Studiul de Fezabilitate Privind O Investitie Publica

Economie

Studiul de Fezabilitate Privind O Investitie Publica

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Capitolul III: Studiu de fezabilitate privind realizarea unui parc industrial si tehnologic in Municipiul Curtea de Arges ………………………………………………………………………………..

Introducere

Tema lucrării de licență „Studiul de fezabilitate privind o investiție publică”, are ca punct de plecare analizarea importanței și necesității realizării de noi investiții în domeniul public sau privat.

Obiectivul principal al lucrării este reprezentat de evidențierea rolului pe care investițiile îl dețin în ceea ce privește creșterea din punct de vedere economic al unei țări cât și a creșterii profitului unei organizații atât din domeniul public cât și privat. Realizarea acestui obiectiv a plecat de la analizarea importanței pe care o are utilizarea eficienta și eficace a fondurilor deținute de o organizație sau administrație publică în ceea ce privește realizarea de noi investiții în vederea atingerii unei performanțe maxime a serviciilor oferite cetățenilor.

Tema lucrării se încadrează în preocuparea tot mai accentuată a companiilor în a deveni lideri de piață în domeniul în care activează, a creștrii numărului locurilor de muncă și al nivelului economic. În domeniul public și privat se dorește să se furnizeze servicii eficace de aceea este necesar să se conștientizeze faptul că eficacitatea reprezintă coordonarea obiectivelor propuse cu rezultatele obținute.

În vederea realizării lucrării am plecat de la ideea că orice tip de afacere trebuie să presteze servicii din ceea în ce mai performante pentru a putea ajuta la dezvoltarea unei colectivități, de calitatea acestora depinzand nivelul de trai al membrilor comunității.

Lucrarea se bazează pe realizarea unui studiu de fezabilitate, rolul acestuia fiind acela de a expune motivația pentru care realizarea unui proiect este eficienta din punct de vedere al costurilor și al beneficiilor, precum și de a arăta de ce efortul și durata estimata a fi necesara pentru implementarea proiectului merită bugetul necesar ce trebuie a fi investit.

În cadrul lucrării voi analiza modul în care în Municipiul Curtea de Argeș, administrația publică își desfășoară activitatea și prestează serviciile publice. De asemenea voi prezenta propununerea de realizare a unui proiecte prin care cetățenii orașului să dispună de o creștere a locurilor de muncă cât și a creșterii puterii economice în ceea ce privește județul Argeș.

CAPITOLUL I

Considerații teoretice privind investițiile publice

Investițiile – definiție, clasificare, sfera de cuprindere

Procesul de investiții trebuie înțeles că fiind „ plasare a unor sume de bani în domeniul economic, social-cultural, administrativ, militar, etc. cu scopul de a asigura baza tehnico-materială și forța de muncă necesare desfășurării și lărgirii activității acestora”.1(D.E.P. Ed. Politică 1979)

O definiție a investițiilor mai succint abordată din punct de vedere economic este reprezentată de „ totalitatea cheltuielilor care se fac pentru crearea de noi fonduri fixe precum și pentru reconstruirea, lărgirea și modernizarea celor existente”.2(Micul dicționar enciclopedic, Editura științifică și pedagogică București 1996).

Pierre Masse, specialist în domeniu interpreta investiția ca pe „o renunțare la o satisfacție imediată și sigură, în schimbul unei speranțe al cărei suport sunt tocmai resursele investite” sau mai pe scurt "o cheltuiala certă pentru un viitor incert".3( Masse P., (1964), Le choix des investissements. Critères et méthodes, Dunod, Paris, p.16).

Conform economistului Frank Reilly, investiția reprezintă o alocare în prezent a unor fonduri de invesții în vederea obținerii unor fluxuri monetare viitoare (cash-flow-uri) care să recompenseze investitorul (1) pentru perioada de timp în care se privează de folosirea acestor fonduri, (2) pentru rata de inflație estimată și (3) pentru incertitudinea pe care o implică obținerea viitoarelor fluxuri de fonduri. 4(Reilly F., (1989), Investments analysis and portfolio management, 3rd edition, The Dryden Press, New York, p.23).Pentru a înțelege mai bine noțiunea de investiție și modul în care aceasta se realizează este important să facem o clasificare corectă a acestora.

Avem o serie de criterii pe baza cărora clasificarea investițiilor se poate face, după cum urmează astfel:

A. După o clasificare contabilă, bazată pe criteriul naturii activelor investite se disting trei categorii de invesții:

Active corporale, corespunzând bunurilor fizice;

Active necorporale sau investiții nemateriale cum sunt brevetele, licențele, fondul comercial;

Participații de capital. (Titluri de capital)

B. Tipuri de investiții in fucție de destinația finala a proiectelor:

Investițiile destinate înlocuirii serviciilor pentru înnoirea utilajelor și instalațiilor de producție uzate, având ca obiectiv menținerea nivelului capacității de producție a societății. Acest tip de investiții sunt destinate utilajelor care prezinta o serie de defecțiuni aprute din fabricație sau ca rezultat a unei exploatări necorespunzătoare ce a dus la deteriorarea iremediabila a acestora.

Investițiile de modernizare contribuie la raționalizarea și creșterea randamentului instalaților de productie și sunt dependente de evoluția progresului tehnic în domeniu. Au ca scop, în special, reducerea costurilor de producție pe seama diminuării forței de muncă în primul rând. Din punctul de vedere al eficienței, investițiile pentru modernizare sunt net superioare celor de înlocuire și expansiune.

Investițiile de expansiune au drept scop cresterea capacitatii de productie a societatii comerciale in urma producerii unor conjucturi favorabile in sectorul in care aceasta isi desfasoara activitatea.

Investițiile în inovații sunt destinate dezvoltării noilor activități, lansării produselor, creării de noi piețe de desfacere. Sunt condiționate de progresul tehnic și cheltuielile impuse de activitatea de cercetare-dezvoltare și prezintă de asemenea un risc foarte mare.

Investițiile strategice au ca scop reducerea pierderilor si cresterea profitului unei soecitati.

C. Dupa criteriul surselor de constituire investițiile se împart în:

Investitii nete. (Sunt reprezentate de economiile facute la veniturile obtinute).

Investitii brute.(Sunt constituite din cele nete și amortizarea activelor fixe).

D. Investiți cu caracter social, sunt destinate ameliorării condițiilor de muncă și de viață ale salariaților. ( In această categorie pot fi introduse și investițiile de interes public, ca de exemplu cele pentru activități de educație sau de reducere a poluării).

E. După criteriul structurii tehnice, investițiile unui proiect de dezvoltare se împart în:

Investiții pentru lucrări de construcție-montaj;

Investiția pentru utilaje și instalații de lucru;

Investiții pentru lucrări geologice;

Alte cheltuieli de investiții.

F. În noile condiții, create de instaurarea economiei de piață, un criteriu foarte adecvat pentru clasificarea investițiilor este gradul de risc la care se expune întreprinzătorul, după care investițiile se clasifică în:

Investiții cu risc minim, în care se pot include proiectele de importanță națională cu garanții guvernamentale cum sunt cele pentru centralele hidroelectrice și electro-nucleare etc.

Investiții cu risc redus, în care pot fi incluse proiectele de înlocuire a utilajelor și instalațiilor de lucru uzate fizic, moral din unitățile economice existente, proiectele de modernizare a societăților comerciale etc.

Investiții cu risc ridicat, în care se includ proiectele de dezvoltare a societăților existente, de asimilare a produselor noi, deoarece implică lărgirea piețelor, noi surse de aprovizionare, suplimentarea capitalului permanent etc.

