Studiul de Fezabilitate al Companiei Vrancart S.a

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Prezentarea generală a firmei

Scurt istoric

Diagnosticul societății

Diagnosticul juridic

Diagnosticul comercial

Diagnosticul de resurse umane

Diagnosticul tehnic

Diagnosticul de mediu

Sinteza diagnosticelor

Capitolul 2. Analiza financiară

Analiza bilanțului

Analiza poziției financiare

Analiza performanței financiare

Analiza cash-flow-urilor

Diagnosticul rentabilității

Diagnosticul riscului companiei

Capitolul 3. Evaluarea investiției

3.1 În mediul cert

3.1.1 Elemente financiare pentru fundamentarea VAN

3.1.2Estimarea cash-flow-urilor disponibile

3.1.3 Estimarea costului capitalului

3.1.4 Criterii de evaluare a investiției în mediul cert

În mediul incert

3.2.1 Analiza de senzitivitate

3.2.2 Tehnica scenariilor

Capitolul 4. Studiu de caz

Concluzii

Anexe

Bibliografie

INTRODUCERE

În viața de zi cu zi, hârtia îndeplinește roluri esențiale de la cele mai obișnuite: în igienă, gospodării, ambalat; la rolul important din mass-media și la cele pe care le îndeplinește în industrie, la filtrarea substanțelor chimice sau în diferite alte sectoare de activitate ale industriei chimice și alimentare.

În prezenta lucrare m-am concentrat asupra fezabilității unui proiect de investiții implementat în cadrul nei companii din domeniul celulozei și hârtiei, în vederea dezvoltării sectoarelor ce ar putea îmbunătății calitatea produselor și serviciilor oferite și a creșterii și extinderii la nivelul companiei. Pentru acest studiu am ales compania S.C. VRANCART S.A. Adjud datorită faptului că am putut avea acces la sursele de informații necesare, dar și faptului că în urma analizei rapoartelor anuale ale companiei, personalului calificat și dotărilor cu mașini și instalații de mare capacitate, cotelor de piață pe care le deține, aceasta se clasifică în primele trei companii din industria din România. S.C. VRANCART S.A. are o importantă deosebire pentru zona în care este amplasată ce are un număr mediu de angajați, în prezent 903, majoritatea locuind în municipiul Adjud, în satele și comunele alăturate. Dar compania reprezintă și o sursă importantă de venituri pentru economia orașului prin contribuțiile aduse la bugetul local.

Am realizat această lucrare în scopul de a căuta o utilitate la nivel teoretic a acesteia care poate servi ca studiu de fezabilitate în cadrul conceperii unui proiect de investiții ipotetic, dar și la nivel practic unde voi încerca să prezint ipoteze și alternative de investire unei bune dezvoltări.

Lucrarea este structurată în următoarele capitole: primul capitol constă în prezentarea generală a companiei și a diagnosticelor acesteia. Diagnosticul financiar este prezentat într-un capitol distinct și anume capitolul 2, analiza financiară. În cel de-al treilea capitol am vorbit despre evaluarea investiției în mediu cert și incert, iar ultimul capitol reprezintă studiul de caz. Am finalizat lucrarea cu concluziile desprinse din conținutul acesteia.

1. PREZETAREA GENERALĂ A FIRMEI

1.1 Scurt istoric

Compania VRANCART S.A. Adjud a luat ființă în anul 1977 sub denumirea de Combinatul de Celuloză și Hârtie Vrancea, denumire ce a fost schimbată ulterior în anul 1992 în VRANCART. Această companie reprezintă unul dintre cei mai importanți producători de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare din România, având o vechime de peste 37 de ani în acest domeniu de activitate.

VRANCART S.A oferă produse de calitate, adaptate cerințelor pieței, dovadă fiind atestarea societății prin:

– certificarea sistemului de management de calitate ISO 9001:2008;

– certificarea sistemului de mediu ISO 14001/2004;

-certificarea sistemului de sănătate și securitate în muncă OHSAS 18001/2007.

Produsele fabricate de companie sunt din deșeuri reciclabile, acestea fiind biodegradabile și nu au impact negativ asupra mediului, ceea ce denotă o permanentă preocupare față de ocrotirea naturii și a mediului înconjurator.

Obiectul principal de activitate al societății este producerea și comercializarea produselor: carton ondulat de tip II, III, V; carton ondulat cu microondule; confecții din carton ondulat (cutii) de diferite forme, ștanțate și imprimate; hârtii pentru carton ondulat; hârtii igienico-sanitare în diferite sortimente (sub formă de semifabricat, role care se obțin în urma prelucrării hârtiei semifabricat, în simplu sau dublu strat, din maculatură, celuloză și prosoape de bucătărie, role profesionale); fâșii de hârtie pentru confecționarea de tuburi.

Compania și-a menținut de-a lungul timpul produsele oferite, în schimb anual facând investiții pentru modernizarea utilajelor pentru îmbunătățirea semnificativă a calității produselor obținute, creșterea nivelului de eficiență a achiziției materiei prime de bază dar și pentru creșterea capacității de producție.

În prezent VRANCART S.A reciclează peste 30% din totalul de maculatură colectat la nivel nașional prin intermediul centrelor proprii din țară deschise în: București (3 centre), Arad, Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Focșani, Iași, Prahova, Sibiu, Timiș.

Obiectivele companiei sunt:

– creșterea cotei de piață la hârtia igienică, monorole, role profesionale și la produsele din carton ondulat cu minim 0,5% pe an;

– creșterea ratei medii anuale a profitului brut din exploatare cu 10%;

– pe viitor să devină cel mai important reciclator de deșeuri pe bază de fibre celulozice și nu numai, dar și un important depoluator al României, datorită faptului dovedit și de cantitatea mare de maculatură reciclată zilnic, aproximativ 300 tone de deșeuri de hârtie și carton.

Conform datelor regăsite în rapoartele anule ale companiei, aceasta se situează în top 3 companii din industrie din punctul de vedere al cotei de piață deținute.

În perioada 29 octombrie – 2 noiembrie 2014, a avut loc la ROMEXPO București cea de-a 16-a ediție a expoziției internaționale pentru ambalaje, materiale, mașini și echipamente specifice All Pack 2014. VRANCART Adjud, unul dintre expozanții tradiționali, a participat și anul acesta cu un stand personalizat. În cadrul expoziției, au participat și o parte dintre partenerii de afaceri ai companiei, Față de expozițiile din anii anteriori, standul VRANCART a fost vizitat și apreciat de un număr crescut de oameni de afaceri.

Slogan-ul companiei este: "Nu ajunge să le dam copiilor și nepoților noștri educație, bani, averi. Trebuie mai întâi de toate să le dam o lume mai curată, o lume în care să se poată trăi și peste 50, 100 sau 1000 de ani".

1.2 Diagnosticul societății

1.2.1 Diagnosticul juridic

Diagnosticul juridic implică analiza aspectelor juridice legale privind activitatea desfășurată în cadrul S.C. VRANCART S.A. Societatea comercială VRANCART S.A. este o persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J39/239/18.02.1991, CUI 1454846, care își desfășoară activitatea la adresa sediului social (Str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 17, Mun. Adjud, Jud. Vrancea).

Obiectul principal de activitate al societății îl reprezintă producerea și comercializarea următoarelor produse:

– carton ondulat în 2, 3 și 5 straturi, cu ondule B, C, E, B+C, C+E;

– ambalaje din carton ondulat (cutii) de diferite forme constructive, ștantate și imprimate care acoperă o gamă foarte variată de utilizări;

– hârtie pentru carton ondulat: schrenz pentru stratul neted interior al cartonului sau pentru capacul interior, fluting din 100% maculatură, testliner 2 și 3, hârtie de ambalaj pentru uz industrial, hârtie pentru tuburi;

– hârtii igienico-sanitare în diverse sortimente: sub formă de semifabricat, role care se obțin în urma prelucrării hârtiei semifabricate, în simplu sau dublu strat, din maculatură, celuloză și prosoape de bucătărie, role profesionale.

Obiectivele secundare ale firmei sunt:

– recuperarea deșeurilor și resturilor metalice și nemetalice reciclabile;

– activități de intermedieri în comerțul cu ridicata;

– intermedieri în comerțul cu mobila, articole de menaj și fierărie;

– închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliar proprii sau închiriate.

