Studiul DE Fezabilitate Pentru O Investitie Publica

Drept

Studiul DE Fezabilitate Pentru O Investitie Publica

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I: STUDIU DE FEZABILITATE

1.1. Conceptul de studiu de fezabilitate

1.2. Inițiatorul studiului de fezabilitate

1.3. Diferența dintre un studiu de fezabiliate și un plan de afaceri

1.4. Obiectivele principale ale studiului de fezabilitate

1.5. Funcțiile și cuprinsul studiului de fezabilitate

CAPITOLUL II: PREZENTAREA PRIMĂRIEI ORAȘULUI ALEXANDRIA

2.1. Date generale

2.1.1. Structura organizatorică

2.2. Analiza SWOT

CAPITOLUL III: Studiu de caz: INVESTIȚIE PUBLICĂ ÎN CADRUL ORAȘULUI ALEXANDRIA

3.1. Investiția publică: Reabilitare, modernizare și dotare bază sportivă multidisciplinară în municipiul Alexandria prin realizarea de investiții privind utilizarea energiei regenerabile

3.2. Durata de realizare și etapele principale; graficul de realizare a investiției

3.3. Devizul general

3.4. Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

3.5. Analiza opțiunilor

3.6. Analiza financiară

3.7. Analiza de risc

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Prezenta lucrare de licență tratează cu rigurozitate cred eu, câteva aspecte referitoare la elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru ca în final să evidențieze câteva concluzii care consider că se impun cu scopul clar definit de îmbunătățire a activității și totodată în vederea dezvoltării infrastructurii la nivelul municipiului Alexandria pe care mi l-am propus să-l abordez în studiul de caz.

Suportul teoretic al lucrării de licență se constituie din diferite lucrări variate, cred eu, relevante pentru o asemenea abordare; astfel, pentru fundamentarea conceptelor utilizate în prezenta lucrare de licență am făcut apel la o serie de lucrări de specialitate prezentate în final la secțiunea bibliografie.

Actualitatea temei alese. Abordând unele aspecte legate de domeniul investițiilor publice și al managementului de proiect în contextul unui mediu concurențial foarte puternic consider că abordarea acestei teme este de actualitate maximă.

Consider că la nivelul anului 2015 există mai multe motive pentru care utilizarea unui studiu de fezabilitate în cadrul unui parteneriat public-privat poate constitui un instrument puternic pe care îl pot utiliza autoritățile publice ca alternativă pentru construirea infrastructurii publice sau servicii de comunitate și anume:

posibilitatea de utilizare a fondurilor UE în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat;

reducerea potențială a cheltuielilor publice, a deficitului public și a datoriei publice;

finalizarea la timp a tuturor investițiilor publice necesare;

îmbunătățirea gestiunii serviciilor publice.

Scopul lucrării de licență este prezentarea aspectelor teoretico-metodologice legate de elaborarea studiilor de fezabilitate pe piața românească în contextul pieței europene și a crizei economico-financiare pe care o parcurgem de câțiva ani.

Obiectul prezentei lucrări de licență este acela de a prezenta o parte din tot ceea ce s-a scris despre studiul de fezabilitate în cadrul unui partenerial public-privat și rolul determinant al acestuia atât în sectorul public cât și în cel privat, cu scopul clar definit de a asigura eficiența activității în ambele sectoare.

Cuvinte-cheie: investiție publică, analize economice, competitivitate, cota de piață, economia de piață, eficacitate, efort financiar, globalizare, management strategic, mediu concurențial, mediu economic, procesul decizional, profit, prognozarea, standarde de control, studiu de fezabilitate, plan de afaceri, rata rentabilității, evaluarea riscului, termenul de recuperare a investiției, pragul de rentabilitate, marja brută.

Structura și volumul lucrării de licență: lucrarea este structurată în trei capitole, prefațate de introducere. Concluziile sunt prezentate într-un capitol separat. Lucrarea mai conține la final referințe bibliografice; pe cale de consecință am structurat prezenta lucrare de licență, astfel:

În Introducere am fundamentat actualitatea temei, am precizat scopul și suportul metodologic, am indicat structura și volumul lucrării de licență, precum și cuvintele-cheie.

Capitolul I- Studiul de fezabilitate reliefează conceptul, prezintă obiectivele, funcțiile și cuprinsul unui asemenea studiu, iar în final evidențiază succint diferențele dintre un studiu de fezabilitate și un plan de afaceri, precum și erorile care se comit în interpretarea acestor două concepte diferite.

Capitolul II- Prezentarea Primăriei muncipiului Alexandria- sunt evidențiate date tehnice și administrative specifice însoțite de o analiză SWOT în urma căreia sunt formulate o serie de propuneri de eficientizare a activității primăriei din punct de vedere al resursei umane din cadrul Primăriei municipiului Alexandria, care este direct responsabilă de asigurarea și implementarea unor investiții publice de anvergură în întregul municipiu.

Capitolul III- Studiu de fezabilitate- reprezintă studiul de caz al prezentei lucrări de licență și surprinde toate componentele specifice acestuia, în speță: costul final al proiectului, sursele de finanțare, indicatorii economici, devizul.

Concluziile care se desprind în urma analizei studiului de fezabilitate sunt elocvente în sensul argumentării faptului că investiția publică este credibilă și fezabilă.

Ultimul capitol-Concluzii finale cuprinde tendințele și prognozele referitoare la conceptul- studiu de fezabilitate din România, în contextul dezvoltării sale la nivel european, ca sistem principal al sectorului de servicii care marchează dezvoltarea societății umane și, implicit prin echilibrul financiar oferit prin atingerea indicatorilor de rezultat obținuți în urma ipotezelor preconizate la începutul elaborării unui asemenea studiu de fezabilitate.

CAPITOLUL I

STUDIUL DE FEZABILITATE.

CONCEPT, OBIECTIVE, FUNCȚII, CUPRINS

Conceptul de studiu de fezabilitate

În acest prim capitol al prezentei lucrări de licență mi-am propus să prezint o serie de aspecte relevante referitoare la conceptul de studiu de fezabilitate pornind de la următoarea definiție: conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de marketing, comerciale, tehnice, de management și financiare a unui obiectiv de investiții, privit ca un sistem dinamic și deschis de producție și comercializare de bunuri și servicii, precum și a factorilor implicați (resurse umane, capital, resurse materiale și energetice etc.), cu menționarea aspectelor juridice definitorii, desfășurată pe un anumit orizont de timp, luând în considerație inclusiv factorii de risc și incertitudine.

Studiul de fezabilitate nu este un scop în sine, ci numai un mijloc de a se ajunge la decizia de a investi; pentru o asemenea decizie, studiul de fezabilitate este instrumentul care trebuie să ofere agentului economic baza tehnică, economică și financiară prin care urmează a fi realizată investiția la care se referă. Printr-un astfel de studiu se definesc și se analizează elementele critice legatede realizarea unui produs, împreună cu variantele de abordare ale acestuia.

Un studiu de fezabilitate trebuie să se concretizeze într-un proiect privind o capacitate de producție dată (pe baza temei de proiectare), pe un amplasament deja ales, folosind o anumită tehnologie sau tehnologii corelate cu: anumite materiale indigene sau din import, costurile de investiție și producție determinate, veniturile care să asigure o anumită rentabilitate investiției, capacitatea de finanțare, efortul financiar ulterior pentru relațiile cu furnizorii și beneficiarii, costurile de mediu ș.a.

Termenul de studiu de fezabilitate este adeseori înțeles greșit, deoarece furnizorii de echipament și tehnologie în mod deliberat îl folosesc greșit. Astfel, în mod frecvent, este numit studiu de fezabilitate un proiect orientat pe furnizarea de echipamente sau pe selectarea unor anumite tehnici. Studiul de fezabilitate implică în mod obligatoriu analize complexe din punct de vedere tehnico-economic care trebuie reflectate în costuri și venituri.

Prin conținut, un studiu de fezabilitate poate fi orientat spre:

piața de vânzare, situație în care motivarea sa este dată de cererea curentă și potențială;

piața resurselor, motivația fiind dată de volumul ridicat și diversificat al intrărilor de materiale (materii prime, semifabricate, energie).

Un studiu de fezabilitate bine fundamentat trebuie să ajungă la concluzii definite, reale, legale și eficiente privind rezultatele de bază ale proiectului. Pentru aceasta se recomandă inițiatorilor luarea în considerare a mai multor variante, dintre care se va selecta cea care îndeplinește în totalitate sau majoritar cerințele exprimate.

În acest context trebuie să menționez și faptul că instituțiile publice au un rol important în cadrul statului deoarece prin intermediul acestora statul își îndeplinește funcțiile și rolul. De asemenea, procesele economice în economia de piață, precum și în alte tipuri de economii, sunt influențate de stat prin intermediul sectorului public. Instituțiile publice reprezintă ansamblul structurilor organizate, create în societate pentru gestionarea tuturor afacerilor publice.