Investiții cu risc foarte ridicat, în care se includ proiectele destinate cercetării-dezvoltării, la care rezultatele preconizate sunt în cele mai multe cazuri incerte și investițiile strategice, în special cele pentru înființarea unor filiale în străinătate sau fuzionarea cu o altă societate comercială.

În literatura de specialitate se folosesc și alte criterii de clasificare a investițiilor. 5(Vasilescu, I. Românu, C. Cicea, Investiții, Editura Economică, București, 2001):

În legătura cu obiectivul proiectat (directe, colaterale, conexe).

După sursa de finanțare (proprii și atrase).

După forma de proprietate (privată, de stat, mixtă).

După modul de execuție (regie, antrepriză) etc.

În funcție de relația investitor – obiectiv de investiție se deosebesc: investiții directe , care se fac pentru obiectivul de bază, (construcții-montaj, utilaje, etc), investiții colaterale , prin care se asigură utilități investiției directe (căi de acces, utilități, etc) și investiții conexe care se realizează în amonte sau aval față de investiția directă pentru a asigura de exemplu materiilele prime necesare pentru realizarea unor produse și rețeaua de desfacere a produsului, resursele umane calificate necesare. Sfera de cuprindere a investiilor publice poate fi analizată din punc de vedere economic în doua sensuri:

Investitii financiare – plasamentele de capital, pe o perioada mai mare de un an ale unei societati comerciale, care participa in acest fel la constituirea capitalului permanent al altei societăti comerciale. 6(www.conta.ro)

Instrumentele prin care se pot derula aceste investiții sunt: titluri de valoare, acțiuni sau părți sociale la agenții economici, plasamente de sume bănești la bănci sau fonduri de investiții, sau societăți de asigurări, în scopul de a obține dividente sau dobânzi.

Investițiile de capital, care au destinația în economia reală, în domeniul economic dar și în domeniile social – culturale. Prin aceste investiții se realizează în fapt bugetul creșterii economice al dezvoltării de ansamblu a societății.

Rolul investițiilor in evoluția sectorului public din Romania

În cadrul economiei naționale se evidențiază două roluri ale activității de investiții: agenții economici ce realizează acțiuni investiționale își măresc oferta de bunuri si/sau servicii prin creșterea capacității lor productive, realizând astfel venituri suplimentare și proiectul respectiv de investiții ce va da naștere unor cereri suplimentare în sectoare adiacente cum ar fi cele furnizoare de materii prime, materiale, utilități sau cele distribuitoare și/sau consumatoare ale bunurilor/serviciilor oferite, determinând, de asemenea, o creștere a veniturilor la toți agenții economici antrenați.

Serviciul public în Romania este împarțit in doua nivele: administrația publică de stat si administrația publică locală. Serviciile publice de stat sunt realizate și furnizate de administrația centrală ele existând în Țările Române înainte de organizarea guvernului ca organ de stat.

Astfel că între anii 1944 -1989 în România s-a instaurat treptat dictatura totalitară concretizată în regimul comunist ce era condus de partidul unic. După anul 1989 a apărut regimul democratic. Astfel că în această perioadă au fost înființate și numiți miniștri pentru ministere și organisme precum: Ministerul Industriei, Economiei, Electronicii și Informației, Învățământului, Sportului, Comisia Națională de Statistică , Comisia Națională pentru Standarde și Calitate.7(Ion Plumb, Armenia Androniceanu, Oana Abaluta, „Managementul serviciilor publice editia a II – a ”, accesata pe http://www.biblioteca-digitala.ase.ro).

În ceea ce privesc condițiile actuale din România, sectorul public trebuie să-și asume rolul său de pol economic, astfel incat să contribuie alături de sectorul privat la creșterea economică durabilă, și nu în ultimul rând la reluarea procesului investițional.

Pentru a putea face economia națională să corespundă stadiului contemporan al progresului ce vizează toate nivelurile activității economice și anume: ansamblul economiei naționale, ramurile propriu – zise, unitatea economică și locul de muncă face economia națională să corespundă stadiului contemporan al progresului ce vizează toate nivelurile activității economice și anume: ansamblul economiei naționale, ramurile propriu – zise, unitatea economică și locul de muncă este nevoie de modernizarea si restructurarea acestui sector. Modernizarea si restructurarea sectorului public reprezintă un proces dinamic care asigură perfecționarea capitalului fix, crearea unei structuri complexe și mobile de producție, introducerea celor mai performante metode și tehnici de muncă.

Acțiunea de modernizare și restructurare privită la nivelul economiei naționale și al ramurilor trebuie să se refere, în special, la structurile economiei naționale, dezvoltarea pe baza principiilor moderne a ramurilor economice, înfăptuirea unor raporturi corespunzătoare fiecăreia dintre aceste ramuri, realizarea unor transformări pe plan social.

În vederea realizării cu succes a modernizări și restructurari economiei naționale , un loc important trebuie să i se acorde îmbunătățirii activității fiecărei ramuri în parte, dezvoltării pe principii noi a agriculturii, creșterii gradului de participare la circuitul economic a firmelor mici și a activității de servicii, intensificării acțiunilor în vederea realizării unor profunde transformări pe plan uman.

Statului îi revine un rol determinant, atât datorită rolului său modelator în economia națională cât și forței sale financiare și economice în ceea ce priveste realizarea de investiții pentru modernizarea si restructurarea acesteia.

Prin pârghiile fiscale și monetare pe care le posedă, statul poate reorienta agenții economici publici și privați spre investiții, spre modernizarea capacităților de producție, cât și spre creșterea cererii agregate.

Corelația dintre investiții (fie ele publice ori private) și modernizare este fundamentală pentru orice activitate economică, indiferent de ramura în care aceasta se desfășoară.

Indiferent de nivelul la care se realizează activitatea de modernizare, ea cuprinde cu prioritate: modernizarea forței de muncă prin îmbunătățirea structurală a acesteia și ridicarea nivelului de calificare; modernizarea utilajelor prin înlocuirea celor uzate, îmbunătățirea parametrilor tehnico – economici ai capitalului fix; modernizarea produselor finite prin introducerea în fabricație de noi produse cu un grad ridicat de eficiență; perfecționarea parametrilor și ridicarea nivelului calitativ la cele existente. De remarcat este faptul că activitatea de modernizare nu se poate face decât prin intermediul investițiilor (în rândul cărora, investițiile publice au un rol determinant), ca suport material al creșterii economice durabile.

1.3 Factorii determinanți a unei investiții

Paul Samuelson si William Nordhaus, economiști americani au evidențiat în studiile lor principalii factori care influențează nivelul investitiilor. 8(Samuelson P.A., Nordhaus W.D., (2000), Economie politică, Teora, Bucure ti, p.522), astfel:

1.3.1 Veniturile

Studiul la nivel macroeconomic al venitului arată modalitatea in care acesta este utilizat în următoarele destinații: consum, economii si investitii. Prin urmare, investițiile depind de veniturile ce vor fi obținute din activitatea economică de ansamblu, în anumite condiții.

Prin urmare investițiile realizate duc la cresterea volumului vânzărilor, ceea ce determină obținerea de venituri suplimentare.

