. Studiu Privind Tehnica, Evidenta Si Controlul Viramentelor Bancare (banca Xyz, Caransebes)

CAPITOLUL 1.B.C.R. S.A. STRATEGII, EVOLUȚIE PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE OFERITE CLIENTELEI

REGLEMENTĂRI ACTUALE PRIVIND FUNCȚIONAREA BĂNCILOR ÎN ROMÂNIA. EVOLUȚIE ȘI STRATEGII

Băncile reprezintă instituții financiare care concentrează mijloace de plată și acordă credite, facilitând soluționarea problemelor pieței.

Băncile au apărut din timpurile cele mai vechi, activitatea lor în acea perioadă concretizându-se îndeosebi în păstrarea unor valori încredințate de particulari și în executarea de plăți.

La început se presupune că individul a simțit nevoia unui act de economie prin care să strângă un capital, iar altcineva să se angajeze să-l păstreze. Din acel moment se poate vorbi de existența depozitului și a creditului.

Chiar și legile lui Hammurabi, cu peste 2000 de ani înainte de Cristos, prevedeau că atunci când cineva dădea altcuiva aur, argint sau alt obiect de valoare spre păstrare trebuia să aibă un martor, să cadă de acord aupra condițiilor în care se făcea operațiunea, înainte de constituirea depozitelor.Acest martor avea să îndeplinească funcția înscrisurilor de mai târziu.

Instituția băncii, așa cum există astăzi, nu poate fi privită ca fiind creația unui individ, a unei generații sau a unui anumit popor.

Prima bancă în adevăratul sens al cuvântului- susținea prof. Ștefan I. Dumitrescu- este cea înființată de Dogle Michele XI, cunoscută sub numele de "Banca de Veneția ". În realitate, ea a fost continuarea unei asociații de bancheri, creditori ai Cetății, care a existat între 1156 și 1171.

În legătură cu primele începuturi de bancă în România, prof. Victor Slăvescu, în cartea "Istoricul Băncii Naționale a României" (1880-1924), preciza că nu se poate vorbi de bănci în sensul deplin al cuvântului, decât după prima jumătate a sec. al XIX-lea.

În perioada următoare se organizează Creditul Funciar Rural in 1873 și Creditul Funciar Urban în 1874.

Anul 1880 reprezintă o dată epocală în istoria creditului în țara noastră, la 17 aprilie fiind înființată Banca Națională a României, a cărei istorie- așa cum arăta prof. Victor Slăvescu-confundându-se cu însăși istoria economică a țării noastre.

Institutul Central de Emisiune a luat ființă datorită stăruinței și muncii câtorva fruntași ai vieții publice de atunci : Ion Chica, Ion C. Brătianu, Ion Câmpineanu (primul ei conducător) și alții. Banca Națională a României a început să funcționeze la 1 decembrie 1880 ca societate pe acțiuni, cu un capital inițial de 30 milioane lei în aur, din care 10 milioane aparțineau statului.

Treptat, peisajul bancar se îmbunătățește, fiind înființate Banca Agricolă, bănci populare, Banca de Credit Romăn, Banca Comercială Română (1907 ), Banca Românească etc. S-a dezvoltat sistemul de bănci comerciale între care, perioada interbelică, locul primordial îl deținea Banca Românească , Banca Comercială Română, Banca Comercială Română, Banca de Credit ș.a.; s-a dezvoltat sistemul de bănci agricole: Creditul Funciar Rural, Banca Agricola, Casa Rurala, casele de credit și alte instituții speciale de credit.

În prezent, în toate țările există numeroase bănci și tipuri de bănci, structurate după anumite criterii și care alcătuiesc un sistem bancar dezvoltat și integrat în economia națională a fiecărei țări.

Dezvoltarea sistemului bancar în România a impus pănă la urmă elaborarea unei legislații privind activitatea băncilor.Prin lege banca este definită astfel:

"Art.1. Prin întreprinderea de bancă se înțelege orice întreprindere comercială al cărei obiectiv principal este acela de a săvârși orice fel de operațiuni asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerț, asupra diferitelor valori negociabile, precum și orice alte operațiuni în legatură cu acestea.

Art.2. Comerțul de bancă nu se poate exercita decât numai de către societăți bancare, constituite în condițiunile legii de față".

Conținutul, volumul și operațiunile efectuate de bănci au cunoscut modificări importante, în strânsa legătură cu dezvoltarea economico-socială, cu diversificarea operațiunilor, cu creșterea concentrării producției și a capitalului, precum și cu modificările care au avut loc în sistemele monetare.

Începând cu anul 1990 sistemul bancar din țara noastră a cunoscut un proces de restructurare. Astfel, s-a revenit la sistemul ce repara băncile după funcțiile de bază:

-Banca Națională a României, ca bancă centrală;

-băncile comerciale, ca societăți comerciale care au ca obiect desfășurarea activității de bancă.

Sistemul bancar în România a fost structurat și organizat pe două nivele:

a) Banca Națională a României, cu funcții de institut unic de emisiune, de reglementare în domeniul monetar și al creditului și de supraveghere a tuturor societăților bancare;

b) Băncile constituie ca societăți comerciale, a căror activitate are ca obiect principal atragerea de fonduri de la public și agenți economici, acordarea de credite și efectuarea multor altor servicii cu specific bancar.

Această structurare urmărește garantarea independenței Băncii Naționale în domeniul politicii sale monetare și de credite și de asemenea asigurarea autonomiei societăților bancare în exercitarea atribuțiunilor lor.

O atenție deosebită se acordă asigurării raportului necesar între capital și operațiile active, între capital și depozite, precum și garantarea secretului profesional-condiție de bază pentru stimularea afacerilor.

1.2. B.C.R. S.A.-ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

B.C.R. S.A. s-a constituit ca persoană juridică română pe baza prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Băncile nu pot fi constituite sub forma societăților cu răspundere limitată și pot funcționa numai pe baza autorizației eliberate de BNR.

În cadrul B.C.R. S.A., activitatea bancară se desfășoară cu respectarea următoarelor:

În activitatea sa B.C.R. se va supune reglementărilor emise de B.N.R. pentru aplicarea politicii monetare de credit, valutare, de plăți, asigurare a prudenței bancare și de plăți a societăților bancare.

Se pot efectua operațiuni de depozite la vedere și la termen, în cont cu numerar și cu titluri constând în atragerea resurselor bănești de la persoane juridice și fizice în vederea păstrării și fructificării lor. Depozitele pot fi purtătoare de dobândă.

Acordarea creditelor: B.C.R. va urmări ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru rambursarea lor la scadență. În acest scop se pot cere solicitanților garantarea împrumutului cu bunuri mobile și imobile. Prin credit pe termen scurt se înțelege orice fel de împrumut de bani pe o durată ce nu depășește 12 luni. Împrumuturile a căror durată de rambursare este între 1 an și 5 ani sunt credite pe termen lung.

Toate operațiunile de credit și garanție ale B.C.R. S.A., vor trebui consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar toți termenii și toate condițiile respectivelor tranzacții.

Copiile acestor documente vor trebui păstrate și puse la dispoziția personalului autorizat al B.N.R. la cererea acesteia.

Societatea bancară poate cumpăra, vinde, ține în custodie și administra active monetare, pot executa transferuri, operațiuni de clearing și alte operațiuni de virament.

B.C.R. S.A. poate efectua, potrivit legii și în limitele autorizației acordate și ale mijloacelor de care dispune, și alte activități conexe ca: operațiuni valutare, operațiuni cu metale prețioase, cu obiecte confecționate din acestea și cu alte valori cu grad mare de lichiditate; plasamentul, subscrierea, gestionarea și comerțul cu titluri, consulting bancar, garanții, mandatari, etc.

Fiind societate bancară B.C.R. se obligă să prezinte lunar Băncii Naționale a României situațiile sale financiare, constând din elemente ale bilanțului și contului de profit și pierderi, precum și alte date cerute de Banca Națională a României.

De asemenea este obligată să permită B.N.R. să le examineze evidențele contabile și operațiunile, exclusiv pentru îndeplinerea scopurilor supravegherii bancare.

Legea activității bancare conține și o serie de restricții. Astfel se prevede că nu se pot desfășura următoarele operațiuni: angajarea în tranzacții cu mărfuri și imobile; contul datoriilor bănești ale băncii; acordarea de împrumuturi clienților condiționată de achiziționarea acțiunilor băncii, ș.a. În cadrul activității bancare apar numeroase relații reciproce de creanță între bănci ca urmare a circulației instrumentelor de credit și își pot acorda reciproc credite. În vederea compensării și decontării creanțelor reciproce s-au înființat camere de compensații interbancare, care pot facilita efectuarea împrumuturilor reciproce între bănci pe termen de o zi lucrătoare. Toate persoanele care participă la activitatea societăților bancare sunt obligate să păstreze secretul profesional.

Un număr de 12 bănci autorizate de B.N.R. participă la efectuarea operațiunilor de compensații în jud. Caraș-Severin.

BANCA COMERCIALA ROMÂNĂ S.A.

Anul înființării-1990

Capital subscris-84 mld.lei

Capital vărsat-integral

Unități operaționale-276

Membru asociat- SWIFT, VISA.

Înființată la 1 dec.1990 B.C.R. a aniversat 7 ani de activitate în condiții speciale pe care România le-a parcurs și în care băncii i-au revenit sarcini deosebite în asigurarea decontărilor și a finanțării sub formă de credite bancare în lei și în valută a economiei naționale.

Caracteristica etapei parcurse constă într-o dinamică accelerată în dezvoltarea activității, într-o deschidere puternică către exterior. Toate acestea, ca urmare a politicii de dezvoltare și modernizare a rețelei, a unui efort susținut pentru informatizare și desigur creșterea numerică și calitativă a personalului.

Statutul B.C.R. S.A. a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr.1195/1990. Principalele prevederi ale statului pot fi astfel rezumate:

Forma: societate pe acțiuni

Durata: 99 de ani de la data emiterii autorizației de funcționare, cu posibilitatea extinderii acestei perioade.

Obiective principale de activitate:

– atragerea și formarea de depozite bănești;

– acordarea de credite pe termen scurt, mediu și lung;

– efectuarea de servicii bancare;

– operațiuni pentru activitatea de comerț exterior;

– alte operațiuni bancare;

Capital subscris: integral de stat

Fonduri: pentru desfășurarea activității sale, banca constituie;

– fonduri de rezervă;

– fondul de risc;

– alte fonduri prevăzute de lege;

1.3. OFERTA DE PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE OFERITE CLIENȚILOR B.C.R. S.A.

B.C.R. S.A. efectuează operațiuni bancare și financiare în țară și străinătate pentru contul său propriu, al clienților săi persoane fizice și juridice, în numele unor instituții sau în colaborare cu acestea.

Pe baza reglementărilor în vigoare urmărește:

a) Atragerea depozitelor bănești la vedere sau la termen în vederea păstrării și fructificării lor.

b) Acordarea creditelor pe termen scurt pentru activitățile de aprovizionare, producție, desfacere, prestări servicii, consum gospodăresc și personal.

c) Acordarea creditelor pe termen mediu și lung în condițiile stabilite de lege, cu asigurarea resurselor corespunzătoare.

d) Efectuarea operațiunilor de scontare a efectelor comerciale în cadrul operațiunilor de scont și rescont.

e) Efectuarea operațiunilor de încasări și plăți în lei sau în valută, în numerar și virament pentru clienții care deschid conturi la bancă, pentru operațiunile acestora.

f) Efectuarea operațiunilor de schimb valutar, organizarea și participarea la licitații de devize, cumpără și vinde valute străine și titluri de valoare în țară și străinătate.

g) Acordarea de credite în valută.

h) Emiterea și primirea cecurilor sau documentelor de plată.

i) Primește și emite garanții pentru angajamentele de plată străine, proprii sau ale terților sau în favoarea acestora.

j) Efectuează operațiuni de arbitrajare pe piețele monetare, suectuarea împrumuturilor reciproce între bănci pe termen de o zi lucrătoare. Toate persoanele care participă la activitatea societăților bancare sunt obligate să păstreze secretul profesional.

Un număr de 12 bănci autorizate de B.N.R. participă la efectuarea operațiunilor de compensații în jud. Caraș-Severin.

BANCA COMERCIALA ROMÂNĂ S.A.

Anul înființării-1990

Capital subscris-84 mld.lei

Capital vărsat-integral

Unități operaționale-276

Membru asociat- SWIFT, VISA.

Înființată la 1 dec.1990 B.C.R. a aniversat 7 ani de activitate în condiții speciale pe care România le-a parcurs și în care băncii i-au revenit sarcini deosebite în asigurarea decontărilor și a finanțării sub formă de credite bancare în lei și în valută a economiei naționale.

Caracteristica etapei parcurse constă într-o dinamică accelerată în dezvoltarea activității, într-o deschidere puternică către exterior. Toate acestea, ca urmare a politicii de dezvoltare și modernizare a rețelei, a unui efort susținut pentru informatizare și desigur creșterea numerică și calitativă a personalului.

Statutul B.C.R. S.A. a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr.1195/1990. Principalele prevederi ale statului pot fi astfel rezumate:

Forma: societate pe acțiuni

Durata: 99 de ani de la data emiterii autorizației de funcționare, cu posibilitatea extinderii acestei perioade.

Obiective principale de activitate:

– atragerea și formarea de depozite bănești;

– acordarea de credite pe termen scurt, mediu și lung;

– efectuarea de servicii bancare;

– operațiuni pentru activitatea de comerț exterior;

– alte operațiuni bancare;

Capital subscris: integral de stat

Fonduri: pentru desfășurarea activității sale, banca constituie;

– fonduri de rezervă;

– fondul de risc;

– alte fonduri prevăzute de lege;

1.3. OFERTA DE PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE OFERITE CLIENȚILOR B.C.R. S.A.

B.C.R. S.A. efectuează operațiuni bancare și financiare în țară și străinătate pentru contul său propriu, al clienților săi persoane fizice și juridice, în numele unor instituții sau în colaborare cu acestea.