Instituțiile publice, în sensul birocratic pe care îl au în prezent reprezintă singurul mod de organizare social-economică a statului care poate face față provocărilor modernității (numărul mare al populației, diversitatea și complexitatea nevoilor umane care se cer satisfăcute); aspectul care face din instituțiile birocratice instrumente eficiente este caracterul lor rațional manifestat în cele patru dimensiuni principale ale acestora: pot manevra un număr mare de sarcini; operează într-un mod previzibil, standardizat; pun accent pe controlul asupra celor angrenați în sistemul instituțiilor și pe cuantificare.

Instituțiile publice în sensul Legii nr.273/2006 privind finanțele publice cuprind „autoritățile unităților administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora”.

Legat de studiul de fezabilitate și instituția publică (primăria muncipiului Alexandria- care va constitui studiul de caz al prezentei lucrări de licență) trebuie să menționez și câteva aspecte specifice conceptului de parteneriat public-privat.

Conceptul de parteneriat public-privat exprimă o modalitate de cooperare între autoritatea publică și sectorul privat, respectiv organizații neguvernamentale, asociații ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru furnizarea unor servicii publice de calitate. În mod fundamental, parteneriatul public-privat asigură serviciul public în totalitate sau parțial, în funcție de fondurile private atrase și face apel la know-how-ul sectorului privat. Cooperarea dintre sectorul public și cel privat poate lua forme diverse, de la simpla relație dintre cumpărătorul și vânzătorul unui bun la companii mixte cu structură complexă.

Un parteneriat public-privat este în principal o tranzacție care transferă responsabilitatea generală pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea unei investiții cu scop comercial către o companie privată, în timp ce autoritatea publică competentă își păstrează responsabilitatea politică, devenind partener la profit și pierderi, reușind să fie incluse aici structuri precum contractele de asociere în participațiune, contractele de închiriere, contractele de leasing, contractele de joint-venture, contracte de proiectare și construcție etc.

1.2. Inițiatorul studiului de fezabilitate

În multe din țările încă în curs de dezvoltare, studiile de oportunitate, necesitate, realitate, legalitate, economicitate și eficiență a investiției sunt, în cele mai frecvente cazuri, efectuate de instituții guvernamentale sau semiguvernamentale, cu scopul de a atrage investitori interni sau din exterior și a determina astfel înființarea de societăți mixte (joint-venture). Există și situații în care inclusiv studiile de prefezabilitate sunt efectuate de instituții publacție care transferă responsabilitatea generală pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea unei investiții cu scop comercial către o companie privată, în timp ce autoritatea publică competentă își păstrează responsabilitatea politică, devenind partener la profit și pierderi, reușind să fie incluse aici structuri precum contractele de asociere în participațiune, contractele de închiriere, contractele de leasing, contractele de joint-venture, contracte de proiectare și construcție etc.

1.2. Inițiatorul studiului de fezabilitate

În multe din țările încă în curs de dezvoltare, studiile de oportunitate, necesitate, realitate, legalitate, economicitate și eficiență a investiției sunt, în cele mai frecvente cazuri, efectuate de instituții guvernamentale sau semiguvernamentale, cu scopul de a atrage investitori interni sau din exterior și a determina astfel înființarea de societăți mixte (joint-venture). Există și situații în care inclusiv studiile de prefezabilitate sunt efectuate de instituții publice, inclusiv organizații de promovare a investițiilor, bănci de dezvoltare și/sau firme cu capital privat.

Necesitatea elaborării studiului de fezabilitate apare în următoarele situații:

– extinderea firmei, ca urmare a majorării poducției;

– înființarea unui nou obiectiv industrial în contextul aceleiași linii de producție;

– extinderea pieței produsului/produselor în exterior.

Studiile de fezabilitate se realizează, în cele mai frecvente cazuri, de către specialiști ai agentului economic interesat de investiția în cauză sau după caz, organizații specializate în elaborarea acestora, din țară sau străinătate.

Subiectul interesat în elaborarea studiului de fezabilitate poate fi o firmă industrială cu capital privat, mixt sau de stat, instituție publică locală de interes zonal sau național sau instituție bancară, după caz. Există de asemenea situații în care departamente și/sau instituții guvernamentale pot finanța studii de fezabilitate, cu atât mai mult în țări în care dezvoltarea industriei, în paralel cu protecția calității mediului constituie obiective principale ale politicii economice. Asemenea situații califică și cazurile țărilor recent admise în Uniunea Europeană.

În multe situații, inițiatorul proiectului (sponsorul) nu poate să pregătească de unul singur un proiect, să analizeze alternativele și să proiecteze configurația optimă a proiectului. În asemenea cazuri finanțatorul (banca) intervine, oferindu-i posibilitatea de a fi ajutat prin servicii de:

– consultanță în organizarea ideilor proiectului;

– culegerea și sistematizarea informațiilor tehnice și financiare impuse de conținutul studiului de fezabilitate;

– consultanță și asistență de specialitate privind utilizarea acestora în conținutul studiului și al procesului de operaționalizare.

De asemenea un studiu trebuie să răspundă la întrebarea “merită să implementez acest proiect?” și toate activitățile lui trebuie să fie orientate către găsirea răspunsului real.

Dacă un antreprenor realizează că ideea de afaceri nu este viabilă sub nici un scenariu, acesta va economisi bani, timp și muncă, resurse importante care vor putea fi utilizate în identificarea și implementarea unei idei de afaceri cu adevărat funcționale.

O afacere viablilă este aceea care va genera un câștig și un profit adecvate, luând în calcul riscurile asociate, va rămâne viabliă pe termen lung și va îndeplini obiectivele fondatorilor săi.

Un studiu de fezabilitate poate analiza o firmă în start-up, cumpărarea unei afaceri deja existente sau expansiunea activităților unei companii.

Studiul de fezabilitate arată cum ar opera afacerea luând în calcul un anumit set de ipoteze: tehnologia folosită (clădiri, echipament, produsul de producție), piața și aspectele financiare (nevoile de capital, volum, costul bunurilor, salarii). Studiul este primul moment din procesul de dezvoltare al proiectului în care toate “piesele” sunt asamblate pentru a vedea dacă pot funcționa corect astfel încât să rezulte un concept viabil din punct de vedere tehnic și economic. Studiul arată, de asemenea, cât de influențabilă este afacerea la schimbări în aceste ipoteze de bază. Cu cât ipotezele inițiale sunt mai aproape de realitate, cu atât mai valoros va fi în final proiectul. Dacă presupunerile sunt prea optimiste sau simpliste este posibil ca partenerii și investitorii să nu aprecieze rezultatele finale. De asemenea, un studiu ar trebui întotdeauna să facă o distincție clară între informații concrete și supoziții. Sursele acestor informații și procesul de raționalizare din spatele ipotezelor-cheie ar trebui notate în anexe pentru mai multă claritate.

a) Redactarea studiului de fezabilitate

Un studiu de fezabilitate evaluează potențialul proiectului pentru succes. Obiectivitatea percepută în această evaluare este un factor important pentru credibilitatea lui în fața investitorilor sau creditorilor care ar putea cere un asemenea studiu, dar este în primul rând importantă pentru întreprinzător, care are nevoie de informații reale. De asemenea, realizarea unui studiu de fezablitate presupune cunoștințe solide în domenii tehnice și financiare legate de proiect; pentru aceste motive în majoritatea cazurilor studiile sunt realizate de consultanți exteriori firmei. Un astfel de studiu ar trebui să fie realizat pentru a susține ideea antreprenorului că proiectul va avea succes. Dimpotrivă, ar trebui să fie o evaluare obiectivă a șanselor de succes ale proiectului. Studii cu concluzii atât pozitive cât și negative pot ajuta antreprenorul să ia o decizie corectă. Uneori finanțatorii pot cere un studiu de fezabilitate, însă rolul principal al studiului nu este de a asigura obținerea finanțării (aici intervine planul de afaceri), ci să furnizeze toate informațiile necesare pentru ca antreprenorul să înțeleagă dacă afacerea merită sau nu demarată. Un studiu de fezabilitate este de obicei realizat după ce persoanele implicate în proiect au discutat mai multe alternative pentru implementarea ideii de afaceri; în acest context, prin realizarea unui studiu de fezabilitate, numărul alternativelor este de obicei rapid diminuat. În timpul procesului de realizare al studiului pot fi investigate mai multe modalități de organizare a afacerii și de poziționare a produsului pe piață, urmându-se ca scenariile viabile să fie ulterior discutate pentru a se lua o decizie finală.

b) Conținutul studiului de fezabilitate

Un studiu de fezabilitate este un plan mai simplu care include un rezumat al ideii de afacere, obiective, o analiză sumară a pieței și analize preliminare ale costurilor, prețurilor și ale altor cheltuieli probabile. Acest tip de plan este necesar pentru a decide dacă afacerea merită demarată și astfel dacă vom realiza sau nu un plan de afaceri în continuare. Studiile de fezabilitate conțin componente tehnice și financiare.

Structura exactă a fiecărui studiu variază în funcție de industria studiată, de factorii critici ai proiectului, de metodele alese pentru realizarea studiului și de buget. Accentul va fi pus pe anumite secțiuni în funcție de nevoile celui pentru care este realizat studiul respectiv. Așadar, studiul de fezabilitate este documentația care se întocmește în vederea analizării unei potențiale investiții din punct de vedere al utilizării eficiente a tuturor resurselor financiare, umane și materiale. În cadrul acestuia se analizează modul în care sunt satisfăcute cerințele tehnice și economice impuse de sectorul de activitate al proiectului de investiții și/sau al afacerii.

