Studiu Privind Structura Organizatorică la Sc
CUPRINS
Cap.1. Prezentarea generală a S.C. ELCOND S.A. Zalău …………………………………….. 1
Scurt istoric ……………………………………………………………………………… 1
Management și organizare …………………………………………………………. 1
Aspecte comerciale …………………………………………………………………… 2
Piața internă și externă ………………………………………………………………. 3
Aspecte tehnologice ale S.C. ELCOND S.A. ………………………………. 4
Resursele umane ale S.C. ELCOND S.A. ……………………………………. 5
Cap.2. Structura de producție și concepție ………………………………………………………… 7
Definirea noțiunii. Elemente componente ……………………………………. 7
Tipuri de structuri de producție și concepție ………………………………… 9
Cap.3. Structura de producție și concepție ………………………………………………………… 13
Dotarea tehnică a întreprinderii ………………………………………………….. 13
Elementele componente ale structurii de producție și concepție
din S.C. ELCOND S.A. Zalău ……………………………………………………. 15
Posibilități de perfecționare a structurii de producție și concepție …… 18
Cap.4. Activitatea economică a întreprinderii ……………………………………………………. 20
Furnizorii societății …………………………………………………………………… 20
Produsele executate de către S.C. ELCOND S.A. …………………………. 21
Piața de desfacere a S.C. ELCOND S.A. ……………………………………… 26
Analiza economică a activității …………………………………………………… 30
Contul de profit și pierdere, venituri, cheltuieli ………………….. 30
Rezultatul exercițiului. Indicatori de eficiență economică ……. 35
Concluzii și propuneri …………………………………………………………………………………….. 40
Anexe …………………………………………………………………………………………………………… 43
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………… 47
CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERALĂ A S.C. ELCOND S.A.
1.1. SCURT ISTORIC
În anul 1973 ia ființă la Zalău Întreprinderea de Conductori Electrici Emailați. În același an au fost puse în funcțiune primele mașini de trefilat, completate cu noi utilaje în anii 1975, 1976 și 1982.
În anul 1974 sunt puse în funcțiune primele instalații de emailat, completate ulterior în perioada 1984 – 1986.
În anul 1980 este pusă în funcțiune instalația de topire-laminare-turnare în flux continuu a cuprului după licență CONTIROD, iar în perioada 1986-1987 se achiziționează instalații de trefilare și emailare a sârmelor ultra subțiri.
În anul 1991 întreprinderea s-a transformat în societate pe acțiuni fiind ulterior privatizată în anul 1999 prin vânzare către Alliend Deals Plc. a pachetului majoritar de acțiuni, adică 70% din acțiunile firmei.
S.C. ELCOND S.A. Zalău a fost înființată în actuala formă juridică, Societate pe Acțiuni prin H.G. nr. 1296/1991 și a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J 31/113/1991 din 22.04.1991.
S.C. ELCOND S.A. a luat practic ființă prin transformarea integrală a Întreprinderii de Conductori Emailați Zalău. Societatea are sediul în municipiul Zalău, județul Sălaj, Bd. Mihai Viteazul, nr. 111.
În momentul de față societatea este integral privatizată; aceasta și-a schimbat denumirea în ALLIEND DEALS ELCOND S.A., noul proprietar Alliend Deals Plc. fiind membru al grupului mondial RBG GROUP, Anglia.
Obiectul de activitate al firmei îl reprezintă producerea de sârmă laminată, sârmă trefilată și conductoare din cupru realizate în diferite sorto-tipo-dimensiuni.
S.C. ELCOND S.A. funcționează în baza Legii 31/1990, Legea Societăților Comerciale, republicată în anul 1998 privind societățile comerciale a statutului societății și a celorlalte acte normative în vigoare.
1.2. MANAGEMENT ȘI ORGANIZARE
Societatea dispune de un capital social de 187.686.170 mii lei împărțit în 93.843.085 acțiuni cu o valoare nominală de 2000 lei.
Capitalul social este împărțit astfel:
-90,4% revine la RBG România B.V.
-9,6% revine acționarilor persoane fizice și juridice.
Acțiunile societății se tranzacționează la Bursa de Valori București, categoria a-II-a.
Societatea este condusă de un Consiliu de Administrație format din 5 persoane, iar în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 Președintele Consiliului de Administrație este și Directorul General al societății.
Modul de gestionare a patrimoniului, contul de profit și pierdere au fost supravegheate până la 01.01.2002 de către Comisia de Cenzori care prezenta raportul în fața Adunării Generale de Acționarilor (A.G.A.). Începând cu data de 01.01.2002 în conformitate cu Ordinul Ministerului Finanțelor 94/2001 societatea trece la aplicarea standardelor internaționale de contabilitate, ceea ce duce la dizolvarea Comisiei de Cenzori urmând ca situațiile întreprinderii să fie auditate de către un Auditor contabil autorizat, care de asemenea își va prezenta raportul în cadrul AGA.
Organizarea structurală este prezentată în organigrama anexata (Anexa 1), din care rezultă detalierea sistemului de organizare actual pentru activitățile care se desfășoară în cadrul societății.
Ca și metode de conducere la nivelul societății se practică:
-metoda de conducere prin indicatori;
-metoda de conducere prin buget de venituri și cheltuieli;
Metoda de conducere prin indicatori constă în stabilirea unor valori pentru anumiți indicatori considerați reprezentativi de conducerea societății, iar ulterior pe parcursul desfășurării activității se urmărește evoluția valorilor acestor indicatori, respectiv dacă valorile realizate se încadrează în cele stabilite. În cazul în care există diferențe se analizează cauzele acestora și se adoptă măsuri pentru corectarea operativă a deficiențelor identificate în scopul realizării valorilor stabilite pentru indicatorii avuți în vedere.
Metoda de conducere prin bugete constă în stabilirea la începutul anului a unor bugete de venituri și cheltuieli pentru anumite activități, iar ulterior în cursul anului se urmărește modul de realizare a acestor bugete. Spre exemplu, la nivelul compartimentului de marketing se stabilește un buget pentru cheltuieli de reclamă, publicitate care trebuie realizat prin activitățile care se desfășoară.
Activitatea de conducere este susținută de un sistem informațional care asigură toate elementele necesare fundamentării și adoptării celor mai bune decizii.
Trebuie remarcat la nivelul conducerii societății permanenta preocupare pentru îmbunătățirea tehnologiilor folosite, preocupare concretizată în achiziția de noi utilaje astfel:
-în perioada 1999-2000 se modernizează Departamentul Laminor, centrala termică, laboratoarele și Departamentul Informatică.
-în perioada 2000-2001 se modernizează sistemul de control a robotului de turnare, dopul de turnare din material ceramic, filtrul pentru enulina de laminare, sistemul de ceruire, etc.
1.3. ASPECTE COMERCIALE
Desfacerea produselor realizate nu a constituit o problemă pentru S.C Alliend Deals Elcond S.A.; societatea fiind furnizor tradițional pentru o serie de beneficiari interni, dar în același timp s-au căutat și s-au obținut o serie de contracte pentru export care joacă un rol foarte important deoarece asigură resursele valutare necesare continuării procesului de retehnologizare precum și valuta necesară aprovizionării materiei prime și a materialelor care se aduc din import.
La unele sortimente de produse societatea se bucură de un statut de lider pe piața internă de desfacere, gradul de penetrare al concurenților străini fiind foarte redus.
Tot aici trebuie menționat faptul că pentru a asigura o calitate crescută a produselor realizate societatea a încercat și a reușit aprovizionarea unor materii prime de calitate superioară din import cum ar fi spre exemplu lacul electroizolant pentru producerea de conductoare de bobinaj emailate.
Pentru a cunoaște în permanență situația, atât pe piața materiilor prime, cât și de pe piața de desfacere, firma a încheiat un contract cu Institutul de Economie Mondială pentru elaborarea unor lucrări trimestriale despre piața internațională a cuprului, evoluții-prognoze.
1.4. PIAȚA INTERNA ȘI EXTERNĂ
Produsele realizate de societate se împart în 3 grupe mari:
– sârmă de cupru laminată
– sârmă de cupru trefilată
– conductoare de bobinaj
În cadrul fiecărei grupe de produse se realizează diferite sorto-tipo-dimensiuni.
Societatea deține exclusivitate pe piața internă pentru produsele de sârmă laminată și trefilată din cupru electrolitic și aproximativ 90% din piața pentru conductoarele de bobinaj.
Plata produselor, înscrise în contractele comerciale, se face cu ajutorul următoarelor instrumente de plată:
– plată anticipată
– CEC cu limită de sumă în momentul livrării
– acreditiv documentar sau scrisoare de garanție bancară
Structura și volumul vânzărilor în anii 1998-2002 pe cele 3 grupe de produse se prezintă astfel:
Tabelul 1
Structura vânzărilor în perioada 1998-2002
Conform datelor din tabelul 1 în anul 1998 ponderea cea mai mare în vânzările societății a avut-o sârma laminată, urmată de sârma trefilată. În anul 1999 se constata o ușoară creștere a vânzărilor societății pentru toate cele trei grupe de produse, pentru ca în anul 2000 să se înregistreze o scădere accentuată a vânzărilor pentru grupele de produse sârma trefilată și conductoare de bobinaj, în timp ce vânzările de sârmă laminată au crescut ușor și în acest an. Anul 2001 a reprezentat un punct de cotitură în evoluția vânzărilor societății care pentru grupa de produse sârmă laminată au crescut cu peste 100%, creșteri semnificative ale vânzărilor înregistrându-se și pentru celelalte grupe de produse. În anul 2001 s-a menținut această tendință de creștere a vânzărilor societății pentru toate cele trei grupe de produse, tendință care se apreciază că va continua și în anii următori. Se observă că în toată această perioadă avută în vedere, 1998-2002 vânzările de sârmă laminată au fost cele mai mari, urmate de vânzările de sârmă trefilată, iar pe ultimul loc s-au situat vânzările de conductoare de bobinaj.
Se poate astfel aprecia că eforturile depuse de societate pentru retehnologizare și restructurare au avut succes.
Pe piața externă societatea livrează în deosebi conductori emailați de înaltă performanță obținuți pe utilajele nou achiziționate. Datorită tipizării s-a remarcat reducerea gamei de produse cerute la export.
În momentul de față firma face eforturi pentru refacerea piețelor din Europa de Est, precum și pentru a intra pe piețele țărilor arabe, motiv pentru care se poate aprecia că și datorită apariției altor piețe cererea de produse la export din ramura electrotehnică va crește progresiv.
Piețele de desfacere a produselor la export sunt: Turcia, Ucraina, Iugoslavia, India, Bulgaria, S.U.A. ș.a.
1.5. ASPECTE TEHNOLOGICE ȘI DE PRODUCȚIE
La nivelul societății producția este organizată pe 2 segmente:
– primul segment este format din linia de topire, turnare, laminare în flux în acest segment se înregistrează pe de-o parte intrări de catozi de cupru cu puritate controlată, determinate de gama de diametre de conductoare emailate ce urmează a fi obținute ca produs finit, iar pe de altă parte se obțin semifabricate sub formă de colaci de sârmă laminată, aceasta poate avea diametre diferite în funcție de utilizare. Produsul obținut, adică sârma, poate fi livrat ca atare sau poate trece la segmentul următor al procesullor în perioada 1998-2002
Conform datelor din tabelul 1 în anul 1998 ponderea cea mai mare în vânzările societății a avut-o sârma laminată, urmată de sârma trefilată. În anul 1999 se constata o ușoară creștere a vânzărilor societății pentru toate cele trei grupe de produse, pentru ca în anul 2000 să se înregistreze o scădere accentuată a vânzărilor pentru grupele de produse sârma trefilată și conductoare de bobinaj, în timp ce vânzările de sârmă laminată au crescut ușor și în acest an. Anul 2001 a reprezentat un punct de cotitură în evoluția vânzărilor societății care pentru grupa de produse sârmă laminată au crescut cu peste 100%, creșteri semnificative ale vânzărilor înregistrându-se și pentru celelalte grupe de produse. În anul 2001 s-a menținut această tendință de creștere a vânzărilor societății pentru toate cele trei grupe de produse, tendință care se apreciază că va continua și în anii următori. Se observă că în toată această perioadă avută în vedere, 1998-2002 vânzările de sârmă laminată au fost cele mai mari, urmate de vânzările de sârmă trefilată, iar pe ultimul loc s-au situat vânzările de conductoare de bobinaj.