Pe baza reglementărilor în vigoare urmărește:

a) Atragerea depozitelor bănești la vedere sau la termen în vederea păstrării și fructificării lor.

b) Acordarea creditelor pe termen scurt pentru activitățile de aprovizionare, producție, desfacere, prestări servicii, consum gospodăresc și personal.

c) Acordarea creditelor pe termen mediu și lung în condițiile stabilite de lege, cu asigurarea resurselor corespunzătoare.

d) Efectuarea operațiunilor de scontare a efectelor comerciale în cadrul operațiunilor de scont și rescont.

e) Efectuarea operațiunilor de încasări și plăți în lei sau în valută, în numerar și virament pentru clienții care deschid conturi la bancă, pentru operațiunile acestora.

f) Efectuarea operațiunilor de schimb valutar, organizarea și participarea la licitații de devize, cumpără și vinde valute străine și titluri de valoare în țară și străinătate.

g) Acordarea de credite în valută.

h) Emiterea și primirea cecurilor sau documentelor de plată.

i) Primește și emite garanții pentru angajamentele de plată străine, proprii sau ale terților sau în favoarea acestora.

j) Efectuează operațiuni de arbitrajare pe piețele monetare, sub formă de atragere și constituire de depozite.

k) Participarea la tranzacții externe , financiare, de plăți și de credit, încheind angajamente și convenții de plăți privind primirea sau acordarea de credite din țară și în străinătate.

l) Participarea la organizații și organisme internaționale cu caracter financiar, bancar sau monetar.

m) Efectuarea operațiunilor de încasări și plăți și alte servicii bancare pentru instituțiile finanțate de la buget sau autofinanțate.

n) Efectuarea operațiunilor cu metale prețioase.

o) Efectuarea pentru contul său propriu sau al clienților săi vânzarea de acțiuni, titluri sau înscrisuri, precum și răscumpărarea acestora.

p) Cumpărarea și păstrarea activelor monetare, alte operațiuni de virament pe cont propriu sau al clienților.

r) Asigurarea depozitării și transportului cu mijloace proprii a numerarului și a altor valori deținute de clienții săi.

s) Acordarea de credite, prin negociere cu solicitantul, în funcție de bonitatea și solvabilitatea acestuia.

CAPITOLUL 2. TEHNICA, EVIDENȚA ȘI CONTROLUL VIRAMENTELORINTERBANCARE DERULATE DE UNITĂȚILE B.C.R.

2.1. TEHNICA VIRAMENTELOR INTERBANCARE

2.1.1.REGLEMENTĂRI ACTUALE PRIVIND VIRAMENTELE INTERBANCARE

Plata interbancară reprezintă o plată efectuată între două unități bancare care nu aparțin aceleiași societăți bancare.

În cazul activității de strategie bancară un obiectiv primordial îl constituie preocuparea băncilor de a găsi soluții de atragere a agenților economici care au relații de colaborare între ei într-un procent de peste 50%. Astfel, o măsură care era indispensabilă a fost constituirea "Casei de Compensări Interbancare" și respectiv a "Centralelor Județene de Compensare " sub patronatul Băncii Naționale a României.

Banca Națională a României a emis " Regulamentul privind compesarea plăților interbancare" care reglementează oferta de servicii de compensare multilaterală a plăților interbancare furnizate de către Casa de Compensații Interbancare și valorificarea rezultatelor acestora prin rețeaua interbancară.

Obiectul compensării multilaterale îl constituie plățile interbancare fără numerar pe suport de hârtie, prin intermediul conturilor deschise la BNR.Pentru a face posibilă compensarea plăților interbancare s-au înființat compartimente de efectuarea a acestor plăți în cadrul BNR.

Astfel, pe baza "Regulamentului nr 10/14.11.1997 privind compensarea multilaterală a plăților interbancare fără numerar pe suport de hârtie, începând cu data de 1 aprilie 1995 s-a introdus o nouă metodă de compensare a plăților interbancare. Regulamentul a fost emis de BNR în temeiul art.2 din Legea nr.33/1991 și art.21 din Legea nr.34/1991.

Pentru efectuarea operațiunilor de compensare, fiecare societate bancară va fi reprezentată de o singură unitate bancară în județ și va avea un singur cont deschis în fiecare loc de compensare în cadrul BNR, conform principiului "un cont- o bancă" .

Nu fac obiectul compensării plățile interbancare efectuate de societăți bancare în vederea decontării operațiunilor valutare și a plasamentelor și creditelor interbancare și a dobânzilor aferente.

2.1.2 TEHNICA DERULĂRII OPERAȚIUNILOR DE COMPENSARE

A. GRUPE DE OPERAȚIUNI

În fiecare zi lucrătoare se ține obligatoriu o sedință de compensare, în care:

– partea I – se desfășoară între orele 10.00- 11.00

-partea II – se desfășoară între orele 11.00- 11.30

Ședința de compensare este pregătită de unitatea bancară participantă la ședința de compensare și cuprinde patru gupe de operațiuni :

Grupa de operațiuni I

În prima fază se grupează instrumentele de plată decontate de toate unitățile bancare din județ, în pachete, pe unități bancare destinatare sau primitoare, și în cadrul acestora pe instrumentele de plată de debit și de credit.

Numărul maxim al instrumentelor de plată care compun un pachet este de una sută.

Documentele de plată sunt însoțite de o bandă de control totalizatoare a sumelor înscrise pe instrumente, iar acest total, precum și numărul total de instrumente, se înscriu pe o dispoziție centralizatoare.

Dispoziția centralizatoare poate fi de încasare -în cazul cecurilor, sau de plată- în cazul ordinelor de plată.

Dispoziția centralizatoare de încasare se întocmește în patru exemplare, având următoarea destinație:

– exemplarul 1, de culoare albă, este remis în cadrul ședinței de compensare, inspectorului de compensare de la BNR;

– exemplarul 2, de culoare roz, este remis în cadrul ședinței de compensare, unității bancare primitoare;

– exemplarul 3, de culoare roz, este remis în cadrul ședinței de preverificare a cecurilor;

– exemplarul 4, de culoare vernil, este păstrat de unitatea bancară prezentatoare.

Dispoziția centralizatoare de plată se întocmește în trei exemplare, având următoarea destinație:

– exemplarul 1, de culoare albă, este remis în cadrul ședinței de compensare, inspectorului de compensare;

– exemplarul 2, de culoare roz, este remis în cadrul ședinței de compensare, unității bancare primitoare;

– exemplarul 3, de culoare vernil, este păstrat de unitatea bancară prezentatoare.

Grupa de operațiuni II

Borderoul dispozițiilor centralizatoare se întocmește în situația în care unitatea bancară inițiatoare prezintă mai mult de o dispoziție centralizatoare pentru o altă unitate bancară.

Borderoul dispoziților centralizatoare de plată se întocmește în trei exemplare, cu următoarea destinație:

– exemplarul 1, este remis în cadrul ședinței de compensare a agentului de compensare;

– exemplarul 2, este remis în cadrul ședinței de compensare , unității bancare primitoare;

– exemplarul 3, este păstrat de unitatea bancară prezentatoare.

Grupa de operațiuni III

Ordinele de plată compensabile primite de unitatea bancară primitoare sunt analizate în vederea acceptării sau refuzării lor.

Refuzul poate interveni în următoarele situații:

a) conținutul și forma documentelor sunt contrare prevederilor legii sau reglementărilor în vigoare;

b) există modificări privind suma plății, denumirea, contul beneficiarului sau al plătitorului, data plății, etc.

c) în cazul cecurilor, dacă acestea nu sunt însoțite de borderouri de încasare.

Refuzul instrumentelor de plată se face în funcție de data compensării.

Cecurile sunt refuzate în ziua introducerii lor scriptice în compensare, întocmindu-se "Refuz de plată".Ordinele de plată sunt refuzate în maxim două zile lucrătoare de la data compensării, întocmindu-se "Refuz de încasare". Se poate face și acceptare parțială a unui cec în limita disponibilului existent în contul plătitorului. Se întocmește "Refuz de plată" pentru diferența dintre suma cecului și disponibilului existent în cont.

Pentru fiecare instrument de plată refuzat se completează formularul de justificare a refuzului cu instrumentul de plată refuzat.

În cazul instrumentelor de plată compensabile de debit, unitatea bancară primitoare are posibilitatea de a amâna compensarea acestora când nu dispune de datele necesare acceptării sau refuzării lor. Apelarea la această procedură constituie motiv de penalizare. Se completează partea de jos a Refuzului de plată și astfel se poate amâna compensarea respectivului instrument de plată cu o zi lucrătoare. O unitate bancară primitoare poate apela la această procedură maximum trei zile lucrătoare, consecutive zilei de compensare.

Unitatea bancară prezentatoare a mai multor refuzuri pentru o unitate bancară, trebuie să întocmească borderoul refuzului în trei exemplare.

Grupa de operațiuni IV

Unitatea bancară prezentatoare completează formularul de compensare în două exemplare, astfel:

-rubricile "Sume de încasat "și " Sume de plătit" pe baza borderourilor dispozițiilor centralizatoare;

-rubricile "Sume de încasat refuzate" și "Sume de plătit refuzate" pe baza refuzurilor.

B. ȘEDINȚA DE COMPENSARE

Ședința de compensare cuprinde două părți. În prima parte agenții de compensare se prezintă în sala de compensare cu pachetele de instrumente compensabile, borderourile dispozițiilor centralizatoare, refuzurile și formularul de compensare. Inspectorul de compensare deschide ședința de compensare prin anuntarea datei compensării și face prezența unităților bancare participante. Între agenții de compensare ai tuturor unităților bancare care participă la ședința de compensare se realizează schimbul de plicuri cu documente.

Agentul de compensare a unității bancare primitoare verifică dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoare de drept a instrumentelor de plată compensabile, dacă corespund totalurilor benzilor de control cu sumele înscrise pe dispozițiile centralizatoare.

După verificare, agentul de compensare a unității bancare primitoare are obligația să verifice corectitudinea operațiunilor prin semnătura și ștampila pe exemplarele dispozițiilor centralizatoare și a borderourilor, dacă este cazul.

După primirea pachetelor de instrumente de plată compensabile, agenții de compensare înscriu sumele existente pe borderourile dispozițiilor centralizatoare în formularul de compensare propriu.

Inspectorul de compensare, la rândul lui, preia de la fiecare agent de compensare totalurile obținute din adunarea sumelor de plătit și a sumelor de încasat, înscriindu-le în formularul de compensare centralizator.

Totalul general al sumelor de plătit în compensare și totalul general al sumelor de încasat trebuie să fie egale.

În partea a doua a ședinței de compensare se realizează schimbul reciproc de plicuri continând refuzurile aferente instrumentelor de plată compensabile de credit și de debit.

Agentul de compensare are obligația să verifice dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este destinatară de drept a refuzurilor, dacă sumele înscrise pe banda de control corespund cu cele de pe documente. De asemenea, certifică corectitudinea datelor înregistrate.

Se înscriu refuzurile în formularul de compensare, daca sunt acceptate.

Inspectorul de compensare calculează totalul general al sumelor de plătit refuzate, al sumelor de încasat refuzate și totalul soldurilor creditoare obținute în urma compensării.

Pe formularul de compensare cetralizator totalul general al sumelor de plăți refuzate să fie identic cu totalul general al sumelor de încasat refuzate și totalul soldurilor debitoare să fie identic cu totalul soldurilor creditoare.

Formularul de compensare este semnat de agentul de compensare și certificat de inspectorul de compensare.

După ședința de compensare care durează o oră, de la 10.00 la 11.00, se prezintă instrumentele de plată de debit pentru verificare. Acestea sunt obligatoriu prezentate băncii primitoare, în vederea verificării lor.

Plicurile conțin instrumente de plată compensabile de debit și dispozițiile centralizatoare de încasare sunt înmânate agenților de compensare care au obligația să verifice pe loc:

– dacă unitatea pe care o reprezintă este primitoare de drept a instrumentelor de plată de debit;

– să numere instrumentele;

– să verifice exacticitatea totalurilor de pe dobănzi de control;

– să verifice existența borderourilor de încasare a cecurilor;

– să verifice elementele cecurilor, suma în litere, suma în cifre, existența semnăturilor etc.

C. SOLUȚIONAREA ERORILOR DIN COMPENSARE

Intervalul de timp cuprins între data compensării și data soluționării erorilor, nu poate fi mai mare de cinci zile lucrătoare. Dacă se depășește acest interval, unitatea bancară primitoare are dreptul de a nu accepta efectuarea acestor operațiuni.

Dacă unitatea bancară a omis să refuze un ordin de plată completează formularul " Refuz de încasare la termen".

În situația în care o unitate bancară constată ulterior încheierii ședinței de compensare că le-a fost dirijat eronat un ordin de plată, se întocmește "Fișa rectificativă de plată". Acest formular se introduce în situația în care unitatea bancară care nu este primitoare de drept a instrumentului de plată nu urmează să completeze un "refuz" sau un "refuz la termen". Instrumentul de plată compensabil dirijat greșit, se recuperează fizic pe cale amiabilă.

Dacă o unitate bancară constată, după încheierea ședinței de compensare, că li s-au refuzat, din motive nejustificative, instrumente de plată compensabile ia legătura cu unitatea prezentatoare refuzului și solicită soluționarea diferendului pe cale amiabilă.Unitatea bancară primitoare a refuzului reintroduce în compensare instrumentele de plată.

În cazul în care diferendul nu poate fi soluționat pe cale amiabilă, rezolvarea acestuia este de competența organelor judecătorești.

