040) /46154040 *100

= 8.33 – 8.779 = – 0.449%

2. Influenta modificarii costurilor de productie

∆c = (∑q¹ * pº – ∑q¹ * c¹) / (∑q ¹* c¹) * 100 – (∑q¹ * pº – ∑q ¹* cº) / (∑q ¹* cº) * 100 =

= (5976643 – 68109135) / 68109135 * 100 – ( 5976643 – 5516902) / 5516902 * 100

= -91.225 – 8.333 = -99.558 %

3. Influenta modificarii pretului de vanzare

∆p = (∑q¹ * p¹ – ∑q¹ * c¹) / (∑q¹ * c¹) * 100 – (∑q¹ * pº – ∑q¹ * c¹) / (∑q¹ * c¹) * 100 =

= (75266263 -68109135) / 68109135 *100–(5976643 – 68109135) / 68109135 *100

=10.508 + 91.225 = 101.733 %

Din analiza datelor se constata ca, cresterea rentabilitatii costurilor cu 1.728 % a fost rezultatul influentei diferite a celor trei factori :

Structura cifrei de afaceri a influentat in mod nefavorabil, determinand diminuarea ratei remtabilitatii cu 0.449 % , fapt ce demonstreaza ca a crescut ponderea produselor si serviciilor cu o rata a rentabilitatii mai mica ;

Costurile de productie au determinat o reducere a ratei rentabilitatii cu 99.558 % ceea ce reflecta utilizarea neeficienta a resurselor umane, materiale, financiare ale societatii;

Pretul de vanzare a avut cea mai mare influenta determinand majorarea ratei rentabilitatii cu 101.733 % ca urmare a imbunatatirii calitatii produselor si serviciilor.

5.1.2.2. ANALIZA RATEI RENTABILITATII VANZARILOR

TABEL NR. 22 (mii lei)

∆Rp = Pb¹ / p¹ * 100 – Pbº / pº * 100 =

= 7157128 / 75266263 * 100 – 4052246 / 50206286 * 100 =1.438 %

1. Influenta modificarii structurii productiei

∆q = (∑q¹ * pº – ∑q¹ * cº) / (∑q¹ * pº) * 100 – (∑qº * pº – ∑qº * cº) / (∑qº * pº) *100=

= (5976643 – 5516902) / 5976643*100 – (50206286 – 46154040) /50206286 *100

= 7.69 – 8.07= – 0.38%

2. Influenta modificarii costurilor de productie

∆c = (∑q¹ * pº – ∑q¹ * c¹) / (∑q ¹* pº) * 100 – (∑q¹ * pº – ∑q ¹* cº) / (∑q ¹* pº) * 100=

= (5976643 – 68109135) / 5976643 * 100 – ( 5976643 – 5516902) / 5976643 * 100

= -1039.59 – 7.69= – 1047.28%

3. Influenta modificarii pretului de vanzare

∆p = (∑q¹ * p¹ – ∑q¹ * c¹) / (∑q¹ * p¹) * 100 – (∑q¹ * pº – ∑q¹ * c¹) / (∑q¹ * pº) * 100=

= (75266263 -68109135) / 75266263 *100 – (5976643 – 68109135) / 5976643 *100

=9.51 + 1039.59 = 1049.1%

Din analiza datelor se constata ca, cresterea rentabilitatii vanzarilor cu 1.44 % a fost rezultatul influentei diferite a celor trei factori :

Structura productiei a influentat in mod nefavorabil, determinand diminuarea ratei remtabilitatii cu 0.38 % , ceea ce inseamna ca a crescut ponderea produselor si serviciilor cu o rata a rentabilitatii mai mica in 2001 fata de 2000;

Costul a determinat o reducere a ratei rentabilitatii cu 1047.28 % ca urmare a cresterii cheltuielilor cu resursele umane, financiare ;

Pretul de vanzare a avut o influenta pozitiva contribuind la depasirea ratei rentabilitatii cu 1049.1 % ca urmare a imbunatatirii calitatii produselor si serviciilor.

5.1.2.3. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ACTIVELOR TOTALE

∆(Ac + Af)

Rat = Rc / At * 100 = Rc / (Af + Ac) * 100

∆Rc

in care :

Rc – rezultatul curent al exercitiului ( rezultatul exploatare + rezultatul financiar)

At – active totale

Af – active imobilizate

Ac – active circulante

TABEL NR. 23 (mii lei)

∆Rat = Rat¹ – Ratº = 21.04 – 26.51 = – 5.47

1. Influenta modificarii activelor totale

∆ (Af – Ac) = Rcº / (Af ¹+ Ac¹) * 100 – Rcº / (Af º+ Acº) * 100 =

= 6308875 / 41317295 * 100 – 6308875 / 23797715 * 100 = -11.24 %

2. Influenta modificarii rezultatului curent al exercitiului

∆ Rc = Rc¹ / (Af ¹+ Ac¹) * 100 – Rcº / (Af ¹+ Ac¹) * 100 =

= 8693333 / 41317295 * 100 – 6308875 / 41317295 * 100 = + 5.77 %

Reducerea ratei rentabilitatii activelor totale cu 5.47 % a fost rezultatul influentei diferite a celor doi factori primari de influenta :

Majorarea activelor totale cu 17 519 580 mii lei a influentat in sensul reducerii ratei cu 11.24 %

Depasirea rezultatului curent cu 2 384 458 mii lei a influentat in sensul depasirii ratei rentabilitatii cu 5.77 %.

