Studiul Comparativ al Oraselor Mici din Judetul Braila

Diverse2

Studiul Comparativ al Oraselor Mici din Judetul Braila

Byadmin ianuarie 1, 2024

Studiul comparativ al orașelor mici din județul Brǎila

Cuprins

Introducere

Capitolul I așezarea geografică

Capitolul II Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea orasele mici din județul Brăila..

2.1 Structura reliefului

2.2 Caracteristici climatic

2.3 Apele și sursele de alimentare cu apă

2.4 Caracteristici bio-pedo-geografice

Capitolul III Factori politici, economici și sociali cu influență asupra populației și activităților economice

Capitolul IV Dinamica populației dupa anul 1990

Evoluția numărului de locuitori la recensăminte: 1992, 2002, 2011

Structura populației: pe sexe, pe grupe de vârstă și sexe structura etnică și confesională, structura populației active

Mișcarea naturală a populației

4.4 Mișcarea migratorie a populației

Capitolul V Dinamica și structura activităților economice: industrii, sevicii, agricultură, evoluție

Capitolul VI Aspecte comparative privind organizarea teritoriului

Zone funcționale

Dotǎri edilitar-urbanistice și sociale

Capitolul VII Elemente de prognoză a populației și activităților economice

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Ideea realizării acestui studiu este analizarea problematicii și particularităților în cele trei orașe mici ale județului Brăila, precum și rolul si funcțiile pe care acestea le pot îndeplini în relație cu județul. Am ales această temă din dorința de a aprofunda cât mai mult analiza caracteristicilor teritoriale și de planificare dar și din curiozitatea de a cunoaște mai bine orașele ce țin de județul meu natal.

Am urmărit elaborarea unei documentații care să cuantifice și sa pună în paralel datele colectate în vederea realizării unei păreri asupra orașelor din județ și întrucât acest gen de temă, pentru județul Brăila nu a fost abordat până acum.

Lucrarea de față ,,Studiul comparativ al orașelor mici din județul Brăila” , este structurată pe șapte capitole, în primul capitol fiind descrisă așezarea geografică a celor trei orașe în cadrul județului și a țării.

Al doilea capitol cuprinde favorabilitățile și restricțiile ale componentelor cadrului natural precum structura reliefului, caracteristicile climatice, apele și sursele de alimentare și caracteristicile pedo-geografice.

Capitolul al treilea urmărește introducerea factorilor politici, economici și sociali în circuitul populației și activităților economice.

Capitolul al patrulea are în vedere partea de demografie și anume dinamica populației dupa anul 1990, evoluția numărului de locuitori la recensăminte, mișcarea naturală a populației, mișcarea migratorie, bilanțul total all populației precum și structura pe grupe de vârste și sexe.

Capitolul al cincilea, analizează dinamica și structura activităților economice ce țin de industrie, servicii,agricultură, se face un inventar în urmă căruia se observă utilitățile fiecărui oraș în parte.

Capitolul al șaselea vizează aspectele comparative privind modul de organizare al teritoriului.

Capitolul al șaptelea urmărește progonozarea unor elemente a populației și activităților economice.

Pentru activitatea de cercetare m-am folosit de materialele puse la dispoziție de Primăria orașului Însurăței, Primăria orașului Ianca, Primăria municipiului Brăila, Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, culegerea datelor de teren, accesarea bazelor de date statistice de la INSSE, Biblioteca Națională a României.

Doresc să-i mulțumesc în acest mod domnului profesor univ. dr. Cristian Tălângă care m-a îndrumat și ajutat în structurarea și materializarea acestei lucrări.

Capitolul I- Așezare geografică

Județul Brăila este unul dintre din județele cele mai mici din punctul de vedere al extinderii teritoriale,situat în partea de sud-est a României,cu o suprafață de 4724km2 respectiv 2% din toata mărimea țării. Structura reliefului este monotonă, cu variații ale inălțimii foarte mici aproape insesizabile,prezența apelor,lacurilor și movilelor.

Este situat in cea mai mare parte în Câmpia Bărăganului Central și Nordic și în luncile Dunării,Siretului,Călmățuiului si Buzăului. Condițiile naturale și poziția sa geografică au determinat de la început o dezvoltare a unor anumite ramuri economice, și anume agricultura si comerțul.

Poziția geografică a orașelor mici are un rol foarte important în ceea ce privește însăși existența și viitorul lor (Vaishar A., 2004). Localizarea acestora reprezintă un factor important din punctul de vedere al potențialului dezvoltării orașelor, atributele cele mai importante fiind legate de amplasarea în cadrul marilor unități geografice, de exemplu în cazul de față avem față de Câmpia Brăilei, cea mai mare parte dar și accesibilitatea față de diferete căi și rețele de comunicații, distanța față de municipiu și nu în ultimul rând și poziția în rețeaua județeană/regională de așezări precum și locul pe care respectivul oraș îl ocupă în ierarhia urbană națională sau regional, aceștia fiind factorii cheie de care depinde evoluția acestor orașe.

Fig.1 Poziția geografică a orașelor mici in cadrul județului Brăila (google maps)

Orașele Ianca,Făurei și Însurăței sunt orașele mai mici din interiorul județului cu o populație estimata la sub 20000 de locuitori. Acestea au următoarea poziție în cadrul județului: Orașul Ianca este așezat în partea central-vestică a județului Brăila.

Fig.2 Localizarea orașului Ianca (google maps)

Teritoriul administrativ al orașului Ianca are o formă poligonală, are o suprafață de 186,14 km², din care 10, 96 km² intravilan (Ianca-6,06 km², Plopu-0,98km², Oprișenești 0,81 km², Perișoru 1,06 km², Târlele-Filiu-1,37km², Berlești-0,68km²) și se învecinează cu următoarele teritorii comunale: Mircea-Vodă la vest, cea mai lungă limită de comună, Bordei-Verde la sud-est, Șuțești la nord,Traianu la est,Movila Miresii la nord-est, Cireșu la sud-est, Vișani la nord-vest și Zăvoaia la sud.

De la nord la sud, teritoriul Unității Administrativ- Teritoriale Ianca se desfășoară pe 18,5 km, iar de la vest la est pe 15,3 km. orașul Făurei se afla in vestul județului Brăila, la intersecția unor principale căi de comunicație feroviare și rutiere, fiind un important nod de cale ferată. Poziția geografico matematică este determinată de paralela 45° 05' latitudine nordică și de meridianul de 27° 17' longitudine estică, situându l în lunca de pe dreapta râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Rîmnicului (la nord și nord vest), Câmpia de subsidență a Buzăului (la vest și sud vest) și Câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se află așezat în vestul județului Brăila, la o distanță de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României.

Fig.3 Localizarea orașului Făurei(google maps)

Iar Însurăței se află in regiunea istorica a Munteniei. Orașul se află în partea central-sudică a județului și este traversat de râul Călmățui. Localitate înființată în anul 1879 prin împroprietărirea a 500 de locuitori din moșia statului,Mușețeanca,după Legea Tinerilor însurați, după care i s-a dat și numele.

Este situat la 44°55' latitudine nordică și 27°37' longitudine estică.

Fig.4 Localizarea orașului Însurăței (google maps)

CAPITOLUL II Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea orașele mici din județul Brăila

2.1 Structura reliefului

Unitatea aparține Câmpiei Brăilei din punct de vedere geomorfologic, ce se intinde de la est de linia Făurei – Țăndărei,până la est de Valea Ianca, iar din perspectivă hidrologică se încadrează în râului Buzău fiind cel mai apropiat curs de apă.