Nerespectarea de către o unitate bancară care participă la compensare a prevederilor Regulamentului nr.10 din 1995 a BNR se constată de către inspectorul de compensare, care are obligația consemnării acestui fapt într-un proces verbal întocmit în cadrul ședinței de compensare respective.

Se stabilesc penalități unităților bancare, în următoarele cazuri:

– nerespectarea orarului ședinței de compensare;

– întârzierea agentului de compensare la ședința;

– trimiterea la ședința de compensare a altei persoane decât cea autorizată ca agent de compensare;

– încălcarea prevederilor privind pregătirea ședinței de compensare și a ședinței de verificare;

– completarea eronată a formularului de compensare;

– încălcarea prevederilor privind desfășurarea ședinței de compensare și a ședinței de verificare;

– refuzul din motive nejustificate a instrumentelor de plată compensabile;

– nerespectarea circuitelor termenelor și intervalelor de timp obligatorii ale plăților interbancare în zile lucrătoare;

– apelarea la procedura de amânare.

2.1.3. CIRCUITE, TERMENE ȘI INTERVALE OBLIGATORII ALE PLĂȚILOR INTERBANCARE PE BAZA DE OPH CU APLICARE LA BCR CARANSEBEȘ

1). CIRCUITUL LOCAL AL ORDINULUI DE PLATĂ

Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în reședințe de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite.

Operațiunile din circuitul local al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a următoarelor termene:

a) clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care banca are cont deschis în ziua c-l;

b) unitatea bancară completează pe verso ordinului de plată rubrica " compensabil la…." cu numele reședinței de județ unde se compensează ordinul de plată;

c) unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor, în ziua c-l;

d) introducerea ordinului de plată în compensare, se face în ziua c la sucursala BNR din județul respectiv sau la centrala BNR;

e) unitatea bancară primitoare a ordinelor de plată compensabile completează verso-ul la rubrica c data compensării, semnând și aplicând ștampila în caz de acceptare;

f) unitatea bancară primitoare creditează contul clientului beneficiar obligatoriu în ziua "c".

Exemplu (1a):

O societate bancară cu cont deschis la BCR Caransebeș, dispune o plată către un asociat al său care are cont curent deschid la Banca Agricolă Caransebeș. Plătitorul depune ordinul de plată la ghișeul BCR Caransebeș în data de 15 oct. 2000, ordinul de plată se compensează la 16 oct.2000, iar beneficiarul încasează banii în aceeași zi, 16 oct.2000, creditându-i-se contul.

2) CIRCUITUL INTRAJUDEȚEAN AL ORDINULUI DE PLATĂ

2.1.) Circuitul intrajudețean al ordinului de plată când clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți bancare diferite, iar unitatea bancară inițiatoare e alta decât cea prezentatoare.

În cadrul acestui circuit operațiunile decurg astfel:

a) clientul plătitor depude ordinul de plată la banca la care are cont curent deschis în ziua c-2;

b) unitatea bancară completează pe verso-ul ordinului de plată rubrica " compensabil la… " în aceeași zi C-2;

c) unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor în ziua emiterii ordinului de plată de către client c-2;

d) unitatea bancară inițiatoare trimite ordine de plată prin rețeaua interbancară unității bancare prezentatoare, situată în reședința de județ, în ziua c-l;

e) unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la sucursala BNR din județ în ziua c;

f) unitatea bancară destinatară primește ordinele de plată, completează rubrica c data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată în ziua c;

g) unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată obligatoriu în ziua c.

Exemplu (2a):

Un client al BCR Reșița, dispune o plată către BRD Caransebeș în 18 nov.2000, cu ordin de plată. Banca plătitorului inițiază operațiunea către BCR Caransebeș, de regulă prin decontarea electronică, iar ordinul de plată modern, ajunge la BCR Caransebeș în 19 nov.2000, care îl va introduce în compensare obligatoriu în ziua următoare, 20 nov.2000. În aceeași zi se face creditarea contului clientului beneficiar.

2.2) Circuitul intrajudețean al ordinului de plată când clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare din același județ, iar unitatea bancară primitoare este alta decât unitatea bancară destinatară.

a) în prima fază clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare unde are contul, acesta completează rubrica de pe verso-ul ordinului de plată "compensabil la…", în ziua c-l;

b) tot în ziua c-l se debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă ordinului de plată;

c) se introduce în compensare ordinul de plată de către banca inițiatoare-prezentatoare, în ziua c;

d) prin ștampilarea și semnarea ordinului de plată pe verso-ul acestuia se acceptă încasarea de către banca primitoare, operându-se înregistrarea lui;

e) unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate în ziua c-l;

Exemplu (2b):

O plată dispusă cu ordin de plată de către o sucursală, de exemplu Banca Agricolă Caransebeș către Banca Transilvania, se face începând cu debitarea contului clientului plătitor de la BA Caransebeș în ziua de 28 nov.2000 se compensează în data de 29 nov.2000, inițiindu-se operațiunea către BRD Caransebeș. Banca primitoare, în acest caz BRD Caransebeș, dirijează mai departe ordinul de plată către Banca Transilvania, având la dispoziție încă o zi pentru creditarea efectivă a contului beneficiarului.

2.3) Circuitul intrajudețean al ordinului de plată în cazul în care în relația unităților bancare din același județ aparținând unor societăți bancare diferite. Unitatea bancară inițiatoare este alta decât unitatea bancară destinatară.

Are loc cu respectarea următoarelor termene:

a) clientul remite ordinul de plată băncii unde are contul deschis în ziua c-2, completându-se și locul unde se efectuează compensarea;

b) unitatea bancară inițiatoare, debitează contul clientului plătitor în aceeași zi, c-2;

c) unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată prin rețeaua interbancară, sucursalei din reședința de județ, în ziua c-l;

d) unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare instrumentele de plată în ziua c;

e) în aceeași zi, unitatea bancară primitoare, aplicând ștampila și semnătura autorizată de agentul de compensare, acceptă ordinul de plată, înregistrându-l;

f) se inițiază operațiunile de creditare prin rețeaua interbancară unității bancare destinatare c-l;

g) creditarea propriu-zisă a beneficiarului se face în ziua c-l cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Exemplu (2c):

Acest circuit include doar băncile care dețin filiale sau agenții în județ. De exemplu, inițierea unei plăți de la BA Caransebeș în favoarea BRD Reșița. Termenul maxim al acestui circuit este de 4 zile, incluzând ziua depunerii în bancă, care coincide cu cea a debitării contului clientului plătitor, ziua a doua pentru primirea actului în sucursală având rol de bancă prezentatoare a plății în compensare, care are loc a treia zi lucrătoare, în a patra zi se face creditarea contului clientului în urma viramentului intrabancare de la BRD Caransebeș la BRD Reșița, care durează o zi.

3. CIRCUITUL INTERJUDEȚEAN AL ORDINULUI DE PLATĂ

3.1) Circuitul interjudețean în cazul în care clientul plătitor și cel beneficiar au conturi deschise la bănci diferite, în județe diferite, iar societatea bancară inițiatoare are unitatea bancară în județul de destinație și cea destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere.

Operațiunile se derulează astfel:

a) clientul plătitor remite ordinele de plată băncii la care are cont curent deschis, în ziua c-3;

b) unitatea bancară inițiatoare completează verso-ul "compensabil la…" Cu locul compensării și debitează contul clientului plătitor în aceeași zi c-3;

c) unitatea bancară inițiatoare trimite prin rețeaua intrabancară unității bancare prezentatoare ordinele de plată în intervalul obligatoriu (c-2, C-1);

d) ordinele de plată se introduc în compensare la sucursala BNR din județul de destinație sau la centrala BNR în ziua c, obligatoriu;

e) în aceeași zi, unitatea bancară destinatară în caz de acceptare, creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată.

Exemplu (3b):

Având în vedere că Banca Romexterra are sucursale abia în Alba, toate celelalte BCR din țară virează prin relația intrabancară ordinele de plată inițiate prin intermediul BCR Tg-Mureș.Astfel, de exemplu, BCR Brașov inițiază o plată către BC Romexterra Tg-Mureș către BCR Tg-Mureș prin decontare electronică, având la dispoziție 3 zile lucrătoare, în a patra zi urmând a avea loc compensarea propriu zisă. Creditarea contului beneficiarului se face în aceeași zi cu efectuarea compensării.

3.2.) Circuitul interjudețean derulat între societăți bancare diferite în cazul în care societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere iar unitatea bancară primitoare este alta decât cea destinatară.

Intervalele și termenele obligatorii se prezintă astfel:

a) clientul plătitor depune ordinul de plată la bancă în ziua c-3;

b) unitatea bancară inițiatoare debitează contul plătitorului în aceeași zi;

c) prin intermediul decontărilor intrabancare ordinele de plată ajung unității bancare prezentatoare în intervalul (c-2, c-1);

d) în ziua c se compensează ordinele de plată la sucursala BNR din județul de destinație;

e) agentul de compensare ștampilează și semnează verso-ul ordinelor de plată, înregistrându-se creditarea către clientul beneficiar prin rețeaua intrabancară.

f) în ziua c+1, clientul beneficiar este posesorul sumei aferente ordinelor de plată acceptate.

Exemplu (3b):

De exemplu este cazul unor plăți dispuse de o sucursală a BCR din țară în favoarea unei filiale a unei bănci specializate din județul Caraș. Acest circuit are aceleași termene ca și cel anterior, dar are o zi în plus la transmiterea modern în favoarea filialei, creditarea efectuându-se în a cincea zi, maxim.

4.CIRCUITUL NATIONAL AL ORDINULUI DE PLATA

Se derulează în cazul în care clientului plătitor și cel beneficiar au conturi curente deschise la bănci situate în județe diferite iar societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere.

Operațiunile în cadrul acestui circuit se derulează astfel:

a) clientul plătitor remite ordine de plată băncii la care are cont curent deschis în ziua c+3;

b) unitatea bancară inițiatoare completează verso-ul ordinului de plată la rubrica "Compensabil la…" cu BNR Centrala și debitează contul plătitorului în aceeași zi;

c) unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată prin rețeaua intrabancară centralei unității bancare prezentatoare în intervalul ( c-2, c-1);

d) unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la centrala BNR în ziua c;

e) societatea bancară primitoare, acceptând ordinele de plată aplică ștampila și semnătura autorizată;

f) centrala societății bancare primitoare trimite ordinele de plată prin rețeaua intrabancară unității bancare destinatare în intervalul obligatoriu ( c+1, c+2);

g) unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate în ziua c+2, cel mai târziu.

Exemplu (4a):

Este cazul în care o societate bancară nu are unități bancare în toate județele de destinație. De exemplu, Banca Transilvania Caransebeș, inițiază prin compensare la BNR Caransebeș, prin intermediul BCR Caransebeș, o plată către BCR Reșița. Durata maximă a acestui circuit este de 6 zile până la creditarea contului beneficiarului.

2.1.4. CIRCUITE, TERMENE ȘI INTERVALE OBLIGATORII ALE PLĂȚILOR INTERBANCARE PE BAZĂ DE CEC CU APLICARE LA BCR CARANSEBEȘ

1)Circuitul local al cecului: Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite. Acest circuit se desfășoară astfel:

a) clientul beneficiar, cel care inițiază operațiunea, remite cecul unității bancare la care are cont curent, împreună cu cele trei exemplare ale borderoului, în ziua (c-2);

b) unitatea bancară inițiatoare completează rubrica "compensabil la…" Cu numele județului sau centrala BNR;

c) unitatea bancară inițiatoare prezintă cecurile unității bancare primitoare fără a le introduce scriptic în compensare la sucursala BNR, în cadrul ședinței de preverificare a cecurilor în ziua c-l;

d) unitatea bancară primitoare debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate c-l;

e) unitatea bancară destinatară acceptă sau refuză prin compensare cecurile prezentate anterior, în ziua c;

g) unitatea bancară inițiatoare creditează contul beneficiarului cu suma aferentă cecului acceptat, în ziua compensării.

Exemplu (4a):

Este cazul în care, trăgătorul cecului are cont la BCR Caransebeș, de exemplu, iar beneficiarul cecului la agenția Caransebeș, dar a unei bănci specializate. Banca beneficiarului are întotdeauna inițiativa operațiunilor de încasare.Termenul maxim de încasare este de trei zile, respectiv: prima zi, pentru depunerea cecului la ghișeul băncii beneficiarului, a doua zi pentru introducerea cecului în ședința de preverificare și a treia zi pentru compensare și concomitent și creditarea contului beneficiarului, pe baza borderoului de cec.

2.) Circuitul intrajudețean al cecului

2.1.) Circuitul intrajudețean al cecului când clientul beneficiar și cel plătitor au conturi curente deschise la unități bancare situate în același județ și unitatea bancară inițiatoare este alta decât cea prezentatoare.

În acest caz se respectă următoarele termene:

a) clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are contul curent, ziua c-3;

b) unitatea bancară inițiatoare trimite cecurile prin rețeaua intrabancară unității bancare prezentatoare cu respectarea obligatorie a termenului c-2;

c) unitatea bancară prezentatoare, prezintă cecurile unității bancare destinatare fără a le introduce în compensare, în ziua c-1;

d) unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor în ziua c-1;

e) în ziua c se introduc în compensare scriptic, cecurile la sucursala BNR;

f) cecurile se acceptă sau se refuză de către unitatea bancară primitoare, creditând, în caz de acceptare contul clientului beneficiar în ziua c, obligatoriu.

Exemplu (c2a):

În cazul acestui circuit banca beneficiarului este o agenție, de exemplu BCR Caransebeș, iar plătitorul are cont la o sucursală a unei bănci specializate din județ. De exemplu Banc Post Reșița. Termenul se prelungește cu o zi, având în vedere că sucursala BCR Reșița face creditarea contului beneficiarului la BCR Caransebeș în ziua următoare compensării.