Se poate astfel aprecia că eforturile depuse de societate pentru retehnologizare și restructurare au avut succes.
Pe piața externă societatea livrează în deosebi conductori emailați de înaltă performanță obținuți pe utilajele nou achiziționate. Datorită tipizării s-a remarcat reducerea gamei de produse cerute la export.
În momentul de față firma face eforturi pentru refacerea piețelor din Europa de Est, precum și pentru a intra pe piețele țărilor arabe, motiv pentru care se poate aprecia că și datorită apariției altor piețe cererea de produse la export din ramura electrotehnică va crește progresiv.
Piețele de desfacere a produselor la export sunt: Turcia, Ucraina, Iugoslavia, India, Bulgaria, S.U.A. ș.a.
1.5. ASPECTE TEHNOLOGICE ȘI DE PRODUCȚIE
La nivelul societății producția este organizată pe 2 segmente:
– primul segment este format din linia de topire, turnare, laminare în flux în acest segment se înregistrează pe de-o parte intrări de catozi de cupru cu puritate controlată, determinate de gama de diametre de conductoare emailate ce urmează a fi obținute ca produs finit, iar pe de altă parte se obțin semifabricate sub formă de colaci de sârmă laminată, aceasta poate avea diametre diferite în funcție de utilizare. Produsul obținut, adică sârma, poate fi livrat ca atare sau poate trece la segmentul următor al procesului de producție (topire-emailare).
– cel de al-II-lea segment este format din trefilare-emailare. În cadrul acestui segment se utilizează 2 moduri de producție:
* clasic – Produsul obținut, sârma trefilată este, în acest caz, stocată în magazii după care trece la laminare.
* sârma trece pe la o singură linie care reunește cele 2 utilaje.
Pe aceste utilaje în linie sunt controlați și asigurați parametrii tehnologici și indicatorii de calitate pentru conductoarele de cupru emailate.
Tendința este de a înlocui liniile de trefilare și de emailare separate cu utilaje “în linie”.
Materia primă de bază, catozii de cupru trec mai întâi pe la controlul de calitate, după care sunt introduși în procesul tehnologic al secției laminare, unde sunt topiți și se obține sârma laminată. Aceasta este trecută ulterior într-un depozit intermediar de unde este livrată terților sau este introdusă în următoarele etape ale fluxului tehnologic. În următoarea etapă sârma laminată este supusă procesului de trefilare, respectiv de emailare care se desfășoară atât distinct în cadrul a două secții de producție diferite cât și reunit în cadrul unei singure secții care folosește utilaje în linie care realizează simultan cele două etape ale fluxului
tehnologic. Produsele obținute sunt sârma trefilată și conductoarele de bobinaj care se livrează terților.
Pentru a obține o imagine de ansamblu a fluxului tehnologic acesta este prezentat în Anexa 2.
Per ansamblu se poate aprecia că procesele tehnologice care se desfășoară în cadrul societății se află într-o îmbunătățire continuă cu scopul obținerii unor rezultate superioare atât cantitativ cât și calitativ.
1.6. RESURSELE UMANE ALE S.C. ELCOND S.A.
Structura de organizare generală a societății este de tip funcțional și este formată din șase nivele ierarhice din care patru executive, fiind prezentată grafic sub formă de organigramă(Anexa 1).
Organigrama prevede următoarele:
– director general;
– directori pe funcțiuni;
– șefi servicii funcționale;
Mărimea și structura internă a personalului este rezultatul managementului aplicat, coroborat cu profitul societății, evoluția tehnologiilor și dotărilor existente, nivelul de utilizare al capacităților de producție existente.
Resursele umane joacă un rol extrem de important în cadrul oricărei întreprinderi deoarece pregătirea profesională a acestora, experiența în muncă, calificarea profesională se regăsesc în rezultatele muncii lor, și prin urmare în rezultatele societății. Pentru o bună utilizare a resurselor umane din cadrul unei întreprinderi, un rol important revine măsurilor pe care societatea le aplică pentru a asigura satisfacția în muncă a angajaților, satisfacție care trebuie să fie atât materială, cât și profesională. Pentru a asigura motivația angajaților este important ca aceștia să participe la stabilirea obiectivelor societății, dar și la rezultate; trebuie să existe un raport clar între eforturi și recompense și de asemenea trebuie să se dezvolte o cultură a organizației.
Numărul personalului angajat în cadrul S.C. ELCOND S.A. este de 627 persoane, din care muncitorii sunt 421, respectiv 67% din numărul total de angajați, această grupă de angajați se împarte în două subgrupe, muncitori calificați în număr de 409, adică 97% din totalul muncitorilor societății și muncitori necalificați în număr de 12, ponderea acestora din urmă fiind de 3%. Personalul TESA al societății numără 206 angajați, din care 103 persoane au studii medii, ceea ce reprezintă 16% din personalul societății, iar 103 persoane au studii superioare, adică 16% din personalul total al societății.
Personalul cu studii superioare al societății poate fi împărțit la rândul său în două categorii, cu studii superioare tehnice și personal cu studii superioare economice.
În funcție de forma de salarizare personalul societății poate fi împărțit în două categorii: personal salarizat în acord, 407 cu o pondere de 65% și personal salarizat în regie, 220 persoane cu o pondere de 35%. Salarizarea în acord este folosită pentru personalul direct productiv al societății, iar salarizarea în regie pentru restul personalului societății.
Un punct forte al societății îl reprezintă faptul că aceasta este asigurată cu personal calificat pe întreg fluxul tehnologic respectiv atât personal direct productiv cât și personal de întreținere și deservire.
Cu toate acestea s-ar impune următoarele observații:
– s-a observat faptul că în cazul salarizării în acord muncitorii sunt mai motivați și prin urmare se analizează posibilitatea extinderii acestui sistem de salarizare.
– se urmărește reducerea și chiar eliminarea la locurile de muncă unde acest lucru este posibil a muncitorilor necalificați.
– sunt necesare în continuare eforturi pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă. .
Toate aceste aspecte prezentate reprezintă argumente solide pentru dezvoltarea viitoare a S.C. ALLIEND DEALS ELCOND S.A.
Unele dintre aspecte prezentate anterior vor fi reluate și prezentate pe larg în conținutul acestei lucrări.
CAPITOLUL 2
STRUCTURA DE PRODUCȚIE ȘI CONCEPȚIE
2.1. DEFINIREA NOȚIUNII. ELEMENTELE COMPONENTE
Structura de producție și concepție este parte componentă a structurii organizatorice a unei întreprinderi industriale.
Definirea noțiunii de structură de producție și concepție este dată de diferite surse bibliografice, după cum urmează:
Structura de producție și concepție, ca și componentă a structurii organizatorice a unei Unități industriale “reflectă ansamblul secțiilor, uzinelor, fabricilor și exploatărilor fără personalitate juridică, a gospodăriilor, laboratoarelor de control și cercetare și a atelierelor de inginerie tehnologică din unitatea respectivă, numărul și mărimea acestora, legăturilor cantitative dintre ele privind suprafețele ocupate, capacitățile de producție și numărul personalului muncitor.
Structura de producție și concepție se referă la “numărul și componența unităților de producție, de control și cercetare, mărimea și amplasarea lor pe teritoriul întreprinderii, modul de organizare internă a acestora și legăturile funcționale care se stabilesc între ele în cadrul procesului de producție și concepție”.
Structura de producție și concepție reprezintă de asemenea “numărul și componența unităților de producție, control și cercetare, mărimea și amplasarea lor pe teritoriul firmei, modul de organizare internă a acestora pe subunități și locuri de muncă, inclusiv legăturile funcționale ce se stabilesc între ele pe linia realizării procesului de producție”.
Prin structură de producție și concepție se înțelege “componența secțiilor, atelierelor de proiectare și de ‘service’, a uzinelor, fabricilor, exploatărilor fără personalitate juridică a gospodăriilor, a laboratoarelor de control și cercetare ce formează întreprinderea, modul amplasării în spațiu și formele cooperării dintre ele pe linia realizării procesului de producție.”
Structura de producție și concepție cuprinde “totalitatea elementelor productive concretizate în organizarea lor pe grupuri de persoane, în cadrul unor subunități organizatorice specifice după criterii ce exprimă cerințele procesului de producție.”
Verigile componente ale unei structuri de producție și concepție sunt: secțiile, atelierul de producție, laboratorul de cercetare și control, sectorul de producție, formația de lucru și locul de muncă.
I) Secția este o verigă de producție bine delimitată din punct de vedere administrativ în cadrul căreia se desfășoară un anumit proces tehnologic sau numai una sau mai multe faze ale acestui proces, în scopul executării unor produse, semifabricate, piese etc.
În funcție de rolul pe care îl au în procesul de fabricare a produselor incluse în programul de producție, secțiile pot fi: de bază, auxiliare, anexe și de servire.
a) secțiile de bază sunt unități de producție în cadrul cărora are loc transformarea obiectelor muncii cu ajutorul mijloacelor de muncă în produse finite, lucrări sau servicii sau în care se execută produse sau faze specifice ramurii căreia îi aparține întreprinderea respectivă. Secțiile de bază execută operații și activități legate direct de produsele fabricate.
Secțiile de bază ale unei întreprinderi de producție industrială se pot grupa în mai multe categorii în funcție de principiul ce stă la baza organizării secției.
b) secțiile auxiliare sunt verigi de producție absolut necesare pentru buna desfășurare a proceselor de producție de bază din cadrul unei întreprinderi și în care se execută produse sau faze care nu sunt specifice ramurii căreia îi aparține întreprinderea. Secțiile auxiliare pot fi de transport, reparații, energetice, SDV-uri etc.
c) secțiile anexe sunt acele secții de producție în care se valorifică materialele refolosibile rezultate din procesele de producție în secțiile de producție de bază și secțiile de producție auxiliare.
II) Atelierul de producție este o subunitate de producție independentă constituită în cadrul proceselor de prelucrare, cât și la montaj și service, fie dintr-un ansamblu de locuri de muncă amplasate în același spațiu, unde muncitorii execută sub aceeași conducere operațiile tehnologice necesare unor lucrări, fie dintr-un număr de formații de muncă normate care își desfășoară activitatea în același timp putând funcționa independent în cadrul secțiilor de producție.
III) Atelierul de proiectare este un compartiment de muncă ce efectuează studii, cercetări, încercări și analize referitoare la asimilarea produselor și proceselor tehnologice noi, îmbunătățirea proceselor tehnologice de fabricare, a concepției constructive și a calității produselor din fabricația curentă, folosirea mai eficientă sau înlocuirea materiilor prime, combustibilului și energiei cu altele mai avantajoase din punct de vedere tehnic și economic, utilizarea rațională a forței de muncă etc. De asemenea atelierul de proiectare efectuează lucrări de proiectare de dimensiuni mai reduse și care nu au fost executate de institutele de specialitate.
IV) Laboratoarele de control, analiză și cercetare se înființează cu scopul de a testa caracteristicile materiilor prime, de a controla aparatele de măsură și verificare, de a testa produsele finite potrivit standardelor elaborate.
V) Sectorul de producție este o subunitate a atelierului de producție care se constituie pe bază de normative aprobate prin lege și care reunește locuri de muncă, pe care, cu utilaje omogene, se execută o grupă de operații tehnologice omogene. De exemplu într-un atelier de prelucrări mecanice poate exista sectorul de strunguri, de freze etc.
