Studiu Statistic Privind Piata Jucariilor din Oradea

Capitolul 1

Selectia statistică pe bază de sondaj

1.1 Populatia statistica

Populatia statistica este formata dintr-o multime de elemente, avand aceiasi natura, care au una sau mai multe insusiri esentiale commune. Exemple de populatii statistice: multimea gospodariilor din Oradea , multimea societatilor comerciale cu prestari de servicii din judetul Bihor , multimea familiilor din Romania , multimea angajatilor dintr-un sector economic etc.Populatia statistica se noteaza cu majuscule de la incepul alfabetului: A, B , C.

Unitate astatistica desemneaza elemental component al populatie istatistice. In functie de gradul de complexitate unitatile statistice se clasifica in:

Unitati statistice simple , sunt acele elemente ale populatiei statistice care nu permit o divizare a lor in parti mai mici fara asi pierde cel putin o trasatura initiala un ex este produsul finit .

Unitati statistice complexe sunt acele unitati care rezulta din agregarea mai multor unitati simple un ex este ansamblul productiei finite.Unitatile populatiei statistice se simbolizeaza cu litere mici corespunzatoare majusculei cu care s-a simbolizat populatia si I se ataseaza un indice numeric inferior care reprezinta numarul de ordine al unitatii respective:

A a1’ a2,….,an.

Numarul total de unitati ale populatiei satistice formeaza volumul populatiei si se simbolizeaza de obicei cu majuscula N.

Daca din volumul populatiei statistice vom forma o submultime de volum n a populatiei (n<N) , vom spune ca am realizat o esantionare a populatiei totale.

Rezultatul esantionarii se numeste esantion. Esantionul ,pentru a servi scopului cercetarii statistice , trebuie sa fie reprezentativ , adica rezultateleobtinute la nivelul esantionului sa poata fi extinse la nivelul populatie totale ( populatiei univers) fara a comite o eroare mare.Pentru a obtine un esantion reprezentativ se pot folosi diverse procedee de esantionare ,care se pot clasifica in doua categorii:

a) procedee aleatoare care dau nastere esantionului aleator( ex:procedeul tragerii la sorti, tabelul cu numere intamplatoare etc.).

b) procedee nealeatoare care dau nastere esantionului dirijat (ex: esantionare la intamplare , esantionare de voluntari , etc.).

In urma esantionarii unei populatii statistice notate cu A, se obtine un esantion ce se va nota cu Referitor la o populatie se pot forma mai multe esantioane si in acest caz se va folosi un indice inferior indicand numarul esantionului (1,2,…).

1.2 Variabila statistica

Variabila(caracteristica) statistica este acea trasatura sau insusire comuna care se regaseste la fiecare unitate a populatiei statistice. Variabilele statistice se noteaza cu majuscule de la sfarsitul alfabetului :X, Y, Z. Valoarea pe care variabila statistica o inregistreaza la oricare din unitatile populatiei statistice se numeste varianta sau stare a variabilei. Variantele se simbolizeaza cu litere mici corespunzatoare majusculei variabilei carora li se ataseaza un indice inferior numeric de la 1 pana la R, R reprezentand numarul total de variante ale variabilei (X→ x1,x2,….,xR).

Exemple de variabile statistice. Daca studiem populatia statistica reprezentand angajatii unei firme, atunci angajatului ii putem asocia variabile statistice ,cum ar fii: sexul, varsta, calificarea, studiile, etc. Daca populatia statistica este formata din totalul firmelor dintr-un anumit sector, atunci firmei ii putem asocia variabile statistice , cum ar fi: numarul de angajati, cifra de afaceri, cheltuieli cu publicita- tea , etc.

Datorita numarului mare de variabile utilizate si a diversitatii acestora se impune o clasificare a lor dupa urmatoarele criterii:

dupa modul de exprimare variabilele pot fi:

1.variabile numerice (cantitative) a caror variante se exprima prin cifre (ex: varsta, cifra de afaceri) .

2.variabile nenumerice (calitative) a caror stari sunt reprezentante prin cuvinte( ex:sexul ,resedinta).

b) dupa modul de variatie doar variabilele numerice se impart in:

1. variabilele numerice discrete care in intervalul de variatie( pe domeniul de definitie al variabilei) inregistreaza numai valori rationale. De aceea variatia lor (trecerea de la o variant la alta) are loc in salturi(ex: varsta).

2. variabile numerice continue sunt acelea care in intervalul de variatie al variabilei inregistreaza orice valoare reala. Modul de scriere a unei variabile continue este totdeauna sub forma de intervale ( ex: cifra de afaceri).

c) dupa natura variabilei:

1. variabile attributive care exprima orice insusire esentiala comuna unitatii populatiei statistice, alta decat spatial sau timpul( ex: varsta, cifra de afaceri).

2. variabile de spatiu care arata spatiul in care exista sau au luat fiinta unitatile populatiei statistice(ex: resedinta).

3. variabile de timp care arata momentul sau perioada de timp in care au luat nastere unitatile populatiei statistice( ex: variabila somaj urmarita lunar pe parcursul unui an de zile).

d) dupa numarul de variante ale variabilei.

1. variabila alternative care are doua variante posibile ce se exclude reciproc(ex:sexul).

2. variabile nealternative care se pot inegistra mai mult de doua variante (ex: varsta , cifra de afaceri, resedinta).

Clasa (grupa) de unitati in raport cu o variabila reuneste acele unitati din cadrul populatiei statistice care inregistreaza aceeasi valoare a variabilei (ex: consideram variabila discreta “categoria de calificare a angajatului “ pentru care avem la dispozitie starile 1 ,2, 3 ,4.Conform numarului de stari populatia va fi impartita in patru clase , in fiecare clasa se vor gasi angajati cu aceeasi categorie de calificare).

1.3 Observarea statistica

Observarea statistica reprezinta operatiunea de identificare a populatie statistice si de inregistrare a starilor variabilelor in raport cu care este studiata populatia.

Dupa gradul de cuprindere a populatiei statistice , observarea statisitca poate fi totala sau partiala.

Vorbim de observarea statistica totala atunci cand inregistrarea starilor variabilelor se face pentru toate unitatile populatiei statistice.

Vorbim de observarea statistica partiala atunci cand inregistrarea starilor variabilelor se face numai pentru unitatile care fac parte din esantionul rezultat in urma esantionarii populatiei statistice.

Ansamblul starilor variabilelor rezultate prin observare se numesc statistici.

1.4 Indicatorul statistic

Indicatorul statistic este o variabila atributiva cantitativa care caracterizeaza numeric o proprietate a unitatilor populatiei statistice. Indicatorul statistic poate fi rezultatul unei masuratori directe sau poate fi obtinut pe baza unui algoritm de calcul.