2.2.) Circuitul intrajudețean în cazul în care unitatea bancară primitoare este alta decât cea destinatară, se desfășoară conform următoarelor:

a) clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are cont deschis în ziua c-4;

b) se completează rubrica "compensabil la…" și în ziua c-3 cecurile sunt prezentate la preverificarea unității bancare primitoare;

c) unitatea bancară primitoare trimite cecurile prin rețeaua intrabancară unității bancare destinatare în termen obligatoriu c-2;

d) unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor în ziua c-1;

e) unitatea bancară prezentatoare introduce scriptic în compensare cecurile, la unitatea BNR în ziua c;

f) unitatea bancară primitoare a cecurilor le poate accepta sau refuza în aceeași zi cu ceea a compensării;

g) de asemenea, în ziua compensării se creditează contul clientului beneficiar, cu suma aferentă cecului acceptat.

Exemplu (c2b):

Circuitul diferă puțin de primele, în sensul că beneficiarul cu cont la o sucursală din județ depune cecul spre încasare prin intermediul unei alte bănci specializate, la o filială a acesteia.

De exemplu, Banca B.A. Reșița urmează să încaseze de la BCR Caransebeș un cec.Termen maxim stabilit este de 5 zile până în ziua compensării, care corespunde cu cea a creditării contului clientului.Sucursala BCR inițiază aviz de debitare către BCR Caransebeș cu cecul ce urmează a se compensa în trei zile.

2.3.) Circuitul intrajudețean, unde unitatea bancară inițiatoare este alta decât cea prezentatoare, iar unitatea bancară primitoare este alta decât cea destinatară.

a) clientul beneficiar depune cecurile în bancă împreună cu cele trei borderouri însoțitoare în ziua c-5;

b) în ziua c-4 se remit cecurile prin rețeaua intrabancară unității bancare prezentatoare;

c) sucursala prezintă cecurile unității bancare primitoare, la preverificare la sucursala BNR, in ziua c-3;

d) în ziua următoare cecurile se remit letric unității bancare destinatare;

e) unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul plătitorului cu sumele aferente cecurilor, în ziua c-l;

f) în ziua c are loc compensarea cecurilor la sucursala BNR;

g) în aceeași zi, a compensării, se acceptă sau se refuză cecurile prezentate anterior unității bancare prezentatoare;

h) în ziua c se inițiază creditarea clientului beneficiar;

Exemplu (c2c):

Mecanismul compensării este cel indentic cu cel anterior, însă acest circuit este mai lung cu o zi, având în vedere că plata pe baza borderoului de cec se face către o filială a unei bănci specializate din județ.

3).Circuitul interjudetan al cecului: atât beneficiarul cât și plătitorul au conturi curente deschise la unități bancare situate în județe diferite, unde societatea bancara inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație.

a) clientul beneficar depune cecul în bancă în ziua c-4;

b) unitatea bancară inițiatoare trimite cecurile însoțite de o scrisoare de remitere prin rețeaua intrabancară, unității bancare prezentatoare în intervalul c-3, c-2;

c) unitatea bancară prezentatoare depune cecurile în cadrul ședinței de preverificare băncii destinatare, în ziua c-l;

d) unitatea bancară destinatară debitează conturile clienților plătitori cu sumele aferente cecurile acceptate în ziua c-l;

e) în următoarea zi are loc compensarea cecurilor, acestea putând fi acceptate sau refuzate la plată;

f) unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar către unitatea bancara destinatară, obligatoriu în ziua compensării.

Exemplu (c3a):

Beneficiarul, în acest caz, este cu cont la o sucursală a unei bănci specializate din afara județului, iar banca plătitorului nu are corespondent în județul respectiv. De exemplu, BCR Timișoara încasează de la BA Caransebeș un cec, termenul maxim fiind 5 zile lucrătoare.

4).Circuitul național al cecului: se desfășoara cu participarea clientului plătitor și beneficiar situați în județe diferite, unde societatea inițiatoare nu dispune de o unitate în județul de destinație iar societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere.

Acest circuit se desfășoara astfel:

a) clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are cont curent deschis, in ziua c-8;

b) cecul se compensează la BNR Centrala, cecurile fiind expediate prin rețeaua intrabancară centralei societății bancare prezentatoare în intervalul obligatoriu c-7, c-6;

c) unitatea bancară prezentatoare prezintă cecurile centralei băncii primitoare pentru preverificare la BNR in ziua c-5;

d) centrala băncii primitoare remite cecurile letric prin rețeaua intrabancară în județul de destinație în intervalul c-4, c-3;

e) în ziua c-3 se debitează contul clientului plătitor;

f) unitatea bancară destinatară trimite centralei societății bancare primitoare date privind cecurile acceptate la plată în zilele c-2, c-1;

g) în ziua c centrala băncii prezentatoare introduce scriptic cecurile în compensare, iar banca primitoare poate refuza sau accepta aceste sume în aceeași zi;

h) unitatea bancară inițiatoare, creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară, în aceeași zi c.

Aceleași circuite și termene obligatorii sunt valabile și în cazul cambiilor și biletelor la ordin.

Exemplu (c4a):

În cazul BCR nu este valabil, având în vedere că toate județele dispun de unități bancare ale BCR. De exemplu BA Caransebeș urmează să încaseze de la BCR Timișoara un cec prin intermediul BCR Caransebeș.Circuitul se prelungește cu două zile față de cel anterior, iar creditarea contului beneficiarului se face în aceeași zi cu cea a compensării cecului.

2.2 Tehnica viramentelor intrabancare

2.2.1 Reglementări privind viramentele intrabancare aplicate de B.C.R.

Decontările intrabancare reprezintă operațiunile efectuate între două unități bancare care aparțin aceleași societăți bancare.

Decontările intrabancare sunt dispuse de unitatea bancară inițiatoare- denumită sediul "A"- și reprezintă unitatea băncii care ordonă efectuarea unei plăți fără numerar din contul unui client al său sau transferă contravaloarea unor documente de decontare primtite de la o altă societate bancară.

În cazul unității bancare destinatare, respectiv sediul "B" avem de-a face cu unitatea bancară care primește plata fără numerar pentru contul unui client al ei sau pentru a transfera în calitate de bancă intermediară, altei societăți bancare.

Orice operațiune de decontare se reflectă în conturile de bilanț ale sediului "A" cât și ale sediului "B" și se efectuează sub controlul centralei.

Pentru efectuarea operațiunilor de decontare intrabancară B.C.R. Caransebeș utilizează obligatoriu programele de gestionare automată a datelor transmise de Direcția de Informatică.

Instrumentele de plată fără numerar utilizate în decontarea intrabancară sunt:

-ordinul de plată

-cecul simplu sau barat

-cambia

-biletul la ordin

-ordinul de plată pentru operațiuni cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele locale

-nota de contabilitate

-foaia de vărsământ cu chitanța

În cazul B.C.R. Caransebeș operațiunile de decontare se efectuează prin următoarele modalități de transmitere:

-electronică (modem)

-lectrică

-telex

Pentru evidențierea operațiunilor privind decontările intrabancare în lei se deschid următoarele conturi sintetice de gradul I:

– 341.1-51 " Decontări electronice"

-341.1-52 " Decontări prin telex "

-341.1-56 " Decontări letrice- operațiuni emise"

-341.1-59 " Decontări letrice- operațiuni primite".

Operațiunile de decontare între sedii pot fi:

– de debitare, în cazul în care la sediul "A" se creditează un cont de bilanț în corespondență cu contul 341.1-52 " Decontările prin telex " și contul 341.1-56 "Decontările letrice-operațiuni emise".

-de creditare, în cazul în care la sediul "A" se debitează un cont de bilanț și se creditează unul din următoarele conturi: "Decontări electronice", 341.1-52 " Decontări telex ", 341.1-56 "Decontări letrice- operațiuni emise".

Documentele de decontare prezentate de titularii conturilor la ghișeu se verifică din punct de vedere al conținutului, semnăturilor autorizate și al existenței disponibilului în cont necesar pentru efectuarea plății. Numai după această verificare se trece la prelucrarea datelor în calculator în vederea înregistrării în conturi.

Plățile dispuse de clienți se înregistrează în conturi pe baza originalului documentului de decontare care rămâne în arhiva băncii.

După înregistrarea datelor în conturi pe baza cărora se debitează sau se creditează sediul "B" sunt remise acestuia ca anexă la avizele OIS în cazul transmiterii letrice sau la extrasele de cont în cazul transmiterii prin telex sau modem.

Extrasele conturilor 341.1-51,341.1-52, avizele OIS emise (341.1-56) și primite (341.1-59) sunt verificate de referenții care gestionează conturile respective și de persoana desemnată să efectueze controlul datelor înregistrate.Verificarea se certifică prin semnătura persoanelor care efectuează această operațiune.

Toate documentele, extrasele, avizele OIS și scrisorile de remitere a cecurilor se transmit sediului "B" obligatoriu prin intermediul poștei rapide.

2.2.2. Tehnica viramentelor pe baza decontării electronice

Contul 341.1-51 "Decontări electronice " se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, astfel:

-341.1-5102- pentru operațiunile lunii curente.

-341.1-5101 -pentru operațiunile lunii precedente.

În regimul de decontare electronică se înregistrează atât documentele care se decontează în sistem interbancar cât și cele în favoarea altor societăți bancare.Astfel, pentru evidențierea separată a operațiunilor, contul 51 " Decontări electronice " se deschide în analitic astfel:

-341.1-5102(01) XYYYYY0" Decontări electronice intrabancare"

-341.1-5102(01)XYYYYY1"Decontări electronice interbancare", unde: X-cifra de control

YYYYY-cod OIS al unității bancare destinatare.

Documentele de decontare transmise electronic sunt verificate de sediul A înaintea transmiterii fișierelor la centrală.

A.Tehnica viramentelor pe baza decontării electronice intrabancare

SEDIUL A

Înregistrarea unei plăți se realizează prin preluarea identică de către lucrătorul care administrează contul a tuturor informațiilor din documentul de decontare. Pentru corectitudinea datelor preluate răspunde fie grupa operativă în cazul operațiunilor dispuse de clienții băncii, fie grupa OIS în cazul operațiunilor inițiate de unitatea bancară intermediară.

Prin procesarea datelor, operațiunile se contabilizează astfel:

cont client plătitor (2511)

sau = 341.1-5102 „Decontări electronice”

cont curent la BNR (1111)

Fiecărui document transmis prin modem i se aplică parafa cu mențiunea „Transmis electronic”.

Tranzacțiile care nu au fost validate de sediul B se contabilizează la sediul A astfel:

341.1-5102”Decontări electronice” = 2621.33 „Sume neclarificate din Decontarea

electronică

2621.33 „Sume neclarificate din = cont client plătitor (2511)

Decontarea electronică” sau

cont curent la BNR (1111)

sau

341.1-52 „Operațiuni telex”

Sediul A analizează cauzele pentru care a fost respins documentul pe baza informațiilor cuprinse în Anexa 1 „ Modul de confirmare a operațiunilor de către sediul B”, procedând la soldarea contului 2621.33 „Sume neclarificate din decontarea electronică – inițiate” în aceeași zi astfel:

dacă documentul de plată a fost prelucrat corect de către bancă, vina pentru stornarea operațiunii purtând-o clientul emitent, se debitează contul 2621.33 și se creditează contul clientului plătitor sau contul curent;

dacă documentul de plată a fost prelucrat eronat de către bancă se debitează contul 2621.33 și se creditează contul beneficiarului trecut în documentul de decontare după cum urmează, în funcție de cauza erorii:

dacă operațiunea a fost inițiată pe codul OIS al altei unități bancare, aceasta se reinițiază corect telex prin contul 341.1-52XZZZZZ „Decontări prin telex”;

dacă operațiunea a fost inițiată corect, dar datele din documente au fost preluate incorect, se reinițiază operațiunea telex prin contul 341.1-52XYYYYY „Decontări prin telex”;

În cazul operațiunilor refuzate de sediul B transmise prin decontare electronică, se înscrie pe document mențiunea „Refuz” și se va retrage de la extras, se va analiza și se va înlocui cu Anexa 1 „Modul de confirmare a dispozițiilor de plată de către sediul B”.ꗬÁ‷Љ19ደ¿1919က1919Ѐ19క

„Sume neclarificate din decontarea electronică-primite” și în Anexa 13 „Comunicare de refuz de executare”, care se editează în 2 exemplare, din care unul se remite sediului A, anexă la extrasul contului 341.1-5102XYYYYYO.

Operațiunile stornate se contabilizează astfel:

341.1-5102 „Decontări electronice” = 2621.34 „Sume neclarificate din decontarea

electronică-primite”

2621.34 „Sume neclarificate din = 341.1-5102 „Decontări electronice”

decontarea

electronică-primite

Extrasul contului 341.1-51 „Decontări electronice” se editează în două exemplare, din care unul se remite unității bancare destinate având anexate documentele de decontare acceptate și un exemplar se păstrează la unitatea bancară emitentă pentru arhivare.

Extrasul contului 341.1-51 „Decontări electronice” se transmite letric, servind drept confirmare a operațiunilor decontate electronic.

La primirea extrasului, sediul B verifică dacă:

soldul inițial corespunde cu soldul final al extrasului anterior;

documentele anexate cu mențiunea „transmis electronic”;

totalul documentelor decontate este egal cu totalul operațiunilor primite de la sediul A care sunt înregistrate în ziua recepționării acestora;

totalul sumelor primite de la sediul corespondent este egal cu totalul operațiunilor transmise prin modem;

există concordanță între refuzul electronic și Anexa 13 „Comunicarea de refuz la executare” emisă de sediul de destinație și primită ca anexă la extras;

există concordanță între refuzul electronic din extrasul primit și valoarea înregistrată în creditul contului 2621.33 „Sume neclarificate din decontare electronică”- inițiate în ziua recepționării refuzului.

