Studiu Privind Siguranta Si Sanatatea In Activitatile Fizice din Scolile Municipiului Araddocx
=== Studiu privind siguranta si sanatatea in activitatile fizice din scolile Municipiului Arad ===
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
DOMENIUL: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ
SPECIALIZAREA : MASTER – ACTIVITĂȚI MOTRICE CURRICULARE ȘI EXTRACURRICULARE
LUCRARE DE DISERTAȚIE
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof. univ.dr. Ioan Dorin Galea
ABSOLVENT
Semco I. Monica
ARAD
2016
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
DOMENIUL: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ
SPECIALIZAREA : MASTER – ACTIVITĂȚI MOTRICE CURRICULARE ȘI EXTRACURRICULARE
STUDIU PRIVIND
SIGURANȚA ȘI SĂNĂTATEA ÎN ACTIVITĂȚILE FIZICE DIN ȘCOLILE MUNICIPIULUI ARAD
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. Ioan Dorin Galea
ABSOLVENT
Semco I. Monica
ARAD
2016
CUPRINS:
Pagina
Introducere____________________________________________________________5
Capitolul 1. Importanța și actualitatea temei_________________________________7
Motivația alegerii temei________________________________________________7
Scopul lucrării_______________________________________________________7
1.3. Obiectivul lucrării____________________________________________________7
1.4. Rolul profesorului de educație fizică și sport în prevenirea accidentărilor și promovarea securității și siguranței în activitățile desfășurate ____________________8
Capitolul 2.Noțiuni teoretice privind managementul securității și sănătății
în muncă______________________________________________________________10
2.1. Definirea noțiunii de sistem de management al securității și sănătății în muncă.10
2.2. Evoluția noțiunii de securitate_________________________________________16
2.3.Cultura organizațională,stadiul cel mai înalt al evoluției noțiunii de securitate
în muncă _____________________________________________________________18
Capitolul 3. Siguranța și sănătatea în școli _________________________________29
3.1. Asigurarea securității și sănătății în muncă privind întregul personal care
desfășoară activități în cadrul orelor de educație fizică și sport__________________29
3.2. Obligațiile conducerii unităților școlare_________________________________30
3.3. Obligațiile profesorilor de educție fizică și sport privind securitatea și sănătatea
în activitățile desfășurate_________________________________________________31
3.4. Obligațiile elevilor___________________________________________________33
3.5. Violența și hărțuirea_________________________________________________35
3.6. Coordonarea și controlul activității de sănătate și securitate în muncă_________36
3.7. Organizarea activităților de prevenire și protecție__________________________37
Capitolul 4. Organizarea, conținutul și desfășurarea cercetării_________________39
4.1. Scopul și obiectivele cercetării_________________________________________39
4.2 .Etapele și sarcinile cercetării__________________________________________40
4.3. Metode de cercetare folosite și mijloacele utilizate _________________________41
Capitolul 5. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute_____________46
Capitolul 6. Concluzii și propuneri________________________________________66
Bibliografie___________________________________________________________68
Anexe________________________________________________________________71
Introducere
Sistemul de management al sănătății și securității ocupaționale oferă un cadru bine organizat și coerent pentru gestionarea problemelor legate de sănătate și securitate în muncă, într-o organizație. Implementarea unui sistem viabil devine sursă de avantaj competitiv, prin creșterea prestigiului și credibilității școlii, în relația acesteia cu părinții și elevii.
Scopul lucrării este acela de a veni in sprijinul profesorilor, dar si al elevilor, pentru desfășurarea orelor de educație fizică și sport în condiții de siguranță, prin evaluarea factorilor de risc.
În scopul propus, se începe cu o trecere în revistă a principalelor noțiuni teoretice în domeniu, precum și a modului de transpunere a standardului SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale-Cerințe-în activitatea firmei.
În conformitate cu legislația în vigoare, recunoaștem că este vital ca școlile să aibă bune practici de management al riscului. Există însă diferențe în privința modelelor de evaluare și luarea anumitor măsuri de prevenire privind fiecare unitate școlară. Pentru cele mai multe școli aceste măsuri de securitate și sănătate ocupațională pot fi văzute ca o problemă complexă și copleșitoare, mai ales cele care desfășoară activități de risc ridicat.
Prin această lucrare dorim să oferim informații de bază despre ceea ce este: gestionarea riscurilor și ce ar trebui să fie utilizat cu privire la politica OH&S de gestionare a riscurilor prin planul de management al riscului. Acesta identifică pașii implicați atunci când o școală revizuiește riscurile, iar planul de gestionare a riscurilor trebuie să fie creat. Au fost dezvoltate liste de verificare pentru a ajuta școlile în acest proces.
Ce se poate înțelege prin management al riscului este că atunci când într-o unitate de învățămînt, în cadrul orelor de educație fizică și sport spre exemplu: se întâmplă ceva nedorit care poate afecta școala. prin expunere la pierderi potențiale sau pagube, trebuie identificate și evaluate riscurile în conformitate cu cerințele legale, rezultatele participării și consultării, comunicările relevante cu părțile externe interesate, inclusiv reclamațiile, performanțele, stadiul investigării incidentelor, acțiunilor corective și preventive, acțiunile de urmărire de la analizele anterioare, evoluția cerințelor legale și recomandările , răspunzănd totodată următoarelor întrebări:
Ce lucruri nocive s-ar putea întâmpla?
Care ar fi impactul
Ce putem face?
Cum spunem tuturor despre asta?
Odată ce un risc a fost identificat, acesta trebuie să fie acceptat sau tratat. Unele riscuri sunt acceptabile, deoarece nivelul de risc este atât de scăzut și nu justifică nicio acțiune suplimentară (putem lua un exemplu: leziunile minore, cum ar fi echimoze).Alte riscuri trebuie acceptate, pur și simplu pentru că nu poți face nimic despre ele, cum ar fi forțele naturii. Cele mai multe riscuri pot fi tratate sau gestionate într-un fel. Unele dintre cele mai comune metode de gestionare a riscurilor includ:
evitarea, anularea sau amânarea unei activități considerate a fi cu risc ridicat;
luarea de măsuri proactive pentru a reduce probabilitatea unui risc ar trebui să apară, modificarea sau schimbarea regulilor de joc, folosind echipament de protecție sau de backup de date electronice sunt exemple de reducere a riscului.;
prin transfer integral sau parțial, responsabilitatea pentru riscul altei părți. (încheierea de asigurare nu este o scuză pentru neglijență)
acceptarea.
Legea educației fizice și sportului precizează faptul că „educația fizică si sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat.” [12]. În consecință, în învățământul preuniversitar educația fizică și sportul figurează atât ca activități curriculare cât si ca activități extracurriculare. Educația fizică este o formă de educație prin fizic iar sportul este un mijloc ideal pentru sanătate, dar și cu un grad mai ridicat de risc comparativ cu alte discipline. Prevenirea si evitarea accidentelor în timpul activităților de educație fizică si sport implică măsuri diferențiate în funcție de etapa de desfășurare a activităților: înaintea începerii activității (cu caracter preventiv), pe parcursul desfășurării acesteia și în încheiere, în funcție de specificul tipului de învățământ.
Capitolul 1
Importanța și actualitatea temei
„Studiu privind siguranța și sănătatea în activitățile fizice din școlile municipiului Arad" reprezintă o temă de actualiate si importanță majoră. În cadrul tuturor activităților riscul de accidentare este major, iar pentru evitarea acestui inconvenient este necesară tratarea cu atenție a factorilor ce pot declanșa acest fenomen. Lecția de educația fizică și sport este disciplina cea mai expusă ricurilor unor accidentări, dintre toate disciplinele din aria curriculară școlară. Atât profesorii cât și elevii trebuie să cunoască bine care sunt riscurile pentru a putea preveni accidentările.
Motivația alegerii temei
Deaoarece tema aleasă are o importanță deosebită în economia orelor de educație fizică și sport, am decis să o dezbat în această lucrare. De asemenea am remarcat lipsa materialelor legate de acest subiect, astfel am considerat de bun augur realizarea studiului de caz pentru lucrarea de disertație pe acest domeniu.
1.2 Scopul lucrării
Această lucrare își propune să aducă o contribuție modestă în ceea ce privește îmbunătățirea calității orelor de educație fizică și sport prin creșterea gradului de conștientizare a profesorilor, a elevilor, a conducerii școlilor, dar și a părinților privind factorii de risc asociați activităților fizice școlare asupra siguranței și sănătății ocupaționale.
1.3 Obiectivul lucrării
Pe durata elaborării acestei lucrării s-au evidențiat câteva obiective operaționale, așa cum se vor observa în următoarele capitole, însă obiectivul major constă în evaluarea factorilor de risc din unitățile școlare din municipiul Arad care pot influența sănătatea și securitatea elevilor în orele de activități fizice.
Deoarece siguranța și sănătatea elevilor este un obiectiv prioritar în orele de activități fizice, considerăm necesar să trecem în revistă, într-o formă mai detaliată, rolul pe care îl joacă profesorul de educație fizică și sport.
Rolul profesorului de educație fizică și sport în prevenirea accidentărilor și promovarea securității și siguranței în activitățile desfășurate
Lipsa unor competențe și aptitudini profesionale a cadrelor didactice pot cauza probleme de securitate și siguranță în activitățile școlare[12]. Un rol deosebit revine organizării: impactul organizațional fiind tot mai resimțit și,din păcate, influența sa fiind mai mult de natură negativă. Nivelul de salarizare scăzut al cadrelor, carențele de ordin logistic și programa școlară încărcată ne reamintesc de factorii de risc precum oboseala si stresul.
„Sănătatea este înțeleasă nu doar ca o situație caracterizată prin absența bolii, ci ca un concept pozitiv, ce cuprinde starea de bine din punct de vedere fizic, social și emoțional.” (U.S. Department of Health and Human Services. Physical Activity and Health. A report of the Surgeon General. Pittsburgh:National Center for Chronic Diseases Prevention and Health Promotion, 1996).
Starea generală a sănătății își pune amprenta asupra puterii de muncă și a rezistenței la efort.
Deoarece numeroase studii făcute arată un procent alarmant în rândul elevilor privind interesul acestora pentru consumul de tutun, droguri de orice fel sau alcool, iar ca și profesori de educție fizică și sport avem datoria să le vorbim elevilor despre acești factori de risc pentru sănătate și luarea anumitor măsuri de siguranță.
Pentru a îmbunătății mediul în care ne desfășurăm activitatea este necesară o schimbare a mentalității. Trebuie urmarită valorificarea la maximum a resurselor copiilor: cognitive, afective, motivaționale în vederea dezvoltării unor atitudini corecte comportamentale. Instrumentalizarea copiilor cu un set de repere privind înțelegerea și interpretarea datelor oferite privind siguranța și sănătatea în ora de educație fizică și sport. Oferirea de repere, sugestii și modalități eficiente de proiectare și desfășurarea a activităților didactice în condiții de siguranță pentru toate cadrele didactice.
Toți beneficiarii: elevi, părinți, cadre didactice trebuie să își formeze o mentalitate deschisă, pozitivă privind necesitatea măsurilor de siguranță pentru desfășurarea activităților sportive, să acceseze cu încredere serviciile specializate, fără prejudecăți și să participe în cadrul programelor educaționale inițiate de școală.
Atât profesorul de educație fizică și sport cât și celelalte cadre didactice trebuie să inițieze diferite activități/ proiecte la nivel de unitate de învățământ care să promoveze sănătatea și siguranța în rândul elevilor. Părinții să promoveze un climat optim în cadrul familiei unde să nu existe violență verbală (injurii, jigniri, porecliri, tachinări), violență fizică (bătăi, loviri, îmbrânceli) sau violență emoțională (amenințări, intimidări);
Prevenirea costă mai puțin decât intervenția în situație de criză și totuși în spațiul educațional nu sunt identificate multe inițiative care să vizeze componente de prevenire. Ne referim aici, în mod deosebit, la acele acțiuni/activități care au consistență în timp, nu la cele sporadice, cu efecte limitate. O activitate relevantă pentru direcția „prevenire” trebuie să vizeze obiective clar definite, implicare totală a elevilor, cadrelor didactice și părinți. Multe școli din municipiul Arad fac tot posibilul să supraviețuiască din fonduri insuficiente. Părinții nu au posibilități materiale să vină în sprijinul școlii. În aceste condiții nici nu se pune problema ca școala să ofere un mediul ambiant primitor și sigur pentru copii. Lipsurile existente îsi pun amprenta asupra calității actului didactic.