Altfel spus, nivelul producției determină volumul vânzărilor, fluctuațiile producției fiind factorul cel mai important care influențează modificarea nivelului investițiilor. Instituțiile atât publice cât si private se pot confrunta cu perioade economice in care nivelul de productie nu este nevoit sa lucreaze la întreaga capacitate si drept urmare există o necesitate redusă de creare de noi fabrici sau echipamente avand ca si rezultat scăderea nivelului investitiilor. În studiul relatiei venit–investitii de mare importantă se relevă a fi principiul acceleratorului care arată că rata investitiilor este în mod direct proportional determinată de rata modificării nivelului productiei.

1.3.2 Costurile

Evaluarea costului investițiilor este relativ mai complicată decât a altor costuri efect datorat creșterii duratei de exploatare a bunurilor de capital,. În general acest cost este legat de modalitatea în care investitorii își obțin fondurile necesare cumpărării bunurilor de capital, apelându-se de cele mai multe ori la un împrumut bancar, costul predominant fiind dobânda. Un al factor ce poate influența creșterea costurile pote fi evidențiată prin cheltuiala necesară introducerii progresului tehnic (apariția unor tehnologii moderne, ameliorarea metodelor de producție, îmbunătățirea calității produselor), precum și reglementările fiscale ce influențează costul investițiilor și în consecință, comportamentul investițional al firmelor ce urmăresc obținerea de profituri ridicate.

1.3.3 Previziunile economice

În urmă definițiilor evidențiate mai sus, investițiile reprezintă un risc asumat pentru viitor,

deoarece există un anumit grad de incertitudine asupra veniturile ce vor fi obținute din respectivă investiție, cât și asupra costurilor ce nu trebuie să depășească valoarea acestora. În cazul în care se estimează o deteriorare viitoare a conjuncturii economice dintr-o anumită țară, investitorii vor avea rețineri în a investi în țară respectivă. Dacă, dimpotrivă, investitorii întrevăd posibilitatea unei revigorări a activității în viitorul apropiat, ei vor demara planurile pentru creșterea capacităților de producție.

Investițiile depinzând în mod direct de așteptările și previziunile referitoare la evenimentele viitoare.

Capitolul II

Prezentarea Municipiul Curtea de Argeș

2.1 Scurt istoric al orașului Curtea de Argeș

Orașul Curtea de Argeș este situat în partea de nord a județului Argeș , la o distant de 38 de km de municipiul Pitești, la 36 de km de Râmnicu Vâlceași 45 de km de Câmpulung.

Din punct de vedere geografic orașul este situat în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeș și este inconjurat de dealurile și mușcelele sudice ale Munților Făgăraș, având o altitudine medie de 450 m. Suprafața orașului este de 75 kmp , având o populație de 32.103 locuitori conform datelor Institutului de Statistică din județul Argeș.

Cadrul natural al orașului este dat de existent zonei montane din apropiere, aflată la circa 28 km distanță ce introduce variație și diversitate în peisajul geografic.

Curtea de Argeș este un oraș cu o istorie bogată, menționată în numeroase documente ale vremii. În secolul al XIII-lea (1247), Curtea de Argeș a reprezentat reședința de scaun a voievodului Seneslau, al cărui fiu Basarab, a unit sub sceptrul său toate cnezatele și voievodatele dintre Carpați și Dunăre într-o singură țară, Tara Românească.

Începând cu secolul al XIV – lea , orașul a devenit prima capitală a Țării Românești, a statului cuprins între Carpați , Dunăre și Marea Neagră.

În primele decenii ale secolului al XVI – lea , aici a fost ridicată Mănăstirea din Curtea de Argeș, sub ctitorirea lui Neagoe Basarab , domnul Țării Românești (1512 – 1521 ).Odată cu urcare pe tron a Regelui Carol I în anul 1866 , orașul reintră în atenția istoriei.Astfel că, în perioada 1886 -1890 se construiește parcul Mănăstirii Curtea de Argeș și Palatul Episcopiei amenajat în stil franțuzesc , unde regele avea să-și petreacă o parte din timp.

De-a lungul domniilor regale, Curtea de Argeș a fost adesea vizitat de altețele regale, mai mult chiar, aceștia alegându-și drept necropolă Mănăstirea Argesului, unde se află si mormintele la o parte dintre ei: Carol I (1866 – 1914) și Regina Elisabeta, cunoscută și sub numele de Carmen Silva, Ferdinand I (1914 – 1927) și Regina Maria, iar începând cu februarie 2003 și al

Regelui Carol II.

2.2 Bază legală de organizare și funcționare a primăriei Curtea de Argeș

Potrivit Regulamentului Intern primăria Curtea de Argeș este organizată și funcționează conform prevederilor Legii nr. 215/2001 republicată, privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare în conformitate cu hotărârile Consiliului Local al

Municipiului Curtea de Argeș privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi și a statului de funcții ale aparatului propriu de specialitate.22 (Legea nr 215/2001 – republicată in

Monitorul Oficial al Romaniei nr 123 din 2007. 02 .20, date gasite la adresa http://www.expert-monitor.ro/LexMonitor/Demo/index.jsp).

Structura funcționala permanentă a primăriei este formată din primarul municipiului, viceprimarul, secretarul împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local ce au drept obiectiv îndeplinirea hotărârilor consiliului și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Primarul este persoană ce răspunde de bună funcționare a administrației publice, potrivit legii. De asemenea primarul reprezintă Municipiul Curtea de Argeș în relație cu alte autorități publice , cu persoane fizice sau juridice, române sau străine cât și în justiție.

2.3 Structura organizatorică și principalele tipuri de relații funcționale în cadrul primăriei Municipiului Curtea de Argeș

Art.17 din Legea nr. 215/2001 prezintă structura organizatorică a aparatului de specialitate a primarului, direcțiilor, serviciilor, birourilor și compartimentelor astfel:

Primarul are în subordinea sa:

Arhitectul șef are în subordine: biroul de urbanism, amenajarea teritoriului și disciplina în construcții, compartimentul de investiții și achiziții publice , compartimentul protecția mediului.

Compartimentul audit public intern

Biroul resurse umane

Compartimentul control transport public de călători

Biroul commercial de administrare a domeniului public și privat al municipiului. Viceprimarul are în subordine: direcția economică și compartimentul administrativ Direcția economică cuprinde:

Biroul buget – contabilitate

Compartimentul informatică și management de proiect

Serviciul impozite și taxe locale

Secretarul are în subordine :

Biroul de asistență socială și autoritate tutelară

Compartimentul registru agricol

Compartimentul relații cu publicul / registratură /arhivă

Compartimentul juridic

Atribuțiile direcțiilor , serviciilor și compartimentelor aparatului de specialitate al primarului sunt prevăzute de lege sau încredințate de consiliul local ori de câte ori este necesar.

Principalele tipuri relații funcționale prevăzute în cadrul primăriei din Municipiul Curtea de Argeș sunt :

Relații de autoritate ierarhice – Primarul are în subordinea sa viceprimarul, arhitectul șef, directorul executiv.

De asemenea apar relații de subordonare între șefii de servicii și șefii de birouri față de primar, viceprimar, secretar și directorul executiv. Alte relații de subordonare se înfăptuiesc între personalul de execuție și primar, viceprimar, secretar, director executive , șeful de serviciu sau șeful de birou.

Relații de autoritate funcțională – se stabilesc de către compartimentele din structura oraganizatorica a Primăriei Curtea de Argeș cu serviciile publice și instituțiile publice din subordinea Consiliului local , precum și cu regiile autonome și societățile comerciale din subordinea Consiliului local.

Relatii de cooperare se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei Curtea de Argeș și compartimentele corespondente din cadrul unităților subordonate Consiliului local Curtea de Argeș .