B. Tehnica viramentelor pe baza decontării electronice interbancare

SEDIUL A

În cazul plăților dispuse către un client de la altă societate bancară, înregistrarea la sediul A se realizează prin preluarea identică pe postul de lucru a informațiilor din document. Pentru corectitudinea datelor răspunde grupa operativă. Prin procesarea datelor, contabilizarea operațiunilor se realizează astfel:

Cont client plătitor (2511) = 341.1-5102 „Decontări electronice”

Beneficiarul, client al altei societăți bancare ia cunoștință de operațiune prin intermediul ordinului de plată modem, prezentat în sedinta de compensare. Fiecărui document transmis prin modem i se aplică mențiunea „Transmis electronic”, iar extrasul contului 341.1-51 „Decontări electronice” se remite sediului B împreună cu documentele acceptate care servesc drept confirmări.

Tranzacțiile la care nu s-au validat conturile societăților bancare ale clienților respectivi, se resping la sediul B automat de către programul de decontare electronică, iar contabilizarea operațiunilor se face astfel:

341.1-5102 „Decontări electronice” = 2621.33 „Sume neclarificate din decontarea

electronică”

2621.33 „Sume neclarificate din = 341.1-52 „Decontări prin telex”

decontarea electronică” sau

Cont client plătitor (2511)

Soldarea contului 2621.33 se face obligatoriu în aceeași zi pe baza informațiilor cuprinse în Anexa 1 „Modul de confirmare a operațiunilor de către sediul B” astfel:

dacă documentul de plată a fost prelucrat corect de bancă, vina pentru stornarea operațiunii o are clientul emitent și astfel se debitează contul 2621.33 și se creditează contul clientului plătitor;

dacă documentul de plată a fost prelucrat eronat de către bancă se debitează contul 2621.33 și se reinițiază operațiunea prin telex unității bancare intermediare, creditându-se 341.1-52 „Decontări prin telex”.

În cazul operațiunilor refuzate de sediul B, pe extrasul contului 341.1-51 „Decontări electronice” se va înscrie în dreptul sumelor respinse „Refuzat”, iar documentul în cauză este retras și înlocuit cu Anexa 1 „Modul de confirmare a dispozițiilor de plată de către sediul B”.

SEDIUL B

După primirea fișierelor cu transmisia electronică se verifică Anexa 6 „Lista pentru confirmări” în vederea acceptării sau refuzării operațiunilor primite prin modem. După această verificare se editează Anexa 7 „Lista creditării”, unde se evidențiază numai operațiunile acceptate la încasare.

Ordinele de plată modem, după editare, sunt semnate, ștampilate și datate de referentul care gestionează contul 341.1-51 „Decontări electronice”.

Operațiunile acceptate se contabilizează astfel:

341.1-5102 „Decontări electronice” = Cont curent la BNR (1111)

Operațiunile neacceptate la plată sunt evidențiate în Anexa 13 „Comunicare de refuz la executare”; aceasta se editează în 2 exemplare, din care unul se remite sediului A, anexă la extrasul contului 341.1-51.

Contabilizarea se face astfel:

341.1-5102 „Decontări electronice” = 2621.34 „Sume neclarificate din decontarea

electronică-primite”

2621.34 „Sume neclarificate din = 341.1-5102 „Decontări electronice”

decontarea electronică-primire” sau

341.1-52 „Decontări prin telex”

La primirea extrasului contului 341.1-51 „Decontări electronice interbancare” grupa OIS verifică dacă:

soldul inițial corespunde cu soldul final al extrasului anterior;

documentele anexate cu mențiunea „transmis electronic”;

sumele transmise prin modem, evidențiate în creditul extrasului primit corespund cu valorile documentelor anexate și dacă acestea sunt corect dirijate;

totalul documentelor de decontare este egal cu totalul operațiunilor primite prin modem, înregistrate în extrasul de cont în ziua recepționării acestora;

totalul sumelor din debitul extrasului remis este egal cu totalul operațiunilor transmise prin modem;

există concordanță între refuzul din extrasul de cont, Anexa 1 și înregistrările din creditul contului 2621.34;

există concordanță între refuzul din extrasul primit și valoarile înregistrate în creditul contului 2621.33.

Documentele de decontare verificate, anexate la extrasul contului 341.1-51 „Decontări electronice” sunt remise unității bancare beneficiare după expirarea termenului de refuz la încasare a plăților efectuate cu ordin de plată modem.

C. Soluționarea erorilor în cazul operațiunilor electronice

În cazul în care unitatea bancară emitentă nu a reușit să transmită fișierul cu operațiunile electronice, se transmite Anexa D prin fax sau telex, în prima zi lucrătoare de la data producerii incidentului. În aceeași zi se remite extrasul contului 341.1-51 „Decontări electronice” cu documentele anexate, menționând pe extras „documentele nu sunt transmise electronic”.

Unitatea bancară destinatară înregistrează operațiunile pe baza Anexei D, iar cele refuzate la încasare se înlocuiesc cu un exemplar al notei contabile întocmite manual, creditându-se contul 26211.33.

În cazul în care sediul A, după transmiterea fișierelor cu decontarea electronică, constată erori de preluare a datelor, solicită în mod obligatoriu sediului B refuzul electronic în prima zi lucrătoare după data efectuării transmisiei. Reinițierea operațiunii se face numai prin telex. Cererea de refuz electronic a operațiunii se face în scris, sub semnătura contabilului șef și se transmite prin fax sau telex.

Dacă unitatea bancară intermediară constată erori de preluare a datelor pe ordinul de plată modem, este obligată să refuze operațiunea în cauză.

În cazul în care un ordin de plată modem este refuzat de societatea bancară beneficiară, unitatea bancară intermediară care a introdus ordinul de plată în compensare verifică datele de pe acesta cu exemplarul doi al documentului de decontare, procedând astfel:

introduce în compensare exemplarul doi al documentului de decontare primit, în situația în care refuzul este datorat inexactității datelor preluate de sediul A. Eventualele penalizări ale BNR datorate decontării cu întârziere a documentului sunt suportate de persoanele de la sediul emitent care au preluat operațiunile necorespunzător;

returnează letric suma unității inițiatoare dacă refuzul nu este datorat unei erori de preluare, specificând motivul stornării.

În situația în care sumele transmise electronic sunt altele decât cele din documentele de decontare, se procedează astfel:

când valoarea transmisă electronic este mai mare decât plata dispusă de client, iar operațiunea este înregistrată în contul beneficiarului, debitul se înregistrează pe numele persoanelor răspunzătoare de preluarea și verificarea documentelor transmise electronic;

când valoarea transmisă electronic este mai mică decât plata dispusă de client, se procedează astfel:

dacă operațiunea este între aceleași unități bancare și clientul plătitor are disponibil, se operează diferența pe baza notei de contabilitate care se va transmite telex unității bancare beneficiare;

dacă operațiunea este în cadrul aceleiași societăți bancare, dar clientul plătitor nu are disponibil în cont, diferența se înregistrează în contul 3556 „Debitori din operațiuni transmise telex, modem sau letric” pe numele persoanelor răspunzătoare, pe baza notei de contabilitate care se va transmite prin telex;

dacă plătitorul și beneficiarul au conturi la societăți bancare diferite, plătitorul având diponibil în cont, în compensare se va introduce o dispoziție telex de diferență, întocmită pe baza unei note de contabilitate, transmisă sub forma unui ordin de plată;

dacă plătitorul și beneficiarul au conturi la societăți bancare diferite, iar plătitorul nu are disponibil în cont, în compensare se va introduce o dispoziție telex, întocmită la fel pe baza unei note de contabilitate. Această diferență la sediul A se înregistrează în contul 3556 „Debitori din operațiuni transmise telex, modem sau letric” pe numele persoanelor răspunzătoare de preluarea și verificarea necorespunzătoare a datelor.

Decontările intrabancare au crescut simțitor în cursul anului 1997 datorită optimizării relațiilor între clienți cu conturi la aceeași bancă: B.C.R.

Decontarea electronică este o cale rapidă și sigură de transmitere a plăților, deocamdată în cadrul aceleiași unități bancare, dar pe viitor o soluție optimă ar fi ca toate băncile să poată comunica printr-o rețea.

În medie, situația zilnică a tranzacțiilor se prezintă astfel:

În cadrul decontărilor intrabancare, ponderea telexurilor este în scădere, având în vedere facilitatea și rapiditatea folosirii modemului. Decontările letrice își justifică existența prin numărul mare al operațiunilor destinate Trezoreriei de către agențiile B.C.R. Caransebeș.

Înregistrându-se mii de operațiuni și derulându-se zilnic sute de milioane de lei, băncile comerciale își justifică eficiența și importanța funcționării lor pe baza folosirii circuitelor instrumentelor de plată cât mai avantajoase clienților.

2.2.3. Tehnica viramentelor intrabancare pe baza decontării letrice

Tehnica viramentelor pe baza avizelor OIS la sediul A

Înregistrarea unei plăți dispuse de un client al băncii se contabilizează în cazul transmiterii letrice astfel:

– pentru operațiuni de debit:

341.1-5602 „Decontări letrice inițiate” = Cont client (2511)

sau

Cont contabilitate proprie

– pentru operațiuni de credit:

Cont client (2511) = 341.1-5602 „Decontări letrice inițiate”

sau

Cont contabilitate proprie

sau

Cont curent

Sediul A editează avize OIS de creditare sau de debitare în funcție de natura operațiunii, în două exemplare, astfel:

un exemplar, la care se anexează documentele de decontare, se remite sediului B în ziua întocmirii sau cel târziu în ziua bancară următoare;

un exemplar se reține la sediul A ca document pentru arhiva contului 341.1-56 „Decontări letrice-operațiuni emise”

În mod normal, avizele OIS sunt generate prin proceduri automate. În situații deosebite, numai cu aprobarea contabilului șef, se pot completa manual avize OIS pe imprimate tipizate.

Orice aviz OIS are următoarele elemente obligatorii:

numărul de ordine (numerotarea începe cu 1 în fiecare an, pentru sediul B);

tipul avizului (de debitarea sau de creditare);

data emiterii avizului înscrisă în cifre;

denumirea și codul OIS al celor două unități bancare;

numărul fiecărui document transmis letric, cuprins în aviz;

codul complet al contului plătitorului și al beneficiarului;

suma documentului care se decontează;

valoarea avizului reprezentând totalizarea sumelor transmise;

soldul precedent;

soldul final.

Pe primul exemplar care se emite sediului B se aplică ștampila rotundă, iar

Semnătuta refentului care gestionează contul 341.1-56 și semnătura persoanei desemnate să efectueze controlul datelor înregistrate se pune pe ambele exemplare ale avizului OIS.

În cazul constatării erorilor, corecturile se marchează prin tăierea cu o linie a datelor eronate și înscrierea datelor corecte.

Este interzisă expedierea avizelor prin intermediul clienților.

Tehnica viramentelor pe baza avizelor OIS la sediul B

Avizele OIS ajunse la destinație se înregistrează în contul 341.1-59 „Decontări letrice – operațiuni primite”. La primire referentul OIS verifică dacă codul OIS al sediului B se referă la banca de destinație, soldul precedent corespunde cu soldul final al avizului, iar numerotarea își respectă ordinea cronologică. De asemenea, se verifică daca avizul este ștampilat și semnat, dacă sumele din aviz corespund cu valoarea documentelor anexate și bineînțeles dacă aparțin titularilor de cont ai unității bancare primitoare.

Operațiunile transmise prin aviz se contabilizeaza la sediul B astfel:

aviz OIS de creditare:

341.1-5902 „Decontări letrice primite” = Cont client (2511)

sau

Cont contabilitate proprie

sau

Cont curent

aviz OIS de debitare:

Cont client (2511) = 341.1-5902 „Decontări letrice primite”

sau

Cont contabilitate proprie

Avizele OIS se înregistrează corespunzător și se rețin de grupa OIS, iar documentele anexate se predau grupei operative sau se anexează – în cazul plăților interbancare – la dispoziția centralizatoare de plată.

Soluționarea erorilor privind decontările letrice

În cazul lipsei unei anexe la avizul OIS suma respectivă se înregistrează în creditul contului 2621 „Sume nelichidate între unitățile băncii”, solicitându-se sediului A remiterea unei copii a documentului în cauză. Sediul A are obligația de a trasmite, în aceeași zi copia actului prin telex.

În situația în care avizul este corect adresat sediului B, dar soldul precedent este preluat greșit, se comunică sediului A eroarea, urmând a se corecta soldul precedent și final, confirmându-se corecția prin telex.

Când avizul primit are codul OIS și denumirea unității de destinație corecte dar documentele anexate privesc titulari de cont aparținând altor unități bancare, operațiunile eronate se stornează sediului A.

În cazul plăților interbancare, operațiunile primite se redirijează corect prin telex unității bancare din județul de destinație, care urmează a prezenta plata în ședința de compensare.

Dacă avizul OIS privește o altă unitate bancară, acesta se expediază sediului destinatar fără înregistrări contabile.

În cazul sumelor dublu înregistrate, dacă beneficiarul nu are suficient disponibil, pentru sumele neacoperite se va deschide , pe numele persoanei vinovate, contul 3556 „Decontări din operațiuni transmise telex, modem sau letric”.

2.2.4. Tehnica viramentelor intrabancare pe baza decontării telex

Tehnica viramentelor prin telex la sediul A

În vederea urgentării finalizării unor operațiuni, banca poate transmite documentele de decontare prin telex pe circuit interbancar. Operațiunile transmise astfel prin telex sunt evidențiate în contul 341.1-52 „Decontări prin telex”.

