Studiul Clinico Statistic al Miscarii de Lateralitate

LUCRARE DE LICENȚĂ

Studiul clinico-statistic al miscarii de lateralitate

Cuprins

Introducere

Miscarea de lateralitate reprezinta o parte importanta din totalul miscarilor functionale ale mandibulei. Fara prezenta acesteia masticatia nu s-ar putea realiza in conditii optime si normale.

Orice actiune de natura obstructiva asupra ei poate, si va duce mai devreme sau mai tarziu la tulburari grave ale aparatulu dento – maxilar afectand chiar si psihicul pacientului.

Clinic aceasta miscare trebuie verificata la fiecare pacient care a fost supus unui tratament protetic sau odontal, cat si la pacientii care se prezinta doar pentru consultatie.Este important ca aceasta verificare sa se faca atat in cavitatea orala cat si pe modelele de ghips, cu ajutorul instrumentelor speciale.

Avand in vederea nevoia ramasa inca mare a tratamentului cariei si a tratamentului protetic, alterarea bunei functionari a miscarii de lateralitate, tinde sa acapareze un procent destul de mare, asociat cu iatrogenii, din cumulul total de cauze.De aceea, acest lucru, arata ca este nevoie de o buna cunoastere a morfologiei dintilor, a dinamicii mandibulare si a regulilor ce ajuta la protejarea miscarii de lateralitate.

In acest studiu vor fi prezentati mai multi factori ce duc la abaterea acestei miscari de la buna ei functionare si studierea a trei cazuri in care sunt prezentate atat cauzele cat si efectele produse de alterarea ei.

I. PARTEA GENERALA

1. Elemente de morfologie dentară care fac parte din sistemul de ocluzie

Elementele ce alcatuiesc sistemul de ocluzie sunt date de elementele de relief negativ si elementele de relief pozitiv,elemente ce ajuta la masticatia alimentelor.

Elementele de morfologie dentara din sistemul de ocluzie sunt:

a) Elemente de relief pozitiv :

cuspizii

creste marginale

marginea libera a dintilor frontali mandibulari

fata palatinala a dintilor frontali maxilari

b) Elemente de relief negativ : – fosetele

1.1. Cuspidul

Cuspidul este un element de forma unei piramide patrulatere , ce reprezinta principala forma de relief pozitiv a dintilor laterali ,si anume a molarilor si premolarilor.

In situatii normale cuspizii se afla la nivelul sau in imediata apropiere a planului de ocluzie.

Din punct de vedere functional exista doua tipuri de cuspizi:

Cuspizi de sprijin , ce dau stabilitate si sustinere a ocluziei in pozitie de intercuspidare maxima si in pozitie de relatie centrica a mandibulei. Mai sunt numiti si cuspizi activi.

Cuspizi de sprijin sunt: :

cuspizii vestibulari ai dintilor laterali mandibulari

cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor maxilari

Cuspizi de ghidaj, nu prezinta un rol asa de important ca cel al cuspizilor de sprijin , participind la segmentarea alimentelor in timpul masticatie , in indepartarea tesuturilor moi ale cavitatii bucale ( limba, obraji ) . In genere ei sunt mai mici decat cuspizii de sprijin.

Cuspizi de ghidaj sunt:

cuspizii linguali ai dintilor laterali mandibulari

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari

1.2. Crestele marginale

Toti cuspizii sunt impartiti in doua versante , unul intern si unul extern. Versantul intern priveste spre interiorul fetei ocluzale , iar versantul extern priveste spre exteriorul fetei ocluzale. Cele doua versante ale fiecarui cuspid sunt delimitate de o creasta medio – distala ce uneste cele doua creste marginale proximale ale fetei ocluzale. Toti versantii cuspidieni sunt impartiti in doua pante: o panta meziala si una distala , fiind numite asa datorita orientarii acestora. Cele doua pante ale versantilor sunt delimitate de o creasta vestibulo – linguala ce porneste de la varful cuspidului si se termina la nivelul conturului maxim pe versantele externe sau la nivelul santului ocluzal pe versantele interne.

Partea interna a crestei vestibulo – linguale este numita creasta esentiala sau creasta triunghiulara. Partea externa a crestei vestibulo – linguale este numita creasta cuspidiana , fiind bine exprimata pe fata vestibulara a primilor premolari. Caninii prezinta formatiune asemanatoare pe fata vestibulara denumita creasta labiala. Pe versantele interne ale cuspizilor pot fi intalnite uneori crestele accesorii.

La extremitatile proximale ale fiecarei fete ocluzale se afla crestele marginale. Crestele marginale sunt formate din doua versante:

versant intern : priveste spre interiorul fetei ocluzale

versant extern : priveste spre dintele vecin

Versantele crestei marginale sunt despartite de o coama cu directie vestibulo – orala care uneste cele doua creste sagitale.

Crestele marginale creeaza alaturi de crestele sagitale ce separa versantele cuspidiene o granita in interiorul careia la dintii laterali se afla fata ocluzala propriu – zisa. La functionalitatea ocluzala participa si elemente ce nu fac parte din fata ocluzala delimitata, acestea fiind versantele externe ale cuspizilor de sprijin :

Versantele vestibulare ale cuspizilor vestibulari mandibulari

Versantele linguale ale cuspizilor linguali maxilari

Dimensiunea acestor versante este mai crescuta decat cel al versantelor externe ale cuspizilor de ghidaj , cuspizii de sprijin aratand mai voluminosi.

Ambrazura ocluzala sau nisa masticatorie se afla intre versantele externe a doua creste marginale alaturate , provenite de la doi dinti vecini . La marea majoritate in genere acesta reprezinta lacasul in care angreneaza o parte dintre cuspizii de sprijin ai dintilor antagonisti.Contactele ocluzale de la acest nivel se fac , in doua puncte.

NM = Nisa Masticatorie

1, 2=cuspizi de ghidaj. 3, 4=cuspizi de sprijin. 5=creastă triunghiulară (esențială) mărginită de șanțuri accesorii; creasta esențială împarte versantul intern al cuspidului în două pante- mezială și distală. 6=fosă centrală. 7=fosă distală. 8=creastă oblică, formată prin unirea a două creste esențiale (ML-DV). 9=creastă accesorie MV. 10=tubercul Carabelli; 11=creastă marginală distală cu o muchie și două versante – întreruptă de un șanț accesoriu

1.3. Marginea liberă a dinților frontali mandibulari

Marginea libera a dintilor frontali mandibulari , incisivi si canini , prezinta o muchie vestibulara si una orala. Muchiile incisivilor mandibulari au o directie de linie dreapta pe traiect mezio – distal , iar muchia vestibulara a caninlui mandibular descrie un “ V” cu varful inspre planul de ocluzie , varf din care porneste creasta ce separa cele doua pante ,meziala si distala ale versantului extern al cuspidului caninului.