Multitudinea de indicatori intalniti in diferitele domenii ale vietii economice si sociale se clasifica dupa mai multe criterii:

dupa natura populatiei statistice deosebim:

indicatori economici;

indicatori sociali;

indicatori tehnici;

indicatori fizici,chimici;

indicatori demografici, etc;

dupa continutul variabilei deosebim :

indicatori ai rezultatului financiar;

indicatori ai productiei;

indicatori ai resurselor umane;

indicatori ai sporului natural al populatiei etc;

in raport cu gruparea unitatilor la care se refera algoritmul, indicatorii pot fi:

indicatori individuali care fac referinta la o singure unitate statistica ;

indicatori de grup sau statistici care fac referinta la doua sau mai multe unitati ale populatiei.

din punct de vedere al tipului de model matematic folosit indicatorii sunt:

1.indicatori ce rezulta dintr-un model de tip determinist.Modelul determinist (functional) este acela in care indicatorul rezulta dintr-o relatie functionala univoca intre doua categorii de variabile una dependent( notata cu y) si alta independent (notata cu x), y=F(x1,x2….xn)

Exemplu y = , unde y – este variabila dependent, iar x1, x2 sunt variabile independente;

indicatori ce rezulta dintr-un model de tip stochastic(statistic). Un model stochastic este modelul In care pe langa variabilele masurabile intervin si anumite variabile aleatoare a caror realizare nu poate fi determinate decat probabilistic.Corespondenta in cadrul acestui tip de model nu va mai fi una univoca, ci neunivoca adica

pentru aceleasi valori ale variabilei independente x se pot obtine valori diferite ale variabilei dependente y. Acest tip model se scrie

y=F(x1,x2,…xn)+ unde

Statistica este un subiect care poate fi si este aplicat pe fiecare aspect al vietii noastre. O privire la ghidul anual al statisticilor oficiale publicat de Oficiul Britanic pentru Statistica Nationala, ofera o idée despre gama de materiale disponibile. Sub litera “S”, gasim intrari despre aceste subiecte cum ar fii:salarii , scoli, constructii navale, constructii de scurta durata, etc.

Se pare clar ca, indiferent de subiectul pe care doresti sa-l investighezi , sunt date precise ce te lamuresc. Cu toate acestea, este un fapt trist ca multi oameni nu inteleg utilizarea statisticilor , nu stiu cum s-a atraga concluzii adecvate de la ei.

Subiectul statistici este impartita in doua parti : descriptive si inferentiale.

Statisticile descriptive sunt folosite pentru a rezuma informațiile care în caz contrar sunt prea complexe pentru a fii luate in calcul prin intermediul unor tehnici precum medii

și grafice. Graficul prezentat în figura I.1 este un exemplu, clar referanduse la consumatorii de alcol din Marea Britanie.

Graficul arată, că aproximativ 43% dintre barbati si 57% dintre femei consuma între 1 și 10 unități de alcool pe săptămână (o unitate este aproximativ echivalent la un pahar de vin sau o jumătate de halbă de bere. Graficul prezinta, de asemenea, că bărbații tind a consuma mai mult decat femeile . Acest simplu

grafic a rezumat o cantitate mare de informații, referinduse aproximativ la 45 de milioane de adulti.

Graficul 1.1 Consumul de Alcool din Oradea

Inferența statistică, al doilea tip de statistici acoperit, se referă la relația între un eșantion de date și a populației (în sens statistic,

nu neapărat uman) din care a fost prelevată. În special, aceasta întreabă ce concluzii pot fi trase în mod valabil cu privire la populația din eșantion. Uneori eșantionul nu este reprezentativ pentru populație ,fie din cauza eșantionarii rele a procedurilor sau pur si simplu din ghinion.

Graficul a fost prezentat ca fapt, dar se bazează pe un eșantion de indivizi, deoarece ar fi, evident, imposibil de a cere tuturor date despre

obiceiurile de consum. Aceasta prin urmare oferă o imagine reală a obiceiurile de consum care poate fi în mod rezonabil plauzibil din două motive. În primul rând, guvernul statistic care a colectat conceput de sondaj cu grijă, asigurându-se ca toate grupurile de vârstă sunt destul de reprezentate, și nu a realizat toate interviurile din pub-uri, de exemplu. În al doilea rând, eșantionul este unul mare (aproximativ 10 000 de gospodării) astfel încât există puține posibilități de a obține un eșantion nereprezentativ. Ar fi foarte ghinionist cazul în care proba a constat în întregime din teetotallers, de exemplu nu

poate fi destul de sigur, că graficul este o reflectare corectă a realității

și că femeia consuma in medie în jur de 6 unități de alcool pe săptămână.

Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că există o anumită incertitudine cu privire la această estimare.

Inferență statistică oferă instrumentele necesare pentru a măsura această incertitudine.

Graficul 1.2 Rata de nastere si crestere din Oradea

Scopul metodelor statistice descriptive este simplu: de a prezenta informații într-un mod clar, concis și precis. Dificultatea în analiza asupra multor fenomene, fie ele economice, sociale sau de altă natură, este că nu există pur și simplu prea multe informații pentru mintea omului de ale putea asimila. Sarcina metodelor descriptive este prin urmare, scopul pentru a rezuma toate aceste informații și scoaterea principalelor caracteristici,fără a distorsiona imaginea.

Luați în considerare, de exemplu, problema ce prezinta informații despre
bogăție asupra cetățenilor britanici. Există aproximativ 17 milioane de gospodării în care sunt disponibile și prezinta datele in formă brută (adică deținerile de avere ale fiecărei familii) nu ar fi nici util nici informative (ar fi nevoie de aproximativ 30 000 de pagini dintr-o carte, de exemplu).

Ar fi mai util să avem mult mai puține informații, dar aceastea sunt
încă reprezentative asupra datelor originale. În acest sens, o mare parte din originalul informațiilor ar fi în mod deliberat pierdut. De fapt, statisticile descriptive ar putea fi descrise ca arta de a fi constructive. .
Există mai multe moduri de a rezuma datele și puțini sunt cei care actioneaza
asupra regulilor despre cum ar trebui să procedeze. Ziarele si revistele oferă adesea modalități inovatoare ,deși nu întotdeauna cu succes de prezentare a datelor. Sunt, cu toate acestea, o serie de tehnici care sunt încercate și testate iar acestea sunt obiectul acestui capitol. Acestea sunt de succes, deoarece prezinta date utile care stau la baza, și sunt relativ cunoscut pentru multi
oameni, astfel încât să putem vorbi toți într-o limbă comună. De exemplu, media ne spune despre locația datelor și este un concept familiar pentru majoritatea oamenilor.Procedeul de analiză a datelor vor depinde de un număr de
factori: tipul de date în cauză, gradul de sofisticare al publicului
și "mesajul" pe care se intenționează să se transmită. Unul ar folosi diferite
metode pentru a convinge academicieni de validitatea teoriei cuiva despre inflație decât daca s-ar folosi pentru a convinge consumatorii că produsul Brand X e mai bun decat Brand Y.
Pentru a ilustra utilizarea diferitelor metode, trei subiecte diferite
sunt acoperite în acest capitol. În primul rând, ne uităm la relatia dintre învățământul educational și ocuparea forței de muncă perspective.
Datele provin de la persoane chestionate în 2003, așa că prezentam
un eșantion de date de secțiune transversală oferind o imagine a situației la un
moment în timp. Ne uităm la distribuția de realizări educaționale în rândul
celor intervievati, precum și relația cu rezultatele de muncă.
În al doilea rând, vom examina distribuția bogăției în Regatul Unit în
2001. Datele sunt din nou secțiune transversală, dar de data aceasta putem folosi metode mai sofisticate asupra bogatiei ce se masoara pe o scală raport. Cineva cu 200 .000 de lire sterline este de două ori la fel de bogat ca cineva cu 100.000 de lire, de exemplu și nu există un sens în acest raport. În cazul învățământului, nu se poate spune cu precizie
că o persoană este de două ori mai educata ca alta .
Categoriile de învățământ ar putea fi ordonate ,așa o persoană poate fi mai educat decât altul dar nu putem măsura "distanța" dintre ele. Ne referim la educație să fie măsurată pe o scară ordinal. În schimb, nu există o ordonare naturală evidenta a categoriilor de muncă (ocupate, șomeri, inactiv), astfel încât aceasta este măsurată pe o scală nominală.
În al treilea rând, ne uităm la investiții în perioada 1970 la 2002. Acesta utilizează in timp date de serie, deoarece avem un număr de observații cu privire la variabila măsurată la diferite puncte în timp. Aici este important să se țină seama de timp si de dimensiune a datelor: lucrurile ar arăta diferit dacă observațiile au fost în: 1970, 1983, 1977,. . . mai degrabă decât în ​​scopul de timp corect. De asemenea, avem relația dintre cele două variabile, de investiții și de ieșire, peste care trece o perioadă de timp și pentru a găsi metode adecvate de a putea fi prezenta.
În toate cele trei cazuri vom face uz de ambele metode grafice și numerice
din rezumarea datelor. Deși există unele diferențe între metodele utilizate în cele trei cazuri, acestea sunt compartimente etanșe nu:
Metodele folosite într-un caz s-ar putea fi, de asemenea, potrivi în altul, poate cu o ușoară modificarea. Parte din abilitatea de statisticianul este de a ști care metode de analiză și prezentare sunt cele mai potrivite pentru a fiecărei probleme în parte.