Relatii de reprezentare – Funcționarii publici care reprezintă autoritatea sau instituția publică în cadrul unor organizații internaționale, instituții de învățământ, conferințe, seminarii și alte activități cu caracter internațional au obligația să promoveze o imagine favorabilă primăriei .

Relații de inspecție și control Se stabilesc între compartimentele specializate în inspecție și control (Direcția economică , Arhitectul șef , Serviciul Impozite și Taxe Locale, Compartimentul de audit public intern , Biroul Comercial și de Administrare a Domeniului Public și Privat , Compartimentul Control Transport Public de Călători)

Organigrama din cadrul anexei 1 – reprezintă grafic structura organizatorică prin simboluri și pe baza unor reguli precise a primariei din Curtea de Argeș.

Consiliul Local reprezintă autoritatea deliberativă a Administrației Publice din Curtea de Argeș cu ajutorul căreia se realizează autonomia locală a municipiului. Acesta a luat ființă în urma alegerilor locale de la 10 iunie 2012 , mandatele celor 19 consilieri locali fiind validate prin Hotărârea Consiliului Local nr.45/28.06.2012.

Primarul reprezintă autoritate executivă a administrației publice și a fost ales prin vot direct de către populația orașului Curtea de Argeș.

Prin Hotărârea Consiliului Local nr.49/28.06.2012 s-au aprobat următoarele comisii de specialitate:

Comisia economică – financiară

Comisia de urbanism, amenajare a teritoriului și protecția mediului

Comisia de comerț și servicii publice

Comisia de învățământ, sănătate și familie, muncă și protecția socială, protecția copilului, cultură și arte.

Comisia juridică și de disciplină.

Societăți comerciale:

S.C.AQUATERM AG 98 S.A.

S.C. SALUBRITATE PUBLICA URBANA CURTEA DE ARGEȘ S.R.L

Consiliul Local funcționează conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a Consiliului Local Curtea de Argeș. aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.48/28.06.2012.

Servicii aflate în subordinea Consiliului Local:

Serviciul Public de Gospodărie Comunală

Serviciul Public Piețe, Târguri și Oboare

Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență

Serviciul Public de Asistență Socială

Serviciul de Asistență Medicală

Serviciul Public de Gospodărie Comunală cuprinde următoarele activități :

Întreținerea parcurilor și a spațiilor verzi

Întreținere și reparații străzi

Producere de prefabricate necesare întreținerii și reparării străzilor

Producere de material necesar întreținerii și amenajării spațiilor verzi

Administrarea spațiului locative apartinand domeniului public său privat al localității , exceptându-se actele de dispoziție și închirierea imobilelor

Serviciul Public Piețe, Târguri și Oboare – are drept scop asigurarea unei administrări operative a acestora.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor – are în vedere exercitarea competențelor ce îi sunt date prin lege pentru a pune în aplicare prevederile actelor normative care reglementează activitatea de evident a persoanelor, cât și a eliberării documentelor în regim de ghișeu unic.

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență – are drept scop dotarea structurilor SVSU în funcție de o anumite de criterii cum ar fi numărul de gospodării, de locuințe individuale din sectorul de competență, tipurile de riscuri identificate în profilul teritorial al municipiului.

Serviciul Public de Asistență Socială și Serviciul de Asistență Medicală reprezintă Serviciul de Asistența Comunitară al municipiului și are ca obiective principale protejarea persoanelor cu dizabilități, protejarea persoanelor vârstnice și a copiilor aflați în dificultate.

Aparatul de specialitate al primarului din municipiul Curtea de Argeș cuprinde 84 posturi, din care 65 de funcțiile publice și 19 funcții contractuale. Dintre care 75 de posturi sunt ocupate și 9 vacante.

Aparatul de specialitate al primarului cuprinde două categorii de personal și anume: funcționari publici ce acționează în baza Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, completată cu prevederile legislației muncii și personalul angajat cu contract individual de muncă, acesta neavând calitate de funcționar public a căror activitate se desfășoară în conformitate cu legislația muncii.

2.4 Analiza principalilor indicatori economici ai primăriei Curtea de Argeș

Dinamica situației economico – financiară a Primăriei Curtea de Argeș este evidențiată pe baza indicatorilor economici de venituri din perioada 2013 – 2014,din tabelul de mai jos observăm:

Analizând graficul numărul 1, ce a fost realizat pe baza tabelului numărul 2, având date preluate din bugetul local al primăriei Curtea de Argeș se poate observa că veniturile primăriei au un traseu ascendent, acest lucru datorându-se în mare parte creșterii veniturilor curente ale administrației publice.

Veniturile fiscale reprezintă cea mai mare pondere în veniturile bugetului pe un an. Acestea sunt formate din impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital, impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice, impozite și taxe pe proprietate , impozite și taxe pe bunuri și servicii, alte impozite și taxe fiscal, de unde putem trage concluzia că aestea au fost majorate. Veniturile nefiscale dețin o pondere mai mică în totalul veniturilor, acest lucru datorându-se scăderii drastice a vânzărilor de produse și servicii după cum se observă în bugetul local.Veniturile nefiscale sunt reprezentate de veniturile din proprietate (concesiuni și închirieri) și veniturile din vânzarea de bunuri și servicii.Veniturile de capital își mențin proporția din anul precedent și în anul 2014.

Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetului local se efectuează concomitent cu atribuțiile ce îi revin primăriei Curtea de Argeș, cu prioritatile stabilite de aceasta în vederea bunei funcționări și în vederea satisfacerii interesului colectivității. Aprobarea cheltuielilor bugetului se efectuează în corelarea acestora cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor estimate a se realiza.

Tabelul nr 3. Dinamica cheltuielilor primăriei Curtea de Argeș în perioada 2013 – 2014

După cum reiese din tabelul numărul 3 realizat pe baza datelor preluate din bugetul local al primăriei Curtea de Argeș cheltuielile sunt mai mari decât veniturile bugetului. Însă putem observa că în anul 2014 nivelul cheltuielilor scade cu 7.662 mii lei față de perioadă anterioară, datorită scăderii cheltuielilor cu serviciile și dezvoltarea publică, dar și a celor de apărare , ordine și siguranța națională.

2.5 Concluzii privind coordonatele generale ale desfășurării activității primăriei în perioada 2013 – 2014

Din graficul prezentat mai sus putem constata că cea mai mare pondere în totalul cheltuielior este alocată serviciilor și dezvoltării publice, locuințelor și apelor. Acestea reprezentând peste

60% din cheltuielile totale din bugetul local anual. În cadrul acestor tipuri de servicii sunt cuprinse proiectele de finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile, construcțiile realizate, alimentarea cu apă și amenajări hidrotehnice, salubritatea și gestiunea deșeurilor, colectarea , tratarea și distrugerea deșeurilor, canalizarea și tratarea apelor reziduale.

Astfel că în anul 2013 s-au făcut investiții în valoare de 8.002 mii lei finanțate de bugetul local în vederea îmbunătățirii serviciilor de transporturi, drumuri, reabilitarea canalizărilor menajere și tratarea apelor, implementarea unor rețele de apă, a avut loc modernizarea unor instituții de invatatmant preșcolar cât și a serviciilor de evidență a populației în scopul creșterii eficienței acestora.

În anul 2014 s-au făcut investiții de la bugetul local în valoare totală de 4.800 mii lei pentru continuarea implementării, modernizări și extinderii serviciului de alimentare cu apă în zonele necesare, dar și investiții în cultură, recreere și religie.

