Studiu privind simptomatologia asociat ă infecției Covid -19 la pacien ții internați în [608800]

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicină
Master Management Sanitar

Studiu privind simptomatologia asociat ă infecției Covid -19 la pacien ții internați în
cadrul Spitalului de Pediatrie Sibiu

Coordonator științific:
Prof. Univ. D r. Domnariu Carmen Daniela

Absolvent: [anonimizat](Trifan) Bianca -Claudia

Sibiu
2020

2
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………….. 4
PARTEA GENERAL Ă ……………………………………….. ………………………….. 6
1. Ce este virusul SARS -CoV -2? ……………………………………………… …….. . 6
1.1. Clasificarea coronavirusului SARS -CoV -2……………………………. 6
1.2. Biologia structurală a virusului SARS -CoV -2 ………………………… 6
2. Transmiterea virusului …………………………………………………………………. 7
2.1. Generalități …………………………………………………………………………………. 7
2.2. Transmiterea aerogenă ………. ………………………………. ………………………… 7
2.3. Transmiterea digestivă …………………………………………………………………. . 7
2.4. Transmiterea de la mamă la făt ……………………………………… … 8
2.5. Durata de supravie țuire a virusul SARS -CoV -2 pe suprafețe și obiecte .. 8
2.6. Inactivarea virusului cu substanțe biocide ………………………………………. .. 8
3. Semne și simptome …………………………………………………………………… ……. 9
3.1. Infecția COVID -19 la pacienții asimptomatici ………… ………………………… 9
3.2. Simptome comune ……………………………………………… …………………………. 9
3.3. Semne și simptome respiratorii …………………………….. ………………………… 9
3.4. Simp tome gastrointestinale …………………………………………………………….. 10
4. Complicațiile infecției COVID -19 ……………………………………………………. 11
5. Efectele psihologice ale pandemiei COVID -19 …………………………………. 12
5.1. Efectele psihologice în rândul populației ………….. ………………………………. 12
5.2. Social media și pandemia COVID -19 ……………………. …………………………. 13
5.3. Efectele psihologice ale pandemiei în rândul copiilor ………………………….. 13

3
6. Diagnosticarea pacienților ………………………………………………………………. 14
6.1. Metode disponibile de diagnostic ………………………… ………………………….. 14
6.2. Evidențierea genomului viral SARS -CoV -2 prin metoda RT -PCR …….. 14
6.3. Testele serologice de detecție a anticorpilor specifici ……………………….. .. 14
6.4. Testele rapide de detect are a antigenelor SARS -CoV -2 …………………….. .. 15
7. Managementul terapeutic al infecției COVID -19 ………………………………. 16
7.1. Tratamentul medicamentos antiviral ………………………………………16
7.2. Managementul simptomatologiei asociate ………………………………………… . 16
7.3. Managementul terapeutic în pediatrie ……………………………………………….. .17
8. Prevenirea infectării cu virusul SARS -CoV -2……………………………18
8.1. Măsuri de prevenție pentru populație ……………………………………..18
8.2. Prevenirea și controlul infecți ilor suspecte cu noul Coronavirus
(SARS -CoV -2) în unitățile sanitare ………………………………………… . 18
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………………………….. ….. 21
1. Motivația alegerii temei …………………………………. ………. …………………………. 21
2. Scopul cercetării ……………………………………………………………………………….. 21
3. Obiective …………….. …………………………………………………………………………… 21
4. Material și metodă …………………………………………………………….. ………………. 22
5. Rezultate ………………………………………………………………. …………………………. . 23
6. Discuții………………………………………………………………………………………. …….. . 34
7. Concluzii …………………………………………………………………………………………… 35
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………….. …… 36

4
INTRODUCERE

Începând din decembrie 2019, lumea s -a confruntat cu o problemă m ajoră de sănătate
publică, dată de aparația unui nou virus respirator , numit SARS -COV2 , care nu a mai fost
identificat anterior la om. Prime le cazuri a fost descoperit e în Wuhan, China , unde se presupune că
pacient zero ar fi con tactat virusului dintr -o piață cu specific pescăresc . Deși se cunoaște locul de
pornire în că nu se cunoaște originea virusului, existând mai multe teorii lansate de specialiști.
În câteva luni virusul a reușit să se răspândească în întreaga lume și a dete rminat izolarea și
îmbolnăvirea a câtorva milioane de persoane și a provocat decesul a câtorva sute de mii de
persoane. În cele mai multe cazuri, virusul a afectat persoanele care sufereau de boli cronice sau
aveau vârsta peste 65 de ani.
În acest context am considerat utilă abordarea problemelor legate de simptomatologia
virusului SARS -COV2 , dacă este cunoscută sursa de infectare a pacienților, respectiv câți pacienți
au fost asimtomatici la momentul internării deoarece până la momentul actual nu dispunem de un
tratament.
Capitolul 1 se constituie într -o sinteză a informațiilor din literatura de specialitate, conținând
informațiile recente ale cercetătorilor din domeniu cu privire la clasificarea taxonomică a și
structura biologică a virusu lui SARS -CoV -2.
În capitolul 2 se aduce în dis cuție modurile de transmitere al e virusului SARS -CoV -2
identificate de cercetări, respectiv durata de via ță a virusului pe diferite suprafețe.
În capitolul 3 vom descrie semnele și simptomele infecției Covid -19 descoperite de
cercetători până la momentul actual .
Capitolul 4 face o sinteză a complicațiilor survenite în cazurile de infecție a virusului SARS –
CoV -2.
În capitolul 5 discutăm despre efectele pandemiei COVID -19 pe care le -am experimentat la
scară largă, efecte care aparent sunt t recute cu vederea dar cu un im pact major pentru viața socială,
nivelul de trai al familiilor și sănătatea mintală a populației.

5
Capitolul 6 conține metodele de diagnosticare actuale ale virusului SARS -CoV -2 și
limitările existente de diagnosticare a infecției COVID -19.
Capitolul 7 face o s curtă trecere prin tratamentele experimentale care sunt existe nte în
momentul actual și managementul terapeutic al simptomatologiei asociate infecției SARS -CoV -2.
Capitolul 8 sintetizează metode de prevenire cu virusul SARS -CoV -2, metode recomandate
atât la nivel de populație, cât și la nivel de unităț i sanitare implicate în tratarea bolnavilor de
COVID -19.

6
I. PARTEA GENERALĂ

1. Ce este virusul SARS -CoV -2?
1.1. Clasificarea coronavirusului SARS -COV2
Coronavirusul SARS -CoV -2, numit oficial de către Organizația Mondială a Sănătății, este
un coronavirus AR N monocatenar cu polaritate pozitivă care face parte din familia Coronaviridae,
subfamilia Orthocoronavirinae, genul Betacoronavirus, subgen Sarbecovirus, ca și SARS -CoV, cu
care este înrudit.[51] Coronavirusurile sunt formate dintr -o mare familie de virus uri care pot
provoca o simplă răceală sau boli grave, precum sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS)
și sindromul respirator acut sever (SARS). [10][13] Deși coronavirusurile sunt o familie largă, până
la apariția SARS -CoV -2, se credea că doar șa se dintre aceastea se pot transmite la om. Dată fiind
răspândirea largă a coronavirusurilor, a diversității genetice și a recombinărilor frecvente ale
genomurilor, a creșterii interacțiunii om -animal, există o probabilitate mare ca noile coronavirusuri
să poată fi transmise la om.[50] Astfel, virusul SARS -CoV -2 a devenit al șaptelea coronavirus
transmisibil la om.[35]
1.2. Biologie structurală a virusului SARS -CoV -2
Genomul SARS -CoV -2 este format dintr -o moleculă de ARN monocatenar, cu polaritate
pozitivă, care prezintă secvențe nucleotidice identice cu SARS -CoV în procent de 79.5%.[59][15]
Glicoproteina S a virusului SARS -CoV -2 îi permite să pătrundă în celulele gazdă, utilizând enzima
2 de conversie a angiotensinei (ACE2) ca receptor de intrare. ACE2 este o proteină membranară
care se găsește în mai multe tipuri de de celule, cum ar fi elulele epiteliale alveolare, enterocitele și
celulele endoteliale din rinichi și cord.[17]