VI) Formația de lucru este o formă de organizare a muncii unui grup de executanți individuali conduși de un maistru, constituită pe bază de normative. Aceste normative stabilesc numărul minim de muncitori și 1-2 parametri ce caracterizează zona de activitate sau capacitatea de producție a instalațiilor.
VII) Locul de muncă este veriga elementară a structurii de producție și concepție și cel mai mic compartiment productiv existent în cadrul unei întreprinderi economice, care e delimitat strict în spațiu, înzestrat cu mijloace de muncă și obiecte de muncă necesare în vederea realizării unei operații, lucrări sau îndeplinirea unei funcții de către un executant.
În funcție de specificul producției locurile de muncă pot fi delimitate prin:
suprafața delimitată destinată procesului de producție
utilaje și echipamente specifice
număr de lucrători cu o calificare specifică.
Un loc de muncă poate fi universal, când în cadrul lui se execută un tip de operație la o mare varietate de produse, sau specializat, când se execută un fel de operație la un fel de produs sau reper în mod repetat. La un loc de muncă poate lucra un muncitor, mai mulți muncitori sau un muncitor poate lucra la mai multe mărfuri.
O caracteristică actuală a locurilor de muncă este dotarea lor cu mașini, instalații sau echipamente informaționale, de randament, cu înalt nivel de tehnicitate (automatizare, robotizare).
Din punct de vedere tehnologic structura de producție și concepție se caracterizează prin componența și ordinea amplasării utilajelor, instalațiilor și echipamentelor de fabricație.
Sub aspect organizatoric structura de producție și concepție cuprinde amplasarea spațială a secțiilor, atelierelor și locurilor de muncă, a numărului de personal, a capacității de producție precum și formele de cooperare dintre acestea.
2.2. TIPURI DE STRUCTURI DE PRODUCȚIE ȘI CONCEPȚIE
Elaborarea unei structuri de producție și concepție este influențată de particularitățile fiecărei întreprinderi, și anume de:
– volumul producției fabricate reprezintă factorul ce influențează direct structura de producție și concepție determinând felul, numărul și mărimea unităților de producție. De exemplu dacă volumul producției e mare, iar nomenclatura de fabricație restrânsă, se impune organizarea de secții după principiul obiectului de fabricație, iar dacă volumul de producție e redus și nomenclatura de fabricație e mare se impune organizarea secțiilor de producție după principiul tehnologic.
– gradul de integrare și nivelul de specializare și cooperare determină renunțarea la anumite secții ale căror activități vor fi asigurate prin cooperare, trecându-se la așa numitele structuri de producție și concepție incomplete. Astfel o formă complet integrată va avea un anumit număr de secții de producție, mai mare decât în cazul unei firme cu grad de integrare mai redus. Reducerea gradului se face in condițiile adâncirii gradului de specializare și cooperare a firmelor. În acest fel nu apar în structura de producție și concepție secțiile de producție pentru anumite stadii ale procesului tehnologic, creându-se în schimb secții de producție specializate care își procură semifabricatele necesare, prin cooperare, de la alte firme specializate în producerea semifabricatelor respective.
– specificul procesului tehnologic și al producției fabricate influențează în sensul existenței sau nu a anumitor secții. Acest factor determină o anumită structură de producție și concepție diferențiată pe ramuri și subramuri de activitate. El influențează structura de producție și concepție atât în cazul întreprinderilor aparținând de ramuri industriale diferite cât și în cazul unităților ce aparțin de aceeași ramură industrială, deoarece procesele tehnologice sunt diferite și produsele finite se deosebesc între ele.
– zona de amplasare a întreprinderii va influența mai ales asupra numărului și mărimii unităților auxiliare și de deservire. Dacă firma este amplasată în afara centrelor populate vor trebui precizate, în structura firmei, unități de servire social-culturale cu caracter complex, lucru aproape de neconceput atunci când amplasarea firmei se face în zone populate. De exemplu unitățile amplasate pe platforme industriale pot coopera între ele privind furnizarea diferitelor categorii de energie, asigurarea cu SDV-uri, întreținerea și repararea mijloacelor fixe, depozitarea materiilor prime etc. În aceste cazuri din structura de producție și concepție vor lipsi verigile structurale pentru care se asigură activitatea de la alte unități amplasate pe platforma industrială respectivă.
La studierea și analiza structurii de producție și concepție a firmei se folosește un sistem de indicatori format din:
• ponderea verigilor, organizate după principiul tehnologic și principiul pe obiect în totalul verigilor de producție de bază
• ponderea secțiilor auxiliare și anexe de producție referitor la numărul de utilaje și mărimea suprafețelor de producție
• proporția între diferitele secții de producție, referitor la numărul de utilaje și mărimea suprafețelor de producție
• mărimea verigilor de producție sub aspectul capacităților de producție a utilajelor, volumului de producție fabricată, numărul de muncitori etc.
Ținând seama de toți factorii ce influențează elaborarea unei structuri de producție și concepție, se pot deosebi 3 tipuri de structuri de producție și concepție: tipul tehnologic, tipul de produs și tipul mixt.
Structura de producție și concepție de tip tehnologic se caracterizează prin specializarea atelierelor și secțiilor de fabricație în executarea anumitor stadii ale procesului tehnologic. În fiecare secție se vor executa anumite etape ale procesului tehnologic: pregătire, prelucrare-montare, finisaj etc., drept pentru care, de la o secție la alta vor rezulta și circula semifabricate, produsele finite rezultând la ultima secție. Acest tip de structură de producție și concepție este specific întreprinderilor ce au secții de bază organizate pe principiul omogenității, unde producția este de serie mică și individuală (de exemplu în industria construcțiilor de mașini și în alte ramuri ale industriei prelucrătoare). Ca urmare a acestui fapt se‚ impun o serie de caracteristici organizatorice pentru secțiile de producție specializate tehnologic și anume:
• utilajele folosite vor fi universale pentru a putea face față cerințelor fabricării diferitelor tipuri de produse;
• locurile de muncă vor fi amplasate pe grupe omogene de locuri de muncă deoarece amplasarea conform fluxului tehnologic al unui tip de produs nu ar corespunde cu fluxurile tehnologice la alte sortimente de produse;
• lucrătorii vor avea o calificare superioară putând fi policalificați pentru a fi în măsură să efectueze diferite operații tehnologice la o gama variată de produse etc.
Avantajele structurii tehnologice de producție sunt:
– flexibilitate sporită în organizarea și desfășurarea proceselor de fabricație a diferitelor tipuri de produse, ce permite introducerea rapidă în fabricație a produselor noi sau a celor modernizate;
– varietate mare de produse și simplificarea proceselor de pregătire și programare a producției;
– folosirea rațională a mărfurilor și utilajelor printr-o încărcare completă și crearea condițiilor pentru folosirea completă a forței de muncă
Dezavantajele structurii tehnologice de producție sunt:
– dificultatea aplicării unor soluții organizatorice moderne pentru producția de bază, de aici rezultând și alte dezavantaje: o utilizare necorespunzătoare a mașinilor și utilajelor, un nivel mai redus al productivității muncii și o durată mare a ciclului de producție;
– determină un volum sporit de transporturi interne, cu întreruperi mari în funcționarea utilajelor, și reduce responsabilitatea pentru calitatea produselor executate, nepermițând organizarea producției în flux;
-necesită stocuri relativ mari de piese și semifabricate între secții.
Structura de producție și concepție de tip pe obiect este caracteristică întreprinderilor în care unitatea de bază o reprezintă linia de fabricație, specializată în fabricarea anumitor piese / subansamble, înzestrată cu utilaje specializate, iar producția e organizată pe principiul liniei de fabricație în flux. Fiecare secție e specializată pe un tip de produs, iar între ele nu există legături importante ca și transportul/stocarea, deci în cadrul fiecăreia se vor realiza toate stadiile necesare pentru obținerea unui produs.
Acest tip de structură este specific întreprinderilor cu producție de masă sau de serie mare sau întreprinderilor ce au secțiile de bază organizate pe principiul omogenității producției (a obiectivului de fabricație). Printre principalele caracteristici organizatorice ale întreprinderilor cu acest tip de structură de producție și concepție pot fi amintite următoarele:
~locurile de muncă sunt specializate în efectuarea unei anumite operații tehnologice pentru fabricarea unui tip de produs sau grupe omogene de produse;
~amplasarea locurilor de muncă se face conform fluxului tehnologic al unui anumit tip de produs;
~forța de muncă este specializată pentru efectuarea produselor respective.
Avantajele structurii de producție pe obiect sunt:
– se reduce durata ciclului de producție, deoarece fiecare reper/produs se obține într-o singură secție și asigură folosirea în condiții eficiente a unor SDV-uri specializate;
– permite introducerea tehnicii noi, asigură specializarea executanților și determină ridicarea calificării acestora furnizează creșterea productivității muncii;
– responsabilitatea crescută pentru cantitatea, calitatea și termenele de livrare a produselor și reducerea volumului de transport intern creează condiții pentru specializarea producției, cu efecte economice importante.
Dezavantajele structurii de producție pe obiect:
– flexibilitate redusă în reînnoirea producției, datorită faptului că locurile de muncă sunt strict specializate pentru un anumit tip de produs și amplasate conform fluxului tehnologic al produsului.
– determină folosirea incompletă a utilajelor.
– are sferă limitată de folosire și un grad scăzut de utilizare a capacității de producție în cazul variației cererii, determină creșterea complexității procesului de conducere a secțiilor, datorită structurii eterogene a echipamentelor de producție și a personalului.
Structura mixtă de fabricație îmbină caracteristicile celorlalte două tipuri de structuri de producție și concepție. De exemplu într-o întreprindere constructoare de mașini, secțiile pregătitoare sunt organizate după tipul tehnologic, iar secțiile de montaj după tipul pe obiect.
Acest tip de structură este caracteristic întreprinderilor organizate pe principiile producției de serie în domeniul construcțiilor de mașini, încălțăminte, mobilă etc.
Structura de producție și concepție de tip mixt prezintă o serie de avantaje și dezavantaje specifice structurii de producție și concepție de tip tehnologic, respectiv celei pe obiect de fabricație
Avantajele structurii de producție și concepție de tip mixt sunt:
– permite fabricarea unei nomenclaturi variate de produse
– asigură flexibilitatea sporită a producției
– creează condiții pentru specializarea unor secții
– permite introducerea unei tehnologii noi.
Dezavantajele structurii de producție și concepție de tip mixt sunt:
– volum mare al transporturilor interne
existența unor întreruperi în fabricația produselor
apariția unor dereglări dese în funcționarea aparatelor
Aprecierea gradului de raționalitate a unor structuri de producție și concepție trebuie făcută pornind de la cerințele ce se impun unei structuri moderne, adică „ponderea verigilor de producție organizate după principiul pe obiect să fie preponderentă, iar ponderea verigilor de producție auxiliare și de descriere să reflecte în mod obiectiv adâncirea procesului de cooperare între secțiile din cadrul firmei”
CAPITOLUL 3
STRUCTURA DE PRODUCȚIE ȘI CONCEPȚIE A
S.C. ELCOND S.A.
3.1. DOTAREA TEHNICA A INTREPRINDERII
Pentru fabricarea produselor specifice unității, A.D. ELCOND S.A. dispune de instalații și tehnologii avansate, și anume:
– tehnologia CONTIROD – pentru fabricarea sârmei de cupru laminată;
– tehnologia de fabricare a sârmei de cupru trefilată;
– tehnologia IN-LINE – pentru fabricarea de conductoare emailate;
a) Tehnologia CONTIROD (Belgia) aplicată la A.D. ELCOND S.A. a fost brevetată în anul 1980 și a fost a 7-a de acest tip din lume.
