Studiul Comparativ al Exploatarii Resurselor Turistice Montane din Romania Si Bulgaria

Cap. I Turism montan în Romania

Cadrul natural pe care-l oferă teritoriul României este deosebit, având o structură peisagistică a țării. Farmecul peisajului muntos este completat de existența lacurilor alpine și de plaiuri cu flori, codrii și o mulțime de trecători și pasuri sau depresiuni.

Potențialul speologic are o mare valoare științifică și estetică. Acesta dispune de peste 10.900 de peșteri situându-se pe locul al treilea în Europa, după fosta Iugoslavie și Franța. Printre acestea sunt peșteri de dimensiuni mari, cu râuri și cascade: Topolnița, Cetățile Ponorului etc. sau cu sisteme dezvoltate pe mai multe etaje și altele cu mineralizații rare sau cu picture murale, Peștera Cuciulat, Peștera lui Adam, Peștera Urșilor.

Deosebit de valoroase sunt apele termale din Câmpia de Vest, de la Carei și Orșova, care se află la 800-2.000 m adâncime, cu temperaturi cuprinse între 400 și 800 .

Fauna are și o valoare științifică, sporindu-i interesul turistic (turism profesional, științific) prin existența unor specii rare (cele mediteraneene) endemice sau pe cale de dispariție (dropia, lostriția ș.a.), toate ocrotite de lege sau cuprinse în rezervații științifice, după cum sunt cele din Delta Dunării (ornitologice), Carpații Orientali (pentru lostriță și cocoșii de mesteacăn), Câmpia de Vest etc.

Ape minerale și dermale constituie un alt element ce prezintă interes pentru potențialul turistic. In cele peste 160 de stațiuni balneare și localități care posedă ape minerale, ape termominerale și mofete, sunt organizate toate cele trei tipuri de asistență balneoclimaterică: profilactică, curativă și de recuperare medicală. Dintre acestea, o mare răspândire și o tradiție foarte veche o are cel de al doilea tip de asistență (curativă), binecunoscute fiind băile cu ape termale de la Herculane.

Pe valea Cernei se află Băile Herculane, una dintre cele mai renumite stațiuni balneoclimaterice din România, unde sunt puse în valoare apele termale.2

Lacurile terapeutice, în general, sunt clorurato-sodice, uneori iodurate sau sulfurate (cele din Câmpia Română) cu o mineralizare medie de 30-50 g/l.

Toate aceste lacuri au pe fundul lor nămoluri sapropelice de mare importanță balneo-medicală. Aceste lacuri sunt utilizate în terapia reumatismală, a sistemului nervos periferic și ginecologic.

Emanațiile naturale de gaze terapeutice sunt specifice țării noastre, care este una dintre puținele țări europene ce dispune de o zonă mofetică de mare extindere și valoare. Cele mai cunoscute și utilizate terapeutic sunt emanațiile de bioxid de carbon din Buziaș, județul Timiș, și cele sulfuroase, din județul Covasna.

Salinele constituie un important factor de cură în terapia afecțiunilor respiratorii cornice, iar bazele de tratament se află la Târgul Ocna, Slănic-Prahova și Praid, bună parte din ele fiind solicitate și de pacienți din alte țări.

Munții, care sunt accesibili pretutindeni, oferă condiții favorabile pentru turism, atât pentru formele sale de bază, odihnă și tratament, cât și pentru cele specifice cum sunt: sporturile de iarnă, drumețiile, alpinismul, vânătoarea, pescuitul etc.

Carpații Orientali, delimitați de granița de nord ațării și de Valea Prahovei, ocupă o suprafață de 25.500 km2 . Peste 40% din suprafața lor se află la altitudinea cuprinsă între 700-1.000 m, urmată de cea cu altitudini între 1.000-2.000 m (peste 30%) [3].

Moldova centrală, cu zona turistică Piatra-Neamț, care este și principala localitate de pe teritoriu, este străbătută de râurile Bicaz și Bistrița. Zona cuprinde întinse regiuni muntoase, dominate de muntele Ceahlău, cunoscute pentru atractivele trasee montane, ca și pentru numeroaselele vestigii istorice. Cursul mijlociu și inferior al râului Bistrița, în trecut cea mai importantă arteră de plutărit a Moldovei, s-a transformat într-o salbă de hidrocentrale, iar între munți s-a format lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui, lung de 35 km. Acest loc pitoresc oferă priveliști deosebite de la înălțimea barajului de 120 m .

Masivul Ceahlău este căutat de turiști pentru farmecul său dat de stâncile uriașe din calcare, cu forme curioase ce poartă nume legendare: Dochia, Căciula Dorobanțului, Turnu Sihastrului etc.

Lacul Roșu Cheile Bicazului

Cheile Bicazului și Lacul Roșu sunt tăiate în stâncile de calcar recifal ale munților Suhard, cu pereți abrupți, înalți de sute de metri.