1.4. Fața palatinală a dinților frontali maxilari

Fata palatinala a dintilor frontali maxilari participa intr-o anumita proportie la functionalitatea ocluzala. Zona de interes o prezinta portiunea din fata palatinala cuprinsa intre marginea libera si cingulum-ul fetei palatinale a dintilor frontali maxilari, portiune ce poarta numele de panta incisiva. Aceasta este zona omologa versantilor interni cuspidieni si santului principal mezio – distal. Incepand de la marginea libera a dintilor frontali maxilari pe fata lor orala , panta incisiva se termina in apropierea cingulumului , inferior de acesta , spre marginea libera , loc in care de obicei se gaseste o depresiune , ce poate duce la o asemanare a fatei palatinale a dintilor frontali maxilari cu fata ocluzala a premolarilor , cingulumul fiind similar din punct de vedere functional cu un cuspid palatinal.

Marginea libera a incisivilor maxilari , impreuna cu cea a dintilor antagonisti are un rol functional si diagnostic pentru raporturile mandibulo – maxilare de ocluzie : asigurand prehensiunea si incizia alimentelor si sustinand pozitia “ cap la cap in propulsie”. Felul in care este mentinuta aceasta pozitie este dependent de curbura marginilor libere (curba incizala) ce poate avea o directie convexa caudal , orizontala , sau convexa cranial.

1.5. Fosele

Fosele reprezinta depresiuni rotunjite sau angulate prezente pe fetele ocluzale ale dintilor laterali si pe fetele linguale ale frontalilor in special la cei maxilari. Exista fose :

centrale

marginale

Fosele centrale se ivesc in zona de jonctiune a 3 , 4 sau 5 cuspizi adiacenti. In fosele centrale ale molarilor maxilari angreneaza cuspizii distovestibulari ai molarilor mandibulei, iar fosele centrale ale molarilor mandibulari angreneaza cuspizii meziopalatinali ai antagonistilor maxilari. Numarul punctelor in care apar aceste contacte ocluzale este dependent de forma foselor centrale si reprezinta un lucru semnificativ pentru miscarea libera a cuspizilor in fosele antagoniste, ceea ce face diferenta intre ocluzia in Long Centric, Freedom in Centric si ocluzia in Point Centric.

Fosele marginalesunt delimitate in general de trei pereti :

versantul intern al crestei marginale corespunzatoare

pantele omonime ale versantelor interne ale celor doi cuspizi adiacenti

La nivelul unor asemenea fose, se realizeaza contacte ocluzale tripodice.

2.Articulatia temporo – mandibulara

Articulatia temporo – mandibulara , in cadrul aparatului dentomaxilar , reprezinta centrul interrelatiilor structurale si functionale mandibulo – maxilare.

Elementele componente ale articulatiei temporo – mandibulare sunt urmatoarele :

Cavitatea glenoida

Tuberculul articular

Condilul mandibular

Meniscul articular

Capsula articulara

Membrana sinoviala

Ligamentul temporo – mandibular

Ligamentele accesorii

Cavitatea glenoida si tuberculul articular alcatuiesc conturul convex – concav al suprafetei articulare a osului temporal. Suprafata articulara este captusita de un strat de tesut conjunctiv fibros , dens.

Condilii mandibulari au un diametru de aproximativ 20 mm in sens medio – lateral si 10 mm mezio –distal. Suprafata articulara este captusita de acelasi tesut conjunctiv fibros si dens ca si in cazul cavitatii glenoide.

Meniscul are forma ovalara cu diametru antero posterior mai redus decat medio lateral. Deplasarea lui se face odata cu cea a condilului. Este alcatuit dintr-un strat de fibre de colagen orientate in directii diferite , ce se pune intre cavitatea glenoida si condilul mandibular.

Fetele articulare ale cavitatii glenoide, ale meniscului si a le condilului sunt structurate pentru forte compresive ele fiind acoperite cu un strat de tesut cojunctiv fibros, dens, avascular, aceasta din urma caracteristica aratand faptul ca aceste zone sunt realizate pentru presiuni considerabile.

Capsula articulara formeaza un sac larg de tesut fibros subtire , ce inglobeaza in interior cavitatile articulare.

Membrana sinoviala captusete in intregime interiorul capsulei articulare. Rolul membranei sinoviale este de a secreta un lichid lubrifiant care sa umecteze si sa hraneasca tesuturile suprafetelor articulare.

Ligamentul temporo – mandibular este format din doua benzi separate,care alcatuiesc o chinga fibroasa in jurul capsulei intinsa de la apofiza zigomatica pana la tuberculul articular. Banda externa limiteaza miscarile de rotatie si translatie ale condilului iar banda interna limiteaza miscarile de retropulsie si impiedica deplasarile posterioare ale condilului.

Ligamentele accesorii sunt ligamentul sfenomandibular si ligamentul stilomandibular. Deoarece ele nu au o legaturadirecta cu articulatia temporo – mandibulara sunt denumite ligamente accesorii. Au rolul de a limita miscarile mandibulei.

3. Mișcarea de lateralitate a mandibulei

Miscarea de lateralitate este alcatuita la nivelul articulatiei temporo – mandibulare , dintr-o miscare asimetrica de rotatie , combinata cu o usoara translatie a mandibulei cu predominanta traiectoriala laterala.

In miscarile mandibulei , factorul principal este actiunea muschilor care o mobilizeaza. Aceasta actiune este insa delimitata si franata de o serie de elemente morfologice cum ar fi :

articulatiile temporo – mandibulare

arcadele dentare

ligamentele extraarticulare

Miscarea mandibulara depinde de cinci factori :

Morfologia celor doua articulatii temporo – mandibulare si interactiunea lor sincronica

Pozitia si actiunea coordonata a muschilor mobilizatori ai mandibulei si actiunea dominanta ai unor muschi sau fascicule de muschi fata de ceilalti

Caracterul si felul functiei pe care mandibula o indeplineste la un moment dat

Necesitatile si deprinderile particulare ale individului de a realiza functia respectiva

Elemente care franeaza sau au tendinta sa franeze miscarile mandibulei , cum sunt dintii si consistenta alimentelor

Miscarea de lateralitate este o miscare combinata , si anume ,ea se combina cu miscarea de propulsie si miscarea de coborare , devenind o miscare de lateropulsie cu coborare fie spre dreapta , fie spre stanga.

3.1 Traiectoria condiliana de lateralitate

In cursul miscarilor de lateralitate , condilul de balans se deplaseaza de sus in jos , dinapoi – inainte si dinafara – inauntru , iar condilul activ ramane pe loc sau face o miscare foarte redusa. In miscarile de lateralitate , intregul corp al mandibulei face o miscare inspre partea activa , rotindu-se in jurul unui ax vertical situat in jurul condilului activ. Aceasta miscare este cunoscuta drept miscarea Bennett , acesta fiind cel care a studiat-o.

Miscarea Bennett este considerata ca ar realiza un unghi de mai mic de 15° fata de planul sagital. Impreuna cu condilii se misca si meniscurile articulatiei temporo – mandibulare , dintre cavitatea glenoida si capul condilului , ceea ce inseamna ca traiectoriile condiliene sunt insotite si de traiectorii meniscale.Miscarea condilului de balans este de maxim 9 mm.