Pe teritoriu se găsesc lacurile: Plopu (3 km²),situat în estul satului respectiv Ianca (3,4 km²), situat în vestul satului, care fac parte din grupa lacurilor clastocarstice (lacuri cantonate în crovuri- formă de relief cu aspect de depresiune circulară sau alungită,dezvoltată pe loess, prin tasare).

2.2 Clima

Clima acestuia este temperat continentală cu temperatură medie anuală de +11,1°C.

Temperatura aerului a înregistrat valori maxime și minime absolute: + 42,5 °C,respectiv – 26,5°C.

Meteorologic, anotimpurile sunt caracterizate astfel:
– primăverile: precipitații moderate cantitativ, prezența înghețului târziu, schimbări bruște de temperatură, diferențe mari de temperatură între zi și noapte precum și de la o zi la alta;
– verile: secetă accentuată, căderi de grindină însoțite uneori de vânturi puternice care pot lua aspect de vijelie (tornade);
– toamnele: precipitații moderate cantitativ, prezența înghețului timpuriu, prezența frecventă a ceții, diferențe mari de temperatură între zi și noapte precum și de la o zi la alta;
– iernile: precipitații moderate cantitativ, preponderent sub formă de ploaie, formarea frecventă de polei, formarea frecventă de chiciură, ninsori viscolite cu o viteză foarte mare a vântului (peste 50 km/h) asociate cu scăderi masive de temperatură. Precipitațiile sunt reduse, adâncimea maximă de îngheț este de 0,85 – 0,9 m, iar vânturile dominante sunt din direcția nordică și nord-estică.

2.3 Hidrografia

Perimetrul teritoriului Ianca,Făurei,Însurăței, aparține Câmpiei Brăilei cu urme ale evolutiei acesteia. Din punct de vedere geologic dacă se analizează sondajele efectuate se poate afirma ca sunt prezente toate erele si cu mici exceptii toate pe perioadele. În fundamentul Platformei Meosice sunt prezente sișturi cristaline precambriene, urmate de sișturi verzi si apoi stratele paleozoicului alcătuite din sișturi calcaroase, argiloase si gresii marne cu intercalatii de nisip. La suprafata formatiunile apartin cuaternarului reprezentat prin straturi de loess cu adâncimea de 10 – 12 m. Depozitele loessoide din județul Brăila, se deosebesc din punct de vedere granulometric si al compozitiei chimice de cele din zonele limitrofe Băraganul de Sus, Câmpia Rimnicelului, etc. Astfel in Câmpia Brăilei si Calmățuiului acestea se incadreaza in depozite loessoide fin nisipoase, cu fracțiunile 0,2 – 0,02 intre 25 – 50% si de 0,2 intre 10 – 20%.

Apele subterane

Principalele elemente care definesc regimul apelor subterane sunt: energie de relief foarte slabă, regim climatologic deficitar și valori mici ale scurgerii specifice. Hidrostructurile de adâncime prezintă continuitate pe suprafețe mari, astfel pietrișurile de Cândești și mai ales cele a unor acvifere freatice din formațiunile predominant holocene au importanța economică foarte mare, alimentarea în subteran realizându-se în principal prin infiltrații din apele de suprafață. Faciesurile fluviatile prezintă interes hidrogeologic deosebit, asigurând debite foarte mari.

Astfel prin introducerea irigațiilor, regimul hidrogeologic regional s-a modificat prin ridicarea nivelului apelor subterane, în perioadele cu precipitații abundente, zonele slab drenate sunt subinundate.

2.4 Caracteristici bio-pedo-geografice

Având în vedere diversitatea formelor de relief, a structurii și litologiei, condițiilor climatice, precum și structura formațiunilor vegetale, în perimetrul studiat apare o mare diversitate de soluri. În repartizarea solurilor factorul primordial îl constituie treptele majore de relief, iar în cadrul acestora prezența microformelor (terase, lunci, crovuri, gârle și meandre părăsite) a generat o diversitate accentuată a tipurilor de soluri.

Pe teritoriul orasului Ianca principalele tipuri de sol sunt:

– cernoziomurile (bogate în humus de mare fertilitate)

– cernoziomurile levigate (în humus de mare fertilitate)

În zonele cu umiditate mai mare, predomină solurile gleice, salinizate, alcalinizate – moderat spre puternic (aluvio-soluri, soloneturi) cu nivelul apei freatice situat la adâncime mică, formate pe depozite fluviatile cu textură fină.

Solurile de câmpie sunt dominante de cernoziomuri. Această familie este formatii abundente, zonele slab drenate sunt subinundate.

2.4 Caracteristici bio-pedo-geografice

Având în vedere diversitatea formelor de relief, a structurii și litologiei, condițiilor climatice, precum și structura formațiunilor vegetale, în perimetrul studiat apare o mare diversitate de soluri. În repartizarea solurilor factorul primordial îl constituie treptele majore de relief, iar în cadrul acestora prezența microformelor (terase, lunci, crovuri, gârle și meandre părăsite) a generat o diversitate accentuată a tipurilor de soluri.

Pe teritoriul orasului Ianca principalele tipuri de sol sunt:

– cernoziomurile (bogate în humus de mare fertilitate)

– cernoziomurile levigate (în humus de mare fertilitate)

În zonele cu umiditate mai mare, predomină solurile gleice, salinizate, alcalinizate – moderat spre puternic (aluvio-soluri, soloneturi) cu nivelul apei freatice situat la adâncime mică, formate pe depozite fluviatile cu textură fină.

Solurile de câmpie sunt dominante de cernoziomuri. Această familie este formată din cernoziomul levigat, care ocupă cea mai mare suprafață: la poalele Istritei, în piemontul Râmnicului , interfluviul dintre Călmățui și Ialomița, in Câmpia Râmicului.

Cernoziomul ciocolatiu și castaniu ocupă partea de sud și est a zonei de câmpie. Solurile sărate (soloneturi, soloceacuri, solodii), sunt prezente de-a lungul Călmățuiului, pe Valea Săratei, în zona localității Stâlpu și în sudul Câmpiei Râmnicului. În partea de sud a Călmățuiului există cernoziomuri levigate nisipoase fosile, ce s-au stabilizat în deschiderile naturale din văile Buzău, Câlnău, Slănic, Râmnic. Aceste soluri sunt foarte favorabile cultivării cerealelor–grau, orz, porumb-florii-soarelui, sfeclei de zahăr, precum și plantelor medicinale și furajere. De asemenea, mai ales de-a lungul albiei râului Buzău s-au inființat mari ferme legumicole. În terasa Câlnăului pânza freatică fiind la mare adâncime , capacitatea productivă a solurilor este condiționată de amenajarea unor incinte irigate.

CAPITOLUL 3 Factori politici, economici și sociali cu influență asupra populației și activităților economice.

Repartiția actuală a populației a fost determinată de influența directă sau indirectă a numeroși factori ce au acționat și interacțonat în mai multe feluri posibile acestea având efecte de favorabilitate sau restrictivitate.

Factorii social-istorici s-au manifestat în mod diferențiat în spațiu și timp, având caracter conjuctural în funcție de condițiile sociale sau istorice care apar la un moment dat și într-un anumit loc. (Constantin Vert,Geografia populațiilor și așezărilor umane)

Factorii economici prin tipul de economie, dotarea tehnică, dezvoltarea industriei, gradul de urbanizare și transporturi, au jucat și joacă rolul esențial în repartiția teritorială a populației. Influența acestei categorii de factori s-a manifestat în mod diferențiat în timp fiind mai puternică în cea de doua perioadă de evoluție a societății în comparație cu prima în care au dominat factorii fizico-geografici. (C.Vert,Geografia populațiilor și așezărilor umane

Cu o climă favorabilă de câmpie și prezența solurilor fertile de tip cernoziom zona orașelor Ianca,Făurei și Însurăței au in comun dezvoltarea agriculturii și terenurilor și culturilor de plante si dezvoltarea agro-alimentară a producției.

CAPITOLUL 4 Dinamica populației după anul 1990

Factorii demografici se referă la manifestarea indicatorilor de bază ai dinamicii populației, care acționează în mod diferențiat în spațiu și timp, funcție de nivelul de dezvoltare social-economica și culturală a epocii sau teritoriului respectiv, contribuind activ la procesul de răspândire a populației. Gradul de intensitate al reproducerii populației, aportul migrațiilor externe, influențează ritmurile demografice de creștere, făcând ca în decursul timpului, să apară importante modificări în ponderea ocupată de o țară sau alta de o regiune sau alta, în cadrul populației totale. (C.Vert, Geografia populațiilor și așezărilor umane)

4.1 Evoluția numărului de locuitori la recensăminte: 1992, 2002, 2011

Din toate cele 4 centre urbane din cadrul judeștului, orașu Ianca se incadrează pe locul al II-lea după numărul locuitorilor cu o valoare de 10049 de locuitori la recensământul din 20 octombrie 2011.

Acesta are în componența sa 7 localități, și anume lanca cu Gara lanca, Perișoru, Plopu, Berlești, Oprișenești și Târlele Filiu, acesta fiind înființat dupa anul 1989. Demografic vorbind orașul înregistrează o evoluție ascendentă dupa cum se poate vedea pe grafic incepând cu anul 1990 și continuând intr-un ritm mai lent;

Între anii 1992 și 2002 efectivul populațieii s-a redus cu 353 de locuitori iar între 2002 și 2011 cu 1334 . Scăderea cea mai semnificativă s-a produs în cursul ultimelor 2 recensăminte. Una dintre cauzele principale ale acestei involuții o reprezintă reducerea ratei natalității în acea perioadă analizată dar și migrația externă și internă determinată de criza economic iscată în anul 2008.

Fig.5 Evoluția orașului Ianca la recensămintele populației Direcția județeană de statistică Brăila

Valorile din fișa localității inregistrează creșteri demografice reduse în perioadele dintre recensăminte, însă datele de la ultimele 2 înregistrări statistice arată oarecare diferențe între datele din fișă și ceea ce s-a observant prin înregitrările censitare.

.

Fig.6 Evoluția orașului Însurăței la recensămintele populației Însurăței Direcția județeană de statistică Brăila

Datele din Fișa localității (sursa Tempo online) arată creșteri demografice nesemnificative în perioadele dintre recensăminte însă datele de la ultimele inregsitrări statistice au marcat o diferență foarte mare între anii 2010 și 2011 (-740 locuitori, similar diferenței între 1990 și 2010, respectiv 598), ceea ce înseamnă că s-a făcut o corecție a datelor.

Fig.7 Evoluția orașului Făurei la recensămintele populației Direcția județeană de statistică Brăila

Recensământul populației si al locuințelor din anul 1992 indică o populatie stabilă de 4500 de locuitori,iar in 1996 situația este neschimbată,în 2002 scăderea numărului populației la 4090 se explică prin: sporul natural negativ, rata mortalității mai mare decât cea a natalității, sporul migratoriu negativ, de asemenea aceasta este corelat și cu lipsa locurilor de muncă, și de asemenea și lipsa de perspectivă pentru populația tânără dar și interesul scăzut al famiilor tinere pentru a avea copii din cauza condițiilor de trai nemotivant.

Fig 8. Evoluția populației orașului Ianca INS, Baza de date Tempo online

Factorul cel mai ingrijorător nu il reprezintă numărul relativ redus al populației ci mai mult ceea ce se deduce din interpretarea rezultatului și anume îmbătrânirea populației, acesta involuție se datorează degradării continuie a structurii pe grupe de vârste. Se diminuează categoria grupelor de vârste tinere și cresc a celor în vârstă de peste 65 de ani, acest proces afectează pe termen lung populația orașului Ianca.

Cauzele acestei îmbătrâniri a populației sunt scaderea fertilității, astfel generația de părinți este înlocuită parțial, iar migrația este o parte importantă a procesului atât cea externă cât și cea internă ce influențeză mai mult tinerii cu un grad avansat în carieră.

Fenomenele demografice sunt următoarele:

Mișcarea populației este determinată de anumiți factori cauzali, componente de stare numite variabile demografice. Acestea sunt particularități ale populației care acționeză în declanșarea evenimentelor demografice.

Variabile cu caracter mai mult social, cu o influență mai mult sau mai puțin importantă asupra comportamentului demografic sunt nivelul școlarității, ocupația, mediul de rezidență, etnia etc. Distribuția indivizilor după o variabilă apare ca structură a populației (ex. structură demografică pe sexe, grupe de vârstă sau stare civilă).

Fig.9 Evoluția populației orașului Însurăței INS, Baza de date Tempo online

Cu acest fenomen întâlnit la orașul Ianca se confruntă și orașul Însurăței. Se observă de asemenea o îmbătrânire semnificativă a populației cu cauze de infertilitate, migrație accentuată în urma lipsei locurilor de muncă dar și a lipsei perspectivei pentru populația tânără-

Mișcarea populației este determinată de anumiți factori cauzali, componente de stare numite variabile demografice. Acestea sunt particularități ale populației care acționeză în declanșarea evenimentelor demografice.

. Cele mai importante sunt sexul, vârsta și starea civilă. Variabile cu caracter mai mult social, cu o influență mai mult sau mai puțin importantă asupra comportamentului demografic sunt nivelul școlarității, ocupația, mediul de rezidență, etnia etc.

Distribuția indivizilor după o variabilă apare ca structură a populației (ex. structură demografică pe sexe, grupe de vârstă sau stare civilă).

Fig.10 Evoluția populației Făurei INS, Baza de date Tempo online

4.2 Structura populației: pe sexe, pe grupe de vârstă și sexe

Structura pe sexe

În anul 2010 populația orașului Ianca avea o componență aproape egala între sexe, repsectiv 5603 de femei și 5507 bărbați, cu 56 mai multe femei decât bărbați, 50% femei și 49% bărbați.

Din graficul atașat mai jos se observă bugetul de populație masculină între 0-54 ani și balanța feminină cu grupa de vârstă peste 55 de ani-cu 453 mai multe femei decât bărbați.

Depășirea normele stabilite de către partea feminină este explicată de supramortalitatea masculină la vârste înainte, de asemenea femeile au speranța de viață mai mare comparativ cu cea a bărbaților și pierderea unui număr foarte mare al acestora în războaie.

Fig.11 Structura populației pe sexe și grupe de vârste Ianca INS, baza de date TEMPO online

Structura pe grupe de vârstă

Toate fenomenele demografice se produc în funcție de vârstă, aceasta este o variabilă cu ajutorul căreia se încearcă explicarea și analizarea tuturor arametrilor demografici.

Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de îmbătrânire al populației. Astfel, populația tânără se consideră între 0-19 ani, cea adultă între 20-64 ani și cea bătrână peste 65 ani conform clasificării folosite de Organizația Națiunilor Unite. Evoluția descendentă a numărului populației prin reducerea sporului natural și a celui migrator este afectată de schimbări importante în structura pe vârste a populației. Aceste schimbări au consecințe importante în plan social și economic, și anume asigurarea cu servicii sociale și cu resurse de muncă pentru piața economică locală. În anul 2010 populația tânără (0-19 ani) număra cu 1/3 mai puțini tineri decât numărul înregistrat în 1992, numărul adulților a crescut în acest interval iar numărul persoanelor cu vârstă peste 65 ani a crescut cu 22%, primind astfel o mai mare însemnătate în plan social și economic.

După revoluție în urma liberei circulații, în anul 1990 se înregistreză fluxuri semnificative de migrație internă dar mai ales externă fapt ce a dus la modificarea grupelor de vârstă.

Populația tânără se reduce cu 1/3 față de anul reper 1992, fapt ce a generat schimbări în asigurarea cu servicii educaționale a populației școlare aflată în evident regres. Aceste modificări sunt determinate de creșterea speranței de viață, de reducerea ratei natalității, modificarea comportamentului reproductiv în sensul raționalizării numărului de copii pe care o familie decide să-i aibă.

Fig 11 structura populației pe grupe de vârsta 1992 și fig.12 pe anul 2002 INS, baza de date TEMPO online

Astfel, între 1992 și 2010, ponderea populației tinere, 0-19 ani s-a redus de la 31% la 22%, ca urmare directă a creșterii numărului pesoanelor în vârstă dar și a scăderii fertilității după 1990, când în România a fost liberalizat avortul.

Îmbătrânirea populației este un fenomen demografic complex care constă în modificarea structurii colectivităților umane pe grupe mari de vârstă, în sensul creșterii ponderii populației vârstnice pe seama reducerii ponderilor uneia sau a celorlalte două grupe mari de vârstă. Prin îmbătrânire demografică se înțelege creșterea relativă a populației vârstnice (60 sau 65 ani și peste) în totalul unei populații date, ca un proces de lungă durată, paralel cu scăderea numărului tinerilor (0-19 ani), în timp ce ponderea persoanelor de vârstă adultă (20-64 ani) înregistrează modificări nesemnificative. Din punct de vedere demografic, populația orașului Ianca se consideră îmbătrânită cu o pondere peste 5% a persoanelor cu vârsta peste 65 ani1 în anul 2010. Chiar dacă ponderea persoanelor în vârstă este relativ scăzută, vor crește nevoile de servicii sociale și de sănătate destinate populației vârstnice, amenajarea unor dotări specifice grupei a IIIa de vârstă etc.

Structura pe sexe și vârste a populației. Evidența statistică a nașterilor arată că la 100 copii de sex feminin se nasc 106 copii de sex masculin. Odată cu înaintarea în vârstă, proporția se schimbă în favoarea persoanelor de sex feminin. Creșterea proporției mai mari a femeilor odată cu vârsta se datorează fenomenului de supramortalitate masculină (mortalitatea este relativ mai mare în rândul populației masculine). Proporția este în general stabilă, cu excepția perioadelor războaielor mondiale, când ponderea bărbaților este mai scăzută ca urmare a pierderilor de vieți omenești.

Piramida vârstelor

Repartiția populației după sex și vârstă poartă denumirea de structură demografică fundamentală. Reprezentarea grafică a acestei repartiții este piramida vârstelor care sintetizează istoria demografică pentru o perioadă de 100 ani. Cele 100 clase de vârstă corespund celor 100 generații apărute în decurs de 100 ani. La data apariției sale, fiecare generație are un efectiv numeric.

Piramidele vârstelor, reprezentate pentru anii 1992 și 2010, permit observarea principalelor schimbări care au avut loc în structura demografică a populației în ultimul deceniu.

Reprezentarea grafică a populației din anul 1992 cuprinde efectivele de populație născute înainte de acest an. Imaginea piramidei vârstelor prezintă o populație tânără cu baza în lărgire până în 1990 și efective scăzute de populație în vârstă. Se poate recunoaște în acest grafic procesul de creștere demografică produs în anii industrializării datorat valorilor înalte ale sporului natural și migrator, cu pecădere după declararea sa ca oraș.

Piramida vârstelor reprezentată pentru anul 1992 arată începutul unui proces de modernizare demografică prin modificarea comportamentului reproductiv.

Fig.13 piramida vârstelor populației orașului Însurăței anul 1992,INS, baza de date TEMPO online

Piramida anului 2010 arată o stabilizare a populației adulte și o reducere semnificativă a numărului persoanelor tinere. Se pot observa de asemenea fenomene demografice în desfășurare: îmbătrânirea populației și reducerea continuă a bazei (populației tinere) și populație adultă care nu va fi înlocuită corespunzător în următorii ani (grupele 0-19 ani au efective cu mult mai mici decât grupele mai mari 20-29).

Fig.14 piramida vârstelor populației orașului Ianca anul 2010,INS, baza de date TEMPO online

Schimbări structurale și în volumul populației pot fi observate comparând piramidele din 2010 și 1992: astfel, în cei 18 ani, procesele demografice de reducere a natalității, de scădere a efectivului de populație fertilă și de migrare internă și externă au dus la o diminuare importantă a populației tinere. Tendințele care se vor manifesta în viitor sunt de reducere continuă a efectivului populației, tendințe ce se vor resimți mai ales în cadrul primelor grupe de vârstă.

Imaginea comparativă a celor două piramide arată cu claritate modificările în structură și volum: scăderi importante ale populației de vârstă preșcolară și școlară și creșterea numărului populației adulte cu vârsta între 25-44 ani și peste 65 ani.

Fig.15 piramida comparativă a vârstelor populației orașului Ianca în 1992 și 2010,INS, baza de date TEMPO online

Structura etnică

Din punct de vedere etnic, la recensământul din 2011 românii erau majoritari în orașul Ianca (97%) iar cea mai importantă minoritate etnică era cea rroma, 280 persoane, reprezentând 2,8%.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brăila, comunicat de presă a rezultatelor provizorii ale Recensământului 2011

Din punct de vedere etnic, la recensământul din 2011 românii erau majoritari în orașul Însurăței (94,35%) iar cea mai importantă minoritate etnică era cea rroma, 357 persoane, reprezentând 5,64%. Nu au fost înregistrate alte persoane aparținând minorităților naționale.

4.3 Mișcarea naturală a populației

Rata brută a natalității și mortalității

Rată brută de natalitate reprezintă frecvența nașterilor-vii sau a născuților-vii într-o populație totală. Similar, rată brută de mortalitate arată frecvența deceselor în populația totală, raportând efectivul persoanelor care au decedat în cursul perioadei și efectivul mediu al populației în perioada analizată exprimat la 1 iulie a anului considerat. Fiind exprimată în promile, rata generală a mortalității indică numărul de decese la 1000 locuitori. Acest fenomen reprezintă masa deceselor survenite în cadrul populațiilor într-o anumită perioadă de timp, de obicei 1 an calendaristic. Imaginea cea mai generală a intensității mortalității este redată prin intermediul ratei brute sau generale de mortalitate.

Din punct de vedere demografic, scăderea mortalității înseamnă creșterea speranței de viață la naștere, având la bază scăderea ratelor de deces la fiecare vârstă.

În intervalul analizat, ratele natalității între 1990 și 1995 au fost mai mari decât cele ale mortalității, ceea ce arată existența unei populații încă tinere cu rată ridicată a fertilității în comparație cu alte centre urbane. În orașul Ianca, măsurile de liberalizare a avortului luate la sfârșitul anului 1989 nu au determinat schimbări majore ale comportamentului demografic în sensul reducerii drastice a numărului de nașteri. Rata natalității a scăzut de la valoarea maximă de 20,5 născuți vii/1000 locuitori în 1995 la valoarea minimă de 11,8 în 2007. Media ratei natalității în ultimii 10 ani, intervalul 2000-2010 a fost de 14,5 născuți vii/1000 locuitori, o valoare mare pentru mediul urban. Chiar și cu o rată ridicată a natalității, numărul deceselor este mai mare decât al născuților vii, ceea ce arată începutul unui proces de îmbătrânire a populației.

Fig.16 evoluția natalității și mortalitîții orașul Ianca, INS, baza de date TEMPO online

Populația înregistrează în ultima perioadă un deficit natural determinat de numărul constant mai mare de decedați față de nou născuți.

Sporul natural

Definit în literatura de specialitate ca diferență între numărul născuților vii și cel al decedaților într-un an, acest indicator relevă creșterea sau diminuarea naturală a populației. Efectivul populației este influențat de sporul natural, preponderent negativ după 1990 (spor natural pozitiv s-a în perioade scurte sau momente 1990-1995, 1997-1998 și 2000). Creșterea în continuare a numărului de nașteri este puțin probabilă în viitor, situația demografică din celelalte țări europene arată existența unor tendințe de reducere continuă a numărului de copii pe care o familie decide să-i aibă.

Fig.17 evoluția mișcării natural a populației orașului Ianca, INS, baza de date TEMPO online

4.4 Mișcarea migratorie a populației

Sporul migrației

În cadrul migrației distingem migrația internă, în cadrul aceleiași țări, între unități teritorial-administratrive, între sate și orașe și migrația internațională sau externă. Convențional, se consideră migrație numai cea care este însoțită de schimbarea domiciliului legal al persoanei respective. In acest caz, vom avea localitatea de origine (sau de plecare) și localitatea de destinație (sau de sosire). Masele de persoane în migrație constituie fluxuri migratorii.

Calculat ca diferență între numărul de stabiliri de domiciliu și de plecări, sporul migrației relevă creșterea sau diminuarea populației datorată fluxului urban-rural –numit și de întoarcere sau rural-urban. Descrierea statistică a migrației interne și internaționale se face cu ajutorul ratelor, similar ratelor mișcării naturale a populației.

Migrația este un fenomen demografic sensibil la evoluțiile din domeniul economic, fiind un barometru al oportunităților sau lipsei acestora de pe piața muncii. Astfel, situația comparativă a plecărilor și stabilirilor arată un spor migrator pozitiv în primii ani după 1990 și o atractivitate ridicată pentru stabilire în oraș și un spor negativ după 2001 însă cu valori mici, respectiv număr redus de plecări comparativ cu stabilirile.

Fig.18 evoluția mișcării migratorii a populației orașului Ianca, INS, baza de date TEMPO online

Cei care migrează sunt cu predilecție tinerii atrași de oportunitățile existente în municipiul Brăila, centru universitar, economic și socio-cultural important la nivel regional.

Capitolul V. Dinamica și structura activităților economice în perioada 1990-20137

Serviciile

Localitatea Ianca a fost înființată in jurul anului 1834,a cunoscut o dezvoltare continuă in timp ce localitatea Făurei a luat naștere la 13 septembrie 1872,aceasta este mai mult legata de istoria Căilor Ferate Române cand s-a dat in folosință linia Buzău-Galați si totodată se inființează si stația C.F.R. Făurei după vechiul sat cu același nume aflat la 5km spre vest,in prezent sat component al comunei Surdila-Greci. Iar localitatea Însurăței apare pentru prima oara în anul 1879 prin împroprietărirea a 500 de locuitori din moșia statului Mușețeanca,dupa legea primilor însurați,de unde i s-a dat si numele.

,,Localitatea de tip agro-industrial, Ianca are ca direcții de dezvoltare:stoparea declinului producției agroalimentare; relansarea și dezvoltarea sectorului alimentar; formarea și dezvoltarea sectorului alimentar; formarea si dezvoltarea unei agriculturi durabile,capabilă să creeze în economia de piață surplusul economic necesar propriei dezvoltări și participări la echilibrul general al economiei, ca și reabilitarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare.”

Utilitățile

Centrala telefonică analogică s-a transformat în centrală digitală cu un număr posibil de peste 2000 de abonați.

,,Alimentarea cu apă din Dunăre a stației de tratare Ianca se face printr-o stație de captare-refulare de pe malul Dunării la km 196 ( brațul Calia) având o capacitate de 1560m/h. Aducțiunea se face pe distanța Gropeni-Ianca (37,5km). Stația de tratare Ianca dispune de un bazin de stocare de 3300m3, având rolul de a distribui apa potabilă în orașul Ianca cu satele componente, precum și în localitățile limitrofe: Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Șuțești, Grădiștea și Bordei Verde. În prezent beneficiază de acest serviciu în Ianca și localitățile componente peste 2000 de case și 37 de blocuri cu 1000 de apartamente.”( Munteanu I, Brăila studiu monografic 2009)

Ridicarea la rang de oraș agro-industrial a comunei Ianca in anul 1989 determină apariția unei rețele de dotări cu caracter orășenesc mai cuprinzătoare decât a unei comune cum ar fi liceul teoretic și liceul agroindustrial,spitalul,hotel restaurant,rețea comercială la nivel urban,stadion,piață agroalimentară,parc,etc.

Restul de 94,7% din teritoriu se înscrie în următoarele categorii de folosință:

-arabil 16055,75ha,adică 86,25%

-pășuni 483,00ha, adică 2,60%

-vii 167,71ha,adică 0,91%

-livezi 0,97ha adică 0,005%

-păduri 195,63ha adică 1,05%

-ape si stuf 753,41ha adică 4,05%

-drumuri 346,90ha adică 1,86%

-parcuri petroliere 559,01ha adică 3%

-neproductive 51,65ha adică 0,27%

În timp ce in orașul Făurei teritoriul se înscrie în doar trei mari categorii de folosință si anume:

-suprafața arabilă cu doar 739 de hectare

-suprafața cu vii si pepiniere viticole cu doar 29 de hectare

-suprafața cu pășuni cu 632 de hectare

Iar orașul Însurăței cuprinde tot un număr restrâns de categorii de folosință a terenurilor:

-suprafața arabilă de 15342 de hectare

-suprafața cu livezi si pepiniere pomicole de 220 de hectare

-suprafața cu vii si pepiniere viticole 334 hectare

-suprafața cu pășuni 2438 hectare

În domeniul invățământului orașul Ianca cuprinde multiple instituții și anume:

-unități de învățământ:1 grădiniță,2 gimnazii,2 licee-total 5

-copii înscriși în grădinițe 379

-elevi înscriși în învățământul primar 527

– elevi înscriși în învățământul gimnazial 546

– elevi înscriși în învățământul liceal 452

– elevi înscriși în S.A.M. 279

– personal didactic total 131

– săli de clasă și cabinete școlare 83

– laboratoare școlare 5

– ateliere școlare 4

– săli de gimnastică total 2

-terenuri de sport total 3

În timp ce orașul Făurei vine cu următorele categorii de instituții:

Unități de învățământ-total 2

Copii înscriși in grădinițe 120

Elevi înscriși în învățământul primar 181

Elevi înscriși în învățământul primar gimnazial 214

Elevi înscriși în învățământul primar liceal 303

Elevi înscriși în S.A.M. 99

Personal didactic total 60

Săli de clasă și cabinete școlare 43

Laboratoare școlare 8

Ateliere școlare 2

Săli de gimnastică total 1

Terenuri de sport total 1

Iar in orașul Însurăței sunt prezente:

Unități de învățământ,1 grădiniță, 1 liceu, 1 gimanziu-total 3

Copii înscriși în grădinițe 299

Elevi înscriși în învățământul primar 330

Elevi înscriși în învățământul gimnazial 345

Elevi înscriși în învățământul liceal 380

Elevi înscriși în S.A.M. 131

Personal didactic total 94

Săli de clasă și cabinete școlare 24

Laboratoare școlare 9

Ateliere școlare 3

Săli de gimnastică total 2

Terenuri de sport total 1

Domeniul sănătății

La nivelul orașului Ianca rețeaua de ocrotire a sănătății se compune din: Spitalul ca secție exterioară a spitalului din Făurei având 25 de paturi; Dispensar medical uman în orașul Ianca cu puncte sanitare în toate satele componente; 5 cabinete medicale individuale; 2 cabinete stomatologice la Ianca și unul la Schela de Petrol Oprișenești, 2 farmacii si 1 serviciu cu 5 ambulanțe. Din punct de vedere veterinar pe teritoriul orașului se regăsesc 2 dispensare veterinare ( Ianca și Plopu) și 3 farmacii veterinare.

În orașul Ianca sunt 938 de apartamente în 37 de blocuri, iar la Oprișenești 2 blocuri cu 60 de apartamente și 2 cămine de nefamiliști cu 319 paturi.

La nivelul orașului Făurei dotările din domeniul medical sunt:

Medici – sector public- persoane 6

Stomatologi/farmaciști – sector public+privat – persoane ½

Personal mediu sanitar – sector public + privat – persoane 32

Paturi în spitale – nr. 69

Iar in orașul Însurăței acestea sunt tot atât de puține ca și la Făurei:

Medici – sectorul public – persoane 2

Stomatologi/farmaciști – sector public + privat – persoane ½

Personal mediu sanitar – sector public + privat – persoane 7

Activități financiare: investiții în construcții

,,Investițiile în construcții reprezintă totalitatea cheltuielilor făcute pentru realizarea unor construcții noi sau pentru aducerea celor existente la parametrii normali de funcționare înconformitate cu cerințele și exigențele de performanță obiective și subiective ale utilizatorilor.Investițiile ce se regăsesc în lucrări de construcții, se execută atât în scopul realizării unor unități noi de producție asigurându-se în acest fel creșterea capacităților de producție cât și în lucrări demodernizare – transformare a celor existente.” (https://ro.scribd.com/doc/23707886/investitii-in-constructii)

Pentru orașul Ianca s-a investit foarte mult in domeniul construcțiilor cu următoarele componente:

-locuințe terminate –total număr 45

-autorizații de construire eliberat pentru clădiri rezidențial-nr 27

– autorizații de construire eliberat pentru alte clădiri – nr 5

– autorizații de construire eliberat pentru cladiri administrative – nr 1

– autorizații de construire eliberat pentru clădiri rezidențial – m2 2400

– autorizații de construire eliberat pentru alte clădiri – m2 9812

– autorizații de construire eliberat pentru clădiri administrative – m2 87

În timp ce in cazul orașului Făurei numărul de clădirii care au fost construite este mai mic față de Ianca cu doar:

-11 locuințe terminate în total

-autorizațiile de construire pentru clădiri de tip rezidențial este în număr de 10

– autorizațiile de construire pentru alte clădiri este în număr de 3

– autorizațiile de construire pentru clădiri de tip rezindențial – m2 778

– autorizațiile de construire pentru alte clădiri – m2 2012

Tot în domeniul investițiilor acestea s-au făcut cel mai mult pentru deschiderea unei scoli cu 16 săli de clasă și sală de gimnastică inclusă; precum si importante lucrări de reabilitare acestea incadrandu-se în categoria activităților financiare și anume:

Pietruirea drumurilor din toate satee componente

Reabilitarea centrului medico-social și mărirea numărului de locuitori de la 20 la 45

Reabilitarea iluminatului public în Ianca, pe strada Brăilei, în spațiul dintre blocurile C,D,E, pe străzile Morii,Parcului,Primăverii,Teilor,Viilor,precum și pe DN,în satul Oprișenești unitatea fiind dotată cu grupuri sanitare și centrală termică de lemne

Repararea bisericii din centrul orașului

Înființarea unui centru de informare pentru cetățeni, în incinta căruia funcționeză și un laborator pentru copii și un centru P.A.P.I.

În timp ce în orașul Însurăței cele mai puține clădiri construite cu un număr mai mic decât Făurei si Ianca:

Cu locuințe terminate ce sunt doar în număr de 3

-autorizații de construire eliberare pentru clădiri rezindențiale in număr de 8

– autorizații de construire eliberare pentru alte clădiri în număr de 6

– autorizații de construire eliberare pentru clădiri rezindențial cu 1180m2

– autorizații de construire eliberare pentru alte clădiri cu 654m2

CAPITOLUL VI. Aspecte comparative privind organizarea teritoriului

6.1 Zone funcționale

orașul Ianca: alimentarea cu apă se face din sistemul regional Ianca – Gropeni.

Înmagazinarea apei potabile pentru orașul Ianca se realizează în două rezervoare, având

capacitățile de 850 m3 și 2.500 m3, amplasate în incintă comună cu stația de tratare și

grupurile de pompare a apei în rețeaua de distribuție.

orașul Însurăței: are un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă proiectat în anul

1970. Sursa de alimentare cu apă constă în 5 foraje de medie adâncime, care dau un debit

total de 169m3/h.

orașul Făurei: are sistem propriu de alimentare cu apă. Sursa de apă a sistemului este

apa subterană, captată prin 4 foraje de mare adâncime, situate în perimetrul localității Jirlău.

Debitul total captat este de cca. 136m3/h. Forajele au fost reabilitate și reechipate cu în anul

2000.

(date preluate din Planul urbanistic general al județului Brăila)

6.2 Dotǎri edilitar-urbanistice și sociale.

Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit. Există totuși

sisteme de alimentare care au ca sursă de apă acviferul de adâncime, orașele Însurăței și

Făurei. Fronturi de captare existente asigură debitul necesar pentru consumul public și

gospodăresc.

Sursele de apă, atât cele de suprafață cât și cele subterane, sunt exploatate la capacități

maxime, pentru acoperirea pierderilor mari de apă apreciate la:

(date preluate din Planul urbanistic general al județului Brăila)

Consumul real de apă în localitățile branșate la sistemele de apă existente este determinat

de volumele lunare și anuale de apă facturate, raportate la numărul abonaților din fiecare

sistem de alimentare cu apă. Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de

alimentare cu apă, consumurile la nivelul anului 2007 sunt:

(date preluate din Planul urbanistic general al județului Brăila)

Dotările infrastructurii de canalizare a apelor uzate

Orașul Ianca: are sistem unitar de canalizare, constituit din rețea de colectoare, stație de pompare a apelor uzate și stație de epurare a apelor uzate, cu evacuarea apei epurată în râul Buzău. Rețeaua de canalizare, care are lungimea totală de 15,75 km, are racordate cele 37 de blocuri din Ianca și cca. 30 de gospodării individuale. Colectoarele sunt realizate în 1979 și prezintă un grad de uzură avansat, cca. la 60%. Stația de epurare are capacitatea de prelucrare de 720 m3/h, procesul de epurare făcându-se în două trepte: mecanică și biologică.

Receptorul efluentului din stație este râul Buzău. Din cauza tehnologiei de epurare depășită, parametrii calitativi ai efluentului nu se încadrează în limitele admise de normativul NTPA 001/2002, normativ care reglementează calitatea efluentului stațiilor de epurare. orașul Însurăței: sistemul de canalizare al orașului funcționează în sistem unitar, deservind un număr de 10 blocuri și instituțiile existente în oraș, Are un grad de uzură estimat la 80%. Stația de epurare este amplasată în partea de nord a orașului, la circa 0,5 km de ultima locuință și circa 1,0 km de zona industrială, situație care nu corespunde normelor sanitare prevăzute în legislația din domeniu. În prezent stația nu funcționează.

orașul Făurei: canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar. Rețeaua de canalizare a apelor uzate are o lungime de 5km, și acoperă doar zona centrală a orașului, existând mai multe zone alimentate cu apă potabilă, fără canalizarea apelor uzate. Apa din rețea este pompată în stația de epurare situată în partea de nord a orașului, la o distanță de 3,5km, în vecinătatea râului Buzău. Stația de epurare aflată în funcțiune, este dimensionată pentru un debit de 22 l/s; din cauza gradului avansat de uzură fizică și morală, nu poate asigura efluentului condițiile de calitate prevăzute în normele în vigoare. Între anii 1986 și 1990 stația a fost extinsă cu instalații de epurare mecano-biologice, cu capacitatea de 100-120 l/s.

Etapa de extindere nu a fost recepționată, fiind declarată la ora actuală în stare de conservare.

Sistemul de canalizare al orașului Ianca preia o parte din apele uzate din localităților rurale: Plopu, Oprișenești, Căldărușa, Perișoru, Berlești și Târlele Filiu.

ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

În Brăila existența sistemului de distribuție a gazelor naturale reprezintă la ora actuală o alternativă la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, ceea ce constituie un avantaj imediat din punct de vedere al consumatorilor.

Pentru localitățile în care sunt în funcțiune sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, concurența dintre acestea și sistemele individuale de utilizare a gazelor naturale va conduce în perspectivă la un echilibru între aceste două tipuri principale de alimentare cu căldură și apă caldă menajeră, principalele elemente care conduc la această situație sunt :

creșterea continuă a prețului gazelor naturale,

introducerea taxelor de mediu pentru utilizarea gazelor naturale, majorate de

folosirea unor echipamente al căror randament scade prin trecerea anilor, creșterea posibilităților tehnice ale locatarilor de a regla gradul de confort din spațiile

locuite (inclusiv prin setarea robinetelor termostatate astfel încât debitul de agent termic să nu poată fi închis complet)

izolarea termică a clădirilor și reabilitarea instalațiilor interioare,

creșterea posibilităților financiare ale locatarilor astfel încât unii dintre ei să nu mai fie nevoiți să scoată din funcțiune corpuri de încălzire etc.

Consumatorii individuali racordați la rețelele de distribuție a gazelor naturale pot opta pentru utilizarea încălzirii centrale sau pentru încălzirea cu sobe, în acest din urmă caz fiind recomandată folosirea unor arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 și 0,82 m3N/h care conferă siguranță sporită în funcționare și randament ridicat.

REȚELE DE TELECOMUNICAȚII

Nivelul de dezvoltare a telefoniei fixe și mobile este redus in județ, la fel ca în toată țara, deși în ultima perioadă ritmul de creștere a fost destul de bun. Pe de o parte această situație specifică telecomunicațiilor din România a avut consecințe pozitive prin faptul că au fost atrase investiții importante în domeniul respectiv, datorită potențialului mare de dezvoltare.

În același timp s-au înregistrat consecințe negative la nivel social, prin faptul că o parte importantă a populației, îndeosebi cea rurală, a fost privată de posibilitatea de a realize comunicații rapide și eficiente. Astfel s-a adâncit diviziunea socială și au crescut diferențierile în ceea ce privește nivelul de trai între diferite zone geografice.

GESTIUNEA DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL BRĂILA

Deșeuri menajere

Deșeurile menajere reprezintă o categorie de deșeuri municipale depozitabile, cu posibil impact asupra solului. În județul Brăila acestea se depozitează de regulă pe platform neecologice de deșeuri administrate de consiliile locale orășenești și comunale. O excepție constituie depozitul ecologic de la Muchea unde sunt depozitate deșeurile din municipiul Brăila.

Deșeuri periculoase din deșeurile municipale

În prezent, deșeurile periculoase, ca parte din deșeurile menajere și deșeuri asimilabile deșeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deșeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deșeuri, precum și tratarea levigatului și, în final, pot polua apa freatică.

Deșeurile municipale periculoase sunt: solvenți, acizi, alcali,fotochimice, pesticide, tuburi fluorescente și alte deșeuri care conțin mercur, echipamente scoase din funcțiune, care conțin clorofluorcarburi, uleiuri și grăsimi, vopseluri, cerneluri, adezivi, și rășini care conțin substanțe periculoase, detergenți care conțin substanțe periculoase, medicamente citotoxice și citostatice, baterii și acumulatori, echipamente electrice și electronice scoase din funcțiune, conținând componente periculoase, lemn conținând substanțe periculoase.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate menajere

Nămolurile existente în județul Brăila provin de la stațiile de epurare orășenești, industriale precum și la potabilizarea apei. Apele uzate tratate în stațiile de epurare sunt în principal de la agenți economici sau de la populație, fiind transportate prin rețelele de canalizare și colectate cu ajutorul vidanjelor de la unitățile neracordate la rețeaua de canalizare.

De curand Municipiul Brăila deține o stație de epurare a apelor uzate. Alte stații de epurare a apelor uzate orășenești sunt amplasate în localitățile Ianca, Movila Miresii și Făurei. Nu există instalații de tratare/valorificare /eliminare a nămolurilor existente la nivelul judetului Brăila.

Pot fi utilizate în agricultură numai nămolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de către Agenția Locală de Protecția Mediului pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) și aprobat de direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală. În studiu trebuie să se prevadă condițiile pe care trebuie să le respecte producătorul și utilizatorul nămolului pentru a se asigura protecția mediului.

În județul Brăila nu au fost eliberate permise de valorificare a nămolurilor în agricultură deoarece nu au fost efectuate analize de calitate a nămolului și nici identificarea utilizărilor agricole.

Depozitele de deșeuri menajere neconforme de la nivelul județului Brăila sunt amplasate

la Făurei și Ianca.

A fost finalizată investiția în domeniul gestionării deșeurilor din orașul Ianca, mai exact Stația

de compostare a deșeurilor biodegradabile cu o producție de aproximativ 5.000t compost pe

o perioadă de șase luni.

Colectarea și valorificarea deșeurilor municipale

In prezent, sistemul de colectare al deșeurilor municipale este asigurat de 6 operatori de

salubritate, din care 3 sunt privati si deservesc Municipiul Brăila, ceilalți trei fiind în coordonarea consiliilor locale ale orașelor: Ianca, Făurei și Insurăței. Sistemul de colectare în Municipiul Brăila nu este de tip selectiv, de asemenea în celelalte 3 orașe se face în sistem unitar.

Colectarea deșeurilor de hârtie, metal, mase plastice, în vederea reciclarii, se realizează în

principal prin puncte de colectare autorizate. Valorificarea deșeurilor municipale se

realizează, în general, pentru deșeurile de mase plastice, metale, hârtie și carton,

cauciucuri, acumulatori, etc.

Deșeuri rurale

Pe lângă depozitele orășenești, fiecare localitate rurală posedă o suprafață, de obicei mică,

de depozitare a gunoaielor menajere.

Sistemul de precolectare și colectare în zona rurală este foarte slab dezvoltat, aria de acoperire fiind foarte mult sub țintele stabilite.

Zonele de colectare și transfer

Capitolul VII. Elemente de prognoză a populației și activităților economice.

PROGNOZA POPULAȚIEI

Pentru a realiza prognoza populației s-a luat în considerare mișcarea totală – naturală și migratorie în perioada precedentă. Sporul natural și migrator s-au considerat constante pentru perioada previzionată.

Prin metoda sporului total s-a stabilit mai întâi sporul mediu anual al populației în ultimii 5 ani, respectiv intervalul 2007-2010, -235 locuitori/an. Presupunând constant ritmul 6 diminuării populației, aceasta va scădea în 2020 cu 2115, ajungând la un efectiv de 7934 locuitori. Prognoza populației, folosind modelul creșterii tendențiale prin luarea în considerare a sporului mediu anual total (spor natural și migratoriu) se prezintă în graficul de mai jos:

Sursa: INS, baza de date TEMPO online

Prognoza accentuează scăderea rapidă a efectivului populației pentru perioada următoare. Metoda sporului mediu anual se bazează pe analiza evolutiei populatiei în perioada precedentă care relevă o diminuare a volumului populației în progresie aritmetică.

Însurăței

Pentru a realiza prognoza populației s-a luat în considerare mișcarea totală -naturală și migratorie în perioada precedentă. Sporul natural și migrator s-au considerat constante pentru perioada previzionată.

Prin metoda sporului total s-a stabilit mai întâi sporul mediu anual al populației în ultimii 6 ani, respectiv intervalul 2007-2010, -186 locuitori/an. Presupunând constant ritmul diminuării populației, aceasta va scădea în 2020 cu 1674, ajungând la un efectiv de 4658 locuitori. Prognoza populației, folosind modelul creșterii tendențiale prin luarea în considerare a sporului mediu anual total (spor natural și migratoriu) se prezintă în graficul de mai jos:

Sursa: INS, baza de date TEMPO online și calcule proprii

Prognoza accentuează scăderea rapidă a efectivului populației pentru perioada următoare. Metoda sporului mediu anual se bazează pe analiza evolutiei populatiei în perioada precedentă care relevă o diminuare a volumului populației în progresie aritmetică.

Având în vedere tendințele de reducere a efectivului populației orașului Însurăței și prognoza populației la nivelul județului Brăila, propunem luarea în considerare a celei de a II-a variante de prognoză care arată o scădere mai lentă a efectivului populației, ceea ce corespunde faptului că fenomenele demografice au o evoluție lentă și nu una accelerată. .

Din punct de vedere economic, efectele de volum sunt cele mai importante. Creșterile sau reducerile de elevi, populație activă sau pensionari pot produce tulburări în învățământ, piața muncii, în sistemul de sănătate sau de pensii.

În perioada 2010-2020 efectivul cu vârsta peste 60 ani va crește datorită intrării în acest segment a persoanelor născute după încheierea păcii și în perioada micului baby-boom românesc. Va urma apoi o nouă scădere, corespunzătoare sosirii la vârsta pensionării a generațiilor din ce în ce mai reduse născute în perioada 1960-1966, înainte ca numărul pensionarilor să explodeze odată cu sosirea generațiilor supradimensionate din “perioada natalistă”. În perspectiva următorilor 20 ani, populația cu vârsta peste 64 ani își va accentua importanța în cadrul economiei orașului și vor crește nevoile legate de servicii sociale și sănătate.

Populația de vârstă activă va descrește foarte lent dar numai până în 2027 când efectivele pletorice ale perioadei nataliste 1967-1989 încep să iasă la pensie și ca urmare volumul de populație activă va intra într-un proces accelerat de scădere.

Prognoza economică

Activitățile agricole – dețin un loc prioritar în periurbanul Brăilei, loc justificat de furnizarea produselor necesare pentru aprovizionarea ritmica cu produse agroalimentare pentru piața sau pentru industria alimentara prelucratoare, atât din această zonă cât și din alte zone ale județului și/sau țării.

Activitățile industriale și industria – industria trebuie analizată ca o componentă de

bază prin care se organizează periurbanul, care sporeste eficiența economică și chiar sociala a acestuia; analiza activitatilor industriale din periurban trebuie sa acorde atentie deosebita: perspectivelor de dezvoltare a unităților, posibilităților de cooperare de reprofilare în funcție de resursele materiale și umane existente pe plan local.

Activitățile comerciale – se evidențiază ca activități relativ noi, dezvoltate dupa 1990 în zona vecină a orașului mare în general, la care analiza se poate opri asupra extinselor arii de depozitare și de comert en-gros, care confirma exurbanizarea funcției comerciale și dezvoltarea ei în periurban.

Prevederile economice pentru cele trei orașe evindențiază o posibilă stagnare sau chiar reducere a potențialului economic și industrial, intrucât populația este relativ restrânsă.

Concluzii

Orașele mici din județul Brăila, nu trebuie privite ca niște entități separate, locul si poziția pe care fiecare oraș mic îl deține în cadrul rețelei de așezări este foarte important în ceea ce privește conturarea rolurilor și funcțiunilor pe care acestea il posedă în cadrul regiunii. Tot în funcție de poziția acestora pe care o posedă în cuprinsul structurii de așezări se stabilesc obiectivele și elementele funcționale pe care le poae îndeplini un oraș mic aflat intr-o zonă de influență a unei unități urbane precum și strategii de dezvoltare la nivelul și planuri de amenajare a teritoriului.

Din punct de vedere geomorfologic nu există diferențieri prea mari intrucât acestea aparțin aceluiași tip de relief și aceleași unități și anume Câmpiei Brăilei, au în componența lor același tip de sol,cernoziomurile, ceea ce favorizează practicarea agriculturii în toate cele trei orașe. Clima temperat continentală reprezintă de asemenea un element comun al acestor orașe mici. Ele au o poziție favorabilă față de municipiu.

Concluzionând considerăm că rezultatul favorabil al evoluției orașelor mici poate fi garantat într-un mod integrat și prin ajustarea și cuantificarea mai multor politici publice teritoriale și sectoriale.

Bibliografie

Munteanu I, Brăila studiu monografic, Editura Proilavia Brăila,2009

Județele patriei, Brăila Monografie, Editura Sport-Turism București 1980

P.Gâștescu,I.S.Gruescu, Județul Brăila, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București 1973.

Plan urbanistic general Oraș Însurăței/Județul Brăila, Memoriul general afferent planului urbanistic general,proiectat de S.C. R A U M P L A N D E S I G N S.R.L.

Planul de amenajare a teritoriului zonal (P.A.T.Z.) periurban al municipiului Brăila

Studiu de fundamentare pentru P.U.G. oraș Ianca privind teritoriul periurban,Relații suprateritoriale extindere intravilan oraș.

Studiu de fundamentare pentru P.U.G oraș Ianca, Studiu economic aferent Planului Urbanistic General al orașului Ianca, județul Brăila.

Constantin Vert,Geografia populației si așezărilor umane, Timișoara 2000

Surse online:

http://primaria-ianca.ro/despre-noi-3/asezarea-geografica-populatia/

http://primariaianca.ro/documente/studii_fezabilitate/studiu_mediu_riscuri/studiu_privind_protectia_mediului_ianca.pdf

http://www.orasulfaurei.ro/orasul-faurei/scurta-prezentare-oras-faurei?showall=&start=1

http://romanianturism.com/2014/05/27/orasul-faurei/

http://primaria-ianca.ro/documente/studii_fezabilitate/studiu_economic/economic_memoriu.pdf

http://primaria-ianca.ro/documente/studii_fezabilitate/studiu_periurban/SPU_ianca.pdf

http://primaria-ianca.ro/documente/studii_fezabilitate/studiu_socio_demo/analiza_demografica.pdf