Studiu Privind Situatia Cadastrului Hidroenergetic pe Raul Olt Judetul Valcea

CUPRINS

Capitolul 1 Consideratii generale……….………………………………………………2

1.1 Importanta alegerii temei……..……….…………………………………..2

1.2 Cadastrul general……………..………..…….

1.2.1 Sopul si obiectul cadastrului general……………………..2

1.3 Partile componente ale cadastrului general

1.3.1 Partea tehnica ………………………………………………3

1.3.2 Partea economica……………………………………………….3

1.3.3 Partea juridica……………………………………………….4

.

Capitolul 2 Cadastru de specialitate………………………………………………….5

Cadastru agricol ……………………………………………………………5

Cadastru imobiliar edilitar………………………………………………….5

Cadastru forestier…………………………………………………………………6

Cadastru apelor……………………………………………………………..6

Capitolul 3 Cadastru imobiliar hidroenergeticc pe raul Olt

Judetul Valcea……………………………………………………………………7

3.1 Bazinul hidrografic Olt………………………………………………..……..7

3.2 Obiective cadastrale in bazinul hidrografic Olt………………………….13

3.3 Sistem de monitoring………………………………………….…………..14

3.3.1 Mediul de investigare apa………………………………….15

3.3.2 Mediul de investigare biota……………………………….15

3.3.3 Mediul de investigare sedimente………………………..16

3.3.4 Ecotoxicologie…………………….………………………..16

3.4 Stadiul calitatii apelor in bazinul hidrografic Olt…………………………17

3.5 Amenajarea hidroenergetica a raului Olt…………………………………..18

Anexe………………………………………………………………………………………..23

Bibliografie…………………………………………………………………………………..30

=== Studiu privind Situatia Cadastrului Hidroenergetic pe Raul Olt – Judetul Valcea ===

CUPRINS

Capitolul 1 Consideratii generale……….………………………………………………2

1.1 Importanta alegerii temei……..……….…………………………………..2

1.2 Cadastrul general……………..………..…….

1.2.1 Sopul si obiectul cadastrului general……………………..2

1.3 Partile componente ale cadastrului general

1.3.1 Partea tehnica ………………………………………………3

1.3.2 Partea economica……………………………………………….3

1.3.3 Partea juridica……………………………………………….4

.

Capitolul 2 Cadastru de specialitate………………………………………………….5

Cadastru agricol ……………………………………………………………5

Cadastru imobiliar edilitar………………………………………………….5

Cadastru forestier…………………………………………………………………6

Cadastru apelor……………………………………………………………..6

Capitolul 3 Cadastru imobiliar hidroenergeticc pe raul Olt

Judetul Valcea……………………………………………………………………7

3.1 Bazinul hidrografic Olt………………………………………………..……..7

3.2 Obiective cadastrale in bazinul hidrografic Olt………………………….13

3.3 Sistem de monitoring………………………………………….…………..14

3.3.1 Mediul de investigare apa………………………………….15

3.3.2 Mediul de investigare biota……………………………….15

3.3.3 Mediul de investigare sedimente………………………..16

3.3.4 Ecotoxicologie…………………….………………………..16

3.4 Stadiul calitatii apelor in bazinul hidrografic Olt…………………………17

3.5 Amenajarea hidroenergetica a raului Olt…………………………………..18

Anexe………………………………………………………………………………………..23

Bibliografie…………………………………………………………………………………..30

CAPITOLUL 1

CONSIDERATII GENERALE

Importanta alegerii temei

Motivul pentru care am ales aceasta tema pentru proiect este acela ca Oltul se numara printre cele mai importante rauri din Romania, iar barajele de pe aest rau contribuie la mentinerea in limite normale a debitelor lui.

1.2 Cadastrul general

Conform Legii adastrului si a publiitatii imobiliare nr.71/1996 “Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii indiferent de destinatia lor si de proprietar.”

