Studiu Privind Serviciile Prestate de Operatorul de Telecomunicatii Rcs&rds
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. SERVICIILE DE PIAȚĂ
1.1 DIMENSIUNEA CONCEPTUALĂ A SERVICIILOR DE PIAȚĂ
1.2 CLASIFICAREA ȘI EVOLUȚIA SERVICIILOR DE PIAȚĂ PENTRU POPULAȚIE
1.2.1 Concept
1.2.2 Clasificare
1.2.3 Evoluția serviciilor de piață pentru populație în România
1.3 TENDINȚE ȘI TIPURI DE SERVICII DE PIAȚĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI
1.3.1 Clasificarea serviciilor de piață pentru întreprinderi
1.3.2 Principalele servicii de piață destinate întreprinderilor
1.3.3 Evoluție și tendințe în serviciile oferite agenților economici
CAPITOLUL II. PREZENT ȘI PERSPECTIVE ÎN SERVICIILE DE TELECOMUNICAȚII
2.1 SCURT ISTORIC AL TELECOMUNICAȚIlLOR
2.2 TIPOLOGIA ȘI EVOLUȚIA PIEȚEI SERVICIILOR DE TELECOMUNICAȚII
2.2.1 Conceptul de servicii de telecomunicații
2.2.2 Clasificarea serviciilor de telecomunicații conform Codul CAEN Rev. 2
2.2.3 Evoluția serviciilor de telecomunicații în România
2.3 PRINCIPALII OPERATORI DE SERVICII DE TELECOMUNICAȚII DIN ROMÂNIA
2.3.1 Romtelecom
2.3.2 RCS&RDS
2.3.3 UPC România
2.3.4 Orange România
2.3.5. Vodafone România
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIILE PRESTATE DE OPERATORUL DE TELECOMUNICAȚII RCS&RDS
3.1 ISTORIA COMPANIEI RCS&RDS. PAȘI IMPORTANȚI ÎN DEZVOLTARE
3.1.1 Profilul companiei
3.1.2 Etape în dezvoltarea companiei RCS&RDS
3.2 SERVICII OFERITE DE RCS&RDS
3.2.1 Servicii oferite persoanelor fizice
3.2.2 Servicii pentru persoane juridice
3.3 RCS&RDS ȘI CONCURENȚA ÎN RÂNDUL UTILIZATORILOR PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE
3.3.1 Utilizarea pachetelor de servicii de către utilizatorii persoane fizice
3.3.2 Utilizarea pachetelor de servicii de către utilizatorii persoane juridice
3.4 DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ȘI TENDINȚE MANIFESTATE ÎN DERULAREA ACTIVITĂȚII
3.4.1. Perioada 2012-2013- probleme care au periclitat activitatea companiei RCS&RDS
3.4.2 Tendințe și noi provocări pentru compania RCS&RDS
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Prezenta lucrare, intitulată „Serviciile de telecomunicații. Studiu de caz la S.C RCS&RDS S.A” are drept scop prezentarea serviciilor de telecomunicații ca parte integrată a serviciilor de piață, sublinierea importanței acestora din punct de vedere economic și social precum și relevarea unui studiu privind activitatea celui mai important operator de telecomunicații de pe piața românească din prezent.
Am ales să abordez această temă întrucât, domeniul telecomunicațiilor este unul care mi-a stârnit interesul și în cadrul căruia aș dori să activez din punct de vedere profesional pe viitor. Datorită faptului că sunt un proaspăt utilizator al serviciilor furnizate de RCS&RDS, înainte beneficiind de serviciile unui alt operator de telecomunicații, am ales această companie ca suport pentru cercetarea din cadrul studiului de caz.
Lucrarea este structurată în trei mari capitole care cumulează atât aspecte teoretice cât și abordări de natură practică. Astfel, primul capitol cuprinde 3 subcapitole în care am transpus câteva delimitări conceptuale referitoare la serviciile de piață, clasificarea acestora, tendințe și evoluția lor la nivel național.