5.1.2.4. ANALIZA RATEI RENTABILITATII CAPITALULUI PROPRIU

Modelul de analiza folosit este : CA / kp

Rkp = Pn / kp * 100 = CA / kp * Pn / CA * 100

Pn / CA

In care :

Pn – profitul net

Kp – capital propriu

CA / kp – cifra de afaceri la 1 leu capital

Pn / CA – profit net la 1 leu cifra de afaceri

TABEL NR. 24 (mii lei)

∆Rkp = Rkp¹ – Rkpº =47.43 – 44.24 = 3.19

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu capital propriu

∆CA / kp = ( CA¹ / kp¹ – CAº / kpº) * Pnº / CAº * 100 =

= (5.218 – 4.795) * 0.09227 * 100 = 3.90 %

2. Influenta modificarii profitului net la 1 leu cifra de afaceri

∆Pn / CA = CA¹ / kp¹ * ( Pn¹ / CA¹ – Pnº / CAº) * 100 =

= 5.218 * (0.09091 – 0.09227 ) * 100 = – 0.71 %

La cresterea ratei rentabilitatii capitalului propriu cu 3.19 % au contribuit in mod diferit cei doi factori primari de influenta :

– Majorarea cifrei de afaceri la 1 leu capital propriu cu 0.423 mii lei a condus la cresterea ratei rentabilitatii cu 3.90 %.

– Factorul calitativ, profitul net la 1 leu cifra de afaceri, a avut o influenta nefavorabila conducand la diminuarea ratei rentabilitatii cu 0.71 % ca urmare a cresterii cheltuielilor cu materialele, intretinerea si functionarea utilajelor, a combustibilului, a energiei si a salariilor.

5.1.2.5. ANALIZA RATEI RENTABILITATII CAPITALULUI PERMANENT

Modelul de analiza folosit este : ∆CA / kpr

Rkpr = Pb / kpr * 100 = CA / kpr * Pb / CA * 100

∆Pb / CA

in care :

pb – profitul brut

kpr – capital permanent

CA / kpr – cifra de afaceri la 1 leu capital permanent

Pb / CA – profitul brut la 1 leu cifra de afaceri

TABEL NR. 25 (mii lei)

∆Rkpr = Rkpr¹ – Rkprº = 60.18 – 59.91 = 0.27 %

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu capital permanent

∆CA / kpr = (CA¹ / kpr¹ – CAº / kprº) * Pbº / CAº * 100 =

= (5.2178– 4.7947) * 0.12496 * 100 = 5.287 %

2. Influenta modificarii profitului brut la 1 leu cifra de afaceri

∆Pn / CA = CA¹ / kpr¹ * (Pb¹ / CA¹ – Pbº / CAº) * 100 =

= 5.2178 * ( 0.11533 – 0.12496 ) * 100 = -5.025 %

La cresterea ratei rentabilitatii capitalului permanent sau ratei rentabilitatii economice cu 0.27 % au contribuit in mod diferit cei doi factori primari de influenta astfel :

Majoratea cifrei de afaceri la 1 leu capital permanent cu 0.4231mii lei a condus la cresterea ratei rentabilitatii cu 5.287 %.

Reducerea profitului brut la 1 leu cifra de afaceri cu 0.00963 mii lei a avut o influenta nefavorabila, contribuind la scaderea ratei rentabilitatii cu 5.025 %.

Se observa ca in anul 2001 rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu este mai mica decat rata rentabilitatii capitalului permanent, aceasta datorandu-se procentului de dobanda care este mai mic decat rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent.

Intr-o asemenea situatie, firma nu trebuie sa apeleze la imprumuturi pe termen mediu si lung.

5.2. ANALIZ ASITUATIEI FINANCIAR – PATRIMONIALE

5.2.1. ANALIZA GENERALA A BILANTULUI

TABEL NR. 26 (mii lei)

Conform datelor din bilant activele societatii au crescut in anul 2001 fata de anul 2000 cu suma de 17 519 580 mii lei (173.62 %), majorare ce s-a datorat cresterii cu 21.86 % a activelor imobilizate si cu 85.78 % a activelor circulante.

In cadrul activelor imobilizate s-a inregistrat o crestere de 1 013 022 mii lei (121.86 %) ca urmare a achizitionarii de mijloace fixe.

Imobilizarile necorporale in valoare de 3 314 148 mii lei din care 1 599 392 mii lei este fondul comericial reprezentand diferenta dintre valoarea contabila si valoarea de piata in momentul privatizarii, iar 1 714 756 mii lei reprezinta valoarea programelor informatice care au inregistrat o crestere de 805761 mii lei (139.98 %).

Imobilizarile corporale au inregistrat o crestere de 203 656 mii lei (108.47 %) reprezentand mijloacele fixe la valoarea ramasa.

Activele circulante au inregistrat o crestere de 16 321 675 mii lei (185.78%) fata de anul 2000.

Cresterea pe total a acestor solduri a fost determinata in principal de cresterea soldurilor la facturi emise si neincasate , respectiv 7 526 872 mii lei (258.85 %).

Imobilizarile financiare ale firmei au inregistrat o crestere de 3605 mii lei (101.68 %) fata de anul 2000.

Stocul de materiale reprezinta 896 096 mii lei inregistrand fata de anul 2000 o crestere de 120 080 mii lei (115.47 % )crestere datorata cresterii preturilor de achizitie al materialelor.

Ponderea activelor circulante in total activ a crescut de la 79.95 % in 2000 la 85.56 % in 2001.