Datele brute pentru această anchetă provin din domeniul educației și formării
Statistici pentru Marea Britanie 2003. Unele dintre aceste date sunt prezentate în tabelul 1.1 și arată numărul de persoane de statutul profesional fie in munca, someri, sau, lucru inactiv adică nu caută și mai ales de calificare
învățământul superior, alte calificări, sau nici o calificare. Aceasta masa
dă o cruce-totalizare a statutul de ocuparea forței de muncă de către titlu de studii și pur si simplu un număr (frecvența) a numărului de persoane care se încadrează în fiecare dintre 12 celulele ale tabelului. De exemplu, au existat 8 .224 000 de persoane în muncă care au avut o experiență de învățământ superior. Aceasta este o parte dintr-un total de peste 37 de milioande persoane de vârstă activă.
Primul Tehnica grafic este diagrama cu bare și acest lucru este prezentat în
Figura 1.1. Aceasta rezumă calificările educaționale ale celor în muncă, și anume:

Notă: Înălțimea fiecărei bare este determinată de frecvența asociată. Primul Barul este de 8224 unități de mare, al doilea este 5654 de unități de mare, și așa mai departe. Ordonarea barelor ar putea fi inverse "nici o calificare", devenind prima categorie , fără a modifica mesajul.

Notă: Barele pentru categoriile șomerilor și inactive sunt construite în același mod ca și pentru persoanele care sunt angajate: înălțimea barei este determinată de frecvența.

Analiza investiției este un exemplu de utilizare a metodelor univariate: doar o singură variabilă este implicata. Cu toate acestea, de multe ori ne-am dori să examinăm relația între două sau uneori mai mult, variabilele și trebuie să utilizeze bivariate sau multivariate metode. Pentru a ilustra metodele implicate le va examinează relația dintre cheltuielile de investiții și Gross
Produsul intern (PIB). Economia ne spune să ne așteptăm o relație pozitivă între aceste variabile, PIB-ul mai mare este de obicei asociat cu investiții mai mari. Tabelul 1.17 oferă date privind PIB-ul pentru Marea Britanie. O diagramă scatter (de asemenea, numit un grafic XY) trasează o variabilă în acest caz, investiții pe axa y, celălalt (PIB) pe axa x, și, prin urmare spectacole
relația dintre ele. De exemplu, se poate vedea daca valori ridicate de o variabilă tind să fie asociate cu valori ridicate ale celuilalt. Figura 1.24 arată relația de investiții și a PIB-ului.
Graficul arată o relație liniară puternică între cele două variabile, în afară de la o baie curios la mijloc. Aceasta reflectă scăderea drastică a investițiilor după 1990 care nu este însoțită de o scădere a PIB-ului (dacă ar fi fost, graficul XY va arată o relație liniară, fără dip). Este important să se recunoască diferența între complot timp seria și graficul XY. Din cauza inflației mai târziu
observații tind să fie spre partea din dreapta sus a graficului XY (atât investițiile
și PIB-ul sunt în creștere în timp), dar acest lucru nu trebuie să se întâmple; dacă ambele variabile fluctueaza în sus și în jos, mai târziu observații ar putea fi, la partea de jos-stânga
(Sau centru, sau oriunde). Prin contrast, în timp un teren serie, observații ulterioare
sunt întotdeauna mai mult spre dreapta.

Notă: (x, y) coordonatele fiecărui punct sunt date de valorile de investiții și a PIB-ului respectiv. Astfel primul (1970) punct de date este tras 10 036 unități deasupra axei orizontale
și 51 515 unități de cea verticală.

Cheltuielile sunt constituite din volumul investițiilor (I) ori prețul acestuia (PI). În mod similar, PIB-ul nominal este PIB real (Y) ori prețul de (PY). Astfel, diagrama scatter de fapt, diagrame PI × I împotriva PY × Y. Este posibil ca cele două prețuri s-a urmeze o tendinta similara în timp și că această domină mișcările investiții reale și PIB. Graficul arată apoi relația dintre un amestec de prețuri și cantități, cînd mai interesantă relația este între cantitățile de investiții și de ieșire.
Figura 1.25 prezintă relația dintre cantitățile de investiții și ieșire, adică după efectele prețurilor au fost eliminate. Nu este atât de simplă ca Graficul nominală. Există acum o "nod" de puncte, în centrul în care probabil atât investițiile și PIB (real) a fluctuat. Este clar că ceva
"interesant" sa întâmplat în jurul anului 1990, care merită investigații suplimentare.

Capitolul 2

Tipologia si caracteristicele metodelor de promovare

2.1 Conceptul de marketing

Având în vedere conținutul său specific utilizabil în economia modernă, marketingul reprezintă un concept fundamental, o nouă optică economică, un nou mod de a gândi, de a pune centrul de greutate pe obținerea de profit de către firmă (organizație) prin satisfacerea cerințelor

consumatorilor pe calea adaptării produselor, distribuției, prețurilor,ambalajelor, metodelor de vânzare și de promovare la cererea specifică. Prin transpunerea conceptului în realitate are loc transformarea ideilor generate de știința marketingului în acțiuni, programe și realizări

de probleme, ce constituie obiectul activităților practice în acest domeniu. Deci, marketingul nu este doar teorie, ci și practică, un ansamblu de activități ce are drept scop (finalitate) obținerea eficienței maxime, în condițiile utilizării unor resurse limitate, pentru satisfacerea nevoilor

consumatorilor (utilizatorilor) mereu în creștere și tot mai diversificate, ca structură și calitate.

Astfel, prin intermediul marketingului, ideea de rentabilitate, de obținere de profit, devine o pârghie a îmbunătățirii generale a proceselor economice, a funcționării eficiente a firmelor

(organizațiilor), a desfășurării raționale a activităților de producție (service) și de distribuție, ca și a deciziilor privind valoarea investițiilor(cheltuielilor) planificate.Adaptarea viziunii de marketing impune desfășurarea, alături de activitățile "tradiționale", normale, ce decurg din natura activității economice a fiecărui agent economic sau a oricărei organizații, și a altor

activități "moderne", cum ar fi: cercetările de piață, acțiunile promoționale și de plasare directă sau de achiziție a produselor (materialelor), studiul comportării bunurilor la cumpărător și al comportamentului consumatorilor și utilizatorilor. Astfel, de pe poziția ei de afaceri, firma

realizează proiectarea produsului pe baza componentelor mixului de marketing – produs, preț, promovare, distribuție – considerate "inima" conceptului modern de marketing. Gândirea și acțiunea practică în orice domeniu economic de activitate implică folosirea unui instrumentar de marketing, un asamblu de metode, procedee și tehnici de cercetare și acțiune, de analiză, de

previziune, de organizare și control care să asigure informațiile adecvate și pertinente ce trebuie să parvină în timp util organelor de conducere. Obținerea tuturor informațiilor necesare se va realiza în cadrul unor procese complexe ce privesc: analiza resurselor la dispoziție, studiul pieței,

stabilirea modalităților de vânzare sau de cumpărare a produselor și materialelor ș.a.