7
2. Transmiterea virusului SARS -CoV -2
2.1. Generalități
Deoarece primul caz de COVID -19 se presupune că a apărut în urma expunerii la produsele
de pește din piața Wuhan, putem spune că transmiterea de la om la animal a fost mecanismul
principal. După descoperirea sursei de infecție, cercetătorii au descoperit că transmiterea se poate
face și de la om la om, persoanele simptomatice fiind adesea sursa de infectare. Datorită faptului că
trasmiterea se poate face înainte de apariția simptomelor iar cei asimtomatici pot transmite infecția,
screening -ul pe baza simptomatologiei nu funcțione ază întotdeauna, izolarea rămânând cea mai
bună formă de prevenție.[16]
2.2. Transmiterea aerogenă a virusului
Publicarea genomului a condus la mai experimente legate de receptorul de legare a
glicoproteinei SARS -CoV -2 spike S. Se consideră că proteina S a re afinitate pentru receptorul
ACE2(enzima de conversie a angiotensinei) care se găsește în tractul respirator. Fiind un sindrom
respirator acut, transmiterea virusului SARS -CoV -2 este preponderentă aerogenă, prin intermediul
picăturilor Flügge sau a secre țiilor salivare.[51][6] Împreună cu alți patogeni, ca virusul gripal sau
rinovirusul, se crede că transmiterea se face prin intermediul secrețiilor respiratorii (particule mai
mari de 5 -10 μm în diametru), prin tuse sau strănut.[16]
O altă posibilitate d e transmitere aeriană este cea în spațiile încjise unde se efectuază
proceduri generatoare de aerosoli.
Împreună cu alți patogeni, ca virusul gripal sau rinovirusul, se crede că transmiterea se face
prin intermediul secrețiilor respiratorii (particule mai mari de 5 -10 μm în diametru), prin tuse sau
strănut.[16]
2.3. Transmiterea digestivă
Transmiterea fecal -orală și prin consumul de alimente contaminate sunt alte metode de
infectare demonstrate de cercetători.[40]
La fel ca și în cazul tractului respirator , ACE2 se găsește și în intestinul subțite, astfel,
excreția fecală a fost demonstrată de o serie de cercetători, care au arătat că dintr -un lot de 73 de
pacienți, 39 din aceștia au prezentat în materiile fecale ARN viral. La 17 pacienți, ARN -ul viral a

8
continuat să fie prezent și după ce testele nazo -faringiene au ieșit negative. Răspândirea virusului se
poate face și prin autoinoculare prin atingerea mucoaselor de la nivelul gurii, nasului, ochilor.[17]
2.4. Transmiterea de la mamă la făt
Un nou studiu pu blicat sugerează că transmiterea verticală (trasmiterea in utero, trasmiterea
în timpul travaliului, la naștere sau trasmiterea în perioada imediat după naștere) a virusului SARS –
CoV -2 , de la mamă la făt, este posibilă. Studiul a monitorizat 33 de copii n ăscuți din mame testate
pozitiv pentru COVID -19, iar 3 dintre aceștia au fost testați pozitiv în ziua a 2 -a, respectiv ziua a 4 -a
de la nastere. Studiul nu arată dacă bebelușii au fost infectați la în timpul nașterii sau înainte.[8]
Momentan nu se cunosc d ate concrete despre cum afectează infecția COVID -19 perioada
din timpul sarcinii, a nașterii sau perioada postnatală.[44]
2.5. Durata de supraviețuire a virusul SARS -CoV -2 pe suprafețe și obiecte
Cercetătorii din domeniu au descoperit că virusul poate să r eziste până la 3 ore în aerosoli,
până la 4 ore pe cupru, 24 de ore pe hârtie și până la 72 ore pe plastic și inox. Totodată, spre
deosebire de alte virusuri, SARS -CoV -2 nu este suspectat că ar putea fi transmis prin alimente.[36]
Un alt studiu ne relevă f aptul că virusul SARS -CoV -2 poate rezista între 2 -9 zile.
Temperaturile mai crescute de 30 de grade Celsius pot reduce timpul de inactivare al virusului
Ca și rezistență la căldură, virusul se inactivează la o temperatură mai mare de 56 grade
Celsius, tim p de 30 de minute.[58]
2.6. Inactivarea virusului cu substanțe biocide
Ca și substanțe biocide, cercetătotii din domeniu au descoperit următoarele substanțe ca fiind
eficiente în distrugerea coronavirusului:
• etanolul cu concentrația între 70% și 90%, dura tă de expunere de 1 minut;
• hipoclorit de sodiu, concentrație mai mare 0,5%;
• peroxidul de hidrogen, concentrație mai mare de 0,5%; [40][4]

9
3. Semne și simptome
3.1. Infecția COVID -19 la pacienții asimptomatici
Mai multe studii publicate relevă faptul că există pacienți confirmați pozitiv care sunt
asimptomatici.[28] Deoarece persoanele asimptomatice nu sunt testate de rutină, nu putem să știm
numărul exact de îmbolnaviri. Un studiu a descoperit că 13% din pacienții confirmați cu Covid -19
erau asimptomatic i.[12] Alt studiu a relevat faptul că jumătate din pacienții confirmați cu Covid -19
erau asimptomatici.[38]
Aproximativ 80% din pacienții testați pozitiv pentru Covid -19, se vindecă fără a avea nevoie
de tratament.
3.2. Simptome comune
COVID -19 afectează î n moduri diferite. Majoritatea persoanelor dezvoltă o formă ușoară
sau moderată a bolii care nu necesită decât tratament simptomatic. Cele mai frecvente simptome
sunt asemănătoare unei simple răceli:
 febră;
 tuse seacă;
 oboseală.[14]
3.3. Semne și simptome respiratorii
Simptomele infecției Covid -19 apar după o perioadă de incubație de 4 -12 zile.[26] Ca și
simptome respiratorii, pacienții pot avea:
 tuse uscată;
 tuse productivă;
 dispnee
 insuficiență respiratorie;
 congestie nazală;
 rinoree;
 anosmie.[19]

10
Infecți a COVID -19 poate să progreseze într -o boală acută severă respiratorie, starea
pacienții evoluând cu dispnee, insuficiență respiratorie, detresa respiratorie fiind principala cauză de
mortalitate. La examenul Computer Tomograf, se constată pneumonii interst ițiale bilaterale atipice
cu aspect de „sticlă mătuită” care în cele mai multe cazuri necesită spitalizarea bolnavului.[39]
3.3. Simptome gastrointestinale
Deși COVID -19 este o boală care dă în principal simptome respiratorii, mulți pacienți au
prezentat manifestări gastrointestinale ca:
 scaune diareice ;
 vărsături;
 greață;
 ageuzia;
 dureri abdominale;
 scăderea apetitului.
Un studiu publicat în Clinical Gastroenterology and Hepatology, ne arată faptul că 18%
din pacienții testați pozitiv au avut doar simpt omatologie digestivă. Bărbații au fost mai afectați
decât femeile. Cel mai comun simptom a fost scăderea apetitului, urmat de greață și vărsături.
În 37% din cazuri pacienții au prezentat scaune diareice iar 25% au prezentat dureri
abdominale.[39]

11
4. Complicațiile infecției COVID -19
Datele obținute din rapoartele și regulamentele instituțiilor medicale, a permis gruparea
manifestărilor clinice ale infecției COVID -19, în funcție de severitatea cazurilor. Cazurile de
infecție COVID -19 pot fi ușoare, m oderate și severe. Exceptând manifestările clinice ușoare, boala
poate cauza pneumonii severe, sindrom de detresă respiratorie acută, septicemie și șoc septic,
coagularea vasculară diseminată, aritmii, cardiomiopatii, insuficiență renală, trombembolism și
hemoragia digestivă.[9][20]
Astfel, criteriile de clasificare a bolii în funcție de severitatea manifestărilor clinice este:
• boală cu manifestări ușoare: pacienții prezintă simptomatologie asemănătoare bolilor
respiratorii superioare incluzând febră modera tă, tuse seacă, congestie nazală, dureri în gât, cefalee,
mialgii, astenie, pierderea mirosului și a gustului, diaree, vărsături, dureri abdominale.
• pneumonia moderată: cu simptome ca tuse uscată și tahipnee sau polipnee,
• pneumonie severă: febra este asoc iată cu dispneea, tahipnee, stres respirator și hipoxie. La
copii poate apărea cianoza. În acest caz este necesară o radiografie pulmonară pentru a se putea
exclude complicațiile
Sindromul de detresa respiratorie acută reprezintă o formă de insuficiență re spiratorie acută
hipoxemică ce poate varia în intensitate, în funcție de cauza și severitatea lor. Pe radiografii sau
imaginile CT se observă opacități bilaterale cu aspect de infiltrat pulmonar. În unele cazuri
imaginile radiologice sunt sugestive pentru edemul pulmonar.[33]