A : Parte lucratoare – condil pivotant (activ); B : Parte nelucratoare – condil orbitant (de balans )

3.2. Muschii mobilizatori ai mandibulei

Avem trei categorii de muschi care realizeaza miscarile mandibulei si anume:

Muschii ridicatori ai mandibulei din care fac parte muschii temporal, maseter si pterigoidian medial

Muschii coboratori ai mandibulei din care fac parte muschii milohioidian , geniohioidian si pantecele anterior al muschiului digastric

Muschiul care realizeaza miscarea de lateralitate si de propulsie a mandibulei , si anume muschiul pterigoidian lateral

Acesti muschi ajuta la realizarea unor miscari care pot fi clasificate in:

1)Miscari elementare – sunt miscarile de translatie si de rotatie ce se pot executa in cavitatile articulare

2)Miscari compuse –miscari obtinute prin compunerea miscarilor de translatie si rotatie,axa de rotatie devenind centru instantaneu de rotatie

3)Miscarile fundamentale – miscarile mandibulei se realizeaza spatial in anumite limite: lateral – 10 mm, deschidere 50 – 60 mm, protruzie – 9 mm, retruzie – 1 mm; miscarea fundamentala este descrisa de Ulf Posselt sub forma “anvelopei” miscarilor mandibulei; miscarile limita ale mandibulei sunt pozitii extreme, fiind stabile si reproductibile – inregistrarea lor facandu-se in plan sagital, orizontal, frontal nefiind influentate de pozitia capului sau a corpului

4)Miscarile functionale – sunt implicate mecanismele neuro-musculare. In afara de proprioceptorii parodontali intervin si proprioceptorii buzelor,limbii,obrajilor,mucoasei,pielii si muschilor.Toti proprioceptorii monitorizeaza pozitia mandibulei si trimit informatii la centrii nervosi.

Mișcări limită ale mandibulei în planele fundamentale

(în plan sagital – stânga, orizontal – stânga jos, frontal – dreapta).

PM-propulsie maxima,IM-intercuspidare maxima,ORC-RC-ocluzie relatie centrica, DM-deschidere maxima, LS-lateralitate dreapta, LD-lateralitate stanga

3.2.1. Descrierea etapelor miscarii de lateralitate pe o parte (parte lucratoare – partea dreapta)

Miscarea de lateralitate se imparte in trei etape care pot fi individuale (voluntare) sau se pot succede intre ele ( reflexe ) realizand o singura miscare continua :

Fara contact ocluzal pe partea dreapta

Impotriva unei forte rezistente ( aliment solid ) pe partea dreapta si pe stanga

Cu contact ocluzal pe partea dreapta si pe stanga

a ) Miscarea de lateralitate fara contact ocluzalpe partea dreapta( partea lucratoare ) este realizata in primul rand prin contractia ipsilaterala a fibrelor posterioare a muschiului temporal. Muschii suprahioizi sunt activi , mentinand mandibula usor coborata si protrudata.Miscarile de lateralitate faracontact ocluzal pe partea stanga (partea nelucratoare ) este realizata de contractia controlaterala a muschiului pterigoidian medial si a muschiului maseter.

b ) Miscarea de lateralitate catre partea dreapta( partea lucratoare ) impotriva unor forte este realizata de contractia ipsilaterala a muschiului temporal si a unei activitati realizata ipsilateral din partea muschiului maseter si a muschiului pterigoid medial.Miscarea de lateralitate catre partea stanga (partea nelucratoare ) impotriva unor forte este realizata prin contractia controlaterala a muschiului pterigoidian medial si a muschiului maseter.

c ) Miscarea de lateralitate cu contact ocluzal catre parte dreapta( partea lucratoare ) este realizata prin contractia ipsilaterala a muschiului temporal. Miscarea de lateralitate cu contact ocluzal catre partea stanga (partea nelucratoare ) este realizata de contractia a muschiului pterigoidian medial si a muschiului maseter.

3.3 Tipuri de ghidaje in miscarea de lateralitate a mandibulei cu contacte dento – dentare

Miscarea de lateralitate cu contacte dento – dentare cunoaste trei tipuri de ghidaje :

1) Ghidajul canin

2) Ghidajul antero – lateral

3)Ghidajul de grup

Elementele dentare de ghidaj trebuie sa se gaseasca doar pe partea lucratoare. Orice contact dento – dentar de partea nelucratoare este considerat nefunctional.

3.3.1 Miscarea de lateralitate cu ghidaj canin

La majoritatea indivizilor miscarea de lateralitate este sustinuta doar de canini maxilari si mandibulari de pe partea spre care se efectueaza miscarea de lateralitate : pornind din intercuspidare maxima,marginea libera a caninului mandibular aluneca pe fata linguala a caninului maxilar pana cand cuspizii celor doi canini si cuspizii vestibulari ai dintilor laterali de pe partea respectiva ajung unul in dreptul celuilalt , in pozitia cap la cap in lateralitate .

Acest tip de ghidaj este foarte bun din punct de vedere functional datorita faptului ca , caninul , are :

o radacina lunga si puternica

o pozitie situata la distanta de locul de aplicare a fortelor musculare si de punctul de sprijin al mandibulei

osul alveolar special structurat

un parodontiul dotat cu o sensibilitate proprioceptiva mai fina si mai specializata decat a celorlati dinti , astfel incat in cazuri de supralicitare prin acte reflexe se reduce intensitatea solicitarii asupra lui.

Ghidajul canin se realizeaza cu conditia ca ocluzia Angle de clasa I sa fie prezenta.

Aspecte normale:

Nu trebuie sa fie interferente pe partea activa a caninilor de pe partea lucratoare

Pe partea nelucratoare nu trebuie sa fie contacte dentare

Absenta contactelor premature pe partea lucratoare si pe partea nelucratoare

Pe partea lucratoare trebuie sa se faca dezocluzie totala si imediata , ocluzia realizandu-se doar pe canin

Aspecte patologice :

Contacte premature in lateralitate de partea lucratoare

Interferente in lateralitate pe partea activa

Interferente in miscarea de lateralitate pe partea nelucratoare

Contacte premature in miscarea de lateralitate pe partea nelucratoare

3.3.2 Miscarea de lateralitate cu ghidaj antero – lateral

Conducerea de lateralitate poate fi suportata la unele persoane de canini si unul sau mai multi incisivi.

Aspecte normale :

Dezocluzia totala si imediata a tuturor celorlati dinti cu exceptia dintilor ce participa la ghidaj

In pozitia cap la cap in lateralitate contactele trebuie sa fie prezente doar la nivelul marginii libere a caninului si a incisivului sau a incisivilor care au participat la ghidajul antero – lateral

Aspecte patologice :

Interferente pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate

Contacte premature pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate

Interferente pe partea nelucratoare in miscarea de lateralitate

Contacte premature pe partea nelucratoare in miscarea de lateralitate

3.3.3 Miscare de lateralitate cu ghidaj de grup

Mai frecvent la indivizii la care caninul este situat ectopic sau este vestibularizat. La realizarea acestui tip de ghidaj participa toti premolarii si molarii de pe partea lucratoare iar in unele cazuri ghidajul de grup lateral esterealizat de canin impreuna cu toti premolarii si molarii de pe partea spre care se realizeaza miscarea de lateralitate. In cazul de ghidaj de grup lateral cuspizii vestibulari ai tuturor premolarilor si molarilor mandibulari aluneca pe versantul intern al cuspizilor

Aspecte normale :

Participarea tuturor dintilor cuspidati de pe partea lucratoare la realizarea ghidajului de grup