1.3. Diferența dintre un studiu de fezabilitate și un plan de afaceri

Un studiu de fezabilitate nu este un plan de afaceri, după cum sunt frecvent asociate în mod greșit. Studiul de fezabilitate este un instrument de investigație și răspunde la întrebarea “este această afacere viabilă?”, în timp ce planul de afaceri este un instrument de planificare.

Un plan de afaceri este rezultatul unui studiu de fezabilitate pozitiv, evidențiind mai departe măsurile ce trebuie luate pentru a transforma ideea în realitate. Studiul de fezabilitate este realizat în timpul etapei de deliberare asupra unui proiect, înainte de o investiție propriu-zisă în termeni de bani, timp și efort pentru a vedea dacă afacerea este sau nu viabilă. Acest instrument analitic include diferite scenarii pentru ca întreprinzătorul să poată decide dacă va continua sau nu proiectul.

Dacă, în urma unui studiu de fezabilitate, întreprinzătorul decide să nu implementeze afacerea, atunci dispare și nevoia redactării unui plan de afaceri. Dacă însă antreprenorul decide să meargă mai departe, studiul de fezabilitate oferă baza realizării planului de afaceri. Acesta va servi ca un ghid pentru implementarea proiectului ales și va accentua mai puțin scenariile posibile.

În general, planul de afaceri va conține un singur scenariu, cel ales de antreprenor ca fiind cel mai promițător pe baza informațiilor oferite de studiul de fezabilitate. Planul de afaceri este concentrat mai mult asupra acțiunilor care vor fi realizate în timpul și după implementarea proiectului. Foarte multe resurse pot fi salvate în momentul în care se știe ce trebuie făcut și mai ales în ordinea în care trebuie realizate toate activitățile corelate cu demararea și conducerea unei afaceri. În această perspectivă, o regulă ce nu ar trebui niciodată ignorată este că un plan de afaceri nu trebuie început înainte de a fi realizat un studiu de fezabilitate. Dovada conceptului de afaceri, studiul de fezabilitate, costă de obicei mai puțin de 20% din costul planului de afaceri și, deși nu este la fel de aprofundat și detaliat ca un plan de afaceri, acesta va realiza exact ceea ce spune și numele său- va arăta dacă proiectul ar trebui sau nu implmentat. Studiul de fezabilitate prezintă o imagine generală, independentă asupra proiectului, deoarece de multe ori este realizat de persoane externe firmei. În opoziție, planul de afaceri este de multe ori realizat de către antreprenor sau de echipa demanagement, cu alte cuvinte de cineva intern firmei. În momentul în care situația proiectului de afaceri devine mai clară, antreprenorul va adăuga rezultatelor obținute -detalii necesare bancherilor, creditorilor sau celorlalți destinatari.

Un plan de afaceri este o hartă care va ghida antreprenorul și potențialii investitori în demararea afacerii. Un plan de afaceri conține tot ceea ce conține și un studiu de fezabilitate, plus date concrete, bugete detaliate cu previzionări, o scrisoare de intenție pentru investitorul potențial, cv-urile managerilor-cheie, istoric, concurență, puncte slabe și puncte forte și anexe cu copii ale documentelor-cheie. Un plan de afaceri bine redactat va arăta exact ce venituri pot fi așteptate și când să fie așteptate, ce costuri fixe și variabile apar, ce sume trebuie plătite și când sunt scadente. Va cuprinde și nivelurile salariilor și ale structurii personalului împreună cu costurile angajării, nivelul vânzărilor cu trenduri lunare și sezoniere. Costurile de înființare, costurile utilităților, costuri legale, de asigurare și de contabilitate, echipamentul de birou și o mulțime de alte costuri și proiecte.

Studiile de fezabilitate sunt aplicabile doar în etapa de dezvoltare a unui proiect, în timp ce planurile de afaceri sunt folosite și modificate și după ce proiectul a fost implementat. În timp ce studiul de fezabilitate analizează ideea inițială, planul de afaceri folosește informații și studii pentru a pregăti evoluția proiectului într-o afacere operațională.

1.4. Obiectivele principale ale studiului de fezabilitate sunt:

– identificarea consumatorilor și furnizorilor;

– identificarea celui mai avantajos amplasament al afacerii (locul de vânzare al produselor);

– identificarea valorii reale a proiectului;

– identificarea rezultatelor așteaptate pe termen lung.

Eficacitatea unei firme este exprimată prin sistemul de management, acesta reușind să determine timpul de supraviețuire cât și competitivitatea firmei.

Printr-un studiu de fezabilitate se furnizează informații referitoare la nivelul și structura cererii, prețurilor și concurenței.

La realizarea unui studiu de fezabilitate trebuie să se țină seama de scopul principal și anume obținerea avantajului competitiv, obținerea de performanțe ridicate pe termen lung.

În elaborarea sistemului de implementare a strategiei trebuie inclus procesul de management organizațional, însușirea de noi competențe și abilități de către salariați, aspecte care vor conduce la o mai bună eficacitate a activității depuse, cât și la abilitatea de a se adapta schimbărilor mediului în care operează.

1.5. Dintre funcțiile pe care le îndeplinește un studiu de fezabilitate pot menționa:

– evaluarea riscului

– înțelegerea nevoilor clientului

– necesitatea produsului/serviciului

– identificarea punctelor slabe/forte ale produsului/serviciului

– consumul produsului/serviciului

– concurența deja existentă

– prețul de comercializare al produsului/serviciului

Antreprenorul își poate imagina cui va vinde produsele sale, care este modalitatea de promovare cea mai avantajoasă, mijloacele de comunicare cele mai bune pentru a putea ținti piața, doar că lansarea produsului/serviciului în astfel de condiții fără o cercetare (prospecțiune) a pieții implică un risc pe care și-l asumă, neavând șanse de reușită prea mari.

Cunoașterea clienților constituie unul dintre cele mai importante avantaje pentru firmă deoarece este important să se stabilească criteriile care conduc la acapararea anumitor zone locale, demonstrând rentabilitatea proiectului.

Analiza tuturor posibilităților de integrare în piață, începând de la clienți, furnizori, structură de comercializare, loc de amplasare, costuri estimate până la previzionarea rentabilității proiectului le va face un studiu de fezabilitate care va oferi informații pertinente și sigure despre preferințele existente pe piață, nevoile consumatorilor, prețul cel mai avantajos care va asigura cota de piață, canalele de comunicare pentru promovarea produselor/servicilor, oferind un raționament obiectiv pentru managementul firmei, care pe cale de consecință va lua deciziile cele mai profitabile în urma analizei tuturor parametrilor expuși în studiul de fezabilitate.

Cuprinsul unui studiu de fezabilitate se referă la:

introducere;

prezentarea firmei;

prezentarea investiției;

analiza comercială;

analiza operațională;

analiza financiară;

managementul firmei;

concluzii și propuneri.

Așadar, studiul de fezabilitate reprezintă, în fapt, transpunerea în limbaj administrativ a noțiunii de plan de afaceri din domeniul privat.

Scopul principal al studiului de fezabilitate este de a oferi informațiile necesare proprietarului proiectului, precum și eventualilor terți finanțatori ai acestuia, în vederea luării unei decizii privind finanțarea proiectului (decizie pozitivă sau negativă, dimensionarea și eșalonarea finanțării).

CAPITOLUL II

PREZENTAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI ALEXANDRIA

2.1. Date generale

În acest capitol al prezentei lucrări de licență mi-am propus să prezint o serie de date tehnico-administrative referitoare la municipiul Alexandria, iar în final să prezint o analiză SWOT cu deplasarea accentului pe resursa umană din cadrul Primăriei municipiului Alexandria, care este direct responsabilă de asigurarea și implementarea unor investiții publice de anvergură în întregul municipiu.

Municipiul Alexandria este situat în județul Teleorman și se întinde pe o suprafață de 9.839 ha și are o populație de 41.434 locuitori.

Alexandria, reședința de județ, este un municipiu din categoria orașelor mijlocii cu funcțiuni economico-sociale complexe, cu rol de coordonare și armonizarea a dezvoltării în teritoriu.

Municipiul Alexandria are o suprafață administrativă de 9.839 ha împărțită pe categorii de terenuri, astfel:

Populația activă este de 22.589 persoane (12.192 bărbați și 10.397 femei, respectiv 19.476 persoane populație ocupată și 3113 persoane populație neocupată).

Populația inactivă însuma 27.907 persoane, fiind formată din elevi, studenți, pensionari, persoane casnice și persoane întreținute; din total, 12.396 erau de sex masculin (44.42%) și 15.511 de sex feminin (55.58%).

Scurt istoric

Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice ingerință străină. Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 – 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.

Hărnicia întemeietorilor, agricultori, meșteșugari și negustori, condițiile geografice și mai ales “Ekstruktia” – acea interesantă constituție pe care și-au alcătuit-o și după care s-au condus timp de 30 de ani: – “o pildă de gândire profund omenească, un exemplu de conducere democratică, prin reprezentanți aleși ai locuitorilor și un omagiu adus principiului de libertate și pașnică conlocuire a cetățenilor”-, toate au făcut ca Alexandria să evolueze ca așezare destul de energic.