Un punct forte al companiei este reprezentat de faptul că societatea este construită conform legii, funcționând și exercitându-și activitatea în conformitate cu prevederile din statut.

1.2.2 Diagnosticul comercial

Obiectivul diagnosticului comercial îl reprezintă estimarea pieței societății comerciale și poziția acesteia pe piață.

1. Prezentarea produselor oferite

Conform Raportului Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar 2014, societatea comercială VRANCART S.A produce și comercializează produsele: carton ondulat tip II, III, V cu nodule B, C, B+C, E+C, carton ondulat cu microondule; ambalaje din carton ondulat (cutii) de diferite dimensiuni, ștanțate și imprimate; hârtii pentru fabricarea cartonului ondulat în diverse sortimente; hârtii igienico-sanitară în diverse sortimente; fâșii de hârtie pentru confecționarea de tuburi; tuburi din hârtie. Dar, pe lângă activitățile productive concretizate în produsele enumerate mai sus în „VRANCART” se defășoară și activități de susținere a activităților de bază: producție utilități (apă industrială, apă tratată pentru cazane termine, abur tehnologic, epurare ape uzate), întreținere mecanică și a automatizărilor, mentenanță predictive a utilajelor tehnologice, control de calitate, transporturi (în interiorul firmei și către clienți) și altele.

2. Evaluarea activității de aprovizionare

Principala materie primă a fabricilor de hârtii este maculatura.

Conform raportului menționat anterior, din analiza structurii costurilor de producție se constată că ponderea cheltuielilor cu maculatura în 2014 a fost de aproximativ 30% ceea ce a impus firmei să acorde o atenție deosebită acestui sector de activitate. Pe parcursul anului 2014 s-au achiziționat aproximativ 103.010 tone maculatură, din care clasa II (cartoane): 78.601 tone, clasa III (hârtii albe imprimate): 23.711 tone și clasa IV (amestec hârtii și cartoane): 698 tone. Din cantitatea de maculatură achiziționată, 61.757 tone a fost achiziționată prin cele 15 centre de colectare proprii. În anul 2014 a fost colectă prin centrele proprii o cantitate mai mare cu 12,93% față de anul 2013.

3. Evaluarea activității de vânzare

Activitățile producției de bază a companiei sunt organizate în trei linii de afaceri distincte gestionate pe bază de bugete proprii, părți componente ale bugetului general al firmei, care realizează produse pentru trei piețe distincte, cum ar fi: piața hârtiilor pentru fabricarea cartonului ondulat; piața cartonului ondulat și ambalajelor din carton ondulat și piața hârtiilor igienico-sanitare.

Tabel 1.2.1 Evoluția producției livrate

Notă: F=fabrica, To=Tone. Evoluția este pe o perioadă de 4 ani

4. Situația concurenței

Conform Raportului anual al Consiliului de Administrație al „VRANCART”, pe piața hârtiei pentru carton ondulat din România au activat în anul 2014 trei competitori. Toate cele trei fabrici folosesc ca materie primă pentru producerea hârtiei deșeuri de carton ondulat (maculatură), iar produsele obțiute sunt similare din punct de vedere al caracteristicilor și a calității, doar denumirea acestora fiind diferită de la un producător la altul.

Tabel 1.2.2 Evoluția cotelor de piață: Hârtii pentru carton ondulat

Sursa datelor: ROMPAP, Buletine Informative

Figura 1.2.1 Cotele de piață

Din tabelul 1.2.2 și figura 1.2.1 observăm că cota de piață a hârtiilor pentru carton ondulat a înregistrat în anul 2011 o pierdere în favoarea principalilor săi competitori. Acestă pierdere a fost provocată din cauza lucrărilor de investiții ce s-au realizat în decursul acestui an, reducând astfel și cantitățile de hârtie disponibile și livrate către partenerii externi, dar acest lucru s-a redresat în următorii ani.

Pe piața cartonului ondulat și a ambalajelor din carton ondulat au fost prezeprimă pentru producerea hârtiei deșeuri de carton ondulat (maculatură), iar produsele obțiute sunt similare din punct de vedere al caracteristicilor și a calității, doar denumirea acestora fiind diferită de la un producător la altul.

Tabel 1.2.2 Evoluția cotelor de piață: Hârtii pentru carton ondulat

Sursa datelor: ROMPAP, Buletine Informative

Figura 1.2.1 Cotele de piață

Din tabelul 1.2.2 și figura 1.2.1 observăm că cota de piață a hârtiilor pentru carton ondulat a înregistrat în anul 2011 o pierdere în favoarea principalilor săi competitori. Acestă pierdere a fost provocată din cauza lucrărilor de investiții ce s-au realizat în decursul acestui an, reducând astfel și cantitățile de hârtie disponibile și livrate către partenerii externi, dar acest lucru s-a redresat în următorii ani.

Pe piața cartonului ondulat și a ambalajelor din carton ondulat au fost prezenți zece competitori, din care doi au câte două fabrici (Rossmann și Rondocarton), fiind o piață puternic concurențială, iar în România orientarea consumatorilor este către produse cu prețuri mici și calitate medie, dar poate fi considerată și ca fiind o piață regională datorită costurilor mari de transport pe distanțe lungi. În decembrie 2013 s-a pus în funcțiune o nouă mașină de carton Thimm Șura Mică cu o capacitate anuală de 25 mii tone. Capacitatea de producție însumată a celor 12 fabrici de carton ondulat care au raportat la ARFCO (Asociația Română a Fabricanților de Carton Ondulat) este de 723 mii tone anual. Consumul anului 2014 s-a ridicat la 293 tone, adică 41% din totalul capacităților de producție. Față de anul anterior, a fost înregistrată o creștere de 12% față, ceea ce denotă că piața nu mai este în stagnare ci în creștere pe acest segment. Aceste date reflectă excedentul ofertei în raport cu cererea, pe piață, ceea ce duce la avantaje majore pentru comparator (prețuri mici, termene de plată foarte lungi – de până la 120 zile de la data livrării, transportul asigurat franco-beneficiar pe cheltuiala furnizorului) în dezavantajul producătorului (rentabilitate scăzută, termen mare de recuperare a banilor din piață, costuri suplimentare cu logistica necasară pentru asigurarea transportului mărfii la sediul clientului etc.).

Tabel 1.2.3 Evoluția cotelor de piață: Carton ondulat și ambalaje din carton ondulat

Surse date: ROMPAP, Buletine informative

Figura 1.2.2 Cotele de piață

Din figura 1.2.2 putem observă că compania pe care o analizăm se află tot în top trei companii din perspectiva cotei de piață pe care o deține, ce activează pe piața cartonului ondulat și al ambalajelor din carton ondulat, chiar dacă înregistrează scăderi ale cotei de piață în ultimii 3 ani. Același lucru putem observa și în cazul companiei Rondocarton, care este liderul de piață, dar și în cazul companiei care se află pe locul doi, Rossmann Gropue. Aceste scăderi pot fi cauzate de excedentul de ofertă în raport cu cererea, lucru care este în dezavantajul producătorului prin rentabilitate scăzută, termene mari de recuperare a banilor din piaâă, costuri suplimentare cu logistica necesară pentru asigurarea transportului mărfii la sediul clientului.

Pe piața hârtiilor igienico-sanitare, cu o cota de piață conform Raportului Anual al Consiliului Administrației de 14% în anul 2014, cotă care ia în calcul doar producția internă, „VRANCART” rămâne unul din fabricanții importanți de hârtii igienico-sanitare din România. Această situație se poate schimba însă din anul 2015 datorită creșterii capacității de producție de la Ptrocart Piatra Neamț. Piața de produse igienico-sanitare va crește în perioada următoare datorită mărimii capacităților de producție deținute de concurenți. De exemplu, la Petrocart Piatra Neamț capacitatea de producție va crește de la 10.000 to/an în prezent (capacitate folosită predonderent pentru obținerea de hârtie igienică într-un strat) la 25.000 to/an în momentul punerii în funcțiune a noii mașini de hârtie igienică (mașina pe care va putea face hârtie în doua straturi, din maculatură sau celuloză). În timp ce compania va rămâne la o capacitate de producție de 25.500 to/an (hârtie preponderent într-un strat din maculatură) acești producători vor avea posibilitatea să-și crească cantitățile de produse vândute până la atingerea capacității de producție, pe măsură ce piața și consumul va crește. Din acest motiv cotele de piață deținute de producătorii de hârtie igienică se vor modifica în perioada următoare. Față de anul 2013, compania a înregistrat o scădere a cotei de piață, în principal din cauza faptului că aceasta poate realiza doar produse într-un singur strat, ce vizează segmentul de piață de calitate medie, orientarea unei părți însemnate din clienți fiind în ultimii ani către produse din celuloză în două sau mai multe straturi.