Dezocluzia tuturor dintilor pe partea nelucratoare

Realizarea ghidajului intre versantul intern al cuspidului vestibular maxilar si versantul intern al cuspidului vestibular mandibular

Aspecte patologice :

Interferenta pe partea nelucratoare in miscarea de lateralitate

Contact prematur pe partea nelucratoare in miscarea de lateralitate

Interferenta pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate

3.4. Cauze de obstacole ocluzale in miscarea de lateralitate :

1)Modificari dentare de pozitie:

Anomalii primare de pozitie ale dintilor

Migrari dentare secundare edentatiilor sau distructiilor coronare importante

Migrari dentare secundare suferintei parodontale

Iatrogenii prin tratament ortodontic incorect sau restaurari prin obturatii sau prin lucrari protetice ce perpetueaza modificari de pozitie a dintilor

2)Modificari dentare de forma :

Modificari primare de forma : un tubercul Carabelli care depaseste inaltimea cuspidului meziolingual maxilar

Iatrogenii prin obturatii ce nu respecta forma naturala si functionala a fetelor ocluzale , sau prin restaurari protetice incorect confectionate

II. PARTEA SPECIALA

4.Studii clinice

4.1 Ipoteza de lucru

Studiul efectuat urmareste sa redea cauzele modificarii si abaterii de la o miscare de lateralitate in limite normale la o miscare de lateralitate patologica, ceea ce va afecta aparatul dento- maxilar, producand migrari, rotatii, extruzii si afectari parodontale ale dintilor, ducand in cazuri extreme pana la avulsia acestora, dureri ale muschilor ridicatori, dureri ale articulatiei temporo mandibulare, tulburari de somn, tulburari de masticatie simptomatologie ce duce la afectarea starii generale de sanatate, pacientul fiind scos din aria sa de confort.

Prin acest studiu vreau sa pun in evidenta importanta descoperii tuturor cauzelor ce provoaca o deviere de la normalul functionalitatii aparatului dento maxilar si importanta efectuarii unei anamneze amanuntite cu consemnarea in fisa pacientului si a celor mai neinsemnate simptome, simptome aparent banale dar cu un impact negativ pe o perioada indelungata de timp.

Studiul acesta va arata cauze care pot fi de ordin intrinsec, extrinsec si chiar iatrogenic.

Dupa aflarea tuturor simptomelor si a cauzelor, este important sa se enunte un diagnostic exact ceea ce va duce la un plan de tratament corect.

Miscarea de lateralitate reprezinta una dintre miscarile mandibulei efectuate dintr-un act voluntar prin simpla efectuare a miscarii sau un act reflex in timpul masticatiei. Orice interferenta ce impiedica efectuarea miscarii de lateralitate ridica o mare problema ce poate produce un fenomen negativ de domino incepand de la nivelul cavitatii orale, la nivelul articulatiei temporo – mandibulare , la nivelul musculaturii fetei, afectand psihicul si in final ajungand chiar sa modifice starea generala daca nu se intervine in indepartarea interferentei de catre medicul specialist.

Pentru despistarea si inlaturarea orcarui obstacol sau interferente trebuiesc cunoscute elementele de ocluzie, protetica si ortodontie. Prin depistarea precoce a oricaror interferente in miscarea de lateralitate nu se vor putea obtine decat rezultate pozitive recunoscute din feedback-ul pacientului.

Prin aceasta lucrare se pun la dispozitie date despre pacienti care prezinta interferente in miscarea de lateralitate, studiindu-se in acelasi timp si unele efecte negative produse de aceastea.

4.2 Obiective

Ca si obiective mi-am propus urmatoarele :

Stabilirea tipului de ghidaj predominant in miscarea de lateralitate pe un lot fix de 70 de pacienti

Examinarea pe categorii de sexe a afectiunilor cauzate de o miscare de lateralitate incorect efectuata

Stabilirea incidentei alterarii miscarii de lateralitate

Stabilirea cauzelor ce duc la o miscare de lateralitate alterata

Stabilirea parametrilor normali si anormalii patologice de actiune a miscarii de lateralitate

Evidentierea importantei unei ocluzii psalidodonte in miscarea de lateralitate

Evidentierea alterarii miscarii de lateralitate datorita iatrogeniilor

4.3 Material si metoda

Am efectuat un studiu pe un numar de 70 de pacienti, 35 fiind de sex masculin si 35 de sex feminin, cu varsta cuprinsa intre 15 si 67 de ani.

Analiza studiului a fost facuta pe pacienti atat in clinicile specializarii Medicina Dentara din cadrul Universitatea de Vest Vasile Goldis in cadrul orelor de stagiu cat si in cabinetele particulare in cadrul carora am realizat orele de practica .

Pacientilor li s-a facut anamneza, examenul exobucal si examenul endobucal , iar abaterile de la normal au fost consemnate in fise individuale.

Datele pacientilor au fost stocate in scris atat in format manual prin completare de fise individuale cat si digital,prin introducerea datelor in computer cu ajutorul unor programe speciale. Datele au fost luate si in format imagistic cu ajutorul aparatului de fotografiat, pozele ajutand la o mai buna vizualizare si documentare a cazurilor.

Fiecare pacient si-a dat acordul prin semnatura.

4.4. Cazuri clinice tipice

Cazul nr. 1

Nume și prenume:A.M.

Vârstă: 21 ani

Sex:F

Motivele prezentarii: Durere usoara la nivelul molarilor de 12 ani, durere si oboseala bilaterala a muschilor ridicatori, tulburari masticatorii

A.T.M.: INSPECTIE

-deschiderea cavitatii bucale – ampla

– in baioneta cu latero deviere inspre dreapta a liniei mediene interincisive

PALPARE

-excursia condililor – asimetrica

-prezinta cracmente si crepitatii bilateral

Examenul dintilor:

Apelul dintilor:

Starea dintilor: Policarii, netratate, situate cu predilectie pe suprafata ocluzala si proximala

Pozitia dintilor:

1.4, 1.5,1.7 – palato versie

1.6 – palato versie , extrudat 2 mm

2.4, 2.5, 2.7 – palato versie

2.6 – palato versie, extrudat 3 mm

3.4, 3.5 – linguo versie

3.7 – mezio versie

4.4, 4.5 – linguo versie

4.7 – mezio versie

Linia mediana mandibulara deviata fata de linia mediana maxilara spre dreapta cu 2 mm

Examen parodontal:

Culoarea marginilor gingivale roz deschis, de aspect normal

Retractii gingivale:

3.4, 3.5, 3.7 – 1mm

4.4, 4.5, 4.7 – 1mm

Forma arcadelor:

La maxilar- trapez

La mandibula – trapez

Examen functional al ocluziei:

-Ocluzie cu contacte premature in relatie centrica realizate intre molarii de 12 ani bilateral, fara contacte dento dentare pe grupul frontal si pe premolari bilateral

-In timpul miscarii de lateralitate prezinta interferente date de egresiunea molarilor de 6 ani maxilari si de mezio versia molarilor de 12 ani mandibulari bilateral atat pe partea lucratoare cat si pe partea nelucratoare.