Ordinele de plată, respectiv exemplarul doi al acestora, după transmiterea lor telex, sunt înregistrate în „Registrul pentru evidența telexurilor emise”. Operatorul întocmește o dispoziție telex pentru fiecare document, care cuprinde:

indicativul de apel și ora transmiterii;

denumirea și codul OIS al sediului A și al sediului B;

numărul și data dispoziției telex;

elementele menționate pe document;

informații despre compensare, dacă este cazul;

numele salariatului care a efectuat transmisia;

numele salariatului care a recepționat mesajul telex.

În urma transmisiei telex, operațiunile se contabilizează astfel:

pentru operațiuni de creditare:

Cont client (2511) = 341.1-52 „Decontări prin telex”

sau

Cont contabilitate proprie

sau

Cont curent

pentru operațiuni de debitare:

341.1-52 „Decontări prin telex” = Cont contabilitate proprie

Se editează două exemplare ale extrasului contului 341.1-52 „Decontări prin telex”, din care un exemplar se remite sediului B la care se anexează documentele decontate și exemplare din dispoziția telex, iar cel de-al doilea exemplar se păstrează la unitatea bancară emitentă pentru arhivare.

Extrasul contului 341.1-52 „Decontări prin telex” se semnează de referentul care gestionează contul și de persoana desemnată să efectueze verificarea extraselor. Se aplică pe extras și ștampila de decontare.

În situația în care se constată erori de transmitere a datelor (denumire plătitor, simbol cont plătitor, banca plătitor, denumire beneficiar, simbol cont beneficiar , banca beneficiar, suma în litere sau suma în cifre), operațiunea nefiind încă preluată în contabilitatea sediulu emitent, se comunică telefonic sediului B anularea mesajului eronat. Retransmiterea mesajului corect aceluiași sediu B , dacă e cazul, se face prin telex purtând mențiunea „Evitați dubla înregistrare”.

În cazul în care se constată diferențe și operațiunea este preluată în contabilitatea sediului emitent se procedează astfel:

dacă valoarea documentului este transmisă corect prin telex, dar înregistrarea este eronată în extras, se corectează înregistrarea eronată când suma din extrasul de cont este mai mare decât cea din document sau când suma este mai mică și clientul plătitor are disponibil în cont. În situația în care clientul plătitor nu are disponibil în cont se debitează contul 3556 „Debitori din operațiuni transmise prin telex, modem sau letric”, deschis pe numele persoanelor vinovate de înregistrarea făcută;

dacă valoarea documentului este înregistrată corect în extrasul de cont, dar valoarea dispoziției telex este transmisă eronat, se transmite o dispoziție telex de diferența în cazul în care suma transmisă este mai mică decât valoarea documentului de decontare, fără a se înregistra contabil. În situația în care suma din dispoziția telex este mai mare decât valoarea documentului se debitează la sediul emitent contul 3556, deschis pe numele persoanelor vinovate, fără a se transmite prin telex sediului destinatar nota de reglare a operațiunii. Suma va fi recuperata de sediul B și transmisă telex sediului emitent;

în cazul în care telexul a fost corect transmis sediului B dar în extrasul contului 341.1-52 apare alt sediu, se face corecția corespunzătoare la sediul emitent;

dacă telexul a fost transmis altei unități bancare, iar înregistrarea s-a făcut corect, se anulează dispoziția telex inițiindu-se corect telexul către unitatea bancară de destinație. Astfel se fac următoarele înregistrări:

341.1-52 „Decontări prin telex” = 2621 „Sume neclarificate privind decontările

telex”

2621 „Sume neclarificate privind = 341.1-52 „Decontări prin telex”

decontările telex

După verificare și eventual corectarea erorilor, extrasul contului 341.1-52 „Decontări prin telex”, documentele de decontare și dispozițiile telex se remit prin prioripost sediului B.

Tehnica viramentelor prin telex la sediul B

Telexurile primite se evidențiază în „Registrul pentru evidența telexurilor primite” după care se predau grupei OIS. Grupa OIS înregistrează dispozițiile telex obligatoriu în ziua transmiterii.

Telexurile nerecepționate , dar înregistrate în extrasul primit la sediul B, după verificare se preiau în contabilitatea sediului de destinație.

La primirea unei dispoziții telex au loc următoarele înregistrări”:

pentru operațiuni de creditare:

pentru telexurile ce privesc clienți ai unitătii bancare destinate:

341.1-52 „Decontări prin telex” = Cont client (2511) sau cont curent (1111)

pentru dispozițiile telex ce nu privesc clienți ai unității bancare destinate:

341.1-52 „Decontări prin telex” = 2621 „Sume neclarificate privind

decontările telex”

pentru operațiuni de debitare:

Cont contabilitate proprie = 341.1-52 „Decontări prin telex”

Documentele anexate extrasului contului de telex care sunt marcate cu mențiunea

„Confirmare telex” se predau clienților pentru confirmarea operațiunilor înregistrate anterior. Extrasele primite împreună cu dispozițiile telex se păstrează pentru arhivare.

CAPITOLUL3. CENTRALA INCIDETELOR DE PLĂȚI

3.1. Organizarea și funcționarea CIP

Începând cu 3 febr. 1997 s-a înființat CIP, reprezentând un centru de intermediere și de gestionare a informației specifice incidentelor de plată, servind atât scopurile utilizatorilor cât și interesul public.

Datele specifice incidetelor de plăți sunt definite, transmise și valorificate pe baza informațiilor conținute în evidențe și ocazionate de acte și de fapte având potențial fraudulos și producând riscuri de neplată.

Incidentele de plăți sunt generate de cecuri și cambii și bilete la ordin care nu se conformează legilor și reglementărilor BNR în vigoare.

Cecul este un instrument de plată emis de plătitor și depus spre încasare de beneficiar la banca la care acesta are cont deschis. În momentul în care trăgătorul emite spre încasare, acesta trebuie să dețină disponibil în contul de cec. Dacă în contul plătitorului nu există disponibil, sau chiar deloc, în ziua prezentării cecului la plată persoana declarantă, adică banca plătitorului este obligată să declare incident de plată. În același timp, persoana juridică care a eliberat fila de cec fără acoperire va fi declarată în interdicție bancară.

Interdicția bancară este regimul impus de către bancă unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioada de un an, conform unor angajamente reciproce aplicabile plății cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plăți majore. Acestea sunt:

emiterea unui cec fără autorizarea trasului;

refuzul cecului ca urmare a constatării de către banca trasă a lipsei parțiale sau ototale de disponibil în contul trăgătorului, în cazul în care acesta dispune altfel, în total sau în parte, de disponibilul avut înainte de trecerea termenului fixat pentru prezentare;

emiterea unui cec cu o dată falsă sau căreia îi lipsește o mențiune obligatorie;

emiterea unui cec circular sau a unui cec de călătorie „la purtător”;

emiterea unui cec de către trăgător aflat în interdicție bancară.

Persoanele fizice sau juridice care au fost incluse în Fișierul Național al Persoanelor cu Risc ca urmare a unor incidente de plăți majore înregistrate pe numele lor, devin persoane cu risc.

Persoanele declarante au, de asemenea, obligația de a întocmi „Declarația de pierdere/furt/distrugere/anulare a cecurilor, fie la inițiativa clientului fie la inițiativa băncii. Filele de cec astfel declarate nu mai pot fi utilizate.

Singurele persoane autorizate să furnizeze, să solicite și să primească informații la/de la CIP, sunt persoanele acreditate în acest scop. Acestea au obligația de a folosi formularistica prevăzută de Regulamentul BNR.

O filă de cec completată greșit devine nulă și se va restitui băncii trase. Ea nu poate genera un incident de plată în sistemul bancar. Banca trasă nu va întocmi nici o declarație de pierdere/furt/distrugere/anulare.

În cazul unui agent economic în interdicție bancară, aceasta începe de la data emiterii cecului care a atras sancțiunea respectivă. Emiterea ilegală a unui cec de către o persoana fizică sau juridică ce se află în interdicție bancară, duce la prelungirea interdicției cu încă un an, începând cu data tragerii noului cec.

CIP organizează și gestionează la nivelul întregii țări un fișier de interes general numit „fișierul național de incidente de plăți”.

lor de plăți din PNC și anularea interdicției bancare intervin numai la solicitarea persoanelor declarante sau a instanțelor judecătorești, atunci când refuzul la plată al cecului rezultă dintr-o eroare sau omisiune a persoanei declarante.

Băncile care nu au declarat incidentele de plăți și interdicții bancare către CIP și nu le-au notificat către client vor fi sancționate. De asemenea, penalizări se plătesc în cazul în care o bancă a eliberat cecuri titularilor de conturi aflați în interdicție bancară sau în care refuzul de plată al cecului a rezultat dintr-o eroare a persoanei declarante-bancă.

Fluxurile transmiterii la CIP a informațiilor privind incidentele de plăți, anularea acestora și cecurile declarate pierdute/furate/distruse/anulate sunt prezentate în schemele următoare:

3.2. Rolul CIP în depistarea riscurilor de plată în cadrul BCR Reșița

În cadrul BCR sucursala Reșița se cunoaște și se aplică cu strictețe de către personalul băncii cu atribuții în acest sens, toate prevederile regulamentului și circularei BNR privind organizarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți.

În cursul anului s-au întocmit 16 cereri de înscriere a refuzului bancar, din care 12 persoane juridice au fost declarate în interdicție bancară. De asemenea, s-au întocmit 15 declarații de pierdere, furt, distrugere, anulare a cecurilor.

Filialele colectează informațiile de la titularii de cont, alte persoane fizice sau juridice etc, pe care le transmit prin telex sau fax sucursalei de urgență în ziua producerii unor incidente de plăți.

De exemplu, BCR Caransebeș a constatat în data de 5 oct. 2000 un cec barat emis la data de 1 oct. 2000 fără acoperire. Lipsa disponibilului din contul de cec a SC „Vioris” SRL Caransebeș a determinat întocmirea unei cereri de înscriere a refuzului bancar și bineînțeles, înscrierea societății în „Fișierul Național al Persoanelor cu Risc” ca urmare a unui incident de plată major.

Persoanele acreditate din sucursala Reșița pe baza informațiilor primite prin fax de la agenția Caransebeș va întocmi și prezenta sucursalei BNR cererea de înscriere a refuzului bancar în trei exemplare, cu următoarele destinații:

exemplarul 1 – transmis la CIP pentru confirmare și arhivare;

exemplarul 2 – transmis cu exemplarul 1 la CIP pentru confirmare și apoi returnat persoanei declarante, pentru evidența proprie;

exemplarul 3 – transmis cu exemplarul 1 pentru confirmare la CIP, fiind ulterior returnat clientului de către BCR Caransebeș.

În cazul în care cererea este incompletă, persoana acreditată de la CIP nu o va confirma.

La BNR, după confirmarea transmiterii CIP, persoana acreditată la CIP și persoana acreditată a BCR Reșița, vor confrunta datele din cererea de înscriere a refuzului bancar și cele din transmiterea CIP.Dacă acestea corespund și sunt corect prezentate, persoana acreditată a BCR Reșița va valida transmisia CIP Centralei.

SC „Vioris” este declarată în interdicție bancară începând cu 1 oct. 2000, până la 1 oct. 2001, neavând dreptul de a folosi cecuri în această perioadă. S-a adresat titularului de cont, de către BCR Caransebeș somație prin care să se notifice interzicerea emiterii de cecuri, pe timp de un an, obligându-l să restituie băncii formularele de cecuri aflate în posesia sa sau a mandatarilor săi.

În cazul sucursalei județene Reșița toate informațiile sunt păstrate într-o bază de date gestionată de un ansamblu informatic și sunt accesibile în principal pe baza utilizării codului fiscal, seriei și numărului de cec, cod numeric personal din buletinul de identitate, în cazul persoanelor fizice, numărul de cod al băncilor etc.

Radierea incidentelor de plăți din Fișierul național de cecuri și anularea interdicției bancare, intervin numai la solicitarea persoanelor declarante, dar în cazul BCR Reșița nu a fost necesar. În același an, 2000 s-au declarat un număr de 17 cecuri pierdute și 5 furate.

De exemplu, SC „Eurostar” SRL Reșița a pierdut un cotor de cecuri în alb, respectiv 6 bucăți. Pentru păstrarea propriilor interese, administratorul societății a solicitat printr-o cerere constatarea acestei pierderi la CIP.

Persoana declarantă, BCR Reșița, pe baza cererii depusă de persoana juridică, va completa formularul „Declarație de pierdere/furt/distrugere/anulare a cecurilor, conform anexei, în aceeași zi bancară.

Declarația se întocmește în 4 exemplare, fiind repartizate astfel:

exemplarul 1 – transmis la CIP pentru confirmare;

exemplarul 2 – transmis împreună cu exemplarul 1 la CIP pentru confirmare, fiind ulterior returnat persoanei declarante pentru evidențe proprii;

exemplarul 3 – transmis împreună cu primul pentru confirmare la CIP, fiind returnat persoanei juridice de către declarantă, banca;

exemplarul 4 – remis persoanei juridice în momentul în care se intocmește declarația

Declarația se semnează de către reprezentantul persoanei juridice și de către persoana acreditată, pe toate exemplarele.

Orice persoană fizică sau juridică are acces la consultarea fișieruluiCIP, pe baza unei cereri de consultare în care se notifică întrebarea, iar răspunsul îl va primi în cel mai scurt timp posibil, după consultarea fișierului CIP de către persoana declarantă.

Clienții BCR Reșița consultă frecvent fișierele CIP la BNR, pentru că riscul încheierii afacerilor cu clienți noi este prea mare pentru unii. Procedura de consultare este simplă și la dispoziția tuturor clienților BCR.