Tabel 1.2.4 Evoluția cotelor de piață: Hârtii igienico-sanitare

Sursa datelor: ROMPAP, Buletine Infornative

Figura 1.2.3 Cotele de piață

Conform Tabelului 1.2.4 și Figurii 1.2.3 din punctul de vedere al cotelor de piață la hârtii igienico-sanitare, compania Vrancart se situează de asemenea pe locul al treilea. Începând cu anul 2012 se constată o scădere a cotei de piață care se datorează în principal din cauza faptului că produsele din maculatură dintr-un singur strat realizate de companie vizează segmentul de piață de calitate medie, astfel o parte însemnată din clienți fiind în ultimii ani orientați către produse din celuloză în două sau mai multe straturi.

5. Principalele piețe de desfacere și metode de distribuție

Principala piață de desfacere pentru carton ondulat este piața internă a prelucrătorilor și a utilizatorilor de ambalaje. Metoda de distribuție este metoda directă, fără intermediari între S.C. VRANCART S.A în calitate de producător și beneficiari. Pentru hârtia igienico-sanitară, piețele de desfacere sunt împarțite în urmatoarele categorii: pentru semifabricate sunt producătorii; pentru role sunt rețelele de magazine, firme en-gros, firme en detail, persoane fizice și firme distribuție. Acestea sunt distribuite prin centre integrate proprii, transport la beneficiar. Pentru hârtiile pentru carton ondulat și ambalaje din carton ondulat, principalele piețe de desfacere sunt reprezentate de piața internă, dar și piața externă, unde exportul se realizează în țări precum Turcia și Germania, ambele vizând producătorii de carton ondulat.

1.2.3 Diagnosticul de resurse umane

Diagnosticul resurselor umane vizează stabilirea caracteristicilor resurselor umane disponibile si adecvarea lor la necesitățiile realizării obiectivelor firmei.

Conducerea executivă a societății S.C. "Vrancart" S.A. Adjud este asiguratã de Consiliul Director fiind compus din:

Ciucioi Ionel-Marian, 37 ani, economist, Președinte al Consiliului de

Administrație și Director General de un an.

Bîlteanu Dragoș George, 36 ani, economist, Președinte al Consiului de

Administrație și Director General al S.I.F Banat-Crișana, membru al Consiuliului de Administrație la Vrancart de 3 ani.

Lakis El Najib, 51 ani, economist, membru al Consiliului de Administrație

la Vrancart de un an.

Cuzman Ioan, 70 ani, economist, Vicepreședinte al Consiliului de

Administrație al SIF Banat-Crișana, membru al Consiliului de Administrație la Vrancart de 15 ani.

Grigore Aurelia Gabriela, 59 ani, economist, Director General Adjunct la

SIF Banat-Crișana, membru al Consiliului de Administrație la Vrancart de 15 ani.

Toate persoanele din conducerea executivă au studii de specialitate, dar cel mai important lucru este dat de vechimea pe care aceștia o au în cadrul companiei.

Personal

Deoarece angajații companiei VRANCART S.A. joacă un rol esențial în strategia de mediu, compania pune un accent special pe instruirea angajaților săi pentru a se asigura că aceștia conștientizează problemele de mediu, dezvoltând și susținând astfel o atitudine prietenoasă față de mediu.

Prin investițiile pe care le face în tehnologii noi, în întreținere, infrastructură și în instruirea angajaților, compania depune eforturi considerabile pentru îmbunătățirea permanentă a condițiilor de lucru. Angajații societății sunt echipați corespunzător cu toate dispozitivele de protecție și participă la programe de instruire permanentă pentru asigurarea siguranței la locul de muncă. Compania dezvoltă un sistem de prevenire a accidentelor de muncă cu participarea largă a personalului și utilizarea unor metode moderne. Compania caută să asigure conformitatea condițiilor de lucru în uzină cu standardele internaționale în vigoare.

Numărul mediu de personal în 2014 a fost de 903 salariați. Un punct forte al companiei este reprezentat de faptul că deși compania are un număr ridicat de persoane calificate, acesta nu înregistrează conflicte între manegeri și angajați. Apariția programelor finanțate de către stat pentru specializarea personalului pentru încadrarea în muncă a unor șomeri cu studii superioare și ani de experiență pot constitui oportunități pentru companie.

1.2.4 Diagnosticul tehnic

Obiectivul diagnosticului tehnic este de a vedea în ce măsură societatea este echipată pentru a răspunde necesităților actuale și de viitor, în scopul valorificării potențialului său.

Societatea comercială S.C. VRANCART S.A. este amplastă în municipiul Adjud, județul Vrancea. VRANCART este unul dintre cei mai importanți producători de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și igienico-sanitare din România, cu o vechime de peste 37 de ani în acest domeniu de activitate.

Conform Raportului Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar 2014, în cadrul societății funcționează următoarele capacități de producție: mașina de fabricat carton ondulat, având capacitatea de producție de 68.000 tone/an; mașina de fabricat hârtii pentru carton ondulat, cu o capacitate de producție de 70.000 tone/an, în condițiile funcționării cu 100% maculatură ca materie primă; mașina de fabricat hârtie igienico-sanitară, cu o capacitate de producție de 25.500 tone/an. Uzura fizică a instalațiilor productive este ținută sub control prin mentenanța predictivă și cea curentă. Toate instalațiile au fost supuse unui proces de modernizare, astfel că în procesele productive coexistă echipamente noi cu echipamente cu uzură morală. La sfârșitul anului 2014, gradul de uzură al proprietăților S.C. VRANCART S.A. era pentru mijloace și alte echipamente fixe de 43%, iar pentru clădiri și construcții speciale de 30%.

Toate imobilizările corporale sunt evidențiate la valoarea reevaluată, acestea reprezentând valoarea justă la data reevaluării minus orice amortizare acumulată ulterior și orice pierderi accumulate din depreciere. Valoarea justă se bazează pe cotații de prețuri din piață, ajustate, dacă este cazul, astfel încât să reflecte diferențele legate de natura, locația sau condițiile respectivului active. Reevaluările sunt efectuate de evaluatori specializați, membri ANEVAR (ANEVAR – Asociația Națională a Evaluatorilor autorizați din România). Frecvența reevaluărilor este dictată de dinamica piețelor cărora le aparțin terenurile și clădirele deținute de companie.

Faptul că activitatea companiei este desfășurată în cladiri în conformitate cu necesitățile acesteia, că sunt realizate investiții anuale în active fixe performante și în modernizarea celor existente, dar și faptul că nu sunt probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale ale societății comerciale, toate acestea pot fi considerate puncte forte. În ceea ce privește gradul de uzură al utilajelor existente, în viitorul apropiat poate devin pentru companie un punct slab dorită creșterii acestuia, însă o oportunitate pentru companiei îl reprezintă faptul că apartine unui sector inovativ, care îi poate permite acesteia în funcție de necesități achiziția de noi utilaje din ce în ce mai performante și mai productive.

1.2.5 Diagnosticul de mediu

VRANCART S.A. are implementat un sistem de management integrat calitate –mediu-sãnãtate și securitatea muncii, conform ISO 9001/2008; ISO 14001/2004 și OHSAS 18001/2007, certificat de firma Lloyd's Register Anglia, reprezentanța București. Impactul activitãții societății asupra mediului este urmărit permanent prin Sistemului de Management de Mediu și implicit prin respectarea legislației în vigoare și Autorizația Integrată de Mediu nr.16/07.06.2007, revizuită la data 22.05.2009.