Avansurile acordate furnizorilor pentru livrari de materii prime si prestari de servicii au inregistrat o valoare de 83 300 mii lei in anul 2001 in comparatie cu anul 2000 cand acestea nu au existat.

Creantele totale la finele anului 2001 sunt de 12 875 369 mii lei inregistrand o crestere de 7 618 240 mii lei fata de anul 2000, ca urmare a cresterii valorii facturilor neincasate. Creantele se regasesc in principal la clienti.

Se inregistreaza o crestere in cazul debitorilor de 253 879 mii lei comparativ cu anul 2000 datorata in special garantiilor pentru participare la licitatii. Soldul contului de garantii participare la licitatii la finele anului 2001 este de 409 970 mii lei.

Ponderea mare in structura activului este data de creante si disponibilitati 76.69% in anul 2000 si 83.39% in anul 2001, urmand imobilizarile corporale 10.10 % in 2000 si 6.31% in 2001, cu ponderea cea m ai redusa aflandu-se stocurile 3.26 % in 2000 si 2.17 % in 2001.

In cadrul pasivului, ponderea cea mai mare o detin datoriile cu 56 % in 2000 si 65.09 % in 2001 urmate de capitalurile proprii cu 44 % in 2000 si 34.91 % in 2001.

Se observa ca valoarea capitalului social are o pondere diferita in structura pasivului si anume 9.21 % in 2000 si 5.30 % in 2001.

Capitalul social al firmei in 2001 a fost egal cu capitalul social din 2000.

Soldul contului de furnizori a crescut fata de anul 2000 cu 9 744 363 mii lei datorita cresterii preturilor in anul 2001. Din totalul furnizorilor, firma are obligatiile cele mai mari fata de IPTANA, CCCF, Metrou si RATB ca urmare a aportului acestor societati la realizarea proiectului pentru Pasajul Basarab executat pentru Primaria Municipiului Bucuresti.

Datoriile au sporitin 2001 cu 13 565 781 mii lei (201.80 %) fata de 2000.

Se observa ca din punct de vedere structural in anul 2000 datoriile au o pondere in total pasiv de 56 % iar in 2001 de 65.09 %, avand de asemenea si ponderea cea mai mare in structura pasivului. Gradul de indatorare reflecta gradul in care firma are datorii catre diversi furnizori, in principal, deoarece aceste cifre cuprind si datoriile cu salariile aferente lunii decembrie si achitarea in luna ianuarie a anului urmator.

5.2.2. ANALIZA GENERALA A CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

TABEL NR. 27(mii lei)

Din analiza generala a contului de profit si pierderi se constata urmatoarele:

in 2001 rezultatul din exploatare a inregistrat un profit de 7 337 056 mii lei comparativ cu anul 2000 cand s-a realizat un profit de doar 4 537 299 mii lei .

La obtinerea profitului din exploatare in 2001 au contribuit cei doi factori : venituri din exploatare si cheltuieli din exploatare.

Veniturile din exploatare s-au majorat in 2001 cu 24 777 477 mii lei (148.93%) fata de 2000 si detin ponderea principala in totalul veniturilor 98.21 %.

Cheltuielile din exploatare au sporit in 2001 cu 21 977 720 mii lei (147.67 %) fata de anul 2000 deci intr-un ritm mai scazut decat veniturile.

Ponderea lor in totalul cheltuielilor a fost de 99.96 % in 2001.

Rezultatul financiar a inregistrat profit atat in 2000 cat si in 2001 ,insa venitul obtinut in 2001 a fost cu 415 304 mii lei (76.56 %) mai mic decat in anul precedent.

Veniturile financiare au scazut in 2001 cu 410 608 mii lei (76.83 %) fata de 2000 iar din cadrul acestora contributia cea mai importanta au avut-o veniturile realizate din diferentele de curs valutar care au scazut in 2001 cu 373 095 mii lei (68.51 %) fata de 2000.

Cheltuielile financiare au fost in 2001 cu 4 691 mii lei (1312.14 %) mai mari decat in 2000 si aceasta datorita cresterii cheltuielilor din diferentele de curs valutar cu 4 691 mii lei (1312.14 %).

Ponderea veniturilor financiare in totalul veniturilor a fost de 3.38 % in 2000 si 1.77 % in 2001 pe cand cea a cheltuielilor a fost de 8.38 % in 2000 si 0.007% in 2001.

Rezultatul curent al exercitiului care este format din rezultatul din exploatare si rezultatul financiar a inregistrat un profit cu 2 384 458 mii lei mai mare in 2001 fata de 2000.

Rezultatul exceptional al exercitiului a inregistrat pierdere de 35 203 mii lei in 2000 si de 12 666 mii lei in 2001 deci o pierdere mai mica in 2001 fata de 2000 cu 22 537 mii lei (35.98 %). Pierderea s-a realizat datorita penalitatilor aferente platii cu intarziere a T.V.A.

Rezultatul brut al exercitiului , format din rezultatul curent al exercitiului si rezultatul exceptional a fost profit atat in 2000 cat si in 2001.

In 2001 profitul brut al exercitiului a fost cu 2 406 995 mii lei (138.37 %) mai mare decat in 2000 datorita cresterii in 2001 a veniturilor din exploatare cu 148.93 % care detin ponderea de 98.21 % in totalul veniturilor.

Profitul obtinut de firma se repartizeaza astfel :

– 10 % fond de participare

– 50 % surse proprii de finantare

– 40 % dividende

Rezultatul net al exercitiului format din diferenta dintre rezultatul brut al exercitiului si impozitul pe profit a inregistrat profit atat in 2000 cat si in 2001.