12
5. Efectele psihologice ale pandemiei COVID -19
5.1. Efectele psihologice în rândul populației
Pandemia COVID -19 a forțat foarte multe țări să institue carantina la domiliciu, ca măsură
excepțională, în încercarea de a limita răs pândirea virusului.[43] Declarată ca pandemie din 30
ianuarie 2020 de către OMS, COVID -19, afectează și la momentul actual țări din Asia, Europa,
America de Nord și America de Sud. Datorită răspândirii rapide și neprevăzute a virusului, în rândul
populație i s-a observat creșterea stării de anxietate și de stres ca răspuns la schimbările impuse de
guvernele lumii.[24]
Carantinarea în masă a populației poate produce isterie, anxietate și stres datorită limitării
drepturilor cetățenești și a pierderii controlu lui din punct de vedere decizional asupra propriei
persoane. Aceste efecte pot să fie amplificate și de separarea de familie, de incertitudinea răspândirii
virusului, lipsa alimentelor de bază sau a produselor necesare, pierderi financiare, apariția
inform ațiilor false sau vagi în mass -media.[5]
Epidemiile anterioare ne -au arătat că efectele psihologice ale carantinării sunt variate și pot
produce de la efecte ușoare, cum ar fi iritabilitate, frica de contactare a bolii sau îmbolnăvire a
membrilor familiei, furie, confuzie, frustrare, negare, anxietate, depresie, insomnie, până la efecte
cu consecințe grave, cum ar fi sinuciderea.[41] [22]
Suspecții izolați la pot manifesta anxietate din cauza incertitudinilor legate de stare de
sănătate și pot dezvolta tulb urări obsesiv -compulsive ca măsurarea temperaturii sau dezinfectarea
mâinilor și a obiectelor în mod repetat și absurd.[30]
Efectele vieții post -carantină includ stres socio -economic datorită instabilității financiare,
discriminarea și evitarea persoanelor , prejudicii la locul de uncă și evitarea evenimentelor sociale,
chiar și după ce epidemia a fost izolată.[5] Persoanele care au trecut prin boală au mai multe șanse
de a fi stigmatizate de sociate datorită carantinării, astfel, au mai multe șanse să prezi nte manifestări
psihologice negative. Copii care sunt considerați suspecți sau bolnavi și necesită izolare sau
carantinare, necesită atenție specială pentru a trece peste frică, anxietate și alte manifestări.[27]

13
5.2. Social media și pandemia COVID -19
Datorită accesului la rețelele sociale din mediul online și al libertății de exprimare, în timpul
pandemiei COVID -19, au circulat foarte multe informații false care au produs mai multe efecte
negative în rândul populației ca pandemia în sine.[1][45]
Imediat c e pandemia COVID -19 a ajuns în topul cautărilor ca materiale de informare online,
bloggeri, grupuri sau vloggeri au profitat de popularitatea acestui subiect pentru a se îmbogăți și au
diseminat informații false în mod impulsiv și imprevizibil. [21] Din mo ment ce știrile senzaționale
au avut prindere la public, mai multe persoane publice au mințit ca sunt bolnavi sau au mimat
simptomatologia COVID -19 pentru popularitate. Ca și consecință, aceste persoane au indus în masă
anxietate, depresie, fobii, obsesii, iluzia urmăritorilor că au aceleași simptome sau alte idei
paranoide. Din cauza acestui fenomen, persoanele implicate în combaterea pandemiei își fac griji
pentru consecințele nefaste ale acestui fenomen.[2][18]
5.3. Efectele psihologice ale pandemiei în rândul copiilor
O problemă ignorată, dar foarte importantă, este impactul psihologic pe care îl are pandemia
COVID -19 asupra copiilor și adolescenților.[47] Pe durata unor pandemii, precum COVID -19,
închiderea școlilor, a locurilor de joacă și al parcurilo r a întrerupt activitățile normale ale acestora,
provocandu -le confuzie și stres. Atât copii mici cât și adolescenții au nevoie de mai multă atenție
pentru a face față schimbărilor. Copii pot manifesta nerăbdare și ostilitate, manifestări care pun
presiun e și pe părinți. Stresorii, precum monotonia, dezamăgirea, separarea de colegii de clasă, de
profesori, lipsa spațiului personal și instabilitatea financiară a familiei pot fi un potențial mecanism
de declanșare ale efectelor negative psihologice pentru co pii.[46]

14
6. Diagnosticarea pacienților
6.1. Metode disponibile de diagnostic
Diagnosticarea pacienților cu COVID -19 a întâmpinat dificultăți, pe de o parte din cauza
lipsei de teste de detecție a ARN -ului viral, iar pe cealaltă parte, diagnosticul n u s-a putut baza doar
pe imaginile radiografice pulmonare.[14]
Diagnosticul de laborator se bazează pe doua metode:
 evidențierea virusului prin tehnici de amplificare și determinare a două secvențe ale
genomului viral (teste Real Time -PCR)
 detecția antico rpilor specifici (Ig M, Ig G) care reprezintă răspunsul imun al organismului la
virus.[38]
6.2. Evidențierea genomului viral SARS -CoV -2 prin metoda RT -PCR
Testul RT -PCR utilizează amplificarea selectivă a două secvențe din genomul viral al
SARS -CoV -2. Pri ma secvență este specifică pentru SARS -CoV -2, iar cealaltă este o secvență
comună subgenului Sarbecovirus.[52]
Metoda Real Time PCR este metoda cea mai folosită la scara largă pentru diagnosticarea
persoanelor infectate cu SARS -CoV -2. Această metodă are l imitările ei ca de exemplu acuratețea de
determinare a genomului, reyultatele fals -pozitive, contaminarea probei, probleme de recoltare,
pastrare și transport a probelor. Astfel, metoda poate genera rezultate fals -pozitive sau fals –
negative.[49]
Pe data d e 2 martie 2020, OMS a elaborat și publicat protocolul de diagnostic al infecției
SARS -CoV -2. Conform ghidului se recomandă să se preleveze exudate nasofaringiene și faringiene,
de preferat împreună cu spută, aspirat bronhoalveolar sau probe serice.[52]
Conform ghidurilor actuale pentru diagnosticul și tratamentului COVID -19, dacă pacient are
are două teste RT -PCR consecutive negative, pacientul este considerat vindecat. În unele cazuri în
care pacienții au fost considerați vindecați și externați, după o pe rioadă, testele RT -PCR rezultate au
fost pozitive din nou.[49]
6.3. Testele serologice de detecție a anticorpilor specifici

15
Aceste teste identifică în sângele pacientului, anticopii de tipul Ig M și Ig G care sunt
produși de corpul uman ca răspuns la infe cția SARS -CoV -2.
Anticorpii specifici anti SARS -CoV -2 de tip Ig M permit evidențierea infecției acute cu
COVID -19. Deoarece anticorpii anti SARS -CoV -2 de tip Ig M pot fi detectați și la persoanele
declarate vindecate, fapt care limitează mult utilizarea a cestei metode, testele serologice ar trebui
confirmate și cu ajutorul testului RT -PCR. [29]
Anticorpii Ig Gsunt detectați mai târziu și se mențin pe perioade mai lungi. Studiile actuale
nu au demonstrat concret care este durata prezentei anticorpilor în or ganism.[31]
6.4. Testele rapide de detectare a antigenelor SARS -CoV -2
Testele rapide au fost concepute pentru că principalul atuu este că se pot da teste rapide, care
sunt usor de interpretat. Rezultatele testelor rapide se pot afla în 20 -30 de minute. Ace ste teste
directe nu pot fi folosite deoarece la nivel mondial nu avem asemenea teste cu eficiență dovedită și
de aceea OMS nu recomandă aceste teste în uzul medical sau pentru diagnosticarea și trierea
pacienților.[37]