Procesul tehnologic are următoarele faze principale:
– șarjarea materiei prime(catozi de cupru electrolitic, alte forme de cupru de înaltă duritate) într-un cuptor de tip vertical;
– topirea și transferul cuprului într-un cuptor basculant, turnarea continuă în bară 50 x 60 mm, utilizând o instalație de cristalizor tip Hazelett;
– laminarea oval/rotundă a barei pe un laminor KRUPP cu 10 forje;
– dezoxidarea sârmei laminate în baie de alcool;
– ceruirea sârmei(numai pentru cea vândută altor beneficiari);
– bobinarea în colaci de 3000-3500kg, așezați pe paleți de lemn sau containere metalice;
Toate fazele se petrec sincronizat, realizându-se o importantă reducere a consumului‚ de energie față de tehnologia convențională și un nivel ridicat al calității sârmei laminate. Capacitatea nominală a instalației este de 70.000 t/an sârmă laminată.
b) Tehnologia de fabricație a sârmei trefilate cuprinde mașini de trefilat multiple cu alunecare în emulsie, grupate în 5 trepte de trefilare, pe game dimensionale.
Mașinile de trefilat din dotare au fost achiziționate de la firme din: Italia, China, Germania, România, Ungaria. În gama 1,12-1,76 mm există posibilitatea recoacerii în flux a sârmei, iar în gama 0,40-3,50 mm se poate efectua recoacerea în cuptoare tip oală, cu încălzire în atmosferă de protecție (C02).
Capacitatea de producție anuală a atelierului de trefilare este de 12.800 t/an. Întreaga cantitate de materie primă necesară este asigurată de Departamentul Laminor.
c) Tehnologia IN-LlNE pentru conductoare emailate. Conductoarele emailate de cupru sunt fabricate în principiu prin depunerea repetată a unei pelicule de lac de emailare pe suprafața sârmei și polimerizarea acesteia în flux în cuptoare de polimerizare. Operația se repetă cu același tip de lac sau altul până la obținerea grosimii necesare a peliculei polimerizate de email.
În cadrul acestei tehnologii, instalația de emailat este precedată de o mașină de trefilat care realizează o reducere totală a secțiunii sârmei mai mică de 70%, conductorul emailat obținut are caracteristici net superioare în comparație cu cel fabricat în mod convențional. Societatea dispune de 7 instalații trefilare-emailare în tandem, achiziționate din Austria care realizează conductoare emailate în gama 0,20- 1‚40 mm. Capacitatea anuală a Departamentului Conductoare este de 8.000 t, din care 2.000 t pe instalații moderne, ecologice de tip MAG Austria.
În cazul emailării sârmelor de cupru, materialul este supus pe de o parte la întindere, datorită forței de tracțiune între bobina de derulare și mosorul de înrolare, iar pe de altă parte la solicitare termică, datorită trecerii prin cuptor. În același timp suprafața sârmei este supusă unui proces de acoperire cu lacuri electroizolante, care la rândul lor sunt supuse acțiunii variației de temperatură.
Factorii care influențează emailarea:
– calitatea suprafeței de cupru;
– calitatea lacului de emailare:
vâscozitatea;
conținutul de nevolatile;
indicele de temperatură;
Temperatura cuptorului de recoacere este foarte importantă pentru obținerea gradului de ecruisare.
Temperatura cuptorului de polimerizare influențează regimul de uscare și gradul de recoacere a peliculei de email cu rezultate asupra caracteristicilor de elasticitate, rezistență chimică, etc. ale produsului obținut. Cuptorul are 2 zone cu temperaturi diferite:
– zona I – între 300-400 ºC;
– zona II – între 400-500 ºC;
Viteza de emailare influențează, în combinație cu regimul termic, regimul de uscare și gradul de recoacere.
Procesul de emailare nu mai este influențat de alți factori; tipul instalației influențează productivitatea în funcție de numărul de căi de emailare și eficacitatea termică a regimului de emailare.
Secțiile de producție ale societății sunt:
– Secția de Laminare(topire-turnare-laminare)
Aici se produce sârmă turnată și laminată continuu care poate fi vândută direct sau procesată în continuare în sârmă trefilată, în secția Trefilare din cadrul societății.
Această secție are o suprafață de 2271‚44 mp și o capacitate de producție de 70.000 t/an în condițiile unui program de lucru continuu.
– Secția de Trefilare.
În acest departament pornind de la sârma laminată se produce sârmă trefilată cu starea de ecruisare tare sau moale atât pentru vânzări directe, cât și pentru procesarea ulterioară în cadrul secției Emailare. Secția are un total de 25 mașini, de diferite tipuri, o suprafață totală de 4823,90 mp și capacitatea de producție anuală de 12.800 t.
-Secția Conductoare Emailate
În acest departament sarma trefilata este acoperita cu unul sau doua starturi de lac, obținându-se conductoare de bobinaj cu diferite proprietăți mecanice și termice. Acestea sunt vândute producătorilor de motoare electrice, transformatoare, bobine speciale, etc. Secția are un total de 20 mașini, din care 7 ecologice de ultimă generație. Suprafața secției este de 2945 mp și o capacitate anuală de 8.000 t conductoare bobinaj.
În cadrul acestei grupe se produc următoarele sortimente:
Tabelul 2
Produsele Departamentului Conductoare Emailare
Conductoarele emailate de cupru sunt fabricate în principiu prin depunerea repetată a unei pelicule de lac de emailare pe suprafața sârmei și polimerizarea acesteia în flux, în cuptoare de polimerizare. Operațiunea se repetă cu același tip de lac sau altul până la obținerea grosimii necesare a peliculei polimerizate de email.
În cazul tehnologiei IN-LINE utilizată de A.D. ELCOND S.A. Zalău instalația de email este precedată de o mașină de trefilat care rea1izează o reducere totală a secțiunii sârmei mai mică de 70%; conductorul emailat astfel obținut are caracteristici net superioare în comparație cu cel fabricat în mod convențional. Capacitatea de producție pentru această grupă este de 8.000 t/an.
Alte utilități:
– centrală termică, atelier mentenanță, stație tratare fluide uzate, depozite, rețele de apă și gaz metan, stație de transformare energie electrică, căi de acces.
3.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE STRUCTURII DE
PRODUCTIE ȘI CONCEPTIE DIN S.C. ELCOND S.A.
Societatea comercială A.D. ELCOND S.A. Zalău are o structură de producție și concepție de tip tehnologic care grafic se reprezintă astfel:
Materii Sârma laminată Sârma trefilată Conductori de
Prime bobinaj
Fig.1. Structura de tip tehnologic la A.D. ELCOND S.A.
Acest tip de structură presupune organizarea secțiilor de bază pentru realizarea unei anumite părți a procesului tehnologic.
Secțiile de producție specializate tehnologic au o serie de caracteristici organizatorice și anume:
utilaje universale;
locurile de muncă vor fi amplasate pe grupe omogene de mașini;
lucrările vor avea o calitate superioară;
Această structură se caracterizează printr-o mare flexibilitate în organizarea și desfășurarea proceselor de fabricație a diferitelor tipuri de produse, ceea ce permite introducerea mai rapidă în fabricație a unor produse noi sau modernizate.
Amplasarea teritorială a secțiilor care compun întreprinderea este prezentată în Anexa 3, unde se poate observa existența a trei secții de bază.
Astfel se poate observa faptul că societatea are în componență:
– 3 secții de bază:
– Secția Laminare;
– Secția Trefilare;
– Secția Conductoare Emailate;
– a unor secții auxiliare:
– de transport intern și exterior
Transportul intern constă în schimbarea poziției spațiale a materiilor prime, pieselor și semifabricatelor în cadrul întreprinderii, și se evidențiază prin: manipularea materiilor prime și materialelor în depozite și la fronturile de încărcare-descărcare, transportul materiilor prime și materialelor între depozite, transportul între depozite și secții de producție, transportul între secțiile de producție, transportul între secțiile de producție și depozitul de produse finite, mișcarea materiilor prime și materialelor în cadrul secțiilor de producție, evacuarea și reciclarea materialelor secundare.
Transportul extern are ca și scop asigurarea aprovizionării societății cu materii prime, materiale, asigurarea transportului produselor societății la beneficiari, etc.
de întreținere
a unor secții de servire
Secția de servire execută lucrări, servicii sau activități necesare secțiilor de bază sau auxiliare.
Încadrarea unei secții a întreprinderii în una din aceste 3 categorii nu înseamnă faptul că ea desfășoară doar acele activități; caracterul unei secții a întreprinderii poate fi dat de procesele de producție sau activitățile predominante, dar spre exemplu în cadrul secției de bază pot să apară și procese de producție auxiliare(întreținerea și repararea utilajelor) sau procese de servire (transport intern, depozitare).
Centrală termică
Depozite
Stație transformare energie electrică
Secția anexă este veriga organizatorică destinată valorificării deșeurilor în acele întreprinderi în care rezultă o mare cantitate de materiale refolosibile. Se constituie ca secție anexă a întreprinderii și standurile de prezentare a produselor din expoziții și târguri sau magazinele proprii de desfacere
Stație de tratare a apei uzate
Stație pompare apă freatică din puțuri .
În cadrul Secției Laminare lucrează 6 formații de lucru formate din 12 persoane, împărțită pe 3 schimburi.
Secția Trefilare cuprinde 3 formații de lucru formate din 13 persoane, câte o formație de lucru la fiecare schimb de muncă. În cadrul acestei secții se desfășoară și activitatea de formfiliere care necesită un număr de 16 persoane.
Secția Emailare este ceva mai complexă, aceasta cuprinzând 8 formații de lucru; în cursul unei zile 6 formații de muncitori lucrează în timp ce două sunt libere. Aceste formații sunt formate fiecare din 11 persoane.
În cadrul activității de formare și pregătire a producției își desfășoară activitatea un număr de 13 persoane.
În cadrul atelierului de întreținere lucrează un număr de 97 persoane, organizate în 7 formații de lucru.
Atelierul de producție se constituie pentru executarea unor activități productive, omogene pentru a căror realizare sunt necesare mai multe formații de lucru. Se constituie dacă volumul activității necesită 3-5 formații de lucru.
În anul 2002 capacitatea de producție a S.C. ELCOND S.A. a fost de 90.800 tone pentru întreaga gama de produse. Modul cum a fost utilizată această capacitate de producție este evidențiat de datele prezentate în tabelul următor:
Tabelul 3
Gradul de utilizare al capacității de producție în 2002
Așa cum se observă din Tabelul 3 la nivelul fiecărei secții de producție a societății există o rezervă de capacitate de producție; mai mare este rezerva de capacitate existentă la Secția Laminare; această rezervă datorându-se pe de o parte unei lipse relative de materie primă, iar pe de altă parte lipsei pieței de desfacere, precum și capacității relativ reduse de a prelucra cantități suplimentare de sârmă laminată în cadrul celorlalte secții de sârmă a societății. În cadrul Secției Laminare rezerva de capacitate de producție a fost în anul 2001 de 35.118 tone, respectiv 50% din capacitatea de producție a secției. Secția Trefilare a avut în anul 2001 un grad de utilizare de 99%, rezerva de capacitate fiind de 89 tone. Secția Conductoare Emailate a avut la nivelul anului 2002 o rezervă de capacitate de 402 tone, adică 5% din capacitatea de producție a acestei secții.
3.3. POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A STRUCTURII DE PRODUCȚIE ȘI CONCEPȚIE
Asigurarea unei structuri de producție și concepție raționale are loc în două situații:
în momentul proiectării întreprinderii
în timpul funcționării întreprinderii în raport cu modificările ce survin în nomenclatorul de produse, în tehnologia de fabricație sau în organizarea producției și a muncii.
Indiferent de situația în care are loc perfecționarea structurii de producție și concepție există un ansamblu de măsuri ce trebuie adoptate pentru atingerea acestui obiectiv:
-creșterea ponderii subunităților de producție organizate după principiul pe obiect în totalul subunităților de producție ale întreprinderii;
-adâncirea specializării subunităților de producție și extinderea relațiilor de cooperare dintre acestea;
-creșterea ponderii în volumul de producție pentru activitatea de bază a întreprinderii și reducerea activității secțiilor auxiliare și de servire;
-asigurarea proporționalității între capacitățile de producție ale subunităților de producție ale întreprinderii;
-sistematizarea întreprinderii, prin care se va realiza un flux tehnologic continuu pe traseele cele mai scurte.