În prezent, conceptul de marketing parcurge o etapă de reevaluare în raport cu noile cerințe globale, tehnologice, economice și sociale cu carese confruntă firmele (organizațiile). Acest aspect determină o schimbare majoră de mentalitate în domeniul marketingului prin trecerea de la încheierea unei tranzacții la utilizarea tehnicilor optime de atragere și menținere a unui client. Prin aceasta se remarcă faptul că marketingul își revizuiește conceptele, metodologia și sistemele în scopul luării celor mai potrivite decizii în sfera afacerilor. Actualmente, trilogia marketingului – comunicare, producție, distribuire de masă, a determinat înlocuirea conceptului "de masă" cu "personalitate". Prin urmare, se dezvoltă în practica economică marketingul interactiv, care urmărește nu numai crearea unei realități "ca de la om la om" cu cumpărătorul, ci și asigurarea fidelității acestuia. În era actuală de profunde transformări, nu numai capitalismul

devine global, ci și revoluția informațională. Ultimul sfert de secol,dominat de marketingul pentru "consumator", a cunoscut o explozie de căutări, manifestându-se cu regularitate un marketing al nevoilor și nu al cerințelor, turbomarketingul, marketingul "învăluirii" clientului și păstrării lui, cooptării în afaceri, marketingul relațiilor, marketingul informațional. Decidentul mileniului trei va exploata schimbările rapide apărute în tehnologia informației sub impactul electronicii și al telecomunicațiilor moderne. Mijloacele flexibile de comunicare sunt destinate marketingului informațional. Prin el se va participa la discuții în grup, tip (video) conferință, anulând pur și simplu … spațiul, iar decizia poate fi extrem de rapidă(turbomarketing).

Ca stil de gândire și conducere, raportat nemijlocit la piață, suntem de părere că marketingul reprezintă, și pentru domeniul economic militar, o modalitate de lucru ce inspiră receptivitate la modificările economice din mediile intern și extern, flexibilitate, inventivitate, creativitate, dar și o viziune unitară a acțiunilor care să se concretizeze în obținerea optimului necesar în aprovizionarea cu produse și materiale. Astăzi, cumpărătorii organizaționali militari sunt puși din ce în ce mai mult în fața unor game variate de produse (materiale) de tot felul, față de care au reacții diferite în raportul cu prețul și calitatea. Existând posibilitatea de a alege, ei se vor orienta către acele oferte care corespund cel mai bine așteptărilor și nevoilor lor. Prin urmare, decizia de cumpărare se va baza pe capacitatea de percepție a valorii prin marketing.

Marketingul este deopotrivă un mod de gândire și un mod de acțiune practică. Prin urmare, o organizație cu orientare de marketing trebuie să acționeze, în primul rând, pentru însușirea mentalității de marketing de către întregul personal. În al doilea rând, ea urmează să adopte o atitudine practică de marketing, apelând în acest scop la metode și tehnici specifice. În calitatea sa de "vârf de lance", marketingul se manifestă ca un sistem: cercetare – strategie – acțiune. Sub aspectul strategiei și acțiunii este unanim recunoscut că el nu reprezintă numai o știință, ci în aceeași măsură, și o artă. Avansând o încercare de definire a marketingului, prin luarea în considerare a elementelor deja prezentate, apreciem că marketingul este o concepție modernă privind orientarea organizațiilor concretizată într-un ansamblu de activități, programate și desfășurate prin intermediul unor metode și tehnici științifice, combinate cu metode

intuitive, bazate pe experiența și inventivitatea specialiștilor, în scopul satisfacerii nevoilor clienților și/sau promovării unor comportamente așteptate în colectivitățile care reprezintă piețele–țintă și, respectiv, al atingerii propriilor obiective. Spre deosebire de firmele cu orientare tehnologică, unde atenția este concentrată asupra felului în care este creat produsul și a felului în

care funcționează, în cele cu orientare de marketing, eforturile întregii unități sunt canalizate spre satisfacerea nevoilor clienților, ceea ce nu înseamnă că se neglijează aspectele menționate anterior. Theodore Levitt, în articolul "Miopia marketing", surprinde faptul că orientarea spre client implică nu numai produsele sau serviciile însuși, ci și tot ceea ce este legat de creație. "Vânzarea exprimă nevoia vânzătorului de a-și converti produsul în bani, marketingul, de a satisface nevoile clientului cu ajutorul produsului și a unui întreg mănunchi de lucruri asociate cu creația și livrate în final consumatorului". Concret, este vorba de a plasa clientul în centrul preocupărilor economice ale firmei (organizației) pentru a-I satisface cerințele pe baza marketingului mix (figura nr.2).

2.2 MEDIUL DE MARKETING

Analiza mediului reprezintă punctul de începere a oricărei activități de marketing, deoarece schimbările de mediu pot afectacapacitatea firmei (organizației) de a "crea și menține clienți profitabili".Mediul marketingului constă în ansamblul factorilor externi care nu pot fi controlați de către o firmă (organizație) și care influențează relația sa cu clienții țintă. O întreprindere dată are un mediu concret "de referință" în funcție de profilul, dar și de mărimea sa, de notorietatea dobândită, de politica pe care o promovează. După modul cum se modifică componentele, după natura raporturilor dintre ele și a efectelor declanșate, mediul extern cunoaște mai multe forme, între care:

– mediul stabil, specific perioadelor "liniștite", când evoluția fenomenelor este lentă și ușor previzibilă, ridicând întreprinderii puține probleme de adaptare. Un astfel de mediu este, însă, tot mai rar întâlnit în ultima perioadă;

– mediul instabil, caracterizat prin frecvente modificări în majoritatea componentelor sale, ‘reprezintă, în perioada actuală, tipul obișnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile din aproape toate sectoarele de activitate. Confruntarea cu un astfel de mediu solicită o atitudine prospectivă, descifrarea direcției și cotei schimbărilor, creșterea capacității de adaptare la schimbări a firmelor.

– mediul turbulent este, în comparație cu celelalte două tipuri, relativ "ostil" întreprinderii, punându-i probleme dificile, de adaptare sau chiar de supraviețuire. Într-un astfel de mediu, schimbările componentelor și a raporturilor dintre ele sunt bruște, în forme și direcții imprevizibile, conducând uneori la modificări substanțiale în însăși fizionomia mediului.

Capitolul 3

Studiu de caz:

S

tudiu statistic privind activitatea de marketing în mediul de afaceri orădean

3.1 Scopul cercetării statistice

Prezenta cercetare statistică a fost realizată pentru studierea mediului de afaceri orădean, din zona întreprinderilor mici, cu privire la metodele de promovare pe care acestea le utilizează în activitatea de marketing.

În chestionarul construit s-au conceput întrebări care să ajute la identificarea practicilor utilizate de întreprinderile mici din Oradea cu privire la metodele de promovare.

Observarea statistică a fost realizată pe un eșantion dirijat de 200 întreprinderi mici din Oradea. Datele au fost colectate prin aplicarea unui chestionar, timp de 6 săptămâni, folosind metoda eșantionării la întâmplare. S-a aplicat metoda directă de colectare, adică pentru fiecare întreprindere din eșantion a fost completat un chestionar individual de către reprezentantul oficial.