16
7. Managementul terapeutic al infecției COVID -19
7.1. Tratamentul cu medicamente antivirale
În prezent nu există nu există un tratament specific și nici un vaccin impotriva virusului
SARS -CoV -2. Tratamentul infecției COVID -19 constă în administrarea de medicamente antivirale
disponibile pe piață, medicamente ce sunt folosite pentru tratamentul pacienților cu HIV sau a
malariei.[32]
Tratamentul pentru infecția COVID -19 include tratamentul simptomatic și cel antiviral.
Pentru pacienții cu starea medie de sănătate, tratamentul const ă în intervenirea precoce asupra
posibilelor complicații iar pentru tratarea pacienților critici se instituie ventilația pacienților,
corticoterapia, antibioterapia și administrarea de plasmă pentru pacienții aflați în covalescență.[49]
Protocolul diferă de la o țară la cealaltă, nici una dintre acestea nefiind aprobate sau
validate. Printre medicamentele antivirale folosite pentru tratarea pacienților pozitivi, medicii au
folosit oseltamivir, lopinavir, ritonavir, ganciclovir sau interferon.[9]
Alt studiu a evidențiat faptul că medicamentele Remdesivir și Clorochina sunt foarte
eficiente în tratarea infecției cu virusul SARS -CoV -2. Aceste medicamente ar putea fi folosite în
viitor pentru profilaxia și tratamentul infecției.[48]
Fiind demonstrat faptul că i nfecția COVID -19 produce tulburări de coagulare ale sângelui se
recomandă terapia anticoagulantă. Acest tratament asociat cu medicamentele antivirale a scăzut rata
de mortalitate. Mai mult, în cazul în care pacientul suferă de trombofilie sau tromboză tera pia este
indicată în toate cazurile.[25]
În acest moment, la nivel global, cercetătorii lucrează pentru a descoperi mai bine
interacțiunea gazdă -virus și fabricarea unui tratament pentru vaccinarea împotriva virusului SARS –
CoV -2 și tratamentul acestuia.[42 ]
7.2. Managementul simptomatologiei asociate
Tratamentul este în general suportiv, de tratare a simptomatologiei și de asistare ventilatorie
pentru cazurile grave. Oxigenoterapia se începe gradual, de la administrarea oxigenului pe mască
sau sonda nazală, ventilație non -invazivă și se poate regurge la intubație în cazurile grave.[21]

17
7.3. Managementul terapeutic în pediatrie
Infecția COVID -19 la copii este, de obicei, mult mai ușoară ca în cazul adulților, majoritatea
copiilor prezentând infecții respirat orii superioare. Deși simptomatologia infecției COVID -19 este
mai ușoară, au fost raportate cazuri de deces la copii. Din datele pe care le avem până în acest
moment, se pare că sugarii sunt mai predispuși să facă complicații față de ceilalți copii.
La fe l ca și în cazul adulților, tratamentul în principal este simptomatic, cu sau fără tratament
antiviral.[12]

18
8. Prevenirea răspândirii virusului SARS -CoV -2
8.1. Măsuri de prevenție pentru populație
Momentan, măsurile de prevenire sunt princip ala strategie pentru limitarea răspândirii
virusului. Măsurile preventive se axează pe izolarea pacienților diagnosticați pozitiv.
Astfel, Ministerul Sănătății și Direcția Sănătate Publică recomand următoarele:
 Evitarea zonelor aglomerate unde expunerea s e face cu un număr mare de persoane;
 Evitarea locurilor de joacă pentru copii;
 Limitarea oricărui contact cu persoanele care nu sunt din familie;
 Evitarea atingerii suprafețelor care sunt atinse în mod frecvent și de alte persoane;
 Păstrarea unei distanțe semnificativă, de 1,5 metri, față de celelalte persoanedin jur. în
transportul în comun nu se recomandă să stam față în față cu alte persoane.
 Folosirea, pe cât posibil, de modalități alternative de transport pentru a evita zonele
aglomerate.
 Evitați depla sărilor în țările care se confruntă cu un număr mare de cazuri de infectări cu
noul coronavirus (COVID -19) și descurajarea întoarcerii în țară a persoanelor din zonele de
risc.
 Limitarea folosirii bancnotelor și a monedelor, optând pentru plăți cu cardul/t elefonul sau
plățile on -line.
 Optarea pentru munca de acasă, în măsura în care există această posibilitate.
 Respectarea cu strictețe a regulilor de igienă personală recomandate de autorități. Purtarea
măștii este obligatorie.
 Evitarea expunerii persoanelor cu boli cronice sau peste 65 de ani în zone aglomerate sau
zone cu trafic intens de persoane.
 Semnalarea autorităților a oricărui caz despre care este cunoscut faptul că a intrat în contact
cu o persoană confirmată cu noul coronavirus sau ar fi venit dint r-o țară afectată.
 Persoanele care prezintă simptome de gripă sau răceală sună medicul de familie pentru a
solicita sfaturi, nu merge la Camera de Primiri Urgențe.[11]
8.2. Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (SARS -CoV -2) în un itățile
sanitare

19
Strategiile pentru limitarea și prevenirea transmiterii virusului SARS -CoV -2 în sistemul de
sănătate includ următoarele:
1. Asigurarea triajului, recunoașterea timpurie și controlarea focarelor de infecție (izolarea
pacienților suspecți de COVID -19).
Triajul clinic include un sistem de evaluare a tuturor pacienților la internare care permite
recunoașterea timpurie a posibilelor cazuri de COVID -19 și izolarea imediată a pacienților bolnavi
într-o zonă destinată special. Pentru a facilita id entificarea timpurie a cazurilor de suspecți COVID –
19, unitățile sanitare ar trebui să:
 să se asigure ca personalul medical cunoaște definiția de caz a suspecților de COVID -19;
 utilizarea chestionarelor de screening co nform definiției actualizate a cazului ;
 înființarea unei stații de triaj la intrarea în unitate, susținută de personal instruit;
 distribuirea de materiale informative în zonele publice ce amintesc pacienților simptomatici
să alerteze cadrele medicale.

2. Aplicarea Precauțiuni lor Standard pen tru toți pacienții.
Precauțiuni le Standard includ:
 igiena mâinilor și a căilor respiratorii;
 utilizarea echipamentelor de protecție individuală adecvate , conform unei evaluări a
riscurilor;
 prevenirea accidentelor prin înțepare și tăiere;
 gestionarea adec vată a deșeurilor;
 curățarea mediului, și sterilizarea echipamentelor de îngrijire a pacienților. [56][57][54]

3. Implementarea de precauțiuni suplimentare empirice pentru transmiterea aeriană, prin
picaturi și prin contact pentru cazurile suspectate de S ARS -CoV -2;

20
Precauțiunile specifice privind transmiterea SARS -CoV -2 pe cale respiratorie:
 pe lângă utilizarea precauților standard, toate persoane fizice, inclusiv membrii familiei,
vizitatori și cadrele medicale, ar trebui să aplice precauții privind trans miterea SARS -CoV –
2;
 carantinarea pacienților în saloane cu ventilație adecvată, singuri în salon;
 când nu sunt disponibile saloane, pacienții se vor grupa în saloane;
 toate paturile pacienților trebuie sa fie la o distanța de minim 1 metru unu de celălalt,
indiferent dacă sunt suspecți sau nu.
 atunci când este posibil, trebuie formată o echipă dedicată, de cadre medicale care să
îngrijească exclusiv persoanele suspectate sau cazurile confirmate pentru reducerea riscului
de transmitere la persoane sănătoase;
 utilizarea de către personalul medical care îngrijește pacienții suspecți de infecție cu SARS –
CoV -2 a măștilor, ochelarilor de protecție / vizierelor, halatelor impermeabile cu mâneci
lungi și a mănușilor;
 utilizarea echipamentelor de unică folosință sau a echipamentelor dedicate.
 cadrele medicale trebuie să evite atingerea ochilor, a nasului sau a gurii cu mănușile
potențial contaminate ori cu mâinile goale;
 evitarea deplasării sau transportării pacienților suspectați de infecție cu SARS -CoV2 în afara
salonului pe cât posibil.
 notificreaa secției care primește pacientul cu privire la orice măsuri de precauție necesare,
cât mai devreme, înainte de sosirea pacientului;
 curățarea și dezinfecția frecventă a suprafețelor cu care pacientul intră in contact;
 elaborarea unei evidențe a tuturor persoanelor care intră în salonul pacientului.
[57][54][53][3]
Personalul medical care efectuează proceduri care genereaza aerosoli trebuie:
• să folosească o mască certificată N95 sau standard FFP2;