1.2.1 Scopul si obiectul cadastrului general

Scopul principal al cadastrului funciar este de a furniza in orice moment date reale catre organele juridie si fiscale, privind partea cantitativa a dreptului real imobiliar si respectiv datele economie care atesta partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comuna, oras, municipiu).

Alte scopuri ale cadastrului general sunt :

– furnizeaza date de sinteza organelor de statistica si conducere a statului cu privire la stadiul si evolutia fondului funciar, pe judete si pe tara;

– participa la elaborarea studiilor si lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritoriala, protectia mediului si a altor activitati care se desfasoara pe suprafete mari;

– participa la identificarea resurselor funciare;

– furnizeaza date la zi pentru actualizarea hartilor cu diferite tematici.

Obiectul principal al cadastrului general, il constituie imobilul (reprezentat de parcela cu sau fara constructii), proprietaril si situarea teritorial administrativa.

Fiecare dintre cele trei entitati de baza vizeaza urmatoarele insusiri:

imobilul: suprafata, categoria de folosinta a terenului, destinatia terenului, calitatea terenului;

proprietarul; identificarea dupa acte a numelui si a prenumelui, situatia juridica privind calitatea in temeiul careia detine imobilul;

situarea teritorial administrativa: situarea corpurilor de proprietate in limitele administrative ale comunei, orasului sau municipiului cu ajutorul planului si a registrelor cadastrale.

Partile componente ale cadastrului general

Cadastrul general cuprinde trei parti: partea tehnica, economica si juridica.

Partea tehnica

Se realizeaza prin determinarea pe baza de masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de teren pe categorii de folosinta si proprietari, precum si ale constructiilor. Aceasta parte tehnica cuprinde toate operatiunile tehnice geodezie, topografice, fotogrammetrice si cartografice care concura la realizarea masuratorilor pe teren si calcule finalizate cu determinarea spatiala a punctelor care definesc suprafetele imobilelor, corpurilor de proprietate si a unitatilor teritorial-administrative.

O astfel de operatiune este tehnica G.P.S. (Global Positioning System). Acesta este cel mai recent procedeu de masurare si prelucrare in mod flexibil si eficient a retelelor geodezice si a punctelor de detaliu.

Sistemul G.P.S. se bazeaza pe o constelatie de 24 de sateliti care se deplaseaza pe o orbita cunoscuta in jurul pamantului la foarte mari inaltimi. Satelitii aflandu-se la inaltimi foarte mari evita problemele de interferenta cu undele sistemelor de sol si folosesc o tehnologie de mare precizie. Sistemul cuprinde 5 componente de baza :

– prima componenta este triangulatia care sae face pe suprafata pamantului;

– a doua componenta este masurarea distantelor cu ajutorul timpului parcurs de o unda radio;

– a treia componenta este reprezentata de dispozitive de foarte mare precizie pentru a masura aest timp;

– a patra componenta este cunoasterea pozitiei exacte a satelitului in spatiu;

– ultima componenta este faptul ca semnalul G.P.S. care vine de la satelit trecand prin ionosfera si atmosfera este afectat de erori.

1.3.2 Partea economica

Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a imobilelor. Aceste metodologii se numesc de bonitare cadastrala ,astfel se poate vorbi de bonitarea cadastrala a terenurilor agricole sau silvice, a cladirilor, a drumurilor.

O metoda de bonitare cadastrala este cea care foloseste drept criteriu impartirea terenurilor dupa gradul de fertilitate in cinci clase de calitate:

Clasa I – soluri cu fertilitate foarte buna( terenuri din zona de campie);

Clasa II- soluri cu fertilitate buna

Clasa III- soluri cu fertilitate mijlocie ( relief colinar, drenaj nesatisfacator);

Clasa IV- soluri cu fertilitate slaba ( plantatii de vii, pomi, arbusti si fanete);

Clasa V- soluri cu fertilitate foarte slaba ( terenuri din zona de munte).