Cel de-al doilea capitol particularizează serviciile de piață la nivelul serviciilor de telecomunicații, fiind de asemenea structurat în 3 subcapitole ce sintetizează istoria acestui tip de servicii, prezentarea tipurilor de servicii de telecomunicații și evoluția lor pe plan național precum și prezentarea succintă a principalilor operatori actuali, prezenți în România împreună cu câteva date statistice referitoare la poziția acestora pe piață.
Ultima parte a acestei lucrări reprezintă o cercetare cu privire la compania RCS&RDS și la serviciile oferite de aceasta. Capitolul cuprinde 4 subcapitole în cadrul cărora am prezentat profilul și performanțele economice ale operatorului în cauză și am făcut o expunere a principalelor servicii defalcate în funcție de natura beneficiarilor. La finalul lucrării am anexat tabele ce sintetizează oferta de servicii a companiei. De asemenea, tot în acest capitol se regăsește un studiu cu referitor la poziția ocupată de companie cu privire la pachetele de servicii furnizate, în raport cu concurența, precum și surprinderea tendințelor manifestate și a dificultăților întâmpinate în derularea activității.
În urma cercetării efectuate cu privire la activitatea acestui operator, am desprins câteva concluzii și am formulat propuneri pe care le-am considerat relevante pentru îmbunătățirea activității acestei companii.
CAPITOLUL I
SERVICIILE DE PIAȚĂ
„…dezvoltarea serviciilor a schimbat la față
lumea afacerilor”
Ph. Kotler
1.1 DIMENSIUNEA CONCEPTUALĂ A SERVICIILOR DE PIAȚĂ
Termenul de „servicii” acoperă o sferă largă de activități economice: de la cele mai simple și mai vechi servicii, cum ar fi măturatul străzii sau coafatul până la cele mai sofisticate, cum ar fi cele de informatică sau de telecomunicații, furnizate în baza unor tehnologii moderne. Serviciile înglobează o grupare extrem de eterogenă de ramuri economice care se caracterizează prin diferite procese de producție, diferiți consumatori, diferiți furnizori și diferite structuri de piață.
Într-o accepțiune mai restrânsă, serviciile sunt privite ca un sistem de utilități în care beneficiarul cumpără sau folosește nu un produs ci o altfel de utilitate care-i conferă anumite satisfacții sau avantaje ce nu se concretizează în majoritatea cazurilor într-un bun material și sunt destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale. Acestea sunt realizate cu statut de prestații plătite implicând efecte destinate beneficiarilor.
Serviciile se diversifică continuu, cu atât mai mult cu cât există o tendință puternică de personalizare a serviciului, astfel că fiecare prestație capătă o notă distinctivă, nu numai prin modalitatea în care o realizează ofertantul ci și prin pretențiile beneficiarului care diferă considerabil de la unul la altul.
Lăsând la o parte faptul că serviciile diferă chiar și de la o prestație la alta, diferențierea chiar și pe grupe mari a acestor activități, nu este de ignorat întrucât între anumite categorii de servicii există diferențe mai profunde decât între anumite servicii și industrie.
Sectorul serviciilor este compus din activități extrem de eterogene, cu roluri diverse și distincte în funcționarea economiei. În scopul facilitării analizei acestuia și al înțelegerii modului său de funcționare este deci necesară o dezagragare a acestuia. Diversele clasificări ale serviciilor demonstrează caracterul amorf al conceptului de serviciu, caracterul eterogen al acestui sector și dificultatea de a înțelege funcționarea acestuia. Se manifestă tendința ca prin clasificare serviciile să fie omogenizate în interiorul unei categorii de activități renunțându-se la ideea caracterului rezidual care le-a fost atribuit prin noțiunea de „sector terțiar”.