Chestionarul construit cuprinde 14 întrebări. Fiecare întrebare include și răspunsurile posibile care se marchează de către intervievat cu X.

Întrebările din chestionar, sunt atât cu caracter general, iar acestea culeg informații despre dimensiunea întreprinderii, vizând, de exemplu, numărul de angajați, cifra de afaceri, cheltuielile de marketing, cât și cu caracter particular, specifice scopului urmărit de cercetarea statistică, prin care s-au obținut informații despre tipul și eficiența metodelor de promovare utilizate, respectiv despre importanța serviciilor de consultanță în domeniul promovării.

La momentul chestionării s-a precizat scopul cercetării, modalitatea de completare și orice fel de explicații suplimentare solicitate.

Centralizarea datelor în funcție de variabilele introduse în studiu s-a făcut, pe de o parte, prin elaborarea seriilor statistice unidimensionale, respectiv reprezentarea grafică a seriilor, iar pe de altă parte, în scopul analizei legăturii dintre variabilele statiscie, s-au elaborat serii statistice bidimensionale menite să ofere informații cantitative suplimentare în vederea atingerii obiectivelor cercetării.

3.2 Structura mediului de afaceri eșantionat

Sistematizarea datelor s-a realizat pentru un volumu al eșantionului de N= 200.

Tipul de capital al societății

Tabelul 3.1. Tipul de capital

Eșantionul este format în cea mai mare parte din societăți comerciale cu capital privat român (96%), după cum se poate observa din graficul de mai jos. Această structură este firească, judecând după faptul că investițiile de capital privat străin sunt mai degrabă prezente în zona societăților mijlocii, cu un număr mai mare de 49 de angajați.

Grafic 3.1. Tipul de capital

Domeniul principal de activitate

Se poate observa din graficul 3.2., că eșantionul de date acoperă o paletă largă de domenii de activitate. Această diversitate de domenii conferă cercetării efectuate un grad de reprezentativitate mai mare. Cercetarea și-a propus să surprindă, dacă există, trăsături comune întreprinderilor mici din mediului de afaceri orădean. Comerțul cu ridicata și amănuntul are o pondere de 33% din eșantion, de altfel întreprinderile din zona comerțului sunt cel mai des întălnite în mediul de afaceri orădean, atunci când vorbim de întreprinderile mici.

Tabelul 3.2. Domeniul de activitate

Grafic 3.2. Domeniul principal de activitate

Numărul de angajați

Un criteriu general de eșantionare, urmărit în cercetarea efectuată, a fost colectarea datelor în conformitate cu prevederile legale prind dimensionarea societăților comerciale. Se știe că pentru mai puțin de 10 angajați (maxim 9), o societate comercială se încadrează în rândul microintreprinderilor, iar pentru un număr cuprins între 10 și 49 de angajați vorbim de întreprunderi mici. Întrebarea, din chestionar, corespunzătoare numărului de angajați, a fost structurată ținând cont de aceste prevederi, iar în urma eșantionării am obținut structura din tabelul 3.3.

Tabelul 3.3. Numărul de angajați

Cum se poate vedea și din graficul de mai jos, cel puțin jumătate (52%) din firmele eșantionate se încadrează din punctual de vedere al numărului de angajați la microîntreprinderi.

Graficul 3.3. Numărul de angajați

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator de nivel ce exprimă nivelul implicarea societății în piața pe care activează. Cu ajutorul cifrei de afaceri putem urmări anumite corelații, cum este de exemplu corelația dintre nivelul cheltuielilor cu publicitatea și nivelul cifrei de afaceri, care sunt demonstrate teoretic și ar trebui să le regăsim și în mediul de afaceri orădean. Repartitia eșantionului în funcție de cifra de afaceri realizată în 2014 se prezintă astfel:

Tabelul 3.4 Cifra de afaceri

Graficul 3.4. Cifra de afaceri

Valoarea modală a seriei de distribuție a cifrei de afacere este cuprinsă în intervalul 0-50 mii euro, cu alte cuvinte, cele mai multe firme din eșantion relizează o cifră de afaceri sub 50 mii euro. De asemenea, se poate observa că procentul firmele eșantionate ce relizează o cifră de afaceri cuprinsă între 50-100 este de 25%, iar firmele ce realizează o cifră de afaceri între 100-200 euro este de 20 %.

Cheluielilor de marketing pe 2014

Firmele știu că cifra de afaceri este direct influnțată de mărimea cheltuililor de marketing. Ar fi important de știut dacă mediul de afaceri orădean integrează în planurile lor de afacere importanța acestei corelații. Repartiția eșantionului în funcție de cheltuielile de marketing se prezintă astfel:

Tabelul 3.5. Volumul cheluielilor de marketing

Graficul 3.5. Volumul cheltuielilor de marketing

Am putea spune că legătura dintre cheltuielile de marketing și cifra de afaceri este prezentă și în mediul de afaceri orădean. Afirmația se bazează pe faptul că aproape 55% dintre societăți au un nivel scăzut al cheltuielilor de marketing, iar în același timp ponderea firmelor ce realizează o cifră de afacere de maxim 100 mii euro este de 57% ( după cum se poate observa din graficul 3.4). Rămâne să analizăm în partea de studiu a legăturilor statistice, cât de intensă este această legătură.

3.3 Analiza activităților de promovare din mediul de afaceri orădean

Bugetul de marketing alocat pentru anul 2015

Analiza practicilor de promovare în mediul de afaceri orădean implică, în primul rând, analiza bugetului de cheltuieli cu activitățile de promovare, pe care firmele l-au alocat pentru anul bugetar 2015. În funcție de acest buget se poate interpreta atitudinea generală a mediul de afaceri al societăților mici față de importanța activităților de promavare în cadrul firmei. Analiza este făcută comparativ cu anul precedent.

Tabelul 3.6. Bugetul de marketing pentru anul 2015

Graficul 3.6. Bugetul de marketing pentru anul 2015

După cum se poate observa, din graficul 3.6, un procent foarte mare din firmele eșantionate și-au păstrat bugetul de marketing la nivelul anului precedent. Mai bine de un sfert (28%) dintre aceste societăți au scăzut bugetul de marketing, comparativ cu anul 2014, în timp ce numai 13% au luat decizia să mărească acest buget. Criza economică atrage după sine contracția piețelor, asta atrage, după sine, o creștere a concurenței pe piață. Drept și prin urmare firmele ar trebui, ori să găsească noi piețe, poate chiar complementare, ori să fie mult mai convingătoare pe zonele de piață unde își desfășoară deja activitatea. În ambele situații, activitățile de promovare joacă un rol esențial. Din această ultimă perspectivă, am putea spune că firmele mici din Oradea nu sunt foarte bine adaptate la situația generată de criza economică.

Analiza practicilor de promovare din perspectiva frecvenței de utilizare a anumitor metode de promovare

Întrebările ce au urmărit culegerea informațiilor cu privire la utilizare formelor de publicitate au permis răspunsuri multiple. Cu alte cuvinte, totalul seriilor nu se mai raportează la volumul eșantionului de 200 de firme, ci la total răspunsuri.

Publicitatea în mass-media

În seria de mai jos, a formelor de publicitate în mass-media, s-au înregistrat 273 de răspunsuri.