Capitolul 2
Noțiuni teoretice privind managementul
securității și sănătății ocupaționale
Definirea noțiunii de sistem de management al securității și sănătății ocupaționale
Sănătatea și securitatea ocupațională (OH&S) reprezintă condiții și factori care afectează sau ar putea afecta starea de sănătate și securitatea angajaților sau a altor lucrători (inclusiv personal temporar angajat și personal subcontractat) a vizitatorilor sau a oricărei alte persoane aflate la locul de muncă (SR OHSAS 18001:2008) [24]. Organizația poate fi subiect al cerințelor legale legate de sănătatea și de securitatea persoanelor aflate în imediata apropiere a locului de muncă, sau care sunt expuse activităților desfășurate la locul de muncă.
Sistemul de management OH&S este partea sistemului de management al unei organizații utilizată pentru dezvoltarea și implementarea politicii OH&S și managementul riscurilor OH&S (SR OHSAS 18001:2008) [24].
Cerințe ale sistemului de management OH&S
Evoluția noțiunii de securitate
Privind retrospectiv, se poate constata că securitatea a parcurs o dezvoltare de la un stadiu nesistematic în care era o colecție definită de procese și standarde, la o abordare sistematică, specifică domeniului.
Sistemele de management sunt inițial invenții raționale definite pe hârtie și în birouri, posibil de a fi evaluate obiectiv în cursul auditurilor. Următorul stadiu este cel în care scopurile și intențiile pot să se dezvolte chiar dacă sunt omisiuni. Aceasta este o situație în care joacă un rol important caracteristici formale nedefinibile cum ar fi entuziasmul, grija și convingerea. Într-o organizație obișnuită este încă necesar controlul extern în cadrul acestor procese.
Stadiul cel mai înalt de evoluție este cel al culturii organizaționale în domeniul securității, în cadrul căruia personalul însuși urmează proceduri pe care le cunoaște și le consideră necesare nu din necesitate ci de bună voie. Este punctul în care implicarea muncitorului devine atât importantă cât și necesară.
Cultura organizațională avansată poate fi construită pe baza unei combinații a angajamentelor top-managementului și al salariaților.
Salariații trebuie tratați cu încredere și au sarcina de a informa. Aceasta se traduce în practică prin faptul că o cultură avansată în domeniul securității poate genera începând cu reducerea numărului de accidente și terminând cu reducerea frecvenței auditurilor.
Figura 2.1. Evoluția securității ocupaționale
Se poate observa că securitatea a început prin a fi o problemă proprie a indivizilor într-un mediu de business periculos. Ulterior aceasta a fost abordată într-o manieră mai serioasă cu aplicarea principiilor unui sistem de management general extins (ESM). În următorul stadiu a apărut necesitatea unui sistem de management specific securității muncă (SMS) care a fost după aceea generalizat deveinind sistem integrat de sănătate, securitate și mediu. Următorul stadiu a fost acela de dezvoltare a unei culturi organizaționale în domeniul sănătății, securității și mediului.
Cultura organizațională, stadiul cel mai înalt al evoluției noțiunii de securitate ocupațională
Studii recente privind cultura organizațională ne permit să începem să înțelegem noțiunea de Organizație sigură.
Ceea ce se conștientizează în prezent este că procesul de trecere de la o organizație nesigură la una sigură este unul evolutiv, de la un stagiu Patologic (nesigur), la unul Generator (care generează garanții privind respectarea normelor SSO). Stagiul Calculativ, în care se pune mare accent pe abordarea sistematică și managementul laturii operaționale a securității ocupaționale, este unul intermediar.
Procesul evolutiv este inițial guvernat preponderant de legislație, dar, este posibil ca organizațiile să aibă, ele însele, un rol determinant, încă din stadiul inițial al implementării, prin impunerea de norme și reguli.
Ulterior, se constată că organizațiile puternice percep componenta care ține de reglementări pe planul secund. Aceasta înseamnă ca rolul autorității de reglementare evoluează, de la acela de impunere a unor reguli, la acela de facilitare a aplicării unor reguli. Aceasta implică totodată ca, atunci când lucrurile nu funcționează corespunzător, cadrul legal să fie capabil de a acoperi o mare varietate de atitudini organizaționale și de a răspunde în mod adecvat. Aceasta nu înseamnă a declara faptul că reglementările nu sunt necesare, dar rolul lor trebuie să se schimbe, în funcție de obiectul lor.
Organizațiile patologice răspund prin reacții învechite, control totalitar și amenințări.
Organizațiile cu un nivel înalt de cultură trebuie să fie sprijinite să se raporteze la propriile lor standarde înalte.
Ce este cultura organizațională în domeniul securității?
Fiecare organizație are anumite caracteristici interne, comune, care formează cultura sa. Aceste caracteristici devin deseori invizibile din interior, dar devin vizibile pentru cei care provin din alte culturi.
Noțiunea de cultură organizațională este greu de definit, așa încât vom adopta o definiție aproximativă: „ Cine și ce suntem, ce considerăm important și cum găsim de cuviință că trebuie sa intreprindem lucrurile”.
Rousseau a definit cultura mai specific, ca și „modalitățile de a gândi, de a se comporta și de a-și manifesta convingerile”.
Cultura în domeniul securității și sănătății ocupaționale este o componentă aparte a culturii organizaționale, una în care conceptual de siguranță a persoanelor care activează în organizație, are un rol special. Dacă în mod aparent, componenta legată de securitatea în muncă are întodeauna un loc implicit în cultura organizațională, în realitate, puține organizații abordează această idee de securitate suficient de serios, încât să poată fi etichetate ca dispunând de o cultură autentică.
În realitate, ideea de cultură în domeniul securității și sănătății ocupaționale este diferită de cea de climat sigur, definit de Zohar. Abordarea acestuia se concentrează asupra percepției salariaților, el definind climatul organizațional ca fiind “ percepția avută de salariați asupra aspectelor legate de mediul din organizație, asa cum se răsfrânge el la nivel individual”. Cultura definește coordonatele în limitele căruia operează climatul.
În primul rând, putem face distincția între componenta statică și dinamică a culturii organizaționale.
Componenta statică se referă, îndeobște, la acele aspecte care rămân neschimbate, fiind adoptate ca atare de organizatie si care deriva din convingerile membrilor ei.
Componenta dinamică se referă la modul în care operează organizația, la tipul procedurilor de lucru care sunt considerate de aceasta ca fiind acceptabile. Tabelul de mai jos evidențiază un set de definiții ale celor patru componente majore care pot fi identificate, ca și constituenți ai culturii corporative.
Distincția dintre practicile de lucru și metodele de soluționare a problemelor , nu este întotdeauna evidentă, pentru că, de obicei, cercetătorii aleg să studieze companiile, fie în perioadele de stabilitate, fie în cele de schimbare bruscă, dar nu și în perioada tranzitorie dintre aceste stadii.
În perioada operării într-un climat stabil, cele care primează sunt procedurile de lucru cotidiene, în timp ce perioadele de schimbare sunt dominate de procesele de rezolvare a problemelor.
O cultură în domeniul securității și sănătății este una în care securitatea joacă un rol important. Deoarece noțiunea de securitate este una complexă, nu este suficient să adăugam: acționează într-o manieră sigură.
Tabelul 2.1 Componente și definiții ale culturii corporative
(Sursa: Balaure, Virgil, (coord.), 2002, Marketing, Ediția a II a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București)
Caracteristicile culturii în domeniul sănătății și securității ocupaționale
Cum arată o organizație care conferă prioritate problemelor legate de securitate și sănătate în muncă? (Reason, 1997) a identificat un număr de caracteristici care definesc o cultură în domeniul SSO:
O cultură informată: în care aceia care conduc și operează în cadrul sistemului, are cunoștințe la zi despre factorii uman, tehnic, organizațional și de mediu care determină siguranța sistemului ca întreg;
O cultură raportoare, în care persoanele sunt dispuse să raporteze erorile și greșelile;
O cultură justă, în care domnește atmosfera de „no blame” și este prezent un spirit de încredere și persoanele sunt încurajate și uneori sunt și recompensate pentru furnizarea informațiilor esențiale legate de sucuritatea în muncă, dar unde există totodată o delimitare clară între un comportament acceptabil și unul inacceptabil;
O cultură flexibilă care poate lua forme diferite dar este caracterizată prin trecerea de la modul convențional ierarhic de abordare spre o structură profesională;
O cultură a învățării unde există disponibilitatea și competența de a trage concluzii corecte din informațiile despre sistemul de securitate și sănătate în muncă și disponibilitatea de a implementa reformele majore acolo unde este necesar și indicat.
Tabelul 2.2 Componente și definiții privind securitatea și sănătatea ocupațională în cadrul culturii corporative
(Sursa: Reason, Jim, 1997, Managing the risk of organizational accidents. Editura Ashgate, Londra)
În acest tabelul 2.3 se face distincția între componentele mai pasive și cele active ale culturii organizaționale. Analiza acestor componente ajută să se definească modul în care apare și în care ar trebui să fie o cultură.
Tabelul 2.3 Componentele pasive și active ale culturii organizaționale
(Sursa: Reason, Jim, 1997, Managing the risk of organizational accidents. Editura Ashgate, Londra)
Tipuri de cultură SSO
Culturile SSO se pot distinge de la stadiul de „patologic” în care acțiunile sunt derulate cu ignorarea securității ocupaționale, trecând prin stadiul de cultură calculativă, ce urmează pașii logici necesari de trecere către cultura generativă în care comportamentul sigur este complet integrat în tot ceea ce întreprinde organizația.
Cultura SSO poate fi considerată serioasă doar în stadiile finale ale evoluției. Înainte de aceasta, până la atingerea stadiului calculativ, termenul de cultură SSO este potrivit mai degrabă pentru a descrie structuri formale și superficiale, și nu reprezintă o parte integrantă a culturii corporative și nici nu definește propriu-zis modul în care lucrează organizația. Este evident că în stadiul patologic o organizație nu este tocmai interesată de securitatea ocupațională și trebuie să atingă primul nivel, acela de a include securitatea ca pe un element necesar între valorile sale.
Un stadiu ulterior este acela în care componentele legate de securitate încep să dobândească importanță, fiind influențate atât de factori interni cât și de factori externi, ca urmare a apariției unui număr mare de incidente. În acest stadiu de dezvoltare putem remarca valorile care încep să se contureze, dar convingerile, metodele și practicile de lucru sunt încă în stadiul primitiv. În acest stadiu timpuriu, managerii de top consideră că accidentele sunt cauzate de stupiditate, neatenție și uneori acțiuni voluntare ale unora dintre salariați.
Următorul stadiu implică recunoașterea nevoilor legate de securitate ocupațională și abordarea lor într-o manieră serioasă. Termenul „calculativ” este utilizat pentru a indica faptul că anumite mărimi legate de securitatea și sănătatea ocupațională sunt calculate: tehnicile de măsurare cantitativă a riscului și analiza cost-beneficiu sunt utilizate pentru a justifica necesitatea adoptării unor măsuri în domeniul SSO și pentru a măsura eficacitatea măsurilor propuse.
Acestea sunt tehnici specifice de soluționare a problemelor. Numai un simplu calcul dovedește că, eșecul în a funcționa în condiții de securitate sau faptul de a avea incidente, costă bani. Mai mult decât atât, organizațiile care sunt percepute din exterior ca nefiind sigure din punctul de vedere al securității și sănătății ocupaționale, pot avea probleme grave de imagine. Cu siguranță, preocuparea pentru securitate și sănătate ocupațională este percepută din exterior ca o valoare adăugată business-ului.
După punerea bazei culturii SSO, se poate trece la stadiul conturării convingerilor că securitatea este o valoare în sine. Prin elaborarea deliberată a unor proceduri, o organizație își poate autoimpune abordarea problemelor de securitate cu maximă seriozitate.
În această etapă este importantă acțiunea unui organism extern de reglementare, care poate ajuta și el la impunerea unor reguli, atâta timp cât valoarea securității ocupaționale nu este total internalizată, metodele de implementare sunt încă noi, iar convingerile individuale în acest domeniu sunt încă departe de intențiile corporative.
Aceasta ne sugerează o caracteristică importantă a unei culturi autentice în domeniul securității și sănătății ocupaționale, aceea că sistemul de valori asociat securității și sănătății ocupaționale trebuie să fie în totalitate convertit în convingerile membrilor organizației și că întreaga gamă de abordări ale problemelor sunt bazate pe conceptul de securitate.
Figura 2.2. Modelul evolutiv al culturii SSO
(Sursa: Edwards, Cliff , 2005, Developing Safety Management Systems. Shell Aircraft
International's Experience, Aviation Hazard Management Ltd., Calgary.)
Ceea ce se poate deduce este și faptul că noțiunea de cultură în domeniul securității și sănătății poate fi definită numai într-un context organizațional, în cadrul căruia stadiile tehnice necesare și procedurile corespunzătoare sunt deja în vigoare și sunt operaționale. Acestea sunt precondiții necesare, dar nu suficiente pentru o cultură în acest domeniu.