In 2000 profitul net a fost de 4 632 694 mii lei , iar in 2001 a fost de 6 842 358 mii lei , deci cu 2 209 664 mii lei ( 147.70 %) mai mare in 2001 fata de 2000.

5.2.3. ANALIZA PATRIMONIULUI NET

TABEL NR. 28 (mii lei)

Patrimoniul net al societatii reflecta averea acesteia la un moment dat si totodata capacitatea societatii de a face fata obligatiunilor banesti asumate.

Cresterea patrimoniului net in 2001 cu 3 754 022 mii lei (135.89 %) fata de 2000 s-a datorat majorarii elementelor de activ cu 17 319 803 mii lei (172.82 %) in pofida sporirii cu 13565781 mii lei (201.80 %) a datoriile totale.

Intr-o asemenea situatie se poate spune in final ca averea regiei a crescut si ca exista posibilitatea de acoperire a datoriilor pe care le are.

5.2.4. SURSE DE ACOPERIRE A PATRIMONIULUI NET

TABEL NR. 29 (mii lei)

Sursele financiare de acoperire a patrimoniului net sunt reflectate de capitalul propriu, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, venituri inregistrate in avans si diferente de conversie pasiv.

Din tabelul nr. 29 se observa ca firma nu a inregistrat provizioane pentru riscuri si cheltuieli , venituri inregistrate in avans si diferente de conversie pasiv , motiv pentru care patrimoniul net este alcatuit doar din capitalurile proprii care s-au majorat in 2001 cu 3 953 799 mii lei (137.76 %) fata de anul 2000.

5.2.5. ANALIZA CAPITALURILOR

TABEL NR. 30 (mii lei)

Din analiza capitalurilor firmei se observa ca acestea au fost in 2001 cu 17519580 mii lei (173.62 %) mai mari ca in 2000.

Capitalul permanent a fost format doar din capitaluri proprii si a sporit in 2001 cu 3 953 799 mii lei (137.76 %) fata de 2000, dar a scazut din punct de vedere structural cu 9.09 % in 2001 fata de 2000 ca urmare a cresterii ponderii obligatiilor in totalul capitalurilor regiei.

Obligatiile societatii au sporit in 2001 fata de 2000 cu 13 565 781 mii lei (201.79 %) si au reprezentat 56 % din totalul capitalurilor intreprinderii in 2000 si 65.09 % in 2001.

5.2.6 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

TABEL NR. 31 (mii lei)

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare.

La firma analizata fondul de rulment a fost in anul 2000 de 5 837 746 mii lei iar in 2001 de 8 778 523 mii lei, cu 2 940 777 mii lei mai mare ca in 2000.

Din datele prezentate rezulta ca atat in 2000 cat si in 2001, firma are plus de fond de rulment, ceea ce prezinta o situatie normala. Fondul de rulment prezinta marja de securitate a firmei.

Nevoia de fond de rulment reprezinta activele circulante care trebuie sa fie finantate de fondul de rulment. In anul 2000 si 2001 firma are un fond de rulment superior nevoii de fond de rulment, onorandu-se obligatiile si inregistreaza la finele anului disponibilitati.

5.2.7. ANALIZA SOLVABILITATII

TABEL NR. 32 (mii lei)

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. In cadrul studiilor de evaluare economica, in special in cazul transmiterii dreptului de proprietate se recomanda folosirea urmatorilor indicatori :

Solvabilitatea generala = Active circulante / Datorii curente

Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate varia intre 1.2 – 1.8

Solvabilitatea imediata = (Active circulante – Stocuri) / Obligatii

Intervalul care poate fi acceptat ca satisfacator este 0.65 – 1

Solvabilitatea globala = ( Active circulante + Active fixe) / Datorii totale

Marimea si evolutia indicatorilor arata ca firma din punct de vedere al solvabilitatii s-a prezentat mai bine in 2000 fata de 2001, aceasta datorandu-se faptului ca in 2001 datoriile firmei (201.80 %) au crescut intr-un ritm mai pronuntat decat activele (173.62 %).

5.3. ANALIZA EFICIENTEI UTILIZARII PATRIMONIULUI SI A CAPITALULUI INTREPRINDERII

5.3.1. ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

VR = AC / CA * 360

In care : CA – cifra de afaceri

AC – active circulante

n = CA / AC n – numar de rotatii

TABEL NR. 33 ( mii lei )

Imobilizarea (+) sau eliberarea (-) de active circulante :

( VR¹ – VRº ) * CA¹ / 360

Viteza de rotatie a activelor circulante a cunoscut o incetinire in 2001 fata de 2000 cu 0.51 rotatii, deci utilizarea activelor circulante a fost mai buna in 2000. Durata unei rotatii exprimate in numar zile a crescut de la 136.43 zile in 2000 la 169.08 zile in 2001. Avand in vedere ca viteza de rotatie in 2001 a fost mai mica decat in 2000 cu 32.65 zile are loc o eliberare de active circulante in valoare de 6826231.908 mii lei.

5.3.2. ANALIZA ROTATIEI STOCURILOR DE ACTIVE CIRCULANTE

TABEL NR. 34 (mii lei)

In 2001 se inregistreaza o accelerare a rotatiei stocurilor cu 18.84 rotatii fata de 2000, situatia apreciindu-se favorabila. De asemenea durata unei rotatii a scazut de la 5.53 zile in 200 la 4.29 zile in 2001 deci cu 1.24 zile.