Tabelul 3.7 Publicitate în mass-media

Graficul 3.7 Publicitate în mass-media

Se poate observa din tabelul 3.7 și graficul 3.7 că cea mai utiliztă metodă de promovare în mass-media este publicitatea în presa scrisă, 38% dintre utilizările de publicitate în mass-media se desfășoară în presa scrisă. Cum era și de așteptat, presa scrisă și publicitatea la radio sunt cele mai utilizate (60%), asta deoarece sunt cele mai ieftine comparativ cu publicitatea TV (14%). Am putea remarca că sunt 68 de firme, adică aproape 25% din totalul firmelor de 200 eșantionate care nu utilizează forma de publicitate în mass-media. Explicația ar putea fi, cum o să vedem din cele de mai jos, ori pentru că nu o consideră eficientă, ori pentru că nu acordă nici o importanță activităților de promovare.

Publicitate prin tipărituri

Cea mai utilizată metodă de promovare prin tipărituri este publicitatea prin afiș. După cum se poate observa din tabelul 3.8, 23% dintre utilizările de publicitate prin tipărituri se desfășoară prin afiș, apoi se regăsesc și utilizările de publicitate prin pliant (18%), respectiv prin fluturaș (18%). De remarcat, și în acest caz, sunt 53 de firme, adică aproximativ 17% din totalul eșantionului care nu utilizează publicitatea prin tipărituri.

Tabelul 3.8 Publicitate prin tipărituri

Graficul 3.8 Publicitate prin tipărituri

Publicitatea prin imprimate

În Oradea, după cum se poate observa din tabelul 3.9 și graficul 3.9, cea mai utilizată formă de publicitate prin imprimate pe diverși suporți fizici este publicitatea pe mijloace de transport (24%). De asemenea este destul de practicată, publicitatea pe îmbrăcăminte (17%), pe clădiri (17%) și pe diferite obiecte de birou (14%). Se remarcă, în acest caz, un procent peste 28% din totalul firmelor din eșantion care nu utilizează această formă de publicitate.

Tabelul 3.9. Publicitate prin imprimate pe diverși suporți fizici

Graficul 3.9. . Publicitate prin imprimate pe diverși suporți fizici

Publicitatea prin internet

Forma de publicitate prin internet are, după cum era de așteptat, cea mai slabă utilizare în rândul firmelor mici din Oradea. Cea mai utilizată formă de publicitate on-line (tabelul 3.10) este promovarea cu ajutorul portalurilor specializate (27%). Celelate forme chestionate, a centralizat, fiecare sub 15% utilizare. De remarcat, numărul foarte mare de firme (76 de firme), care nu utilizează această formă de publicitate.

Tabelul 3.10 Publicitate prin internet

Graficul 3.10 Publicitate prin internet

Făcând o comparație între utilizările celor patru forme de publicitate, prezentate mai sus, se poate spune că cea mai largă utilizare o înregistrează publicitatea prin tipărituri (tabelul 3.11). Se mai poate observa că publicitatea on-line rămâne, încă, un mediu de promavare puțin cunoscut pentru mediul de afaceri din Oradea.

Tabelul 3.11 Comparația utilizărilor de publicitate

Graficul 3.11 Publicitate prin internet

Utilizările viitoare ale metodelor de promovare

Pentru a surprinde, pe de o parte eficiența metodelor utilizate, iar pe de altă parte, atitudinea viitoare față de importanța metodelor de promovare am cules informații cu privire la utlizările viitoare de publicitate. Se poate observa din tabelul 3.12 și graficul 3.12 că în topul preferințelor viitoare ale mediului de faceri orădean se situiază publicitatea prin internet cu 35% dintre utilizări, iar pe locul doi, cu 29% dintre utilizări, se situiază promovareaprin mass-media. Se mai poate menționa, că doar 27 firme din totalul de 200 (aproximativ 9%), au răspuns că nu intenționează să cheltuiască bani cu activiteatea de promovare. Din acesată, ultimă analiză, deducem, pe de o parte, o schimbare radicală de atitudine, în viitor, cu privire la eficiența promovării on-line, iar pe de altă parte, rezultă că un procent mare de utilizari viitoare rămâne în zona marketingului tradițional. Având în vedere că doar 9% din firmele mici din Oradea nu vor dezvolta activități de promovare, se poate spune că doar un procent mic de firme din mediul de afaceri orădean nu acordă importanță activităților de promovare, iar daca am vazut că sunt multe firme care nu agreiază una sau alta din formele de promovare (în medie 25 % din total firme), am putea concluziona că firmele mici orădene nu știu să aleagă cea mai adecvată formă de publicitate pentru activitățile lor.

Tabelul 3.12 Utilizări viitoare de metode de promovare

Graficul 3.12 Utilizări viitoare de metode de promovare

Intenția de colaborare cu firme specializate

Ultimile rezultate conduc spre studiul dispoziției firmelor mici din Oradea de a apela la firme de consultață în promovările de marketing. Am sintetizat mai jos seria statistică ce are la bază intenția de consultare în materie de metode de promovare

Tabelul 3.13 Intenția de a apela la o firmă specializată

Graficul 3.13 Intenția de a apela la o firmă specializată

După cum se poate observa din graficul 3.13, un procent foarte mare (50%) de firme simnt nevoia unei firme de consultanță specializată în promovările de marketing. Acest rezultat întărește concluzia că firmele mici orădene nu știu să aleagă cea mai adecvată formă de publicitate pentru activitățile lor.

Importanța promovării

De altfel analizând pe o scală de la 1 la 5, importanța promovări prin intermediul unei firme specializate în promovările de marketink, 1-fără importanță, 5-foarte important, s-a obținut următoarea serie statistică:

Tabelul 3.14 Importanța acordată promovării prin firme specializate

Din graficul 3.14, construit pe baza seriei statistice din tabelul 3.14, se poate observa că 60% dintre firmele din eșantion acordă o importanță de 4 și 5 serviciilor oferite de firmele de consultanță de marketing, iar un procent foarte mic de 20% acordă o importanță mică (nota 1 și 2), respectivelor servicii.

Graficul 3.14 Importanța acordată promovării prin firme specializate

Motivația principală pentru alegerea serviciilor de consultanță

Așa cum se poate observa din tabelul 3.15 și graficul 3.15, principalul impediment în calea utilizării serviciilor de consultanță îl reprezintă, pe de o parte, pregătirea profesională a consultanților, iar pe de altă parte tarifele de consultanță. De aici, rezultă, de ce un procent de 21% dintre firmele eșantionate nu au apelat la serviciile unei firme de consultanță.

Tabelul 3.15. Criteriul principal pentru care au apelat la o firmă specializată

Graficul 3.15 Criteriul principal pentru care au apelat la o firmă specializată

3.4 Determinarea cifrei de afaceri în funcție de cheltuielile cu publicitatea

Distribuția eșantionului în funcție de variabilele

Y: Cifra de afaceri – mii euro

X: Cheltuielile cu publicitatea – mii euro

se prezintă în felul următor:

Tabelul 3.16.

În vederea evaluării reprezentativității valorii medii la nivelul intregului esantion cât și la nivelul fiecărui interval de grupare (criteriul de grupare fiind cheltuielile cu publicitatea) s-a calculat coeficientul de variație al lui Pearson, cu formula

,

unde este abaterea medie pătratică a ciferi de afaceri, iar este media cifrei de afaceri.

În partea de jos a tabelului 3.17 s-a evaluat reprezentativitatea mediei cheltuielilor cu publicitatea, folosind, ca și pentru variabila Y, coeficientul de variație a lui Pearson.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.17.