Cum putem obține o cultură în domeniul SSO?
Studiind evoluția acestei componente a culturii organizaționale, apare evident că nu se poate trece direct de la stadiul reactive la cel proactive, fără a trece prin stadiul calculativ, fie și numai pentru că în stadiul proactiv sunt incluse și aspectele tipice stadiului calculativ. Similar, este probabil imposibil să se treacă de la stadiul patologic la cel calculativ.
Schimbările manageriale
Ceea ce trebuie intreprins de către organizații pentru a trece în stadiul generative, în care să iși dezvolte o cultură autentică a securității ocupaționale este să managerieze procesul de schimbare. Cultura viitorului definește unde se dorește să se ajungă, în timp ce modelul adoptat al schimbării definește cum să se obțină acest lucru. Un model pentru implementarea schimbării a fost propus de Prochaska și Di Clemente [16]. Acest model a fost inițial dezvoltat pentru a-i ajuta pe oameni să scape de dependența de medicamente sau alte dependențe, cum ar fi fumatul, alcoolul și supraalimentarea. Autorii au identificat 5 stadii. Acestea se aplică și în cazul implementării unei culturi a securității și sănătății ocupaționale . Aceste stadii sunt:
Precontemplarea – nu este încă un stadiu în care se ia în considerare necesitatea schimbării. În termeni de securitate este o convingere că ceea ce trebuia obținut a fost deja obținut, împreună cu o convingere că îmbunătățirile ulterioare nu sunt posibile.
Contemplarea – este un stadiu în care realizarea efectivă a schimbării apare posibilă dar sunt necesare îmbunătățiri. Nu se produc modificări ale comportamentului și nu se fac pași înainte. Totuși se întrevede posibilitatea îmbunătățirii situației.
Pregătirea – este etapa în care se întreprind pași efectivi pentru a pregăti schimbarea (în cazul fumatului aceasta s-ar putea caracteriza prin încercarea de a nu cumpăra țigări, prin a nu menține un stoc; în diete aceasta ar putea implica evitarea anumitor situații, dar în ambele cazuri, fără a fuma sau mânca mai puțin).
Acțiunea – acesta este stadiul în care practicile puse la punct în stadiul anterior, de pregătire, sunt aplicate efectiv. Acest stadiu necesită un suport activ.
Întreținerea – acest stadiu este vital în menținerea noului comportament. Acest stadiu trebuie să fie menținut pentru că se poate pierde, ceea ce cauzează revenirea la comportamentul caracteristic acțiunii de pregătire.
Figura 2.3. Modelul schimbării propus de Prochaska & DiClemente
(Sursa: James O. Prochaska & Carrlo C. DiClemente, 2007, Changing for Good: A Revolutionary Six-Stage Program for Overcoming Bad Habits and Moving Your Life Positively Forward, , Editura Harper Collins Publishers, New York, p.37)
Liniile punctate denotă posibilitățile de revenire la stadiul anterior. A se remarca faptul că nu este posibilă revenirea atâta timp cât stadiul de precontemplare a fost conștientizat. În celelalte stadii revenirea la situația anterioară este, din păcate, destul de posibilă.
Figura 2.3. arată coordonatele de bază ale tranziției de la stadiul precontemplativ prin intermediul stadiului de întreținere.
Trecerea înapoi la stadiul precontemplativ nu este posibilă atâta timp cât valorile rămân intacte dar convingerile în posibilitatea realizării lor pot fi deteriorate. Ceea ce este important în acest model este recunoașterea stadiului în care se află fiecare organizație și metodele disponibile de a efectua tranziția de la un stadiu la următorul.
Diversele stadii vor necesita definirea metodelor prin care se determină punctul în care se află indivizii sau grupurile din organizație în mod curent. Tranzițiile care trebuie făcute vor necesita instrumente ale schimbării. Termenul de stadiu este utilizat pentru a defini fiecare din astfel de situații. Tranziția are loc între stadii.
Un model de schimbare pentru organizații
Un model mai articulat a fost dezvoltat pentru a gestiona cu succes schimbarea în cadrul organizațiilor. Forța modelului vine din faptul că el își propune să schimbe atât indivizii cât și organizațiile din care fac parte aceștia și conștientizează faptul că schimbarea unui fără celălalt este imposibilă. Acest model care este arătat în tabelul 5, pune laolaltă cerințele schimbării convingerilor individuale care sunt cruciale în dezvoltarea culturală. Putem deduce deci că conștientizarea nu este suficientă în implementarea culturii în domeniul securității și sănătății în muncă, fiind necesară crearea nevoii personale în acest sens și conștientizarea valorii pentru organizație ce derivă din această implementare. Acesta au o pondere egală în asigurarea succesului acestui proces pentru organizație în ansambul ei.
Modelul este foarte similar în orice sistem de calitate Planifică – Execută – Testează, dar caracteristicile interne ale stadiilor, în special al conștientizării și planificării sunt deseori omise sau tratate sumar. De multe ori participarea efectivă a persoanelor direct implicate în stadiile de conștientizare și planificare este înlocuită cu un plan de acțiune definit în altă parte. Aceste modele sunt modele de sus în jos, pornind de la managementul superior, trecând prin departamentele externe corporative sau la nivel de consultanți. Sunt necesare următoarele:
Crearea nevoii personale de schimbare;
Convingerea în capacitatea de a face efectivă schimbarea;
Înțelegerea clară a faptului că indivizii au control asupra propriilor procese.
Aceștia sunt factorii care au fost identificați în mai multe rânduri de către literatura de specialitate ca privind motivația de a influența valoarea finală pozitivă a implementării politicii SSO.
Atunci când convingerile și valorile asociate unei stări noi aducătoare de beneficii au fost asimilate și transpuse în plan intern, atunci schimbarea poate avea,cu adevărat,loc.
Acest model se poate aplica securității și sănătății ocupaționale, dar este de asemenea aplicat managementului costurilor sau oricărei alte direcții de dezvoltare dorite în mediul organizațional.
Tabelul 2.4 Modelul articulat al schimbării în cadrul organizațiilor în 5 stadii, al implementării schimbării
(Sursa: James O. Prochaska & Carrlo C. DiClemente, 2007, Changing for Good: A Revolutionary Six-Stage Program for Overcoming Bad Habits and Moving Your Life Positively Forward, , Editura Harper Collins Publishers, New York)
.
Capitolul 3
Siguranța și sănătatea în școli
3.1. Asigurarea securității și sănătății ocupaționale privind întregul personal care desfășoară activități în cadrul orelor de educație fizică și sport
Securitatea și sănătatea lucrătorilor români sunt protejate în aceeași măsură ca și cea a lucrătorilor europeni, din punct de vedere legislativ prin intrarea in vigoare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 [14], a Normelor metodologice de aplicare si a Hotărârii de Guvern apărute în cursul anului 2006, ce transpun directivele specifice în domeniu [9].
Legea nr. 319-legea securității si sănătății în muncă transpune Directiva Cadru nr. 89/391/CEE si are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătățirii securității și sănătății ocupaționale a lucrătorilor [14].
Voi aminti câteva din prevederile eliminate care erau în contradicție cu legislația europeană în domeniu, precum:
folosirea sintagmei „protecția muncii” în locul celei europene „securitatea și sănătatea ocupațională”;
sancționarea contravențională a angajaților;
participarea angajaților cu până la 50% la plata echipamentului individual de lucru.
Având în vedere transformările de pe piața muncii, angajatorii au obligația să asigure protecția specială a grupurilor sensibile (femei gravide, lehuze sau care alăptează, tineri, persoane cu dizabilități), să asigure același nivel de protecție persoanelor aflate în perioada de verificare a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoanelor care prestează activități în folosul comunității sau activități în regim de voluntariat sau șomerilor, pe durata participării la o formă de pregătire profesională.
La redactarea Legii securității și sănătății ocupaționale s-a ținut seama de nivelul actual de conștientizare a angajatorului român față de importanța activităților de prevenire și protecție.
De asemenea, prin legea nr. 319/2006 a fost implementat principiul fundamental european în domeniu potrivit căruia angajatorul răspunde de securitatea și sănătatea la locul de muncă:,,Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă” [14].
În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitățile sale în acest domeniu. De asemenea, obligațiile lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în munca nu aduc atingere principiului responsabilității angajatorului.
În contextul responsabilităților sale angajatorul are obligația să ia măsurile necesare (APIA) pentru:
Asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
Prevenirea riscurilor profesionale;
Informarea și instruirea lucrătorilor;
Asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății ocupaționale.
3.2. Obligațiile conducerii unităților școlare
Conducerea unităților școlare are obligația să implementeze măsurile pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
evitarea riscurilor: angajatorul trebuie să urmarească evitarea riscurilor, răspunzând de asigurarea condițiilor de desfășurare optimă a activităților sportive;
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
combaterea riscurilor la sursă;
diminuării efectelor acestora asupra sănătății prin adaptarea muncii la om;
adaptarea la progresul tehnic;
înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;
adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecție colectivă fată de măsurile de protecție individuală;
furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor, (să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării, asupra riscurilor);
să asigure controlul medical periodic și, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;
să prezinte documentele solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau cercetării evenimentelor și să asigure realizarea măsurilor dispuse de aceștia;
să nu schimbe rezultatele din producerea unui accident mortal sau colectiv, doar în cazul în care menținerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viața accidentaților și a altor persoane;
să asigure echipamente individuale de protecție;
Avizarea tuturor documentele (medicale a elevilo)și verificarea instructajelor realizate de profesorii de de educație fizică și sport cu privire măsurile de securitate și sănătate ocupațională în cadrul orelor de educație fizică și sport;
asigurarea spațiilor necesare pentru organizarea predării educației fizice în aer liber cât si în interior prin amenajarea corespunzatoare a spațiilor de lucru, prin asigurarea unor suprafețe ale terenurilor care să nu favorizeze alunecarea, derapajele sau împiedicarea acțiunilor motrice, dotarea spațiilor de lucru cu instalații sportive funcționale, bine ancorate si împrejmuite, igienizarea prin zugrăvire, vopsire, asigurarea încălzirii/aerisirii,iar ferestrele și corpurile de iluminat vor fi protejate cu plase speciale; se vor întocmi procese verbale de predare al bazelor sportive (vezi anexa nr.1), conducerea școlii asigurând respectarea permanentă, a măsurilor de siguranță și sănătate ocupațională, după preluarea spațiilor de către profesorii de specialitate;
să asigure personal de îngrijire care să spele, să curățe pardoseala și să șteargă praful activități care vor fi monitorizate de profesorii de specialitate.
3.3. Obligațiile profesorilor de educție fizică și sport privind securitatea și sănătatea în activitățile desfășurate:
să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea elevilor, inclusiv la alegerea echipamentelor utilizate și la amenajarea locurilor de desfășurare a activităților;
să realizeze evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătate ocupațională, inclusiv pentru acei elevi sensibili la riscuri specifice (inclusive elevi cu disabilități);
să întocmească un plan de prevenire și protecție compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice, pe care să îl aplice condițiilor specifice unității școlare;
la începutul anului școlar profesorii vor efectua instruirea elevilor cu privire la protecția fizică individuală și colectivă, măsurile generale de securitate și sănătate ocupațională (vezi anexa nr. 2) și vor primi de la elevi, avizul medical cu specificația clinic sănătos-apt pentru educație fizică și sport pentru anul școlar respectiv;
să decidă asupra măsurilor de protecție care trebuie luate și, după caz, asupra echipamentului de protecție care trebuie utilizat;
să obțină autorizație de funcționare din punctul de vedere al securității și sănătății ocupaționale, înainte de începerea oricărei activități;
să ia în considerare capacitățile elevilor în ceea ce privește securitatea și sănătatea ocupațională, atunci când îi încredințează sarcini;
să asigure consultări cu elevii și/sau reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra securității și sănătății elevilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condițiile și mediul de muncă;
în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să fie permis numai elevilor care au primit și și-au însușit instrucțiunile adecvate;
să ia măsurile pentru: acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor,evacuarea elevilor;
să țină evidența accidentelor și a incidentelor;
să elaboreze pentru autoritățile competente și în conformitate cu reglementările legale rapoarte privind accidentele suferite de elevi;
să stabilească pentru elevi, prin fișe, atribuțiile și răspunderile ce le revin în domeniul securității și sănătății în cadrul orelor de educație fizică și sport;
să elaboreze instrucțiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în munca, ținând seama de particularitățile activităților aflate în responsabilitatea lor;
să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți elevii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit;
să ia măsuri pentru informărea și instruirea elevilor,prin afișe, pliante, filme și diafilme cu privire la SSO;
să asigure informarea fiecărei persoane, aflată în subordinea sa, asupra riscurilor, precum și asupra măsurilor de prevenire și de protecție necesare;
să țină evidența zonelor cu risc ridicat și specific;
să asigure funcționarea permanentă și corectă a sistemelor și dispozitivelor de protecție;
nu vor lucra la aparate și instalații defecte sau care nu sunt bine fixate (inele, scară, frânghie, ancorate de grinzi sau suporturi cu altă destinație);
vor răspunde în mod direct de întreținerea și depozitarea aparatelor și materialelor;
să poarte îmbrăcăminte sportivă, să manifeste o ținută morală;
Atunci când în același loc de muncă își desfășoară activitatea profesori din mai multe unități școlare, angajatorii acestora au următoarele obligații:
să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea și igiena ocupațională, luând în considerare natura activităților;
să își coordoneze acțiunile în vederea protecției elevilor și prevenirii riscurilor, luând în considerare natura activităților;
să se informeze reciproc privind riscurile;
să informeze elevii și/sau reprezentanții acestora cu privire la riscuri.