Comerțul, dominat de afacerile cu cereale și vite, a constituit cea mai importantă ramură a vieții economice până la 1948.

După reînființarea județului Teleorman, în anul 1968, devenind reședința
acestuia, Alexandria beneficiază de importante investiții. Pe 27 iulie 1979 orașul Alexandria este declarat municipiu.

Așezare geografică

Municipiul Alexandria este situat din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mării, în câmpia joasă a Burnașului și în lunca râului Vedea, ce izvorăște din dealurile de la nord de Pitești și se varsă în Dunăre, la vest de Turnu Măgurele. Coordonatele geografice ale orașului sunt: paralela nordică de 43° și 38′ și meridianul estic de 25° și 30″.

Așezarea acestei localități într-o luncă joasă și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer verticali, care fac să se mențină multă vreme împrăfoșarea atmosferei din oraș. Clima este temperat continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de precipitații fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9° C (5 iulie 1916) și 34,8° C (24-25 ianuarie 1942).

Vînturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar austrul, vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. în schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației.

Datorită așezării sale, orașul Alexandria a fost și continuă să fie un nod de căi de comunicație. Face legătura între capitala țării, București, și multe dintre orașele de provincie sau leagă aceste orașe între ele: D.N. 6 leagă Bucureștiul, prin Alexandria, de Roșiorii de Vede, Caracal, Craiova, Timișoara; D.N. 52 leagă Alexandria de Turnu Magurele, Corabia, Calafat etc; D.N. 51 leagă Alexandria de Zimnicea; D.J. 504 leagă Alexandria de Pitești și Câmpulung; D.J. 601 leagă Alexandria, prin Găești, de Târgoviște; D.J. 506 face legatura între Alexandria și Giurgiu. Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonă sunt: Alexandria – București, 99 km; Alexandria – Pitești, 100 km; Alexandria – Zimnicea, 40 km; Alexandria – Turnu Măgurele, 48 km.

Orașul Alexandria se află pe linia ferată Roșiorii de Vede – Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului trecut, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țară.

Situația economică

Situația economică a municipiului Alexandria este strâns legată de cea a economiei naționale, care se află într-o perioadă de restructurare și de reforme dar este influențată și de specificul local evoluția activității economice și sociale din ultimii ani influențând dinamica înființării societăților comerciale.

La 31 decembrie 2014 erau înregistrate la Registrul Comerțului un număr de 812 de societăți comerciale, 157 fiind societăți pe acțiuni și restul societăți cu răspundere limitată, la care se adaugă un numar de 155 de asociații familiale, persoane fizice și liber profesioniști.

Aceste societăți comerciale sunt în cea mai mare proporție cu capital privat autohton, 720 societăți, 13 societăți cu capital privat străin, 5 societăți cu capital privat străin și autohton și 15 cu capital de stat integral sau mixt.

În municipiul Alexandria sunt înființate 2 asociații patronale și funcționează 3 filiale ale unor asociații patronale de nivel național (UGIR 1903, Federala Agricultorilor Asociați și ANAMOB – Asociația Natională a Morarilor și Brutarilor din România), care reprezintă o bună parte a întreprinzătorilor din oraș.

2.1.1. Structura organizatorică

La nivelul anului 2015, Primăria municipiului Alexandria este organizată și funcționează potrivit prevederilor Legii administrației publice locale nr.215/2001 cu modificările ulterioare; primarul, viceprimarii, secretarul orasului, împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului și dispozițiile Primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Consiliul Municipiului Alexandria aprobă organigrama și numărului de posturi ale aparatului propriu de specialitate; conform art.77 din Legea administrației publice locale nr.215/2001 primăria este definită ca fiind “o structură funcțională cu activitate permanentă”, organizată astfel încât să aducă la îndeplinire atribuțiile legale ale primarului- care este reprezentantul, inclusiv în justiție, al unității administrativ-teritoriale.

Structura organizatorică a Primăriei municipiului Alexandria cuprinde:

Organigrama municipiului Alexandria este prezentată în Anexa (care este parte integrantă a prezentei lucrări de licență) și cuprinde:

Direcția de evidență a persoanelor;

Direcția administrația publică locală;

Direcția buget finanțe, taxe și impozite;

Direcția patrimoniu;

Direcția tehnic investiții;

Serviciul IT;

Serviciul poliția locală;

Serviciul de interes public local-administrația domeniului public;

Corp control;

Compartiment audit intern;

Compartiment secretariat, informații publice și mass-media.

Directorii, șefii serviciilor și birourilor răspund în fața primarului de modul de rezolvare a sarcinilor ce le revin și colaborează permanent în vederea îndeplinirii în termen legal a lucrărilor ce intră în competența lor, precum și a altor sarcini potrivit nevoilor primăriei. Totodată, au obligația de a stabili sarcini de serviciu pentru personalul din subordine în vederea desfășurării în bune condiții a activității și de a lua măsuri corespunzătoare pentru îmbunătățirea acestei activități.

Funcționarii din aparatul propriu al consiliului local se bucură de stabilitate în funcție și se supun prevederilor statutului funcționarilor publici.

Serviciile publice ale orașului sunt organizate de către consiliul local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune.

Totodată, pot afirma că municipiul Alexandria este înfrățit din anul 2003 cu orașul Pescina, Italia cu scopul de a dezvolta și implementa relații sociale, economice și culturale între cetățenii celor două orașe. O altă relație de înfrățire există cu Communauté Morlaix din Franța, din anul 2007. În anul 2013 s-a semnat un protocol de colaborare între Primăria Alexandria – România, Primăria Velico Tarnovo-Bulgaria, Inspectotratul Regional de Mediu și Ape-Velico Târnovo, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură-Teleorman și Parteneri pentru dezvoltare durabilă- Velico Târnovo pentru scrierea și depunerea proiectului „Construire zone ecourbanistice în Euroregiunea Dunărea de jos–modele de dezvoltare urbană durabilă” prin Programul de colaborare transfrontalieră România – Bulgaria 2014 – 2020.

În anul 2014 Municipiul Alexandria a depus spre finanțare un proiect de parteneriat, Europe for Citizens Programme, Action 1– Active citizens for Europe, Measure 1: Town Twinning and Networking of Twinned Towns, proiect acceptat spre finanțare. Proiectul își propune să organizeze in luna august 2015 o întâlnire între orașe înfrățite, în scopul de a discuta modul în care orașele pot spori cunoștințele cetățenilor despre valorile și drepturile cetățenilor europeni și a oportunităților oferite de Uniunea Europeană. Parteneri sunt municipiul Alexandria (lider), Centrul de inovare în bussines- Albacete – Spania, Municipiul Svishtov – Bulgaria.

Primăria Alexandria a cuprins în strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014-2020- 60 de proiecte care vizează domenii diverse precum infrastructură, sănătate, cultură sau învățământ.

Printre proiectele incluse în strategia de dezvoltare a Alexandriei 2014-2020 se numără:

amenajarea unui campus scolar la Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu (12,3 milioane de lei),

înființarea parcului tematic ”Țara piticilor” (10,3 milioane de lei),

reabilitarea cinematografului Patria (8,6 milioane de lei).

Pentru unele dintre proiecte, edilii au aprobat deja indicatorii tehnico-economici și realizarea studiilor de fezabilitate.

Lista proiectelor mai cuprinde: construirea unui centru județean de recoltare sânge și celule stem (12,9 milioane de lei), construirea și dotarea unei maternități (64,8 milioane de lei) reabilitarea și modernizarea rețelei stradale (115,7 milioane de lei), reconfigurarea traficului rutier și pietonal în zona centrală (86,4 milioane de lei) .

Edilii municipiului Alexandria mai au în plan:

-reabilitarea sălii de sport,

-consolidarea digului de protecție pe râul Vedea,

-modernizarea piețelor în oraș,

-amenajarea Parcului Pădurea Vedea,

-construirea unui cămin pentru bătrâni.

Valoarea acestor alte proiecte se ridică la câteva zeci de milioane de lei, pe care autoritățile speră să le obțină tot din fonduri europene.

2.2. Analiza SWOT pentru primăria municipiului Alexandria

SWOT reprezintă o tehnică de analiză a instituției care evidențiază cele mai importante puncte forte (strengths), puncte slabe (weaknesses), oportunități (opportunities) și amenințări/constrângeri (threats) specifice funcționării acesteia. Orientarea acestei analize este preponderent previzională. Scopul final al analizei SWOT este maximalizarea punctelor forte, minimizarea punctelor slabe, valorificarea oportunităților și atenuarea constrângerilor (riscurilor din mediul extern).

În cadrul analizei pe care am efectuat-o au fost evaluate detaliat principalele activități din domeniul managementului resurselor umane, astfel: planificarea resurselor umane; analiza postului; recrutarea și selecția personalului; evaluarea performanțelor profesionale individuale; formarea inițială și formarea continuă; evaluarea costurilor activităților de management resurse umane; gestiunea informatizată a datelor de personal; motivarea.