Printre vestigiile istorice mai cunoscute sunt:

Cetatea Neamțului, înălțată la sfârșitul secolului al XIV-lea de către Petru Mușat, fortificație care a trait toate frământările istoriei Moldovei;

Mănăstirea Agapia, ridicată la începutul secolului al XVII-lea, a fost distrusă și refăcută în mai multe rânduri, iar în perioada 1.858-1.862 a fost pictată de Nicolae Grigorescu, fiind, din această cauză, de un real interes artistic;

Mănăstirea Neamț este considerată cea mai veche din Moldova, având un rol remarcabil ca centru de cultură al perioadei feudale. Aici a funcționat poate cea mai veche bibliotecă de la noi (600 de ani), cuprinzând circa 11.00 de volume, dintre care 549 sunt manuscrise;

Mănăstirea Văratec, ctitorită în secolul XVIII pe locul unui schit care dura din anul 1.598. Aici poate fi vizitat muzeul mănăstirii, precum mormântul Veronicăi Miclea. Picturile mănăstirii constituie o adevărată galerie de tablouri;

Printre vestigiile istorice ale zonei se mai pot aminti mănăstirile: Bistrița, Tazlău, Bisericani, Secu etc.

Carpații Meridionali, încadrați de Valea Prahovei la est și de cele două coridoare tectonice ( Timiș-Cerna și Bistra-Strei), la vest și nord-vest, abia depășesc 15.00 km2, fiind astfel cel mai restrâns sector al Carpaților românești. Din punct de vedere hipsometric, se remarcă faptul că circa 25% din suprafața lor se găsește la altitudini absolute de peste 1.500 m și 55% între 700-1.500 m.

Petrografic se caracterizează prin marea extensiune a șisturilorcristaline străpunse de intruziuni eruptive vechi. Sunt cei mai masivi și înalți dintre toți Carpații Românești remarcându-se, în acest sens, vârfurile Moldoveanu- 2.544 m, cel mai înalt din țară, Negoiu- 2.535 m, Parângul Mare- 2.519 m.

Meridionalii se desfășoară pe o lungime de 300 km și o lățime variind între 22-75 km. Le sunt caracteristice nodurile orohidrografice (Bucegi, Făgăraș, Parâng, Godeanu), numărul redus de depresiuni intramontane (Loviștea, Petroșani), puține trecători de culme (Bran, Vâlcan) sau de vale care asigură un trafic intens ( Turnu Roșu, pe Olt, Lainici, pe Jiu, Porțile de Fier, pe Dunăre, Poarta de Fier a Transilvaniei, pe Bistra), extensiunea mare a văilor glaciare ( unele ating până la 10 km lungime), circuri glaciare ( Bucura, Zănoaga, Bâlea, Urlea ș.a.

Carpații Meridionali

Ca zone și obiective turistice deosebite amintim: Bucegii (rezervația Peștera Ialomiței- 225 ha, care include pădurea Cocora, peștera Ialomiței cu împrejurimile, Cheile Urșilor și ale Peșterii, Valea Horoabei și zona subalpină a Muntelui Bătrâna, rezervația Babele- Ciupercile, Babele, Sfinxul, cascada Caraiman, Valea Cerbului, Lacul Bolboci ș.a.), Piatra Craiului ( rezervația naturală ce se întinde pe ambii versanți ai masivului, între Vârful La Om și Curmătura), Făgăraș ( șoseaua transfăgărășană, Bâlea Lac, Bâlea Cascadă, lacul de acumulare Vidraru, având un volum de 450 milioane m3 de apă), Retezat ( Parcul Național, lacurile Bucura și Zănoaga, cascada Lăpușnicului Mare- 20 m înălțime, Gurganu- stâncă din calcar în formă de căciulă înaltă de 200 m, Cheile Scocului Mare al Jiului tăiate în calcar pe o distanță de peste 4 km ș.a.), Parâng ( Cheile Gilorotului, Latoriței, lacul Câlcescu, cel mai pitoresc lac glaciar din masiv, peștera Muierilor, peștera Polovragi dezvoltată în calcar pe o lungime de 9.250 m, fiind cel mai mare cavarnament din Parâng), stațiunile Păltiniș și Băile Herculane.

Vestigii istorice și muzee se găsesc: la Sinaia- Mănăstirea cu același nume, construită între anii 1.690 și 1.695. Tot aici este Castelul Peleș, inaugurat la 7 octombrie 1.888 de Carol I, ca reședință regală de vară, azi muzeu; la Breaza- muzeul de artă populară din valea superioară a Prahovei.

Circulația turistică din România.

Analiza circulației turistice este esențială pentru elaborarea unor politici eficiente de atragere a clienților în acest domeniu.

Cererea turistică este reprezentată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședintei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul de destinatie.

Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populatiei pentru serviciile turistice, care îsi gaseste echivalent în oferta turistică, în timp și spațiu.

Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru achiziționarea unor servicii și bunuri legate de motivația turistica.

Evoluția circulației turistice este determinată de o serie de factori, unii esențiali, alții cu o influență mai redusă și mai puțin semnificativă.

Sursa- Institutul Național de statistică www. Statistici.insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B

Prin structură de primire turisticã cu funcțiuni de cazare turisticã se înțelege orice construcție sau amenajare, care furnizeazã în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști.

Nu se cuprind în structurile de primire turisticã cu funcțiuni de cazare turisticã: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriași, pe o duratã mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora; locuințele secundare ale populației, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele școlare pe perioada anului școlar, unitãțile spitalicești (cu excepþia sanatoriilor și altor spații similare ce

practicã în mod exclusiv activități turistice); vagoanele dormitor; adăposturile și refugiile montane și similare; barăcile și dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni și casele de copii.

În numărul structurilor de primire turisticã cu funcțiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioadă mai mare de timp, în vederea realizării unor reparații capitale sau pentru modificãri importante ale capacității de cazare sau/și a categoriei de încadrare.

Figura nr 1..Structuri de primire turistică pe tipuri de structure, perioada 2008-2014

Prelucrat din sursa: Insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"&HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"lang=roHYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"&HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"ind=TUR101B

Putem concluziona că numărul de structuri de primire turistică de tip hoteluri, a avut un trend crescător in perioada analizată, de la un număr de 1059 în anul 2006 la un număr de 1384 in anul 2012, ceea ce înseamnă o creștere de 30%, cu precădere în stațiunile din zona montana.

Aceași concluzie o putem evidenția și în situația numărului de structuri de primire turistică de tip pensiuni turistice, cu o creștere de la un numar de 702 in anul 2006 la 1247 in anul 2012, adică de 77%. Creșterea a fost evident atât în statiunile balneare cât și în cele din zona momtană.

Structurile de primire turistică de tip pensiuni agroturistice au avut un trend crescător în perioada analizată, datorită dezvoltării agroturismului. Cresterea este in procent de 25% in anul 2012 față de anul 2006. Agroturismul s-a evidențiat atat în stațiunile balneare cât și în cele montane.

Referitor la vile turistice, căsuțe turistice,acestea au avut o evoluție descrescătoare ca număr, in perioada analizată. Astfel că numărul structurilor de primire turistică de tip casuțe a scazut cu 47%, al celor de tip vile turistice cu 20%.

Putem concluziona ca in perioada analizată, 2006-2012, a crescut gradul de confort privind cazarea pe tipuri de structure de primire turistică.

Tabel nr 2. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe categorii de confort si destinații turistice.

Sursa- Site-ul Institutului National De Statistica https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"&HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"lang=roHYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"&HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"ind=TUR101B

Figura nr 2.Structuri de primire turistică pe categorii de confort, perioada 2006-2012

Prelucrat din sursa Insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"&HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"lang=roHYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"&HYPERLINK "https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B"ind=TUR101B

Din graficul anterior putem observa că în perioada analizata, se remarcă o creștere a numărului de cazări în unități cu grad de confort de 3, 4 și 5 stele, de circa 100% in anul 2012 față de anul 2006.

Putem concluziona că în perioada analizată, 2006-2012, a crescut gradul de confort privind cazarea pe tipuri de structure de primire turistică.

Tabel nr 3. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică și destinații turistice.

Capacitatea de cazare turistică se referă la numărul de locuri de cazare care se află la dispoziția turistilor in unitățile de cazare turistică, luând in calcul numărul de zile în care sunt deschise acele unități.

Se exprimă în locuri-zile. Nu sunt incluse locurile inchise temporar din lipsa de turiști sau alte motive

Figura nr 3.Capacitatea de cazare pe tipuri de structuri turistice, perioada 2006-2012,

Prelucrat din sursa Insse.rohttps://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103C

Putem observa o dublare a numărului de locuri zile existente în pensiuni turistice și agroturistice, în perioada analizată, atât în stațiunile balneare, dar mai ales în stațiunile montane.