Activitatea de bază a societății nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului înconjurător, VRANCART Adjud fiind cel mai mare reciclator de deșeuri din fibre celulozice din România. Ȋn anul 2014 societatea a colectat și reciclat o cantitate de peste 82.000 tone de deșeuri, în creștere cu peste 21% fațã de aceeași perioadă a anului trecut. Pe langã acest lucru, în ultimii ani au fost puse în practicã mai multe de lucrări de investiții, toate având același scop: un mediu mai curat. S-au cheltuit multe milioane de euro, dar compania consideră că efortul financiar a meritat. Poate și din această cauză VRANCART a intrat în atenția revistei de mediu și ecologie Infomediu Europa. Astfel, la cea de-a IV-a ediție a Galei Premiilor Revistei Infomediu Europa, care a avut loc la Camera de Comerț și Industrie a României în data 07.12.2010, la secțiunea Premiul "Dezvoltarea tehnologiilor curate – categoria deșeuri provenind din ambalaje", societatea a facut parte dintre cele cinci firme nominalizate. Chiar daca la final nu au reușit sã adjudece premiul, consideră că este o onoare pentru firmă și angajatii săi să facă parte din acest grup de elită.

Punctele forte ale companiei în ceea ce priveste diagnosticul de mediu îl reprezintă faptul ca aceasta dispune de un sistem de management integrat calitate –mediu-sănătate și securitatea muncii, dar dă dovadă și de grijă pentru mediul înconjurător prin revizuirea anuală a Planului de prevenire și Combatere a Poluării Accidentale. Deși compania dezvoltă o grijă permanentă pentru mediu, faptul că totuși are un impact negativ asupra mediului în limitele admise de lege, poate constitui un punct slab pentru aceasta, dar și o amenințare în eventualitatea apariției unor sancțiuni majore indiferent de tipul de poluare.

1.2.6 Sinteza diagnosticelor

Această sinteză a diagnosticelor are rolul de a prezenta diagnosticele parțiale realizate mai sus, evidențiând punctele forte, punctele slabe, riscurile și oportunitățile.

Tabel 1.2.1 Diagnosticul global a societății

2. ANALIZA FINANCIARĂ

Analiza financiară reprezintă ansamblu de indicatori și metode care permite determinarea și aprecierea situației financiare și a performanțelor companiei. Acest ansamblu de indicatori și metode mai poartă denumirea de diagnostic financiar.

2.1 Analiza bilanțului

Bilanțul contabil reprezintă procedeul folosit de metoda contabilității, prin care se înfăptuiește dubla reprezentare a situației patrimoniale și a rezultatelor obținute sub dublu aspect: de active – utilități (structura materială) și de pasive – resurse (structura financiară).

Bilanțul are rolul de a oferi o imagine asupra modului de funcționare din punct de vedere economic a întreprinderii, punând în evidență utilizările și sursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcționare (de investiții, de exploatare, de finanțare și de trezorerie).

Analiza pe baza bilanțului financiar are scopul de a identifica starea de echilibru, mai exact raportul dintre activele și pasivele pe termen lung și scurt, la nivelul întreprinderii analizate. Această stare de echilibru presupune că activele pe termen lung ar trebui finanțate din capitaluri și datorii pe termen lung, iar activele pe termen scurt din capitaluri și datorii pe termen scurt. (Victor Dragotă, Laura Obreja Brașoveanu, Mihaela Dragotă, 2012, pg. 91)

În tabelul 2.1.1 de mai jos este prezentată forma simplificată a structurii bilanțului.

Tabel 2.1.1 Structura bilanțului financiar

2.2 Analiza poziției financiare

Poziția financiară a unei întreprinderi este caracterizată pe baza a patru indicatori fundamentali, și anume:

a) activul net contabil sau situația netă (SN);

b) fond de rulment (FR);

c) nevoia de fnd de rulment (NFR);

d) trezoreria netă (TN).

2.2.1 Activul net contabil

Acest indicator se determină ca fiind diferența dintre activul total și datoriile totale angajate de întreprindere. (Stancu Ion, 2003, pg. 32)

SN = Activ Total – Datorii totale = Total Activ – Datorii pe TL – Datorii curente –Venituri în avans (2.1)

2.2.2 Fondul de rulment

Fondul de rulment este considerat ca fiind cel mai sugestiv indicator ce reflectă poziția financiară a companiei pe termen lung. (Stancu Ion, 2003, pg. 33)

FR = Active circulante + Ch. în avans – Datorii curente – Venituri în avans (2.2)

Fondul de rulment poate fi descompus în: fond de rulment propriu și fond de rulment împrumutat.

Fondul de rulment propriu reprezintă indicatorul care relevă gradul în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii. El este excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilzările nete. (Georgeta Vintilă, 2010, pg.42)

FRP = Capitaluri proprii – Imobilizări nete (2.3)

Fondul de rulment împrumutat reflectă măsura îndatorării pe termen lung, pentru finanțarea nevoilor pe termen scurt.

FRÎ = FR – FRP (2.4)

2.2.4 Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment reprezintă echilibrul financiar pe termen scurt ce indică măsura în care resursele pe termen scurt pot acoperi nevoile pe termen scurt ale companiei. (Stancu Ion, 2003, pg. 33)

NFR = Active circulante – Disponibilități + Ch. în avans – Datorii curente – Venituri în avans (2.5)

2.2.5 Trezoreria netă

Trezoreria netă este indicatorul care exprimă corelația dintre fonduol de rulment și nevoia de fond de rulment, reflectând situația financiară a companiei atât pe termen lung cât și pe termen scurt.

TN = FR – NRF (2.6)

Trezoreria netă negativă reflectă un deficit monetar la sfârșitul anului și care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. În situația în care necesarul de fond de rulment este constant, trezoreria netă negativă reprezintă efectul înregistrării de pierderi. Atunci când întreprinderea realizează produse rentabile, dispune de piață (de aprovizionare și de desfacere), dar înregistrează o creștere a necesarului de fond de rulment, ca urmare a dezvoltării activității, constatarea unei trezorerii nete negative nu semnifică o situație economico-financiară nefavorabilă, ci înregistrarea unui decalaj între termenul mediu de transformare a stocurilor și creanțelor în lichidități și durata medie de onorare a obligațiilor pe termen scurt.

2.3 Analiza performanței financiare

EBITDA (earnings before interests, taxes, deprecition and amortization) reprezintă proftul înainte de plata impozitelor, a dobânzilor,deprecierilor și amortizărilor.

Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, resursa principală a întreprinderii ce influențează rentabilitatea și capacitatea de dezvoltarea a întreprinderii.

EBITDA = Valoarea adăugată + Venituri din suvenții de exploatare + Ch. cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate – Ch. cu renumerațiile personalului – Ch. privind asigurările sociale și protecția social (2.7)

Valoarea adăugată exprimă creșterea de valoarea rezultată din utilizarea factorilor de producție (forță de muncă și capital) peste valoarea bunurilor și serviciilor provenind de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii.

Valoarea adăugată = Marja comercială + Producția vândută + Venituri din producția stocată + Venituri din producția de imobilizări – Ch. cu materiile prime -Ch. cu materiale consumabile – Ch. cu energia și apa – Ch. cu lucrări și servicii executate de terți (2.8)

Marja comercială reprezintă excendentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora. Costul de cumpărare al mărfurilor include prețul de cumpărare (fără TVA) majorat cu cheltuielile de cumpărare și corectat cu variația stocurilor de mărfuri.

Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. legate de vânzarea mărfurilor (2.9)

EBIT (earnings before interest and taxes) reprezintă câștigul din activitatea de exploatare, cu luarea în calcul a amortizărilor și provizioanelor, înainte de scăderea dobânzilor și a impozitului pe profit. (Victor Dragotă, Laura, Mihaela Dragotă, 2012, pg.127)

EBIT = EBE + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare + Alte venituri de exploatare calculate – Ch. cu amortizările și provizioanele de exploatare – Alte ch. de exploatare calculate (2.10)

EBT (earnings before taxes) reprezintă câștigul înainte de impozitul pe profit, luând în calcul activitatea financiară a companiei prin intermediul dobânzilor plătite. (Stancu Ion, 2003, pg. 70)

EBT = EBIT – Ch. privind dobânzile (2.11)

Profitul net reprezintă câștigul final obținut de companie după acoperirea tuturor cheltuielilor, inclusiv a impozitului pe profit. (Stancu Ion, 2003, pg. 71). Profitul net trebuie să fie susținut de existența unor disponbilități reale, astfel el va rămâne doar un potențial de finanțare. Profitul net urmează a fi distribuit sub formă de dividente sau reinvestit în întreprindere.