La incadrarea terenurilor agricole in cele cinci clase de calitate s-au avut in vedere urmatoarele insusiri de baza: grosimea profilui\lui de sol, grosimea orizontului de humus, textura si continutul in schelet, pH, grade de podzolire, saraturare, eroziune, formele de relief, adancimea apei freatice si compozitia chimica a acesteia, precum si interventia omului cu lucrari de imbunatatiri funciare.

Factorii luati in consideratie pentru acordarea notei de bonitare sunt; sol, clima, relief si hidrologie.

1.3.3Partea juridica

Se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara (art. 8 Legea cadastrului).

Prin detinatori de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, a altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori sau detinatori precari.

Proprietatea privata asupra terenurilor sau alte drepturi reale poate avea titulari persoane fizice sau juridice, iar terenurile care apartin domeniului public sunt proprietatea statului.Domeniul public este de interes national si local.

Potrivit art. 480 din Codul Civil “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut insa in limitele determinate de lege”

.

CAPITOLUL 2

CADASTRU DE SPECIALITATE

Pentru rezolvarea unor probleme cu caracter tehnic, economic si juridic si de conducere din domeniile care isi desfasoara activitatea pe suprafete mari de teren este absolut necesara o evidenta speciala si anume “cadastru de speialitate”.

2.1 Cadastru agricol

In Romania suprafata agricola ocupa 75% din suprafata totala a tarii. Cadastrul agricol se realizeaza pe unitati agricole sau pe complexe de unitati agricole.

Obligativitatea racordarii cu cadastru general se refera in principal la corespondenta perimetrului unitatii agricole, a contururilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor si categoriilor de folosinta a terenului. In cadrul acestor elemente, cadastrul agricol are libertatea de a fece detalierea patrimoniului funciar pe subcategorii de folosinta si in azul acestora pe culturi, soiuri, lucrari de investitii, de cartare agrochimica.

2.2 Cadastru imobiliar edilitar

Scopul acestui tip de cadastru de specialitate consta in inventarierea tehnico-imobiliara a cladirilor apartinand persoanelor fizice si juridice precum si a jestrei imobiliare edilitare a localitatilor.

Inventarierea tehnica imobiliara acladirilor consta din analizarea cantitativa si calitativa a fiecarei constructii si precizarea caracteristicilor de baza in fisa tehnica a constrctiei si pe planul cadastral.

Inventarierea zestrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si reprezentarea pe planurile cadastrale a pozitiei si caracteristicilor tehnice a tuturor retelelor subterane si de suprafata, de alimentare cu apa, canalizare, de termoficare, gaze naturale, electrice, telefonice.

2.3 Cadastru forestier

Fondul forestier al tarii reprezinta cca. 7 milioane ha, iar scopul cadastrului forestier este de inventariere a acestor cifre. Pentru aceasta este organizat un sistem de evidenta a terenurilor pe baza de masuratori grafice efectuate pe planuri cadastrale la scarile 1:5000 si 1:10000. Specificul acestui sistem de evidenta consta in faptul ca el se realizeaza ori se aduce la zi concomitent cu realizarea proiectelor de amenajari silvice.

2.4 Cadastru apelor

Este organizat in prezentc ca un sisten de inventariere primara si de ordonare sistematica a caracteristicilor morfologice si hidrologice ale cursurilor de apa precum si a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea.

Sistemul de cadastru al apelor a fost organizat in anul 1958 ca o inventariere necesara pentru intocmirea planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice si programului national de amenajare a apelor din Romania.

CAPITOLUL 3

CADASTRU IMOBILIAR HIDROENERGETIC PE RAUL OLT-JUD. VALCEA

3.1 Bazinul Hidrografic Olt

Suprafața – 24.050 Km2

Lungimea totală a rețelei hidrografice – 9.872 Km

din care r. Olt – 615 Km

  Arealul se încadrează între 23055′ – 26024′ longitudine estică și 43047′ – 46045′ latitudine nordică. Orientarea bazinului hidrografic este nord – sud.