Diagnostic odontal:Multiple leziuni carioase simple si complicate situate in special pe suprafetele ocluzale si proximale netratate de etiologie : igiena deficitara

Diagnostic parodontal:Parodontita cronica marginala in urma suprasolicitarilor ocluzo articulare la 3.4, 3.5, 3.7, 4.4, 4.5, 4.7

Diagnostic de edentatie: Edentatie mandibulara latero-laterala dreapta, clasa a III-a cu o modificare, neprotezate, aparuta consecutiv extractiilor impuse de distructia masiva carioasa cu prezenta migrarii prin inclinare meziala si distala a dintilor limitanti bresei, cu extruzia molarilor antagonisti bresei

Dignostic ocluzal:Dizarmonie ocluzo-articulara, primara prin anomalie clasa II cu 2 Angle cu ocluzie stabila, cu DVO pastrat, plan de ocluzie denivelat, camp articular redus cu contacte premature in R.C. , propulsie si lateralitate

Diagnostic complet si complex: Multiple leziuni carioase simple si complicate,cu parodontita cronica marginala,edentatie mandibulara clasa a III-a Kennedy cu o modificare de etiologie carioasa, neprotezata, cu tulburari ale functiei masticatorii, ocluzie instabila cu plan de ocluzie denivelat, Stare generala buna , sistem nervos echilibrat, stare de igiena necorespunzatoare

Diagnostic evolutiv : Neefectuarea tratamentului complex, comple va duce la agravarea starii prezente, afectand progresiv parodontiul de sustinere datorita suprasolicitarii ocluzo articulare

Tratament:

Odontal prin :-refacerea obturatiilor

– Echilibrare ocluzala

Tratament preprotetic: -realinierea dintilor si aducerea lor in pozitia initiala si crearea unui plan de ocluzie stabil si functional prin tratament ortodontic

-asanarea cavitatii bucale

Tratament protetic: Inchiderea breselor edentate prin protezare cu implante

Imagine 1.1 Intercuspidare maxima

Imagine 1.2 Miscare de lateralitate dreapta, parte lucratoare

Imagine 1.3 Miscare de lateralitate dreapta, parte nelucratoare

Imagine 1.4 Miscare de lateralitate stanga, parte lucratoare

Imagine 1.5 Miscare de lateralitate stanga, parte nelucratoare

Pacienta prezinta in miscarea de lateralitate dreapta un ghidaj antero –lateral (imagine 1.3) iar in miscarea de lateralitate stanga un ghidaj canin. Faptul ca pacienta prezinta doua tipuri de ghidaje se datoreaza faptului ca acesteia ii lipsesc molarii de 6 ani mandibulari lucru ce a dus la o migrare a dintilor invecinati bresei edentate si a extruziei molarilor de 6 ani maxilari (imagine 1.5,1.3). Aceasta a dus la crearea unei interferente bilaterale in miscarea de lateralitate atat pe partea activa cat si pe cea pasiva.

Mentionez faptul ca pacienta prezinta o anomalie de ocluzie clasa II cu 2 Angle. Prin migrarea dintilor mandibulari inspre distal se creeaza noi rapoarte dento – dentare dand nastere la interferente si obstacole active pe partea lucratoare dreapta si stanga.

In urma acestor interferente dentare pacienta a acuzat si aparitia cracmentelor si crepitatiilor bilateral. Linia mediana mandibulara a fost modificata spre dreapta fata de cea maxilara (imagine 1.1)

Miscarea de lateralitate a prezentat o mobilitate mai mica fata de una normala datorita limitarii ei de catre interferente. Dintii asupra carora se exercita presiuni de intensitati mai mari decat cele normale prezinta afectari ale parodontiului care in timp vor duce la mobilitatea si chiar pierderea acestor dinti,daca interferentele nu vor fi indepartate.

Tot datorita interferentelor au aparut dureri si la nivelul muschilor ridicatori, temporali, dimineata, avand un caracter iradiant fapt ce arata cat de nefast poate sa fie orice interferenta in realizarea miscarilor mandibulare.

Cazul nr.2

Nume și prenume:L. E

Vârstă:56 de ani

Sex: F

Motivele prezentarii: Durere a mucoasei situata pe creasta edentata stanga maxilara la masticatie, durere musculara si a articulatiei temporo mandibulare pe partea dreapta.

Atm: INSPECTIE

– deschiderea cavitatii bucale – ampla

– in baioneta cu latero deviere dreapta a liniei mediene interincisive

PALPARE

-excursia condililor asimetrica

– prezinta cracmente si crepitatii bilateral

Examenul dintilor:

Apelul dintilor:

Starea dintilor:Prezinta lipsa de substanta dentara de pe suprafata incizala a grupului frontal mandibular cu expunere de dentina

Lucrari protetice:

La maxilar: – proteza totala acrilica

La mandibula: -proteza partiala acrilica cu crosete

Examen parodontal:

Retractii gingivale :

3.1 – 3 mm

3.2 – 2 mm

Mobilitate dentara 3.3 grad II

Examenul arcadelor:

Forma: Maxilar – hiperbola

Mandibula – semielipsa

Creste edentate: – Mucoasa alveolara inflamata, de culoare rosie congestiva in hemiarcada 2 in zona frontala cu resorbtie accentuata a crestei din acea zona

Examenul functional al ocluziei:

Tipul ocluziei : instabila, cu contacte premature adevarate in miscarea de lateralitate stanga, cu obstacol in zona frontala pe partea lucratoare realizand o ocluzie cap la cap pe dintii frontali, proteza totala desprinzandu-se de pe campul protetic

Diagnosticul afecțiunilor acute : Stomatita protetica

Diagnostic parodontal:Parodontita cronica marginala 3.1 , 3.2 , 3.3 de etiologie igiena deficitara

Diagnostic ocluzal :Dizarmonie ocluzo – articulara secundara prin lucrari protetice incorecte la momentul examinarii , cu ocluzie instabila fara contacte dento- dentare, cu DVO micsorata

Diagnosticul de edentatie : Edentatie maxilara totala, protezata incorect, aparuta consecutiv extractiilor impuse de distructia masiva carioasa si a afectarii parodontale

Edentatie mandibulara termino-terminala, clasa I Kennedy, protezata incorect, aparuta consecutiv extractiilor impuse de distructia masiva carioasa si a afectarii parodontale

Diagnostic functional:Disfunctie masticatorie

Diagnostic complet si complex :Stomatita protetica, parodontita cronica marginala, edentatie totala maxilara si edentatie clasa I Kennedy mandibulara de etiologie carioasa protezate necorespunzator, cu disfunctie fizionomica fonetica si masticatorie,si cu artroza temporo – mandibulara, stare generala buna , sistem nervos echilibrat, stare de igiena bucala corespunzatoare.