3.4. Obligațiile elevilor
Ca principiu general, putem spune că: fiecare elev trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea profesorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul orelor de educație fizică și sport, dar și în deplasările la și de la locul locul de desfășurare a activităților .
Elevii au următoarele obligații:
să prezinte avizul medical amintit anterior, elevii sunt scutiți de efort fizic, nu și de frecvență, profesorul putând să le dea anumite sarcini organizatorice;
să semneze procesele verbale cu instructajul privind normele de siguranță și sănătate în muncă. la începutul fiecărui an;
să utilizeze corect aparatura din sala de sport, să se oprească din execuție la apariția unui pericol și să informeze imediat pe profesor de orice defect observat;
să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, sa îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și să utilizeze corect aceste dispositive;
să comunice imediat profesorilor sau responsabililor școlii desemnați orice situație despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lor;
să aducă la cunoștință profesorilor accidentele suferite de propria persoana;
să coopereze cu profesorii atât timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de munca și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
să coopereze cu profesorii desemnați, pentru a permite conducerii școlii să se asigure că mediul din școală și condițiile de desfășurare a orelor de educație fizică și sport sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate lor;
să isi însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății ocupaționale și măsurile de aplicare a acestora și să păstreze ordinea și curățenia;
să nu intre sau să nu părăsească și să nu înceapă activitatea fără acordul profesorului, pe baza sportivă/sala de sport; să nu se afle sub influența alcoolului/drogurilor;
să predea sau să le depună într-un loc special amenajat, toate obiectele, bijuteriile și alte accesorii;
să aibă un limbaj și o atitudine corespunzătoare față de colegi și profesori.
Fumatul, consumul de diferite droguri și consumul de alcool sunt interzise în școli.
Normele metodologice reglementează, de asemenea, comunicarea și cercetarea evenimentelor, înregistrarea și evidența accidentelor și a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea și raportarea bolilor.
În acest sens, sunt prevăzute următoarele obiective principale: stabilirea unui sistem coerent și eficient de colectare a datelor, validarea unor metode de comparare în vederea efectuării de analize statistice, pe diferite criteria, stabilirea unor măsuri de prevenire și profilactice pentru evitarea unor evenimente similare în viitor și stabilirea unor proceduri similare la nivel național în gestionare problemelor privind accidentele și bolile.
3.5. Violența și hărțuirea în cadrul orelor de educație fizică și sport
Violența în muncă este un incident în care o persoană este abuzată, amenințată sau atacată la locul de muncă și care pune în pericol securitatea, sănătatea, bunăstarea sau performanța în muncă a acesteia. Violența poate avea și o dimensiune rasială sau sexuală.
Identificarea, prevenirea și combaterea agresiunilor fizice (bruscare, împingere, lovire), verbale (porecle, tachinări, ironizări, hărțuiri) sau de altă natură (comportamente care intră sub incidența legii -viol, consum și comercializare de droguri, vandalism, provocare de stricăciuni cu bună știință, furt), care pot apărea în cadrul școlii, printr-o comunicare între toți factorii care pot avea un rol în rezolvarea conflictelor (elevi-părinți-cadre didactice-poliție-biserică-primărie).
Conștientizarea existenței problemei violenței în societate și mediul școlar de către elevi, părinți, cadre didactice și crearea unui cadru formal de dezbatere a acestei probleme la nivelul școlii. Introducerea unor teme privind violența în școală și măsurile de prevenire a acesteia, în programarea orelor de dirigenție.
Prelucrarea cu elevii și părinții, afișarea reglementărilor privind ordinea interioară, a măsurilor și planurilor de acțiune, înregistrarea actelor de violență pe baza unei fișe avizate și monitorizarea elevilor cu tendințe violente. Cunoașterea și aplicarea prevederilor Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și a altor documente referitoare la reducerea fenomenului de violență în mediul școlar și creșterea siguranței în unitățile de învățământ [13].
Hărțuirea este un comportament irațional, repetat, care creează un risc pentru sănătate și securitate. Spre deosebire de violență, care vine de obicei din exterior, hărțuirea se produce între colegi.
3.6. Coordonarea și controlul activității de sănătate și securitate ocupațională
Condițiile în care se desfașoară procesele de muncă, complexitatea echipamentelor de muncă, intensitatea efortului mental și fizic, volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informațiilor necesare de recepționat și prelucrat necesită organizarea si desfășurarea muncii și a activităților social-administrative pe baza noilor principii de cunoaștere, înțelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sănătate ocupațională.
Conceptul de sănătate si securitate constituie un ansamblu de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă.
Normele si standardele de securitate ocupaționale reprezintă un sistem unitar de măsuri și reguli aplicabile tuturor participanților.
Activitatea de prevenire și protecție are ca scop asigurarea celor mai bune condiții de muncă, prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor în rândul profesorilor, cât și al elevilor și adaptarea la progresul științei și tehnicii.
În conformitate cu aceste reglementări, obligația de a asigura securitatea si sanătătea, în toate aspectele referitoare la muncă, revine conducătorului unității iar obligațiile profesorilor și al elevilor nu afectează principiul responsabilității conducerii unității școlare.
Între obiectivele securității și sănătății ocupaționale suntem îndreptățiți a menționa:
-armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vieții, protecția mediului înconjurator, asigurarea vieții, securității si sănătății profesorilor , cât și a elevilor;
-conștientizarea profesorilor, elevilor, părinților în cunoașterea și respectarea normelor și standardelor de securitate si sănătate a muncii în amenajarea, dotarea școlilor, exploatarea în condiții de siguranță a echipamentelor în scopul evitării producerii accidentelor si a îmbolnăvirii;
-eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare și/sau îmbolnăvire, prin informarea, consultarea și participarea părților implicate;
-aplicarea cu prioritate a măsurilor de protecție colectivă și de prevenire a accidentelor și îmbolnavirii față de măsurile de protecție individuală.
Conducerea unității școlare are obligația de a asigura securitatea si sănătatea ocupațională a profesorilor, cât și a elevilor în toate aspectele legate de activitățile cu caracter sportiv.. La nivelul conducerii unității școlare activitatea de prevenire si protecție se organizează având la bază principiile:
– obligația de a asigura securitatea si sănătatea ocupațională a profesorilor, în toate aspectele referitoare la muncă, revine conducerii unității școlare;
– obligatiile profesorilor în domeniul securității și sănătății ocupaționale nu vor afecta principiul responsabilității conducerii unității școlare;
– evitarea riscurilor;
– evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
– combaterea riscurilor la sursă;
– asigurarea aceluiași nivel de protecție a muncii pentru toți angajații, indiferent de natura sau durata contractului de muncă;
3.7. Organizarea activitatilor de prevenire si protectie
Este realizata de catre conducerea școlii, în urmatoarele moduri:
a) prin asumarea de către angajator, în condițiile art. 9 alin. (4) din Legea 319/2006, a atribuțiilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege [14];
b) prin desemnarea unuia sau mai multor profesori pentru a se ocupa de activitățile de prevenire si protecție;
c) prin înființarea unui serviciu intern de prevenire si protecție;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protecție.
Activitatea de prevenire și protecție in cadrul orelor de educație fizică și sport se organizează astfel:
profesori care îndeplinesc cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății ocupaționale corespunzătoare nivelului mediu și/sau superior
conducătorul serviciului de prevenire si protecție trebuie să îndeplinească cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății ocupaționale corespunzatoare nivelului superior.
se organizează în subordinea directă a angajatorului ca o structură distinctă.
Serviciul extern de prevenire si protecție este o prestare de servicii care asigură, pe bază de contract, activitățile de prevenire si protecție în domeniu. Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d), și Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:
să dispună de personal cu capacitate profesională adecvată și de mijloacele materiale necesare pentru a-și desfășura activitatea;
să fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protecție și de avizare a documentațiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securității și sănătății ocupaționale [14].
Serviciul extern de prevenire și protecție trebuie să fie format din lucrători care îndeplinesc cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății ocupaționale corespunzatoare nivelului mediu și/sau superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, și, după caz, alți lucrători care pot desfașura activități auxiliare [9].
Conducătorul serviciului extern de prevenire și protecție trebuie să îndeplinească cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății ocupaționale corespunzătoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 [9]. În cazul în care serviciul extern de prevenire și protecție este format dintr-o singură persoană, aceasta trebuie să îndeplinească cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății ocupaționale corespunzătoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 [9].
Capitolul 4
Organizarea,conținutul și desfășurarea cercetării
Dacă într-o școală, într-un domeniu vulnerabil din punctul de vedere al pericolelor, cum sunt lecțiile de educație fizică și sport vom regăsi un grad înalt de conștientizare a importanței securității și sănătății în timpul orelor, atunci printr-o abordare sistemică legată de securitate și sănătate, o viziune realistă, dar deopotrivă flexibilă se poate ajunge atât la perfomanța cât și prestigiu.
Acolo unde normele de protecție în timpul activităților din cadrul orelor de educație fizică și sport, cât și a altor activități sportive specifice (antrenamente, concursuri) sunt cunoscute și respectate, numărul accidentărilor este unul redus.
Datorită faptului că preocupările pentru prevenirea și cercetarea factorilor de risc în școlile din municipiul Arad sunt destul de modeste, la nivelul elevilor apar cazuri multiple de accidentări și atitudini violente.
Prin prezenta lucrare dorim să demonstrăm, că este posibil ca printr-un management al securității și sănătății ocupaționale acești factori de risc să poată fi evaluați și combătuți, în cazul în care au apărut sau să se prevină/evite apariția acestora în cadrul orelor de educație fizică și sport.
Ca formă de cercetare descriptivă s-a utilizat în cazul acestei lucrări, cercetarea observațională. S-a folosit această metodă în a obține informații cantitative și calitative cu privire la factorii de risc asociați activităților fizice din școli.
4.1. Scopul și obiectivele cercetării
Creșterea performanței în ceea ce privește prevenirea accidentărilor în timpul activităților fizice în unitățile școlare din Municipiul Arad reprezintă prioritatea acestei lucrări.
Scopul acestei lucrări a fost evaluarea factorilor de risc asociați activităților fizice în școlile din municipiul Arad.
În vederea realizării cercetării observaționale de la care s-a pornit, au fost vizitate 30 de școli din Municipiul Arad, urmârindu-se dacă se ține cont de normele de protecție atunci când se desfășoară diverse activități fizice. Cunoașterea realității cu privire la securitatea și sănătatea ocupațională în cadrul fiecărei unități școlare, am realizat-o prin fișe de observații efectuate folosind tehnici precum sondarea prin interviu, chestionare auto-administrate și liste de verificare.
Obiectivele cercetării care au dus la îndeplinirea scopului propus:
stabilirea cadrului cercetării prin elaborarea planului lucrării;
documentarea teoretică (inclusiv legislația în vigoare);
modul rațional bazat pe logică și cercetarea empirică (bazată pe observarea realității)
stabilirea metodelor și tehnicilor de lucru;
realizarea chestionarelor și elaborarea unor liste de verificare bazate pe legislația în vigoare și aplicarea lor;
măsurile de prevenire;
interpretarea datelor obținute.
Pentru a scoate în evidență dacă factorii de risc evidențiati în lucrare sunt și preveniți în aceste unități școlare, am evaluat fiecare școală dacă respectă aceste condiții cu privire la securitatea și sănătatea ocupaționale.
Pentru fiecare listă de verificare am parcurs fiecare punct și am notat în dreptul lui numărul școlilor din Arad care și respectă respectiva cerință.