21
• să utilizeze ochelari d e protecție sau viziere;
• să efectueze procedurile într -o cameră cu sistem de ventilare adecvat;
• să limiteze numărul de persoane prezente în cameră la minimul absolut necesar;
• să folosească halate ⁄ combinezoane impermeabile;[53][3]
4. Implementa rea c ontroalelor administrative.
Măsurile și politicile administrative care se aplică pentru prevenirea transmiterii virusului
SARS -CoV -2:
• instruirea personalului medical;
• stabilirea activităților specifice limitării transmiterii infecției cu SARS -CoV -2;
• elabor area unei metodologii de recunoaștere precoce a infecției respiratorii acute
potențial cauzată de SARS -CoV -2;
• prevenirea supraaglomerării în spital;
• asigurarea de dezinfectanți,echipamente de protectie și consumabile medicale;
• creare de zone de așteptare d edicate pentru pacienții simptomatici și plasarea
corespunzătoare a pacienților spitalizați.[57][7]

5. Folosirea sistemelor de control de mediu și infrastructură.
Măsurile de control se aplică în întreaga unitate sanitară și se referă la păstrarea curățen iei
conform standardelor, menținerea unei ventilații adecvate în saloane și distanțarea ⁄ separarea
pacienților pentru a limita răspândirea virusului.[3] [13][55]

22
II. PARTEA SPECIALĂ

1. Motivaț ia alegerii temei
Motivul alegerii acestei teme vine din dorința de i nformare în legătură cu pandemia COVID –
19, pandemie ce afectează viața oamenilor la nivel global. Ca și cadru medical angajat pe secția de
Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu, am fost nevoită să lucrez cu o
patologie nouă. Managementul infecției cu virusul SARS -CoV -2 a fost, și este provocator deoarece
nu se cunosc toate datele despre boală, nu există un tratament specific , tratarea pacienților este
îngreunată de costumele de protecție a cadrelor medicale iar efecte le pe care le are virusului în
organism pe term en scurt sau lung nu este cunoscut.
Lucrând în cadrul secției de Boli Infecțioase am avut ocazia să interacționez cu pacienții
confirmați pozitiv pentru COVID -19, să pot observa evoluția și particularitățile p e care le -a avut
fiecare caz.
Consider că provocarea epidemiei COVID -19 este dată de simptomatologia diversă a bolii
care pune în dificultate diferențierea de alte patologii. Totodată, pacienții asimptomatici sunt greu de
depistat în lipsa manifestărilor clinice sau cunoașterii istoricului de contacți.

2. Scopul cercet ării
Scopu l studiului a fost determinarea simptomatologiei prezente la copii confirmați cu virusul
SARS -CoV -2 internați în cadrul Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu și determinarea unui pater n
privind sursa de îmbolnăvire al pacienților.
3. Obiective
Obiectivele studiului sunt:
1. Cunoașterea sursei de infecție cu virusul SARS -CoV -2 a pacienților internați la Spitalului
Clinic de Pediatrie Sibiu .
2. Determinarea procentului de pacienți asimptomatici d in numărul total de pacienți internați
cu COVID -19.

23
3. Determinarea simptomatologiei asociate infecției COVID -19 la copii internați la Spita lului
Clinic de Pediatrie Sibiu.

4. Material și metodă
Studiul a fost efectuat în cadrul secției de Boli Infecțioase a Spitalului Clinic de Pediatrie
Sibiu. În acest interval, colectarea datelor a fost efectuată din foile de observație ale pacienților.
Vârsta copiilor incluși în studiu este între 23 zile și 16 ani și 9 luni.
Studiul este de tip longitudinal, colectarea datelor fiind efectuată în perioada 30 martie -15
iunie 2020 .
În acest studiu a u fost incluși 47 de pacienți confirmați cu noul coronavirus SARS -CoV -2 cu
vârsta cuprinsă între 23 de zile și 17 ani. Diagnoticul a fost confirmat în baza testelor Real Time
PCR ș i testele serologice de i dentificare a anticorpilor IgG ș i IgM .
Am analizat următoarele :
A. Identificarea sursei de infectare a pacienților
B. Distribuția îmbolnăvirilor în funcție de gradul de rudenie al persoanelor considerate sursa de
infecție al pacienților
C. Prevalența persoanelor asimptomatice confirmate cu virusul SARS -CoV -2
D. Distribuția manifestărilor asociate cu infecțiile căilor respiratorii superioare
E. Prevalența pacienților care au prezentat simptome de infecție de tract respirator inferior
F. Prevalența pneumoniei interstițiale ca diagnostic secundar infecției COVID -19
G. Distrib uția pacienților în funcție de tipul de febră manifestat
H. Distribuția simptomatologiei digestive la pacienții cu infecția COVID -19
I. Alte simptome identificate ca fiind determinate de infecția COVID -19

24
5. Rezultate
A. Identificarea sursei de infectare a pa cienților

Figura 1. Sursa de infectare a pacienților

Din figura 1, observăm că în 87.68 % din cazuri pacienții cunosc persoana de la care au contactat
virusul SARS -CoV -2 și doar 12.32 % neagă cunoașterea sursei de infecție. Putem afirma că în
majoritatea cazurilor infectarea s -a produs de la persoane cunoscute pacientului.

Sursă cunoscută
87.68%Sursă necunoscută
12.32%

25
B. Distribuția îmbolnăvirilor în funcție de gradul de rudenie al persoanelor considerate sursa
de infecție al pacienților

Figura 2. Distribuția îmbolnăvirilor în funcție de gr adul de rudenie al persoanelor considerate sursa de infecție al
pacienților

Observăm din figura 2 că în majoritatea cazurilor, adică 78,05 %, infectarea s -a produs la
nivelu l membrilor de familei care loc uiesc împreună. În 17,07 % din cazuri infectarea s -a produs în
rândul rudelor și doar într -un procent mic de 4,88 % infectarea s -a produs în urma interacțiunii cu
prieteni, colegi etc.

Infecție contactată de
la membrii familiei cu
care locuiesc
78.05%Infecție contactată de
la rude
17.07%Infecție contactată de
la prieteni sau colegi
4.88%
Infecție contactată de la membrii familiei cu care locuiesc
Infecție contactată de la rude
Infecție contactată de la prieteni sau colegi

26
C. Prevalența pacienților asimptomatici confirmați cu infecția virusului SARS -CoV -2

Figura 3. Prevalența paciențil or asimptomatici confirmați cu infecția virusului SARS -CoV-2

În 82,98 % din cazuri pacienții au manifestat diverse simptome ale infecției COVID -19, dar
în 17,02 % din cazuri pacienții au fost asimptomatici, diagnosticul fiind pus pe baza anchetei
epidemiolo gice care a evidențiat legătura cu alte cazuri diagnosticate , cunoscute și internate .