Realizarea oricărui proiect de perfecționare a structurii de producție și concepție se face parcurgând mai multe faze, și anume:
•conceperea temei proiectului
•elaborarea propriu-zisă a proiectului
•verificarea fezabilității proiectului
•lansarea operațiilor impuse de respectivul proiect
•implementarea proiectului
•aprecierea eficienței respectivului proiect.
Eficiența activității de perfecționare a structurii de producție și concepție se apreciază printr-un complex de indicatori, dintre care enumerăm:
-volumul, conținutul și direcția transporturilor interne
-numărul, felul și locul de amplasare a impozitului
-numărul de angajați din administrație și aportul funcțional
-durata medie a ciclului de fabricație
-gradul de continuitate a fluxului tehnologic de materiale și de angajați, etc.
Perfecționările aduse în timp structurii de producție și concepție trebuie să se reflecte în îmbunătățirea acestor indicatori de apreciere a eficienței măsurilor luate.
În cadrul societății secțiile de producție de bază sunt organizate după principiul omogenității producției sau a obiectului de fabricație, adică în fiecare secție se realizează toate stadiile necesare pentru executarea unei lucrări sau a unui serviciu. Deci, tipul de structură de producție și concepție utilizat este cel pe obiect după cum este reprezentat în fig.2.
Fig. 2. Tipul de structură de producție și concepție pe obiect
Conform acestei structurări a producției nu există legături importante, ca și transportul sau stocarea între secțiile de bază. Aceasta face să crească complexitatea procesului de conducere a secțiilor, proces a cărui responsabilitate revine șefului de șantier, respectiv directorului de producție.
Fiecare șantier își va desfășura activitatea independent de celelalte două, în funcție de lucrările sau serviciile contractate și de locul unde trebuie realizată lucrarea sau serviciul și va rămâne în acel loc până la terminarea ei.
Acest tip de structură permite, printre altele, specializarea muncitorilor și determină ridicarea calificării acestora. De asemenea, se creează o responsabilitate crescută pentru calitatea și termenele de terminare a lucrărilor, responsabilitate ce revine în primul rând directorului de producție, iar în al doilea rând șefilor de șantier.
Pentru a se putea respecta toate aceste cerințe trebuie să se asigure o comunicare intensă între muncitori și șefi și de asemenea să se asigure locurile de muncă cu tehnologie de ultimă oră.
CAPITOLUL 4
ACTIVITATEA ECONOMICĂ A ÎNTREPRINDERII
ALIEND DEALS ELCOND S.A. Zalău are ca și obiect de activitate producerea de sârmă laminată, conductoare emailate și sârme trefilate din cupru.
Obiectivele firmei sunt orientate spre ridicarea nivelului calitativ al produselor, astfel încât să fie satisfăcute cerințele clienților care nu doresc doar conductoare și sârmă trefilată, ci doresc și o calitate ridicată.
Pentru a realiza produse de calitate, aspect care în final se răsfrânge asupra profitabilității societății intervin o serie de elemente:
– calitatea materiilor prime și materialelor utilizate;
– tehnologiile utilizate;
– factorul uman;
– etc.
Fiecare dintre acestea are contribuția sa la desfășurarea unei activități economice profitabile.
4.1. FURNIZORII SOCIETĂȚII
Pentru realizarea programului de fabricație atât sub aspect cantitativ cât și calitativ un rol important revine activității de aprovizionare cu mijloace materiale, iar în cadrul acestei activități furnizorilor.
Organizarea aprovizionării trebuie condusă astfel încât să contribuie la:
– asigurarea completă, la timp a societății cu mijloace de muncă și obiectele muncii;
– asigurarea condițiilor optime de depozitare a resurselor materiale;
– aprovizionarea ritmică și rațională a locurilor de muncă cu resursele materiale necesare.
Materia primă de bază a societății este reprezentată de cupru catozi. În aprovizionarea acesteia societatea are față de concurenți un foarte mare avantaj, și anume unul dintre principalii producători de cupru catozi combinatul PHOENIX Baia-Mare este de asemenea membru al grupului R.B.G. Resources cu sediul în Anglia. De asemenea această materie primă mai este aprovizionată și de la societatea AMPELUM Zlatna care livrează aproximativ 25% din cantitatea de cupru catozi utilizată.
O altă materie primă extrem de importantă pentru societate este reprezentată de lacurile electroizolante a căror calitate influențează în mod semnificativ calitatea produselor obținute, a conductorilor electrici de bobinaj.
În cursul anului 2001 societatea a depins de câțiva furnizori principali, ea aprovizionându-se cu materie primă(cupru rafinat electrolitic de înaltă calitate) din țară de la societățile PHOENIX Baia-Mare și AMPELUM Zlatna, iar lacul electroizolant pentru producerea de conductoare de bobinaj emailate s-a asigurat aproximativ 90% din țară și 10% din import.
Societatea se aprovizionează cu o mare parte din materii prime si materiale de pe piața internă, cum ar fi: lacuri, cabluri, cupru electrolitic catozi, ventilatoare, termocuple, alcool izopropilic, hârtie adezivă, etc. Ca și principali furnizori ai societății putem aminti: ICME Bucuresti, AMPELUM Zlatna, PHOENIX Baia-Mare, COMPLEX-CHIM Borzești, AURC Suceava și alții.
Pe lângă acești furnizori cu care societatea lucrează în mod curent și de la care se aprovizionează cu o mare parte din materiile prime și materialele necesare există și alți furnizori mai mici cu o pondere redusă la aprovizionarea societății sau furnizori cu care societatea se află în relații de tatonare.
Materia primă de bază cupru electrolitic-catozi este aprovizionat doar de la două societăți, PHOENIX Baia-Mare și AMPELUM Zlatna dar societatea a încercat unele contracte pentru a vedea dacă nu se poate aproviziona cu această materie primă la un preț mai redus și cu același nivel calitativ sau superior din import. În acest sens A.D. ELCOND Zalău a contactat o serie de producători din Polonia și Kazahstan fără ca prin aceste contacte să se stabilească ceva concret până în momentul de față.
Lacul de emailare este aprovizionat în cea mai mare parte de la societatea ICME București dar pentru conductorii electrici de bobinaj o parte din acest lac se importă de la societățile REMBRANDTIN Austria și SYNTEL Italia. Datorită calității superioare care se răsfrânge în final asupra calității produsului finit. Dar acest lac de import este în unele cazuri cu până de 3 ori mai scump decât cel indigen.
Pe lângă furnizorii de materie prima S.C. ELCOND S.A. este asigurată cu cele necesare procesului de producție si de alți furnizori:
– Electrica Zalău – pentru energie electrică
– Distrigaz Nord Filiala Zalău – pentru gaze naturale;
– SNP Petrom – pentru combustibili lichizi;
Trebuie precizat faptul că A.D. ELCOND S.A. acordă o atenție deosebită calității produselor sale, aspect care în final se răsfrânge asupra furnizorilor societății care trebuie să îndeplinească anumite norme de calitate. Acesta este motivul pentru care societatea a contactat în permanență noi furnizori cu scopul de a verifica calitatea materialelor pe care aceștia le produc și care ar putea fi utile societății.
Ca și un punct slab al societății trebuie amintit faptul că capacitatea de producție a societății pentru produsele sârmă laminată și sârmă trefilată este insuficient folosită din cauza lipsei de materie primă; A.D. ELCOND Zalău nu a găsit până în momentul de față furnizori care să acopere această lipsă de materie primă.
4.2. PRODUSELE EXECUTATE DE S.C. ELCOND S.A.
A.D. ELCOND S.A. Zalău este specializată în fabricarea a trei grupe mari de produse:
sârmă de cupru laminată;
sârmă de cupru trefilată;
conductoare de bobinaj.
Sârma de cupru laminată poate avea diferite dimensiuni și anume 8; 9,50; 14; 18 mm și este produsă atât pentru a fi livrată diferiților beneficiari cât și pentru a fi utilizată în continuare în cadrul societății. Capacitatea de producție pentru acest produs este în momentul de față de 70.000t/an.
Evoluția producției pentru acest produs în perioada 1998-2002 este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 4
Producția de sârmă laminată în perioada 1998-2002
Așa cum se observă din tabelul 4 producția variază foarte mult de la o lună la alta, iar pentru aceeași lună de la un an la altul.
Spre exemplu în anul 1999 luna cu vârf de producție a fost luna mai, iar în anul 2002 vârful de producție s-a înregistrat în luna februarie.
Observând de asemenea faptul că dacă în anii 1998 – 2001 producția varia foarte mult de la o lună la alta, în anul 2002 variațiile lunare sunt mai reduse cu excepția vârfului de producție înregistrat în lunile februarie și martie.
Această evoluție a producției scoate în evidență faptul că la nivelul fiecărei luni există o rezervă de capacitate de producție neutilizată, iar la nivelul anului 2002 această rezervă de capacitate a fost de aproximativ 43.000 t la un program săptămânal de lucru de 5 zile. Prin urmare se impun măsuri pentru o mai bună utilizare a capacităților de producție care au fost utilizate în anul 2002 în proporție de 48%.
Evoluția producției de sârmă laminată sub formă grafică în perioada 1998-2002, se prezintă astfel:
Fig.3. Evoluția producției de sârmă laminată
Sârma de cupru trefilată se produce la dimensiunea de 0,03 mm, atât pentru prelucrare proprie, cât și pentru a fi livrată diverșilor beneficiari. La cerere se poate executa sârmă trefilată cu diametrul de până la 6 mm. Se execută și se livrează atât sârmă cu grad de ecruisare tare, cât și sârmă recoaptă în flux sau în cuptoare cu atmosferă protectoare.
Trefilarea sârmei se execută pe mașini de trefilat multiple cu alunecare în emulsie grupate în 5 trepte de trefilare pe game dimensionale.
Capacitatea anuală de producție pentru acest produs este de 12.800 t, întreaga cantitate de materie primă fiind asigurată de Atelierul Laminor.
Evoluția producției în perioada 1998-2002 pe fiecare lună în parte se prezintă cantitativ astfel:
Tabelul 5
Producția de sârmă trefilată în perioada 1998-2002
Așa cum se observă din tabelul 5, producția variază foarte mult de la o lună la alta, iar pentru aceeași lună de la un an la altul.
În anii 1998 și 2000 producția de sârmă trefilată a societății a scăzut continuu, astfel în aceasta a fost cu aproximativ 30% mai mică decât în anul 1998. Începând cu anul 2001 producția intră pe un trend ascendent, pentru ca în anul 2002 producția să ajungă aproape egală cu capacitatea de producție.
Spre exemplu, în anul 1998 luna cu vârf de producție a fost luna iunie, iar în anul 2002 vârf al de producție s-a înregistrat în luna octombrie.
Observăm de asemenea faptul că, dacă în anii 1998-2002 producția varia foarte mult de la o lună la alta, în anul 2002 variațiile lunare sunt mai reduse cu excepția vârfului de producție înregistrat în lunile februarie și martie.
Această evoluție a producției scoate în evidență faptul că la nivelul fiecărei luni există o rezervă de capacitate de producție neutilizată, iar la nivelul anului 2002 această rezervă de capacitate a fost de aproximativ 90 t la un program săptămânal de lucru de 5 zile. Prin urmare se impun măsuri pentru o mai bună utilizare a capacităților de producție care au fost utilizate în anul 2002 în proporție de 48%.
Evoluția cantității de sârmă trefilata produsă în perioada 1998-2002 se ilustrează grafic astfel:
Fig.4. Evoluția producției de sârmă trefilată
Pentru acest produs se observă faptul că, cantitățile produse lunar variază într-o măsură mai mică decât în cazul sârmei laminate, vezi tabelul 6.