Bazinul hidrografic Olt este al patrulea dintre bazinele mari ale țării și cu traseul cel mai neașteptat. Culegându-și izvoarele din Carpații Orientali, Oltul străbate în drumul său spre vărsare forme variate de relief, drenând o serie de depresiuni și masive muntoase dintre cele mai înalte din țară. Datorită variațiilor mari a surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor în timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat.

Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilități de amenajări hidroenergetice.

Râul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hășmașului Mare cu cristalinul masivului Șipoșului, de la altitudinea de 1450 m. Panta râului scade rapid de la circa 25 m/km din zona de izvoare, la circa 2,5 m/Km pe fundul depresiunii. Afluenții din dreapta vin din Munții Harghitei, care de fapt închid depresiunea spre Podișul Transilvaniei. Afluenții din stânga traversează regiuni muntoase, cu pante mari, constituite din roci eruptive. șisturi cristaline și șisturi negre. După primirea câtorva afluenți mai mici, ca Pustnicul, Șumuleul și Fitodul , Oltul pătrunde în zona de îngustare dintre Depresiunea Ciucului mijlociu și inferior de la Jigodin.

Oltul părăsește Depresiunea Ciucului, pătrunde în Depresiunea Bârsei și face o cotitură amplă pe calapodul sudic al Munților Baraolt.

Rețeaua hidrografică are caracter convergent, dominând trei bazine aferente Oltului: Râul Negru, Ghimbășelul și Bârsa. La rândul său Râul Negru primește și el o serie de afluenți dintre care cei mai importanți sunt: Cașinul și Târlungul.

Între elementele hidrografice din bazinul Râului Negru, amintim și mlaștinile de la Reci.

După confluența cu Bârsa și Hamaradia, mai în aval, Oltul pătrunde în culoarul Măieruș și Depresiunea Baraoltului, de unde primește afluenți mici veniți din munții Perșani, după care primește și afluenți mai mari, sosiți dinspre eruptivul Haghitei: Baraoltul și Vârghișul.

În aval de confluența cu Vârghiș, intră în cursul său mijlociu, drenând zona interioară a cotului carpatic. După Defileul de la Racoș , pătrunde în podișul Transilvaniei, de unde culege Homoroadele.

În aval Oltul pătrunde în Depresiunea Făgărașului, depresiune submontană de contact între Podișul Transilvaniei și munții Perișani. Pe sectorul depresionar , până la primirea Cibinului, Oltul parcurge o distanță de 100 Km, cu cădere totală de 68 m, producând aluviuni puternice și are tendința de abatere, mai ales spre dreapta, spre Podișul Hârtibaciului.

Oltul în aval de Cibin, pătrunde în valea sa transversală reprezentată de Defileul Turnu Roșu, unde are o cădere de 128 m pe o distanță de 80 km, între

gura Cibinului și Rm. Vâlcea.

Lotrul este unul din afluenții principali ai Oltului, fiind unul din râurile carpatice longitudinale clasice.

În aval de confluența cu râul Govora începe cursul inferior al Oltului, unde pantele scad până la confluența cu Oltețul.

Strâns legată de zonalitatea verticală, densitatea rețelei hidroghrafice este cuprinsă între:

– densitate mică de 0,1 – 0,3 km/kmp ( chiar sub 0,1 km/kmp) , corespunde regiunilor de câmpie;

– densitate medie de 0,5 – 0,9 km/kmp, corespunde regiunilor colinare de podiș și depresiuni;

– densitate mare de 1.0 – 1.4 km/kmp, corespunde regiunilor montane.

Debitele caracteristice ale râului Olt și ale principalilor aflauenți sunt:

Situatia meteorologica

In intervalul 31.05-01.06.2007 vremea a fost instabila.