4.2. Etapele și sarcinile cercetării
Cercetarea am efectuat-o în perioada: martie 2016-mai 2016 în școlile din municipiul Arad prezentate în lista de verificare D1.
Etapa I-a începând cu data de 14.03.2016:vizitarea școlilor din municipiul Arad, identificarea și evaluarea factorilor de risc privind securitatea și sănătatea ocupațională;
Etapa II-a în perioada: aprilie 2016 – mai 2016: ierarhizarea riscurilor și stabilirea
Etapa III-a în perioada : 23.05.2016 – 27.05.2016: analiza datelor obținute.
Au fost realizate liste de verificări (checklist-uri) cu factorii de risc posibili în timpul tuturor activităților sportive.
Pe baza listelor de verificare (checklist-urilor) au fost verificate unitățile școlare din municipiul Arad, în vederea analizării modului în care sunt respectate normele de protecție;
S-au realizat chestionare, pentru a arăta care este nivelul unităților școlare din Arad la acest capitol și cât se implică acestea în domeniul sănătății și securității;
S-au corelat datele cu numărul de accidentări în timpul activităților sportive;
Sarcinile cercetării
Cercetarea implică studierea și analizarea în unităților școlare din Municipiul Arad a factorilor de risc asociați activităților din orelor de educație fizică și sport/ antrenamente/ competiții prin:
stabilirea și organizarea pe categorii privind riscurile: facilități, mediu și echipamente, activități, participanți, documente;
realizarea metodelor și tehnicilor de cercetare abordate în stabilirea riscurilor, acolo unde este cazul;
întocmirea listelor de verificare punctual;
aplicarea listelor de verificare pentru fiecare școală.
Sarcinile lucrării sunt reprezentate de întocmirea listelor cu factorii de risc asociați diverselor activități din cadrul lecției de educație fizică și sport.
Trebuie verificate:
Terenul unde urmează să aibă loc activitatea sportivă
Căile de acces, vestiarele, grupurile sanitare, birourile
Sălile de sport
Lista de prevenție în cadrul jocurilor de volei, bashet, handbal, fotbal
4.3. Metode de cercetare folosite și mijloacele utilizate
Aspectul esențial al acestei metode descriptive (metoda cazului), se regăsește sub forma studiului de caz, utilizată ca un instrument de cercetare descriptivă a procedurilor cu privire la siguranța și sănătatea în activităților fizice din școli, urmărind să înteleagă prevenirea factorilor de risc.
Demersul cercetării s-a realizat, din aproape în aproape prin pași succesivi a cunoașterii situației din școli cu privire la SSO și acumularea informațiilor de bază, despre cazurile posibile care pot determina situația dată. Informațiile, se referă la mijloacele utilizate în prevenirea factorilor de risc.
Observația a fost un proces activ, cu intenția de a evalua situația din cadrul orelor de educație fizică și sport, chiar dacă la baza ei, nu există o ipoteza clar formulată. Percepția, procesul psihic pe care s-a bazat observația, „pune în acțiune memoria, inteligența, atenția, imaginația, receptivitatea emoțională" (Ruth C. Kohn și Pierre Nègre, 1991, p. 15).
În timpul efectuării observației, s-au înregistrat impresiile generale percepute atât sub formă calitativă (valorică), cât și cantitativă prezentând următoarele aspecte observate:
Datorită câmpului multidimensionat al observației, s-au avut în vedere și factorii limitativi care provoacă dificultăți în efectuarea unei observații corecte cu privire la riscuri, unele apar la intervale de timp mari, durata observației fiind și ea foarte mare, altele fiind foarte complexe, iar durata observației fiind foarte scurtă.
Sunt de menționat cel puțin două pericole majore în cadrul acestei metode: dorința de a efectua prea multe observații, și faptul că, ,,prezența cercetătorului influențează comportamentul subiecților” (Jerry R. Thomas și Jack K. Nelson, 1997, p.120).
Aceste dificultăți, ne fac să înțelegem de ce metoda observației este foarte pretențioasă,deși la prima vedere aceasta metodă pare ușoară, simplă și la îndemâna tuturor.
Studiul materialului bibliografic
Pentru fundamentarea teoretică și stabilirea gradului cercetării am studiat materialele din bibliografia de specialitate referitoare la siguranța și sănătatea ocupațională. Am studiat apoi lucrări care prezintă politica OH&S, planificarea, implementarea și funcționarea, verificarea și analiza efectuată .
Cunoașterea fundamentelor teoretice cu privire la siguranța și sănătatea în școli, cu precădere în activitățile sportive prezintă: necesitate de prim ordin, deoarece lipsa prevenției poate produce agravări cu consecințe devastatoare atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
Chestionarul auto-administrat (pentru exprimarea atitudinilor și opiniilor în legătură cu factorii de risc din cadrul orelor de educație fizică și sport, în unitățile de învățământ din municipiul Arad, a fost administrat elevilor, părinților și profesorilor de educație fizică și sport și a cuprins 15 itemi).
Scopul acestui studiu a fost unul constatativ și a vizat investigarea științifică a fenomenului psihosocial al violenței, manifestat atât în mediul școlar, cât și în mediul extrașcolar (familial) și factorii de risc din școli.
Obiectivele studiului au fost identificarea factorilor de risc în activitățile fizice din școli, violența în școli și în afara acestora, tipurile de violență frecvent manifestate în mediul școlar, evaluarea gradului de intensitate, identificarea cauzelor principale și evaluarea măsurilor concrete luate de către unitățile școlare din Arad, în vederea prevenirii și reducerii în intensitate a fenomenului violenței și accidentelor. Identificarea, pe baza opiniei elevilor, părinților și a profesorilor de educație fizică și sport de la 30 de școli gimnaziale și liceale, riscurilor din școală reprezentate prin: percepția siguranței în școală; interesul profesorilor și reușita acestora în prevenirea, controlul și reducerea accidentelor, atitudinilor și comportamentelor violente.
Listele de verificare au fost făcute cu scopul de identificare a factorilor de risc/ securitate din cele 30 de unități școlare din municipiul Arad, de evaluare a riscurilor de accidentare, de ierarhizare a riscurilor și stabilirea priorităților de prevenire.
Ca obiectivele generale : minimizarea posibilităților de producere a acidentărilor și utilizarea eficientă a aparatelor din sala de sport. Este cunoscut faptul că nivelul de securitate este invers proporțional cu nivelul de risc.
S-au cules date care prezintă următoarele aspecte:
locul apariției riscurilor și cauzele cu privire la facilități (terenul/sala de sport, vestiare, grupuri sanitare, birouri), echipamente și mediu ambiental, activități sportive;
frecvența și distribuția pe unitățile de învățămînt;
gradul de risc inacceptabil și cel acceptabil-mediu vor fi analizați prioritar deoarece cauzează apariția accidentărilor;
conștientizarea existenței unor atitudi și comportamente necorespunzătoare în orele de educție fizică și sport ;
Ca avantaje folosind această tehnică au fost: flexibilitatea, posibilitatea de a obține informații specifice pentru fiecare posibil factor de risc regăsit, cantitatea și calitatea informațiilor, colectarea unor informații la fața locului.
Ca orice tehnică de cercetare, întocmirea listelor de verificare în vederea prevenției factorilor de risc, asociați activităților fizice din unitățile școlare a prezentat și dezavantaje: timpul îndelungat necesar pentru obținerea acordului participării la activitățile specifice și desfășurarea cercetării, uneori fiind necesare mai multe vizite la aceeași școală, imposibilitatea consultării unor documente în vederea formulării unor măsuri clare și precise, inconveniente legate de dispoziția lor psihică, de starea de oboseală a elevilor și profesorilor (Kenneth D. Bailey, 1982, p.183). Modul de obținere și și de înregistrare a datelor a cauzat și erori, datorită protocolului avut cu fiecare unitate școlară în parte (chiar dacă protocolul de cercetare a fost încheiat între Universitatea Aurel Vlaicu Arad și Inspectorat Școlar Județean Arad, nu toți profesorii de educație fizică și sport mi-au permis și asistarea la activitățile sportive).
S-au vizitat toate facilitățile și s-a participat selectiv la desfășurarea orelor de educație fizică și sport. Ca mijloc de culegere a datelor necesare s-au folosit listele de verificare (checklist-urile). Esența metodei de cercetare constă în realizarea acestor liste cu posibile riscuri si stabiliarea nivelului gravității și a frecvenței pe care le pot avea aceste riscuri asupra organismului uman.
Nivelul gravității a fost structurat după cum urmează:
factor de risc inacceptabil – factor de risc extrem;
factor de risc risc inacceptabil – factor de risc major;
factor de risc acceptabili – factori de risc mediu;
factor de risc acceptabil- factor de risc minor;
factor de risc acceptabil – factor de risc nesemnificativi
fără risc
nu este cazul
Factorii de risc ce se regăsesc în listele de verificare, care pot cauza accidentări, au primit puncte de la unu la trei,fiecare în funcție de gravitatea sa, după cum urmează:
Trei puncte pentru risc inacceptabil extrem (pentru un procent de 100%, cu privire la distribuția pe școli, se vor acorda 90 de puncte);
Două puncte pentru risc inacceptabil maxim;
Un punct pentru risc acceptabil mediu.
Evaluarea riscurilor din unitățile de învățământ preuniversitare din municipiul Arad reprezintă punctul de plecare în optimizarea planului de prevenire a accidentelor în timpul orelor de educație fizică și sport, constând în identificarea tuturor factorilor de risc ce pot cauza astfel de accidentări.
La baza evaluării riscului stă combinația dintre cei doi parametri: gravitatea și frecvența (probabilitatea) pe care o pot avea asupra organismului uman aceste riscuri la care sunt expuși elevii, dar și profesorii în timpul activităților sportive, reprezentată grafic în următorul capitol.
Prelucrarea statistică a datelor a fost efectuată cu ajutorul programelor SPSS și Microsoft Excel. Procedeul statistic utilizat a fost: statistica descriptivă.
Capitolul 5
Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute
Aplicarea unui management al riscurilor și folosind aceste liste de verificare/ checklist-uri, în care sunt abordate problemele apărute sau ce pot apărea în cadrul orelor de educație fizică și sport cu privire la factori de risc, a reieșit din convingerile și valorile asociate unei stări noi aducătoare de beneficii, asimilate și transpuse în plan intern. Modul corect în care profesorii de educație fizică și sport își desfășoară activitatea cu privire la respectarea securității și sănătății ocupaționale, printr-o cultură a securității ocupaționale va demonstra o schimbarea în bine, care nu va întârzia să apară
Cele 30 de unități școlare din municipiul Arad, unde s-a făcut cercetarea, au fost după cum urmează:
-9 unități școlare cuprinzând toate ciclurile de învățământ: primar, gimnazial și liceal;
-12 unități școlare cuprinzând ciclurile de învățământ: primar și gimnazial;
-1 unități școlare cuprinzând ciclurile de învățământ: gimnazial și liceal;
-8 unități școlare cuprinzând ciclul de învățământ: liceal.
Într-o primă etapă am evaluat situația generală a acestor unități școlare, iar în municipiul Arad, în anul 2016, există un număr îngrijorător de unități de învățământ preuniversitar, care nu îndeplinesc standardele minime pentru desfășurarea orei de educație fizică și sport, cu privire la amenajarea și dotarea spațiilor specifice, probleme care au fost identificate și notate în listele de verificare, ca fiind inexistente sau cu un anumit risc.
În cazul comportamentelor cu risc pentru sănătate și siguranță se observă prezența predominantă a violenței prin limbaj, totodată, s-au surprins aspecte ale factorilor de risc cu privire la atitudini și comportamente în orele de educție fizică și sport, din partea mediului extrașcolar (familie, anturaj), datorate diferențelor socio-culturale.
Însumând rezultatele, analizele susțin că dintre factorii de risc ai comportamentului și cei cu privire la dotările unităților școlare, predomină factorii de risc cu privire la atitudini și comportamente adecvate, în timpul jocurilor sportive.
Rezultate:
Prin aplicarea listelor de verificare, în cele 30 de unități școlare se pot identifica mult mai eficient riscurile și gradul lor, în vederea prevenirii accidentărilor în timpul orelor de educație fizică și sport, cu privire la toate categoriile implicate (facilități, echipamente și mediu de lucru, activități sportive).
Chestionarel s-au aplicat în periada martie 2016 – aprilie 2016 la nivelul școlilor preuniversitare din municipiul Arad și s-a realizat prin selecție simplă aleatoare, cuprinzând un număr de 330 de elevi, 35 de profesori de educație fizică și sport din 30 de unități școlare (școli generale, licee, grupuri școlare și colegii) și 525 de părinți.