În perioada 1998-2002 lunile în care s-a înregistrat vârful de producție au diferit, astfel spre exemplu în anul 2000 vârful producției s-a înregistrat în luna iunie, iar în anul 2002 vârful de producție s-a înregistrat în luna octombrie.
Se observă că în perioada 1998-2000 producția a scăzut destul de mult de la un an la altul, pentru ca începând cu anul 2001 aceasta să crească și să ajungă în anul 2002 să fie aproximativ egală cu capacitatea de producție care este de 12.800 t/an.
Astfel în anul 2001 rezultă că, capacitatea de producție pentru acest produs a fost utilizată în proporție de 99%.
Conductoarele emailate de cupru, rotunde, sunt realizate într-o gamă largă de sorto-tipo-dimensiuni (clasa termică între 155-220 ºC, cu strat transparent sau nylon, peliculă autosudabilă rezistentă la freon, etc.) cu diametrul cuprins între 0,02 – 2,80 mm. Cantitativ producția pentru această grupă de produse a evoluat în perioada 1998-2002 de la o lună la alta în conformitate cu datele prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 6
Producția de conductori emailați din cupru în perioada 1998-2002
Ca și în cazul celorlalte grupe de produse ale societății și în cazul acesteia se observă faptul că producția realizată oscilează foarte mult de la o lună la alta, spre exemplu în anul 2001 vârful producției s-a înregistrat în luna martie, 850 tone, iar producția minimă în luna decembrie, 325 tone, diferența între producțiile celor două luni fiind de 525 de tone.
Din tabelul 6 se observă că producția a scăzut de la un an la altul în perioada 1998-2000. În anul 1999 producția a scăzut cu aproximativ 1400 tone, pentru ca în anul 2000 scăderea să fie și mai accentuată, producția scăzând cu 1600 tone față de anul precedent. Anul 2001 a reprezentat momentul în care producția a intrat pe un trend ascendent pentru ca în anul 2002 cantitatea produsă să fie aproximativ egală cu capacitatea de producție realizând un grad de utilizare a capacității de producție în anul 2002 de 95%.
Grafic evoluția producției anuale în perioada 1998-2002 se prezintă astfel:
Fig.4. Evoluția producției de conductori de bobinaj
În final, referitor la producția realizată de A.D. ELCOND S.A. Zalău putem spune că aceasta este inegal repartizată pe fiecare lună în decursul unui an, existând rezerve de capacitate pentru toate produsele.
Oscilația cantităților produse de la o lună la alta are efecte negative atât asupra utilajelor din dotare cât și asupra altor activități cum ar fi cea de aprovizionare.
Prin urmare se impun măsuri care să determine un nivel aproximativ egal al cantităților produse în decursul fiecărei luni.
4.3. PIAȚA DE DESFACERE
A.D. ELCOND S.A. Zalău este cel mai mare producător și la majoritatea dimensiunilor (diametru) singurul producător intern de produse de cupru electrolitic pentru industria electronică și electrotehnică.
Scăderea pieței interne ca urmare a reducerii producției industriale și agricole după anul 1999 a determinat și reducerea cererii pentru produsele societății.
Datorită faptului că produsele societății se utilizează în toate sectoarele economice, starea economiei influențează direct producția societății.
A.D. ELCOND S.A. realizează vânzarea produselor sale prin contracte economice încheiate cu beneficiarii și prin vânzări directe la beneficiar.
A.D. ELCOND S.A. deține exclusivitatea pe piața internă pentru produsele de sârmă laminată și trefilată din cupru electrolitic și aproximativ 90% din piața conductoarelor de bobinaj.
Pentru a promova produsele sale, societatea acordă atenție în primul rând dezvoltării calității acestora, nefiind foarte preocupată de asimilarea în fabricație a noi produse.
Societatea menține un contact permanent cu clienții săi prin:
oferte complete însoțite de cataloage trimise prin poștă clienților actuali ai societății, precum și celor potențiali
participarea la târguri comerciale, mai ales la cele internaționale prezintă avantajul unei prezențe efective pe piața în cauză, facilitează contactarea de posibili noi clienți, dar presupune efort și costuri suplimentare;
întâlniri directe cu clienții, care au loc de regulă la invitația părții interesate, acestea au avantajul că se ajunge relativ rapid la un consens cu clienții, care să favorizeze ambele părți.
În anul 2001 societatea a realizat o cifră de afaceri aproximativ 911 miliarde lei, din care 291,85 miliarde la export.
Prețurile produselor societății sunt moderate în comparație cu cele practicate de către principalii concurenți, acest aspect fiind determinat de faptul că produsele societății se află la maturitate rezultând costuri reduse de întreținere, costuri promoționale reduse și un volum relativ mare de vânzări. Un alt aspect care determină prețurile mai reduse este acela că costurile directe au o pondere mult mai mare decât cele de regie în costul produsului.
În cazul produselor care fac obiectul exportului, prețurile variază relativ mult, în unele cazuri acestea fiind reduse până la pragul rentabilității, adică câștigul societății este aproape nul.
În anul 2002 societatea a realizat exporturi în valoare de 10,472 milioane dolari, iar pentru anul 2003 se apreciază că acestea vor crește cu aproximativ 7%.
Produsele obținute de societate sunt vândute atât pe piața, internă, cât si pe piața externă.
Principalii beneficiari interni cu care societatea a derulat contracte economice în anul 2002 și valoarea acestora sunt prezentați în tabelul de mai jos:
Tabelul 7
Beneficiarii interni ai societății în anul 2002
Trebuie precizat că aceste contracte prezentate în tabelul 7 au fost încheiate la începutul anului 2002 ulterior pe parcursul anului încheindu-se contracte cu noi beneficiari.
Se observă din tabelul 7 faptul că din totalul cantităților contractate la începutul anului 2002 ponderea cea mai mare o are sârma laminată, 55%, adică 7330 de tone, urmată de sârma trefilată cu o pondere de 30,3%, adică 4000 tone și de conductoarele de bobinaj cu o pondere de 14,2%, adică 1882 tone. Pentru societate ar fi ideal ca ponderea cantităților de produse contractate să fie inversă, adică conductoarele de bobinaj să se afle pe primul loc, urmate de sârma trefilată și pe ultimul loc sârma laminată, deoarece valoarea adăugată în cadrul societății este mult mai mare în cazul conductoarelor de bobinaj și al sârmei trefilate. În acest tabel nu sunt prezentate decât acele contracte care au fost încheiate până la data de 31 ianuarie 2002 alte contracte aflându-se la data respectivă în curs de negociere.
Cu o parte din clienții societății nu se încheie contracte, ci doar anumite protocoale care cuprind prețurile de vânzare, din acest motiv acești beneficiari nu au fost menționați în tabelul 11 și vor fi menționați în continuare.
Pentru a vedea modul cum au evoluat vânzările societății în perioada 1998-2002 în continuare voi prezenta datele existente referitoare la fiecare grupă de produse.
Vânzările pentru grupa de produse sârmă laminată în perioada 1998- 2002 se prezintă astfel:
Tabelul 8
Vânzări sârmă laminată în perioada 1998-2002
Remarcăm faptul că în permanență exporturile au reprezentat mai mult de 60% din vânzările societății pentru această grupă de produse atingând chiar 73% din totalul vânzărilor în anul 2001. În același timp au crescut și cantitățile livrate pe piața internă, aceste două aspecte reflectându-se în volumul total al vânzărilor.
În anul 1998 s-a înregistrat o ușoară scădere a vânzărilor, tendința care a continuat și în anul 2000, pentru ca în anul 2001 respectiv 2002 cantitățile vândute să crească și practic în anul 2001 vânzările societății pentru această grupă de produse s-au triplat față de anul 1998.
Principalele piețe de desfacere externe sunt reprezentate de: Turcia, Ucraina, țările din fosta Iugoslave, India, Bulgaria, S.U.A.
Principalii clienți de pe piața internă sunt ICME, ECAB București, Isovolta București, IPROEB Bistrița.
Pentru această grupă de produse principalii concurenți externi ai societății sunt firme din Polonia și fosta Iugoslavie.
Pe piața internă societatea nu are concurenți pentru această grupă de produse.
Pentru sârma trefilată evoluția vânzărilor în perioada 1998-2002 s-a prezentat astfel:
Tabelul 9
Vânzări sârmă trefilată în perioada 1998-2002
Se remarcă faptul că societatea a reușit în anul 2002 să pătrundă pe piața externă cu acest produs, până în acel moment acest produs fiind livrat în exclusivitate pe piața internă.
Vânzările acestui produs au evoluat asemenea producției, adică au scăzut în anii 1998 și 1999 an de altfel în care s-a înregistrat minimul producției și al vânzărilor în ultimii 5 ani după care au crescut în anii 2001 și 2001 ating un nivel maxim în anul 2002.
Principalii clienți interni pentru sârma trefilată sunt: Romcab Tg.-Mureș, IPROEB Bistrița, Electroplast Bistrița, TOP Electro Sângiorgiu de Mureș.
Pentru această grupă de produse, societatea realizează exporturi în Ungaria și Germania. Pe piața internă A.D. ELCOND S.A. Zalău nu are concurenți pentru acest produs, iar pe piața externă, concurenții provin din Ungaria și Polonia.
În ceea ce privește conductorii de bobinaj, evoluția vânzărilor în perioada 1998-2002 se prezintă astfel:
Tabelul 10
Vânzări conductori de bobinaj în perioada 1998- 2002
Din tabelul 10 se evidențiază faptul că exporturile societății pentru această grupă de produse au început să crească în anul 2000 atingând în anul 2002, 22% din totalul vânzărilor comparativ cu ponderea de 5% pe care o avea exportul acestui produs în anul 1998.
Se observă că și pentru această grupă de produse vânzările au scăzut în anii 1998 și 2000. În anul 2000 vânzările au intrat pe un trend ascendent, astfel că în anul 2002 acestea au fost cu aproximativ 90% mai mari fața de anul 1998.
Ca și în cazul celorlalte grupe de produse în anul 1998 s-a înregistrat un minim al vânzărilor, pentru ca în anul 2002 cestea să atingă un nivel maxim.
Pe piața intemă A.D. ELCOND S.A. are ca și concurent firma ICME București care poate asigura până la 10% din necesarul pieței.
Pe piața internă principalii beneficiari sunt: ANA IMEP Pitești, Electroprecizia Săcele, Electromotor Timișoara, TMC Filiași, IAME Sf. Gheorghe; piețele exteme de desfacere sunt reprezentate de Ungaria, Bulgaria, Rep. Moldova, Austria, Italia.
Pe piețele externe concurenții societății provin din Polonia, Turcia și fosta Iugoslavie.
Referitor la exportul acestor conductori, trebuie menționat că sunt ceruți conductori emailați de înaltă performanță, acoperiți cu două rânduri de lac, aplicat în două straturi succesive, unul indigen, al doilea de înnobilare provenit din irnport, având un preț de trei ori mai mare decât cel indigen.
Prin tipizare gama sortimentelor cerute la export a scăzut.
Conducerea societății apreciază că prin refacerea clienților din Europa de est și prin pătrunderea pe piața arabă, precum și prin dezvoltarea piețelor deja existente, exportul direct de produse al societății va crește.
Revenind la piața internă, putem aprecia că gradul de penetrare a produselor concurenților străini pe piața din România este de aproximativ 5%.
Ca și principali concurenți externi, amintim: IRCE, IMOLA. IMVEX (Italia), SARKUYRSSAN (Turcia), SIEMENS, PHILIPS (Germania), EMLA (Bulgaria) etc.
În concluzie putem aprecia că există premise pentru ca A.D. ELCOND S.A. să-și îmbunătățească prezența pe piața externă și să-și consolideze poziția pe piața internă.