Capacitatea de cazare turistică în unități de tip hotel a avut un trend crescător in perioada analizată, cu circa 27%, creșterea fiind doar in unitățile din stațiunile montane, nu și în stațiunile balneare, unde predomină cazarea în unități de tip pensiuni turistice și agroturistic

Tabel nr 4. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe categorii de confort

Sursa- Institutul Național de statisticăwww. Statistici.insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103C

Capacitatea de cazare turistică, care cuprinde numărul de locuri de cazare care se află la dispoziția turistilor in unitățile de cazare turistică, poate fi și în funcție de categoriile de confort ale unităților de cazare, adică după numărul de stele sau margarete pe care îl deține o unitate de cazare

Figura nr 4 .Capacitatea de cazare pe categoria de confort, perioada 2006-2012,

Prelucrat din sursa Insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103C

Se poate remarca o creștere a preferințelor pentru cazare in unități de 3,4 și 5 stele atat in statiunile mntane cat și in statiunile balneare, astfel:

În anul 2012 creșterea numărului –zile referitoare la categoriile de confort de 5 stele a fost de 74% față de anul 2006 și de 8% față de anul 2011, atât în stațiunile balneare cât și în stațiunile montane

În anul 2012 creșterea numărului –zile referitoare la categoriile de confort de 4 stele a fost de 55% față de anul 2006 și de 15% față de anul 2011, atât în stațiunile balneare cât și în stațiunile montane

În anul 2012 creșterea numărului –zile referitoare la categoriile de confort de 3 stele a fost de 99% față de anul 2006 și de 18% față de anul 2011, atât în stațiunile balneare cât și în stațiunile montane

Concluzie- Se remarcă cea mai mare creștere a numărului-zile în cazul unităților de cazare de 3 stele.

Referitor la unitățile de cazare de 2 stele și o stea, se observă o reducere a numărului –zile de la an la an, in perioada analizată 2006 -2012.

Tabel nr 5. Sosiri ale turiștilor străini în Romania dupa categoriile de mijloace de transport utilizate

Sursa- Institutul Național de statisticăwww. Statistici.insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR107A

Sosirile vizitatorilor străini în Romania, reprezintă numărul de turiști inregistrați la intrarea în țară, alta decât aceea în care își au originea.

Figura nr .5 .Sosiri ale turistilor străini în Romania, perioada 2006-2012

Prelucrat din sursa Insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR107A

În perioada analizată, cei mai mulți turiști străini au sosit in Romania cu mijloace de transport rutiere și aeriene. Pe mijloace de transport rutier, sosirile turștilor străini au inregistrat o creștere în anul 2012, de 31% față de anul 2006 și de 4% față de anul 2011.

Pe mijloace de transport feroviar, sosirile turștilor străini au fost constant, iar cele pe mijloace de transport navale , au fost fluctuante, chiar în scădere.

Tabel nr 6. Plecari ale turiștilor romani în străinatate dupa categoriile de mijloace de transport utilizate.

Sursa- Institutul Național de statisticăwww. Statistici.insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR108A

Plecari reprezintă unitatea de masură pentru turiștii romani care călătoresc în străinătate înregistrați la ieșirea din țară. Aceeași persoană din țara poate realiza mai multe călătorii în străinatate, fiind inregistrată de fiecare dată ca o noua plecare. 

Figura nr 6 .Plecari ale turistilor români din Romania, perioada 2006-2012,

Prelucrat din sursa Insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR108A

În perioada analizată, cei mai mulți turiști români au plecat din Romania cu mijloace de transport rutiere și aeriene. Pe mijloace de transport rutier, plecările turiștilor români au inregistrat o creștere în anul 2012, de 13% față de anul 2006 și de 6% față de anul 2011.

Pe mijloace de transport feroviar, plecările turiștilor români au fost în scădere, iar cele pe mijloace de transport navale , au fost fluctuante, chiar în scădere.

Tabel nr 7. Înnoptări în structuri de cazare turistică pe destinații turistice și tipuri de turiști.

Sursa- Institutul Național de statisticăwww. Statistici.insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105C

Innoptările turiștilor se referă la cazarea pe fiecare noapte unde fiecare persoană este înregistrată într-o unitate de cazare, indifferent daca persoana este sau nu în unitatea de cazare.

Figura nr 7 .Innoptari ale turiștilor pe destinații turistice, perioada 2006-2012,

Prelucrat din sursa Insse.rohttps://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105C

Tabel nr 8. Sosiri ale turiștilor străini in Romania pe continente și țări de origine

Sursa- Institutul Național de statisticăwww. Statistici.insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR107C

Am ales cateva țări mai reprezentative pentru a arăta sosirile turiștilor străini pe țări de proveniență.

Figura nr 8 . Sosiri ale turiștilor străini în Romania pe continente și țări de origine, perioada 2006-2012

Prelucrat din sursa Insse.ro https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR107C

Se poate observa că marea majoritate a turiștilor care au sosit în Romania, provin din țări din Uniunea Europeană, preponderant din Germania, Ungaria, Bulgaria, Belgia.

Numărul turiștilor sosiți din uniunea Europeană a crescut in anul 2012 cu circa 66% față de anul 2006 și cu 8% față de anul precedent, 2011.

Concluzia este că datorită cadrului natural deosebit pe care il are Romania și datorită promovării destinațiilor turistice, a crescut numărul sosirilor de turiști străini în ultimii 10 ani.