5.3.3. ANALIZA ROTATIEI CREANTELOR

TABEL NR. 35 (mii lei)

Din analiza datelor din tabel se constata o incetinire a duratei de incasare a creantelor cu 25.79 zile in 2000 fata de 2001, situatie care se apreciaza nefavorabil.

Durata medie de incasare a creantelor exprimata in numar de rotatii s-a micsorat de la 10.21 rotatii in 2000 la 5.90 rotatii in 2001, deci cu 4.31 rotatii mai putin in 2001 fata de 2000 , situatia apreciindu-se nefavorabil.

5.3.4. ANALIZA ROTATIEI DISPONIBILITATILOR BANESTI SI PLASAMENTELOR

TABEL NR. 36 (mii lei)

Din analiza datelor, se constata o diminuare a gradului net de asigurare a regiei cu disponibilitati banesti in 2001 cu 8.72 % fata de 2000, dar se poate considera ca aceasta poate asigura necesitatile curente de disponibilitati banesti ale intreprinderii.

In anul 2001 se inregistreaza o incetinire a rotatiei disponibilitatilor cu 0.3 % rotatii fata de 2000, deci o crestere a duratei unei rotatii cu 8.13 zile in 2001 fata de 2000.

5.3.5. ANALIZA ROTATIEI OBLIGATIILOR

TABEL NR. 37 (mii lei)

Din analiza datelor se constata o majorare a obligatiilor cu 13 565 781 mii lei (201.79 %) in 2001 fata de 2000 , intr-un ritm mult mai accelerat decat majorarea cifrei de afaceri (149.91 %) . Astfel se inregistreaza o scadere a vitezei de rotatie de la 95.56 zile in 2000 la 128.63 zile in 2001 deci o majorare de 33.07 zile in 2001 fata de 2000.

De asemenea numarul de rotatii a scazut de la 3.77 rotatii in 2000 la 2.80 rotatii in 2001 deci o micsorare de 0.97.

5.3.6. ANALIZA ROTATIEI FONDULUI DE RULMENT

VR = FR / CA * 360

In care :

FR – fond de rulment

CA – cifra de afaceri

TABEL NR. 38 (mii lei)

Din analiza datelor din tabel se constata o majorare a fondului de rulment cu 2 940 777 mii lei (150.38 %) in 2001 fata de 2000 si o incetinire a vitezei de rotatie a fondului de rulment cu 0.13 zile in 2001 fata de 2000, situatia apreciindu-se nefavorabil.

Numarul de rotatii al fondului de rulment a scazut de la 8.60 rotatii in 2000 la 8.57 rotatii in 2001 , deci cu 0.03 rotatii mai putin in 2001 fata de 2000 , situatia apreciindu-se nefavorabil.

CAPITOLUL VI

STRATEGIA S.C. „Proiect Bucuresti” S.A

6.1. Strategii in domeniul productiei

6.2. Strategii comerciale si economice

6.3. Strategii organizationale si resurse umane

6.4. Strategii de control si gestiune economico – financiara

6.1. STRATEGII IN DOMENIUL PRODUCTIEI

Din analiza comparativa a activitatii firmei in perioada 2000 – 2001 a reiesit ca rezultatele obtinute sunt efectul unei activitati monocolore respectiv proiectarea, de asemenea au reiesit o serie de carente in competitivitatea activitatii de proiectare fata de tendintele pietei.

Un alt aspect cu tendinte negative in activitatea firmei il constituie nivelul de salarizare care a influentat migratia specialistilor spre alte firme .

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai performante , rezultate care sa conduca la realizarea unui program investitional performant cat si alocarea de venituri materiale celor 400 actionari este necesara luarea urgenta de masuri privind :

satisfacerea clientului, care in conditiile economiei de piata, constituie masura performantei minime de atins, fara de care supravietuirea nu este posibila. Cei care reusesc sa furnizeze clientilor satisfactii suplimentare, eventual inca necerute de acestia, dar acceptate si asimilate cu placere, se pot astepta la recompense sporite din partea pietei, exprimate in castigarea de clienti, preturi bune, fidelitatea beneficiarilor fata de marfa si furnizor, mai marea sigurantei zilei de maine.

Diversificarea activitatii prin patrunderea pe noi piete care sa conduca la luarea deciziilor privind particularizarea trebuintelor clientilor si diversificarea niselor de piata, care au ca impact evident reorganizarea continua si substantiala a ofertei de marfuri.

Largirea si innoirea ofertei de marfuri este un rezultat al comunicarii continue si complexe dintre clienti si ofertanti, in care esenta o reprezinta comunicarea si invatarea de care beneficiaza fiecare parte pentru a-si perfectiona participarea la actul economic. Noile bunuri ce se realizeaza sunt rezultatul progresului in servirea clientilor.

Intensificarea ritmului de modernizare devine tot mai actuala. Lupta cu timpul se ascute ca urmare a concurentei ce se manifesta cu rapiditate prin noile solutii, mai performante, prin care se cauta asigurarea comenzilor si profitul ofertantului . ciclul de viata al produselor, tehnologiilor si al solutiilor manageriale se diminueaza, de unde si „goana” dupa noi rezolvari alternative.

Pentru realizarea obiectivelor propuse reproiectarea firmei devine o prioritate mai ales prin aceea ca se reconcep si refac partial sau total procesele, rolurile, misiunile, actiunile. Scopul urmarit de reproiectarea acestei firme cu capital privat si a mediului in care ea actioneaza este fertilizarea ei pentru a genera bunastarea clientilor, producatorilor, furnizorilor, a tuturor participantilor. Eficacitatea se obtine numai printr-un comportament proactiv, de prospectare, pregatire si lansare a solutiilor viitoare, pe cat posibil prin surprinderea benefica a partenerilor.