4.4. ANALIZA ECONOMICĂ A ACTIVITAȚII
4.4.1. Contul de profit și pierdere, venituri, cheltuieli.
Gestiunea financiar-contabilă vizează ansamblul activităților prin care se asigură obținerea și folosirea rațională a resurselor financiare necesare realizării obiectivelor întreprinderii precum și activitățile de înregistrare, evidențiere și analiză a fenomenelor manifestate în întreprindere.
Activitatea contabilă cuprinde un ansamblu de metode pentru înregistrarea cheltuielilor și veniturilor potrivit cadrului normativ – legislativ în vigoare.
Instrumentele contabile folosite în acest scop sunt:
– bilanțul contabil;
– contul de profit și pierdere.
Contul de profit și pierdere se utilizează pentru determinarea rezultatului financiar al exercițiului, care după natura activității care îl degajă, se compune din:
– rezultatul din exploatare;
– rezultatul financiar;
– rezultatul excepțional;
Rezultatul din exploatare se determină ca și diferență între veniturile din exploatare și cheltuielile din exploatare.
Veniturile din exploatare reprezintă diferența dintre cifra de afaceri și soldul producției imobilizate, la care se adaugă alte venituri obținute din exploatare.
Cheltuielile de exploatare cuprind:
– cheltuieli privind mărfurile;
– cheltuieli cu materialele consumabile;
– cheltuieli cu energia și apa;
– alte cheltuieli materiale;
– cheltuieli cu lucrările și serviciile prestate de terți;
– cheltuieli cu remunerațiile personalului;
– cheltuieli privind asigurările si protecția socială
– alte cheltuieli de exploatare;
– cheltuieli cu amortizările si provizioanele;
Rezultatul financiar reprezintă diferența dintre veniturile financiare și cheltuielile financiare. Prin cumularea rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar se obține rezultatul curent al activității.
Veniturile financiare sunt formate din:
– venituri din interese de participare;
– venituri din alte investiții financiare și creanțe ce fac parte din activele imobilizate;
– venituri din dobânzi.
Cheltuielile financiare cuprind:
– pierderi din creanțe legate de participații;
– cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;
– cheltuieli din diferențe de curs valutar;
– cheltuieli privind dobânzile;
– alte cheltuieli financiare;
– cheltuieli cu amortizările si provizioanele;
Rezultatul excepțional se determină ca și diferență dintre veniturile excepționale și cheltuielile excepționale.
Contul de profit și pierdere are drept rezultat stabilizarea stării de profitabilitate a întreprinderii, profit sau pierdere, cu care se încheie exercițiul financiar al întreprinderii la data de 31 decembrie.
Pentru a evidenția veniturile și cheltuielile societății pe cele trei categorii, precum și rezultatul exercițiului, se va utiliza următorul tabel de prezentare:
Tabelul 11
Situația veniturilor, cheltuielilor și a rezultatului exercițiului
la data de 31.12.2001
Veniturile din exploatare ale societății au crescut foarte mult în anul 2002 față de anul 2001 tendința pe care au urmat-o și cheltuielile financiare ale firmei. Rezultatul din exploatare al societății s-a îmbunătățit, acesta dublându-se în anul 2002 față de anul 2001. Veniturile financiare au crescut și ele în anul 2002 dar într-o pondere mai redusă decât veniturile din exploatare. De asemenea au crescut și cheltuielile financiare ale societății, dar mai puțin decât veniturile. Veniturile excepționale au scăzut, din păcate aceasta tendință nefiind urmată și de cheltuielile excepționale care au crescut în anul 2002. Toate acestea se reflectă în profitul obținut de societate la sfârșitul anului 2002.
Remarcăm faptul că la nivelul anului 2002 s-a înregistrat o creștere a profitului societății față de anul 2001 cu 71‚4%.
Această creștere a profitabilității societății a avut la baza creșterea veniturilor înregistrate în cursul anului, exceptând veniturile excepționale, care au scăzut, cele de exploatare și financiare au crescut mult, în cazul veniturilor din exploatare fiind o creștere cu aproximativ 88%. Dar se observă faptul că în aceeași perioadă de timp și cheltuielile au evoluat în sens crescător.
Per total veniturile societății au crescut în anul 2002 cu 88,2% iar cheltuielile totale cu 89,7%. Așa cum se cunoaște impozitul pe profit în țara noastră este de 25%, dar dacă ne uităm în tabelul 11 remarcăm faptul că impozitul plătit de societate a fost inferior acestei cote deoarece A.D. ELCOND S.A. a beneficiat în anul 2002 de cota de impozitare redusă cu 5% pentru veniturile obținute din exporturi. Pe baza datelor prezentate în tabelul 11 putem afirma că societatea este una profitabilă, care desfășoară o activitate economică rentabilă și care are perspective foarte bune.
Cheltuielile se împart în trei mari grupe:
– cheltuieli de exploatare – acestea cuprind cheltuieli determinate de desfășurarea activității propriu-zise a firmei;
– cheltuieli financiare – care cuprind cheltuielile determinate de desfășurarea unor activități financiare;
– cheltuieli excepționale – acestea reprezintă diferențele nefavorabile rezultate din vânzarea unor active, pierderi rezultate din prescrierea unor creanțe sau ca urmare a insolvabilității unor clienți sau debitori, amenzi, despăgubiri și penalități plătite.
Structura cheltuielilor pe cele trei mari grupe la A.D. ELCOND S.A. Zalău se prezintă astfel:
Tabelul 12
Structura cheltuielilor la A.D. ELCOND S.A. pe anul 2002
În totalul cheltuielilor ponderea cea mai mare revine cheltuielilor de exploatare, aproximativ 99%, iar în cadrul acestor cheltuieli se remarcă ponderea de 65,33% care revine cheltuielilor cu materiile prime.
În anul 2002 se remarcă o creștere substanțială a cheltuielilor privind mărfurile, care se datorează faptului că societatea a încercat să vină în sprijinul clienților săi prin deschiderea unor depozite în principalele orașe ale țării.
Cheltuielile de exploatare au crescut foarte mult, în anul 2002 ele aproape dublându-se, iar în cadrul acestora creșterea cea mai mare comparativ cu anul 2001 au înregistrat-o cheltuielile cu mărfurile și cheltuielile cu materiile prime.
Cheltuielile financiare au crescut într-o măsură mult mai mică, iar în cazul cheltuielilor excepționale vorbim de asemenea de o creștere de aproximativ 50%.
Per ansamblu putem afirma că această creștere a cheltuielilor este compensată de o creștere comparativă a veniturilor (vezi tabelul 13) cu efecte favorabile asupra rezultatelor financiare obținute de către societate la încheierea exercițiului financiar 2002.
Tabelul 13
Structura veniturilor la A.D. ELCOND S.A. pe anul 2002
Evoluția veniturilor societății este similară cu evoluția cheltuielilor acesteia. În anul 2002 veniturile din exploatare au crescut semnificativ, în cadrul acestora ponderea cea mai mare revenind veniturilor obținute din vânzarea produselor obținute, urmate de veniturile din producția stocată. Veniturile financiare au crescut în anul 2002 cu 50% față de anul 2001, iar veniturile excepționale s-au redus semnificativ, cu aproximativ 80%.
Putem afirma ca veniturile societății au înregistrat o creștere semnificativă în anul 2002, creștere care se datorează îmbunătățirii activității desfășurate. Astfel veniturile societății au crescut cu aproximativ 90%. Dacă privim comparativ datele din acest tabel cu cele referitoare la cheltuieli din tabelul l2 observam că veniturile societății au crescut într-un procent mai mare decât cheltuielile, cu reflectare în rezultatele financiare obținute de societate.
Rezultatul exercițiului obținut de societate este profit, atât în anul 2001 cât și în anul 2002. Din tabelul 11 se observă că profitul societății a crescut în anul 2002 față de anul 2001. Acest aspect este pus în evidență și de datele prezentate în tabelele 12, respectiv 13, care prezintă cheltuielile, respectiv veniturile societății în anul 2001, respectiv 2002.
4.4.2. Indicatori de eficiența economică
Scopul final al oricărei activități economice este obținerea unor rezultate favorabile, rezultate care se reflectă în valoarea unor indicatori care se pot calcula la nivelul firmei.
Pentru a evalua rezultatele obținute în decursul unui exercițiu financiar, se poate utiliza această analiză economico-financiară, care are ca și obiectiv determinarea stării de performanță financiară și economică a întreprinderii la data încheierii exercițiului.
Valorile acestor indicatori permit conducerii societății să identifice punctele vulnerabile ale activității desfășurate, să evalueze poziția financiară a întreprinderii și altele.
De asemenea, această analiză permite acționarilor, investitorilor, băncilor, ș.a. să verifice modul în care societatea își gestionează resursele de care dispune.
Indicatorii financiari se pot grupa astfel:
Indicatori de lichiditate
Indicatori de profitabilitate
Indicatori de activitate
Informațiile necesare pentru calculul acestor indicatori sunt extrase din Bilanțul Contabil de la data de 31 decembrie2002
1.Indicatori de lichiditate
Aceștia arată în ce măsură societatea este capabilă să-și onoreze obligațiile față de terți.
În cadrul acestei grupe se calculează 5 indicatori, și anume:
a) Rata rapidă a lichidității(Rrl)
Valoarea acestui indicator evidențiază în ce măsură activele societății, exceptând stocurile, acoperă obligațiile curente ale societății.
În care:
Ac – active circulante;
S – stocuri;
Oc – obligații curente.
Ca și regulă generală, acest raport poate fi de 1/1.
La nivelul societății valoarea acestui indicator se determina astfel:
În cazul S.C. ELCOND S.A. la un leu obligații curente există 3,86 lei active.
b) Rata de recuperare a creanțelor(Rrc)
Acest indicator este folosit pentru a evalua timpul necesar în vederea recuperării sumelor de bani aferente facturilor emise și neîncasate.
Formula de calcul a acestui indicator este:
În care:
Fen – facturi emise și neîncasate;
Vn – vânzări nete.
Această rată calculata la nivelul exercițiului financiar al firmei este următoarea:
Evaluează timpul necesar pentru recuperarea sumelor de bani aferente facturilor emise și neîncasate. Mărimea lui este relevantă pentru intervale de timp 30-90 zile și un an. Deci la nivelul societății sunt necesare în medie 6,65 zile pentru încasarea contravalorii produselor livrate.
c) Rata de plată a debitelor(Rpb)
Acest indicator este folosit pentru a stabili perioada de timp necesară pentru plata furnizorilor societății. Relația cu ajutorul căreia se calculează acest indicator este:
În care:
F – furnizori;
C – creditori;
Chd – cheltuieli directe
Acest indicator evidențiază perioada de timp necesară plății furnizorilor întreprinderii pentru bunurile și serviciile oferite de aceștia. Valoarea acestui indicator ne arată cât de mare este timpul de care societatea se bucură de credit comercial din partea furnizorilor. În cazul nostru observăm că facturile sosite de la furnizori se plătesc în medie la un interval de 40 de zile de la data facturării.
d) Rata de acoperire a creanțelor(Rac)
Permite aprecierea performanțelor viitoare ale întreprinderii, în condițiile în care profitabilitatea și lichiditatea rămân aceleași sau se îmbunătățesc
A.D. ELCOND S.A. Zalău nu a avut în ultimul an credite bancare și prin urmare valoarea acestui indicator este 0.
e) Rata de autofinanțare (Ra)
Evidențiază în ce măsură creditorii firmei sunt protejați de risc, precum și modul în care este gestionată întreprinderea.
Relația de calcul a cestui indicator este:
In care:
Ot – valoarea obligațiilor totale ale firmei;
Cp – total capital propriu al firmei.
Valoarea acestui indicator ne arată faptul că obligațiile firmei față de creditorii săi reprezintă doar 0,24 din capitalul propriu al firmei.