În urma aplicării chestionarelor la nivelul celor 30 de unități școlare cuprinse în eșantion, au fost recuperate și prelucrate un număr de: 297(90%) de chestionare pentru elevi, 34(97,1%) de chestionare pentru profesorii de educație fizică și sport și 489(93,1%) de chestionare pentru părinți (vezi anexa nr. 3).
În urma monitorizării factorilor de risc și frecvența acestora în cele 30 de unități școlare s-au obținut următoarele rezultate, prezentate în tabelele de mai jos.
Pentru terenul destinat activităților sportive, după cum se poate observa în tabelul prezentat anterior, în procent de 40% din unitățile evaluate, prezintă riscuri cu privire la accesul altor persoane, decât cele ce-și desfășoară activitatea, pe terenul de sport, în unele dintre acestea fiind regăsită și prezența câinilor. Într-o proporție îngrijorătoare, de 35%, suprafața terenului este neadecvată, nemarcată specific jocurilor sportive sau pistelor de alergare, iar groapa de nisip sau zona de aruncări (oină, greutăți), prezintă riscuri alarmante, de 50%, atât pentru cei ce-și desfășoară activitatea, cât și pentru cei din afara orei de educașie fizică și sport, delimitarea (îngrădirea) zonei necorespunzătoare normelor de siguranță. Jumătate din școli folosesc nu folosesc echipamentele în mod corespunzător și în condiții de siguranță, iar în 30% din unitățile școlare porțile nu sunt blocate corect sau nu se află în stare bună.
Tabel nr.5.1 Principalii factori de risc cu privire la terenul destinat activităților sportive și frecvența acestora în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
Fie că vorbim de căile de acces, vestiare sau grup sanitar, acestea necesită serioase reparații cu privire la pereți, tavan și ferestre, 60% din unitățile școlare făcînd investiții minime (în unele cazuri deloc) în această privință, grupul sanitar nefuncțional în mod corespunzător (inclusivne igienizat) în proporție de 30%, după cum se observă în tabelul de mai sus.
Tabel nr.5.2 Principalii factori de risc cu privire la căile de acces, vestiare, grup sanitar, birouri și frecvența acestora în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
Cu privire la sălile destinate activităților sportive (Tabel nr.5.3), un procent de 20% din untățile școlare evaluate prezintă factori de risc cu privire la: suprafața(podeaua) sălii, ferestre (fără protecție în mod corespunzător), tavan cu scurgeri sau cu înălțimea nepotrivită pentru activitățile specifice, porți blocate necorespunzător sau într-o stare proastă, sistemul de încălzire și ventilare nefuncțional. Într-un procentaj mult mai mare, de aproape 50%, pereții necesită reparații. Instalațiile fixe, precum: spaliere, panouri, stâlpi, aparate, porți de handbal nu sunt ancorate la sol sau pe pereți, într-un procent de 16%, iar 25% din unitățile școlare nu au amenajat spații pentru sărituri și aterizări.
Tabel nr.5.3 Principalii factori de risc cu privire la sălile destinate activităților sportive și frecvența acestora în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
Dacă pe teren echipamentele erau utilizate în mod necorespunzător într-un procent de 50%, în sală acest procent scade la 33%, asta datorită condițiilor de siguranță cu privire la stocarea lor (magaziile sau alte spații de depozitare specific, fiind de cele mai multe ori în apropierea sălilor de sport).
După cum se observă în următorul tabel cu privire la echipamentul utilizat și mediu ambiental, echipamentul utilizat de elevi, nu este adecvat orelor de educație fizică și sport, purtînd echipamente (obiecte) care pot cauza accidentarea altor jucători sau aruncând părți ale echipamentelor deteriorate pe spațiul de joc într-un procent de 20%.
Igienizarea de doua ori pe zi, sau de câte ori este necesară, a spațiilor în care se desfășoară activitățile de educație fizică și sport este făcută în proporție de 80%. Riscurile de mediu asociate activităților în aer liber, cum ar fi:temperatura, fulgerele, zgomotele se regăsesc 40% din unitățile școlare evaluate.
Tabel nr.5.4 Principalii factori de risc cu privire la echipamentul necesar, a mediului și frecvența acestora în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
În cadrul jocurilor de volei, baschet, handbal, volei (Tabel nr.5.5) suprafața de joc și marcarea specifică fiecărui joc, necorespunzătoare într-un procent de 20%. Fileul și stălpii fixați cu ajutorul cablurilor, în jocul de volei, 43% din unitățile școlare, iar în jumătate din ele, panouril, coșurile, inelele și plasele, structura de susținere a panourilor, inclusiv capitonajul pentru jocul de baschet lipsesc sau sunt necorespunzătoare.
Tabel nr.5.5 Principalii factori de risc în cadrul jocurilor de volei, baschet, handbal, volei și frecvența acestora în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
Aceste tabele conțin un volum mare de date cu privire la factorii de risc și se va evidenția în acest studiu, conform tabelelor (Tabel nr.5.6, Tabel nr.5.7, Tabel nr.5.8, Tabel nr.5.9, Tabel nr.5.10) prima parte, în care vor fi analizați prioritar factorii de risc inacceptabil și risc mediu acceptabil, în cele 30 de unități școlare evaluate din mun. Arad, deoarece cauzează apariția accidentărilor.
Tabel nr.5.6 Principalii factori de risc inacceptabili și mediu acceptabil cu privire la terenul destinat activităților sportive în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
În vederea cuantificării lor s-au notat cu puncte de la unu la trei, în funcție de gravitatea lor, astfel că factorii de risc inacceptabil extrem au primit câte trei puncte, cei cu risc maxim, două puncte, respectiv câte un punct factorii de risc mediu. Întreaga distribuție pe școli urmând a fi analizată într-o lucrare ulterioară.
Aceste procente includ toate unitățile școlare, existând șansa ca, în unele unități școlare acest procente să fie mult mai mari, sau mai mici (deontologia nepermițând o descriere de tip nominal).
În Tabelul nr.5.6, tabel cu privire la terenul destinat activităților sportive se evidențiază factorii de risc cauzați de: suprafața inadecvată activităților sportive, inclusiv a pistelor de alergare, groapa cu nisip pentru sărituri, sau zona de aruncări (oină, greutăți), cu un procent de ≈20%, prin îngrădirea zonei necorespunzător normelor de siguranță, 28% și nefolosirea echipamentelor în condiții de siguranță, porțile blocate incorect, 20%.
Tabel nr.5.7 Principalii factori de risc inacceptabili și mediu acceptabil cu privire la căile de acces, vestiare, grup sanitar, birouri în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
Factorii de risc, care pot cauza accidente, cu privire la căile de căile de acces, vestiare sau grup sanitar sunt: pereții murdari, netencuiți, într-un procent de 29%, ferestre fără protecție (cu fisuri, cioburi), spălător cu dușuri neigienizate, pereți ce prezintă mucegai , canale de scurgere blocate, lipsa protecției pentru alunecare, grup sanitar nefuncțional, în procent de 22%.
În urmatorul tabel cu privire la sălile destinate activităților sportive (Tabel nr.5.8), cel mai mare procent de risc îl regăsim cu privire la pereții sălii, 29% prezintă factor de risc foarte ridicat, 21%, situația instalațiilor fixe, precum: spaliere, panouri, stâlpi, aparate, porți de handbal. Spațiile neamenajate corespunzător pentru sărituri și aterizări, într-un procent de 16% și în același procent, ferestre fără protecție, Un alt factor de risc mare este cu privire la suprafața(podeaua) sălii, 11%.
Tabel nr.5.8 Principalii factori de risc inacceptabili și mediu acceptabil cu privire la sălile destinate activităților sportive în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
Cei mai mari factori de risc, cu privire la echipament și mediul ambiental, conform tabelului următor, Tabel nr.5.9, sunt echipamentul necorespunzător utilizat de elevi, purtarea de echipamente (obiecte) care pot cauza accidentarea altor jucători, aruncarea unor părți ale echipamentelor deteriorate pe spațiul de joc și neigienizarea de doua ori pe zi, sau de câte ori este necesară, a spațiilor în care se desfășoară activitățile de educație fizică și sport, într-un procent de 11%.
Riscurile de mediu asociate activităților în aer liber, cum ar fi: temperatura, fulgerele, zgomotele se regăsesc într-un procent de 22%.
Tabel nr.5.9 Principalii factori de risc inacceptabili și mediu acceptabil cu privire la
echipamentul necesar și a mediului în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
În cazul jocurilor sportive, pe lângă factorii amintiți în tabelele anterioare, cu privire la terenul/sala de sport, se evidențiază riscurile inacceptabile și mediu acceptabile legate de panouri, coșuri de baschet, fileu și fixarea la sol a stalpilor, în jocul de volei, într-un procent de 28 și cele legate de distanța băncilor față de terenul de joc, în procent de 19%.
Tabel nr.5.10 Principalii factori de risc inacceptabili și mediu acceptabil în cadrul jocurilor de volei, baschet, handbal, volei, în cele 30 de unități școlare evaluate din municipiul Arad
Deoarece această evaluare este doar o etapă dintr-un studiu mai cuprinzător în urma aplicării chestionarelor valide la un eșantion de 820 de participanți (297 de elevi, 34 de profesori de educație fizică și sport și 489 de părinți), care au cuprins 18 itemi și au vizat evaluarea factorilor de risc asociați activităților fizice în unitățile școlare din municipiul Arad, se vor reține pentru analiză, itemii reprezentativi nr.4, nr.5, nr.6, nr.7, nr.9 și nr.13. (vezi: anexa nr.3), prezentați în tabelul următor:
Tabelul nr.5.11 cu opiniile profesorilor, elevilor și a părinților, privind factorii de risc din ora de educație fizică și sport
Discuții:
În următoarele cinci figuri: Fig.5.1, Fig.5.2, Fig.5.3, Fig.5.4 și Fig.5.5 urmărim reprezentarea grafică privind distribuția factorilor de risc, în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad, rezultate prezentate sub formă tabelară anterior.
Fig.5.1 reprezentarea grafică a distribuției factorilor de risc cu privire la terenul destinat activităților sportive în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad (cf.tab.1)
Fig.5.2 reprezentarea grafică a distribuției factorilor de risc cu privire la căile de acces, vestiare, grup sanitar și birouri în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad (cf.tab.2)
Fig.5.3 reprezentarea grafică a distribuției factorilor de risc cu privire la sălile destinate activităților sportive în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad (cf.tab.3)
Fig.5.4 reprezentarea grafică a distribuției factorilor de risc cu privire la echipamentul necesar și a mediului de lucru în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad (cf.tab.4)
Fig.5.5 reprezentarea grafică privind distribuția factorilor de risc în cadrul jocurilor de volei, baschet, handbal, fotbal în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad (cf.tab.5)
Fig.5.6 reprezentarea grafică a factorilor de risc inacceptabili și mediu acceptabil cu privire la terenul destinat activităților sportive în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad
Din fig.5.6 se observă că, factorii de risc inacceptabili și mediu acceptabili reprezintă aproximativ 20% în unitățile școlare din municipiul Arad. Deoarece procentul de 20% include toate unitățile, există șansa ca, în unele unități școlare acest procent să fie mult mai mare (deontologia nu ne permite un studiu de caz nominal), ceea ce este de-a dreptul îngrijorător, după cum, în unele unități școlare acest procent să fie mult mai mic.
Fig.5.7 reprezentarea grafică a factorilor de risc inacceptabili și mediu acceptabil cu privire la căile de acces, vestiare, grup sanitary și birouri în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad
Este evident că, pentru această categorie a factorilor de risc procentul este mai mic (17%), ceea ce nu înseamnă că riscurile sunt mai puține. Această categorie vizează cu precădere unitățile școlare dotate cu săli de spor, și în aceeași logică a distribuției factorilor de risc pentru toate cele 30 de unități școlare, în mod egal această categorie de factori de risc poate să fie mult mai mare decât cei prezentați schematic în fig.5.7, aspect pus în evidență de fig.5.4.
Fig.5.8 reprezentarea grafică a factorilor de risc inacceptabili și mediu acceptabil cu privire la sălile destinate activităților sportive în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad
În Fig.5.8 deși procentul factorilor de risc este mai mic (15%) în realitate sunt doar 18 unități școlare dotate cu sală de sport (12 desfășurand activitatea în săli foarte mici sau chiar pe colidoare), astfel că procentajul factorilor de risc inacceptabili și mediu acceptabili se situeaza undeva în jurul a 25%, ceea ce este foarte mult.