Tot din cadrul graficului numărul 2 putem observa că cea mai mică pondere în totalul cheltuielilor este deținută de serviciul de apărare, ordine și siguranța națională în cadrul acestuia fiind incluse serviciile de ordine publică și siguranța națională, activele fixe, mașinile, echipamentele și mijloacele de transport, serviciile prevăzute pentru protecția civilă și protecția contra incendiilor, urmate de serviciile publice generale (serviciile publice comunitare de evidență a populației).

CAPITOLUL III

Studiu de fezabilitate privind realizarea unui parc industrial în Municipiul Curtea de Argeș

3.1 Obiectivul realizării parcului industrial.

În vederea asigurării unei creșterii economice durabile ce reprezintă o prioritate strategică a orașului Curtea de Argeș, trebuie a fi implementat serie de noi politici eficiente de stimulare a activității investiționale și dezvoltării industriale. Ansamblul instrumentelor utilizate pentru realizarea acestor politici s-a lărgit odată cu reglementarea legislației cu privire la parcurile industriale prin care au fost create noi oportunități pentru realizarea de parcuri industriale prin intermediul unor parteneriate public – private.

În scopul identificării oportunităților de creare a unui parc industrial, tehnologic și științific în orașul Curtea de Argeș, a resurselor și costurilor necesare pentru crearea acestuia si a observării impactului sau asupra dezvoltării regiunii au fost efectuate o serie de studii.

Obiectivul studiului de fezabilitate privind crearea parcului industrial, tehnologic și științific, cuprinde o analiză sumară a circumstanțelor legale, economice, financiare, sociale și tehnice, care ar demonstra oportunitatea creării acestui parc industrial:

1.Analiză impactului economic și social, care ar demonstra raționamentul pentru crearea și sprijinirea creări acestui parc.

2. În cazul argumentării pozitive de crearea a parcului industrial, se va elabora studiu de fezabilitate pentru creare a parcului industrial, punerea în aplicare a strategiei enunțate și dezvoltarea ulterioară a acestuia.

Obiectivele economico-sociale urmărite prin înființarea parcului științific și tehnologic sunt:

Transferul tehnologic de rezultate ale cercetării la agenții economici interesați în fabricarea produselor sau a pachetelor de produse și servicii cu valoare concurențială și valorificarea acestora pe piață internă sau externă;

Stabilizarea specialiștilor cu performanțe profesionale în domeniile cercetării și învățământului superior;

Formarea tinerilor pentru activitatea de cercetare;

Atragerea de fonduri private în învățământ și cercetare;

Valorificarea pe piață a rezultatelor cercetării românești;

Crearea de noi locuri de muncă în domeniul tehnologiilor avansate;

Stimularea potențialului inovativ și tehnico-științific al personalului academic, universitar, al cercetătorilor și al studenților;

Orientarea universităților acreditate și a unităților de cercetare spre mediul economic și social;

Integrarea studenților și absolvenților instituțiilor de învățământ superior în mediul socio-economic;

Stimularea inițiativei instituțiilor de învățământ superior acreditate și a unităților de cercetare-dezvoltare pentru atragerea de noi surse de finanțare;

Stimularea agenților economici pentru participarea activă a sectorului privat la dezvoltarea și valorificarea cercetării și inovării, prin realizarea unor produse comerciale de înalta tehnicitate;

Atragerea companiilor străine pentru a investi în activități de transfer tehnologic;

Dezvoltarea potențialului științific, tehnologic și economic la nivel regional.

3.2 Date generale ale proiectului:

Obiectivul pentru care se realizeaza de investiția este un parc industrial in orașul Curtea de Argeș.

Parcul va fi amplasat in judetul Argeș, in zona de sud a Munteniei, la iesirea din partea de nord a orasului. Alegerea zonei s-a realizat pe baza analizei factorilor demografici, teritoriali, economici, de mediu si sociali, a stării infrastructurii si a estimării impactului implementării proiectului cuprins în planul integrat atât asupra dezvoltării socio-economice a orasului, cât si a zonelor de influentă socio-economică a orasului. Primaria din Curtea de Arges va fi titularul de drept al proiectului cat si beneficiarul.

Compania ce a realizat studiul de fezabilitate are sediul in municipiul Pitesti pe strada Negru Voda, nr.30B, judet Arges ,numar de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului J03/ 4333/ 2003 si inregistrare la Administratia finantelor publice Arges, CUI, RO 15316533; cod CAEN 7111 ”activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de aceasta” – arhitect cu drept de semnatura Gugui Amalia Elena, T.N.A. 720 – Pitesti.

Necesitatea și oportunitatea investiției

Municipiul Curtea de Arges prezenta in urma recesamantului realizat in 2011 o populatie de 26.133 locuitori, din care 12.617 de persoane de sex masculin si 13.516 de persoane de sex feminin .

Populația activă și inactivă la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

Tabelul nr.5

Dezvoltarea economică

În prezent în municipiul Curtea de Arges functionează 881 agenti economici din care: 218 în industrie, 49 în agricultură, 61 în constructii, 75 în turism, 464 în domeniul serviciilor, 75 în turism si 14 în agro-turism.

Activitatea comercială cuprinde o vastă retea de unităti, majoritatea cu capital privat, la care se adaugă 3 piete agro-alimentare.

Amenajarea hidroenergetică a râului Arges si constructia Transfăgărăsanului au creat o puternică industrie energetică precum si un puternic potential turistic în zonă, reprezentat în principal de unitătile hoteliere ale SC Posada SA. Din cele 19 centrale hidroelectrice în exploatare de pe râul Arges, 4 sunt pe raza municipiului Curtea de Arges .

Olăritul este un mestesug artistic traditional. În Curtea de Arges si în satele din apropiere au existat mestesugari specializati în diferite meserii, printre care si olăritul. În secolul al XIV-lea, la Curtea de Arges se lucra ceramică monumentală pentru împodobirea fatadele bisericilor mănăstiresti.

De asemenea pe teritoriul municipiului este bine dezvoltată si agricultura, îndeosebi cresterea animalelor, datorită bogatelor păsuni si fânete naturale ale teritoriului.

Alte activităti din agricultură sunt legate de apicultură (aproximativ 70 de apicultori – 2.700 familii de albine), floricultură (flori de ghiveci, de seră, solarii), culturi de orz 50 ha si plante de nutret 220 ha.

Sectorul serviciilor acoperă o gamă largă de activităti în domeniile finaniciar-bancar, asigurări, transport, tranzactii imobiliare, postă si comunicatii, turism, educatie, sănătate si asistentă socială, consultantă.

Serviciile comerciale sunt orientate spre alimentatie publică (restaurantele CONFARG, Montana, Posada), activităti hoteliere (hotel Posada – 3 stele, complex turistic CONFARG – 3 stele), turism, agentii de voiaj (tour operatori Posada, Rait abd Travel, SOL TURISM AG) si transport.

Infrastructura feroviară cuprinde linia ferată Curtea de Arge – Pitesti cu o lungime de 38,4 km, realizată abia la sfârsitul secolului al XIX-lea si calea ferată sistem Decauville de 75 cm lărgime si 40 km lungime între Curtea de Arges si Cheile Argesului, folosită pentru transportul produselor forestiere.

Proiectul liniei feroviare (Rm.) Vâlcea –Vâlcele, care urma să reducă distanta pe calea ferată între Pitesti si Sibiu cu aproximativ 120 km, a fost realizat partial si abandonat după anul 1989.

Infrastructura de drumuri cuprinde 119 străzi, cu o lungime totală de 100.789 m i o suprafată de 505.647 mp.