Toate cecurile pierdute sau furate trebuie în mod obligatoriu declarate la CIP, pentru a nu fi folosite în scopuri frauduloase.

CAPITOLUL 4. TEHNICA PLĂȚILOR ȘI ÎNCASĂRILOR PRIN CONTURI DESCHISE CLIENȚILOR BCR S.A

4.1. Ordinele de plată neachitate

În cadrul BCR Caransebeș, sumele remise în favoarea unor împuterniciți se înregistrează la banca beneficiarului în contul 2621.7 „Ordine de plată neachitate”. Din acest cont se pot efectua plăți la cererea împuterniciților numai pentru scopurile menționate în ordinul de plată, de exemplu: plăți de salarii, deplasări, colectări, achiziții, cumpărări de mărfuri, eliberări carnete cecuri, etc.

Eliberarea de sume în numerar către împuterniciți se face pe baza de ordin de plată intern, în conformitate cu normele care reglementează operațiile de caserie. Termenul maxim în cadrul căruia pot fi folosite sumele remise în favoarea împuterniciților este de 30 de zile de la data primirii sumei la banca destinatarului. Sumele neridicate de împuterniciți în acest termen se stornează unității bancare care le-a transmis.

Tot în contul 2621.7 „Ordinele de plată neachitate” se vor înregistra și sumele cu destinație specială remise de către organul ierarhic superior unităților din subordine.

4.2. Direct debit

Direct debit reprezintă modalitatea de plată prin care o societate bancară autorizată, în baza mandatului primit în scris de la clientul său în calitate de plătitor, execută ordine de plată în favoarea beneficiarului, la cererea expresă a acestuia.

Inițiativa aparține beneficiarului care cre băncii plătitorului prin intermediul unui „Aviz de Prelevare Direct” să stingă o creanță asupra plătitorului, cu consimțamântul acestuia.

Suma care se plătește prin direct debit este variabilă. Această modalitate de plată se folosește pentru:

prime de asigurare;

contribuția la fondul de pensii;

plata chiriei;

cheltuieli curente;

plata telefonului;

plăți abonament pagere;

plăți abonament INTERNET;

cheltuieli de bloc (asociații de locatari).

Executarea operațiunii privind direct debit se poate face de banca plătitorului numai în baza unui contract încheiat în acest scop cu clientul plătitor.

Bonitatea partenerilor este condiția principală în vederea încheierii contractelor direct debit.

Modalitatea de plată prin direct debit poate fi schematizată astfel:

1.Încheierea unei convenții între banca plătitorului si beneficiar privind efectuarea plăților în direct debit în favoarea beneficiarului.

2. Încheierea unui contract de direct debit între plătitor și bancă prin care plătitorul mandatează banca să-i debiteze direct contul, la o dată și cu o suma convenită, având consimțământul sau primind în prealabil o înștiințare de plată din partea beneficiarului.

3. Beneficiarul inițiază plata prin remiterea unui aviz de prelevare directă (APD) către banca plătitorului. APD nu este un instrument de plată, ci o solicitare de plată pentru executarea de către bancă a unui OPH.

4. Banca plătitorului emite ordin de plată în favoarea beneficiarului. Banca plătitorului completează la rubrica „compensabil la …” și în funcție de data plății „P” (preluata din APD) stabilește ziua și ora compensării, conform Regulamenmtului BNR nr. 10/1994.

5. Banca plătitorului debitează contul acestuia cu suma înscrisă în OPH.

6. Procedura de decontare a OPH respectă reglementările BNR în vigoare, analizându-se circuitele, termenele și intervalele de timp obligatorii prevăzute de Regulamentul BNR nr.10/1994.

7. Banca beneficiarului creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă OPH acceptat.

8.Cu fiecare OPH decontat se diminuează creanța plătitorului față de beneficiar.

Clientul plătitor este obligat să-și alimeteze contul sau de disponibil cel puțin cu o zi înaintea debitării contului său. Având în vedere că D este ziua emiterii OPH în favoarea beneficiarului, P data plății prin OPH și coincide cu data creditării contului beneficiarului, iar C este data compensării OPH la Suc. BNR Caraș în acest caz, conform circuitelor prevăzute în Regulamentul BNR nr. 10/1994, data debitării contului plătilor este:

D=P

În acest caz beneficiarul și plătitorul au conturi deschise la BCR Caransebeș data debitării contului coincide cu data plății deoarece OPH nu se introduc în compensare , De exemplu, clienții BCR Caransebeș pot efectua plăți direct debit în cazul facturilor de energie electrică în aceeași zi deoarece RENEL Caransebeș are cont la BCR Caransebeș.

D=P-1

P=C

În acest caz beneficiarul are contul deschis la o altă unitate bancară, situată în aceeași localitate.De exemplu, plățile ROMGAZ se fac la Banca BRD Caransebeș.

D=P-2

P=C+1

În acest caz beneficiarul are contul deschis la o altă unitate bancară, situată într-o localitate din același județ, dar care nu este reședință.

D=P-3

P=C+1

În acest caz beneficiarul are contul deschis într-o altă reședință de județ.

D=P-3

P=C+2 În cazul circuitului național.

4.3.Standing order

Standing Order este modalitatea de plată prin care banca plătitorului execută ordine de plată la date și în sume fixate în prealabil.

Inițiativa aparține plătitorului care dă dispoziție băncii sale de a efectua plăți unui beneficiar din disponibilitățile bănești existente în contul său curent.

În acest caz suma este fixă, plătitorul știe cât are de plătit și nu necesită un alt consimțământ decât cel dat printr-un contract:

abonament radio/TV

abonament de TV cablu

chirii

rate

prime de asigurare

imputații

pensii

Modalitatea de plată prin Standing Order se poate prezenta astfel:

Încheierea unui contract/convenție cadru între plătitor și beneficiar cu rambursarea plății la date și sume fixate (lunar, trimestrial, semestrial, anual, conform contractului).

Încheierea unui contract de Standing Order, prin care plătitorul mandatează banca să execute prin OP obligațiile pe care plătitorul le are față de beneficiar. Prin acest contract banca preia obligația plătitorului de a emite periodic ordine de plată.

Banca plătitorului emite OPH cu respectarea termenului de decontare, astfel încât data plății să fie cea planificată în contract.

Banca plătitorului debitează contul plătitorului cu suma aferenta OPH.

Procedura de decontare a OPH respectă reglementările BNR în vigoare și se aliniază circuitelor și termenelor de timp obligatorii compensării.

Banca beneficiarului creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă OPH acceptat.

Cu fiecare OPH decontat se diminuează creanța față de beneficiar.

La fel ca și în cazul plăților direct debit sunt valabile:

ziua C – ziua compensării

ziua D – ziua emiterii ordinelor de plată

ziua P – ziua plății

În cazul în care plățile se fac de la un client al BCR Caransebeș la Telesatco de exemplu, OPH nu intră în compensare, deci D=P.

În cazul circuitului local al OP: D=P-1, iar P=C, beneficiarul are cont deschis la o altă unitate bancară situată în aceeași reședință de județ.

Pentru celelalte circuite, respectiv:

circuitul 2: D=P-2

P=C+1

circuitul 3: D=P-3

P=C+1

circuitul 4: D=P-3

P=C+2

4.4. Decontarea prin sistemul MultiCash

MultiCash este o modalitate modernă de decontare pe piața bancară; face parte, din categoria produselor informatice puse la dispoziția clienților de către o bancă pentru realizarea de tranzacții în format electronic, prin utilizarea unui calculator personal conectat la rețeaua telefonică de comunicații prin intermediul unei conexiuni modem. Clientul se conectează prin modem la calculatorul băncii, se identifică prin nume și parolă și transmite ordine de plată pregătite în prealabil. În cadrul aceleiași sesiuni clientul poate primi de la bancă extrase de cont și diverse rapoarte ca urmare a tranzacțiilor anterioare.

MultiCash a fost realizat de firma germană Omikron Systemhaus specializată în software și servicii în domeniul financiar, a cărei gamă de produse include software pentru tranzacții bancare electronice, plăți prin cărți de credit, software pentru plăți curente personale.

MultiCash este utilizat de circa 300 de bănci din care 10 țări europene și există circa 150.000 de companii utilizatoare ale acestui produs bancar.

4.4.1. Facilitățile oferite de produsul MultiCash

În funcție de obiectul de activitate și dimensiunile companiei client, MultiCash poate să ofere următoarele module:

1.Modulul principal, cu facilități de:

obținere a informațiilor la zi despre conturi deschise la diferite bănci și transmiterea pe cale electronică a ordinelor de plată în lei și valută;

reconciliere automată a plăților ordonate cu extrasele de cont;

planificarea lichidităților;

optimizări cash.

2. Modulul plăți interne adaptat pentru România:

respectă reglementările în vigoare ale sistemului de plăți și – transferuri bancare și plăți către buget – având la bază formulare tipizate agreate de BNR;

asigură controlul asupra plăților efectuate prin necesitatea aprobării individuale sau în bloc a acestora de către persoane autorizate din cadrul companiei; creează fișiere de export în format text pentru interfațarea cu o varietate de sisteme externe, permițând generarea de rapoarte și analize diverse.

3. Modulul de plăți internaționale:

respectă standardul SWIFT pentru plăți internaționale;

asigură securitatea transferurilor externe prin autentificarea utilizatorului prin nume și parolă și acordarea de drepturi specifice fiecărui utilizator;

permite utilizarea șabloanelor create anterior de utilizător pentru introducerea ordinelor de plată noi.

4.4.2. MultiCash – BCR, produsul oferit de BCR clienților săi

Noutatea serviciului “electronic banking” pentru clientii BCR impune o abordare în două etape: instalarea produsului la clienți și acordarea unei perioade de acomodare și testare de 1-2 săptămâni. În această perioadă clientul primește informațiile furnizate de bancă (extrase de cont, buletin informativ, cursuri valutare) și inițiază ordine de plată în regim de testare.

Din experiența de până acum a utilizării produsului au rezultat o serie de cerințe ale clienților ca:

avizarea de către bancă a beneficiarului sumei;

efectuarea de plăți externe prin MultiCash-BCR prin transmiterea la bancă a unui mesaj SWIFT MT 100;

efectuarea prin telex de către bancă a plăților urgente;

extinderea serviciului “electronic banking” la persoanele fizice.

În prezent produsul a fost instalat la peste 700 de clienți, dintre care peste 450 utilizează acest sistem atât pentru obținerea de extrase de cont, cât și pentru transmiterea de plăți.

În luna februarie a anului 2000 s-a înregistrat o medie zilnică de 400 de ordine de plată transmise electronic, însumând o valoare de peste 10 miliarde lei.

Se poate afirma că prin lansarea acestui produs, BCR și-a extins gama de servicii electronice oferite clienților săi, iar ceea ce în urmă cu cațiva ani era considerat un produs în rândul tehnologiilor avansate, acum este doar o simplă tehnologie din gama produselor oferite de BCR.

CAPITOLUL 5. CONCLUZII. ÎMBUNĂTĂȚIRI PRIVIND DECONTĂRILE ÎN SISTEMUL BĂNCILOR COMERCIALE CU REFERIRE LA BCR CARANSEBEȘ

Preocuparea actuală și de perspectivă a băncilor este de a găsi căi și mijloace de urgentare a efectuării plăților în cadrul termenului scadent.

În anii de după 1989 mulți autori au prezentat în diferite publicații, mai mult sau mai puțin de specialitate, diverse soluții de eliminare a blocajului financiar, pornind de la cauzele care îl generau.

Astfel, în anii 1990-1993, se considera că măsura eliminării acestui blocaj ar fi efectuarea de compensări totale ale plăților și încasărilor. Băncile au mai efectuat astfel de compensări și înainte de 1989, constatându-se că aceasta nu era decât o soluție de moment.

Cu toate acestea, Guvernul și BNR, în anii 1991 și 1992 au hotărât efectuarea de operațiuni de compensare totală a plăților și încasărilor, rezultând același fenomen negativ. Au rămas agenți economici cu credite de compensare nerambursate la scadență și care nu au fost recuperate. Astfel, efectul negativ se continua în neputința băncilor de a credita agenții economici viabili.

Revenind la ideea că, efectuarea operațiunilor de compensare totală a plăților și încasărilor nu este soluția eliminării blocajului financiar, efectul negativ al acestuia se amplifică în cazul nerespectării regulilor efectuării ei așa cum s-a stabilit prin lege, ducând la o imagine eronată asupra viabilității unor agenți economici.

Cadrul legal apărut ulterior, Legea nr.76/ 17.07.1992 și Legea nr.43/29.07.1993, încearcă să elimine efectele negative ale acesteia.

O soluție de eliminare a blocajului financiar ar fi îmbunătățirea circuitului documentelor și introducerea unor instrumente noi de decontare. Compensarea multilaterală a plăților s-a dovedit totuși eficace, în cazul în care toate băncile comerciale respectă regulile stabilite prin lege.

Pe baza Regulamentuluinr. 10/14.11.1994, începând cu data de 01.04.1995 s-a introdus o nouă metodă de compensare a plăților interbancare. Au rezultat o serie de avantaje:

alinierea României la standardele occidentale;

se tinde spre performanța conlucrării la același nivel pe plan internațional;

import de soft, în vederea urgentării și îmbunătățirii circuitului documentelor;

accelerarea decontărilor, în special prin folosirea modem-ului;

funcționarea optimă în cadrul centrelor de compensație a plăților interbancare, prin introducerea noilor instrumente de plată: cambia și biletul la ordin;

îmbunătățirea serviciilor bancare prin folosirea documentelor tipizate: ordinul de plată, cecul barat etc.