Fig.5.9 reprezentarea grafică a factorilor de risc inacceptabili și mediu acceptabil cu privire la echipamentul necesar și a mediului de lucru în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad
Din analiza datelor cu privire la riscurile inacceptabile și mediu acceptate datorate echipamentului sau factorilor de mediu ambientali, se poate observa că, procentual, există aproape același procent de ≈ 20%, ca și în cazul factorilor de risc cu privire la terenul de sport, însă aici problema importantă o constituie lipsa unui echipament adecvat practicării activității fizice. Soluțiile ținând de conducerea unității școlare, profesori de educație fizică și sport și părinți.
Fig.5.10 reprezentarea grafică a factorilor de risc inacceptabili și mediu acceptabil în cadrul jocurilor de volei, baschet, handbal, fotbal în cele 30 de unități școlare din municipiul Arad
Chiar dacă, factorii de risc inacceptabili și mediu acceptabili asociați jocurilor sportive sunt într-un procent de 24%, pe lângă aceștia se regăsesc factorii de risc asociați terenului sau sălii de sport pentru desfășurarea activităților și factorii de risc ce țin de comportamentul elevilor, în special violența verbală și cea fizică, după cum reiese din discuțiile și analiza rezultatelor chestionarului.
Deoarece această evaluare este doar o etapă dintr-un studiu mai cuprinzător în urma aplicării chestionarelor valide la un eșantion de 820 de participanți (297 de elevi, 34 de profesori de educație fizică și sport și 489 de părinți), care au vizat evaluarea factorilor de risc asociați acticităților fizice în unitățile școlare din municipiul Arad, se vor reține pentru analiză doar itemii nr.4, nr.5, nr.6, nr.7, nr.9 și nr.13.
Fig.5.11 reprezentarea grafică cu privire la dotările locurilor pentru desfășurarea în siguranță a orelor de educație fizică și sport
Fig.5.12 reprezentarea grafică cu privire la dotarea
cu echipamente individuale de protecție
În figurile reprezentate grafic (Fig.5.11 și Fig.5.12) cu privire la dotările locurilor, respectiv echipamentelor individuale de protecție pentru desfășurarea în siguranță a orelor de educație fizică, 18% din intervievați le consideră foarte bune, iar nesatisfăcătoare: 24% cu privire la echipamentelor individuale și 35% cu privire la locul de desfășurare, acest procent diferit fiind cauzat și de lipsa terenului/sălii.
Fig.5.13 reprezentarea grafică cu privire la accidente/violențe
suferite în cadrul orelor de educație fizică și sport
Fig.5.14 reprezentarea grafică cu privire la frecvența accidentelor/
violenței în cadrul orelor de educație fizică și sport
În Fig.5.13 și Fig.5.14 figuri reprezentate grafic, observăm un procent îngrijorător de 77%, cei au suferit accidentări sau au fost implicați în accidentări/violențe în cadrul orelor de educație fizică și sport, intervievații considerând ca fiind frecvente și foarte frecvente în proporție de 79%.
Fig.5.15 reprezentarea grafică cu privire la tipul de violență
în cadrul orelor de educație fizică și sport
Fig.5.16 reprezentarea grafică cu privire la actori ai violenței
din cadrul orelor de educație fizică și sport
Cel mai frecvent tip de violență în cadrul orelor de educație fizică și sport este violența de limbaj (74%), între elevi (39%), după cum se observă în Fig.5.15 și Fig.5.16, un procent de 63% răspunzând că există riscul de a fi jigniți.
Fig.5.17 reprezenatrea grafică a cauzelor riscurilor
apărute în ora de educație fizică și sport
Principalele cauze a riscurilor apărute în unitățile școlare conform figurii reprezentată grafic (Fig.5.17) sunt: nerespectarea regulamentului școlar (de către elevi, profesori) 27% și lipsa dotărilor specifice orei de educație fizică și sport, cu un procent 21%. Nu trebuie trecute cu vederea nici procentajele cu privire la nivelul scăzut de educație al unor elevi, 11%, anturajul 9%, lipsa de interes a unor părinți față de proprii lor copii,6%, ele însumând un procent, respectiv 26%, la fel de ridicat, ce demonstrează lipsa de implicare a fiecărei părți responsabile.
CAPITOLU VI
Concluzii și propuneri
Concluzii
1. În urma analizei rezultatelor evaluării factorilor de risc asociați siguranței și sănătății activităților fizice din școală, putem afirma că, lucrarea și-a atins scopul: s-au evidențiat un număr extrem de mare de factori care pot periclita siguranța și sănătatea elevilor în orele de activități fizice din școală.
2. Lucrarea și-a îndeplinit obiectivul major: identificarea și ierarhizare detaliată a factorilor de risc pentru siguranța și sănătatea elevilor din unitățile de învățământ din municipiul Arad. S-a constatat că, alături de spații, echipamente, aparatură și materiale specifice activităților fizice, sunt prezenți o serie de alți factori de risc, cum ar fi: violența verbală sau fizică, atitudinea părinților sau necunoașterea atribuțiilor și responsabilităților cadrelor didactice, care pot periclita securitatea și sănătatea elevilor. Trebuie să precizăm faptul că, respectând deontologia de cercetare, evaluarea factorilor de risc s-a făcut cumulat, pentru toate cele 30 unități școlare din municipiu, astfel că, distribuția acestora pe fiecare unitate școlară nu a fost efectuată.
3. Analiza evaluărilor făcute cu privire la securitatea și sănătatea ocupațională în activitățile fizice desfășurate în școlile din Municipiul Arad, arată că este nevoie de implementarea unor măsuri eficiente cu un grad ridicat de conștientizare în stabilirea priorităților de prevenire și eliminare a factorilor de risc.
4. Acest lucru demonstrează că, implementând un management eficient și, coștientizând în permanență unde ne aflăm și unde ne dorim să ajungem, putem crea un mediu sigur atât pentru elevi, cât și pentru cei responsabili de educația lor.
5. Factorii de risc în activitățile fizice din școli sunt extrem de numeroși și ridică deosebite probleme metodice. Numeroasele domenii de activitate, în care pătrunde cultura privind securitatea și sănătatea ocupațională, prezintă mereu aspecte noi și, adaptarea acestora la specificul unei unități școlare, necesită alte soluții decât cele folosite până acum.
6. Trebuie ca, în primul rând, să cunoaștem îndeaproape toate cauzele care ar putea favoriza apariția accidentelor, atât în școală cât și în familie. În al doilea rând, se impune să luăm din timp și să aplicăm continuu, cele mai bune și mai sigure măsuri de igienă și profilaxie a oboselii, a îmbolnăvirilor și accidentelor ce amenință elevii.
Propuneri
Problematica factorilor de risc asociați siguranței și sănătății activităților fizice este extrem de vastă și, în același timp, mai puțin abordată la noi în țară. Întreg sistemul de management al siguranței și sănătății nu se aliniează cerințelor de pe plan european, fapt consemnat în partea de fundamentare teoretică a lucrării. Totuși, luând în considerare rezultatele obținute, unele dintre acestea chiar parțiale sau incomplete, putem sugera câteva propuneri:
1. Elaborarea unor liste de evaluarea a riscurilor pentru fiecare unitate școlară în parte, funcție de condițiile specifice acelei școli;
2. Pe baza acestor liste, se va elabora planul de management al riscului al fiecărei unități școlare; este o modalitate de a comunica ce măsuri trebuie să fie efectuate pentru a preveni/reduce aceste riscuri;
3. Dezvoltarea unui mediu sigur și prietenos, prin politica de management al riscului este cheia pentru gestionarea riscului și asigurarea siguranței în școli. Aceasta stabilește reguli și orientări cu privire la modul în care școala prin profesorii desemnați vor gestiona riscurile. Școlile sunt în măsură să adopte o politică proprie de gestionare a riscurilor, să creeze o politică de management al riscului care este specifică ei, aceasta trebuie să fie în continuare în conformitate cu politica de management al riscului conform legislației în vigoare pe plan european.
4. Continuarea cercetării printr-un studiu care să evidențieze raportul dintre frecvența accidentelor și ponderea factorilor de risc pentru fiecare unitate școlară din municipiu.
5. În ceea ce privește dezvoltarea unui mediu sigur pentru activitățile fizice din școală, o listă detaliată a propunerilor este cuprinsă în anexa nr. 4.
Bibliografie
[1] Adascalitei, Virgil, 2007, Introducere în marketing relațional, Editura Pro Universitaria, București.
[2] Bailey, Kenneth D., 1982, Methods of Social Research-Ediția a II-a, The Free Press, New York.
[3] Balaure, Virgil, (coord.), 2002, Marketing, Ediția a II a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București.
[4] Chelcea, Septimiu, 2001, Meotodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitatzive, Editura Economică București, București.
[5] Denzin, Norman K., 1970, The research act: a theoretical introduction to sociological methods, Editura Aldine Publishing Company, Chicago.
[6] Dumitru, Ionel, Marketing strategic – O abordare in perspectiva globalizării, Editura Uranus, Bucuresti, 2004.
[7] Edwards, Cliff, 2005, Developing Safety Management Systems. Shell Aircraft International's Experience, Aviation Hazard Management Ltd., Calgary.
[8] Forgang, W., 2004, Strategy- Specific Decision Making, Editura M.E. Sharpe, Armonte, New York.
[9] HG 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 (publicată în M. Of. nr. 882/ 30 octombrie 2006, actualizată în 27 septembrie 2010 prin HG 955/2010).
[10] Hudson, Patrick, 2001, Safety Management and Safety Culture The Long, Hard and Winding Road în “Ocupational Health & Safety Management Systems”, Editura Crown Content.
[11] Galea, Ioan, 2014, Standarde, norme și proceduri pentru siguranța în activitatea fizică școlară, (suport de curs pentru uz intern), Universitatea Aurel Vlaicu, Arad;
[12] Legea nr. 69/28 aprilie 2000 – Legea educației fizice și sportului (publicată în M. Of. nr. 200/9 mai 2000).
[13] Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (republicată în M. Of., Partea I, nr.365/05 martie 2014).
[14] Legea nr.319/2006 – Legea securității și sănătății în muncă (publicată în M. Of., Partea I, nr. 646/26 iulie 2006).
[15] Neamțu, Cristina, 2003, Devianță școlară. Ghid de intervenție în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iași.
[16] Prochaska, James O., Norcross, John C., DiClemente, Carrlo C. , 2007, Changing for Good: A Revolutionary Six-Stage Program for Overcoming Bad Habits and Moving Your Life Positively Forward, Editura Harper Collins Publishers.
[17] Reason, Jim, 1997, Managing the risk of organizational accidents. Editura Ashgate, Londra.
[18] Singly, François de, Blanchet, Alain, Gotman, Anne și Kaufman, Jean-Claude, 1998, Ancheta și metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensive, Editura Polirom, Iași.
[19] Thomas, Jerry R și Nelson, Jack K, 1997, Metodologia cercetării în activitatea fizică, vol.II, București.
[20] * * * OHSAS 18001:1999 Occupational health and safety management systems – Specification, British Standard Institution, 1999.
[21] * * * OHSAS 18001:1999 – Amendment 1:2002, Occupational health and safety management systems – Specification, British Standard Institution, 2002.
[22] * * * OHSAS 18002:2000 Occupational health and safety management systems – Guidelines for the implementation of OHSAS 18001, British Standard Institution, 2000.
[23] * * * OHSAS 18002:2000 – Amendment 1:2002, Occupational health and safety management systems – Guidelines for the implementation of OHSAS 18001, British Standard Institution, 2002.
[24] * * * OHSAS 18002:2008 – Occupational health and safety management systems, Guidelines for the implementation of OHSAS 18001:2007, adoptat sub forma SR OHSAS 18001:2008-Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale- Cerințe, de către Asociația de Standardizare din România, 2008.
[25] * * * Evaluarea riscurilor (editor, Mircea Bejan), ISBN 978-973-662-395-0 ; ISBN 978-973-1868-41-7, Editura U.T.Press, Editura Mega, Cluj Napoca, 2008.
[26] * * * The Use of Occupational Safety and Health Management Systems în the Member States of the European Union, Experiences at company level, European Agency for Safety and Health at Work, 2002.
[27] Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2013. Educația fizică și sportul în școlile din Europa Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru publicații al Uniunii Europene. (accesat la data de 20 mai 2016).
Anexe
Anexa nr. 1
(Unitatea de învățământ) (Anul școlar )
Arad
Proces verbal de control al bazei sportive:
Încheiat azi …………………………..cu ocazia controlului efectuat la baza sportivă a școlii.
Comisia de …… din școală a controlat întreaga bază didactică afectată activităților de educație fizică și sport (instalații, aparate, materiale sportive și suprafețe de joc) și a constatat următoarele:
POZITIV………………………………………………………………………………………………………………
NEGATIV ……………………………………………………………………………………………………………
Termene și responsabilități pentru rezolvare: ……………………………………………….