Evaluarea schimbarilor se face dupa efectele asupra portofoliului de comenzi , influentarii stabilitatii lor si dupa impactele economice, de crestere a rezultatelor si prestigiului ce decurg pentru organizatia innoita.

Pentru anul 2002 se propune realizarea unor venituri totale in valoare de 80.000.000 mii lei si realizarea unor cheltuieli de 71.334.000 mii lei care sa faca posibila obtinerea unei rate a profitului de 10.8 %.

In sustinerea propunerii privind veniturile ce urmeaza a fi obtinute in anul 2002 se aduc urmatoarele argumente :

– Societatea are contracte semnate in valoare de 92.472.039 mii lei din care 3.655.773 mii lei au termen cert de realizare in anul 2002, iar 88.816.266 mii lei sunt lucrari cu termen de realizare conditionat de clauze contractuale privind obtinerea diferitelor avize.

– Valoarea contractelor in curs de semnare transmise diversilor beneficiari reprezinta 37.000.000 mii lei.

In limita constituirii disponibilitatilor necesare desfasurarii bunului mers al firmei se preconizeaza ca, cheltuielile pentru achizitii de mijloace fixe si dezvoltarea firmei sa se faca in limita unei sume certe de 753.712 mii lei, care provin din exercitiul anului 2001 la care se adauga sumele aferente dezvoltarii din realizarile anului 2002.

Principalele domenii pentru care urmeaza a fi utilizate sumele sunt :

achizitionarea de soft care sa permita inceputul intrarii in legalitate a utilizarii celor 155 posturi de lucru existente in societate. Sumele necesare acestei actiuni sunt deosebit de mari, actiunea neputand fi finalizata in cursul unui singur an.

Achizitionarea de tehnica de calcul si subansamble necesare imbunatatirii capacitatii de lucru a celei existente.

Continuarea actiunii privind finalizarea documentatiei pentru asigurarea stabilitatii imobilelor din patrimoniu conform legislatiei in vigoare. Intocmirea documentatiei tehnice necesare pentru promotii imobiliare – Centrul international de afaceri „ Proiect Bucuresti”, activitate realizabila in functie de clarificarea deplina a statutului juridic al terenului.

Reparatia capitala a centralei termice din sediul Navrom prin achizitia utilajelor necesare.

Dotarea atelierelor de intretinere, a colectivelor machete, geotehnic si administrativ cu utilaje performante.

Achizitionarea de mobilier dotari si echipamente pentru imbunatatirea conditiilor de lucru, de aparatura performanta de multiplicat si a doua autoturisme.

6.2. STRATEGII COMERCIALE SI ECONOMICE

Societatea dispune de o structura organizatorica de tip ierarhic – functional, multietajata care sufera in multe privinte astfel :

Dispune de un numar exagerat de posturi (414), iar in cadrul acestora de un numar foarte ridicat de posturi de management (29). Aceasta din urma reprezinta 7 % din totalul posturilor, ceea ce, pentru o organizatie de dimensiunile SC „Proiect Bucuresti ” SA este mult.

Numarul mare de posturi, si implicit de personal nu se justifica nici prin nivelul obiectivelor asumate pentru anul 2002.

Numar relativ ridicat de compartimente ce functioneaza de sine-statator sau in compunerea unor compartimente operationale de dimensiuni mai mari conduce la numarul ridicat de posturi de management, generand si niveluri scazute ale ponderilor ierarhice.

Din punct de vedere functional principalele aspecte ce pot fi evidentiate se refera la :

Existenta triplelor subordonari ( cele sapte compartimente operationale sunt subordonate concomitent directorului tehnic – arhitect, directorului tehnic – inginer si directorului marketing si urmarirea productiei), ceea ce conduce inevitabil la paralelisme in exercitarea sarcinilor celor trei directori executivi si la diluarea responsabilitatilor acestora.

Nerespectarea mai multor principii de concepere si functionare a organizarii procesuale si structurale cum ar fi :

Principiul suprematiei obiectivelor, in sensul ca actuala configuratie structurala nu e capabila sa asigure realizarea in intregime a obiectivelor fundamentale si derivate

Principiul aproprierii managementului de executie, datorita existentei unui numar relativ ridicat de niveluri ierarhice daca luam in considerare caracteristicile dimensionale ale societatii.

Principiul unitatii de decizie si actiune, consecinta a existentei dublelor si triplelor subordonari ale managerilor sectiilor si celorlalte compartimente de proiectare, celor trei directori executivi precum si a unor executanti din sectiile de proiectare.

Principiul definirii armonizate a posturilor si functiilor. Acestea nu se manifesta in toate cazurile cu legaturile firesti ce exista intre ele.

Principiul reprezentarii structurii organizatorice in sensul ca cel putin la capitolul fise ale posturilor si descrieri de functii pot fi aduse serioase corectii, ce permit transformarea lor in veritabile instrumente manageriale.

Deliminarea si dimensionarea necorespunzatoare a unor activitati cu impact deosebit asupra functionalitatii si eficacitatii societatii comerciale

Existenta in zona productiei, a unor sectii de proiectare cvomplexa, la nivelul carora se exercita intreg lantul de activitati de proiectare solicitate de un proiect complex.