Astfel, pornind de la caracterul comercial al raporturilor juridice născute din contractele de prestări servicii și de la modalitatea efectivă de comercializare, serviciile pot fi:
Servicii de piață (market, comercializate sau private);
Servicii publice, non-market, care nu sunt supuse tranzacțiilor obișnuite de vânzare cumpărare fiind oferite de instituții, organizații și organisme de ordin public;
Clasificarea serviciilor, după criteriul caracterului comercial, în servicii de piață sau market și non-market, deși oficial recunoscută de organismele internaționale, nu este acceptată în toate țările; în SUA dar nu numai, este preferată subdivizarea în servicii profit ți servicii non-profit sau chiar servicii publice și servicii private. De asemenea, se poate afirma că distincția între market și non-market este vagă și predispusă diverselor interpretări, mai ales că în timp, unele servicii au trecut dintr-o categorie în alta, modificându-se fie statutul lor juridic, fie modalitățile aferente de plată.
Serviciile comercializate sau de piață cuprind acele servicii care sunt tranzacționate pe piață sau care provin de la unitățile de producție a căror resurse sunt realizate în principal din vânzări.
Serviciile de piață sunt grupate după natura beneficiarului în două mari categorii:
Servicii pentru populație;
Servicii pentru întreprinderi;
Tabel nr. 1.1
Venituri din activitățile de servicii de piață (milioane lei prețuri curente)
Sursa: Breviar statistic „România în cifre”, 2012
În cei trei ani analizați 2008, 2009 și 2010 se constată că în ceea ce privește veniturile obținute din activitățile de servicii de piață, cele prestate în favoarea populației au o pondere mult mai scăzută decât cele prestate agenților economici. Veniturile înregistrate în cazul acestora din urmă este de 10 ori mai mare decât în cazul celor prestate în principal populației.
Referitor la evoluția în timp a veniturilor obținute, se observă o scădere bruscă din anul 2008 în anul 2009 de 2.000 milioane lei în cazul serviciilor de piață prestate populației, modificare prezentă și în cazul celor prestate operatorilor economici. Reducerea în cazul acestora este însă mult mai mică, de doar 5% în comparație cu o scădere de aproximativ 12% în cazul serviciilor de piață prestate populației.
Din anul 2009 în anul 2010, veniturile înregistrate din servicii comerciale prestate populației prezintă o oarecare stagnare, în timp ce cele prestate întreprinderilor revin la nivelul înregistrat în anul 2008.
1.2 CLASIFICAREA ȘI EVOLUȚIA SERVICIILOR DE PIAȚĂ PENTRU POPULAȚIE
1.2.1 Concept
Serviciile de piață destinate populației reprezintă acea categorie de prestații furnizate contra cost, în sistemul relațiilor de piață, prin intermediul unor acte de vânzare-cumpărare. Acestea, fiind de o mare eterogenitate și funcționând în cadrul unor sisteme organizatorice unitare cu cele destinate producției sau cele finanțate public, serviciile comerciale s-au dovedit a fi mai dificil de identificat, de analizat și comparat.
Categoria serviciilor pentru populație este extrem de diversă, serviciile componente fiind destinate completării paletei sortimentale a bunurilor de consum, satisfacerii unor nevoi ce nu au corespondent în produse sau creării unui cadru optim de utilizare în consum a produselor.
Dezvoltarea serviciilor de piață pentru populație este consecința firească a evoluției de ansamblu a economiei si trebuie analizată în corelație cu produsul intern brut, cu ponderea populației ocupate și rata somajului, nivelul prețurilor, dotarea cu bunuri de folosință îndelungată, timpul liber etc. Aceasta reprezintă în general o caracteristică a țărilor avansate din punct de vedere economic.