De asemenea, am trecut în revistă, cu un grad mai redus de detaliere însă, și alte aspecte de interes, cum ar fi: evaluarea posturilor; relațiile de muncă; gestiunea stării și practicii disciplinare; promovarea personalului; organizarea structurilor.

Din integrarea concluziilor analizei efectuate pentru domeniile de activitate enumerate, a rezultat tabloul celor mai importante elemente cu valoare generalizatoare, prezentat mai jos:

Analiza SWOT la nivelul primăriei municipiului Alexandria a scos în evidență punctele tari și punctele slabe din organizarea și funcționarea instituției, oportunitățile momentului precum și amenințările la adresa instituției astfel încât să adaptăm punctele tari la oportunități, să reducem la minimum amenințările și să eliminăm punctele slabe.

Din analiza SWOT consider că pot rezulta unele direcții de dezvoltare ale municipiului Alexandria pentru perioada 2015-2020 și anume:

-creșterea competitivității regionale,

-reducerea disparităților intra-regionale

– consolidarea dezvoltării durabile.

Pentru atingerea acestor obiective am identificat ca vectori: IMM-urile, cercetarea-dezvoltarea și inovarea, coeziunea regională, transportul, calitatea mediului natural și construit, precum și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În urma acestei analize consider că reforma sistemului administrativ la nivelul primăriei municipiului Alexandria este un proces dinamic și presupune câteva condiții esențiale și anume:

determinarea problemelor privind principalele modalități de consolidare a capacității instituționale existente; identificarea soluțiilor optime;

identificarea resurselor disponibile. O reală reformă a funcției publice trebuie să urmărească aspecte precum: recrutare, selecție, încadrare; motivare; perfecționare; evaluarea performanțelor; conduită; stabilitate, relațiile cu sistemul politic; comunicarea, stilul de conducere și creativitatea; responsabilități în procesul de reformă a funcției publice;

realizarea la timp și la parametrii de maximă eficiență a obiectivelor propuse va constitui un semnal de eficientizare a administrației publice locale, de modernizare a acesteia și de asigurare a apropierii de standardele europene;

modernitatea și funcționalitatea structurilor primăriei, profesionalizarea activităților, exercițiul eficient al autonomiei locale, dialogul permanent și efectiv cu comunitatea și mai ales, participarea acesteia la luarea deciziilor va avea drept consecință principală stimularea mediului economic și a dezvoltării durabile, o înțelegere nouă, modernă și benefică, a raporturilor dintre administrație, mediul de afaceri și comunitate.

Sintetizând pot afirma că ținînd cont de toate aceste aspecte analizate muncipiul Alexandria are șanse mici de a deveni o zonă în care oamenii se bucură de mediile de viață urbane și rurale, distincte dar legate între ele, în care pot valorifica oportunitățile de viață și de muncă bine plătită și posibilități variate de locuire, servicii publice performante și facilități culturale și de recreere. În acest context pot afima că noua strategie a politicii de coeziune recunoaște importanța reformării modelelor anterioare privind creșterea coeziunii în modelul european. Regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să fie ajutate să genereze externalități tehnologice pozitive. Este necesară revitalizarea stimulentelor și nu „obișnuința comportamentului de cerșetor” pentru acestea.

Politica de coeziune europeană actuală completează obiectivele Strategiei de la Lisabona; fondurile structurale alocate ar trebui să vizeze asigurarea unei competitivități economice ridicate a regiunilor. Însă efectele pozitive pot apărea cu un lag semnificativ, deoarece:

a) îmbunătățirea pregătirii forței de muncă are un impact redus în regiunile în care nu există infrastructura de bază (transport eficient, telecomunicații și rețele energetice, furnizarea apei, servicii de mediu);

b) regiunile cu condiții inițial defavorabile se adaptează mai greu la provocările pe care le prespune o economie bazată pe cunoaștere;

c) regiunile care dispun de un avantaj inițial în cercetare-dezvoltare pot atrage totalitatea activităților acestui sector, ceea ce susține o rată ridicată de creștere economică. Astfel, structura centru-periferie devine una stabilă, ceea ce evidențiază impactul creșterii endogene asupra persistenței disparităților regionale în Uniunea Europeană;

Pentru ca politica de coeziune să fie eficientă, ar trebui ca fondurile să fie acordate regiunilor din apropierea centrului (sub formă de cercuri concentrice, în valuri spre exterior). Experiența arată că zonele izolate, beneficiare ale fondurilor structurale, nu au avut decât creșteri temporare. În prezent se acordă o asistență financiară tuturor regiunilor mai slab dezvoltate, iar impactul acestora este de multe ori nesemnificativ. De aceea, o soluție ar fi aceea a acordării mai multor fonduri unui număr mai redus de regiuni. Acestea vor genera externalități pozitive, rezultând o capacitate mai mare de extindere a centrului și de reducere a periferiei.

În final, pot spune că impactul exercitat de fondurile europene asupra competitivității regionale și implicit asupra municipiului Alexandria nu se ridică la nivelul așteptărilor, întrucât utilizarea fondurilor europene este încă tributară lipsei de viziune privind dezvoltarea socio-economică integrată și coerentă, atât la nivel național cât și regional. Chiar dacă există documente strategice atât la nivel de economie, per ansamblu, cât și la nivel de sectoare economice, s-a observat de-a lungul timpului, că transpunerea în practică a priorităților stabilite în cadrul acestora nu a avut ca rezultat o dezvoltare unitară, ci una disparată. Acest lucru se datorează faptului că proiectele finanțate sunt ”rupte” unele de altele, nu vin să se susțină unele pe altele. Prin urmare, nu există o concentrare a eforturilor pe domeniile cu adevărat importante, fiind finanțate proiecte mici în toate domeniile, nu proiecte strategice mari, integrate, care să producă un impact puternic asupra dezvoltării economice, și prin urmare asupra competitivității la nivel național sau regional. Deși există acest cadru strategic încă de la începutul perioadei de programare, prioritățile nu au fost clar stabilite și nu s-a realizat o ierarhizare a lor. Astfel, interesul acordat acestora a variat în funcție de programele de acțiune ale diferitelor forțe politice care s-au succedat la guvernare. Acest lucru a dus fie la nefinalizarea proiectelor începute, fie la finalizarea unui număr mare de proiecte care nu au generat efectele așteptate în mediul economic și social. Pot menționa și faptul că multe dintre proiectele depuse și finanțate, mai ales cele având beneficiari administrații publice, nu au fost rezultatul unei planificări strategice, ci au devenit ”prioritare” datorită simplului fapt că exista posibilitatea de finanțare a acestora. Prin urmare proiectele nu au fost pregătite în funcție de nevoile existente și apoi să se caute surse de finanțare, ci s-au elaborat proiecte care să poată fi finanțate prin sursele de finanțare oferite de diferitele programe operaționale.

Am făcut această scurtă referire la politica de coeziune și impactul fondurilor europene asupra competitivității unei regiuni pentru a putea face corelarea cu necesitatea de investiții publice în municipiul Alexandria pe care o voi prezenta și analiza în următorul capitol al prezentei lucrări de licență.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ:

INVESTIȚIA PUBLICĂ ÎN MUNICIPIUL ALEXANDRIA

3.1 Investiția publică: Reabilitare, modernizare și dotare bază sportivă multidisciplinară în municipiul Alexandria prin realizarea de investiții privind utilizarea energiei regenerabile

În abordarea acestui capitol am pornit de la faptul că studiul de fezabilitate reprezintă documentația în care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiției, prin care se asigură utilizarea rațională și eficientă a capitalului și acoperirea cheltueililor material într-un mod ce satisface cerințele economice și sociale.

Pentru producerea de energie termică am optat pentru folosirea surselor de energie regenerabile (energie de biomasă și energie solară), prin implementarea unui sistem de pompe de cazan pe cogenerare, care au ca sursă primară- biomasa. Sistemul de cazan pe cogenerare va fi completat de un sistem de panouri solare care vor adduce un aport de energie termică atât pentru încălzire cât și pentru prepararea apei calde menajere.

Adoptarea acestui sistem l-am făcut ca urmare a următoarelor aspecte relevante:

– fiind o investiție mai mică ca valoare, este mai ușor de implementat prin aprobarea unei hotărâri a Consiliul municipal Alexandria fiind mai facil de obținut fonduri pentru realizarea ei;

– asigură o instalație care produce mai multe energie, deci raportul de investiție-beneficii este mai mică;

– un alt beneficiu ar fi ca vara nu ar trebui ars lemn, pentru că panourile solare ar face față pentru prepararea apei calde;

– punerea în practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potențialului surselor regenerabile se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu și lung și oferă un cadru adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice și înscrierea în acquis-ul comunitar în domeniu;

– direcțiile de acțiune înscrise în “Directiva 2001/77/EC” ce constau în:

-creșterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie în producția de energie electrică și termică;

-stabilirea unei cote-țintă privind consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferențiat de la o țară la alta;

-adoptarea de proceduri adecvate pentru finanțarea investițiilor în sectorul surselor regenerabile de energie;

-simplificarea și adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie;

-accesul garantat și prioritar la rețelele de transport și distribuție de energie;

-garantarea originii energiei produse pe bază de surse regenerabile de energie.