Președinte: Membrii:
Anexa nr. 2
(Unitatea de învățământ) (Anul școlar )
Arad
Proces verbal cu prelucrarea obligațiilor elevilor și norme de securitate și siguranță ocupațională.
Încheiat azi …………… între Dl./Dna. …………………………………………….
Profesor de educație fizică și elevii clasei ………………… cu ocazia luării la cunoștință (sub semnătură) a „Obligațiilor elevilor pentru protecția fizică și prevenirea accidentelor în timpul desfășurării orelor de educație fizică și activități sportive în cadrul unităților școlare”.
Profesor: ………………………………..
Anexa nr. 3
CHESTIONAR
Chestionar adresat elevilor,părinților și profesorilor de educție fizică și sport, pentru exprimarea atitudinilor și opiniilor în legătură cu factorii de risc din cadrul orelor de educație fizică și sport, în unitățile de învățământ din municipiul Arad, mai 2016.
1.Sunteți familiarizat cu sistemele de management privind sănătatea și securitatea ocupațională?:
a) Da-210/25,6%;
b) Nu-610/74,4%.
2.La școală sunteți suficient de bine informați asupra:
2.1. Riscurilor la care sunteți/sunt expuși:
a) Da-780/95,1%;
b) Nu-40/4,9%.
2.2. Efectelor pe care factorii de risc le pot avea pe termen scurt sau lung:
a) Da-718/87,5%;
b) Nu-102/12.5%.
2.3. Posibilităților de reducere a riscurilor:
a) Da -320/39%;
b) Nu-500/61%.
2.4. Rolul și locul dumneavoastră în sistemul de management:
a) Da -315/38,4%;
b) Nu-505/61,6%.
3.La școală față de situația existentă în prezent, considerați că unitatea de învățământ ar trebui să acorde o atenție deosebită cu privire la gestionarea factorilor de risc prin:
a) Consultări-210/25,6%;
b) Instruiri-206/25,1%;
c) Programe de verificări-404/49,3%.
4.Dotările cu privire la locurile pentru desfășurarea în siguranță a orelor de educație fizică și sport sunt:
a) Foarte bune-150/18,3%;
b) Bune-260/31,7%;
c) Satisfăcătoare-120/14,6;
d) Nesatisfăcătoare-290/35,4%.
5.Dotarea cu echipamente individuale de protecție pentru desfășurarea în siguranță a orelor de educație fizică și sport sunt:
a) Foarte bune-145/17,8%;
b) Bune-230/28%;
c) Satisfăcătoare-250/30,4%;
d) Nesatisfăcătoare-195/23,8%.
6.A-ți/au suferit accidentări sau a-ți/au fost implicat(i) în accidentări / violențe în cadrul orelor de educație fizică și sport:
a) Da-629/76,7%;
b) Nu-191/23,3%.
7.După părerea mea, cazurile de risc cu privire la accidente sau violența din școală sunt:
a) Foarte frecvente-340/41,5%;
b) Frecvente-305/37,2%;
c) Puțin frecvente-171/20,8%;
d) Inexistente-4/0,5%.
8.Cele mai frecvente riscuri în cadrul orei de educație fizică și sport apar atunci când:
a.)Se folosesc facilitățile-18/23%;
b) Se desfășoară activitățile sportive specifice-139/17%;
c) Nu cunosc regulamentele sau nu se respectă-492/60%;
9.Cel mai frecvent tip de violență pe care l-am întâlnit în școală este:
a) Violența de limbaj-610/74,4%;
b) Violența fizică-102/12,4%;
c) Violența emoțională-108/13,2%.
10.La școală, violența se manifestă, mai ales :
a) între elevi-320/39%;
b) între elevi și profesori-105/12,8%;
c) între profesori-14/1,7%;
d) între elevi și părinți-240/29,3%;
e) între profesori și părinți-22/2,7%;
f) între elevi și persoane din afara școlii-119/14,5%.
11.La școală există riscul să:
a) Să fiu jignit-516/62,9;
b) Să fiu lovit-98/11,9%;
c) Să fiu umilit-109/13,3%;
d) Să mi se fure bunurile-27/3,3%;
e) Să mi se ofere droguri alcool sau tutun-30/3,7%;
f) Să-mi fie frică de unele personae-40/4,9.
12.În zona în care locuiesc există riscul să:
a) Să fiu jignit-467/56,9%;
b) Să fiu lovit-107/13%;
c) Să fiu umilit-22/2,7%;
d) Să mi se fure bunurile-31/3,8%;
e) Să mi se ofere droguri alcool sau tutun-103/12,6%;
f) Să-mi fie frică de unele personae-90/11%.
13.Care sunt cauzele riscurilor (accidente/violență) din școală după părerea voastră:
a) Nerespectarea regulamentului școlar(de către elevi,profesori)-218/26,6%;
b) Lipsa personalului specializat (pentru paza și protecția elevilor și profesorilor)-30/3,6%;
c) Lipsa dotărilor specifice orei de educație fizică și sport-174/21,2%;
d) Nivelul scăzut de pregătire a profesorilor de educție fizică și sport-23/2,8%;
e) Nivelul scăzut de educație al unor elevi-86/10,5%;
f) Plictiseala, anturajul-71/8,6%;
g) Autocontrolul redus al unor elevi, profesori-64/7,8%;
h) Lipsa de interes a unor părinți față de proprii lor copii-49/6%;
i) Numărul mic al programelor de prevenire a violenței-57/7%;
j) Numărul mic al modelelor sociale și profesionale valoroase promovate de către mass-media-48/5,9%.
14.Dacă mi se oferă ocazia cu privire la conflictele și problemelor apărute:
a) Mă implic în soluționarea lor-162/19,7%;
b) Rămân indiferent-12/1,5%;
c) Stimulez conflictele-9/1,1%;
d) Informez imediat profesorul diriginte sau directorul -637/77,7%;
15.Ce măsuri concrete de reducere a riscurilor (accidente, violență) s-au luat în școală, după părerea ta ?
a) Intervenția imediată în orice situație care ar putea duce la un risc/conflict-518/63,2;
b) Desfășurarea unor ședințe cu părinții, sau alte personae abilitate, consiliere (psihologi)-170/20,7%;
c) Desfășurarea unor activități extrașcolare-104/12,7%;
d) Unitatea de învățământ, profesorii sau părinții nu se preocupă de prevenirea riscurilor-28/3,4%.
Anexa nr. 4
Propuneri cu privire la stabilirea mediului de lucru sigur și măsurile de prevenire
Întotdeauna profesorii se vor asigura că toți elevii fac o pregătire a organismului pentru efort corespunzătoare activității (încălzirea). și o revenire după efort (răcirea organismului).
Monitorizarea condițiilor meteorologice dacă activitățile se vor desfășura afară (pe terenul de sport, piste de alergare sau alte locații specifice alergării).
Elevii se vor asigura că sunt hidratați corespunzător, iar profesorii/ alte persoane responsabile vor asigura hidratarea elevilor după caz ( în competiții).
Elevii nu vor purta lanțuri, inele și brățări metalice. În cazul în care aceștia poartă ochelari, ar trebui să fie asigurați și să aibă lentile incasabilă.
Se asigură că echipamentele adecvate corespunzător de prim ajutor sunt disponibile.
Instrucțiuni de siguranță în gimnastică
Există un risc inerent de rănire implicat cu orice activitate sportivă. În gimnastică majoritatea sunt legate de leziuni rezultate din exerciții pe podea (cu/fără saltele), aplecările și răsucirile frecvente pot duce la entorse, fracturi de stres și leziuni la spate, leziuni la glezne și genunchi care pot apărea la paliere și lada de gimnastică.
Alți factori de risc includ încercarea mișcărilor care sunt prea complicate pentru nivelul de calificare al elevului, în care nu se folosesc hamuri de siguranță și care permit elevilor să devină suprasolicitați în timpul sesiunilor lungi de practică.
Desfășurarea orelor de gimnastică se va face într-o locație adecvată, departe de distragere și alți factori disturbatori.
Asigurarea de saltele la toate aparatele și echipamentele și utilizate pentru evitarea coliziunilor.
Supravegherea și instruire de către profesori, oferirea unei pregătiri corespunzătoare înainte de a încerca noi tehnici de gimnastică. și activități, la nivelul de capacitate a elevului. Toate sesiunile de practica supervizate.
Elevii vor folosi echipamente specifice exercițiilor la diferite aparate. Utilizarea hamurilor de siguranță la introducerea unor noi tehnici sau exerciții dificile.
Îmbrăcăminte adecvată exercițiilor de gimnastică, fără unghii lungi, iar părul lung prins.
Elevii să fie atenți asupra celorlalți participanți pentru a evita să fie răniți.
Obținerea unui ajutor extern în cazul în care prezentarea unor exerciții sau coregrafia este dincolo de nivelul de calificare a profesorului de educație fizică și sport.
O atenție în tulburările de alimentație.
Instrucțiuni de siguranță în jocul de tenis, volei, baschet, handbal și fotbal:
Fie că vorbim de jocul de tenis, volei, baschet, handbal sau fotbal există riscuri care plasează elevii la daune fizice. Glezna si genunchi sunt cele mai comune privind vătămarea jucătorilor (ex.în jocul de baschet) urmate de spate, de mână, și încheietura mâinii, degete, leziuni faciale ca urmare a loviturii cu corpul a unui alt jucător, a mingii sau a rachetei de tenis ( dantură și leziuni oculare). În jocul de fotbal cu precădere pot apărea în coliziunie cu un alt jucător sau cu mingea și alte leziuni legate de creier
Asigurarea zonei din jurul terenului de joc, elevii pot să-și piardă echilibrul și să cadă.
Echipament necesar: pentru curățarea încălțămintei, prosoape suplimentare, mopuri, trusă de prim ajutor. Asigurarea primului ajutor .
Elevii sunt echipați corespunzator (inclusiv echipament de protecție, pentru a proteja genunchii si coatele de vânătăi, arsuri. În plus, o proteză de genunchi poate fi utilă, în cazul în care există leziuni la genunchi. Elevii să poarte pantofi corespunzători pentru suprafața de joc.
Nu se va tolera un comportament nesportiv cum ar fi împingerea intenționată. Coliziune cu alți jucători ar trebui să fie descurajată și evitată.
Învățarea elevilor să acorde o atenție la joc în orice moment.Instruirea elevilor de a folosi picioarele lor, ca arcuri ca să absoarbă șocul elastic și să fie atent la pozițiile altor jucători, astfel încât să poată ateriza în condiții de siguranță.
Se va utiliza un fluier.
Orientări de siguranță pentru alergare:
Toate rutele trebuie să fie aprobate de către personalul avizat după caz ( la nivelul școlilor, primăriilor, poliției) pentru la utilizarea lor.
Să se stabilească o rută specifică de alergare cu o distanță sigură adecvată între alergător și drumul destinat circulției libere (mașini, alte persoane) precum și controlul adecvat al traficului și traversarea. Revizuirea periodică a fiecărei rute este esențială pentru a asigura condiții sigure participanților (cum ar fi zonele și clădirile în lucru,șantiere sau modificări de trafic).
Vremea sau vizibilitatea scăzută impun ca elevii să poarte veste reflectorizante sau îmbrăcăminte specifică pentru o vizibilitate ridicată.
Profesorii sau alte persoane responsabile au nevoie de un telefon mobil sau o altă formă de comunicare pentru a cere ajutorul în cazul în care un elev alergător este accidentat. În plus, elevii au nevoie să fie instruiți cum să se ocupe în situații de urgență și ce să facă dacă sunt răniți.
Elevii vor respecta toate semnalele de trafic, să fie precauți în intersecții și să rămână pe deplin conștienți de:denivelări, obiecte aruncate din mașini care trec, ușile cabinei de deschidere, vehicule care ies sau intră pe drumurile de acces, precum și alte pericole potențiale (o atenție deosebită la câini).
Instruirea elevilor pentru a rula în perechi, în special în zone necunoscute, să nu se apropie de vehicule necunoscute sau să accepte o plimbare cu aceștia.
Profesorii pot restricționa utilizarea unor elemente, cum ar fi: pălării, ochelari de soare, căști și playere de muzică, care ar putea cauza accidentări. Alergătorii ar trebui să poarte o protecție solară adecvată.
Asigurarea primului ajutor rapid: putând apărea epuizarea de caldura , accident vascular cerebral de căldură , luxațarea gleznei , sau alte leziuni. Asigurarea că elevii cu întepătură de albină, alergii au acces la un antidot adecvat .
Toate riscurile associate activităților sportive vor fi categorisite în funcție de gravitate.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Siguranta Si Sanatatea In Activitatile Fizice din Scolile Municipiului Araddocx (ID: 120206)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.