Cerul a fost variabil, mai mult acoperit.

Au cazut precipitatii sub forma de aversa de ploaie insotite de descarcari electrice.

Cantitatea maxima de precipitatii s-a inregistrat la Draganesti-Olt (jud.Olt) si a fost de 50.0 l/mp, unde s-a semnalat si grindina cu dimensiunea de 6 mm.

Vantul a suflat slab pana la moderat cu intensificari pana la tare

( Dragasani- 14 m/s-).

Temperatura minima: 10.0 grade la Resca(jud.Olt).

Temperatura maxima: 27.0 grade la Babeni, Zlatarei(jud.Vl) si Strejesti(jud.Olt).

Caracterizarea evolutiei hidrologice

In intervalul 01-02.06.2007 debitele au inregistrat usoare cresteri pe raul Olt si pe afluentii din bazinul superior si mijlociu.Cresterile s-au inregistrat ca urmare a precipitatiilor sub forma de aversa cazute in interval.

Pe afluentii Oltului inferior, debitele au ramas constante.

Pe sectorul Sebes Olt debitele au fost in crestere iar la Cornet au fost in scadere, fiind influentate de acumularile din amonte.

Pentru urmatoarele 24 de ore : se mentine tendinta de crestere usoara a debitelor pe raul Olt si in sectiunile de inchidere pe afluenti (Reci- Raul Negru; Rupea Gara – Homorod; Sercaia-Sercaia) prin propagare. Pe restul afluentilor debitele vor fi usor variabile.

Posibilitatea producerii averselor de ploaie in partea a doua a intervalului vor genera noi cresteri ale debitelor pe cursurile de apa din intreg bazinul raului Olt.

Date hidrologice si de exploatare ale acumularilor

din administrarea D.A. Olt

Legenda: Qaf=debitul afluent; Quz=debitul uzinat; Qdev=debitul deversat; Qgol=debitul golit;

Albiile minore ale cursurilor de apa codificate

Reteaua hidrografica administrata are o lungime de 10027 km si o suprafata bazinala de 27446 kmp, din care :

SUPRAFATA BAZIN HIDROGRAFIC OLT

24050 Kmp

Lucrari hidrotehnice

Directia Apelor Olt administreaza 17 acumulari cu un volum total de 80.3 milioane mc, din care:

– 6 acumulari complexe – Vt = 48.9 milioane mc

– 11 acumulari nepermanente – Vt = 31.4 milioane mc

Alte lucrari hidrotehnice :

– 1044.1 km -regularizari ;

– 869.4 km -diguri ;

– 621 – foraje ;

– 2 -derivatii ;

– 43 -cantoane, sedii sisteme .

3.2 OBIECTIVE CADASTRALE IN Bh OLT

3.3 SISTEMUL DE MONITORING

Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring b. h. Olt, sistemul de monitoring al bazinului hidrografic Olt cuprinde următoarele subsisteme:

– subsistemul râuri – 139 stații;

– subsistemul lacuri – 16 lacuri;

– subsistemul ape subterane – 205 foraje;

– subsistemul ape uzate – 229 unități.

Pentru fiecare secțiune aparținând diverselor subsisteme s-au prevăzut mai multe programe de monitorizare:

– Programul de monitoring de supraveghere (S);

– Programul de monitoring operațional (O);

– Programul de monitoring de investigare (I);

– Programul de potabilizare (P);

– Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH);

– Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV);

– Programul pentru protecție habitate si specii (HS);

– Programul de referinta (R);

– Programul “cea mai buna sectiune disponibila” (CBSD);

– Programul de intercalibrare (IC);

– Programul EIONET-Water;

– Programul “Corp de apă puternic modificat” (CAPM);

Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale trebuie să se facă pe baza elementelor de calitate biologice, ținând cont și de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici și de poluanți specifici care influențează indicatorii biologici. Pentru evaluarea stării calitative se analizează următoarele medii de investigare: biota, apa, sedimente și ecotoxicologie.