Oportunitatea investiției:

Infrastructura regionala este foarte putin dezvoltata in tara noastra, lucru ce duce la nevoia de dezvoltarea a infrastructurii locale din ce in ce mai mult, reprezentand o componenta principala a crearii premizelor pentru dezvoltare economica la nivel local si regional.

La nivel regional, strategia de coeziune sociala si economica a din regiunea aceasta acorda o importanta deosebita dezvoltarii sectorului privat, care reprezinta o alternativa pentru crearea de locuri de munca, astfel incat restructurarea industriilor sa nu mai reprezinte o amenintare din punct de vedere al somajului. In cadrul acestui obiectiv strategic, dezvoltarea IMM-urilor si atragerea investitorilor privati in zona sunt masurile cele mai importante. Pe langa aceasta, dezvoltarea sectorului privat trebuie sa fie sprijinita de dezvoltarea cercetarii, inovatiilor si transferului tehnologic. Prin sprijinirea acestui sector, vor fi sprijinite aceste IMM-uri, care vor folosi cele mai moderne tehnologii, vor avea o productivitate inalta si nu vor afecta negativ mediul.

Conform strategiei zonale o atentie deosebita va fi acordata activitatilor referitoare la imbunatatirea protectiei mediului pentru reducerea gradului de poluare in zonele afectate, prevenirea si oprirea degradarii mediului si asistarea intreprinderilor producatoare la inlocuirea tehnologiilor vechi cu cele noi astfel incat poluarea sa fie eliminata cat mai mult posibil.

Prin armonizarea si implementarea acestor actiuni strategice, va fi creat un cadru favorabil pentru o dezvoltare economica orientata catre o piata competitiva, costurile sociale de reformare vor fi diminuate si nivelul si standardul de trai vor creste in Regiune.

Realizarea investitiei va determina creșterea calității vieții populației din zona ca rezultat direct al dezvoltarii economice si sociale, prin veniturile generate din stimularea schimburilor economice, comerciale, a serviciilor si turismului si prin crearea de noi locuri de munca.

Obiectivul principal al proiectul este reprezentat de dezvoltarea, implementarea și diseminarea strategiilor concrete și a planurilor operaționale pentru întărirea și diversificarea economiilor regionale și urbane prin crearea de structuri productive

Obiectivele specifice sunt reprezentate de dezvoltarea urbanistica durabila a orasului prin crearea unei platforme industriale. De asemenea dezvoltarea mediului de afaceri si cresterea competitivitatii generale a economiei in zona prin realizarea infrastructurii antreprenoriale, atragerea de investitori straini în zona si amplificarea relatiilor economice între companiile locale si cele straine, cresterea calitatii vietii comunitatilor din zona Curtea de Arges.

Toate obiectivele contribuie in mod direct la realizarea obiectivelor specifice ale Strategiei de dezvoltare a judetului Arges si implicit a orasului Curtea de Arges. Stimularea mediului antreprenorial si sustinerea economiei teritoriale reprezinta un motor pentru cresterea economica in zona avand in vedere potentialul existent, insuficient valorificat. Realizarea platformei industriale va contribui esential la cresterea competitivitatii economiei, oferind un model viabil pentru cresterea competitivitatii generale a economiei din zona. De asemenea, stimularea activitatii turistice va conduce la dezvoltarea de servicii si activitati conexe, la stimularea aparitiei de noi agenti economici si afaceri.

Actele legislative necesare in vederea reglementării domeniul investiției:

ORDONANTA nr. 65 din 30 august 2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

ORDONANȚĂ nr.14 din 24 ianuarie 2002 privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice

Alte acte legislative, in vigoare.

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiții pot fi atinse:

Pentru a putea alege cea mai buna soluție de realizare a proiectului de creare a Parcului Industrial trebuie să efectuăm o evaluare comparativă a două moduri de organizare, cu condiția că ambele cazuri la ieșire au specificații identice.

Se consideră că Administrația Publică Locală va implementa proiectul dat prin intermediul mecanismului tradițional de achiziții de bunuri și servicii. În măsura posibilităților, presupunem că finanțarea creării infrastructurii tehnice și de producere a Parcului Industrial se realizează prin alocarea în acest scop a mijloacelor de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrativ-teritoriale (judetean și local). Totodată, APL va suporta în primii ani cheltuielile de gestionare a Parcului Industrial, construirea clădirii administrative și înzestrarea acesteia cu echipament și mobilier. Furnizorii locali de servicii vor finanța construcția în exteriorul Parcului Industrial a conductelor de apă, gaz, canalizare și rețeaua de energie electrică, în interiorul Parcului Industrial a conductei de gaz de presiune medie, a stației de transformare și a rețelei de aprovizionare cu energie electrică. Finanțarea drumului de acces din exteriorul Parcului Industrial și finanțarea construcției halelor de producere pentru locațiune le presupunem spre realizare din surse externe publice. Prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare ale statului presupunem să obținem finanțare pentru construcția podetului, canalizării, canalizării pluviale din interiorul Parcului Industrial și pentru amenajarea interioară. În continuare vom considera că administrarea Parcului Industrial se va efectua de către Întreprinderea administratoare creată sau selectată prin concurs de către APL.

In cea de-a doua perspectiva se presupune finanțarea creării infrastructurii tehnice și de producere cu coparticiparea investitorului privat. APL va implica un partener privat cu experiență în domeniu selectat prin concurs, căruia îi va delega funcțiile și atribuțiile de administrare a Parcului Industrial . Proiectul dat va fi implementat printr-un contract de parteneriat public-privat.

Partenerul privat va finanța urmatoarele parti ale proiectului:

Lucrările de proiectare, elaborarea studiilor și cererilor de finanțare.

Construirea clădirii administrative și înzestrarea acesteia cu echipament și mobilier,

Construirea rețelelor de apă și canalizare, precum și cele pentru canalizarea fluvială în interiorul Parcului Industrial,

Suporta cheltuielile de administrare.

Partenerul privat fiind eligibil la finanțarea creării infrastructurii tehnice și de producere a Parcului Industrial va solicita finanțarea amenajării interioare a Parcului Industrial. Cheltuielile pentru construirea rețelelor de gaz și electricitate în interiorul și exteriorul Parcului Industrial vor fi efectuate de către furnizorii locali.

Ca și în primul caz, finanțarea construirii drumului de acces, rețelelor de apă și canalizare din exteriorul

Parcului Industrial și construirea halelor de producere le presupunem spre realizare din surse externe sub formă de grant. Odată cu acestea vom cerceta fezabilitatea proiectului în cazul in care construirea halelor de producere destinate locațiunii și drumului de acces extern vor fi construite de partenerul privat.

La finalizarea contractului, bunurile publice vor fi transmise cu titlu gratuit autorității publice în bună stare și liber de orice sarcină sau obligație, conform prevederilor contractuale.

Sarcinile Administratorului sunt descrise în capitolul „Organizarea și funcționarea Parcului Industrial”. Partenerul privat își recuperează investiția, își acoperă costurile de administrare și întreținere a obiectelor Parcului Industrial, precum și obține un profit rezonabil din venituri de la darea în locațiune a terenurilor și halelor, din încasarea plăților de administrare, din venituri de la prestarea serviciilor Rezidenților Parcului Industrial, din plățile și taxele achitate de participanții la concursurile de obținere a dreptului de Rezident și pentru înregistrarea în calitate de Rezident, precum și din activitatea de întreprinzător pe care o poate desfășura conform legii în cadrul Parcului Industrial.