PN = EBT – Ch. cu impozit pe profit (2.12)

Autofinanțarea reprezintă cea mai dorită modalitate pentru întreprinderi datorită avantajelor pe care le are și anume: sursa permananetă de finanțare la dispoziția întreprinderii; permite o anumită autonome față de bănci care impun anumite condiții pentru acordarea creditelor.

Indicatorul prin care se exprimă autofinanțarea îl reprezintă capacitatea de finanțare. Acest indicator exprimă capacitatea firmei de a-și putea asigura dezvoltarea prin mijloace financiare proprii, în termeni monetari (de încasări și plăți), practic exprimă diferența între veniturile încasabile ale companiei și cheltuielile plătibile ale acesteia. (Victor Dragotă, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2012, pg.128)

CAF = PN – Venituri calculate + Ch. calculate (2.13)

2.4 Analiza cash-flow-urilor

Pentru a înțelege mai bine fluxurile de numerar ale firmei, vom aborda analiza cash-flow-urilor în evaluarea companiei. Acestea se împart în: cash-flow de exploatare, cash-flow de investiții și cash-flow de finanțare.

Cash-flow-ul de exploatare (gestiune) este cel mai important ce poate fi explicat pe baza veniturilor încasabile și a cheltuielilor plătibile din contul de profit și pierdere corectate cu variația nevoii de fond de rulment (∆NFR). (Stancu Ion, 2007, pg.733)

CFexpl = Profit net + Ch. cu amortizarea – ∆NFR – Venituri financiare încasate(2.14)

Cash-flow-ul de investiții include banii investiți în echipament, în mijloace fixe. Aceste investiții reprezintă profitul pe termen lung.

CFinv = ∆Imobilizări brute + Venituri financiare încasate (2.15)

Cash-flow-ul de finanțare poate fi determinat indirect prin compararea soldurilor finale cu cele inițiale ale capitalurilor proprii, exclusiv profitul net al anului curet, si ale datoriilor pe termen lung. (Stancu Ion, 2007, pg. 736)

CFfin = ∆capital propriu – Profit net + ∆datorii financiare (2.16

Cash-flow-ul disponibil (CFD) constituie fluxul net de bani care se distribuie acționarilor și creditorilor, ca renumerare a investițiilor de capital făcute de aceștia în întreprindere, după ce au fost acoperite necesitățile de creștere economică ale companiei. (Victor Dragotă, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2012, pg. 180). Pentru determinarea CFD-ului după origine, trebuie avut în vedere că din cash-flow-ul de exploatare trebuie finanțate și creșterea economică, dar și activele circulante nete.

CFexpl = EBIT – Impozit + Amortizări = PN +Amo + Dob (2.17)

CFD = CFexpl – ∆Imo brute – ∆ACN (2.18)

2.5 Diagnosticul rentabilității

Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei firme de a obține profit, respectiv de a obține venituri de pe urma vânzărilor și încasărilor producției care să acopere cheltuielile ocazionate de activitatea sa.

Rentabilitatea economică (ROA) exprimă eficiența utilizării activelor companiei. Rata de rentabilitatea economică se calculează ca raport între un indicator de rezultate (EBE, EBIT, PN) și capitalurile investite în activele întreprinderii. (Victor Dragotă, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2012, pg. 194)

ROA = (2.19)

AE = Capitaluri proprii + datorii bancare (2.20)

Rentabilitatea financiară (ROE) exprimă capacitatea întreprinderii de distribuire de dividente către acționari și de creștere a rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a averii acționarilor. (Stancu Ion, 2007, pg. 760)

ROE = (2.21)

Rata marjei nete exprimă eficiența globală a companiei, respectiv capacitatea de a realiza profit și de a rezista concurenței.

Rata marjei nete = (2.22)

2.6 Diagnosticul riscului

Gradul de îndatorare și levierul ajută la stabilirea solvabiltății, ce reprezintă capacitatea companiei de a-și asuma obligațiile pe termen lung. (Stancu Ion, 2003, pg. 167)

Gradul de îndatorare = (2.23)

Levierul = (2.24)

Lichiditatea reprezintă capacitatea companiei de a-ș achita obligațiile pe termen scurt sau cele care vor deveni scadente în scurt timp. Lichiditatea poate fi determinată prin calcularea ratelor de lichiditate (curentă, rapidă sau imediată). (Victor Dragotă, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2012, pg. 97-98)

Lichiditatea curentă se determină prin raportarea valorii activelor circulante la valoarea datoriilor curente.

Lichiditatea curentă (Lc) = × 100 (2.25)

Lichiditatea rapidă exprimă capacitatea companiei de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.

Lichiditatea rapidă = × 100 (2.26)

Lichiditatea imediată măsoară capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor, utilizând disponibilitățile existente.

Lichiditatea imediată (Li) = × 100 (2.27)

3. EVALUAREA INVESTIȚIEI

3.1 În mediul cert

3.1.1 Elemente financiare pentru fundamentarea VAN

Pentru urmărirea performanței unui proiect de investiții trebuie luat în considerare calcularea mai multor indicatori. Cel mai folosit indicator este valoarea actuală netă (VAN). Cu ajutorul acestui indicator se poate evidenția dacă un proiect de investiții trebuie adoptat sau nu din punctul de vedere al performanțelor financiare, exprimând diferența dintre valoarea actuală (VA) a fluxurilor viitoare actualizate și valoarea actuală a cheltuielilor cu investiția. ( Victor Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2003, pg. 45)

VAN = VA (CFD) – VA (investiție) = -I0 + (3.1)

Valoarea actuală netă evidențiază câștigul efectiv în unități monetare comparabile cu cele de la momentul actual, de care va beneficia compania prin adoptarea proiectului de investiții supus analizei. (Victor Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2003, pg. 61)

3.1.2 Estimarea cash-flow-urilor disponibile

Pentru o analiză în mediul cert și incert, estimăm cash-flow-urilor disponibile aferente proiectului de investiții. În prezenta lucrare am analizat modul de calcul al cash-flow-urilor în capitolul 2. Singura diferență o reprezintă faptul că în capitolul 2 am analizat cash-flow-urile care au fost generate de companie din trecut până în prezent, pe când în acest capitolul voi analiza cash-flow-urile care vor fi generate de proiectul de investiții.

3.1.3 Estimarea costului capitalului

Pentru determinarea ratei de actualizare pentru proiectul de investiții vom folosi ca metodă de determinare costul mediu ponderat al capitalurilor ce reprezintă un amestec între costul capitalului propriu și costul după impozitare a datoriei. Cea mai frecventă metodă de calcul al costului de capital îl reprezintă modelul de tarifare CAMP ( Victor Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2003, pg. 54).

Formula aplicabilă în cazul nostru este următoarea:

Costul capitalului (Re) = R + Beta (Rm – Rf) (3.2)

Unde:

• Rf -reprezintă rata de rentabilitate fără risc, rata așteptată de investitori atunci când creditorul este unul cu credibilitate maximă, ca de exemplu obligațiunile guvernamentale;

• Beta – măsoară modificarea prețului acțiunilor companiei față de piață. Dacă indicatorul beta este mai mic ca 1, cota acțiunilor este exagerată față de mișcările pieței. Când beta=1 înseamnă că întreprinderea evoluează în conformitate cu piața, iar dacă beta este mai mare ca 1 înseamnă că acțiunile sunt stabile;

• (Rm – Rf) – reprezintă riscul de piață al capitalului ca fiind o primă de risc a pieței de capital ce revine investitorilor.

După ce am calculat costul capitalului, calculăm costul datoriei (Rd) care se determină cu ajutorul unei rate aplicate care este rata curentă de piață a companiei pentru datoriile sale. Pe măsură ce compania beneficiază de deduceri fiscale disponibile pentru dobânzile plătite, costul net al datoriei este Rd × (1- rata impozitului pe profit). Structura de capital este media ponderată a costului capitalului propriu și costul datoriei pe baza proporției de datorii și capitaluri proprii la valoarea totală a investiției. Proporția capitalului și a datoriei este reprezentată de un raport al capitalului societății, respectiv a datoriei companiei la valoarea totală a investiției.