Pacienți asimptomatici
17.02%
Pacienti simptomatici
82.98%
Pacienți asimptomatici
Pacienti simptomatici

27
D. Distribuția manifestărilor asociate cu infecțiile căilor respiratorii superioare

Simptom Rinoree Obstrucție
nazală Disfagie Otalgie Congestie
conjunctivală Cefalee Febră
Număr
de
pacienți
14
20
25
3
2
5
14
Tabelul 1. Numărul pacienților care au prezentat simptome de infecție ale căilor respiratorii superioare

Figura 4. Distribuția simptomatologiei asociată infecțiilor căilor respiratorii superioar e

În figura 4 se poate observa simptomatologia diversă pe care infecția cu SARS -CoV -2 o
manifestă la copii. Cel mai frecvent simptom a fost disfagia, peste 50% din copii având această
manifestare. 42,55% din copii au prezen tat obstrucție nazală iar în 29, 79% din cazuri au prezentat
rinoree și febră . Cefaleea, otalgia și congestia conjunctivală au fost simptome izolate fiind prezentă
în foarte puține cazuri.
29.79%42.55%53.19%
6.38%
4.26%12.77%29.79%
0%10%20%30%40%50%60%
Rinoree Obstrucție
nazalăDisfagie Otalgie Congestie
conjunctivalăCefalee Febră

28
E. Prevalența paciențil or care au prezentat simptome asociate infecție i de tract respirator
inferio r
Simptom Tuse seacă Tuse productivă Dureri toracice Insuficiență
respiratorie
Număr de
pacienți 16 10 5 1
Tabel 2. Numărul de pacienți care au prezentat simptome asociate infecției de tract respirator inferior

Figura 5. Prevalența pacienților care au prezentat simptome asociate infecției de tract respirator inferior

Pacienții confirmați pozitiv cu virusul SARS -CoV -2 au prezentat în proporție de 34,04%
tuse seacă, urmat de tusea productivă în proporție de 21,28%. Durerile toracice le -au experimentat
10,64% dintre pacienți iar insuficiența respiratorie în proporție de 2.13%.

34.04%
21.28%
10.64%
2.13%
0.%5.%10.%15.%20.%25.%30.%35.%40.%
Tuse seacă Tuse productivă Dureri toracice Insuficiență respiratorie

29
F. Prevalența pneumoniei interstițiale ca diagnostic secundar infecției COVID -19

Figura 6. Prevalența pneumoniei interstițiale ca diagnostic secundar infecției COVID -19

Din lotul studiat, 23,40% din pacienți au ca diagnostic secundar pneumonia interstițială,
confirmate de radiografiile pulmonare care au fost efectuate pe durata spitalizării. În cazul celorlalți
pacienți nu au fost evidențiate clinic sau radiologic modificări morfo -funcționale la nivelul
plămânilor.

23.40%
76.60%
Diagnostic pneumonie secundară
Fară modificari morfo -funcționale

30
G. Distribuția pacienților în funcție de tipul de febră manifestat
Tipul de
febră Subfebrilitate Febră
moderată Febră înaltă Hiperpirexie Total
pacienți
Număr
pacienți 8 3 3 0 14
Tabel 3 . Numărul paciențil or grupați în funcție de tipul de febră manifestat

Figura 7 . Distribuția pacienților în funcție de tipul de febră manifestat

Din totalul co piilor care au prezentat febră, 57,14% din ei manifestat subfebrilități, adică o
temperatură corporală între 37 ,1-37,9 grade Celsius. Atât în cazul febrelor moderate și febrelor
înalte, procentul se situază la valoarea de 21,43% pentru ambele cazuri.

Subfebrilitate , 57.14% ,
Febră moderată ,
21.43% , Febră înaltă , 21.43% ,
Subfebrilitate
Febră moderată
Febră înaltă

31
H. Distribuția manifestărilor digestive la pacienții confirmați cu infecția COVID -19
Manifestare Scaune
diareice Dureri
abdominale Greață Vărsături Inapetență
Num ăr
pacienți 12 10 6 5 4
Tabel 4 . Numărul pacienților grupați în funcție simptomatologia digestivă

Figura 8 . Distribuția manifestărilor digestive la pacienții confirmați cu infecția COVID -19

În structu ra manifestărilor digestive la pacienții confirmați cu infecția COVID -19 observăm
că 25,53% au prezentat scaune diareice și 21,28% au prezentat dureri abdominale. Pe locurile trei
este greața cu 12,77% din cazuri, vărsăturile cu 10,64% și inapetența cu 8, 51% din cazuri.

25.53%
21.28%
12.77%
10.64%
8.51%
0.%5.%10.%15.%20.%25.%30.%
Scaune diareice Dureri abdominale Greață Vărsături Inapetență

32
I. Alte simptome identificate ca fiind determinate de infecția COVID -19

Figura 9. Alte simptome identificate ca fiind determinate de infecția COVID -19

Ca și simptome particulare ale SARS -CoV -2 întâlnim anosmia în 8.51%, ageuzia în
proporție de 6.38% și prezența erupțiilor cutanate în proporție de 14,49% din cazuri.

8.51%
6.38%14.49%
0.%2.%4.%6.%8.%10.%12.%14.%16.%
Anosmie Ageuzie Erupții cutanate

33
J. Sentimentele și emoțiile manifestate de copii pe perioada internării

Figura 10. Sentimentele și emoțiile manifestate de copii pe perioada internării

Ca și sent imente și emoții trăite de copii pe parcursul internării teama au prezentat -o 85,11%
din copii, fiind urmată de iritabilitate cu 63,83 %, anxietate cu 40,43%, tristețe cu 40.43%, furie cu
23,40% și îngrijorare cu 19,15%.

63.83%
23.40%85.11%
55.32%
40.43%
19.15%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Iritabilitate Furie Teamă Anxietate Tristețe Îngrijorare

34
DISCUȚII

În cazul copiilor in ternați la Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu sursa de infecție este, în
majoritatea cazurilor, o persoană cunoscută de către pacient ( 87.68% ). Din totalul pacienților care
cunosc persoana de la care a u contactat virusul, 78,05 % s-au infectat de la u n membru al familiei cu
care locuiesc. Putem explica acest fenomen prin faptul că măsurile luate de Guvernul României a
impus izolarea la domiciliu pe întreg teritoriul țării.
Procentajul pacienților asimptomatici din acest studiu a fost în procentaj de 1 7,02%.
Conform studiului realizat de Anne Kimball , pacienții confirmați cu virusul SARS -CoV -2
asimptomatici au fost în procentaj mult mai mare, de 57%.[23]
Ca și simptome de infecție ale căilor respiratorii superioare copii au prezentat disfagie
(53,19% ), obstrucție nazală (42,55% ), rinoree și febră (29,79% ). Alte simptome ca cefaleea, otalgia
și congestia conjunctivală au fost prezen te în cazuri iz olate.
Doar în proporție de 2,13% pacienții au prezentat insuficiență respiratorie și au necesitate
oxigenoterapie.
Tusea seacă a fost manifestată în 34,04% din cazuri iar tusea productivă în proporție de
21,28% din cazuri , durerile toracice în 10,64% cazuri . Conform studiului Guan et all pacienții din
studiu au manifestat tuse seacă în 68% din cazuri, tuse productivă în 34%, dureri toracice în
24%.[38]
Ca și simptome digestive întâlnim scaunele diare ice (25,53% ), dureri abdominale ( 21,28% ),
greață ( 12,77% ), vărsături ( 10,64% ), inapetență ( 8,51% ). Conform studiului Guan et all pacienții au
prezentat greață ⁄vărsături î n 5% din cazuri și scaune diareice în 4% din cazuri. [38]
Ca și sentimente și emoții trăite de copii au prezentat : teama în 85,11% din cazuri , fiind
urmată de iritabilitate cu 63,83%, anxietate cu 40,43%, tristețe cu 40.43%, furie cu 23,40% și
îngrijorare cu 19,15%. Conform studiului Samantha K Brooks et all, în cazul acestui stu diu
persoanele au prezentat iritabilitate în 57% din cazuri, teamă (18%), furie (18%), tristețe ( 10%).[5]

35
CONCLUZII

1. 87,68% din pacienții cunosc persoana de la care au contactat virusul SARS -CoV -2
2. 78,05% din pacienți s -au infectat de la membrii familiei cu care locuiesc.
3. 17,02% din pacienții internați au fost asimptomatici.
4. 2,13% pacienții au prezentat insuficiență respiratorie .
5. Simptome le de infecție ale căilor respiratori i superioare copii au prezentat : disfagie (53,19%),
obstrucție nazală (42,55%), rinoree și feb ră (29,79%).
6. Simptomele de infecție a tractului respirator inferior copii au prezentat : tusea seacă (34,04% ),
tusea productivă (21,28%), dureri toracice (10,64% ).
7. Simptomele digestive prezente au fost : scaunele diareice (25,53%), dureri abdominale (21,28%),
greață (12,77%), vărsături (10,64%), inapetență (8,51%) .
8. Sentimentele și emoțiile trăite de copii internați au fost : teama ( 85,11% ), iritabilitate (63,83% ),
anxietate (40,43% ), tristețe (40.43%), furie (23,40% ) și îngri jorare ( 19,15% ).