Îmbunătățirea serviciilor bancare se va realiza atât prin utilizarea formelor moderne de decontare, cât și prin introducerea și extinderea sistemului electronic de decontare interconectat, prin utilizarea unor produse informatice performante, adaptate activității bancare.

BCR, având ca referință principală sistemul bancar din SUA, urmărește pe viitor familiarizarea personalului cu terminologia specifică automatizării bancare și prezentarea celor mai recente realizări în acest domeniu. Dintre aceste domenii, specifice sunt: transferul electronic de fonduri, cărți de credit, automate bancare, banca la domiciliu, procesarea imaginilor în cadrul sistemelor bancare, etc.

Pe viitor, un pas important în tehnica bancară va avea la baza EFT-transferul electronic de fonduri. Acest sistem se referă la mișcări de fonduri între conturi prin intermediul rețelelor de calculatoare, fără folosirea hârtiei. Bineînțeles, asigurarea securității corespunzătoare a informațiilor de către utilizatori de EFT reprezintă condiția esențială în introducerea sistemului.

Ar fi oportun ca în cadrul activității de strategie bancară, un obiectiv primordial să-l constituie preocuparea de a găsi soluții de atragere a agenților economici care au relații de colaborare între ei, într-un procent de peste 50%.

Pe baza unui sondaj efectuat la 150 de conducători comerciali și financiari din mari întreprinderi, cu scopul de a evidenția importanța diferitelor criterii ale activității bancare din punctul de vedere al clienților băncii, s-a stabilit ca cel mai important criteriu a fost rapiditatea și calitatea serviciilor.

Astfel, se poate concluziona importanța desfășurării rapide și eficiente a circuitului documentelor între băncile comerciale.

Sistemul informatic adoptat în prezent de BCR Caransebeș, și implicarea sa în mersul de ansamblu al băncilor comerciale poate fi considerat unul din elementele calitative cele mai semnificative. Pe baza obiectivelor adoptate de bancă în domeniul informatic, a rezultat o mai mare operativitate în efectuarea tranzacțiilor bancare, înlocuirea muncii de rutină, accelerarea decontărilor intrabancare, în special pe distanțe mari, unde prioripostul ajunge mai târziu.

Din analiza datelor rezultate din statistica operațiunilor pe anul 1995-1996 se constată o creștere a numărului total de operațiuni cu 27%, în condițiile în care l-a sfârșitul anului 1995 a luat ființă Trezoreria în județul Caraș-Severin și ca urmare, operațiunile de încasări și plăți în și din conturile bugetare nu s-au mai derulat prin BCR Caransebeș.

Îmbunătățirea sistemului de decontări în cadrul BCR Caransebeș a fost și rămâne una din preocupările de seamă ale băncii, în scopul reducerii la minim a duratei de la inițierea operațiunilor până la finalizarea acestora, prin introducerea unor instrumente financiare specifice economiei de piața.

În cadrul acestui program de îmbunătățire a sistemului de decontare, BCR a adoptat sistemul de decontare MultiCash începând cu anul 1999, el funcționând în toată rețeaua BCR din țară.

De asemenea, statistica arată că la sfârșitul anului 2000 la BCR Caransebeș s-au înregistrat un număr total de 32.928 de clienți, comparativ cu anul 1998 când numărul clienților era de 16.893.

A crescut de asemenea și numărul de conturi deschise, de la 75.315 în 1998, la 126.215 conturi în 2000.

Preocuparea pentru viitor și prioritățile anului 2002 este continuarea procesului de îmbunătățire a structurilor organizatorice, a normelor procedurilor proprii, lărgirea gamei de produse și servicii bancare, îmbunătățirea prestației personalului, a funcționării rețelei din întreaga țară.

Potrivit strategiei BCR managementul performant trebuie să fie generator de inițiative, subordonate satisfacerii cerințelor clienților, angajaților, acționarilor, realizării obiectivelor băncii în ansamblul lor.

ANEXE

Anexa 1/ OP.1/pag.2

CIRCUITUL NR.1 (LOCAL) AL ORDINULUI DE PLATĂ (OP.1)

Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unitățile

bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite

Operațiunile din circuitul nr.1 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-1):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează ordinul de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului respectiv (județul în care sunt situate cele două unități bancare).

Termen obligatotiu: (c-1):

2. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

Termen obligatoriu: (c-1):

3.a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

Termen obligatoriu: (c):

b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv și completează pe verso-ul acestora la rubrica c data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

Termen obligatoriu: (c):

4. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă ordinului de plată acceptat.

Termen obligatoriu: (c).

Anexa 1/OP.2/ pag.2

CIRCUITUL NR.2 (INTRAJUDEȚEAN) AL OPRDINULUI DE PLATĂ (OP.2)

Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unitățile

bancare situate în același de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite

Operațiunile din circuitul nr.2 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-1):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează ordinul de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului respectiv (județul în care sunt situate cele două unități bancare).

Termen obligatotiu: (c-1):

2. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

Termen obligatoriu: (c-1):

3.a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

Termen obligatoriu: (c):

b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv și completează pe verso-ul acestora la rubrica c data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

Termen obligatoriu: (c):

4. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă ordinului de plată acceptat.

Termen obligatoriu: (c).

Anexa 1/OP.3/pag.2

CIRCUITUL NR.3 (INTRAJUDEȚEAN) AL ORDINULUI DE PLATĂ (OP.3)

Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități

bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite: societatea bancară inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație

Operațiunile din circuitul nr.3 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-2):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează ordinul de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului de destinație.

Termen obligatotiu: (c-2):

2. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

Termen obligatoriu: (c-2):

3. Unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată prin rețeaua intrabancară, unității bancare prezentatoare (din județul de destinație).

Interval obligatoriu: [(c-2), (c-1)]

4.a. Unitatea bancară prezentatoare inroduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație.

Termen obligatoriu: (c):

4.b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație și completează pe verso-ul acestora la rubrica c data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

Termen obligatoriu: (c):

5. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă ordinului de plată acceptat.

Termen obligatoriu: (c).

Anexa 1/OP.4/pag.2

CIRCUITUL NR.4 (INTERJUDEȚEAN) AL ORDINULUI DE PLATĂ (OP.4)

Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități

bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite: societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în județul de inițiere

Operațiunile din circuitul nr.4 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-1):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează ordinul de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului de inițiere.

Termen obligatotiu: (c-1):

2. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

Termen obligatoriu: (c-1):

3.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere.

Termen obligatoriu: (c):

3.b. Unitatea bancară primitoare primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere și completează pe verso-ul acestora la rubrica c data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

Termen obligatoriu: (c):

4. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare.

Termen obligatoriu[(c), (c+1)]

5. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă ordinului de plată acceptat.

Termen obligatoriu: (c+1) sau (c+2).

Anexa 1/OP.5/pag.2

CIRCUITUL NR.5 (INTERJUDEȚEAN) AL ORDINULUI DE PLATĂ (OP.5)

Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități

bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite: societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere

Operațiunile din circuitul nr.5 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-3):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează ordinul de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la…” prin înscrierea cuvintelor „Centrala BNR”.

Termen obligatotiu: (c-3):

2. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

Termen obligatoriu: (c-3):

3. Unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată prin rețeaua intrabancară, unității bancare unității bancare prezentatoare, în cazul în care aceasta își are sediul în București*).

Interval obligatoriu[(c-2), (c-1)]

4.a. Centrala societății bancare prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României.

Termen obligatoriu: (c):

4.b. Centrala societății bancare primitoare primește ordinele de plată prin compensare la centrala Băncii Naționale a României și completează pe verso-ul acestora la rubrica c data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

Termen obligatoriu: (c):

5. Centrala băncii bancare primitoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare.

Termen obligatoriu[(c), (c+1)]

6. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă ordinului de plată acceptat.

Termen obligatoriu: (c+1)

*NOTĂ: În cazul, cu totul excepțional, în care sediul centralei societății bancare nu se află în București și aceasta nu are nici o unitate bancară în București, cecurile aflate în situația circuitului nr.5 (C.5) vor fi decontate prin sistemul OIS al Băncii Naționale a României

Anexa 1/C1/pag.2

CIRCUITUL NR.1 LOCAL AL CECULUI (C.1)

Clientul beneficiar și Clientul plătitor au conturi curente deschise la unități

bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite:

Operațiunile din circuitul nr.1 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-1):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului respectiv (județul în care sunt situate cele două unități bancare).

Termen obligatotiu: (c-1):

2. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unității bancare destinatare (primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

*Această operațiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

Termen obligatoriu: (c-1):

3. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

Termen obligatoriu: (c-1).

4.a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

Termen obligatoriu: (c):

4.b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv cecurile prezentate anterior de unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare).

Termen obligatoriu: (c):

5. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară..

Termen obligatoriu: (c):

Anexa 1/C.2/pag.2

CIRCUITUL NR.2 (INTRAJUDEȚEAN) AL CECULUI (C.2)

Clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la unități

bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți bancare diferite:

Operațiunile din circuitul nr.2 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-2):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului respectiv (județul în care sunt situate cele două unități bancare).

Termen obligatotiu: (c-2):

2. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unității bancare destinatare (primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

*Această operațiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

Termen obligatoriu: (c-1):

3. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

Termen obligatoriu: (c-1).

4.a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

Termen obligatoriu: (c):

4.b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv cecurile prezentate anterior de unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare).

Termen obligatoriu: (c):

5. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară..

Termen obligatoriu: (c):

Anexa 1/C.3/pag.2

CIRCUITUL NR.3 (INTERJUDEȚEAN) AL CECULUI (C.3)

Clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la unități

bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți bancare diferite:

societatea bancară inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație

Operațiunile din circuitul nr.3 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-3):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului de destinație.

Termen obligatotiu: (c-3):

2. Unitatea bancară inițiatoare trimite cecurile, prin rețeaua intrabancară, unității bancare prezentatoare (din județul de destinație)

Interval obligatoriu: [(c-3), (c-2)]

3. Unitatea bancară inițiatoare prezintă cecurile unității bancare destinatare (primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație.

*Această operațiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

Termen obligatoriu: (c-1):

4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

Termen obligatoriu: (c-1).

5.a. Unitatea bancară (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație.

Termen obligatoriu: (c):

b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză la compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație cecurile prezentate anterior de unitatea bancară prezentatoare.

Termen obligatoriu: (c):

6. Unitatea bancară prezentatoare (din județul de destinație) transmite unității bancare inițiatoare (din județul de inițiere) date privind cecurile acceptate la compensare de către unitatea bancară destinatară.

Interval obligatoriu: [(c), (c+1)]

7. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Termen obligatoriu: (c+1).

Anexa 1/C.4/pag.2

CIRCUITUL NR.4 (INTERJUDEȚEAN) AL CECULUI (C.4)

Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități

bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite: societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în județul de inițiere

Operațiunile din circuitul nr.4 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-4):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului de inițiere.

Termen obligatotiu: (c-4):

2. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unității bancare destinatare (primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

*Această operațiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

Termen obligatoriu: (c-3):

3. Unitatea bancară primitoare trimite cecurile, prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare (din județul de destinație)

Interval obligatoriu: [(c-3), (c-2)]

4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

Termen obligatoriu: (c-1).

5. Unitatea bancară destinatară transmite unității bancare primitoare (din județul de inițiere), date privind cecurile care urmează a fi acceptate la compensare, introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație.

Termen obligatoriu: [(c-1), (c)]

6.a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere.

Termen obligatoriu: (c)

6. Unitatea bancară prezentatoare (din județul de destinație) transmite unității bancare inițiatoare (din județul de inițiere) date privind cecurile acceptate la compensare de către unitatea bancară destinatară.

Interval obligatoriu: [(c), (c+1)]

7. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Termen obligatoriu: (c+1).

Anexa 1/C.5/pag.2

CIRCUITUL NR.5 (INTERJUDEȚEAN) AL CECULUI (C.5)

Clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități

bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite: societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, și societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere

Operațiunile din circuitul nr.5 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

Termen obligatoriu (c-6):

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” prin scrierea cuvintelor „Centrala BNR”.

Termen obligatotiu: (c-6):

2. Unitatea bancară inițiatoare trimite cecurile, prin rețeaua intrabancară, centralei societății bancare prezentatoare (în cazul în care aceasta își are sediul în București*).

Interval obligatoriu: [(c-5), (c-4)]

3. Centrala bancară inițiatoare prezintă cecurile centralei societății bancare primitoare, fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naționale a României..

Termen obligatoriu: (c-3):

4.Centrala societății bancare primitoare trimite cecurile, prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare (din județul de destinație).

Interval obligatoriu: [(c-3), (c-2)]

5. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

Termen obligatoriu: (c-1)

6. Unitatea bancară destinatară transmite centralei societății bancare primitoare,în cazul în care acesta își are sediul în București, date privind cecurile acceptate la compensare.

Interval obligatoriu: [(c-1), (c)]

7.a. Centrala societății bancare prezentatoare introduce scriptic în compensare cecurile la centrala Băncii Naționale a României.

Termen obligatoriu: (c)

7.b. Centrala societății bancare primitoare acceptă la compensare (conform datelor primite anterior de la unitatea bancară destinatară) cecurile prezentate anterior de centrala societății bancare prezentatoare.

Termen obligatoriu: (c)

8.Centrala societății bancare prezentatoare transmite unității bancare inițiatoare date privind cecurile acceptate la compensare de către unitatea bancară destinatară.

Interval obligatoriu: [(c), (c+1)]

9. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Termen obligatoriu: (c+1).

*NOTĂ: În cazul, cu totul excepțional, în care sediul centralei societății bancare nu se află în București și aceasta nu are nici o unitate bancară în București, cecurile aflate în situația circuitului nr.5 (C.5) vor fi decontate prin sistemul OIS al Băncii Naționale a României.