Diagnostic evolutiv: Neefectuarea tratamentului complex, complet va duce la agravarea starii prezente, afectand starea de sanatate generala si starea psihologica a pacientei

Tratament:

Tratament preprotetic: igienizarea cavitatii bucale, tratamentul stomatitei si refacerea protezelor

Tratament protetic: La maxilar proteza totala, la mandibula proteza partial acrilica cu crosete

Imagine 2.1 Intercuspidare maxima

Imagine 2.2 Miscare de lateralitate dreapta, parte lucratoare

Imagine 2.3 Miscare de lateralitate dreapta, parte nelucratoare

Imagine 2.4 Miscare de lateralitate stanga, parte lucratoare

Imagine 2.5 Miscare de lateralitate stanga, parte nelucratoare

Pacienta prezinta doua lucrari protetice , o proteza totala acrilica la maxilar si o proteza partiala acrilica cu crosete la mandibula. Lucrarile protetice sunt incorect efectuate, nerespectandu-se curba lui Spee, planul ocluzal mandibular fiind unul drept iar cel maxilar fiind unul convex.(imagine 2.3,2.5). Ghidajul in miscarea de lateralitate dreapta este de grup iar ghidajul in lateralitate stanga este unul nefunctional fiind efectuat doar cu ajutorul incisivilor (imagine2.2,2.4)

Pe partile nelucratoare se gasesc interferente ce produc mobilizarea protezelor.

Ghidajul nefunctional realizat in timpul ghidajului de lateralitate stanga duce la desprinderea protezei de pe campul protetic, si la crearea unor presiuni asupra mucoasei crestei edentate, ceea ce a dus la aparitia in acea zona a stomatitei de contact.

Datorita durerii in zona aparitiei stomatitei de contact, pacienta nu a mai purtat protezele, afectandu-se functiile masticatorie, estetica si fonatorie. Prin urmare, nepurtarea protezelor, procesul de resorbtie al crestelor edentate va fi mult mai accentuat, lucru ce va intra in viitor in conflict sau va ingreuna crearea altor planuri de tratament.

Ca tratament se impune refacerea corecta a protezelor.

Cazul nr. 3

Nume și prenume: S.S

Vârstă:26 de ani

Sex: M

Motivele prezentarii : Disfunctie masticatorie, Durere A.T.M dreapta, dureri musculare parte dreapta.

A.T.M: INSPECTIE

– deschiderea cavitatii bucale – ampla

– in baioneta cu latero deviere dreapta a liniei mediene interincisive

PALPARE

-excursia condililor asimetrica

-prezinta cracmente si crepitatii pe partea dreapta

Examenul dintilor:

Apelul Dintilor :

Starea dintilor:

1.7 – obturatie clasa 1 din material compozit incorect adaptata, nepastrandu-se morfologia dintelui, fizionomica

2.1 – obturatie clasa 3 din material compozit, incorect adaptata, fizionomica

3.6 – obturatie clasa 1 din material compozit corect adaptata,fizionomica

Pozitia dintilor:

1.3 – mezio vestibulo disto palato rotatie

1.8 – vestibulo versie

2.8 – vestibulo versie

3.3 – 3.4 – trema

3.5 – disto vestibulo mezio linguo rotatie

3.6 – mezio linguo rotatie

3.7 – linguo versie

4.3 – linguo versie

4.3 – 4.4 – trema

4.5 – mezio vestibulo disto linguo rotatie

4.6 – linguo versie

4.7 – linguo versie

Linie mediana mandibulara deviata fata de linia mediana maxilara spre dreapta cu 2 mm.

Examenul parodontal

Culoarea marginilor gingivale roz deschis, aspect normal

Retractii gingivale :

1.3 – 2 mm

2.1 – 2 mm

2.6 – 3 mm

4.3 – 2 mm

Examenul ocluzal

Existenta unei interferente in miscarea de lateralitate pe partea stanga la nivelul lui 2.1

Forma arcadelor

La maxilar – hiperbola

La mandibula – semielipsa

Diagnostic odontal:Multiple leziuni carioase simple, situate in special pe suprafetele ocluzale de etiologie igiena deficitara complet tratate prin obturatii din material fizionomic corecte 3.6 si incorecte 1.7 si 2.1 neadaptate ocluzal

Diagnostic parodontal: Parodontita cronica marginala afectiune consecutiva igienei deficitare.

Diagnostic ocluzal:Dizarmonie ocluzo-articulara secundara prin obturatii coronare neadaptate palatinal 1.7 si 2.1, cu ocluzie stabila, DVO pastrat, plan de ocluzie nedenivelat. Bruxism nocturn

Diagnostic functional: Disfunctie masticatorie

Diagnostic complet si complex:Multiple leziuni carioase simple tratate prin obturatii incorect adaptate ocluzal , parodontita cronica marginala, dizarmonie ocluzo articulara cu DVO pastrata , artroza temporo – mandibulara dreapta, disfunctie masticatorie, stare generala buna, sistem nervos echilibrat, stare de igiena bucala deficitara

Diagnostic evolutiv: Neefectuarea tratamentului complex,complet va duce la agravarea starii prezente, afectand progresiv parodontiul de sustinere datorita suprasolicitarii ocluzo articulare.

Tratament:

Tratament odontal: prin refacerea obturatiilor

Tratament parodontal: igienizare profesionala prin periaj si detartraj

Tratament ortodontic: prin realinierea dintilor si inchiderea tremelor cu ajutorul aparatelor ortodontice fixe

Tratament preprotetic: refacerea obturatiilor necorespunzatoare

Tratament protetic: echilibrare ocluzala prin slefuire selectiva

Imagine 3.1 Intercuspidare maxima

Imagine 3.2 Miscare de lateralitate dreapta ,parte lucratoare

Imagine 3.3 Miscare de lateralitate dreapta , parte nelucratoare

Imagine 3.4 Miscare de lateralitate stanga ,parte lucratoare

Imagine 3.5 Miscare de lateralitate stanga , parte nelucratoare

Pacientul prezinta in miscarea de lateralitate dreapta ghidaj de grup (imagine 3.2) iar in miscare de lateralitate stanga ghidaj antero – lateral (imagine 3.4)

La acest pacient se pot observa efectele nefaste ale unui caz de iatrogenie, si anume o obturatie putin mai inalta,pe fata palatinala a dintelui 2.1.

Din cauza obturatiei palatinale neadaptate de pe 2.1, a aparut ocluzie de necesitate transformata in ocluzie habituala.

Ca si plan de tratament se recomanda refacerea obturatiilor necorespunzatoare, tratament ortodontic de inchidere a tremelor si repozitionare a liniei interincisive.

5.Studiu statistic

1. Tipuri de ghidaje in miscarea de lateralitate

In urma studiurilor facute pe pacienti am observat ca in timp ce tipurile de ghidaje difera intre ele atunci cand sunt luate individual la persoane de sex masculin sau de sex feminin, ele nu difera mai deloc atunci cand sunt comparate netinand cont de sexul persoanelor. Putem observa ca la pacientii de sex masculin predomina ghidajul antero-lateral pe cand la pacientii de sex feminin predomin ghidajul canin.

Tabel nr. 1

Grafic nr.1

Grafic nr. 1.1.

2. Patologia ATM

Pacientii care au prezentat interferente cauzate de obturatii inalte ( iatrogenii), de rotatii dentare , de migrari dentare datorate edentatiilor, de malpozitii,sau ocluzii deficitare la nivelul planului de ocluzie in timpul miscarilor de lateralitate, in timp, au ajuns sa dezvolte afectiuni ale articulatiei temporo mandibulare traduse prin dureri, cracmente si crepitatii.