1.2.2 Clasificare
Serviciile de piață destinate populației au fost supuse la rândul lor diverselor clasificări în funcție de diferite criterii. Astfel ele pot fi grupate după cum urmează:
După natura relațiilor economice și financiare care intervin între prestator și beneficiar, acestea sunt servicii comerciale, plătite efectiv de populație (reparații, transporturi, poștă, telecomunicații, spălătorie și curățătorie, coafură, turism);
După caracterul beneficiarului serviciile de piață pentru populație sunt servicii personale (individuale); acestea sunt vândute pe piață consumatorului individual sau gospodăriei, contra unui preț, indiferent de sursa de finanțare;
La rândul lor, serviciile personale (individuale) pot fi:
a) servicii care privesc în general bunurile:
servicii cu caracter locativ: închirieri de locuințe sau de diverse bunuri;
servicii de reparații și întreținere: reparații aparate de uz casnic, curățătoriile chimice;
b) servicii cu efect direct asupra persoanei:
servicii cu efect asimilabil investiției în capitalul uman: învățământ, sănătate;
servicii asimilabile consumului: telecomunicații, turism, transporturi.
După conținutul activității, serviciile de piață pentru populație pot fi:
servicii cu caractizatorice unitare cu cele destinate producției sau cele finanțate public, serviciile comerciale s-au dovedit a fi mai dificil de identificat, de analizat și comparat.
Categoria serviciilor pentru populație este extrem de diversă, serviciile componente fiind destinate completării paletei sortimentale a bunurilor de consum, satisfacerii unor nevoi ce nu au corespondent în produse sau creării unui cadru optim de utilizare în consum a produselor.
Dezvoltarea serviciilor de piață pentru populație este consecința firească a evoluției de ansamblu a economiei si trebuie analizată în corelație cu produsul intern brut, cu ponderea populației ocupate și rata somajului, nivelul prețurilor, dotarea cu bunuri de folosință îndelungată, timpul liber etc. Aceasta reprezintă în general o caracteristică a țărilor avansate din punct de vedere economic.
1.2.2 Clasificare
Serviciile de piață destinate populației au fost supuse la rândul lor diverselor clasificări în funcție de diferite criterii. Astfel ele pot fi grupate după cum urmează:
După natura relațiilor economice și financiare care intervin între prestator și beneficiar, acestea sunt servicii comerciale, plătite efectiv de populație (reparații, transporturi, poștă, telecomunicații, spălătorie și curățătorie, coafură, turism);
După caracterul beneficiarului serviciile de piață pentru populație sunt servicii personale (individuale); acestea sunt vândute pe piață consumatorului individual sau gospodăriei, contra unui preț, indiferent de sursa de finanțare;
La rândul lor, serviciile personale (individuale) pot fi:
a) servicii care privesc în general bunurile:
servicii cu caracter locativ: închirieri de locuințe sau de diverse bunuri;
servicii de reparații și întreținere: reparații aparate de uz casnic, curățătoriile chimice;
b) servicii cu efect direct asupra persoanei:
servicii cu efect asimilabil investiției în capitalul uman: învățământ, sănătate;
servicii asimilabile consumului: telecomunicații, turism, transporturi.
După conținutul activității, serviciile de piață pentru populație pot fi:
servicii cu caracter industrial: reparații, restaurație, servicii de curățătorie;
servicii cu caracter neindustrial: coafură, poștă, servicii cultural-recreative.
După nivelul lor de dezvoltare și importanța pentru consumul populației:
servicii organizate ca ramuri distincte ale economiei: transporturi, telecomunicații, sănătate, cultură, învățământ;
servicii care funcționează doar ca activități separate în cadrul unor sectoare, prestate de societăți specializate în acest sens: închirieri de bunuri sau locuințe.
Serviciile de piață destinate populației au un caracter comercial și se adresează unor categorii foarte largi de nevoi fiind prestate contra cost consumatorilor individuali sau gospodăriilor. Acestea cuprind:
transporturile si telecomunicațiile;
hoteluri si restaurante;
cafenele, baruri, cantine si alte unități de preparare a hranei;
agenții de turism si asistență turistică;
închirierea bunurilor personale si gospodăresti;
activitățile recreative, culturale si sportive;
serviciile financiare;
serviciile juridice;
serviciile de contabilitate;
activități ale agențiilor de presă, etc.