Tabelul 3.17

Pe baza calculelor obținute afirmăm că mediile condiționate ale cifrelor de afacere în funcție de celtuielile cu publicitatea sunt, în aproape toate cazurile, nereprezentative (coeficientul de variație al lui Pearson este semnificativ mai mare decât 30%). Excepția o constituie cifra de afacere medie pentru un nivel al cheltuielilor cuprins între 15 și 20 mii euro, pentru care coeficientul de variație al lui Pearson este 23,26%, o valoare sub pragul de 30%, motiv pentru care putem afirma reprezentativitatea mediei. Din tabel se mai poate observa că firmele care cheltuiesc cu activitățile de marketing o sumă cuprinsă între 20 și 25 mii euro pe an, au obținut în medie cea mai mare cifră de afaceri (193 mii euro), iar la polul opus se află firmele care au cheltuit cu marketingul o sumă de până în 5 mii de euro. Vorbind despre reprezentativitatea mediilor, celor două variabile statistice, cifra de afaceri și cheltuielile cu publicitatea, putem afirma că niciuna dintre ele nu este reprezentativă. În ambele cazuri coeficientul de variație al lui Pearson este mult peste pragul de 30%. O explicație statistică vine din analiza celor două serii marginale. Se poate observa, din coloana și linia de total din tabelul de mai sus, că sunt foarte multe firme distribuite la extremele celor două serii marginale. Am putea deduce, intuitiv, că legătura dintre cele două variabile nu are o intensitate mare.

Pentru a obține o măsură cantitativă a intensității legăturii dintre cifra de afaceri și cheltuielile cu marketingul am calculat coefecientul de determinație pe baza regulii de adunare a dispersiei,

,

unde este dispersia totală, este dispersia din interiorul grupelor, iar este dispersia dintre grupe. Coeficientul de determinație se calculează ca și raport dintre dispersia dintre grupe și dispersia totală, adică

Rezultatele se prezintă astfel:

Pe baza coeficienului de determinație R2 deducem valoarea coefientului de corelație R=0,56. Această valoare fiind cuprinsă între 0,5 și 0,75 , deducem că între cele două variabile există o legătură medie, sau altfel spus cheltuielile cu publicitatea influențează moderat formarea cifrei de afacere într-o firmă mică din Oradea. Rămâne o componentă destul de importantă, de 67,63% din variabilitatea cifrei de afacere care nu poate fi explicată cu ajutorul cheltuielilor cu publicitatea.

3.5 Intenția de colaborare cu firmele de consultanță în funcție de cifra de afaceri

Distribuția eșantionului în funcție de variabilele

Y: importanța serviciilor de consultanță specializată în promovările de marketing (1-foarte puțin important, 5-foarte important)

X: Cifra de afaceri – mii euro

se prezintă în felul următor:

Tabelul 3.18

Graficul 3.16

Observăm din grafic ca serviciile de consultanță sunt foarte importante pentru firmele cu cifra de afacere mai mare de 200 mii euro. Se poate observa din graficul de mai sus că firmele cu cifra de afacere între 50 și 100 mii euro prezintă un grad mare de indecizie, adică răspunsurile au fost distribuite echilibrat la toate gradele de importanță.

În vederea evaluarii reprezentativității valorii medii la nivelul intregului esantion cât și la nivelul fiecărui interval de grupare (criteriul de grupare fiind cifra de afaceri) s-a calculat coeficientul de variație al lui Pearson. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.19.

Tabelul 3.19.

Pe baza calculelor obținute afirmăm că gradele medii de importanță ale serviciilor de consultanță în marketing, condiționate de cifra de afeceri a firmei nu sunt reprezentative (coeficientul de variație al lui Pearson este mai mare decât 30%). Se poate, totuși, remarca că depășirile pragului de 30% sunt relativ mici. Din tabel se poate observa că gradul mediu de importanță la nivelul întregului eșantion este (2,94), iar pe baza acestei valori se poate afirma că firmele mici din oradea acordă o importanță moderată, serviciilor de consultanță specializate în promovările de marketing.

Pentru a obține o măsură cantitativă a intensității legăturii dintre importanța serviciilor de consultanță și cifra de afaceri s-a calculat coefecientul de determinație pe baza regulii de adunare a dispersiei. Rezultatele se prezintă astfel:

Pe baza coeficienului de determinație R2 deducem valoarea coefientului de corelație R=0,24. Această valoare fiind mai apropiată de zero decât de unu, deducem că între cele două variabile există o legătură slabă, sau altfel spus cifra de afaceri influențează în mică măsură decizia firmei de a utiliza servicii de consultanță pentru promovările de marketing.

3.6 Intenția de colaborare cu firmele de consultanță în funcție de nivelul bugetului de marketing alocat pentru anul 2015

Distribuția eșantionului în funcție de variabilele

Y: importanța serviciilor de consultanță specializată în promovările de marketing (1-foarte puțin important, 5-foarte important)

X: Nivelul bugetului de marketing alocat pentru anul 2015 comparativ cu cel din 2014

se prezintă în felul următor:

Tabelul 3.20

Grafic 3.17

Se observă din grafic că firmele care au păstrat constant bugetul de marketing, la nivelul anului 2014, nu sunt prea hotărâte când vine vorba de importanța serviciilor de consultanță. În schimb, firmele care au crecut bugetul de marketing, comparativ cu anul 2014, acordă o importanță mare serviciilor de consultanță, și putem deduce că o anumită parte din creșterea bugetului o să fie îndreptată spre utilizarea serviciilor de consultanță.

În vederea evaluării reprezentativității valorii medii la nivelul intregului esantion cât și la nivelul fiecărui interval de grupare (criteriul de grupare fiind nivelul bugetului de marketing din anul 2015 comparativ cu cel din 2014) s-a calculat coeficientul de variație al lui Pearson. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.22.

Tabelul 3.21

Pe baza calculelor obținute afirmăm că gradele medii de importanță ale serviciilor de consultanță în marketing, condiționate de bugetul de marketing alocat pe 2012 nu sunt reprezentative (coeficientul de variație al lui Pearson este mai mare decât 30%).

Pentru a obține o măsură cantitativă a intensității legăturii dintre importanța serviciilor de consultanță și nivelul bugetului de marketing alocat pentru 2012, am calculat într-o primă etapă statistica , cu ajutorul formulei

,

unde sunt frecvențele absolute din tabelul de corelație 3.21, iar sunt frecvențele absolute recalculate, pe baza regului dreptunghiului, plecând de la tabelul 3.22.

În urma calculului rezultă următoarea valoare:=10,33.

Folosind coeficientul de asociere al lui Pearson, dat de formula

,

se va determina intensitatea asocierii dintre importanța serviciilor de marketing în viața unei firme mici din Oradea și bugetul de marketing alocat pentru anul 2012. În urma calculului s-a obținut = 0,221, care este o valoare mult mai apropiată de zero decât de 1, motiv pentru care afirmăm că alocarea bugetară pentru cheltuielile de marketing a influențat într-o foarte mică măsură decizia firmelor mici din Oradea de a apela la servicii specializate de consultață pentru activitățile de promovare.

Concluzii și propuneri

Calitatea deciziilor de marketing depinde de obicei de calitatea informațiilor care determină acele decizii. Cercetarea de marketing este procesul pe care-l poate utiliza o organizație pentru a obține informațiile necesare.

Cercetarea de piață se preocupă de identificarea naturii, compoziției și preferințelor piețelor curente și potentiale. Ajută organizațiile să identifice nivelurile vânzărilor potențiale pe o anumită piață, sa identifice diferentele regionale (mai ales daca se are in vedere exportul sau patrunderea pe alte piete). Pote fi utilizata si pentru a identifica diferentele intre sub-grupurile clientilor, cunoscute si sub numele de segmente de piata.

Promovarea este un mijloc de susținere a intereselor firmei pe piață. Principalele elemente componente ale activității promoționale, formează un mix de comunicații de marketing numit mix promoțional.