Conform Ordinului nr. 161/2006 sunt stabilite 5 stări ecologice pentru râuri și lacuri naturale: foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) și proastă (V), pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice și fizico-chimice; pentru lacuri se va ține seama și de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, și hipertrof.

Stabilirea stării chimice a ecosistemelor acvatice continentale, râuri și lacuri, naturale și artificiale sau modificate, se face pe baza standardelor de calitate pentru apă și sedimente; standardele de calitate pentru biota sunt cele prevăzute în OM 44/2004 pentru aprobarea Regulamentului pentru realizarea monitoringului calității apelor pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase.

Conform Ordinului nr. 161/2006 sunt stabilite 2 stări chimice: starea chimică bună – încadrarea în standardele de calitate pentru apa pentru indicatorii prevăzuți la alin. (1) și starea chimică proastă – depășirea acestor standarde.

3.3.1. Mediul de investigare apa

Pentru mediul de investigare apă se monitorizează următorii indicatori: QE3-1-1 (materii in suspensie, turbiditate, culoare), QE3-1-2 (temperatura), QE3-1-3 (oxigen dizolvat, CCO-Mn, CBO5, CCO-Cr, COT+COD in secțiunile cu program P si IH), QE3-1-4 (conductivitate / rez. fix), QE3-1-5 (pH, alcalinitate), QE3-1-6 (azotiți, azotați, amoniu, azot total, ortofosfați, fosfor total, clorofila a), QE3-2 (Hg, Pb, Ni, Cd, triclorbenzen, hexaclorbenzen, lindan, aldrin, endrin, dieldrin, p,p` DDT, benz a-piren, benz b-fluorantren, benz ghi-perilen, benz k-fluoranten, indeno 1,2,3,cd-piren, antracen, naftalina, PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153, PCB 180), QE3-3 (As, Cr tot.,Co, Cu, Zn), QE3-4 (fenoli, detergenți, Fe, cloruri, Na).

Subsistemul ape subterane are stabiliți pentru monitorizare următorii indicatori grupați astfel: GE1 (nivelul / debitul), GE2-1 (oxigen dizolvat), GE2-2 (pH), GE2-3 (conductivitate), GE2-4 (azotați), GE2-5 (amoniu), GE3 (fier, mangan, sulfați, cloruri, sodiu, duritate totala, detergenți, sulfuri și hidrogen sulfurat, fluoruri, cupru, crom total, zinc, aluminiu, plumb, cadmiu, mercur, nichel, benzo (b) fluorantren, benzo (k) flouorantren, benzo (ghi) perilen, indeno (1,2,3-cd) piren, benz (a) piren , lindan, aldrin, dieldrin, endrin, p,p' DDT si pesticide total (suma tuturor compușilor individuali detectați de aparat). Se monitorizează și indicatorii bacteriologici, dar numai acolo unde există programe de potabilizare, cu codul QE4 (coliformi totali, coliformi fecali și streptococi fecali)

În cazul apelor uzate, se monitorizează indicatorii fizico-chimici din autorizațiile de G.A., cu frecventele stabilite în Manualul de Operare al Sistemului de Monitoring b. h. Olt.

3.3.2. Mediul de investigare biota

Pentru subsistemul râuri se analizează următoarele componente ale biocenozei:

– fitoplancton (QE1-1): componenta taxonomică (lista și nr. specii), densitate (exp/l), index saprob;

– microfitobentos (QE1-2-1): componenta taxonomică (lista și nr. specii), densitate (exp/m2), index saprob;

– macrofite (QE1-2-2): componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate (exp/m2);

– zoobentos (QE1-3): componenta taxonomică (lista și nr. specii), densitate (exp/m2), index saprob, diversitate (indice diversitate), specii sensibile la impact antropic;

– fauna piscicolă (QE1-4): componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;

Pentru subsistemul lacuri se analizează următoarele componente ale biocenozei:

– fitoplancton (QE1-1): componenta taxonomică (lista și nr. specii), densitate (exp/l), biomasa (mg/l);

– microfitobentos (QE1-2-1): componenta taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/m2);

– macrofite (QE1-2-2): componenta taxonomică (lista și nr. specii), densitate (exp/m2);

– fauna piscicola (QE1-4): componenta taxonomică (lista și nr. specii), densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;

3.3.3. Mediul de investigare sedimente

Sedimentele se monitorizează în lacurile naturale sau de acumulare numai în secțiunea mijloc lac cu frecvența de 1/an, conform Manualul de Operare al Sistemului de Monitoring b. h. Olt.

3.3.4. Ecotoxicologie

Analizele de ecotoxicologie se vor efectua în alte laboratoare și numai în secțiunile unde analizele vor dovedi prezenta în apă și/sau în sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluanților organici – substanțe prioritare/prioritare periculoase, în concentrații peste obiectivele/standardele de mediu, prevăzute în HG 351/2005.

3.4 STADIUL CALITĂȚII APELOR ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT – 2005

În anul 2005 laboratoarele din B.H. Olt au efectuat analize fizico – chimice la un număr de 94 secțiuni. Caracterizarea calității apei râurilor din B. H. Olt s-a făcut conform Normativului 1146/2002.

Calitatea apei din punct de vedere fizico-chimic pe principalele cursuri de apă din bazin se prezintă astfel:

Pe râul Olt din 615 km lungime:

După NORMATIVUL 1146/2002

0 km se încadrează în clasa a I-a

136 km se încadrează în clasa a II-a

308 km se încadrează în clasa a III-a

171 km se încadrează în clasa a IV-a

0 km se încadrează în clasa a V-a

Din totalul de 2233 km cursuri de ape analizate (afluenți):

După NORMATIVUL 1146/2002

416 km se încadrează în clasa a I-a

452 km se încadrează în clasa a II-a

748 km se încadrează în clasa a III-a

473 km se încadrează în clasa a IV-a

144 km se încadrează în clasa a V-a

Din totalul de 2848 km cursuri de ape analizate (râul Olt +afluenți):

După NORMATIVUL 1146 / 2002

416 km se încadrează în clasa a I-a

588 km se încadrează în clasa a II-a

1056 km se încadrează în clasa a III-a

644 km se încadrează în clasa a IV-a

144 km se încadrează în clasa a V-a

Calitatea apei din punct de vedere biologic pe principalele cursuri de apă din bazin se prezintă astfel:

Pe râul Olt din 615 km lungime:

După NORMATIVUL 1146/2002

233 km se încadrează în clasa a I-a

239 km se încadrează în clasa a II-a

104 km se încadrează în clasa a III-a

39 km se încadrează în clasa a IV-a

0 km se încadrează în clasa a V-a

Din totalul de 2837 km cursuri de ape analizate (râul Olt +afluenți):

După NORMATIVUL 1146 / 2002

1922 km se încadrează în clasa a I-a

511 km se încadrează în clasa a II-a

152 km se încadrează în clasa a III-a

185 km se încadrează în clasa a IV-a

67 km se încadrează în clasa a V-a

Starea de calitate a cursurilor de ape din bazin este analizată și însușită in sinteze periodice de către colectivul format din:

– Șef Serviciu – Inginer

– Inginer I.F.,

– Inginer chimist,

– Biolog,

– Hidrolog,

– Biochimist,

– Subinginer chimist,

– Tehnician hidro,

– Operator P.C.

Bazinul hidrografic Olt

Eficiența stațiilor de epurare pentru aglomerări umane

cu mai mult de 10000 de locuitori echivalenți

din bazinul hidrografic

BIBLIOGRAFIE

ALBU IOAN, CADASTRU SI ORGANIZAREA TERTITORIULUI, SIBIU 2007

INTERNET