Cmpc = costul capitalului propriu × CPR/I0 + Rdob × (1-t) × Împrumut/I0 (3.3

3.1.4 Criterii de evaluare în mediul cert

Cu ajutorul unor calcule a indicatorilor de performanță a unei investiții putem vedea dacă investiția merită adoptată sau nu.

Unul din criterii este dat de criteriul valoarii actuale nete despre care am vorbit în subcapitolul 3.1.1. Pentru ca un proiect să merite să fie investit, VAN trebuie să fie pozitivă.

Un alt criteriu este reprezentat de rata internă de rentabilitate (RIR). Acesta presupune reinvestirea cash-flow-urilor disponibile la o rată de rentabilitate egală cu cea a proiectului de investiții. (Victor Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2003, pg. 64)

RIR = kmin + [ ](kmax – kmin) (3.3)

Termenul de recuperare reprezintă și el un criteriu ce trebuie luat în considerare. Acesta reprezintă durata de recuperare a fondurilor investite.

Tr = (3.4)

Pentru a ține cont de efortul investitorilor realizat de companie, un alt indicator relevant este indicile de profitabilitate. Acesta exprimă câștigul net obținut pentru o unitate monetară investită, ce se calculează ca fiind raportul dintre cash-flow-urile disponibile actualizate și valoarea investiției. (Victor Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2003, pg. 66)

IP = = 1 + (3.5)

3.2 În mediul incert

3.2.1 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate constă în construirea unui model pentru a determina cash-flow-urile disponibile și luarea în considerare a unor valori diferite față de cele previzionate initial pentru factorii determinați care influențează fluxurile de trezorerie.

În cadrul analizei de senzitivitate, se iau în considerare următorii factori de influență: cifra de afaceri (CA), cheltuieli variabile (CV), cheltuieli fixe (CF) și rata de actualizare.

3.2.2 Tehnica scenariilor

Tehnica scenariilor reprezintă posibilitatea de a introduce incertitudinea în modelarea evoluției viitoare a proiectelor de investiții. În această tehnică se ia în considerare modalitățile de evoluție a variabilelor explicative ale indicatorilor de performanță aferenți proiectului de investiție. Pentru fiecare scenariu se asociază o probabilitate. (Victor Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, 2003, pg. 81)

În cadrul acestei analize luăm în considerare trei scenarii, și anume: cel de bază în care nu se modifică nimic, pesimist și optimist.

Această tehnică oferă o imagine de ansamblu asupra indicatorilor de performanță aferenți proiectului de investiție.

4. Studiu de caz

Introducere

În cazul acestui studiu de fezabilitate am ales să analizez și să previzionez o investiție pentru compania VRANCART S.A.

VRANCART S.A. este unul dintre cei mai importanți producător de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare din România, având o vechime de peste 37 de ani în acest domeniu de activitate.

Pentru realizarea studiului de fezabilitate am identificat o analiză a situației actuale a întreprinderii din punct de vedere juridic, comercial, al resurselor umane, tehnic, al mediului; dar și o imagine asupra companiei, unde pentru fiecare diagnostic analizat am realizat și o analiză SWOT în care am prezentat pe scurt atât punctele forte și oportunitățile, cât și puntele slabe și amenințările cu care se confruntă compania, acestea fiind prezentate în capitolul 1.

În situații companiilor mari cum este VRANCART, este foarte important pentru acționari, clienți, parteneri să dispună de o imagine globală a activității întreprinderii. Această imagine am realizat-o printr-o analiză financiară începând cu analiza bilanțului, atât în valori nominale, cât și în valori reale, urmată de analiza poziției financiare realizată pe baza celor patru indicatori fundamentali: activul net contabil, fond de rulment, nevoia de fon de rulment și trezoreria netă; ulterior urmând analiza performanței financiare unde am calculat indicatorii EBITDA, EBIT, EBT, profitul net și capacitatea de finanțare; iar mai apoi diagnosticarea rentabilității și riscului companiei. Toți indicatorii care îi voi utiliza în acest studiu de caz au fost prezentați în capitolul 2.

Ulterior, am prezentat proiectul de investiții pe care l-am analizat, și anume, modernizarea mesei sitei din cadrul mașinii de fabricat hârtie pentru carton ondulat. În vederea realizării investiției am determinat cash-flow-ul companiei, diagnnosticul rentabilității și ratele de marjă și de rotație.

Pentru realizarea lucrării am folosit informații ce se regăsesc în baza de date din bilanț, contul de profit și pierdere și rapoartele anuale puse la dispoziție pe site-ul companiei, date completate și verificate pe site-ul Bursei de Valori București. În cadrul analizei financiare a firmei perioada de analiză pentru care am folosit datele este 2011-2014. Frecvența datelor este una anuală, valorile conținute în bilanț și în contul de profit și pierdere fiind exprimate în Ron.

Rapoartele anuale conțin informații de interes general, care aduc la cunoștiință modificări produse în decursul anului și date cu privire la activitatea pe care compania o desfășoară, iar bilațul și contul de profit ș pierdere oferă informații pentru calcularea indicatorilor specifici. Informațiile conținute de bilanț și contul de profit și pierdere sunt structurate sub formă de tabele în fșierul Excel.

Analiza financiară

1. Analiza bilanțului

Am sintetizat bilanțul contabil din perioada de analiză discutată și anume 2011-2014. Pentru a oferi o imagine cât mai concludentă, continuă, dar și pentru a analiza evoluția în timp a companiei, am realizat bilanțul sintetizat și în valori reale, unde am ținut cont de rata inflației.

Din analiza structurii bilanțului se poate remarca faptul că activul întreprinderii crește în primii doi ani, mai exact în anul 2011 și 2012, iar în 2013 observăm scăderea acestuia. În ceea ce privește activul în valori reale, scade de la un an la altul. Din punct de vedere al pasivului se poate observa că atât în termeni nominali, cât și în termeni reali, capitalul propriu înregistrează o creștere ceea ce înseamnă că compania obține profit.

Pentru a oferi o imagine cât mai clară a structurii bilanțului, am raportat fiecare element al activului și pasivului, la totalul activului, respectiv pasivului. Activul este format în proporție de 70% din imobilizări, imobilizările corporale având o pondere mai mare de 70% din totalul imobilizărilor. Pasivul este format în proporție de 47% din capitaluri proprii.

Informații privind structura activului, respectiv pasivului, se regăsesc în anexe, structura activului, respectiv structura pasivului.

Analiza poziției financiare

Tabel 4.2.1 Indicatorii poziției financiare

Am calculat valorile acestor indicatori în valori reale, ținând cont de inflația

înregistrată în România între anii 2011-2014, ilustrând astfel o imagine mai bună asupra modificărilor anuale.

Conform tabelului 4.2.1, compania a înregistrat o creștere a situației nete pozitive în perioada analizată. Creșterea anuală a situației nete reflectă o gestiune financiară eficientă care se datorează unei bune reinvestiri a unei părți din profitul net, lucru ce a dus la creșterea valorii firmei. Deoarece valorile înregistrate sunt prozitive, firma este solvabilă.

Fondul de rulment este considerat cel mai potrivit indicator pentru reflectarea situației firmei reprezentând echilibrul pe termen lung. Valorea înregistrată de acest indicator este una negativă ce reflectă incapacitatea firmei de a asigura un surplus de resurse financiare pe termen lung care să poată acoperi necesitățile de finanțare pe termen scurt. Datorită creșterii valorii imobilizărilor mult mai mare față de valoarea capitalurilor proprii, fondul de rulment propriu înregistrează valori negative crescătoare. Dacă ne raportăm pe termen scurt, acest lucru nu trebuie privit ca o situație nefavorabilă pentru companie deoarece aceasta a realizat anual investiții în imobilizări corporale care nu au putut fi acoperite integral din fondurile proprii. Fondul de rulment împrumutat înregistrează o scădere a valorii indicatorului, lucru ce se datorează scăderii creditelor pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment arată necesarul de finanțare a firmei. Evoluția nevoii de fond de rulment este negativă, semnificândun surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante.