36
Bibliografie
1. Al-Garadi MA, Khan MS, Varathan KD, Mujtaba G. Al -Kabsi AM. Using online social
networks to track a pandemic: a systematic review. J Biomed Inf. 2016;62:1 –11.
2. Asmundson GJG, Taylo r S. Coronaphobia: fear and the 2019 -nCoV outbreak. J Anxiety
Disord. 2020;70:102196.
3. Atkinson J, Chartier Y, Pessoa -Silva CK, Jensen P, Li Y, Seto WH: Natural ventilation for
infection control in health -care settings [online]. World Health Organiz ation, 2009, available
at https://apps.who.int/iris/handle/10665/44167 , [cited 15 mai 2020]
4. Bennett R, Dolin JE, Blaser R, M.J. (Eds.). Mandell, Douglas, and Bennett’s principles and
practice of infectious diseases, Eighth edition. Elsevier/Saunders [serial online ] 2015 [cited 6
mai 2020]; available at:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7099662/#!po=52.8226
5. Brooks SK, Webster RK, Smith LE, Woodland L, Wessely S, Gre enberg N The
psychological impact of quarantine and how to reduce it: rapid review of the evidence.
Lancet 2020;395:912 –920.
6. CBC News: China confirms human -to-human transmission of new coronavirus [on line].
2020 [cited 14 mai 2020], available at :https://www.cbc.ca/news/health/coronavirus -human –
to-human -1.5433187
7. CDC and ICAN. Best Practices for Environmental Cleaning in Healthcare Facilities in
Resource -Limited Settings [ online]. 2019 [cited 15 mai 2020], available at:
https://www.cdc.gov/hai/prevent/resourcelimited/ environmental -cleaning.html
8. Chen H, Guo J, Wang C, Luo F, Yu X, Zhang W, et al. Clinical characteristics and
intrauterine vertical transmission potential of C OVID -19 infection in nine pregnant women:
a retrospective review of medical records [onl ine]. 2020 [cited 15 mai 2020], available at:
https://www.thelancet.com/p dfs/journals/lancet/PIIS0140 -6736(20)30360 -3.pdf
9. Chen N, Zhou M, Dong X, Qu J, Gong F, Han Y, et al. Epidemiological and clinical
characteristics of 99 cases of 2019 novel coronavirus pneumonia in Wuhan, China: a
descriptive study. Lancet [serial on line] 2020 [cited 24 may 2020], available at :
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140 -6736(20)30211 -7/fulltex t

37
10. Cui J, Li F, Shi ZL. Origin and evolution of pathogenic coronaviruses. Nature Reviews
Microbiology; 2019; p. 181 -192, [cited 24 may 2020], available at:
doi:10.1056/NEJMoa2001017
11. Direcția de Sănătate Timiș [online]. 2020 [cited 25 mai 2020]; available at:
https://www.dsptimis.ro/birou -de-presa/comunicate/data_files/content/files/recomandari –
privind-conduita -sociala -responsabila -in-prevenirea -raspandirii -coronavirus -covid -19.pdf
12. Dong Y, Mo X, Hu Y, et al. Epidemiology of COVID -19 Among Children in China.
Pediatrics 2020 [cited iunie 2020], available at:
https://pediatrics.aappublications.org/content/145/6/e20200702
13. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Factsheet for health
professionals on Coronaviruses. Factsheet for health professionals on Cor onaviruses
[online]. 2020 [cited 25 iunie 2020];
Available at: URL: https://www.ecdc.europa.eu/en/factsheet -health -professionals –
coronaviruses .
14. Fang Y, Zhang H, X ie J, et al. Sensitivity of chest CT for COVID ‐19: comparison to RT ‐
PCR. Radiology [serial online] 2020 [cited 18 mai 2020];
Available at: URL: https://doi.org/10.1148/radiol.2020200432
15. Guo YR, C ao QD, Hong ZS, Tan YY, Chen SD, Jin HJ, Tan KS, Wang DY, Yan Y. The
origin, transmission and clinical therapies on coronavirus disease 2019 (COVID -19)
outbreak – an update on the status. Mil Med Res 2020;7(1):11.
16. Guo ZD, Wang ZY, Zhang SF, Li X, Li L, Li C, Cui Y, Fu RB, Dong YZ, Chi XY, Zhang
MY, Liu K, Cao C, Liu B, Zhang K, Gao YW, Lu B, Chen W. Aerosol and Surface
Distribution of Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2 in Hospital Wards,
Wuhan, China, 2020. Emerging Infect. Dis. 2020;26(7).
17. Ham ming I, Timens W, Bulthuis ML, Lely AT, Navis G, van Goor H. Tissue distribution of
ACE2 protein, the functional receptor for SARS coronavirus. A first step in understanding
SARS pathogenesis. J Pathol [serial online] 2004 [cited 10 mai 2020];
Available at : URL: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7167720/
18. Ho CS, Chee CY, Ho RC. Mental health strategies to combat the psychological impact of
COVID -19 beyond paranoia and panic. Ann Acad Med Singapore. 2020;49:1 –3.
19. Holshue ML, DeBolt C, Lindquist S et al . First case of 2019 novel coronavirus in the
United States. N Engl J Med 2020; 382: 929 –936.

38
20. Huang C, Wang Y, Li X, et al. Clinical features of patients infected with 2019 novel
coronavirus in Wuhan, China. Lancet 2020;395:497 -506.
21. Hui DS, Chow BK, Lo T, Tsang OTY, Ko FW, Ng SS, Gin T, Chan MTV. Exhaled air
dispersion during high -flow nasal cannula therapy versus CPAP via different masks. Eur
Respir J 2019; 53(4)
22. Jeong H, Yim HW, Song YJ, Ki M, Min JA, Cho J, Chae JH. Mental health status of people
isolated due to Middle East Respiratory Syndrome. Epidemiol Health. 2016;38
23. Kimball A, Hatfield KM, Arons M, et al. Asymptomatic and Presymptomatic SARS -CoV -2
Infections in Residents of a Long -Term Care Skilled Nursing Facility – King County,
Washington; 2020;69:377 -81.
24. Kluge HNP. Statement – physical and mental health key to resilience during COVID -19
pandemic [online]. 2020 [cited 20 mai 2020];
Available At: URL: http://www.euro.who.int /en/health -topics/health –
emergencies/coronavirus -covid -19/statements/statement -physical -and-mental -health -key-to-
resilience -during -covid -19-pandemic
25. Kollias A, Kyriakoulis KG, Dimakakos E, Poulakou G, Stergiou GS, Syrigos K.
Thromboembolic risk and antico agulant therapy in COVID -19 patients: emerging evidence
and call for action. Br J Haematol 2020;
26. Li Q, Guan X, Wu P, Wang X, Zhou L, Tong Y, et al.Early transmission dynamics in
Wuhan, China, of novel coronavirus -infected. New Engl J Med [serial online] 20 20 [cited 09
mai 2020];
Available at: URL: 10.1056/NEJMoa2001316
27. Liu JJ, Bao Y, Huang X, Shi J, Lu L. Mental health considerations for children quarantined
because of COVID -19. Lancet Child Adolesc Health. 2020;S2352 –4642(20) 30096 -1.
28. Liu W, Zhang Q, Chen J, et al. Detection of Covid -19 in Children in Early January 2020 in
Wuhan, China. New Engl J Med [serial online] 2020 [cited 10 mai 2020];
Available at: URL: https://www.nejm.org/doi/pdf/ 10.1056/NEJMc2003717
29. Liu Y, Liu Y, Diao B, Ren Feifei, et al. Diagnostic indexes of a rapid IgG/IgM combined
antibody test for SARS -CoV2 .medxriv [serial online] 2020 [cited 21 mai 2020];
Available at: URL: https://doi.org/10.1101/2020.03.26.20044883
30. Li W, Yang Y, Liu ZH, Zhao YJ, Zhang Q, Zhang L. Progression of mental health services
during the COVID -19 outbreak in China. Int J Biol Sci. 2020;16:1732 –1738.