Mediile publicitare sunt reprezentate de diferitele canale de comunicare prin intermediul cărora pot fi transmise mesajele publicitare. Cele mai importante medii publicitare sunt: presa scrisă, radioul, televiziunea, cinematograful, publicitatea exterioară, publicitatea directă și publicitatea la locul de vânzare.

În urma analizării metodelor de promovare utilizate de către întreprinderile mici din mediul de afaceri orădean, s-a ajuns la următoarele rezultate:

Structura eșantionului:

Firme cu capital român;

Domenii de activitate predominante: comerț, construcții, hoteluri/restaurante, transport, industria prelucrătoare și agricultură;

Au până în 20 angajați;

Cifra de afaceri între 0 și 150 mii euro;

Cheltuielile de marketing pe 2014 între 0-15 mii euro;

Practicile de promovare în mediul de afaceri orădean:

Firmele și-au păstrat bugetul de marketing la nivelul anului precedent;

38% dintre utilizările de publicitate în mass-media se desfășoară în presa scrisă;

Presa scrisă și publicitatea la radio sunt cele mai utilizate (60%), asta deoarece sunt cele mai ieftine comparativ cu publicitatea TV (14%);

Cea mai utilizată metodă de promovare prin tipărituri este publicitatea prin afiș;

Cele mai utilizate forme de publicitate prin imprimate pe diverși suporți fizici sunt publicitatea pe mijloace de transport (24%), publicitatea pe îmbrăcăminte (17%), pe clădiri (17%) și pe diferite obiecte de birou (14%);

Forma de publicitate prin internet are cea mai slabă utilizare în rândul firmelor mici din Oradea;

Cea mai utilizată formă de publicitate on-line este promovarea cu ajutorul portalurilor specializate (27%);

Firmelor mici din Oradea intenționează să apeleze la firme de consultață în promovările de marketing;

Principalul impediment în calea utilizării serviciilor de consultanță îl reprezintă tarifele de consultanță;

Firmele care cheltuiesc cu activitățile de marketing o sumă cuprinsă între 20 și 25 mii euro pe an, au obținut în medie cea mai mare cifră de afaceri (193 mii euro), iar la polul opus se află firmele care au cheltuit cu marketingul o sumă de până în 5 mii de euro;

Cheltuielile cu publicitatea influențează moderat formarea cifrei de afacere într-o firmă mică din Oradea;

Serviciile de consultanță sunt foarte importante pentru firmele cu cifra de afacere mai mare de 200 mii euro;

Cheltuielile cu publicitatea influențează moderat formarea cifrei de afacere într-o firmă mică din Oradea. Rămâne o componentă destul de importantă, de 67,63% din variabilitatea cifrei de afacere care nu poate fi explicată cu ajutorul cheltuielilor cu publicitatea.

Firmele mici din Oradea acordă o importanță moderată, serviciilor de consultanță specializate în promovările de marketing;

Cifra de afaceri influențează în mică măsură decizia firmei de a utiliza servicii de consultanță pentru promovările de marketing;

O anumită parte din creșterea bugetului firmelor va fi îndreptată spre utilizarea serviciilor de consultanță.

Alocarea bugetară pentru cheltuielile de marketing au influențat într-o foarte mică măsură decizia firmelor mici din Oradea de a apela la servicii specializate de consultață pentru activitățile de promovare.

Propuneri:

Criza economică atrage după sine contracția piețelor, asta atrage, după sine, o creștere a concurenței pe piață. Drept și prin urmare firmele ar trebui, ori să găsească noi piețe, poate chiar complementare, ori să fie mult mai convingătoare pe zonele de piață unde își desfășoară deja activitatea. În ambele situații, activitățile de promovare joacă un rol esențial. Din această ultimă perspectivă, am putea spune că firmele mici din Oradea nu sunt foarte bine adaptate la relaitățile economice cu care se confruntă.

Bibliografie

Anexa

Anexa 1

Studiu statistic privind activitatea de marketing in mediul de afaceri orădean

Tipul de capital al companiei

□ majoritar privat român

□ majoritar privat străin

Domeniul principal de activitate al companiei

1o agricultură și servicii auxiliare

2o silvicultură, exploatarea forestieră și economia vânatului

3o pescuitul și piscicultura

4o industria prelucrătoare

5o construcții

6o comerț cu ridicata și amănuntul

7o hoteluri și restaurante

8o transport și depozitare

9o poștă și telecomunicații

10o activități financiare, bancare și de asigurări

11o tranzacții imobiliare, activități de servicii prestate în principal întreprinderilor

12o invațământ, consultanță și training

13o sănătate și asistență socială

14o alt domeniu ……

Număr de angajați

□ 0 – 10 □ 10 -20 □ 20 -30 □ 30-40 □ 40-50

Cifra de afaceri în 2014, exprimată in mii de euro, a fost?

□ 0-50 □ 50-100 □ 100-150 □ 150-200 □ peste 200

Care a fost mărimea cheltuielilor cu activitatea de marketing în 2014?

□ 0-5 □ 5-10 □ 10-15 □ 15-20 □ peste 20

Comparativ cu anul 2014, bugetul de marketing alocat pentru anul în curs, 2015, este:

□ mai mic □ egal □ mai mare

La care dintre formele de publicitate în massmedia, dintre cele de mai jos, ați apelat vreodată în decursul activității?

□ publicitatea în presa scrisă

□ publicitate la radio

□ publicitate prin intermediul televiziunii

□ niciuna

La care dintre formele de publicitate prin tipărituri, dintre cele de mai jos, ați apelat vreodată în decursul activității?

□ afișul

□ catalogul

□ broșura

□ pliantul

□ fluturaș

□ niciuna

La care dintre formele de publicitate prin imprimate pe diverși suporți fizici, dintre cele de mai jos, ați apelat vreodată în decursul activității?

□ imprimate pe îmbrăcăminte

□ imprimate pe mijloace de transport

□ imprimate pe clădiri

□ imprimate pe obiecte de birou

□ altele……………………….

□ niciuna

La care dintre formele de publicitate prin internet, dintre cele de mai jos, ați apelat vreodată în decursul activității?

□ banner

□ AdWords

□ Newsletter

□ articole sponsorizate, publicate pe bloguri

□ comunicate în presa on-line

□ înscriere pe portaluri specializate

□ niciuna

Menționați în scris pe locurile punctate una sau două forme de publicitate utilizate, pe care le considerați cele mai eficiente, având în vedere rezultatele obținute? (Dacă nu ați găsit nici o formă eficientă, atunci se va indica mențiunea “niciuna”)

1………………………………….

2…………………………………….

□ niciuna

Care dintre cele patru categorii de forme de publicitate, descrise la întrebările 7-10, intenționați să le utilizați pentru promovarea afacerii în viitorul apropiat.

□ Publicitate în massmedia

□ Publicitate prin tipărituri

□ Publicitate prin imprimate

□ Publicitate prin internet

□ niciuna

Considerați că ar fi benefic pentru afacerea dumneavoastră să apelați la o firmă specializată cu promovările de marketing?

□ Da

□ Nu

□ Nu știu

Pe o scară de la 1 la 5, cât de important vi se pare să va promovați propria afacere prin intermediul unei firme specializate în promovările de marketink? (1-fără importanță, 5-foarte important) ……………….

Dacă ați apelat deja la o firma de consultanță, care a fost pricipalul criteriu dupa care ați ales-o?

□ Experiența în realizarea unui plan de marketing

□ Tarifele de consultanță acceptabile

□ Experiența în promovările pe internet

□ Pregătirea profesională a consultanților

□ Alt răspuns (Vă rugăm specificați)…………………