Soluția de realizare a parteneriatului public-privat în cadrul proiectului de crearea a Parcului Industrial în orașul Curtea de Arges constă în autorizarea de către Consiliul local a unui partener privat, selectat prin concurs în condițiile Legii cu privire la parteneriatul public-privat pentru coordonarea și monitorizarea activităților de proiectare și de construcție a infrastructurii, utilităților comune, halelor, pentru proiectarea și construirea oficiului de administrare și halelor la cererea Rezidenților, pentru administrarea și întreținerea bunurile Parcului Industrial, inclusiv și a celor primite în folosință. Conform Legii cu privire la parcurile industriale în cazul finanțării creării infrastructurii tehnice și de producere cu coparticiparea investitorului privat, funcțiile și atribuțiile de administrare a Parcului se exercita de către investitorul privat sau societatea comercială creată.

Vom opta pentru exercitarea funcțiilor de administrarea de către investitorul privat.

Parteneriatul public-privat poate fi realizat prin modalitatea de proiectare – construcție – operare -transferare prin care partenerul privat pe aria sa de responsabilitate proiectează, construiește infrastructura tehnică și de producție și o operează în conformitate cu prevederile contractuale, iar la sfârșitul perioadei contractului partenerul privat în conformitate cu contractul va transmite partenerului public bunurile specificate în contract. La bunurile ce pot fi transmise APL la finalizarea contractului se pot atribui utilitățile comune, halele sau alte bunuri stipulate în contract. De asemenea este necesar de menționat că este posibilă o altă forma de proiectare – construcție – transferare – operare sau o combinație a acestora. În forma a doua obiectivele stipulate în contract se transmit în proprietate partenerului public imediat după punerea în funcțiune (darea în exploatare), iar partenerul public, la rândul său, transmite în folosință partenerului privat (întreprinderii administratoare) această infrastructură parțial pentru a fi administrată în cadrul PI.

Formula juridică a colaborării între sectorul public și cel privat este contractul de parteneriat public-privat.

Termenul contractului PPP va fi egal cu perioada de activitate acordată Parcului Industrial.

Partenerul public este responsabil de:

Alocarea terenului.

Obținerea tuturor autorizațiilor, avizelor, coordonărilor și altor acte permisive prevăzute de lege necesare creării PI.

Transmiterea activelor proprietate publică în folosință Administratorului pentru crearea și dezvoltarea PI cu titlu gratuit.

Alocarea, după caz, a mijloacelor financiare pentru crearea infrastructurii tehnice și de producere.

Susținerea proiectelor prezentate finanțatorilor pentru crearea infrastructurii tehnice și de producere, creării obiectelor de către Administrator.

Partenerul privat în cadrul acestui proiect își asumă coordonarea proceselor de proiectare, construcție, dare în exploatare, urmărește transmiterea obiectelor finalizate partenerului public, primește obiectele în folosință, construiește obiectele asumate din surse proprii, administrează și întreține activitatea Parcului Industrial.

În cazul creării Parcului Industrial pe principii de parteneriat public-privat, rezultatele financiare ale proiectului, luând în calcul riscurile aferente acestuia, demonstrează că proiectul are beneficii mai mari decât atunci când este realizat de către Administratia Publica Locala. Întrucât valoarea riscurilor reținute este mică, rezultatele financiare nu au suferit mari modificări, opțiunea am a doua rămânând a fi cea care implică costuri mai mici și beneficii mai mari.

Proiectul va avea un puternic impact socio-economic, ca urmare a locurilor de muncă directe și indirecte nou create, a creșterii competitivității economiei locale și atragerii pe plan local a unui volum de investiții directe. Mai mult, proiectul are impact nesemnificativ asupra mediului, contribuind, în același timp, la îmbunătățirea peisagistică a zonei.

Crearea Parcului Industrial va avea numeroase efecte pozitive asupra economiei atât la nivel local, cât și judetean și național. Reieșind din analizele efectuate și realitatea actuală, estimăm următoarele beneficii economice cuantificabile ale proiectului:

Creșterea suprafețelor de producere industrială cu cca. 58 000m.p.

Creșterea ratei de supraviețuire a întreprinderilor (IMM).

Creșterea nivelului și diversificarea serviciilor de consultanță în regiune.

Creștere suplimentară a investițiilor atat din fonduri private, cat si din fonduri nerambursabile, in:

Infrastructura tehnică și de producție;

Clădirea administrativă;

Incăperile de producție;

Echipamentul de producție.

Crearea locurilor de muncă:

Locuri de muncă directe, inclusiv – de producere, administrative

Locuri de muncă indirecte (servicii comune utile, alimentație publică, etc.);

Locuri de muncă temporare pe perioada construcției Parcului Industrial.

Beneficiile necuantificabile sunt prezentate astfel:

Oferirea unor servicii specializate de calitate;

Sporirea volumului investițiilor suplimentare la nivel local;

Prin intermediul PI se va crea un vector de imagine locală capabil să acționeze ca ancoră de promovare pentru atragerea de investiții la nivelul orașului și regiunii;

Creșterea economiei locale ca urmare a veniturilor realizate atât de Administrator, cât și de întreprinderile chiriașe. Aceste venituri vor avea o contribuție indirectă la creșterea PIB-ului local, ceea ce va avea ca rezultat creșterea competitivității economiei locale comparativ cu economiile altor unități teritoriale;

Creșterea valorii imobilelor și a terenului din zonă după implementarea proiectului ca urmare a dezvoltării zonei respective;

Impactul social

Proiectul va avea un impact social pozitiv asupra populației din raza de 20 km de la Parcul Industrial. Acesta se va manifesta prin următoarele:

O parte din locuri de muncă vor fi completate din persoanele angajate în companii din zona, dar vor fi angajați și mulți șomeri, precum și multe persoane care se vor întoarce de peste hotare.

Presupunem că se vor întoarce în oraș și satele vecine până la 10% din persoanele care lucrează peste hotare.

Fondul de remunerare a muncii se va majora anual.

Se vor îmbunătăți serviciile: aprovizionare cu apă, energie electrică, gaz natural, canalizare,

Telecomunicații.

De la dezvoltarea infrastructurii va benefica și comunitatea locală.

Se lor mări intrările de la taxa locală, imobiliară.

Impactul proiectului asupra mediului

Unul din obiectivele primare ale Parcului Industrial este protecția condițiilor de mediu existente. Darea în folosință a terenurilor și obiectelor PI Administratorului și ulterior Rezidenților este condiționată de respectarea condițiilor legale de protecție a mediului (zona este utilizata pentru depozitarea ilegala de deseuri). Trebuie să se respecte autorizațiile emise de către Organele de mediu teritoriale pentru Protecția Mediului pentru fiecare construcție în parte. Administratorul și rezidenții vor semna o declarație comună privitor la problemele de mediu, parte integrantă a contractului de locațiune.

Amplasarea construcțiilor și funcționarea unităților economice se va face cu aplicarea tuturor normativelor în vigoare privind protecția factorilor de mediu. Vor fi interzise în zona, activitățile economice susceptibile a polua aerul, apa și solul. Toate activitățile se vor desfășura în incinte închise, nici una din ele nu va dezvolta zgomote sau vibrații sesizabile din exterior, la limita incintei.

Informații despre terenul din amplasament:

Situația juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat definitiv și/sau temporar – de obiectivul investitiei.