Obiectivul strategic pentru anul 2015 este ca aportul surselor regenerabile de energie în țările membre al UE să fie de 12% în consumul total de resurse primare;

-referința de 30% pentru România este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.443/2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie (inclusiv energia electrică produsă în centrale hidroelectrice);

-faptul că în statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse regenerabile se asigură pe baza a două scheme-suport distincte, și anume:

-prețul energiei produse din surse regenerabile se determină pe cale administrativă, iar cantitatea produsă se stabilește pe piața energiei;

-cantitatea de energie produsă sau consumată din surse regenerabile (“energie verde”) se determină pe cale administrativă, iar nivelul prețului certificatelor de “energie verde” se stabilește pe piața energiei.

-faptul că echipamentele sunt fiabile și permit exploatarea pe o perioadă relativ lungă de timp (cca. 25 ani), iar prețurile de achiziție ale acestora și costurile operaționale par să se reducă în condițiile scumpirii celor dedicate energiilor tradiționale;

-necesitatea unei dezvoltări durabile și creșterii eforturilor pentru protecția mediului.

Potențialul solar – termal

Sistemele solare sunt realizate în principal cu captatoare solare plane sau cu tuburi vidate. Aportul energetic al sistemelor solare termale la necesarul de caldură și apă caldă menajeră din România este evaluat că ar putea substitui aproximativ 50% din consumul de apă caldă menajeră sau 15% din necesarul de energie termică pentru încălzire. În privința radiației solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atinge valori maxime în luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) și valori minime în luna februarie (0.34 kWh/ m2/zi).

România dispune de un important potențial energetic solar determinat de un amplasament geografic bun – paralela 45°.

Statutul juridic al terenului ce urmează să fie ocupat

Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat este 100% domeniu public.

Situația ocupărilor definitive de teren

Pentru amplasarea echipamentelor este necesară o încăpere cu suprafața de 150 m2, disponibil lângă sala de sport.

Studii de teren

Nu este cazul nefiind o investiție care necesită săpături, foraje.

Caracteristicile principale ale lucrărilor din cadrul obiectului de investiții

Lucrările ce urmează a fi realizate sunt:

– elaborarea proiectului tehnic;

– amenajarea spațiului tehnic necesar pentru montarea echipamentelor;

– amenajarea instalației de cogenerare;

– amenajarea captatorilor solari;

– montarea echipamentelor și accesorilor;

– racordarea instalațiilor existente la noua sursă termică;

– efectuarea probelor tehnologice de etanșeitate, presiune, reglare și funcționare.

Situatia existentă a bazei sportive și analiza de consum

Apa potabilă

Apa potabilă necesară apei de adaos în circuitele de încălzire cât și pentru prepararea apei calde menajere se preia din rețeaua de apă potabilă aferentă obiectivului.

Apa industrială (de răcire)

Nu este cazul.

Energie electrică

Alimentarea consumatorilor electrici aparținând sistemelor de încălzire și preparării apei calde menajere cu surse regenerabile se va face prin racordarea tabloului electric la tabloul electric general din cadrul clădirii.

Telefonie și alarmare PSI

Nu este cazul.

Energie termică

Alimentarea cazanului se va face cu tocătură de lemn de orice fel, cu criteriul ca umiditatea acestora să nu depășească 15%. Cazanul ar funcționa cu aproximativ 400 kg de tocătură de lemn pe oră. Funcționarea cazanului ar fi necesar aproximativ 4-5 ore pe zi în timp de iarnă, vara și în zilele calde ar funcționa numai instalația de panouri solare.

Concluziile evaluării impactului asupra mediului

În timpul lucrărilor de execuție nu sunt riscuri de poluare a mediului.

Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament

Deșeurile produse ca urmare a efectuării lucrării se estimează a fi separate pe cele două etape

astfel:

– deșeuri inerte și nepericuloase. Pentru realizarea lucrărilor proiectate va fi necesară excavarea și îndepărtarea din amplasament a molozului rezultat din urma lucrărilor de realizare a investiției;

– deșeuri menajere rezultate în amplasament de la personalul de execuție; hârtie, pungi, folii de plastic, butelii și resturile alimentare vor fi depozitate în conteinere la locul de muncă în continuă mișcare și ele se estimează a fi de ordinul 0,3 kg/om și zi. Eliminarea lor se va face periodic.

Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase

Substanțele toxice și periculaose pot fi: butelii de clor gazos și sau oxigen, carburanții și lubrifianții necesari pentru punerea în practică a instalației. Alimentarea cu carburanți a utilajelor va fi efectuată în stații autorizate, ori de câte ori va fi necesar.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în șantier în perfectă stare de funcționare, având făcute reviziile tehnice și schimburile de lubrifianți, iar lucrările de întreținere și reparații se vor executa în service-uri specializate.

3.2. Durata de realizare și etapele principale; graficul de realizare a investiției

Durata de realizare, etapele principale și graficul de realizare a investiției este prezentată în tabelul de mai jos:

3.3. Devizul general

În metodologia și practica actuală evaluarea proiectelor de investiții are la bază în general parametri statistici, respectiv nivelul pe care-l au la un moment dat prețurile și tarifele practicate și doar uneori se fac evaluări pe baza de prognoză privind evoluția dinamică a acestora.

1. Evaluarea investițiilor în obiecte de natura activelor fixe cu caracter independent (utilaje fără montaj, mașini, muncă) se realizează pe baza prețurilor producătorilor, de regulă prețuri de producție sau achiziție, iar instrumentele care stau la baza evaluării sunt cataloagele de prețuri.

2. Evaluarea proiectelor de investiții ce vizează lucrările de construcții-montaj se face prin folosirea următoarelor categorii de prețuri:

– prețuri pe obiecte de constructii;

– prețuri de părți de obiecte, pe unități fizice și de folosință;

– prețuri de deviz.

În practica noastra economică se utilizează îndeosebi prețurile de deviz și intervin trei modalități de evaluare:

evaluarea globală a investiției în faza de formulare a operațiunilor de investiții, realizată de proiectanți sau investitori, se reflectă în studiile de prefezabilitate și chiar de fezabilitate.

– evaluarea tehnico-economică a proiectului tehnic elaborat de către unități de proiectare. În acest caz, determinările sunt mai analitice, fără însă a avea la bază, totuși, elementele concrete în detaliu care configurează proiectul, iar evaluarea se reflectă cantitativ (utilaje, materiale, manoperă).

3. În practica unor organisme financiare internaționale, evaluarea proiectelor de investiții are o sferă de referință mult mai largă, în sensul că elementele de evaluare (capacități de producție, volumul fizic al producției, costuri și prețuri) sunt identificate și luate în calcul în raport cu evoluția lor pe întreaga durată de referință (de execuție și exploatare) a proiectului, folosind în acest scop tehnici și procedee de actualizare care asigură comparabilitatea datelor.

Devizul constituie partea integrată a documentației tehnico-economice, mai precis a proiectelor de execuție, cu ajutorul căruia se evaluează costul total și în structură al lucrărilor de investiții.

În practica economică românească pentru evaluarea investițiilor se folosesc:

devizul pe categorii de lucrări (devize analitice pe stadii fizice);

devizul pe obiect;

devizul pe categorii de cheltuieli (devize financiare).

devizul general.

Devizul pe categorii de lucrări are ca bază de elaborare, noțiunea “categorie de lucrări” în construcții. Categoria de lucrări reprezintă ansamblul de operațiuni, omogene din punct de vedere al materialelor folosite, a utilajelor de construcții și a manoperei, pe care le impune executarea unui obiect de investiții (o construcție delimitată spațial și funcțional) .

Devizul general pentru investiția publică: Reabilitare, modernizare și dotare bază sportivă multidisciplinară în municipiul Alexandria prin realizarea de investiții privind utilizarea energiei regenerabile se prezintă astfel:

în lei/euro la cursul de 1 EURO= 4,450 lei

3.4. Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

Derularea întregului proiect va fi eșalonată în cursul a 6 luni de zile, de la data semnării contractului de finanțare impus de orice program de finanțare europeană.

În prima lună de la aprobarea finanțării se vor derula activități de pregătire a achiziției, a echipei de implementare a proiectului precum și cele legate de activitatea administrativă a proiectului, fluxul de numerar fiind redus.

Prima achiziție ce se va realiza și deconta este prevăzută în a doua lună și reprezintă achiziția serviciilor de proiectare și contractarea lucrărilor de execuție.

În a treia lună se vor realiza lucrările de organizare de șantier, achiziționarea materialelor și realizarea construcției.

În luna a patra sunt programate lucrările de executare, montarea colectorilor termici verticali, montarea echipamentelor în stația termică.

În ultimele 2 luni sunt programate lucrările de racordare la instalațiile existente, efectuarea probelor, recepția lucrărilor, instruirea personalului de întreținere a instalațiilor și redacatarea raportului final.

Așadar, sintetic fluxul de numerar va fi grupat pe 5 luni de zile și se prezintă astfel:

valoarea totală a investiției: 3.755.000 lei (TVA inclus), adică 844.039 euro (TVA inclus) la un curs de 1 euro -4,45 lei.

3.5. Analiza opțiunilor

Analiza are în vedere trei opțiuni de lucru:

opțiunea 1, care este reprezentată de situația existentă (varianta fără investiție);

opțiunea 2, se realizeaza investiția propusă: Reabilitare, modernizare și dotare bază sportivă multidisciplinară în municipiul Alexandria prin realizarea de investiții privind utilizarea energiei regenerabile, în valoare de 844.039 euro (varianta cu investiție maximă);

opțiunea 3, se realizează investiția, doar cu instalația de colectori de soare 200.000 euro (varianta cu investiție medie).

Opțiunea 1 – Varianta fără investiție

La nivelul anului 2015 pentru obiectivul în studiu se cheltuiesc anual, pentru încălzire, electricitate și preparare apă caldă menajeră sume ce reprezintă un procent important din cheltuielile curente, inclusiv cheltuieli de personal al bazei sportive. Acest aspect impune:

– o serie de bariere în dezvoltarea economică, blocând orice inițiative în ceea ce privește înființarea unor obiective economice și sociale, în condițiile în care există propuneri pentru extinderea obiectivelor, creșterea numărului orelor de funcționare, s.a.m.d;

– în același timp se preconizează creșterea tarifului la combustibil cu cel putin 5% anual, pentru un orizont de 15-20 ani. Totodată, veniturile bugetului primăriei Alexandria au înregistrat creșteri minore iar în ultimii doi ani, chiar scăderi. Rezultatul este o creștere continuă a ponderii cheltuielilor cu energia, care va conduce la incapacitatea financiară a bazei sportive din municipiul Alexandria.

Opțiunea 2 – (varianta cu investiție maximă):

Eficientizarea consumului de energie termică, în valoare de 844.039 euro

Avantajele în acest caz ar fi în primul rând faptul că acoperă întregul consum de energie termică. Veniturile generate pe an sunt de 43.000 euro, ceea ce coroborat cu opțiunea 1, va conduce la crearea unor disponibilități la nivelul bugetului de aceeași mărime financiară și deci creșterea capacității bazei sportive de a finanța noi proiecte și cheltuieli.

Opțiunea 3 – (varianta cu investiție medie) – se realizează investiția, dar cu o valoare la jumătate 200.000 euro. Această investiție ar elimina funcționarea cazanelor pe lemne în zilele însorite.

3.6. Analiza financiară a investiției

Identificarea investiției și definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referință

Investiția “Reabilitare, modernizare și dotare bază sportivă multidisciplinară în municipiul Alexandria prin realizarea de investiții privind utilizarea energiei regenerabile” vizează:

– reducerea cheltuielilor bugetului local afectate de consumul de energie și îmbunătățirea echilibrului bugetar, întrucât în prezent sistemul actual implică o slabă independență financiară a bazei sportive din municipiul Alexandria;

– reducerea dependenței de importurile de resurse de energie primară (in principal combustibili fosili) și îmbunătățirea siguranței în aprovizionare, protecția mediului prin reducerea emisiilor poluante și combaterea schimbărilor climatice;

– diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor și infrastructurii pentru producția de energie termică/electrică.

La nivelul anului 2015 consumul de energie pentru încalzire, electricitate și prepararea apei calde menajere ocupă o parte importantă din veniturile bugetare.

Premisele analizei financiare sunt urmatoarele:

rata de actualizare utilizată în analiza financiară a proiectului este de 5%;

orizontul de timp – 20 ani;

timpul mediu de utilizare a instalațiilor – 30 ani.

Conform devizului general, costul investiției este de 844.039 euro cu TVA inclus, din care:

– 90% reprezintă aport al consiliului municipal Alexandria –759.635 euro cu TVA inclus

– 10% reprezintă costuri suportate în regie proprie – 84.403 euro cu TVA inclus.

Durata de recuperare a investitiei este de:

DR =844.039/43.000=19,62 ani.

Dacă s-ar găsi sprijin de finanțare, investiția s-ar amortiza în 2,5 ani (84.403+ cheltuieli

neprevăzute/43.000= cca 2,5 ani)

Din care 43000 euro sunt posibile beneficii pe un an din vânzarea energiei electrice și a economisirii de combustibil lemnos.

Ca investiția să fie rentabilă este necesară sprijinul statului sau a UE.

Nu este necesară întocmirea analizei economice deoarece proiectul nu are un impact semnificativ la bunăstarea economică a regiunii sau a țării.

Investiția se dorește a fi implementată prin obținerea unei finanțări nerambursabile în cadrul „Programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, geotermală și energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității aerului, apei și solului”, aprobat de Ordinul ministrului mediului, nr.565 din 08 mai 2012. Proiectul este asimilat proiectelor de utilitate publică, procentul de finanțare nerambursabilă este de 90% din totalul cheltuielilor eligibile.

Număr de locuri de muncă create în faza de execuție

În faza de execuție a montajului echipamentelor se pot creea locuri de muncă pentru personalul din zonă, de specialități diferite: instalatori, ingineri instalatori, electricieni, muncitori necalificați, constructori. Numărul de locuri de muncă -care se pot creea este de 14.

Număr de locuri de muncă create în faza de operare

În faza de operare rămâne la latitudinea consiliului local din Alexandria dacă se angajează personal nou sau se transferă din personalul care este specializat în centrala termică a bazei sportive. La sistemele de cogenerare nu este necesar personal permanent, de aceea se recomandă utilizarea personalului din centrala termică a bazei sportive, pentru verificări periodice și remedieri accidentale: completare cu apă în instalații, reglare parametrii de funcționare, curățarea filtrelor mecanice.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

Valoare totală (INV), inclusiv TVA

Valoare totală a investitiei: 844039 euro

Eșalonarea investiției (INV/C+M)

Investiția propusă se va realiza în 5 luni.

Valoare investiției an I:

844039 euro

Durata de realizare

Durata de implementare a proiectului este de 5 luni, din care durata de realizare a C+M este de 3 luni.

Capacități (în unități fizice și valorice)

– producția anuală de energie termică: 700 MWh/an

-producție energie electrică cu 5 ore funcționare pe zi: 300 kw x 5 ore x 300 zile=450 MWh.

Necesarul de panouri solare

Aparatul de tratare a gheții are nevoie de 1.000 litri de apă caldă la 45 de grade pe oră. Cu 8 ore de funcționare reiese un necesar de 10.000 de litri, care ar acoperi și consumul de apă caldă menajeră la grupurile sanitare.

Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei calde:

Pentru dimensionarea din punct de vedere termic a sistemului de preparare a apei calde menajere pentru locuințe, în cazul utilizării surselor regenerabile de energie, se poate considera un consum normal de apă caldă de 50 l/pers/zi, la temperatura de 45°C.

Rezultă:

Qacm = (160*50*10*35) (8*3600) = 97,22 kw

Pentru acest necesar de căldură avem nevoie de 200 m2 de panouri solare cu eficiență de 730 kwh/m2/an.

Dacă alegem panouri solare cu 30 tuburi vidate de 4,5 m2 fiecare, rezultă că avem nevoie de 45 de panouri solare.

3.7. Analiza de risc

Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gamă largă de activități care se finalizează cu obținerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului. Activitățile proiectului au la bază o serie de ipoteze care trebuie a fi în prealabil soluționate prin derularea în bune condiții ale proiectului. Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului, fiind necesare pentru ca proiectul să se poată îndeplini, factor definiți pozitiv și în termeni măsurabili, iar incertitudinile apar ca și modificări posibile ale elementelor proiectului, dar a căror posibilitate de apariție nu este cunoscută.

Ipotezele formulate în legătură cu prezentul proiect, pot fi diferențiate pe trei faze:

-faza de pregătire și elaborare proiect;

-faza de implementare a proiectului;

-faza de gestiune și monitorizare a proiectului.

Măsuri de contracarare a riscurilor:

Gestionarea riscurilor interne proiectului:

a) în planificarea logică și cronologică a activităților cuprinse în planul de acțiune sunt prevăzute marje de eroare pentru etapele cele mai importante ale proiectului;

b) se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

c) Managerul de proiect împreună cu responsabilul juridic și responsabilul tehnic se vor ocupa direct de colaborarea în bune condiții cu toate structurile implicate în implementarea proiectului;

d) Responsabilul tehnic se va implica direct și va supraveghea atent modul de execuție al lucrărilor, având o bogată experiență în domeniu. Se va implementa un sistem riguros de supervizare a lucrărilor de execuție care va presupune organizarea de raportări parțiale pentru fiecare stadiu al lucrărilor în parte. Acestea vor fi prezentate în caietul de sarcini și la încheierea contractului;

e) Se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate și în termenele prevăzute;

f) Se va urmări respectarea specificațiilor tehnice referitoare la materiale, echipamente și metode de implementare a proiectului;

g) Se va pune accent pe protecția și conservarea mediului înconjurător.

Concluzii

Realizarea proiectului cu cazan pe cogenerare ar fi utilă numai dacă articulațiile care susțin baza sportivă ar livra deșeuri lemnoase sau alte lemne nevalorificabile provenite din exploatațiile pădurilor. Aceasta aspect ar fi benefic și din punct de vedere al naturii. Acest cazan 350 kW electric, 450 kW termic ar face față necesarului de căldură și apă caldă a clădirii, numai că el consumă 400 kg de tocătură de lemn pe oră.

Dacă această tocătură ar trebui achiziționată, investiția nu ar fi viabilă pentru că acest fel de biomasă costă 400 lei/tonă. Funcționând 5 ore pe zi, ar însemna 2 tone de tocătură pe zi=800 lei\zi, care ar însemna în 8 luni și cu 25 zile pe lună: 800 x 25 x 8=160.000 lei/an=36.000 euro, care este mai mare decât ce se cheltuie actual.

Beneficiul adus de acest cazan ar fi:

Venit din certificate verzi: 2 buc x 50 euro x o,3 mw x 1000 ore=30.000

Venit din vânzare de energie: 32 euro x 0,3 mw x 1000 ore=9.600

Venituri totale anuale din energie: 30.000 +9.600=36.900 euro/an

Venituri din economisirea de cumpărarea de lemn rigid: 15.000 euro.

Sistemul cu panouri solare ar avea beneficiul că în zilele însorite nu ar trebui să se pornească cazanele, evitând astfel arderea de combustibili solizi și acest sistem nu trebuie supravegheat toată ziua.

Cu această investiție s-ar putea achiziționa și sistemul de depozitare, de tocare și de uscare a biomasei, care împreună cu sistemul de cogenerare ar fi a noutate atât în municipiul Alexandria cât și în județul Teleorman.

În acest sens se recomandă:

-găsirea fonduri pentru investiție

-montare schimbător de căldură pe aparatul de răcire

-regândirea folosirii centralei de tratare a aerului

-eliminarea boilerelor electrice

-schimbarea becurilor existente la becuri economice.

Sintetizând, pot afirma că studiul de fezabilitate reprezintă documentația în care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiției, prin care se asigură utilizarea rațională și eficientă a capitalului și acoperirea cheltueililor material într-un mod ce satisface cerințele economice și sociale.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma prezentei lucrări de licență pe care am efectuat-o cu privire la studiul de fezabilitate pentru o investiție publică și al studierii analitice a bibliografiei de specialitate am încercat să evidențiez o serie de concluzii și anume:

Studiul de fezabilitate reprezintă documentația în care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiției, prin care se asigură utilizarea rațională și eficientă a capitalului și acoperirea cheltueililor material într-un mod ce satisface cerințele economice și sociale.

Instituțiile publice în sensul Legii nr.273/2006 privind finanțele publice cuprind „autoritățile unităților administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora”.

Conceptul de parteneriat public-privat exprimă o modalitate de cooperare între autoritatea publică și sectorul privat, respectiv organizații neguvernamentale, asociații ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru furnizarea unor servicii publice de calitate. În mod fundamental, parteneriatul public-privat asigură serviciul public în totalitate sau parțial, în funcție de fondurile private atrase și face apel la know-how-ul sectorului privat. Cooperarea dintre sectorul public și cel privat poate lua forme diverse, de la simpla relație dintre cumpărătorul și vânzătorul unui bun la companii mixte cu structură complexă.

Investiția publică reprezintă suportul financiar al realizării proiectelor publice adică cheltuielile de resurse investiționale cu scopul creării cadrului normal de desfășurare a serviciilor destinate membrilor unei colectivității teritoriale.

Proiectele de investiții publice sunt instrumente de punere în practică a strategiei administrației, a autorității publice, folosind resurse investiționale pe o perioadă limitată și într-o strictă localizare la nivel național sau local. Expresia concretă a procesului de punere în practică a proiectelor de investiții publice și a rezultatelor acestora reprezintă lucrarea publică

Investiția “Reabilitare, modernizare și dotare bază sportivă multidisciplinară în municipiul Alexandria prin realizarea de investiții privind utilizarea energiei regenerabile” vizează:

– reducerea cheltuielilor bugetului local afectate de consumul de energie și îmbunătățirea echilibrului bugetar, întrucât în prezent sistemul actual implică o slabă independență financiară a bazei sportive din municipiul Alexandria;

– reducerea dependenței de importurile de resurse de energie primară (în principal combustibili fosili) și îmbunătățirea siguranței în aprovizionare, protecția mediului prin reducerea emisiilor poluante și combaterea schimbărilor climatice;

– diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor și infrastructurii pentru producția de energie termică/electrică.

În sinteză pot considera că pentru a fi performant, managementul la nivelul Primăriei municipiul Alexandria trebuie să țină cont de o serie de factori, astfel:

– generali (contextul economic, social, politic),

– proprii (specifici),

– personali (convingerile și personalitatea managerului).

Principale acțiuni care trebuie implementate în vederea îmbunătățirii activității Primăriei municipiul Alexandria:

– poziționarea cetățeanului în centrul serviciului public și dezvoltarea influenței societății informaționale-a cunoașterii, asupra vieții personale și a dezvoltării individuale a cetățeanului. Pentru aceasta există trei tendințe principale care obligă managementul primăriei să se concentreze asupra oferirii de servicii de mai bună calitate și mai eficiente:

– pretențiile cetățenilor.

– pretențiile administrației publice locale.

– presiunea cheltuielilor publice.

Propunerile de îmbunătățire formulate pot avea următoarele efecte pozitive asupra dezvoltării managementului primăriei municipiul Alexandria contribuind la:

– conturarea concepției manageriale în administrația publică;

– perfecționarea cadrului legislativ-normativ ce reglementează activitatea de personal;

– elaborarea unei politici a resurselor umane adecvate exigențelor sistemului de administrare publică modern;

– ridicarea profesionalismului resurselor umane din cadrul primăriei;

– perfecționarea mecanismului de recrutare, selectare și dezvoltare a funcționarilor publici;

– îmbunătățirea calității managementului primăriei.

BIBLIOGRAFIE

Tratate, Cursuri, Monografii

Angelescu, C, Ciucur, D., Papuc, R., Radu, L., – Economia României și Uniunea Europeană –vol. II, Editura Economică, București, 2013

Bachtler J and Taylor S -The New Structural Fund Regulations -Preparing for the New Programmes, IQ-Net Review Paper, 5(1), European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow, 2009

Bachtler, J.& Taylor, S., -The added value of the Structural Funds: A regional perspective, IQ-net report on the reform of the Structural funds, Strathclyde University 2011

Bișa, C., (coordonator)- Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri, Editura Bmt Publishing House, București, 2009

Bucur, I., -Bazele macroeconomiei, Editura Economică, București, 1999

Bucur, I., -O nouă agendă pentru știința economică, Economie teoretică și aplicată, București, nr.1/2006

Bucur, I., – Guvernarea mondializarii economice, București, Manager nr.4/2006

Rădulescu, C.,- Comunicare și protocol, Editura Universității din București, București, 2009

Behrens, W., Hawranek, P.M., -Manual for the preparation of Industrial Feasibility Studies, ONUDI, Viena, 2003

Cornescu, V., Crețoiu, Gh., Bucur, I., – Economie, Editura All Beck, București, 2003

Dimitriu, M., – Investments and risk, Editura Mărgăritar, București, 2005

Frances J.C., -Investments analysis and management, 5th ed, Mc Graw Hill Inc., N.Y., 2002

Leoveanu, V., -Investiții publice- note de curs, București, 2012

Levy, H., Sarnat, M., -Capital investment and financial decisions, 3rd edition, Prentice Hall International Ltd.,U.K., London, 2001

Matei, A., -Economie publică-analiza economică a deciziilor publice, Editura Economică, București, 2003

Radu, L., – Investiții publice, Editura „Cartea Universitară”, București, 2007

Radu, L., -Economia sectorului public, Editura Universității „Nicolae Titulescu”, București, 2013

Românu, I., Vasilescu, I., Dimitriu, Caracotă, M., și colab., -Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București, 2004

Ross, S.A., Westerfield, R.W., Jordan, B.D., -Fundamentals of corporate finance, Richard D. Irwin Inc., N.Y., 2005

Staicu, F., Dimitriu, M., Pârvu, D., Stoian, M., -Eficiența economică a investițiilor, Editura Economică, București, 2000

Verboncu, I., Nicolescu, O., -Management general, Editura Economică, București, 2006

Comisia Europeană, Consultation on an Entrepreneurship 2020 Action Plan, 2012

II. Acte normative

1. Constituția României, 2003, publicată în Monitorul Oficial nr.767/2003

2. Legea nr.13/2011 privind aprobarea OUG nr.63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare

3. Legea contabilității nr.82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr.20/20 ianuarie 2008

4. Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale publicată în Monitorul Oficial nr.618 din 18 iulie 2006

5. Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial nr.597 din 13 august 2002

6. Codul fiscal din 22 decembrie 2003- Legea nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare

7. Ordonanța Guvernului nr.4/2015 din 21 ianuarie 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal

Ordinul ministrului mediului nr.565 din 08 mai 2012

III. Surse internet

www.insse.ro/cms/files/eurostat/

www.biblioteca.ase.ro

http://www.cjteleorman.ro/SMIS%203033%20Strategia%20de%20Dezvoltare%20Durabila%20a%20judetului%20Teleorman%202010-2020%20.pdf

www.mfinante.ro

WWW. ALEXANDRIA.RO