În ceea ce privește trezoreria netă, compania înregistrează o valoare pozitivă reprezentând un echilibru financiar general. Putem spune că aceste înregistrări pozitive arată un succes al companiei pe plan economic oferindu-i posibilitatea să realizeze investițile necesare pentru a-și întări poziția fruntașă pe piață.

3. Analiza performanței financiare

Tabel 4.3.1 Indicatorii performanței financiare

Conform tabelului 4.3.1, în decursul perioadei 2011-2014 se pot observa atât creșteri cât și scăderi ale indicatorului EBITDA, valorile fiind pozitive. O dată cu variația indicatorului EBITDA, au variat și indicatorii EBIT și EBT. EBIT reprezintă câștigul brut din activitatea de exploatare fără a fi afectat de amortizare, iar EBT reprezintă rezultatul global la nivelul companiei fără a ține cont de impactul fiscalității. Rezultatul net fiind pozitiv reflectă câștigul obținut de companie după ce aceasta și-a acoperit cheltuielile, inclusiv impozitul pe profit.

Pentru ca firma să facă față nevoilor sale de finanțare, trenuie să-și utilizeze propriile resurse sau să procure resurse din exterior. Capacitatea de autofinanțare este pozitivă, ceea ce înseamnă că firma poate să-și asigure creșterea economică din surse proprii.

4. Analiza cash-flow-ului

Tabel 4.4.1 Cash-flow-ul companiei

Cash-flow-ul de gestiune reprezintă banii încasați din vânzările produselor sau serviciilor oferite de companie, aceasta fiind cea mai importantă sursă de venit. Pe perioada analizată, valorile pozitive ale cash-flow-ului semnifică faptul că încasările din exploatare au fost mai mari decât plățile aferente activității de exploatare.

Cash-flow-ul de investiții reprezintă banii repartizați investițiilor înechipamente și mijloace fixe, investițiile reprezentând profitul pe termen mediu și lung. Cash-flow-ul de investiții are valori negative ceea ce înseamnă că firma realizează investiții prin alocarea de fonduri din trezorerie.

Cash-flow-ul de finanțare înregistrază valori negative ce se datorează profitului net care depășește valorile variațiilor capitalurilor proprii și datoriilor, așsadar investițiile realizate de companie sunt autofinanțate, acestea având un surplus de resurse financiare.

5. Diagnosticul rentabilității

Tabel 4.5.1 Ratele de rentabilitate

Pentru o investiție de 100 Ron în activul economic al companiei, acționarii și creditorii au înregistrat un câștig de 3,33 Ron în anul 2011, 6,53 Ron în anul 2012, în anul 2013 au înregistrat o pierdere de 2,49 Ron, iar în 2014 un câștig de 18,82 Ron. Pentru o investiție de 100 Ron în capitalul companiei, câștigul înregistrat în anul 2011 este de 2,38 Ron, 5,43 Ron în anu 2012 și 20,44 Ron în anul 2014, iar în 2013 s-a înregistrat o pierdere de 6,35 Ron.

În primii doi ani, 2011 și 2012, compania are un profit mic și a reușit să-și acopere cheltuielile, pe când în anul 2013 compania nu și-a putut acoperi cheltuielile înregistrând o pierdere, dar în 2014 aceasta și-a revenit și a înregistrat un profit de 12%.

6. Diagnosticul riscului

Tabel 4.6.1 Ratele de solvabilitate

Gradul de îndatorare a înregistrat o scădere în perioada analizată ceea ce înseamnă că au scăzut datoriile atât pe termen scurt, cât și pe termen ung.

Efectul de levier reflectă influența dobânzii la împrumuturi, asupra rentabilității, aceasta crescând datorită creșterii datoriilor pe termen lung care generează cheltuieli cu dobânzile mai mari. În perioada 2011-2014, acesta înregistrează o scădere ca urmare a creșterii de capital propriu.

Tabel 4.6.2 Indicatori de lichiditate

Lichiditatea curentă a variat de la un an la altul înregistrând o ușoară scădere datorată în principal de creșterea datoriilor pe termen scurt, dar și de creșterea activelor circulante, dar în 214 scade. Lichiditatea rapidă înregistrează fluctuații cauzate de creșterea datoriilor pe termen scurt și scăderii valorii stocurilor.

Prezentarea investiției

Prin intermediul investiției pe care am hotărât să o fac, voi moderniza masa sitei din cadrul mașinii de fabricat hârtie pentru carton ondulat.

Deoarece VRANCART S.A. este o companie care își desfășoară activitatea la nivel global, prin proiectu de față am doritrealizarea unei investiții care ar putea aduce beneficii la nivel de producție. Așadar, cum principalul obiectiv de activitate al companiei este producerea și comercializarea hârtiei pentru carton ondulat, carton ondulat și hârtii igienico-sanitare, am constatat că cea mai potrivită arie de investiție ar fi în domeniul tehnologiei.

Pentru a crește producția companiei, totodată și veniturile, a apărut idea de a face investiție într-un utilaj. Prin implementarea acestui proiect de investiții se dorește creșterea capacității de deshidratare a mesei sitei, îmbunătățirea calității hîrtiei prin îmbunătățirea formării și crearea premiselor pentru funcționarea mașinii de hârtie capac până la viteze de 500m/min.

O data cu realizarea investiției și implementarea mesei sitei modernizată, compania își dorește să-și mărească producția și să se extindă pe piață deoarece aceasta activează într-un mediu puternic concurențial ce se află într-un process continuu de dezvoltare și îmbunătățire a serviciilor oferite.

Putem spune că acest proiect poate aduce beneficii atât clienților prin oferirea produselor de calitate pe care compania le pune la dispoziție, cât și companiei prin creșterea vânzărilor.Ideea de a îmbunătății un utilaj se bazează pe procesul continuu de dezvoltare și îmbunătățire a produselor și serviciilor oferite de clienților companiei.

Proiectul de investiții a fost analizat conform tehnicilor moderne. Analiza deciziei de finanțare indică faptul că se poate realiza o finanțare din surse interne, cum ar fi amortizări, profit reinvestit, cât și din surse externe, și anume: finațări nerambursabile și credite. Astfel, pe baza analizei realizate, am ajuns la concluzia că proiectul este fezabil.

Evaluarea investiției

Valoarea totală a investiției este de 1 500 000 000 Ron care cuprinde cheltuieli cu echipamentele și materialele necesare. Durata de viață a proiectului este de trei ani (2014-2017).

Pentru realizarea unei analize în mediu cert și incert, voi estima mai întâi cash-flow-urile disponibile aferente proiectului de investiții pentru perioada analizată, iar mai apoi voi calcula rata de actualizare . Finanțarea investiției va fi din surse proprii și surse împrumutate. Investiția va fi autofinanțată în valoare de 1 000 000 000 Ron, iar restul de 500 000 000 Ron reprezintă împrumutul bancar la o rată a dobânzii de 12%.

1. Estimarea cash-flow-ului

Fluxul de numerar reprezentă valoarea reală de ban ice a rămas companiei după ce aceasta și-a efectuat operațiunile.

În perioada 2011-2014, am calculate o medie a cheltuielilor variabile în cifra de afaceri de 55%. Având în vedere aceste date istorice, am luat în considerare aceeași pondere de 55% a cheltuielilor variabile în cifra de afaceri pe toată perioada de analiză. În ceea ce privește cheltuielile fixe, am ales să previzionez în valoare de 400 000 000 Ron în primul an reprezentând cheltuielile cu salariile și cu mentenanța. În următorii ani cheltuielile fixe vor crește cu 7%.

Investiția se amortizează pe perioada de 3 ani, așadar cheltuielile cu amortizarea au nivelul anual de 500 000 000Ron. Deoarece pe perioada 2011-2014 compania a plătit 16% impozit pe profit în fiecare an, voi previziona că societatea va continua să folosească aceeasși rată de impozitare de 16% în următorii 3 ani.

Media ponderată a duratei de rotație a ACR nete în perioada 2011-2014 este de 40 de zile, am considerat că investiția în active curente se determină aplicând o durată medie de rotație a ACR nete prin cifra anuală de 40 zile pe toată perioada de exploatare.

2. Estimarea costului capitalului

După ce am previzionat fluxul de numerar pentru următorii trei ani, voi afla care ar fi valoarea de astăzi acestor fluxuri de numerar, asta reprezentând stabilirea ratei de actualizare adecvate care va fi folosită pentru a calcula valoarea actualizată netă.

Pentru a afla rata de actualizare pentru proiectul de investiții, vo folosi conceptul de cost mediu ponderat al capitalului. Acesta se calculează cu ajutorul formulei:

Cmpc = costul capitalului propriu × CPR/I0 + Rdob × (1-t) × Împrumut/I0

Costul capitalurilor proprii l-am luat ca fiind media ultimilor ani a indicatorului ROE, iar cel al capitalurilor împrumutat Rd (1-t), t=12%.

Așadar, pentru costul mediu ponderat al capitalului am obținut K=37,25%.

3. Criterii de evaluare a investiției în mediu cert

Tabelul 4.3.1 Calculul indicatorilor în mediu cert

Valoarea actualizată netă arată câștigul efectiv de 776 462 276,47 Ron comparabil cu cele de la momentul actual, de care va beneficia compania dacă se decide investirea în proiectul propus.

Rata internă de rentabilitate de 67% este mai mare decât rata de actualizare de 37,25%, acest lucru fiind favorabil companiei. Rata internă de rentabilitate modificată în valoare de 58% se calculează atunci când rata la care se investesc cash-flow-urile cu investiția este diferită față de rata de rentabilitate a investiției.

Perioada în care compania recuperează banii investiți din veniturile pe care le generează este de 1 și 57 de zile. În condițiile în care luăm în considerare actualizarea prin compararea cash-flow-urilor actualizate cumulate cu valoarea investiției, termenul de recuperare este de 3 ani și 59 de zile.

Indicele de profitabilitate este un indicator relevant în ceea ce privește efortul investițional realizat de companie. acest indicator este de 1,52, fiind peste pragul de profitabilitate ceea ce rezultă că investiția este profitabilă.

Astfe, putem spune că indicatorii calculați pentru analiza în mediul cert arată că investiția merită a fi realizată deoarece aceasta este un profitabilă.

4. Analiza de senzitivitate

În proiectul de investiții am luat în considerare creșterea cfrei de afaceri, ponderea cheltuielilor variabile de 55% din cifra de afaceri, cheltuieli fixe în valoare de 400 000 000 Ron unde în următorii ani se va înregistra o creștere de 7%, amortizarea liniară, cheltuieli cu dobânda la o rată a dobânzii de 16% și valoara activelor circulante nete fiind 40 zile de rotație din cifra de afaceri.

Tabel 4.4.1 Matricea VAN pentru diferite variații față de starea inițială

Dintre toți indicatorii pe care i-am analizat, cel mai mare impact asupra valorii indicatorilor de performanță a investiției îl are modificarea ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri. Dar trebuie menționat faptul că impactul modificării acestor indicatori nu este unul foarte ridicat, , neînregistrandu-se valori actualizate nete negative. Așadar, proiectul nu prezintă un risc ridicat deoarece chiar și evoluțiile nefavorabile VAN-ul nu înregistrează valori foarte scăzute după cum se poate observa și din graficul de mai jos.

Figura 4.4.1 Graficul modificărilor indicatorilor

5. Tehnica scenariilor

O altă probabilitate pentru introducerea incertitudinii în evoluția viitoare a proiectului de investiții o reprezintă tehnica scenariilor. În această tehnică se ia în considerare modalitățile de evoluție a variabilelor indicatorilor de performanță specifici proiectului de investiție. Pentru fiecare scenario se asociază o anumită probabilitate. Probabilitățile associate scenariilor sunt: 50% scenariul neutru, 25% scenariul optimist și 25% scenariul pessimist. Am ales aceste probabilități deoarece am vrut să urmăm o distribuție normală.

Tabel 4.5.1 Scenarii de evoluție a variabilelor indicatorilor de performanță

Tabel 4.5.2 Analiza proiectului de investiții prin tehnica scenariilor

Tabel 4.5.3 Analiza proiectului de investiții prin tehnica scenariilor

Folosind datele din tabel putem determina E(VAN) având valoarea 127 584 758,86, așadar chiar dacă proiectul generează valoare pozitivă a VAN-ului în scenariul de bază, putem spune că compania S.C VRANCART S.A poate să refuze investiția în condițiile analizei scenariilor. Totodată putem determina σ(VAN), care are o valoare de 817 019 563,80 reprezentând riscul de investiție pe care proiectul de investiție l-ar putea genera. Apare totodată și probabilitatea ca VAN să fie negativă, ceea ce înseamnă că, compania ar trebui să acorde o atenție sporită în ceea ce privește evaluarea factorilor care pot avea o influență asupa nivelului cash-flow-urilor generate de investiție.

CONCLUZII

Studiul de fezabilitate ce s-a realizat în cadrul companiei S.C. VRANCART S.A reprezintă un criteriu al bunelor practicipe care aceasta îl adoptă constant. De-a lungul timpului, acest criteriu a dus la dezvoltarea companiei în urma căreia aceasta și-a dobândit cota de piață și o poziție concurențială puternică în ceea ce privește domeniul în care își desfășoară activitatea.

Cu ajutorul unui proiect de investiții pot fi elaborate o serie de alternative ce privesc organizarea companiei și planul de dezvoltare în viitor. Chiar dacă analiza făcută nu ar fi dus la un rezultat pozitiv, ci la unul negativ, după cum s-a observant în anumite scenarii din cadrul analizei în mediu incert, asta nu înseamnă că idea adoptată trebuie abandonată, ci putem lua în considerare o reorganizare a schimbărilor circumstanțelor pe piață.

Pentru realizarea studiului de fezabilitate din cadrul companiei VRANCART S.A. am luat în calcul o serie de oportunități în ceea ce privește alegerea investiției și anume: investiții pentru creșterea nivelului de eficiență a achiziției materiei prime de bază-maculatura, extinderea capacității de ardere a cazanului de ars rezidii, instalație de limpezire ape din cadrul mașinii de hârtie pentru carton ondulat, modernizarea mesei sitei din cadrul mașinii de fabricat hârtie pentru carton ondulat.

În cele din urmă, după ce am analizat posibilele variante, am ajuns la concluzia că cea mai bună investiție ar fi modernizarea mesei sitei din cadrul mașinii de fabricat hârtie deoarece compania își propune să-ți mărească capacitatea de producție, dar și îmbunătățirea calității produselor oferite.

Pot spune că și celelalte proiecte menționate ar fi putut aduce avantaje companiei, dar am considerat că cel mai important lucru ar fi ca implementarea și delurarea proiectului să fie într-un timp cât mai scurt și mai puțin costisitor. De exemplu, în cazul investiției pentru creșterea nivelului de eficiență a achiziției materiei prime de bază implică costuri mai mari pentru echipamente ce trebuiesc achiziționate: autoutilitare, autoturisme, cântare, etc.

Studiul de fezabilitate a modernizării utilajului în cadrul serviciilor oferite de compania VRANCART S.A. asigură informații corecte pentru luarea deciziilor prin intermediul prognozei realizate pe trei ani și a analizelor în mediul cert și incert și ajută la creșterea investițiilor în companie.

Studiul de fezabilitate evaluează potențialul proiectului de a atinge success crescând prestigiul companiei prin creșterea cotei de piață, lucru de care va beneficia întreprinderea în cazul în care se decide investirea în proiectul propus.

În concluzie, analiza asupra proiectului de investiție merită realizată deoarece investiția pe care vrem să o adoptăm este profitabilă, valoarea actualizată netă înregistrând o valoare pozitivă la o rată de actualizare de 37,25% . Un alt indicator care arată faptul că proiectul este fezabil îl reprezintă indicele de profitabilitate care înregistrează o valoare superioară pragului de 1 și anume 1,52.

BIBLIOGRAFIE

Acasă

Victor Dragotă, Laura Obreja Brașoveanu, Mihaela Dragotă, Management financiar. Ediția a doua. Volumul I – Diagnosticul financiar al companiei, 2012

BIBLIOGRAFIE

Acasă

Victor Dragotă, Laura Obreja Brașoveanu, Mihaela Dragotă, Management financiar. Ediția a doua. Volumul I – Diagnosticul financiar al companiei, 2012