Suprafața estimată a terenului;

SUPRAFATA TEREN ALOCAT = 319 277mp

SUPRAFATA AFERENTA PARCULUI INDUSTRIAL = 207 297 mp

Parcele pentru industrie cu suprafata intre 2 000-3 000mp = 81 loturi

P.O.T. maxim (procent de ocupare a terenului) = 35%

Total arie desfasurata: 65 000mp

Regim de inaltime : parter inalt cu posibilitate de etaj intermediar

SUPRAFATA AFERENTA PARCULUI TEHNIC SI STIITIFIC = 111 980mp

P.O.T. maxim (procent de ocupare a terenului) = 30%

Total arie construita:= 38 000mp

Total arie desfasurata = 100 000mp

Regim de inaltime : P – P+2

Suprafata spatii verzi, parc = 50 000mp

Drumuri de amenajat in incinta latime 9 m,lungime totata: 2 160m

Drum existent propus pentru reamenajare latime 15.00m, lungime totala = 800ml

Retele interioare propuse:

– Retea electrica inclusiv iluminat stradal L = 3 000m

– Retea de alimentare cu apa L = 2 000m

– Retea de canalizare L = 2 000m

– Retea de alimentare cu gaze naturale L = 2 000m

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate în baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investiții privind:

Orasul Curtea de Arges are ca si curs de apa raul Argeșel (L = 70 km, S = 232 Km2, Q = 1,82 m3/s), afluent al râului Târgului (L = 65 km, S = 844 km2,Q = 10,4 m3/s), care la randul sau este afluent al râului Doamnei (L = 87 km, S = 599 km2, Q = 20,4 m3/s).

Raul Argesel are un bazin hidrografic îngust, lipsit de afluenți mai importanți, cu o vale suspendată în cursul superior, cu debit redus, seacă uneori în zona piemontană din cauza infiltrațiilor apei din pietrișurile Cândești si traverseaza orasul pe direcția nord-est spre sud, sud-vest. Pârâurile, torenții si ogașele formate pe terasele râului Argeșel sunt bine dezvoltate, unele atingând adâncimi de 5 m, altele sunt puțin evoluate. Cele mai importante văi sunt: Valea Neagră, Valea Vierosi, Valea Cioranca, Valea Stancului, Valea Bărăgănoaia, Valea Adâncata..

Apele freatice sunt cantonate în pietrisurile și nisipurile orizontului inferior al depozitelor villafranchiene. Apele subterane sunt aprovizionate din precipitații și debitul lor scade în perioada anilor secetoși.

Zona orașului aparține distictului climatic central din Câmpia Romană. Clima este în general dulce, cu ierni nu prea geroase (temperatura cuprinsă în medie între – 10 0C și -150C ) și verile nu prea călduroase ( temperatura cuprinsă între + 180C si +200 ).

Temperatura medie a luni iulie este de 220 C ;

Temperatura medie a luni ianuarie este de -30 C ;

În timpul iernii numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 20-22;

Frecvența medie anuală a vântului din directia NV este de 18%, iar cea din directie V de 13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s pentru direcția NV și 1,8 % pentru direcția V.

Datorită poziției și altitudinii, zona orașului Curtea de Arges se încadrează în tipul de climat temperat umed, caracterizat printr-o temperatură care variază în funcție de anotimp. În raport de relief se distinge clima de deal. Temperatura medie anuală înregistrează valori de 8,50 – 90 C.

Cantitatea medie de precipitații înregistrată este cuprinsă între 700-800 mm/an. În ceea ce privește regimul precipitațiilor se înregistrează variații de la o lună la alta. În timpul verii, ploile fiind foarte rapide și abundente, prezintă un pronunțat caracter torențial cu puternice efecte distructive, asa cum au fost în anii 1941, 1955, 1965,1970,1975, 1984, 1989, 2005.

V. Costul estimativ al investiției

Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, vom lua in considerare urmatoarele niveluri maximale, exprimate in procente, astfel:

a) proiectare si inginerie – 3% din valoarea investitiei de baza;

b) consultanta – 1% din valoarea investitiei de baza;

c) asistenta tehnica – 1,5% din valoarea investitiei de baza;

d) organizare de santier – 2,5% din valoarea investitiei de baza.

1. Cheltuieli pentru elaborarea documentației tehnico-economice:

a) cheltuieli pentru elaborarea documentațiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic și detalii de execuție – 44500 euro

b) cheltuieli pentru activitatea de consultanță și asistență tehnică – 38750 euro

c) cheltuieli pentru obținerea avizelor și acordurilor de principiu necesare elaborării studiului de prefezabilitate – nu este cazul;

d) cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrări și a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instrucțiuni pentru ofertanți, publicitate, onorarii și cheltuieli de deplasare etc.) – 458760euro

Total cheltuieli pentru elaborarea documentatiei = 89 350 euro

2. Valoarea totală estimată a investiției

Total valoare investitie in infrastructura = 1 755 350 euro

CONCLUZII

Bibliografie

Alexandru I. „Administrația Publică”, Editura Lumina Lex, București, 2007.

Alexandru I., Matei L. „Servcicii Publice. Abordare juridico – administrative. Management. Marketing”, Editura Economică, București, 2000.

Androniceanu A. „Management Public”, Editura Economică, București, 2003.

Bedrule –Grigoruta, M.V. „Managementul serviciilor publice”, Editura Tehnopress, Iași, 2007.

Cosmin Dobrin „Calitatea în sectorul public”, Editura ASE, București, 2005.

Dictionar Enciclopedic P. Ed. Politică 1979.

Ion Plumb, Armenia Androniceanu, Oana Abaluta, „Managementul serviciilor publice editia a II – a ”, accesata pe http://www.biblioteca-digitala.ase.ro.

Manda C. „Administrația publică și cetățeanul”, Editura Tehnică, București, 1997 .

Masse P., (1964), Le choix des investissements. Critères et méthodes, Dunod, Paris, p.16.

Matei L. „Managementul Public, Ediția a II – a revizuita”, Editura Economică, București, 2006.

Micul dicționar enciclopedic, Editura științifică și pedagogică București 1996.

Parvu Floarea, Lungu Andi, Stănescu Aurelia „Management”, Editura ASE, București, 2011.

Reilly F., (1989), Investments analysis and portfolio management, 3rd edition, The Dryden Press, New York, p.23.

Samuelson P.A., Nordhaus W.D., (2000), Economie politică, Teora, Bucure ti, p.522.

Vasilescu, I. Românu, C. Cicea, Investiții, Editura Economică, București, 2001.

WEBGRAFIE

Home

http://audieri.advocacy.ro

http://expo.centruldeafacerisibiu.ro

http://www.apd.ro

http://www.arges.insse.ro

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro

http://www.cdep.ro

http://www.expert-monitor.ro

http://www.feaa.uvt.ro

http://www.orasul-horezu.ro

http://www.primariacurteadearges.ro

http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Organele-administratiei-public33365.php

http://www.unpan.org

www.uniuneaeuropeana.ro

LEGISLATIE

Constitutia Romaniei Articolul 31 „ Dreptul la informative”.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Articolul 19.

Hotărârea Consiliului Local nr.45/28.06.2012, privind validarea mandatelor celor 19 consilieri locali.

Hotărârea Consiliului Local nr.49/28.06.2012, cu privire la aprobarea comisiilor.

Legea nr. 215/2001 republicată, privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare în conformitate cu hotărârile Consiliului Local al Municipiului Curtea de Argeș privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi și a statului de funcții ale aparatului propriu de specialitate.

ANEXE

Anexa nr.1: Organigrama primariei din Curtea de Arges: