Studiul Comparativ AL Nursingului Lehuziei Dupa Nasterea PE Cale Naturala Versus Cezariana

STUDIUL COMPARATIV AL NURSINGULUI LEHUZIEI DUPĂ NAȘTEREA PE CALE NATURALĂ VERSUS CEZARIANĂ

CUPRINS

INTRODUCEREA

PARTEA GENERALĂ

Capitolul I. DATE GENERALE DESPRE SARCINĂ

Sarcina-diagnostic clinic și paraclinic

Modificările oragnismului matern în timpul sarcinii

Capitolul II. Diagnostic de sarcină în ultimul trimestru

2.1 Protocol de diagnostic

Capitolul III. Timpii de naștere pe cale naturală

3.1 Timpul 1 – Angajarea cu timp complementar flexia

3.2 Timpul 2 – Coborârea cu timp suplimentar rotația internă

3.3 Timpul 3 – Degajarea cu timp suplimentar deflexia cu rotație externă

Capitolul IV. Operația cezariană

4.1 Definiție

4.2 Creșterea incidenței operației cezariene

4.3 Tehnica operației cezariene

4.4 Complcații intraoperatorii

4.5 Complicații postoperatori

Capitolul V. Lehuzia

5.1 Lehuzia fiziologică

PARTEA SPECIALĂ

1. Modelul conceptual al Virginei Henderson

2 .Procesul de îngrijire

-Culegerea de date

-Analiza și interpretarea lor (probleme,diagnostic de îngrijire

-Planificarea îngrijirilor

-Executarea interventiilor(aplicarea lor

-Evaluarea

3. Plan de îngrijire

4. Cazul nr.1

5. Cazul nr.2

6. Cazul nr.3

7. Cazul nr.4

8.Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

În ziua de azi, în România, extinderea cezarienei depășește cu mult media europeană , fapt care a dus la pierderea cunoștiințelor de mecanică obstetricală .

Conform unui studiu realizat de Imperial College London s-a descoperit că o zecime dintre pacientele care au fost supuse unei cezariene au dezvoltat infecții, perioada de spitalizare prelungindu-se. Chiar dacă operația cezariană este mult mai sigură decât acuma 50 de ani, procedura prezintă în continuare un risc de infecție, cheaguri ,vătămări la nivelul organelor interne.Un alt studiu realizat în 2014 de cercetătorii de la University College Cork din Irlanda arată că bebelușii născuți prin cezariană prezintă un risc mai mare cu 23% de a suferi autism.

Deși și nașterea naturală prezinta riscurile sale, nașterea trebuie să se desfășoare cât mai puțin traumatizant atât pentru mamă cât si pentru nou născut.

Un alt studiu realizat în 2012 de ,, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil’’ denotă că ponderea nașterilor prin cezariană s-a triplat în România ajungând în spitalele private la o creștere de 70-80 % .

O altă perioadă semnificativă este aceea postpartum sau altfel spus lehuzie.

Starea de lehuzie se instalează în perioada puerperală în care mama se întoarce la starea ei de pre-gravidă.Timp de șase-opt saptămâni sistemele și organele se restabilesc, timp în care trebuie monitorizată sănătatea mamei și a nou născutului, prevenirea bolilor, educarea mamei privind alimentația sugarului cât și menținerea sănătății ei și a copilului.

PARTEA GENERALĂ

Capitolul I. Date generale despre sarcină

1.1 Sarcina -diagnostic clinic și paraclinic

Sarcina se definește ca fiind starea fiziologică a organismului feminin din momentul fecundației până la expulzia fătului conceput.Orice amenoree secundară instalată la o femeie tânără sănătoasă, activă din punct de vedere sexual și care nu alăptează, prezentând cicluri menstruale regulate are diagnostic de etapă de sarcină 1.

În viața femeilor, diagnosticul de sarcină este foarte important.De obicei este ușor de stabilit, dar din păcate, exista și situații când unele tratamente sau procese fiziopatologice pot creea modificări endocrine sau anatomice asemănătoare celor din sarcină 2.

Modificările endocrinologice,fiziologice și anatomice care apar în timpul sarcinii dau naștere simptomelor și semnelor care certifică prezența sarcinii.Aceste semne și simptome sunt clasificate în trei categorii:

semne prezumtive

semne de probabilitate

semne de certitudine

Dintre semnele prezumtive amintim amenoreea, tulburările neurovegetative, modificările la nivelul sânilor, pigmentarea tegumentelor .

La o femeie sănătoasă, normal menstruată încetarea bruscă a mennstrelor este un semn prezumtiv dar important al sarcinii, deoarece gestația poate avea loc și în absența menstruațiilor anterioare.Este cazul fetelor tinere cu vârste între 11-14 ani la care sarcina poate fi prezentă înaintea instalării menarhei, dar și la femeile care alăpteaza și care au o amenoree de lactație1.

După data ultimei menstruații se poate calcula vârsta gestațională și data probabilă a nașterii după regula lui Naegele: VG = prima zi a ultimei menstruații + 7 zile + 9 luni.

Conform Orgamizației Mondiale a Sănătății perioada de gestație la om este de 280 de zile corespunzător la 40 de saptamani de gestație echivalentul a 9 luni calendaristice sau a 10 luni de 28 de zile 2.

Un alt semn prezumtiv din cursul gestației se referă la tulburările neurovegetative care se manifestă sub formă de grețuri ,vărsături, insomnii, labilitate psihică, sialoree, stări de oboseală, tulburări urinare .

Modificările sânilor constă într-o creștere în volum a acestora, cu hiperpigmentarea areolei mamare primare, secundare mamelonului și apariția tuberculilor Montgomery 1,2.

Modificările de colorație a tegumentelor și mucoaselor constă într-o pigmentare accentuată a pielii la nivelul feței, a areolelor și mameloanelor, precum și la nivelul liniei mediene pubo-ombilicală, care devine brun închis2 .

Semnele de probabilitate apar începând cu luna a II-a de gestație.Prin evidențierea lor se poate pune, cu mare probabilitate, diagnosticul de sarcină.Acestea includ mărirea în volum a abdomenului, modificări de formă, mărime și consistență a uterului, modificări ale colului uterin, modificări de contractilitate uterină, contracțiile Braxton-Hicks, balotarea fetală, conturarea și delimitarea fătului1.

Începând cu a II-a jumătate a perioadei de gestație vorbim despre semne de certitudine ale sarcinii întrucât cu ajutorul stetoscopului obstetrical monoauricular sunt puse în evidența fonocardiografic sau ultrasonic pe baza efectului Doppler bătăile cordului fetal.

Perceperea mișcărilor fetale prin palpare abdominală, pot fi percepute dupa 24 de săptămâni de gestație.În primele luni acestea pot fi percepute ca o mică vibrație, până la mișcări bine definite în ultimele luni de sarcină.Putem spune că perceperea mișcărilor fetale, precum și a bătăiilor cordului fetal, sunt considerate semne clinice de certitudine a sarcinii. Diagnosticul paraclinic de sarcină se face cu ajutorul testelor de laborator și a echografiei3.

Alături de semnele clinice, mijloacele moderne de investigație ne permit actualmente, să stabilim cu certitudine, foarte precoce diagnosticul de sarcină.Deoarece în diagnosticul de sarcină dificultățile cele mai mari le întâlnim în primele 2 luni de sarcină, se consideră că este necesară o strânsă colaborare cu investigațiile de laborator 2.

Testele efectuate în laborator sunt teste biologice și imunologice realizate prin metode calitative și cantitative. Prin acestea diagnosticul de certitudine al sarcinii se poate face încă din primele zile de la implantare oului în uter. În prezent testele imunologice sunt astăzi pe prim plan în diagnosticul de laborator al sarcinii și se bazează pe identificarea HCG , prin reacții antigen-anticorp4 .

1.2 Modificările organismului matern în timpul sarcinii

Pe parcursul celor 9 luni de sarcină oragnismul femei suferă modificări complexe atât metabolice cât și funcționale și care interesează în mod practic toate organele, aparatele și sistemele femei. La nivel endocrin modificările produse în cursul gestației se referă atât la hormonii hipotalamici depozitați în neurohipofiză cât și cei proprii adenohipofizei1,2. Există o adaptabilitate a tuturor hormonilor produși de glandele endocrine (tiroidieni,suprarenalieni,ovarieni,paratiroidieni) ceea ce permite o integrare

neuroendocrină și adaptabilitate a sistemului endocrin la starea de gestație fără de care evoluția sarcinii nu ar fi posibilă.Aceste modificări endocrine realizează în final tolaranța imunologică a oului1. Modificările care se porduc în cazul sarcini precum și nevoile mereu crescânde ale organismului fetal au drept consecință o creștere a metabolismului de sarcină cu 20-25%. Aceste modificări afectează metabolismul glucidic, lipidic, proteic, hidric, fosfo-calcic.Modificările hematologice care se produc se datoarează integrării circulației feto-placentare cu un debit de aproximativ 600 ml/min12. Aceasta implică o lărgire a patului vascular.Modificările aparatului cardio-vascular interesează cordul acesta suferind modificări privind poziția, volumul și dimensiunile.Se produce orizontarizarea cordului prin deplasarea spre stânga și ridicarea diafragmului .Cresc debitul cardiac și frecvența cardiacă iar presiunea arterială scade în prima jumătate a sarcinii pentru a reveni la normal în cursul ultimelor trei luni. Se pot percepe o serie de sufluri sistolice care sunt funcționale și care dispar după naștere2.

La nivelul aparatului respirator se produc modificări care sunt determinate de necesitățile de schimb materno-fetale cât și de cele metabolice materne, ceea ce determină o intesificare a schimburilor respiratorii.Volumul respiator crește progresiv din luna a III-a de sarcină la termen fiind cu 40% mai mare.Volumul expirator de rezervă și cel rezidual scad3.

Modificările care se produc în sarcină la nivelul aparatului digestiv afectează apetitul și gustul, apărând preferințe sau respingere pentru anumite alimente mai ales în primul trimestru de sarcină. Aparatul urinar suferă modificări care se referă la diminuarea concentrației ureei, creatininei și acidului uric. Rinichii nu suferă modificări majore5.

La nivelul pielii și al tegumentelor în sarcină pielea este destinsă predominant la nivelul abdomenului iar la nivelul feței apare pigmentația caracteristică.Tot la nivelul abdomenului și coapselor apar vergeturile care se datorează ruperii fibrelor elastice din derm.

Sistemul osteo-articular suferă mdificări datorită creșterii uterului și sânilor fiind afectată astfel statica femei gravide.Mersul este modificat apărând asa numitul mers de ,,rață”.

Cele mai importante modificări se produc la nivelul aparatului genital . Corpul uterin suferă importante modificări în primul rând prin creșterea dimensiunii lui2.

Datorită structurii și proprietăților funcționale colul uterin menține închisă cavitatea uterină. Volumul și forma acestuia ramânând nemodificate pe perioada sarcinii.De asemeni ovarele nu mai dezvoltă noi foliculi.Modificările care apar la nivelul vaginului, vulvei și perineului permit participarea acestora la formarea canalului de naștere 1,2.Sub influența steroizilor sexuali, a prolactinei hipofizare și a hormonului lactogen placentar , glandele mamare suferă modificări importante.În prima faza apare mamogeneza în care estrogenii stimulează dezvoltarea canalelor galactofore iar progesteronul determină formarea acinilor și canalelor galactofore în primele 3-4 luni de sarcină. Faza următoare, secretorie colostrogenă constă în creșterea în dimensiuni a celulelor acinoase care dobândesc un caracter secretor , secretând colostru 4.După naștere apare lactogeneza care se referă la isntalarea secreției lactate și care se datorează prăbușirii secreției de estrogen și progesteron care în timpul sarcinii au inhibat activitatea prolactinei 1,2.

Capitolul II. Diagnosticul de sarcină în ultimul trimestru

2.1 Protocol de diagnostic

În ultimul trimestru de sarcină trebuie să avem un diagnostic complet, pentru stabilirea acestuia se recomandă folosirea unui protocol de diagnostic care să urmarească :

– gradul de gestație și de parturiție se stabilește numărându-se toate sarcinile antecendente ale gravidulvei și perineului permit participarea acestora la formarea canalului de naștere 1,2.Sub influența steroizilor sexuali, a prolactinei hipofizare și a hormonului lactogen placentar , glandele mamare suferă modificări importante.În prima faza apare mamogeneza în care estrogenii stimulează dezvoltarea canalelor galactofore iar progesteronul determină formarea acinilor și canalelor galactofore în primele 3-4 luni de sarcină. Faza următoare, secretorie colostrogenă constă în creșterea în dimensiuni a celulelor acinoase care dobândesc un caracter secretor , secretând colostru 4.După naștere apare lactogeneza care se referă la isntalarea secreției lactate și care se datorează prăbușirii secreției de estrogen și progesteron care în timpul sarcinii au inhibat activitatea prolactinei 1,2.

Capitolul II. Diagnosticul de sarcină în ultimul trimestru

2.1 Protocol de diagnostic

În ultimul trimestru de sarcină trebuie să avem un diagnostic complet, pentru stabilirea acestuia se recomandă folosirea unui protocol de diagnostic care să urmarească :

– gradul de gestație și de parturiție se stabilește numărându-se toate sarcinile antecendente ale gravidei inclusiv avorturile plus sarcina actuală;

– diagnosticul de vârstă gestațională , acesta fiind calculat de la prima zi a ultimei menstruatii plus 10 zile plus 9 luni.Daca nu se cunoaște vârsta sarcinii acesta se calculează ținând cont de data la care au fost percepute primele mișcări ale fătului de către gravidă ;

– diangosticul de naștere determinat clinic și paraclinic în urma semnelor de certitudine și ale analizelor medicale ;

-vialibilitatea fetală cu cele două componente : elemente diagnostice și aprecierea bunăstării fetale ;

-numărul feților se realizează prin palpare, numărul focarelor de auscultație, ecografie;

– diagnosticul de prezentație și de poziție se realizează prin palparea abdominală , combinata cu tușeul vaginal și auscultația bătăilor cordului fetal , în caz de necesitate ecografie ( rar-radiologie, CT, RMN ).

-starea membranelor acestea putând fii intacte sau rupte iar diagnosticul se face clinic și paraclinic

– aprecierea pelvisului matern se realizează prin pelvimetrie- care este clinică( internă-externă) și prin metode paraclinice;

-patologie asociată –patologie indusa ,specifică sarcinii sau asociată acesteia prin boli preexistente sau coexistente 11 ,10.

Capitolul III. Timpii de naștere pe cale naturală

3.1 Angajarea cu timp complementar flexia

Prin angajare se întelege depășirea conturului osos al strâmtorii superioare, înainte de începerea travaliului craniul se află situat deasupra stâmtorii superioare în ușoară flexie influențată de predominanța tonusului musculaturii flexoare.Proba de travaliu reprezintă conflictul dintre craniul fetal și strâmtoarea superioară pe timpul travaliului astfel se poate determina modul de rezolvare a nașterii pe cale naturala sau cezariană. Odată cu apariția contracțiilor uterine dureroase, craniul fetal este împins spre strâmtoarea superioară având ca rezultat angajarea acestuia care este asociată cu doi timpi complementari: orientarea și flexia5.

Orientarea determină poziția craniului cu diamenntrul cel mai mare (12 cm) în diametrul funcțional al strâmtorii superioare aceasta fiind reprezentată de unul dintre diamentrele oblice (cel mai frecvent diametrul oblic stâng-12,5 cm) 5.

Flexia reprezintă schimbarea diamentrului occipito-frontal de 12 cm cu un diametru mai mic de angajare (suboccipito-frontal de 10 cm ) în prezentația craniană.

3.2 Coborârea cu timp suplimentar rotația internă

Coborârea este înaintarea craniului fetal de la strâmtoarea superioară până la strâmtoarea inferiora prin excavatie ( poate fi urmărită prin tact vaginal) și are ca timp suplimentar rotația internă. În timp ce prezentația coboară se continuă mișcarea de flexie și se adaugă și o mișcare de rotație internă.Va avea loc o accentuare a flexiei capului fetal odată ce prezentația a pătruns în rezistența opusă de canalul de naștere6,10.

3.3 Degajarea cu timp suplimentar deflexia cu rotația externă

Ultimul timp al nașterii este degajarea și reprezintă momentul în care craniul fetal își trece marea circumferință prin strâmtoarea inferioara și prin orificiul vulvar.Se accentuează flexia astfel încât occiputul ia punct fix la simfiză după care degajarea se face prin deflexiune , acesta fiind un timp suplimentar.Dupa degajarea craniului fetal se execută un ultim timp complementar de rotație externă10,11.

În același timp cu degajarea craniului se face timpul asociat de angajare a umerilor în diametrul antero-posterior 5.

Sub simfiză se degajă apoi umărul anterior până ce apare deltoidul. După degajarea umărului anterior trunchiul se îndoaie lateral în jurul simfizei urmând astfel și degajarea umărului situat posterior.Deoarece restul trunchiului nu prezintă deosebiri pentru naștere , acesta având dimensiuni și diametre mai mici nașterea se realizează rapid 5

Capitolul IV. Operația cezariană

4.1.Definiția

Prin operație cezariană se înțelege intervenția chirugicală necesară extragerii fătului prin incizia uterului. Originea cuvântului cezariană este controversată, ipoteza cea mai probabilă pare să fie cea a lui Pundel, ce leagă cuvântul “cezariană” de verbul “caedere” care înseamnă “ a tăia”6 .

Termenul de “ cezariană” a fost folosit prima oară de Francois Rousset care a publicat la Paris în anul 1581 tratatul “Enfantement cesarien”.Istoria operației cezariene poate fi divizată în patru perioade:

Perioada antică și Evul mediu :cezariana post-mortem;

Secolele XVI – XIX : cezariana pe femei în viață;

Secolul XIX și începutul celui XX : asepsia chirugicală;

Perioada modernă :cezariana segmentară 6.

4.2 Creșterea incidenței operației cezariene

Există o foarte mare variabilitate a ratei cezarienei între țări, aceasta demonstrând că nu există un consens privind indicațiile cezariene, acestea fiind extinse mult în avantajul fătului17,18.Tendința actuală este de a implica tot mai mult pacienta în procesul de decizie, astfel încât alegerea mamei influențează modul de naștere, iar decizia de cezariană nu mai revine doar obstetricianului, care are obligația să informeze complet pacienta despre riscurile intervenției. La noi în țară , rata cezarianei a crescut foarte mult, daca ne referim la 4,7% in 1998 acum a ajuns la 25-60 % în spitalele publice și 95% în cele private6,18,19.

Creșterea ratei de cezariană este cauzată de :

Factori materni

– monitorizarea electronică materno-fetală ;

-cezariana iterativă;

-primiparitatea în vârstă,distocia;

-prezența unor factori economico-sociali;

2. Factori fetali

– fătul ca pacient,reproducerea umană asistată

– prezentația pelvină, sarcina multiplă și supramaturată

3. Modificarea conduitei obstetricale :

– scăderea incidenței nașterii instrumentale

– folosirea analgeziei și anesteziei peridurale

4. Factori dependenți de medic:

– litigiul obstetrician-pacientă

-recompensarea obstetricianului

– comoditatea obstetricianului

Tehnica operației cezariene

Tehnica operației de cezariană include următorii timpi:

Instalarea și anestezia pacientei;

Incizia peretelui abdominal;

Decolarea peritoneului vezico-uterin și histerotomia

Extracția fătului și profilaxia antibiotică

Delivrența dirijată sau extracția manuală a placentei;

Sutura uterului (histerorafia)

Închiderea peretelui abdominal

1.Instalarea și anestezia pacientei

Acest timp include :

-Poziția în decubit lateral stăng de 15 grade

-Verificare vitalitații fetale în caz de suferință fetală

-Dezinfecția abdomenului cu un produs iodat

-Dezinfecția pielii include 1/3 superioară a coapselor și vaginul

– Aplicarea ciorapilor elastici la pacientele cu boală variocoasă

-Plasarea unei sonde Foley vezicale

-Izolarea câmpului operator prin câmpuri sterile

-Anestezia peridurală sau generală6.

2.Incizia peretelui abdominal

Aceasta poate fii:

Incizie mediană care oferă rapiditate dar produce eventrații postoperatorii și are aspect inestetic, aceasta fiind recomandată în caz de urgență extremă, pacienta obeză, cicatrice mediană anterioară 6,10;

Incizia Pfannenstiel este situată la 3 cm deasupra simfizei și se întinde lateral în funcție de mărimea fătului.Această incizie este estetică și solidă 6.

Incizia Joel-Cohen reduce durata extracției fetale și este situată la 3 cm sub linia dintre spinele iliace antero-superioare;

Incizia Maylard implică secționarea transversală a drepților abdominali,este rapidă și permite o vizualizare laterală bună, fiind recomandată la obeze6;

3. Histerotomia

În obstetrica modernă se acceptă incizia segmentului inferior sau cea segmento-corporeală .

Incizia verticală corporeală este practicată în mod exceptțonal, în caz de anticipare a histerectomiei sau de cezariană postmortem10.

4. Extracția fătului

Aceasta se realizează cu o mână, care servește drept levier ,se luxează craniul prin breșe uterine, fătul fiind împins prin apăsarea fundului uterin.După clamparea cordonului ombilical, injecția unei doze unice de antibiotic scade riscul complicațiilor infecțioase materne postoperatorii6.

5. Extracția placentei

Delivrența spontană după administratrea intravenoasă de ocitocice, scade pierderile sanguine pre-operatorii și riscul endometritei postoperatorii.Aparitța hemoragiei impune extracția placentei care se decolează ușor cu mâna dreaptă6,24.

6. Sutura uterului

S-a demonstrat că vindecarea cicatricii uterine depinde de ischemie, de infecție și de factori constituționali .Histerorafia este efectuată într-un plan deși aparent includerea mai multor straturi dă senzația de soliditate, însă studiile au demonstrat că stratul mijlociu se va necroza25,26.

Referitor la tipurile de sutură se poate spune că suturile cu fire separate, invaginante, dau cea mai bună vindecare.

7. Sutura peretelui abdominal

Sutura peritoneului parietal și a drepților abdominali nu este obligatorie, însă aponevroza trebuie suturată aplicând, cel putin trei fire cu rezorbție tardivă , la extremitațile plăgii și pe linia mediană 6.

Complicațiile intraoperatorii

Acestea sunt:

-accidente determinate de anestezie

-hemoragii grave, leziuni vezicale, ureterale și intestinale

4.5 Complicațiile postoperatorii

Acestea sunt:

Imediate

– endometrita

– hematoame infectate pe transa uterină,flegmoane pelviene

– infecții ale peretelui abdominal și peritoneale

– ocluzie intestinală, boala trombo-embolică

Tardive

– sindrom aderențial, stenoza cervicală

-tulburări menstruale ,dismenoree

-fistule vezico-uterine sau ureterale

-riscuri la sarcinile și nașterile următoare ( reducerea fecundității, rupturi uterine, placenta praevia, risc de deces intrauterin fetal) 6.

Cele cinci mari urgențe care necesită operația cezariană sunt: hemoragia cauzată de placenta praevia, desprinderea de placentă, prolapsul de cordon ombilical, infecția cu herpesul genital activ și decesul matern iminent28.

În următorul tabel sunt descrise cazurile de indicații printre cele mai comune ale operației cezariene, ele fiind absolute, relative și speciale.

Tabel nr.1. Indicațiile operației cezariene7,8,9 .

Capitolul V. Lehuzia

5.1 Lehuzia fiziologică

În perioada de după naștere în care organismul matern își revine la starea de dinaintea sarcinii femeia se află în stare de lehuzie. La femeile care nu alăptează această stare se întinde de la sfârșitul perioadei a IV-a a nașterii până la apariția primei menstruații. Practic lehuzia are o durată de 6-8 săptămâni, timp în care se produce o regresiune a tuturor aparatelor și sistemelor, singurele modificări productive sunt cele de la nivelul glandelor mamare care asigură laptele matern16.

Evoluția lehuziei cunoaște trei etape:

Lehuzia imediată

Lehuzia propriu-zisă

Lehuzia tardivă

Lehuzia imediată se instaleaza în primele 2 ore după naștere aceasta fiind perioada a IV-a a nașterii plus următoarele 22 de ore și se caracterizează prin:

– consolidarea hemostazei

– stare de astenie, oboseală, somnolență datorită efortului depus în timpul travaliului

-transpirații reci

-bradicardie accentuată

-ușoară hipertermie.

Lehuzia propriu-zisă este prezentă în primele 10-12 zile, jumătate din această perioadă fiind petrecută în spital, și se caracterizează prin fenomene regresive locale cu evoluție rapidă în special la nivelul uterului care redevine organ pelvin.30În această perioadă se urmăresc în special:

– starea generală a lehuzei , monitorizarea temperaturii

-pulsul și tensiunea arterială

-involuția uterină

-evoluția plăgii perineale sau de cezariană

-aspectul sânilor și instalarea secreției lactate

-diureza, reluarea tranzitului intestina1.

A treia etapa cea a lehuziei tardive durează până la 6-8 săptămâni sau maxim 12 săptămâni de la naștere .În această perioadă organismul își revine în mod lent și progresiv la starea de

dinaintea sarcinii.Post-partum se poate instala metroragia în ziua 23-28 de la naștere care durează trei patru zile în mod normal14,15,16,17 .

PARTEA SPECIALĂ

MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINEI HENDERSON

Precizarea conceptelor cheie ale acestui model :

-Individul bolnav sau sănătos este văzut ca un tot complet prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să și le satisfacă;

-Scopul îngrijirilor este de a păstra sau a restabili independența individului în satisfacerea

acestor nevoi;

-Rolul personalului medical este suplinirea a ceea ce el nu poate să facă singur.

Astfel s-a enunțat existența anumitor nevoi fundamentale comune tuturor ființelor umane, care trebuie satisfăcute pentru a atinge un nivel optim de bunăstare.

Cadrul conceptual al Virginei Henderson pornește de la existența unor necesități fiziologice și aspirații ale ființei umane, numite nevoi fundamentale.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

A respira și a avea o bună circulație.

A bea și a mânca.

A elimina.

A se mișca și a avea o bună postură.

A dormi și a se odihni.

A se îmbrăca și dezbrăca.

A-și menține temperatura în limite normale.

A fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.

A evita pericolele.

A comunica .

A acționa propriilor convingeri și valori, de a practica religia.

A fi preocupat în vederea realizării.

A se recrea.

A învăța cum să-si păstreze sănătatea.

Satisfacerea în ansamblu a nevoii unei persoane permite conservarea în stare de echilibru a diverselor sale procese fiziologice și psihologice.

Independența reprezintă satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin acțiuni

proprii,îndeplinite de persoana însăși.

Dependența reprezintă incapacitatea unei persoane de a adopta comportamente sau de a îndeplini singur ,fără ajutorul unei alte persoane,acțiuni care să îi permită un nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor astfel încat să fie independent.

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

Este o metodă organizată și sistematică, un mod de a gândi logic care permite o intervenție conștientă, planificată a îngrijirilor, în scopul protejări și promovării sănătăți individului.

Procesul de îngrijire cuprinde cinci etape:

Culegerea de date

Analiza și interpretarea lor ( probleme, diagnostic de îngrijire)

Planificarea îngrijirilor (obiective)

Realizarea intervențiilor ( aplicarea lor)

Evaluarea.

I.Culegerea de date

Culegerea datelor este faza inițială, debutul procesului de îngrjire de la care începe derularea acestui demers.

Acesta ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa. Se poate spune că datele pacientului ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinței, asupra obiceiurilor sale de viată și asupra stării de satisfacere a nevoilor sale fundamentale.

Principalul aspect în culegerea datelor îl reprezintă interviul.

Interviul este o formă specială de interacțiune verbală care se desfășoară în intimitate între personalul medical și persoane care recurg la îngrijiri de sănătate.

II. Analiza și interpretarea lor ( probleme, diagnostic de îngrijire )

Acesta presupune identificarea problemelor specifice ale pacientului. Acestă etapă ne permite să punem în lumină problemele specifice de dependență și sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea ,, diagnosticului de îngrijire’’.

Pornind astfel de la nevoia fundamentală afectuată de personalul medical poate să definească problemele pacientului și să pună un diagnostic de îngrijire.

Diagnosticul de nursing( de îngrijire) reprezintă o forma simplă și precisă care descrie raspunsul ( reacția ) persoanei ( sau grupului) la o problemă de sănătate . Acesta servește la planificarea îngrijirilor.

Diagnosticul de îngrijire este format din trei părți principale:

Problema de dependență a persoanei- exprimă o dificultate trăită de persoană, un comportament sau o atitudine nefavorabilă sănătății sau satisfacerii nevoilor sale.

Etiologia ( cauza ) problemei ,adică a sursei de dificultate.

Semnele și simptomele prin care se manifestă.

III. Planificarea îngrijirilor

După formularea diagnosticului de îngrijire personalul medical elaborează un plan de acțiune , care să influențeze pozitiv starea fizică și mentală a persoanei și să reducă problemele de dependență.

Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenție, prevederea etapelor , a mijloacelor de desfășurare ca și a precauțiilor ce trebuie luate.

Componetele planificării îngrijirilor sunt:

– Obiective de îngrijire – care trebuie urmărite, mai exact determinarea scopurilor de atins – rezultatul așteptat.

– Intervențiile care pot fi delegate și automate. Reprezintă mijloacele pentru rezolvarea obiectivelor, pentru atingerea rezultatelor dorite.

IV. Executarea sau aplicarea îngrijirilor

Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conștiente și voluntare a intervențiilor planificate pentru a obține rezultatul așteptat. Aplicarea în practică a acțiunilor are ca scop să ajute pacientul să-și mențină sau să-și recapete independența sau un oarecare nivel de independență. În această etapă are loc precizarea concretă a intervențiilor.

V..Evaluarea îngrijirilor

Reprezintă ultima etapă a demersului de îngrijire și constă în a aduce o apreciere ( o judecată) asupra progresului pacientului în raport cu intervențiile cadrelor medicale.

Evaluarea este o condiție absolută a calității îngrijirilor.Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

I. Culegerea datelor:

Numele și prenumele:

Data nașterii:

Adresa:

Ocupația:

Diagnostic de internare:

Antecedente heredo-colaterale:

Antecedente personale:

Condiții de viață și muncă:

Obiceiuri de viață:

Talia:

Greutatea:

Nevoi fundamentale:-independentă,dependentă

II. Indentificarea problemelor:

1. Nevoia funadamentală:

– Problema

– Sursa de dificultate

– Manifestarea de dependență

Nevoia fundamentală-nu prezinta dificultate

III. Planificarea îngrjirilor

1. Nevoia fundamentală:

– Problema

– Sursa de dificultate

– Manifestarea de dependență

– Obiectivul

IV. Aplicarea în practică

V. Evaluarea finală- la mutarea într-un salon pe secția de obstetrică .Recomandări.

CAZUL NR.1

PLAN DE ÎNGRIJIRE :

I.CULEGEREA DATELOR

Numele și prenumele : I. O. P.

Vârsta: 24 ani

Starea civilă : căsătorită

Copii : –

Ocupația: salariată

Religie: ortodoxă

Data nașterii :16.10.1990

Domiciliu : Jud Mehedinti,localitatea Drobeta Turnu Severin

Statut asigurat: asigurat CNAS

Motivele internării : -CUD ( contracții uterine dureroase).

-Membrane rupte. ( 06:00. 21.04.2015)

Diagnosticul de internare: SARCINĂ 40 SĂPTĂMÂNI ,FĂT VIU,UNIC,

MEMBRANE RUPTE,PREZENTAȚIE CEFALICĂ,

BAZIN EUTOCIC,DEBUT DE TRAVALIU

Istoricul bolii : Gravida a fost luată în evidență din primul trimestru de sarcină.A efectuat controalele periodice cât și analizele obligatorii în sarcină.A efectuat tratamentul profilaxiei anemiei feriprive dar și a rahitismului carențial.Afirmativ, nu a fost supusă infecțiilor intercurente pe parcursul sarcinii actuale.Nu a prezentat dizgravidie de I trimestru.Spor ponderal =13 kg.Se internează cu membrane rupte de la ora 06:00 și CUD nesitematizate ,pentru asistență la naștere.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală – bună

Stare de nutriție – normoponderală

Facies.Tegumente.Mucoase – cu modificări de sarcină

Țesut conjunctiv – adipos – normal reprezentat

Sistem ganglionar – superficial,nepalpabil

Sistem muscular – normo-ton, normo-trof ,normo-kinetic

Sistem osteoarticular – aparent integru morfofunctional

Aparat respirator – torace normal conformat, MV prezent bilateral, AR simetrice bilateral

Aparat cardiovascular – arie precordială de aspect normal,zgomote cardiace ritmice

bine bătute, șoc apexian in spațiul V intercostal pe LMC stângă, fără sufluri

Aparat digestiv – abdomen mărit de volum,destins de uterul gravid

Ficat.Căi biliare.Splina – ficat la rebordul costal ,splina nepalpabilă

Sistem nervos,endocrin,oragne de simț – ROT + OST +

T.A – 120/60 mmHg P – 80 b/min T – 36.4 grade Celsius

EXAMEN OBSTETRICAL 21.04.2015 ora 12 :00

Glande mamare cu modificări de sarcină

Circumfeința abdominlă – 100 cm

D.ant-post – 20 cm

D.bicret – 28 cm

D.bispinos – 24 cm

D.bitronaherian – 32 cm

Bazin eutocic

Tonus uterin- normal

Contracții uterine- la 10 minute

Orientarea fătului – longitudinală

EXAMEN CU VALVE –vulva vagin,col nelezionar de primipară

T.V vulvă vagin – suple elastice

Colul : nelezionar,dilatat index ( 4 cm)

Membrane rupte –DA ( 21.04.2015 ora 06:00 )

Lichid amniotic – clar

Prezentație : cefalică

Poziție : stângă

Atitudine : mobilă

Anamneză :

Antecedente heredo-colaterale : tata-DZ tip II ,insulinodependent

Antecedente personale,fiziologice și patologice :

-Menarha -14 ani, Cicluri neregulate.dureroase 5/40 zile

-Sarcini : – ; Nașteri: – ;

– Interventii chirurgicale : – ;

-Alte boli : neagă .Trament : – ;

Condiții de viață și muncă : corespunzătoare

Obiceiuri de viață : fumătoare 2-3 țigări /zi

Talia : 160 cm

Greutatea : 64 kg

Nevoi fundamentale – afectate/neafectate din interviul cu pacienta după nașterea prin operație cezariană :

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație – neafectată / independentă

2. Nevoia de a bea și a mânca – afectată / dependentă

3. Nevoia de a elimina – afectată/ dependentă

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură – afectată / dependentă

5. Nevoia de a dormi și a se odihni – afectată / dependentă

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – afectată / dependentă

7. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale – neafectată / independentă

8. Nevoia de a fi curat ,îngrijit,de a-și proteja tegumentele,mucoasele – parțial afectată / dependentă

9. Nevoia de a evita pericolele – afectată / dependentă

10. Nevoia de a comunica – neafectată / independentă

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a-și practica religia-neafectată / independentă

12. Nevoia de a fi preocupat în vedea realizării – neafectată / independentă

13. Nevoia de a se recrea – afectată/dependentă

14. Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea – neafectată / independentă

II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație : neafectată / independentă

Aceasta nevoie fundamentală nu este afectată deoarece pacienta a născut printr-o operație cezariană, aceasta acordându-i-se toate îngrijirile necesare.

2. Nevoia de a bea și de mânca – afectată / dependentă

Problema : dificultate de a se alimenta și hidrata

Manifestarea de dependență : reluarea tranzitului intestinal

Sursă de dificultate : naștere prin operația cezariană

3. Nevoia de a elimina: afectată / dependentă

Problema: lohii (sângerare postnatală)

Manifestare de dependență : resturi de membrană, cheaguri de sânge, zemuire a plăgilor vaginului si colului uterin

Sursa de dificultate: naștere prin operația cezariană

4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură – afectată / dependentă

Problema: imobilitate

Manifestare de dependență: limitarea mișcărilor

Sursă de dificultate : dureri postoperatorii

5. Nevoia de a dormi și a se odihni : afectată / dependentă

Problema: incomoditate, discomfort

Manifestare de dependență : senzație de neplăcere fizică, durere

Sursa de dificultate : naștere prin operația cezariană

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: afectată / dependentă

Problema : imobilitate

Manifestare de dependență : dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca

Sursa de dificultate : dureri postoperatorii

7. Nevoia de a-și menține temperature corpului în limite normale: – această nevoie este neafectată și independentă întru-cât organismul este capabil să își regleze singur temperatura și să păstreze echilibrul între termogeneză și termoliză.

T- 36.2 grade Celsius

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a-și proteja tegumentele și mucoasele- parțial afectată / parțial dependentă

Această nevoie este parțial afectată datorită durerilor postoperatorii din cauza cărora nu se poate ridica din pat pentru a-și face toaleta motiv pentru care este ajutată de o asistentă.

9. Nevoia de a evita pericolele : afectată / dependentă

Problema: anxietate

Manifestare de dependență : imposibilitatea mișcărilor ample,frică,neliniște

Sursa de dificultate : naștere prin operația cezariană

10. Nevoia de a comunica :- aceasta nevoie fundamentală este neafectată și independentă deoarece pacienta are o relație de lungă durată este și căsătorită.Se poate constata că este o persoană integră cu simț al responsabilității .Este totodată o persoană perspicace care poate să înțelegă semnificația mesajelor schimbate.

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori,de a-și practica religia :

-nevoie neafectată si independentă.Pacienta merge la biserică des.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : neafectată / independentă

Pacienta dispune de mult sprijin din partea familie cât și din partea soțului în perioada de lehuzie căt și după ce aceasta va merge din nou la servici oferindu-i posibilitatea de a se realiza atât profesional cât și social.

13. Nevoia de a se recrea : afectată / dependentă

Problema : imposibilitatea de a îndeplini activități recreative

Manifestarea de dependeță : incapacitatea de a îndeplini acrivități recreative

Sursa de dificultate : durere post operatorie

14. Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea : – această nevoie este neafectată și independentă deoarece pacienta are suficiente cunoștiințe pentru a-și menține sănătatea fizică și psihică.

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

Pacienta I.O.P în vârstă de 24 de ani s-a prezentat la S.J.U. Bega Obstetrică și Ginecologie la ora 08:00 , în urma ruperii spontane a membranelor uterine ,ora 06:00 , gravidă cu sarcină clinic la termen, fiind monitorizată de a lungul sarcinii.Aceasta a efectuat tratamentul profilaxiei anemiei feriprive și nu a prezentat nicio infecție recurentă pe parcursul sarcinii. În urma consultului de specialitate s-a constatat dilatarea colului uterin de 6 cm , CUD la 10 minute , BCF -137 bătăi/minut, lichid- clar , prezentație cefalică, T.A – 120/60 mmHg , P- 80 b/minut,T – 36.4 grade Celsius.

În urma culegerii datelor despre pacientă, s-au identificat problemele care au dus la afectarea celor 14 nevoi fundamentale. În continuare se va urmări modul de planificare a îngrijirilor în perioada de lehuzie după nașterea prin cezariană în comparație cu nașterea pe cale naturală . În primă instanță ne vom ocupa de nevoia care este cea mai afectată, în ordinea gradului afectării acestora.

1. Nevoia de a bea și a mânca- afectată /dependentă

Obiectivul : Pacienta este îndrumată să bea mult ceai de chimen pentru reluarea tranzitului intestinal.

2. Nevoia de a elimina : afectată / dependentă

Obiectivul: Oprirea săngerări la 4-5 zile după naștere.

3. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură – afectată / dependentă

Obiectivul : Administarea de antalgice care sa ajute cu durerile post operatorii și să nu execute mișcări bruște și să încerce să se ridice din pat cu ajutor.

4. Nevoia de a evita pericolele-afectată / dependentă

Obiectivul : Pacienta să exprime dispariția semnelor de anxietate până la momentul externării.

5. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca : afectată / dependentă

Obiectivul : Pacienta să se îmbrace/dezbrace singură până la momentul externării și să se încalțe / descalțe singură în același termen.

6. Nevoia de a dormi și a se odihni – afectată / dependentă

Obiectivul: Pacienta să se poată odihni după diminuarea durerilor postoperatorii în urma administrării unor antalgice.

7. Nevoia de a fi curat,îngrijit , de a-și proteja tegumentele ,mucoasele- parțial afectată / parțial dependentă

Obiectivul : Pacienta să nu mai necesite ajutorul asistentei la 3 zile dupa naștere și să se deplaseze, îngrijească singură.

8. Nevoia de a se recrea- afectată/ dependentă

Obiectivul : Pacienta să participe la activități menite recreării în termen de 5 zile după naștere.

IV. Aplicarea în practică

În data de 21.04.2015 la ora 18:00 , pacienta I.O.P în vârstă de 24 de ani se prezintă la sala de operație pentru a naște prin operație cezariană. După care va fi mutată într-un salon pentru a i se acorda îngrijirile necesare în funcție de nevoile fundamentale afectate.

V. EVALUAREA FINALĂ

După operația cezariană , pacienta I.O.S, cu sarcină clinic la termen, dispensarizată pe cursul sarcinii, GROC : vârstă tânără,a născut un băiețel în greutate de 3.500 g, lungime = 53 cm, cu scorul APGAR 9. Nou-născutul este perfect sănătos și nu prezintă nici un impediment în a fi reunit cu mama. Nu s-a prezentat nici o complicație pe durata operație cât nici după și nu ne rămâne decât să o felicităm pe noua mămică și să îi urăm multă sănătate pe mai departe.

Recomandări la externare:

– Se recomandă alăptarea nou-născutului la sân,la cerere.

– Se recomandă înscrierea la un medic pediatru pentru urmărirea evoluției sale și nu numai

– Se recomandă prezentarea de urgență la medic în cazul în care apare o schimbare în sănătatea mamei sau a copilului după ce au fost externați.

– Se recomandă repaus la pat mamei și restricție în a ridica greutăți

– Se recomandă implicarea ambilor părinți in creșterea și educarea băiețelului.

– Se recomandă profilaxia pentru dezvoltarea rahitismului a nou-născutului prin administrarea de vitamina D3 (Vigantol 2 picături) din a 10 zi de viață.

CAZUL NR. 2

PLAN DE ÎNGRIJIRE :

I.CULEGEREA DATELOR

Numele și prenumele : P. M

Vârsta : 27 ani

Starea civilă : căsătorită

Copii : 1

Ocupația: salariată

Religie: ortodoxă

Data nașterii :06.07.1987

Domiciliu : Timisoara,str Cerna nr .15

Statut asigurat: asigurat CNAS

Motivele internării : -CUD ( contracții uterine dureroase).

Diagnosticul de internare: SARCINĂ 41 SĂPTĂMÂNI ,FĂT VIU,UNIC,

PREZENTAȚIE CEFALICĂ, BAZIN EUTOCIC,DEBUT

DE TRAVALIU,GROC: PARITATE DISTANȚATĂ

Istoricul bolii : Gravida a fost luată în evidență din primul trimestru de sarcină.A efectuat controalele periodice cât și analizele obligatorii în sarcină.A efectuat tratamentul profilaxiei anemiei feriprive dar și a rahitismului carențial.Afirmativ, nu a fost supusă infecțiilor intercurente pe parcursul sarcinii actuale.Nu a prezentat dizgravidie de I trimestru.Spor ponderal = 16 kg. Se internează cu CUD nesitematizate pentru asistență la naștere.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală – bună

Stare de nutriție – apetentă

Facies.Tegumente.Mucoase – cu modificări de sarcină

Țesut conjunctiv – adipos – normal reprezentat

Sistem ganglionar – superficial,nepalpabil

Sistem muscular – normo-ton, normo-trof ,normo-kinetic

Sistem osteoarticular – aparent integru morfofuncțional

Aparat respirator – torace normal conformat,MV prezent bilateral,AR simetrice bilateral

Aparat cardiovascular – arie precordială de aspect normal,zgomote cardiace ritmice

bine bătute, șoc apexian în spațiul V intercostal pe LMC stângă, fără sufluri

Aparat digestiv – abdomen mărit de volum,destins de uterul gravid

Ficat.Căi biliare.Splina – ficat la rebordul costal ,splina nepalpabilă

Sistem nervos,endocrin,oragne de simț – ROT + OST +

T.A – 110/80 mmHg P – 70 b/min T – 36.3 grade Celsius

EXAMEN OBSTETRICAL 22.04.2015 ora 02:00

Glande mamare cu modificări de sarcină

Circumfeința abdominlă – 115 cm

D.ant-post – 20 cm

D.bicret – 28 cm

D.bispinos – 24 cm

D.bitronaherian – 32 cm

Bazin eutocic

Tonus uterin- normal

Contracții uterine – nesistematizate

Orientarea fătului – longitudinală

EXAMEN CU VALVE

T.V vulvă, vagin – suple elastice

Colul : nelezionar,dilatat index( 4 cm)

Membrane intacte

Lichid amniotic : –

Prezentație : cefalică

Poziție : stângă

Atitudine : mobilă

Anamneză :

Antecedente heredo-colaterale : neagă

Antecedente personale,fiziologice și patologice :

-Menarha -13 ani, Cicluri neregulate.dureroase 5/40 zile

-Sarcini : 3 ; Nașteri: – 1 -3.400 g ;

– Interventii chirurgicale : neagă ;

-Alte boli : neagă .Trament : – ;

Condiții de viață și muncă : corespunzătoare

Obiceiuri de viață : nu fumeză, cafea 1/zi

Talia : 168 cm

Greutatea : 116 kg

Nevoi fundamentale – afectate/neafectate din interviul cu pacienta după naștere prin cale naturală :

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație – neafectată / independentă

2. Nevoia de a bea și a mânca – neafectată / independentă

3. Nevoia de a elimina – afectată/ dependentă

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură –neafectată / independentă

5. Nevoia de a dormi și a se odihni – neafectată / independentă

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – neafectată / independentă

7. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale – neafectată / independentă

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și proteja tegumentele, mucoasele – neafectată / independentă

9. Nevoia de a evita pericolele –neafectată / independentă

10. Nevoia de a comunica – neafectată / independentă

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a-și practica religia-neafectată / independentă

12. Nevoia de a fi preocupat în vedea realizării – neafectată / independentă

13. Nevoia de a se recrea – neafectată/independentă

14. Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea – neafectată / independentă

II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație : neafectată / independentă

Având în vedere că nașterea a decurs normal, nu a fost nevoie de administrare de oxigen, această nevoie fundamentală nu este afectată.

2. Nevoia de a bea si de mânca –neafectată / independentă

Această nevoie fundamentală nefiind afectată, pacienta a putut să se alimenteze și să se hidrateze corespunzător la 2 ore după naștere.

3. Nevoia de a elimina: afectată / dependentă

a. Problema : lohii ( sângerări postnatale)

Manifestare de dependență : resturi de membrane, cheaguri de sânge, zemuire a plăgilor vaginului și colului uterin

Sursa de dificultate : nașterea

b. Problema : micțiuni dureroase

Manifestare de dependență : epiziotomie

Sursa de dificultate : nașterea prin cale naturală

4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură : neafectată / independentă

Nu a fost afectată această nevoie fundamentală, pacienta putând să se deplaseze singură neavând nevoie de ajutorul asistentei.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni : neafectată / independentă

Pacienta a reușit să se odihnească și să doarmă, mai ales după efortul depus în timpul nașterii, de atfel nu a avut nevoie nici de medicație adjuvantă.

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: neafectată / independentă

Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca nu a fost afectată , pacienta a putut să se schimbe singură, dar o asistentă a fost de față în caz de sincopă.

7. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale: – această nevoie este neafectată și independentă întru-cât organismul este capabil să își regleze singur temperatura și să păstreze echilibrul între termogeneză și termoliză.

T- 36.2 grade Celsius

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și proteja tegumentele și mucoasele- neafectată / independentă

Această nevoie nu a fost afectată decoarece pacienta a putut să se deplaseze pentru a-si face toaleta zilnică.

9. Nevoia de a evita pericolele : neafectată / independentă

Această nevoie nu a fost afectată dar pacienta a fost monitorizată constant pentru a i se asigura buna stare a sănătății și nu numai.

10. Nevoia de a comunica :- pacienta este căsătorită, mamă a încă unui copil în vârstă de 4 ani. Familia este de tip organizat, soțul pacientei implicându-se atât financiar cât și în creșterea și educarea copiilor.Având studii superioare nu există vreo dificultate a pacientei de a comunica și de a înțelege semnificația mesajelor transmise.

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a-si practica religia :

-nevoie neafectat și independentă.Pacienta merge la biserică.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : neafectată / independentă

Pacienta este preocupată în a-și dedica timpul în vederea îngrijiri copilului după care, la terminarea celor doi ani de concediu maternal să își reia activitatea profesională.

13. Nevoia de a se recrea : neafectată / independentă

Pacienta nu a prezentat dificultăți la acestă nevoie, pentru că a găsit mecanisme de coping (a citit, s-a plimbat, a vizionat un film) lucruri care au ajutat-o să facă față situației după naștere în perioada spitalizării.

14. Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea –având o experiență anterioară, în ceea ce privește nașterea, pacienta s-a folosit de cunoștiințele acumulate la prima naștere această nevoie nefiind afectată.

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

Pacienta P.M în vârstă de 27 de ani s-a prezentat la S.J.U. Bega Obstetrică și Ginecologie la ora 02:00 , în urma apariției CUD, ora 01:00, gravidă cu sarcină clinic la termen, fiind monitorizată de a lungul sarcinii.Aceasta a efectuat tratamentul profilaxiei anemiei feriprive și nu a prezentat nicio infecție recurentă pe parcursul sarcinii. În urma consultului de specialitate s-a constatat dilatarea colului uterin de 4 cm, CUD nesistematizate, BCF -136 bătăi/minut, prezentație cefalică, T.A – 110/80 mmHg , P- 80 b/minut,T – 36.4 grade Celsius.

În urma culegerii datelor despre pacientă, s-a identificat doar o problemă care a dus la afectarea celor 14 nevoi fundamentale.

IV. Aplicarea în practică

În data de 22.04.2015 la ora 07:35, pacienta P.M în vârstă de 27 de ani se deplasează singură dar sub observația asistentei în salon după naștere unde i se va urmări evoluția stării de sănătate și i se vor acorda îngrijiri în funcție de nevoia fundamentală afectată.

V. EVALUAREA FINALĂ

După un travaliu de 5 ore, pacienta P.M cu sarcină clinic la termen ,dispensarizată pe cursul sarcinii, GROC : PARITATE DISTANȚATĂ, a născut un băiețel în greutate de 3.780 g, lungime = 53 cm, cu scorul APGAR 9. Nou-născutul este perfect sănătos și este reunit cu mama sa la scurt timp după naștere .Travaliul a fost de scurtă durată fără alte intervenții, iar refacerea pacientei de după naștere a decurs fără complicații.

Recomandări la externare:

– Se recomandă alăptarea nou-născutului la sân, la cerere.

– Se recomandă înscrierea la un medic pediatru pentru urmărirea evoluției sale și nu numai

– Se recomandă prezentarea de urgență la medic în cazul în care apare o schimbare în sănătatea mamei sau a copilului după ce au fost externați.

– Se recomandă repaus la pat mamei și restricție în a ridica greutăți

– Se recomandă implicarea ambilor părinți in creșterea și educarea băiețelului.

– Se recomandă profilaxia pentru dezvoltarea rahitismului a nou-născutului prin administrarea de vitamina D3 (Vigantol 2 picături) din a 10 zi de viață.

CAZUL NR.3

PLAN DE ÎNGRIJIRE :

I.CULEGEREA DATELOR

Numele și prenumele : H.G.R

Vârsta : 20 ani

Starea civilă : necăsătorită

Copii : –

Ocupația: studentă

Religie: ortodoxă

Data nașterii :18.05.1994

Domiciliu : Arad,localitatea Felnac

Statut asigurat: asigurat CNAS

Motivele internării : -CUD ( contracții uterine dureroase)debut de travaliu

– asistență la naștere

Diagnosticul de internare: SARCINĂ 40 SĂPTĂMÂNI ,FĂT VIU,UNIC,

MEMBRANE INTACTE ,PREZENTAȚIE CEFALICĂ,

BAZIN EUTOCIC,DEBUT DE TRAVALIU

Istoricul bolii : Gravida a fost luată în evidență din primul trimestru de sarcină.A efectuat controalele periodice cât și analizele obligatorii în sarcină.A efectuat tratamentul profilaxiei anemiei feriprive dar și a rahitismului .Nu a fost supusă infecțiilor intercurente pe parcursul sarcinii.Nu a prezentat dizgravidie de I trimestru.Spor ponderal = 17 kg.Se internează cu membrane intacte, CUD nesitematizate ,pentru asistență la naștere.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală – bună

Stare de nutriție – normoponderală

Facies.Tegumente.Mucoase – cu modificări de sarcină

Țesut conjunctiv – adipos – normal reprezentat

Sistem ganglionar – superficial,nepalpabil

Sistem muscular – normo-ton, normo-trof ,normo-kinetic

Sistem osteoarticular – aparent integru morfofunctional

Aparat respirator – torace normal conformat,MV prezent bilateral,AR simetrice bilateral

Aparat cardiovascular – arie precordială de aspect normal,zgomote cardiace ritmice

bine bătute, șoc apexian in spațiul V intercostal pe LMC stângă, fără sufluri

Aparat digestiv – abdomen mărit de volum,destins de uterul gravid

Ficat.Căi biliare.Splina – ficat la rebordul costal ,splina nepalpabilă

Sistem nervos,endocrin,oragne de simț – ROT + OST +

T.A – 120/80 mmHg P – 80 b/min T – 36.3 grade Celsius

EXAMEN OBSTETRICAL 21.04.2015 ora 00:30

Glande mamare cu modificări de sarcină

Circumfeința abdominlă – 98 cm

D.ant-post – 20 cm

D.bicret – 28 cm

D.bispinos – 24 cm

D.bitronaherian – 32 cm

Bazin eutocic

Tonus uterin- normal

Contracții uterine- nesistematizate

Orientarea fătului – longitudinală

EXAMEN CU VALVE –vulva vagin,col nelezionar de primipară

T.V vulvă vagin – suple elastice

Colul : nelezionar,dilatat index(5 cm)

Membrane intacte

Lichid amniotic: –

Prezentație : cefalică

Poziție : stângă

Atitudine : mobilă

Anamneză :

Antecedente heredo-colaterale : tata-decedat

Antecedente personale,fiziologice și patologice :

-Menarha -14 ani, Cicluri neregulate 3-4 zile ,fluctuente,dureroase

-Sarcini : – ; Nașteri: – ;

– Interventii chirurgicale : – ;

-Alte boli : neagă .Trament : – ;

Condiții de viață și muncă : corespunzătoare

Obiceiuri de viață : fumătoare 2-3 țigări /zi

Talia : 165 cm

Greutatea : 83 kg

Nevoi fundamentale – afectate/neafectate din interviul cu pacienta după nașterea prin operația cezariană :

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație – neafectată / independentă

2. Nevoia de a bea și a mânca – afectată / dependentă

3. Nevoia de a elimina – afectată/ dependentă

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură – afectată / dependentă

5. Nevoia de a dormi și a se odihni – afectată / dependentă

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – afectată / dependentă

7. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale – neafectată / independentă

8. Nevoia de a fi curat ,îngrijit,de a-și proteja tegumentele,mucoasele – parțial afectată / dependentă

9. Nevoia de a evita pericolele – afectată / dependentă

10. Nevoia de a comunica – neafectată / independentă

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori ,de a-și practica religia-neafectată / independentă

12. Nevoia de a fi preocupat în vedea realizării – neafectată / independentă

13. Nevoia de a se recrea – afectată/dependentă

14. Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea – neafectată / independentă

II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira și de a avea o buna circulație : neafectată / independentă

Aceasta nevoie fundamentală nu este afectată deoarece pacienta nu a suferit nici o complicație în timpul operație cezariene și nu necesită administrare de oxigen.

2. Nevoia de a bea și de a mânca – afectată / dependentă

Problema : dificultate de a se alimenta și hidrata

Manifestarea de dependență : reluarea tranzitului intestinal

Sursă de dificultate : nașterea prin operație cezariană

3. Nevoia de a elimina: afectată / dependentă

Problema: lohii (sângerare postnatală)

Manifestare de dependență : resturi de membrană, cheaguri de sânge, zemuire a plăgilor vaginului si colului uterin

Sursa de dificultate: nașterea

4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură – afectată / dependentă

Problema: imobilitate

Manifestare de dependență: limitarea mișcărilor

Sursă de dificultate : dureri postoperatorii

5. Nevoia de a dormi și a se odihni : afectată / dependentă

Problema: dificultate / incapacitatea de a se odihni

Manifestare de dependență : senzație de discomfort,durere

Sursa de dificultate : dureri postoperatorii

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: afectată / dependentă

Problema : dificultate de a se îmbrăca și dezbrăca

Manifestare de dependență : diminuarea mobilității

Sursa de dificultate : dureri postoperatorii

7. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale: – această nevoie este neafectată și independentă deoarece organismul este capabil să își regleze singur temperatura și să păstreze echilibrul între termogeneză și termoliză.

T- 36.2 grade Celsius

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și proteja tegumentele și mucoasele- parțial afectată / parțial dependentă

Această nevoie este parțial afectată datorita durerilor postoperatorii din cauza cărora nu se poate ridica din pat pentru a-și face toaleta, motiv pentru care este ajutată de o asistentă.

9. Nevoia de a evita pericolele : afectată / dependentă

Problema: anxietate

Manifestare de dependență : stare de agitație ,neliniște

Sursa de dificultate : naștere

10. Nevoia de a comunica :- aceasta nevoie fundamentală este neafectată și independentă deoarece pacienta are o relație stabilă și de lungă durată.Pacienta nu prezintă dificultăți în a înțelege semnificația mesajele trasmise .

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a-si practica religia :

-nevoie neafectată și independentă.Pacienta merge la biserică în fiecare duminică.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : neafectată / independentă

Pacienta dispune de mult sprijin din partea familie cât și din partea tatălui în perioada de lehuzie cât și în momentul în care acesta își va relua studiile pentru a se dezvolta profesional și social.

13. Nevoia de a se recrea : afectată / dependentă

Problema : imposibilitatea de a îndeplini activități recreative

Manifestarea de dependență : incapacitatea de a îndeplini acrivități recreative

Sursa de dificultate : durere post operatorie

14. Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea : – această nevoie este neafectată și independentă deoarece pacienta a acumulat suficiente cunoștiințe pentru a-și menține sănătatea fizică și psihică.

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

Pacienta H.G.R în vârstă de 20 de ani s-a prezentat la S.J.U. Bega Obstetrică și Ginecologie la ora 00:00, în urma aparițiilor contracțiilor uterine, gravidă cu sarcină clinic la termen, fiind monitorizată de a lungul sarcinii. Aceasta a efectuat tratamentul profilaxiei anemiei feriprive și nu a prezentat nicio infecție recurentă pe parcursul sarcinii. În urma consultului de specialitate s-a constatat dilatarea colului uterin de 5 cm, CUD nesistematizate , BCF -135 bătăi/minut, prezentație cefalică, T.A – 120/80 mmHg , P- 80 b/minut,T – 36.4 grade Celsius.

În urma culegerii datelor despre pacientă, s-au identificat problemelor care au dus la afectarea celor 14 nevoi fundamentale. În continuare se va urmari modul de planificare a îngrijirilor în perioada de lehuzie după nașterea prin operația cezariană în comparație cu nursingul după naștere pe cale naturală. În primă instanță ne vom ocupa de nevoia care este cea mai afectată, în ordinea gradului afectării acestora.

1. Nevoia de a bea și a mânca- afectată /dependentă

Obiectivul : Pacienta este îndrumată se bea mult ceai de chimen pentru reluarea tranzitului intestinal.

2. Nevoia de a elimina : afectată / dependentă

Obiectivul: Oprirea sângerări la 4-5 zile după naștere.

3. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură – afectată / dependentă

Obiectivul : Administarea de antalgice care să ajute cu durerile postoperatorii și evitarea mișcărilor bruște, să încerce să se ridice din pat cu ajutor, puțin căte puțin in fiecare zi .

4. Nevoia de a evita pericolele-afectată / dependentă

Obiectivul : Pacienta sa exprime dispariția semnelor de anxietate, neliniște, frică.

5. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca : afectată / dependentă

Obiectivul : Pacienta să se îmbrace/dezbrace singură până la momentul externării și să se încalțe / descalțe singură in același termen.

6. Nevoia de a dormi și a se odihni – afectată / dependentă

Obiectivul: Pacienta să se poată odihni după diminuarea durerilor postoperatorii după administararea unor antalgice.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit , de a-și proteja tegumentele, mucoasele- parțial afectată / parțial dependentă

Obiectivul : Pacienta sa nu mai necesite ajutorul asistentei la 3 zile dupa naștere și să se îngrijească singură.

8. Nevoia de a se recrea- afectată/ dependentă

Obiectivul : Pacienta să participe la activități menite recreării in termen de 5 zile după naștere.

IV. Aplicarea în practică

În data de 21.04.2015 la ora 02:00, pacienta H.G.R în vârstă de 2O de ani se prezintă la sala de operație pentru a naște prin cezariană.După care va fi mutată într-un salon pentru a i se acorda îngrijirile necesare în funcție de nevoile fundamentale afectate.

V. EVALUAREA FINALĂ

După operația cezariană, pacienta H.G.R, cu sarcină clinic la termen ,dispensarizată pe cursul sarcinii, GROC : vârstă tânără, a născut o fetiță în greutate de 2.800 g, lungime = 51 cm, cu scorul APGAR 9. Nou-născutul este perfect sănătos și nu prezintă nici un impediment în a fi reunit cu mama .Nu s-a prezentat nici o complicație pe durata operație cât nici după și nu ne rămâne decât să o felicităm pe proaspăta mămică și să îi urăm multă sănătate pe mai departe.

Recomandări la externare:

– Se recomandă alăptarea nou-născutului la sân, la cerere.

– Se recomandă înscrierea la un medic pediatru pentru urmărirea evoluției sale și nu numai

– Se recomandă prezentarea de urgență la medic în cazul în care apare o schimbare în sănătatea mamei sau a copilului după ce au fost externați.

– Se recomandă repaus la pat mamei și restricție în a ridica greutăți

– Se recomandă implicarea ambilor părinți in creșterea și educarea băiețelului.

– Se recomandă profilaxia pentru dezvoltarea rahitismului a nou-născutului prin administrarea de vitamina D3 (Vigantol 2 picături) din a 10 zi de viață.

CAZUL NR. 4

PLAN DE ÎNGRIJIRE :

I. CULEGEREA DATELOR

Numele și prenumele : T.D.N

Vârsta : 28 ani

Starea civilă : căsătorită

Copii : –

Ocupația: salariată

Religie: ortodoxă

Data nașterii :29.03.1987

Domiciliu : Timisoara,str Sf.Apostoli Petru și Pavel

Statut asigurat: asigurat CNAS

Motivele internării : -membrane rupte

Diagnosticul de internare: SARCINĂ 40 SĂPTĂMÂNI ,FĂT VIU,UNIC,

MEMBRANE RUPTE,PREZENTAȚIE CEFALICĂ,

BAZIN EUTOCIC,DEBUT DE TRAVALIU,

GROC: RH – , GR.0

Istoricul bolii : Gravida cu sarcină de 40 de săptămâni se prezintă în clinică cu membrane rupte, motiv pentru a se interna în vederea asistenței la naștere.A fost luată în evidență la 8 săptămâni. A efectuat toate investigațiile și consultațiile pe timpul sarcinii.A efectuat tratamentul profilaxiei anemiei feriprive dar și a rahitismului carențial.Nu a avut episoade de metroragii pe parcursul sarcinii.Nu a prezentat dizgravidie de I trimestru.Spor ponderal = 10 kg.Se internează cu membrane rupte pentru asistență la naștere.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală – bună

Stare de nutriție – bună

Facies.Tegumente.Mucoase – cu modificări de sarcină

Țesut conjunctiv – adipos – bine reprezentat

Sistem ganglionar – superficial,nepalpabil

Sistem muscular – normo-ton, normo-trof ,normo-kinetic

Sistem osteoarticular – integru morfofuncțional

Aparat respirator – torace normal conformat,MV prezent bilateral,AR simetrice bilateral

Aparat cardiovascular – arie precordială de aspect normal,zgomote cardiace ritmice

bine bătute, șoc apexian în spațiul V intercostal pe LMC stângă, fără sufluri Aparat digestiv – abdomen mărit de volum,destins de uterul gravid

Ficat.Căi biliare.Splina – ficat la rebordul costal ,splina nepalpabilă

Sistem nervos,endocrin,oragne de simț – ROT + OST +

T.A – 110/80 mmHg P – 70 b/min T – 36.6 grade Celsius

EXAMEN OBSTETRICAL 22.04.2015 ora 01:00

Glande mamare cu modificări de sarcină

Circumfeința abdominlă – 100 cm

D.ant-post – 20 cm

D.bicret – 28 cm

D.bispinos – 24 cm

D.bitronaherian – 32 cm

Bazin eutocic

Tonus uterin- normal

Contracții uterine – rare

Orientarea fătului – longitudinală

EXAMEN CU VALVE

T.V vulvă, vagin – suple elastice

Colul : nelezionar,dilatat ( 2 cm)

Membrane rupte

Lichid amniotic – opac

Prezentație : cefalică

Poziție : dreaptă

Atitudine : mobilă

Anamneză :

Antecedente heredo-colaterale : neagă

Antecedente personale,fiziologice și patologice :

-Menarha -14 ani, Cicluri : regulate 4/28

-Sarcini : – ; Nașteri: – ;

– Interventii chirurgicale : neagă ;

-Alte boli : neagă .Trament : – ;

Condiții de viață și muncă : corespunzătoare

Obiceiuri de viață : neagă

Talia : 164 cm

Greutatea : 67 kg

Nevoi fundamentale – afectate/neafectate din interviul cu pacienta după naștere prin cale naturală :

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație – neafectată / independentă

2. Nevoia de a bea și a mânca – neafectată / independentă

3. Nevoia de a elimina – afectată/ dependentă

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură – parțial afectată / parțial independentă

5. Nevoia de a dormi și a se odihni – neafectată / independentă

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – neafectată / independentă

7. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale – neafectată / independentă

8. Nevoia de a fi curat ,îngrijit,de a-și proteja tegumentele,mucoasele – neafectată / independentă

9. Nevoia de a evita pericolele –neafectată / independentă

10. Nevoia de a comunica – neafectată / independentă

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori ,de a-și practica religia-neafectată / independentă

12. Nevoia de a fi preocupat în vedea realizării – neafectată / independentă

13. Nevoia de a se recrea – neafectată/independentă

14. Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea – neafectată / independentă

II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira și de a avea o buna circulație : neafectată / independentă

Având în vedere că nașterea a decurs normal, nu a fost nevoie de administrare de oxigen, această nevoie fundamentală nu este afectată.

2. Nevoia de a bea si de mânca –neafectată / independentă

Această nevoie fundamentală nefiind afectată, pacienta a putut să se alimenteze și să se hidrateze corespunzător după naștere la un interval de 2-3 ore.

3. Nevoia de a elimina: afectată / dependentă

a.Problema : lohii ( sângerări postnatale)

Manifestare de dependență : resturi de membrane, cheaguri de sânge, zemuire a plăgilor vaginului și colului uterin

Sursa de dificultate : nașterea

b.Problema : micțiuni dureroase

Manifestare de dependență : epiziotomie

Sursa de dificultate : nașterea prin cale naturală

4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură – neafectată / independentă

Nu a fost afectată această nevoie fundamentală,pacienta putând să se deplaseze singură neavând nevoie de ajutorul asistentei.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni : afectată / dependentă

Pacienta a reușit să se odihnească și să doarmă, mai ales după efortul depus în timpul nașterii, de atfel nu a avut nevoie nici de medicație adjuvantă.

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: neafectată / independentă

Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca nu a fost afectată, pacienta a putut să se schimbe singură, dar o asitentă a fost de față în caz de sincopă.

7. Nevoia de a-și menține temperature corpului în limite normale: – această nevoie este neafectată și independentă întru-cât organismul este capabil să își regleze singur temperatura, să o păstreze și să mențină echilibrul între termogeneză și termoliză.

T- 36.2 grade Celsius

8. Nevoia de a fi curat,îngrijit, de a-și proteja tegumentele și mucoasele- neafectată / independentă

Această nevoie nu a fost afectată decoarece pacienta a putut să se deplaseze pentru a-si face toaleta zilnică.

9. Nevoia de a evita pericolele : neafectată / independentă

Această nevoie nu a fost afectată dar pacienta a fost monitorizată constant pentru a i se asigura buna stare a sănătății și nu numai.

10. Nevoia de a comunica :- această nevoie nu este afectată deoarece familia este de tip organizat, soțul pacientei se implică atât financiar cât și moral în creșterea și educarea copilului.Având studii superioare nu prezintă nici o dificultate de a comunica și de a întelege semnificația mesajelor transmise.

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a-si practica religia :

-nevoie neafectat și independentă.Pacienta merge la biserică.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : neafectată / independentă

Pacienta este preocupată în a-și dedica timpul în vederea îngrijiri copilului după care ,la terminarea celor doi ani de concediu maternal să își reia activitatea profesională.

13. Nevoia de a se recrea : neafectată / independentă

Pacienta nu a prezentat dificultăți la acestă nevoie, pentru că a găsit mecanisme de coping (a citit,s-a plimbat,a vizionat un film) lucruri care au ajutat-o să facă față situației după naștere în perioada spitalizării.

14. Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea –având o experiență anterioară, în ceea ce privește nașterea, pacienta s-a folosit de cunoștiințele accumulate la prima naștere această nevoie nefiind afectată.

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

Pacienta T.D.N în vârstă de 28 de ani s-a prezentat la S.J.U. Bega Obstetrică și Ginecologie la ora 01:00, în urma apariției CUD, ora 00:00, gravidă cu sarcină clinic la termen, fiind monitorizată de a lungul sarcinii.Aceasta a efectuat tratamentul profilaxiei anemiei feriprive și nu a prezentat nicio infecție recurentă pe parcursul sarcinii. În urma consultului de specialitate s-a constatat dilatarea colului uterin de 4 cm , CUD nesistematizate , BCF -136 bătăi/minut , prezentație cefalică, T.A – 110/80 mmHg , P- 80 b/minut,T – 36.3 grade Celsius. În urma culegerii datelor despre pacientă, nu s-au identificat probleme care să ducă la afectarea celor 14 nevoi fundamentale. În comparație cu îngrijirile si nevoile afectate după nașterea prin cezariană,cea pe cale naturală a avut doar o nevoie fundamentală afectată.

IV. Aplicarea în practică

În data de 22.04.2015 la ora 07:30 , pacienta T.D.N în vârstă de 28 de ani se deplasează singură dar sub observația asistentei în salon după naștere unde i se va urmări evoluția stării de sănătate după naștere.

V. EVALUAREA FINALĂ

După un travaliu de 6 ore jumate, pacienta T.D.N cu sarcină clinic la termen,dispensarizată pe cursul sarcinii, GROC : RH – , GR.0, a născut un băiețel în greutate de 3.450 g, lungime = 52 cm, cu scorul APGAR 9. Nou-născutul este perfect sănătos și este reunit cu mama sa la scurt timp după naștere .Travaliul a fost de scurtă durată fără alte intervenții, iar refacerea pacientei de după naștere a decurs fără complicații.

Recomandări la externare:

– Se recomandă alăptarea nou-născutului la sân,la cerere.

– Se recomandă înscrierea la un medic pediatru pentru urmărirea evoluției sale și nu numai

– Se recomandă prezentarea de urgență la medic în cazul în care apare o schimbare în sănătatea mamei sau a copilului după ce au fost externați.

– Se recomandă repaus la pat mamei și restricție în a ridica greutăți

– Se recomandă implicarea ambilor părinți in creșterea și educarea băiețelului.

– Se recomandă profilaxia pentru dezvoltarea rahitismului a nou-născutului prin administrarea de vitamina D3 (Vigantol 2 picături) din a 10 zi de viață.

CONCLUZII

În urma studiului realizat pe un grup de paciente cu vârste cuprinse între 20-30 de ani putem spune că în ceea ce privește mobilizarea acestora după naștere, am observat că majoritatea s-au mobilizat la câteva ore după nașterea pe cale naturală și la o zi, respectiv două zile după nașterea prin operație cezariană, ceea ce dovedește că nașterea prin operație cezariană necesită un timp mai îndelungat pentru mobilizarea pacientei.

Localizarea durerii după naștere variază în funcție de modul de naștere, la nașterile prin operație cezariană pacientele au resimțit-o la nivel abdominal, în comparație cu pacientele care au născut pe cale naturală și care au prezentat dureri la nivel vaginal/ vulvar.

În cazul descrierii intensității durerii, în ceea ce privește ambele moduri de naștere a predominat ca fiind persistentă, difuză și ca la un ciclu normal.

Nevoia de analgezice după naștere este în funcție de tipul de naștere, pacientele care au născut prin operație cezariană au avut nevoie de acestea mai mult de două zile, diferit fiind față de nașterile pe cale naturală unde nevoia de acestea a fost mult mai mică.

A crescut semnificativ și perioada de recuperare și reintegrare socială în paralel cu creșterea procentului de operații cezariene și cu scăderea utilizării forcepsului sau versiunii interne cu mare extracție, scăzând totodată mortalitatea maternă, mortalitatea și sechelaritatea fetală.

După nașterile pe cale naturală, secreția de colostru apare mai repede decât în cazul nașterilor prin operație cezariană.

Sindromul emoțional hiperestezic a apărut predominant la pacientele care au născut prin operație cezariană, semnele cele mai reprezentative au fost stările anxietatre, iritabilitate, neliniște.

Creșterea procentului de cezariană și scăderea utilizării forcepsului au condus la o scădere a mortalității materne și morbidității, mortalității și sechelariății tardive fetale permitând in acest fel o reintegrare socială mai rapidă a pacientelor.

Bibliografie

1. : Tratat de Obstetrică, Editura Academiei Române, București, 2006,

Cap. IV: 291-259, Cap.VI: 354-365; 372-379

2. Doru Anastasiu, Marius Craina, Adrian Gluhovschi :Curs de Obstetrică-Ginecologie, Editura

Brumar, , 2001, Cap.II: 40-58.Cap.IX: 166-167

3. Anastasiu D.M : Obstetrica, Ed.Lito, Timișoara, 2010, pag. 50-61

4. Florin Stamatian : Obstetrica și ginecologie, Ed.Echinox, București, pag.40-52

5. Prof.Dr. Doru Mihai Anastasiu : Obstetrica, Partea I , Imprimeria UMFT, 2011, pag.37-64,

65- 74, 133-138

6. Conf. Dr. Dan Păscuț : Intervențiile obstetricale, Editura Victor Babeș : Editura Partoș,

, 2011, Cap.I: 1-21, Cap.VII: 416- 447

7. Baskett T., Nagele F.Naegele`s rule: a reappraisal.Br J Obstet Gynaecol.

8. Challs JRG Olson DM :Parturition ,The Physil of Reprod, , 2000

9. Zelop CM ,Shipp TD ,Cohen A.,et al.: Trial of labor after 40 weeks` gestation in women with

prior cesarean .Obstet Gynecol 2001

10. Natalia Corolcova,Tatiana Cucu, Cristina Cucu: Complicații din timpul sarcinii și nașterii la

pacientele cu operație cezariană, Catedra Obstetrică și Ginecologie, USMF ,,Nicolae

Testemițanu”, pag.80-98 ,100- 111

11. Radu Vlădăreanu: Obstetrică și ginecologie clinică, Editura Universitară ,,CAROL

DAVILA”, Bucuresti,2006 ,pag. 92-120

12. Mihai Pricop : Curs de obstetrică și ginecologie, Institutul European, 2001, pag. 44-68

13. Diana Hamilton-Fairley : Lecture Notes Obstetrics and Gynaecology, 2004, pag.105- 121

14. Prof.Dr.Doru Mihai Anastasiu : Obstetrica, Partea a II- a, Imprimeria UMFT, 2011,

pag.190-208

15. Doru Anastasiu : Obstetrică-ginecologie, Tipografia Brumar, , 2001,

Cap.II: 40-58.Cap.IX: 166-167

16. Narcis Hrubaru : Îndreptar practic de obstetrică, Editura Mirton, , 2001, pag. 142-153

17. Conf.Dr.Dan Păscuț : Obstetrica Normală, Editura Mirton, Timișoara, 2006, pag.119-144,

147-159, 222-231

18. Stamatian Florin: Obstetrică și ginecologie,Vol.I, Editura Echinox, Cluj, 2003, pag.69-80

19. Virgiliu Ancar, Crangu Ionescu : Obstetrica, Editura Medicală Națională, București,2008,71-52

20. Ismail S., Shahyad,Shariq F. : Observational study to assess the effectiveness of postoperative

pain management of patients undergoing elective cesarean section / J Anaesthesiol Clin

Pharmacol 2012 Jan:28(1) :36-40

21. E.Malcolm Symonds, Ian M. Symonds : Essential Obstetrics and Gynaecology, 2004,

pag.78-91

22. D.Kith Edmonds : Dewhurst`s Textbook of Obstetrics & Gynaecology, Blackwell

Publishing, 2007

23. Dorin Grigoraș, Eugenia Taurescu : Obstetrica, Editura Victor Babeș, , 2011,

pag. 45-52

24. Radu Vladareanu : Obstetrică și ginecologie pentru studenți și rezidenți, Editura Universității

de Medicină și Farmacie, Carol Davila, 2006, pag.39-54, 121-133

25. Titirică Lucreția : Îngrijiri Speciale Acordate Pacienților De Către Asistenții Medicali, Editura

Viața Medicală Românească, București, 2004, pag.92-120

26. Steven G. Gabbe ,Jennifer R. Niebyl , Joe Leigh Simpson : Obstetrics normal and problem

pregnancies,ED.Mosby pl.Sevter

27. Gibbs,Ronald S.; Karlan ,Beth Y.; Haney,Arthur F.; Nygaard ,Ingrid E. : Danforth`s Obstetrics

and Gynecology, 10th ,Edition, 2008, pag.77-83

28. : Tratat de obstetrică,Editura Academiei Române, București, 2000, pag. 353-365

29. Carroli G., Beliyan J. : Episiotomy for vaginal birth, Cochrane Database of Systematic

Reviews, 2001, pag. 89-110

30. Best practice in Labour and Delivery, Cambrige University Press 2009

Bibliografie

1. : Tratat de Obstetrică, Editura Academiei Române, București, 2006,

Cap. IV: 291-259, Cap.VI: 354-365; 372-379

2. Doru Anastasiu, Marius Craina, Adrian Gluhovschi :Curs de Obstetrică-Ginecologie, Editura

Brumar, , 2001, Cap.II: 40-58.Cap.IX: 166-167

3. Anastasiu D.M : Obstetrica, Ed.Lito, Timișoara, 2010, pag. 50-61

4. Florin Stamatian : Obstetrica și ginecologie, Ed.Echinox, București, pag.40-52

5. Prof.Dr. Doru Mihai Anastasiu : Obstetrica, Partea I , Imprimeria UMFT, 2011, pag.37-64,

65- 74, 133-138

6. Conf. Dr. Dan Păscuț : Intervențiile obstetricale, Editura Victor Babeș : Editura Partoș,

, 2011, Cap.I: 1-21, Cap.VII: 416- 447

7. Baskett T., Nagele F.Naegele`s rule: a reappraisal.Br J Obstet Gynaecol.

8. Challs JRG Olson DM :Parturition ,The Physil of Reprod, , 2000

9. Zelop CM ,Shipp TD ,Cohen A.,et al.: Trial of labor after 40 weeks` gestation in women with

prior cesarean .Obstet Gynecol 2001

10. Natalia Corolcova,Tatiana Cucu, Cristina Cucu: Complicații din timpul sarcinii și nașterii la

pacientele cu operație cezariană, Catedra Obstetrică și Ginecologie, USMF ,,Nicolae

Testemițanu”, pag.80-98 ,100- 111

11. Radu Vlădăreanu: Obstetrică și ginecologie clinică, Editura Universitară ,,CAROL

DAVILA”, Bucuresti,2006 ,pag. 92-120

12. Mihai Pricop : Curs de obstetrică și ginecologie, Institutul European, 2001, pag. 44-68

13. Diana Hamilton-Fairley : Lecture Notes Obstetrics and Gynaecology, 2004, pag.105- 121

14. Prof.Dr.Doru Mihai Anastasiu : Obstetrica, Partea a II- a, Imprimeria UMFT, 2011,

pag.190-208

15. Doru Anastasiu : Obstetrică-ginecologie, Tipografia Brumar, , 2001,

Cap.II: 40-58.Cap.IX: 166-167

16. Narcis Hrubaru : Îndreptar practic de obstetrică, Editura Mirton, , 2001, pag. 142-153

17. Conf.Dr.Dan Păscuț : Obstetrica Normală, Editura Mirton, Timișoara, 2006, pag.119-144,

147-159, 222-231

18. Stamatian Florin: Obstetrică și ginecologie,Vol.I, Editura Echinox, Cluj, 2003, pag.69-80

19. Virgiliu Ancar, Crangu Ionescu : Obstetrica, Editura Medicală Națională, București,2008,71-52

20. Ismail S., Shahyad,Shariq F. : Observational study to assess the effectiveness of postoperative

pain management of patients undergoing elective cesarean section / J Anaesthesiol Clin

Pharmacol 2012 Jan:28(1) :36-40

21. E.Malcolm Symonds, Ian M. Symonds : Essential Obstetrics and Gynaecology, 2004,

pag.78-91

22. D.Kith Edmonds : Dewhurst`s Textbook of Obstetrics & Gynaecology, Blackwell

Publishing, 2007

23. Dorin Grigoraș, Eugenia Taurescu : Obstetrica, Editura Victor Babeș, , 2011,

pag. 45-52

24. Radu Vladareanu : Obstetrică și ginecologie pentru studenți și rezidenți, Editura Universității

de Medicină și Farmacie, Carol Davila, 2006, pag.39-54, 121-133

25. Titirică Lucreția : Îngrijiri Speciale Acordate Pacienților De Către Asistenții Medicali, Editura

Viața Medicală Românească, București, 2004, pag.92-120

26. Steven G. Gabbe ,Jennifer R. Niebyl , Joe Leigh Simpson : Obstetrics normal and problem

pregnancies,ED.Mosby pl.Sevter

27. Gibbs,Ronald S.; Karlan ,Beth Y.; Haney,Arthur F.; Nygaard ,Ingrid E. : Danforth`s Obstetrics

and Gynecology, 10th ,Edition, 2008, pag.77-83

28. : Tratat de obstetrică,Editura Academiei Române, București, 2000, pag. 353-365

29. Carroli G., Beliyan J. : Episiotomy for vaginal birth, Cochrane Database of Systematic

Reviews, 2001, pag. 89-110

30. Best practice in Labour and Delivery, Cambrige University Press 2009