O asemenea formula organizatorica prezinta avantaje dar si mai multe dezavantaje. In categoria avantajelor sunt :

Concentrarea activitatilor de proiectare specifice realizarii unui proiect complex intr-o singura subdiviziune organizatorica ceea ce permite o viziune de ansamblu asupra proiectului;

Abordarea unitara a proceselor de management exercitate la nivelul sectiei de proiectare; prin comasarea unor activitati de proiectare variate;

Posibilitatea realizarii unui proiect de constructii de la A la Z si implicit a asumarii responsabilitatii pentru reusita sa.

In categoria dezavantajelor intra :

Aparitia si dezvoltarea concurentei intre componentele structurale care realizeaza proiecte complexe.

Tendinta de acaparare a varfurilor profesionale de catre o sectie sau alta

Neglijarea „intregului” in favoarea „partilor”, respectiv a sectiilor de proiectare, cu consecinte dintre cele mai nefavorabile pentru societate in special din punct de vedere economic.

Tendinta de sfaramare organizatorica a firmei, prin aparitia posibilitatilor de desprindere din firma a unor sectii de proiectare complexa ca societati comerciale de sine-statatoare. Ca urmare fenomenul de destabilizare organizatorica a acestei cunoscute si recunoscute organizatii de proiectare in constructii poate devenii o realitate, consecintele fiind catastrofale pentru existenta sa. Societatea actioneaza intr-un mediu contextual complex, instabil si turbulent, ai carui factori influenteaza direct comportamentul sau economic, comercial si managerial. Din aceasta perspectiva se observa tendinta spre o miscare centrifuga, ce impinge mereu anumite subdiviziuni organizatorice spre periferia organizatorica a institutului, pana la desprinderea lor din societatea mama.

Daca nu se corecteaza si stopeaza un asemenea fenomen, se poate ajunge intr-o situatie extrem de delicata, de disparitie a institutului si de regasire a unor societati comerciale cu statut propriu, construite pe scheletul sectiilor de proiectare.

Nu permite organizarea matriceala, o varianta extrem de raspandita in organizatiile cu un astfel de profit si cu implicatii economice dintre cele mai semnificative.

6.3. STRATEGII ORGANIZATIONALE SI RESURSE UMANE

Prima si poate cea mai importanta conditie inpusa eficientei si eficacitatii firmei o reprezinta asigurarea unor corelatii optime intre dinamica unor indicatori economici de referinta precum :

Iw ≥ Is (dinamica productivitatii muncii trebuie sa fie superioara dinamicii salariului mediu)

Ip > Ica (dinamica profitului sa fie superioara dinamicii cifrei de afaceri)

Lichiditatea generala trebuie sa fie mai mare de 1.8 %

Rentabilitatea financiara trebuie sa fie mai mare de 5 %

Rentabilitatea activelor trebuie sa fie mai mare de 5 %

Ica > Inflatie (dinamica cifrei de afaceri trebuie sa fie superioara dinamicii inflatiei)

Cash – flow sa fie pozitiv

Respectarea fie si partiala a corelatiilor de mai sus, in special a celor care asigura normalitatea economica pe termen lung, respectiv :

Ica ≥ Ifs > Ins si Iw > Is,

reclama o redimensionare a numarului de posturi, respectiv de personal, in sensul reducerii acestuia.

Justificarea economica fundamentala a reducerii numarului de personal o reprezinta imbunatatirea situatiei economice a institutului.

Justificarea manageriala cea mai importanta o constituie determinarea necesarului de posturi si implicit de personal, de management si executie, functie de volumul, complexitatea si intensitatea proceselor de munca. Asigurarea unei corespondente depline intre posturi si ocupantii acestora este o conditie esentiala a succesului si calitatii prestatiilor acestora vis-a-vis de sarcinile ce le revin si obiectivele individuale circumscrise posturilor.

Tinand cont de faptul ca gradul de ocupare este, in momentul de fata, este la indemana fiecarei persoane de a-si intensifica munca, deci de a creste gradul de utilizare a timpului cu cel putin 20 % .

Pentru anul 2001 au fost realizate obiective fundamentale si derivate astfel :

Venituri totale = 76.789.802 mii lei

Profitul brut = 8.680.667 mii lei

Salarii totale = 31.638.151 mii lei

Personal = 414

Salariu mediu = 76.420.655 mii lei / pers / an

Productivitatea muncii = 176.625 mii lei

Fata de realizarile anului precedent, dinamica evidentiaza mai multe anomalii, astfel :

Ica (dinamica veniturilor) = 149.91 %

Ifs (dinamica salariilor) = 137.94 %

Ins (dinamica numarului de salariati) = 91.19 %

Ip ( dinamica profitului) = 138.36 %

Iw ( dinamica productivitatii muncii) = 173.34 %

Is ( dinamica salariului mediu) = 151.27 %

Se constata ca in dinamica toti indicatorii analizati au o tendinta de crestere, in ceea ce priveste cresterea cheltuielilor aceasta reprezinta o consecinta a cresterii cheltuielilor cu munca vie (134.18 %) . Din acestea, salariile inregistreaza ocrestere de 137.94 %.

Toate corelatiile se respecta, respectiv :

dinamica veniturilor este mai mare decat dinamica salariilor

Ica > Ifs (149.91 % > 137.94 %) si Ica > Ip (149.91 % > 138.36 %)

dinamica salariilor este mai mare decat dinamica numarului de salariati

I fs > Ins (137.94 % > 91.19 %)

dinamica productivitatii muncii este mai mare decat dinamica salariului mediu Iw > Is (173.34 % > 151.27 %)

Evident, conducerea de nivel superior a SC „Proiect Bucuresti” SA a urmarit o amplificare a castigurilor salariale ale angajatilor sai. Nu se pune problema abandonarii unei asemenea tendinte. Ca atare, calculele obtinute au in vedere un nivel al salariului mediu de 76.420.655 mii lei / pers / an.