39
31. Li Z, Yi Y, Luo X, Xion N, et al. De velopment and clinical application of a rapid IgM -IgG
combined antibody test for SARS -CoV -2 infection diagnosis. Journal of medical virology
[serial online] 2020 [cited 13 mai 2020];
Available at: URL: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/jmv.25727
32. Lu H, Drug treatment options for the 2019 -new coronavirus (2019 -nCoV). Biosci Trends
[serial online] 2020 [cited 19 mai 2020];
Available at: URL: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31996494/
33. Marco Cascella; Michael Rajnik; Arturo Cuomo; Scott C. Dulebohn; Raffaela Di Napoli,
Features, Evaluation and Treatment Coronavirus (COVID -19) [online]. 2020 [cited 16 mai
2020];
Available at: URL: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554776/
34. Merchant RM, Lurie N. Social media and emergency preparedness in response to novel
coronavirus. JAMA [serial online] 2020 [cited 7 mai 2020];
Available at: URL: https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2763596
35. Na Z, Dingyu Z, Wenling Z, Xinwang L, Bo Y, Jingdong Z, Xiang Z, Baoying H, Weifeng
S.A Novel Coronavirus from Patients with Pneumonia in China, 2019. New England Journal
of Medicine [serial online] 2005 [cited 25 mai 2020];
36. Neeltje van Doremalen, Trenton Bushmaker, Dylan H. Morris, Myndi G. Holbrook,
Amandine Gamble, Brandi N. Williamson, Azaibi Tamin, Jennifer L. Harcourt, Natalie J.
Thornburg, Susan I. Gerber, James O. Lloyd -Smith, Emmie de Wit, Vincent J. Munster.
Aerosol and Surface Stability of SARS -CoV -2 as Compared with SARS -CoV -1. New Engl J
Med [serial online] 2020 [cited 15 iunie 2020];
Available at: URL: 10.1056/NEJMc2004973
37. Okba NMA, Muller MA., Li W, Wang C, et al. SARS -COV -2 specific antibody responses in
COVID -19 patients. medxriv [serial online] 2020 [cited 21 mai 2020];
Available at: URL: https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.03.18.20038059v1
38. Pan Y, Guan H, Zhou S, et al. Initial CT findings and temporal changes in patients with the
novel coronavirus pneumonia (2019 ‐nCoV): a study of 63 pa tients in Wuhan, China. Eur
Radiol [serial online] 2020 [cited 17 mai 2020];
Available at: URL: https://link.springer.com/article/10.1007/s00330 -020-06731 -x
39. Paoli D, Pallotti F , Colangelo S, Basilico F, Mazzuti L, Turriziani O, Antonelli G, Lenzi A,
Lombardo F, Study of SARS ‑CoV‑2 in semen and urine samples of a volunteer with

40
positive naso ‑pharyngeal swab. Journal of Endocrinological Investigation [serial online]
2020 [cited 13 mai 2020];
Available at: URL: https://doi.org/10.1007/s40618 -020-01261 -1
40. Ramesh N, Siddaiah A, Joseph B. Tackling corona virus disease 2019 (COVID 19) in
workplaces. Indian J Occup Environ Med [serial online] 2020 [cited 10 mai 2020];
Available at: URL: https://doi.org/10.4103/ijoem.IJOEM_49_20
41. Robertson E, Hershenfield K, Grace SL, Stewart DE The psychosocial effects of being
quaranti ned following exposure to SARS: a qualitative study of Toronto health care workers.
Can J Psychiatr. 2004;49:403 –407.
42. RothanaSiddappa A, Byrareddy N. The epidemiology and pathogenesis of coronavirus
disease (COVID -19) outbreak, Journal of Autoimmunity ,Vol umul 109. Elsevier [serial
online] 2020 [cited 01 iunie 2020];
Available at: URL: https://doi.org/10.1016/j.jaut.2020.102433
43. Rubin GJ, Wessely S The psychological effects of quarantining a city . BMJ 2020; 313 -368.
44. Schwartz DA, Graham AL , Potential maternal and infant outcomes from (Wuhan)
coronavirus 2019 -ncov infecting pregnant women: lessons from SARS, MERS, and other
human coronavirus infections. Viruses [serial online] 2020 [cited 1 june 20 20];
Available at: URL: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32050635/
45. Shimizu K. -nCoV, fake news, and racism. Lancet. 2020;395:685 –686
46. Sprang G, Silman M. Posttraumatic stress disorder in parents an d youth after health -related
disasters. Disaster Med Public Health Prep. 2013;7:105 –110
47. Wang G, Zhang Y, Zhao J, Zhang J, Jiang F. Mitigate the effects of home confinement on
children during the COVID -19 outbreak. Lancet. 2020;395:945 –947
48. Wang M, Cao R, Z hang L, Yang X, Liu J, Xu M, et al. Remdesivir and Chloroquine
Effectively Inhibit the Recently Emerged Novel Coronavirus (2019 -nCoV) in Vitro. Cell
Research 2020;
49. Wang M, Wu Q, Xu W, et al. Clinical diagnosis of 8274 samples with 2019 ‐novel
coronavirus in Wuhan. medRxiv [serial online] 2020 [cited 21 mai 2020];
Available at: URL: https://doi.org/10.1101/2020.02.12.20022327
50. Wong G, Liu W, Liu Y, Zhou B, Bi Y, Gao GF. MERS, SARS, and Ebola: the r ole of super –
spreaders in infectious disease. Cell Host Microbe; 2015; p. 398 -401.
51. World Health Organisation [online]. 2020 [cited 15 mai 2020];

41
Available at: URL: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/330376/WHO -2019 –
nCoV -Surveillance -v2020.1 -eng.pdf
52. World Health Organisation [online]. 2020 [cited 16 mai 2020];
Available at: URL: https://www.who.int/publications/i/item/advice -on-the-use-of-point -of-
care-immunodiagnostic -tests-for-covid -19-scientific -brief
53. World Health Organization: Deco ntamination and Reprocessing of Medical Devices for
Health -care Facilities [online]. 2016 [cited 15 mai 2020];
Available at: URL:
https://www.who.int/infectionpreven tion/publications/decontamination/en/
54. World Health Organization: How to put on and take off personal protective equipment (PPE)
[online]. 2008 [cited 15 mai 2020];
Available at: URL: http://www.who.int/csr/resources/publications/putonta keoffPPE/en/
55. Worl d Health Organization: Infection prevention and control during health care when
COVID -19 is suspected: interim guidance [online]. 2020 [cited 01 iunie 2020];
Available at: URL: https:// www.who.int/publications/i/item/10665 -331495
56. World Health Organization: Infection prevention and control of epidemic – and pandemic –
prone acute respiratory diseases in health care [online]. 2020 [cited 02 iunie 2020];
Available at:
URL: https://www.who.int/csr/bioriskreduction/infection_control/publication/en/
57. World Health Organization: WHO guidelines on hand hygiene in health care: first global
patient safety chall enge – clean care is safer care [online]. 2009 [cited 15 mai 2020];
Available at: URL: https://apps.who.int/iris/handle/10665/44102
58. Xin-Wei Wang, Jin -Song Li, Min Jin, Bei Zhen, Qing -Xin Kong, Nong Song et al. Study on
the resistance of severe acute respiratory syndrome -associated coronavirus. Elsevier [serial
online] 2020 [cited 20 iunie 2020];
Available at: URL: https://doi.org/ 10.1016/j.jviromet.2005.02.005
59. Zhang J, Zeng H, Gu J, Li H, Zheng L, Zou Q. Progress and Prospects on Vaccine
Development against SARS -CoV -2. Vaccines (Basel) 2020;8(2).