Lucru important de mentionat este ca pacientii prezentau afectiuni ale articulatiei temporo mandibulare, in majoritatea cazurilor, de partea opusa interferentei.Datorita evitarii interferentei, prin mutarea mandibulei de partea opusa se ajunge la suprasolicitarea articulatiei temporomandibulare.

Afectiuni ale articulatiei temporomandibulare au fost de obicei descoperite mai mult la persoanele de sex masculin.

Tabel nr.2

Grafic nr.2

Tabel nr. 2.1

Grafic nr. 2.1

3. Partea pe care se efectueaza miscarea de lateralitate in timpul masticatiei

Am putut observa ca in timpul actului masticator miscarea de lateralitate cea mai frecventa a fost cea efectuata pe partea dreapta, indiferent de sexul pacientilor. Pacientilor care efectuau miscarea de lateralitate in masticatie pe o anumita parte li s-a spus sa efectueze masticatia pe partea opusa.Acest lucru a fost posibil insa pentru o perioada scurta de timp,pacientii efectuand involuntar, prin automatism, masticatia, pe partea pe care au fost obisnuiti.Acesta este un lucru important deoarece pe partea pe care nu se produce masticatia, nu se poate realiza o autocuratire rezultand in o mai mare incidenta de aparitie a cariilor pe partea respectiva.

Tabel nr. 3

Grafic nr. 3

4. Bruxism

Majoritatea pacientilor care prezentau interferente in miscarea de lateralitate sau stopuri nefunctionale prezentau si o forma mai usoara sau mai severa de bruxism.O importanta deosebita o reprezinta manoperele iatrogenice. O obturatie nefinisata indeajuns poate sa duca, de la o stare normala de ocluzie la un dezechilibru ocluzal. Raspunsul organismului la acest stimul extern exprimandu-se prin bruxism.La randul sau bruxismul putand agrava starea actuala a pacientului.

Tabel nr. 4

Grafic nr. 4

5.Miscare lateralitate in mm

Miscarea de lateralitate a putut fi inregistrata cu ajutorul unui compas si a unei rigle. O medie a masuratorilor la pacienti in lateralitate maxima si lateralitate in ghidaj a fost de 8.5 – 9 mm respectiv 5 – 5.5 mm. Totusi la pacientii ce prezentau afectiuni ale articulatiei temporo – mandibulare s-a observat o usoara modificare, si anume o crestere in mm a miscarii de lateralitate atat a celei maxime cat si a celei in ghidaj.

Tabel nr. 5

Grafic nr. 5

6.Anomalii de ocluzie

Anomaliile de ocluzie reprezinta un important factor in realizarea miscarii de lateralitae, anomaliile de ocluzie afectand tipul ghidajelor, transformand ghidajele functionale in ghidaje nefunctionale ce duc la suprasolicitari asupra parodontiului si mai tarziu la fracturi coronare, radiculare sau chiar la pierderea dintilor prin parodontoze.

Tabel nr. 6

Desi clasa I Angle este considerata a fi normala si de care beneficiaza un numar semnificativ mai mare de pacienti decat clasele Angle II si III si ea poate prezenta anumite anomalii dentare cum ar fi rotatiile, versiile si extruzia dintilor,situatii ce pot duce la interferente, deci la o miscare de lateralitate afectata.

Grafic nr. 6

7.Miscare de lateralitate afectata din cauza interferentelor

Exista mai multe cauze care pot interveni in calea executarii unei miscari de lateralitate corecte.

Unele cauze pot aparea din cauza nepasarii pacientului de statusul cavitatii orale, cabinetul stomatolog fiindu-i un teritoriu strain. Deci avand o igiena precara a cavitatii bucale duce la crearea proceselor carioase urmate de distructii coronare masive , pierderea dintilor creandu-se brese edentate si aparand extruziile si migrarile dentare, lucru ce va duce la interferente.

Alte cauze pot aparea din cauza neatentiei sporite si nepriceperii medicului stomatolog, care duc la crearea iatrogeniilor printre care enumeram obturatii necorespunzatoare ce nu creeaza un contact dento dentar functional sau lucrari protetice neadaptate functional corespunzator.

Tabel nr. 7

Grafic nr. 7

8. Devierea liniei mediene interincisive

Linia mediana interincisiva poate sa fie deviata din mai multe cauze: migrari dentare , patologii ale ATM, fracturi ale mandibulei reduse vicios, in asociere cu diferite malformatii genetice…etc.Insa o alta cauza a modificarii liniei mediene o reprezinta si interferenta dentara.In functie de partea pe care se va afla interferenta, linia mediana interincisiva va fi deviata de partea opusa.Acesta deviere poate sa fie temporara, odata cu indepartarea interferentei situatia se amelioreaza sau poate sa fie permanenta,datorita presiunilor exercitate in urma evitarii interferentei asupra celorlalti dinti se modifica ocluzia.

Tabel nr. 8

Grafic nr. 8

9. Mobilitati dentare datorita masticatiei cu predilectie unilaterala

La fel cum prezenta unei interferente creeaza trauma parodontala, si lipsa de contacte, sau lipsa de stimulare prin masticatie a unui anumit grup de dinti creeaza o trauma parodontala prin degenerescenta hialina.La pacientii pe care s-a facut studiul s-a descoperit o mobilitate usor mai accentuata pe partea nelucratoare fata de partea lucratoare.

Tabel nr.9

Grafic nr. 9

10. Mobilitate dentara a dintilor stalpi datorita suprasolicitarii prin protezare necorespunzatoare a breselor de edentatie

Datorita nepriceperii medicului, prin realizarea unui plan de tratament, pentru restaurarea unei brese edentate, neadecvat pentru acea situatie ,se ajunge la lezarea parodontiului dintilor stalpi ajungandu-se chiar la pierderea acestor dinti. Unele situatii ar fi modificarea raportului dinti stalpi / elemente punte, in detrimentul dintilor stalpi; nerespectarea morfologiei ocluzale a lucrarilor protetice fata de dintii antagonisti, ceea ce in miscarile de lateralitate se produce o forta suprasolicitanta a parodontiului dintilor stalpi; creearea a mai mult de un element punte distal de dintii stalp; lucrari protetice necorespunzatoare cu zone de interferenta . Toate aceste situatii sub actiunea unor forte, de alt fel normale pentru un pacient dentat,in miscarea de lateralitate, duc la mobilitate dentara a dintilor stalp si chiar la extractia lor lenta.

Tabel nr. 10

Grafic nr. 10

11. Retractii gingivale de natura traumatica datorita interferentelor

Datorita traumei repetate in urma unei interferente se ajunge la lezarea atat a parodontiului marginal superficial cat si a parodontiului profund. Pacientii prezinta retractii gingivale usoare, fara expunere radiculara cat si moderate cu expunere radiculara si severe, caz in care se ajunge si la mobilitate.