In conditiile in care pentru anul 2002 veniturile (80.000.000 mii lei) au fost fundamentate riguros, pe baza unor contracte ferme, problema principala ce se ridica o reprezinta respectarea corelatiei dintre dinamica acestora si dinamica salariilor, in sensul regasirii cel putin a aceluiasi ritm de crestere, adica Ica = Ifs.

In aceste conditii salariile ar trebui sa fie :

31638151 mii lei* 1.041 = 32.935.315 mii lei

La un salariu mediu de 76.420.655 mii lei / pers / an , necesarul de personal ar fi : 32.935.315.000 / 76.420.655 = 430

Dupa cum se poate constata pentru realizarea cifra de afaceri in conditiile mentinerii salariului mediu , societatea ar trebui sa aibe un numar mediu scriptic de 430 persoane. Din acestia 29 sunt manageri si 401 sunt executanti (studii superioare sau medii) . o mai buna ocupare a timpului de munca solicita o sincronizare adegvata intre posturi si titularii acestora si implicit, o intensificare a muncii. O crestere cu doar 20 % a gradului de utilizare a timpului de munca va permite o redimensionare a necesarului de posturi, respectiv de personal de executie, in sensul diminuarii acestuia cu 86.

In consecinta numarul de posturi, respectiv de personal de executie, va fi de 344 persoane.

Numarul total de posturi (personal) propus, din perspectiva respactarii corelatiilor la care s-a facut referire, va fi de : 344 + 29 = 373 persoane.

Impactul solutiilor de modernizare manageriala asupra performantelor economice ale societatii evidentiaza urmatoarele aspecte :

Numarul de salariati

– Reducere cu 41 persoane (fata de nivelul previzionat pentru anul 2002)

Fond de salarii

– Reducere cu aproximativ 3.133.247 mii lei

Costuri de productie

– Reducere cu aproximativ 3.133.247 mii lei (fata a lua in considerare si efectele colaterale ale reducerii numarului de personal)

Cifra de afaceri

– Ramane nemodificata

Profitul

– Creste cu aproximativ 3.133.247 mii lei (daca luam in calcul economia la salarii)

Productivitatea muncii

– Creste cu 10.99 % fata de nivelul previzionat pentru anul 2002

Rata rentabilitatii veniturilor (rata profitului)

– Creste de la 10.8 % la 10.99 %

6.4. STRATEGII DE CONTROL SI GESTIUNE ECONOMICO – FINANCIARA

Modernizarea gestiunii globale a sistemelor de proiectare, in vederea cresterii sanatatii financiare a SC „Proiect Bucuresti” SA, cresterea capabilitatii acesteia de a participa din ce in ce mai mult la efortul financiar pentru sustinerea programelor investitionale proprii.

Obiectivele propuse sunt :

a) In domeniul controlului

Conceperea, organizarea si functionarea controlului;

Imbunatatirea controlului dupa criteriul resurselor si activitatilor supuse controlului in control economic si control financiar;

Control economic sa vizeze toate resursele societatii (resurse tehnice), materiale, financiare, valutare si umane, precum si toate activitatile care concureaza la realizarea obiectivului firmei si la dimensionarea profitului. Acest control va asigura concordanta intre obiectivele firmei si resursele ei potentiale profitabile, precum si modul in care se desfasoara activitatile economice in cadrul societatii si cerintele obtinerii profitului scontat.

Controlul financiar sa vizeze modul de asigurare, distribuire si utilizare a resurselor financiare, activitatile prin care acestea se realizeaza, precum si cele referitoare la evidenta si miscarea patrimoniului firmei.

b) In domeniul gestiunii economico-financiare

Gestiunea activelor corporale si necorporale ale societatii;

Gestiunea investitiilor;

Gestiunea obiectelor de inventar;

Gestiunea produselor si a marfurilor;

Gestiunea valorilor materiale, aflate la terti sau in curs de sosire;

Gestiunea clientilor, debitorilor, furnizorilor, creditorilor in general;

Gestiunea trezoreriei.

Pentru fiecare din aceste obiective trebuie stabilita o perioada de control, o tematica de control adegvata fiecarei gestiuni in parte si personalul de specialitate necesar.

Pentru decontarea lucrarilor executate SC „Proiect Bucuresti” SA utilizeaza doua forme de evaluare, respectiv :

metodologia de calcul a onorariilor si preturilor pentru proiectarea investitiilor si studiilor din domeniul urbanismului si amenajarilor teritoriului aprobat cu ordinul M.L.P.A.T nr. 11 / N / 1994 cap. 8.32 si reflecta volumul efectiv al investitiilor asupra proiectului intocmit.

Estimarea volumului de ore medii necesar realizarii unei activitati inmultit cu valoarea ariei medii de proiectare, valoare care este determinata conform realizarilor financiar-contabile si aprobata anual de Consiliul de Administratie al firmei.

Indiferent care din cele doua forme de evaluare este folosita, toate contractele prevad ca valorile stabilite la incheierea contractului sa fie modificate fara incheierea unor acte aditionale, prin aplicarea indicelui de inflatie – ramura servicii – publicat in Buletinul de Preturi al Institutului National de Statistica si Studii Economice, indicele se aplica pe perioada dintre intrarea in vigoare a contractului si data efectuarii platii.