2.Indicatori de profitabilitate
Aceștia scot în evidență posibilitățile reale de dezvoltare a societății.
a) Rata comercială(Rc)
Reprezintă profitul net obținut la 100 lei cifră de afaceri.
Societatea a obținut în anul 2002 un profit net de 10,82 lei raportat la cifra de afaceri.
b) Rata economică(Re)
Exprimă profitul obținut pe seama folosirii activelor proprii și împrumutate.
La 100 lei active în anul 2002 s-a obținut un profit de 29 lei.
c) Rata financiară(Rf)
Exprimă profitul obținut pe seama folosirii activelor proprii.
În anul 2001 la nivelul societății s-a obținut un profit de 33 lei la 100 lei active proprii.
d) Rata rentabilității(Rr)
Reprezintă profitul obținut la 100 lei costuri totale.
La 100 lei costuri totale societatea a realizat un profit de 11‚49 lei în anul 2002
3. Indicatori de activitate
a) Rata capitalului de lucru (Rcl)
La 100 de lei capital de lucru în anul 2002 profitul net obținut de S.C. ELCOND S.A. a fost de 41 de lei.
b) Rata de eficiență a stocurilor(Res)
Valoarea stocurilor societății a reprezentat în anul 2002, 13,35 lei la 100 lei cheltuieli directe.
Valorile obținute pentru acești indicatori în perioada 1998-2002 sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 14
Valoarea indicatorilor financiari
Datele din tabelul 14 evidențiază faptul că în perioada 1998-2002 s-a înregistrat o îmbunătățire continuă a rezultatelor financiare ale societății, aspect ce se reflectă în valoarea indicatorilor financiari calculați.
Trebuie apreciat faptul că datele folosite pentru calcule în cuprinsul acestei lucrări sunt apropiate de cele reale dar nu coincid, aceasta fiind dorința conducerii societății în momentul în care am fost acceptată pentru realizarea acestui studiu în cadrul societății.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În urma realizării acestui studiu, relativ la societatea ALLIEND DEALS ELCOND S.A. Zalău se pot trage următoarele concluzii:
Structura organizatorică reprezintă o componentă a structurii generale a firmei fiind formată din ansamblul persoanelor, din subdiviziunile organizatorice și relațiile dintre acestea, orientate spre realizarea procesului de producție și de conducere al întreprinderii. Are două componente: structura funcțională sau de conducere și structura de producție și concepție.
Societatea are în obiectul său de activitate producerea de sârmă laminată, sârmă trefilată și conductoare electrice de bobinaj realizate în diferite sorto-tipo-dimensiuni.
Structura organizatorică a S.C. ELCOND S.A este prezentată grafic sub formă de organigramă (Anexa 1), care are 3 nivele ierarhice funcționale. Prin formularea de obiective strategice pe termen lung și mediu conducerea societății a încercat să jaloneze evoluția viitoare a acesteia. Astfel prin programele de investiții s-a reușit ca în fiecare an să se achiziționeze noi utilaje și tehnologii, aspect care în final se reflectă în calitatea produselor fabricate, ceea ce înseamnă satisfacție mai mare a clienților
Structura de producție și concepție a S.C. ELCOND S.A. cuprinde: Secția de Laminare, Secția de Trefilare, Secția Conductoare Emailate, precum și secții auxiliare, de servire și anexe.
Societatea dispune de utilaje moderne cu o capacitate mare de producție, care dau posibilitatea obținerii unor produse de calitate superioară, dar care din păcate sunt insuficient utilizate. Există, așa cum am arătat anterior, o mare rezervă de capacitate de producție.
Numărul de personal al societății s-a redus constant în ultimii ani, acest lucru fiind efectul investițiilor realizate în linii de producție mecanizate, atât pe fluxul de pregătire al materiei prime până la obținerea produsului finit, cât și pe fluxul de servire a liniei de fabricație. Nivelul de motivare și implicare al salariaților este unul bun și acesta poate fi îmbunătățit prin măsuri de stimulare și motivare a angajaților. Factorul uman joacă un rol foarte important pentru desfășurarea în bune condiții a activității; prin urmare ar trebui depuse eforturi pentru perfecționarea profesională a angajaților, pentru creșterea ponderii personalului cu studii superioare și nu în ultimul rând pentru câștigarea fidelității angajaților față de societate și prin stabilirea unui sistem clar de evaluare și promovare ierarhică.
Societatea s-a confruntat în ultimii ani cu o lipsă de materie primă de bază, adică cupru electrolitic catozi, ceea ce a reprezentat unul dintre factorii folosirii incomplete a capacităților de producție existente. Prin urmare se impune ca societatea să-și găsească alți furnizori capabili să asigure aprovizionarea societății cu cantitățile corespunzătoare de materie primă.
S.C. ELCOND S.A. are în nomenclatorul de fabricație o serie de produse care sunt grupate în trei categorii și anume: sârmă laminată, sârmă trefilată și conductoare de bobinaj, la unele dintre acestea societatea deținând o poziție de monopol pe piața românească. La nivelul societății se impun măsuri pentru a aduce producția fiecărei luni la un nivel relativ constant care ar elimina astfel variația relativ mare a cantităților produse de la o lună la alta cu efecte favorabile și asupra altor activități, cum ar fi cea de aprovizionare, putându-se realiza o planificare mai bună.
Societatea deține o poziție de exclusivitate pe piața românească, poziția ei fiind prea puțin amenințată de către concurenții externi și prin urmare societatea ar trebui să acorde o atenție sporită activității de export prin consolidarea poziției pe piețele externe pe care este deja prezentă și prin încercarea de a pătrunde pe noi piețe până acum neatinse de societate. Un element care ar trebui avut în vedere în viitor este modificarea structurii exporturilor deoarece în momentul de față ponderea cea mai mare la export o are sârma laminată care este un produs cu o valoare adăugată mai mică, în timp ce conductorii de bobinaj au ponderea cea mai redusă. Acest raport ar trebui să fie invers, adică conductorii de bobinaj să reprezinte principalul produs de export al societății deoarece aceștia au o valoare adăugată mai mare. În anul 2001 societatea a realizat exporturi în valoare de peste 10 milioane dolari, adică aproximativ 30% din cifra de afaceri a S.C. ELCOND S.A. în întreg anul 202jar pentru anul 2003 se prognozează că exporturile vor crește cu aproximativ 7%.
Societatea desfășoară o activitate rentabilă, acest aspect fiind evidențiat de rezultatul financiar obținut în anul 2002 când societatea a înregistrat un profit destul de mare, profitabilitate pusă în evidență și de indicatorii calculați. O atenție deosebită trebuie acordată reducerii costurilor, printr-o gestionare mai rațională a stocurilor și prin încercarea de a căuta noi furnizori. În final putem afirma că A.D. ELCOND S.A. Zalău este o societate ale cărei perspective de viitor sunt favorabile, dar conducerea trebuie să urmărească identificarea în permanență a punctelor slabe ale societății, pentru eliminarea sau îmbunătățirea acestora.
Structura de producție și concepție a unei întreprinderi industriale este parte componentă a structurii organizatorice a întreprinderii și cuprinde totalitatea secțiilor, atelierelor, laboratoarelor, sectoarelor, formațiilor de lucru și a locurilor de muncă, numărul, mărimea lor și numărul de personal, precum și legăturile ce se stabilesc între ele pentru a se putea realiza procesul de producție și concepție a întreprinderii respective.
A.D. ELCOND S.A. este o întreprindere specializată în activitatea de proiectare și execuție a diferitelor lucrări (instalații interioare, lucrări tehnico-edilitare), activități de producție secundar-industriale; reparații capitale ale instalațiilor de: locuințe, obiective social-culturale, zootehnice și industriale, precum și producția de oxigen.
Datorită particularităților ce rezultă din activitatea acestei societăți, tipul de structură de producție și concepție după care este organizat procesul de producție este cel pe obiect. În cadrul acestei structuri fiecare secție de bază (șantier) este specializată pe realizarea unei lucrări sau a unui serviciu. Între șantiere nu există legături importante ca și transportul sau stocarea, însă crește responsabilitatea șefilor de șantiere pentru calitatea și termenele de livrare a lucrărilor contractate.
Structura de producție și concepție pe obiect a societății este formată din: 3 mari secții de bază (șantierele), 3 secții auxiliare (stația de izolat țevi, stația oxigen și SUTCM), un depozit de materiale (dotarea tehnică a societății), un laborator și un atelier de proiectare.
La perfecționarea structurii de producție și concepție a societății contribuie în mare măsură sistemul de management al calității, care cuprinde trei mari procese: procesul de management al calității, procesul de producție și procesul suport, precum și legăturile reciproce ce se stabilesc între ele.
Activitatea pe care o desfășoară S.C. ELCOND S.A. poate fi analizată și evaluată cu ajutorul indicatorilor de eficiență economică și financiară. Acești indicatori se calculează pe baza elementelor bilanțului contabil al societății despre care putem spune că a evoluat de-a lungul perioadei analizate. Indicatorii mai importanți ce au fost analizați sunt: lichiditatea și solvabilitatea financiară, ratele de structură ale activului și pasivului bilanțier, indicatori de analiză a rentabilității pe baza contului de profit și pierdere.
Din analiza lichidității putem observa că starea de echilibru a societății se menține pe întreaga perioadă mai ales în ceea ce privește lichiditatea generală, adică capacitatea societății de a-și acoperi datoriile curente din activele circulante disponibile.
Ratele de structură analizate evidențiază diferitele ponderi ale elementelor de activ și pasiv în totalul activului, respectiv al pasivului. Valorile înregistrate de aceste rate ajută la aprecierea patrimonială și financiară a societății.
Din analiza rentabilității cu ajutorul contului de profit și pierderi a rezultat faptul că deși societatea a înregistrat unele pierderi la nivelul rezultatelor financiare, rezultatul net al exercițiului a înregistrat profit pe întreaga perioadă analizată 1998-2002 el având chiar o tendință de creștere, influențând astfel benefic imaginea de ansamblu a societății.
Anexa 4
STRUCTURA PERSONALULUI SOCIETĂȚII
BIBLIOGRAFIE
Badea Florica – Managementul producției industriale, Editura All Educațional, București, 1998;
Badea Florica – Strategii economice ale întreprinderii îndustriale, Editura All, București, 1998
Bărbulescu C. – Managementulproducției industriale, Editura Sylvi, București, 2000
Bătrâncea I. – Analiză financiară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000;
Bătrâncea Maria – Analiză economică și financiară Studii de caz, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
Cârstea Gh., Pârvu F. – Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, București, 1999;
Dima I.C., Nedelcu Monica – Management industrial, Editura Național, București, 2000;
Ilieș L., coordonator – Organizarea producției industriale, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2000;
Kerekes L., Bălăneanu Ancuța – Managementul calității Aplicații, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2000;
Lazăr I., Bătrâncea I. – Analiza economică-financiară a întreprinderii, Editura Intercredo, Deva, 1997;
Lazăr I.,Lazăr S., Mortan Maria – Bazele managementului, Editura Star Soft, Cluj-Napoca, 2000
Livadă M., Pricop M. – Organizarea și conducerea producției și a muncii în industrie și relații de muncă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972;
Pârvu F., Cârstea Gh. Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, București, 1999
Ploae V. – Economia întreprinderii, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000;
Rotaru A., Prodan Adriana – Managementul resurselor umane, Editura Sedcom Libris, Iași, 1998
Stokes D. — Managementul micilor afacerî, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002
Unguru I. – Managementul producției întreprinderii, Editura Lumina Lex, București, 1998.
Dicționare utilizate:
Belliard J.L., coordonator – Dicționar de management, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1999;
Chioreanu Aurora, Rădulescu Gh., coordonatori – Mic dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1972;
Roșca C., coordonator – Dicționar de ergonomie, Editura Certi, Craiova, 1997;
Pârvu P., coordonator – Dicționar de conducere și organizare, Editura Politică, București, 1985.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Structura Organizatorică la Sc (ID: 133321)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.