Tabel nr. 11

Grafic nr. 11

12. Abraziile dentare ce afecteaza miscarea de lateralitate dupa Broca

Datorita abraziilor dentare, se produce o modificare a planului ocluzal.In unele cazuri aparatul dento maxilar isi gaseste echilibrul, insa in alte cazuri , in incercarea gasirii acestui echilibru se produc modificari ce duc inspre situatii patologice.Situatii in care apar interferentele in miscarea de lateralitate, dispar pante de ghidaj, se modifica contactele dento dentare.Dupa Broca exista patru situatii de abrazie dentara: I – procesul afecteaza numai smaltul; II – procesul se extinde la stratul de dentina, dar existand si portiuni de traturi subtire de smalt;III – smaltul incercuieste dentina,disparand si relieful ocluzal, IV – mai mult de jumatate din coroana e distrusa,uneori deschizandu-se si camera pulpara.

In urma studiului se poate observa ca grupul cu predilectie mai mare la abrazie dentara este reprezentat de sexul masculin.

Tabel nr. 12

Grafic nr. 12

6.Rezultate si discutii

Din cei 70 de pacienti participanti la acest studiu mai mult de o jumatate au prezentat interferente ce afectau miscarea de lateralitate.In urma studiului s-au gasit multiple cauze ce au afectat miscarea de lateralitate. Printre cauzele acuzate pot fi mentionate urmatoarele: manoperele de cauza iatrogenica (obturatii, lucrari protetice conjuncte sau adjuncte), interferentele si obstacole datorate extruziilor,rotatiilor sau migrarii dintilor din apropierea unei brese edentate, interferente rezultate in urma modificarii reliefului ocluzal datorita bruxismului activat de stres, anomaliile de ocluzie.

Majoritatea pacientilor care au prezentat o interferenta in miscarea de lateralitate au relatat faptul ca prezentau nu numai o stare de disconfor local ci si o stare de disconfort generalizat exprimat prin irascibilitate, distragerea atentiei de la activitatile de rutina din cauza efectelor negative create de interferenta , motivatie scazuta in a realiza unele activitati, constientizarea permanenta a interferentei, lucru care pacientii au afirmat ca ii ‘ innebunesc’; pe scurt , o calitate a vietii scazuta. Dupa ce era indepartata interferenta pacientii remarcau imediat acest lucru.

Repercursiunile alterarii miscarii de lateralitate se fac resimtite si asupra articulatiei temporo – mandibulare si a muschilor ridicatori temporali ,provocand dureri si modificari de structura la nivelul acestora.La un procent de peste 75% din pacientii care au prezentat o miscare de lateralitate anormala, au prezentat si tulburari ale articulatiei temporo – mandibulare.La pacientii care au avut afectari de structura a articulatiei temporo – mandibulare s-a putut observa si modificarea liniei mediene mandibulare.

In cazul pacientilor cu anomalii de ocluzie s-a putut observa tulburarea miscarii de lateralitate.Ea era afectata prin miscarea dintilor in plan vertical sagital si transversal.

Pacientilor ce li s-a efectuat un tratament protetic sau odontal netinandu-se seama de elementele ocluzale au prezentat tulburari in miscarea de lateralitate. Aproximativ 50 % dintre acestia au prezentata modificarea miscarii de lateralitate.

Datorita traumelor repetate asupra dintilor din cauza obstacolelor si interferentelor in miscarea de lateralitate s-a putut observa o slabire a parodontiului acestora cauzand mobilitati mai putin sau mai mult semnificative.

7. Concluzii

Ca urmare a observatiilor clinice se pot concluziona urmatoarele:

1)Analiza ocluziei trebuie facuta cu o atentie sporita atat ca si consultatie ,la un pacient nou cat si la un pacient caruia i s-a facut o manopera,lucrare protetica sau obturatie.

2)In analiza ocluziei se vor folosi mijloace speciale de depistare a interferentelor cum ar fi hartia de articulatie, benzile de ceara, studiul modelelor. Problema nu se va rezolva doar pe baza comunicarii dintre medic si pacient.

3)Pe cat posibil incercarea pastrarii dintilor vitali in realizarea ghidajelor in miscarea de lateralitate

4)Interferentele in miscarea de lateralitate nu trebuie sa fie de o inaltime mare ca sa provoace modificari nefaste la nivelul aparatului dento maxilar

5)Interferentele in miscarea de lateralitate vor provoca tulburari nu doar in cavitatea bucala, cat si la nivelul articulatiei temporo mandibulare, la nivel muscular si la nivel psihic

6)Interferentele neeliminate vor influenta aparitia altor situatii patologice , cum ar fi bruxismul

7)ATM cauzate de interferente apar de partea opusa interferentei

8)Dintii ce nu vor avea contacte dento dentare ,in timp vor prezenta mobilitate prin fenomenul de degenerescenta hialina

9)Medicul trebuie sa prezinte cunostinte si o atentie sporita pentru a nu crea iatrogenii

8. Bibliografie

1.Bor-Yuang Huang,DDS,PhD: The influnce of an occlusal alteration on the working-side condylar movement and the activity of the jaw muscles during deind lateral jaw movement,2003

2.Burlui V : Malrelații mandibulo-craniene, Editura Apollonia, Iași, 2002

3.Carlsson CR, Reid K. Curran SL, et al.: Psychological and physiological parameters of masticatory muscle pain, 1988

4.Davies SJ, Gray RMJ, McCord JF: Good occlusal practice in removable prosthodontics – British Dental Journal -volume 191, no. 9, november 10, 2001 BDJ

5.Dawson P.E.:Evaluation, diagnosis and treatment of occlusal problems, 1974

6.Diernberger S, Bernhardt O, Schwahn C, Kordass B: Self-reported chewing side preference and its associations with occlusal, temporomandibular and prosthodontic factors: results from the population-based Study of Health in Pomerania (SHIP-0), J Oral Rehabil. 2008

7. Eugen Costa, Prof. dr. docent: Rationamentul medical in practica stomatologica ,

8. Forna Norina , Protetica dentara Vol. I : Gnatologie Proteza Unidentara Edentatia Partiala Redusa , 2011

9. Forna N, Antohe M: Reabilitatrea pierderilor de substanță, Ed. Demiurg, 2007

10.Hansen C.A : Simplified procedure in aid of oclussal function 1993

11.Irwin M. Becker, DDS: Comprehesive occlusal concepts in clinical practice, 2011

12.K.U. Benner, J. Fanghänel, R. Kowalewski, D. Kubein-Meesenburg, and J. Randzio: Morphologie, Funktion und Klinik des Kiefergelenks. Quintessenz Verlag, Berlin, 1993

13.Krupalini: Jaw movement during prescribed and vissualy directed tasks in asymptomaticand TMD subjects, 2005

14.Major M. Ash,Jr.,BS,DDS,MS,MD,Stanley J. Nelson,DDS,MS: Wheeler’s dental anatomy physiology,and occlusion,ninth edition, 2010

15.Mc Lean C., Lewis F.: Effects of changing dental occlusion, 1983

16.Nyman S., Lindhe J.: Considerations of the design of occlusion, 1997

17. Rasmussen O. C.: Clinical importance of occlusion, 1991

18. Sergiu Ionita, Alexandru Petre: Ocluzia dentara, 2003

19.Sever Popa: Ocluzia Dentara Normala,Patologica si Terapeutica, 2004

20. Shefter GJ, McFall WT: Occlusal relation and periodontal status in human adults ,1984

21.Trenouth MJ: The relationship between bruxism and temporomandibular joint dysfunction as shown by computer analysis of nocturnal tooth contact patterns , 1979