1.2.3 Evoluția serviciilor de piață pentru populație în România
Evoluția serviciilor de piață pentru populație are loc în strânsa legătură cu dinamica trebuințelor, a veniturilor dar și a comportamentului de consum, analiza acestora sugerând amploarea precum și tendințele înregistrate în acest sector.
Evoluția acestora atât ca structură dar și ca volum al cifrei de afaceri înregistrate în perioada ultimilor ani este redată în figura nr. 1.1 și tabelul nr. 1.2.
Figura nr. 1.1
Structura și evoluția ponderii serviciilor comerciale pentru populație (%)
Sursa: Breviar statistic „România în cifre”, 2011, 2012
Dacă ne referim la structura serviciilor de piață prestate populației și la ponderea și locul ocupat de cele mai importante grupe de astfel de servicii în totalul serviciiilor comerciale pentru populației, se poate afirma că serviciile prestate în restaurante ocupă un loc fruntaș în clasament cu o pondere de 30-35%.
Alte servicii de piață prestate în principal populației, grupare ce cuprinde în principal servicii precum: închirierea bunurilor personale și gospodăresti, transporturi, activitățile recreative, culturale si sportive, serviciile financiare, serviciile juridice și de contabilitate se situează pe locul al doilea cu o pondere de aproximativ 25% din total.
Hotelurile precum și activitățile agențiilor turistice și ale touroperatorilor se situează relativ la același nivel ocupând fiecare aproximativ 20% din totalul activităților de servicii prestate populației.
În schimb, dacă analizăm evoluția acestor servicii, se observă că, singurele servicii care prezintă un trend cu adevărat crescător, sunt serviciile prestate în restaurante, în timp ce restul serviciilor fie au înregistrat o scădere a ponderii lor, fie nu s-au modificările acestora nu au fost substanțiale.
Tabel nr. 1.2
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piață prestate în principal pentru populație (2008=100)
Sursa: Breviar statistic „România în cifre”, 2012
Față de anul de referință 2008, cifra de afaceri pentru servicii prestate în principal pentru populație a înregistrat o scădere generală. În cazul hotelurilor și restaurantelor, cel mai critic an este anul 2010 iar în cazul celorlalte activități turistice, anul 2009 este cel mai nefavorabil, prezentând o scădere de 25 de procente față de anul 2008. Per ansamblu, activitatea de servicii de piață prestate în principal pentru populație a crescut cu aproximativ 8% față de anul precedent.
1.3 TENDINȚE ȘI TIPURI DE SERVICII DE PIAȚĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI
1.3.1 Clasificarea serviciilor de piață pentru întreprinderi
Serviciile pentru producție sau pentru agenții economici sunt destinate consumului intermediar, influențând desfăsurarea la nivelul exigențelor actuale a procesului de producție din întreprinderi. Aceste servicii s-au dezvoltat inițial ca activități integrate procesului de producție, pentru ca ulterior să se contureze ca activități independente, unele devenind chiar ramuri distincte ale economiei, asa cum este cazul serviciilor de transport.
În funcție de situarea în timp față de derularea procesului de producție propriu-zis serviciile pentru întreprinderi sau pentru producție pot fi:
servicii situate în amonte de producție: cercetare-dezvoltare-proiectare; studii de fezabilitate si evaluarea riscului; concepția si elaborarea produselor; studii de piață; aprovizionare si stocare; consultanță în domeniul afacerilor, etc.;
servicii prestate în timpul producției: engineering, reparații si întreținere;
servicii desfăsurate în paralel cu producția; contabilitate; financiare; recrutarea și formarea personalului; juridice; leasing mobiliar si imobiliar; pază si securitate; curățenie etc.;
servicii situate în aval de producție: publicitate; service; consultanță în utilizarea produselor; formarea clientelei; transport etc.
În funcție de evoluția și structura lor, serviciile pentru producție pot fi organizate:
sub forma unor compartimente specializate în cadrul întreprinderii (de obicei serviciile legate nemijlocit de producția întreprinderii: organizarea producției, aprovizionarea si desfacerea producției, reparații si întreținere, etc.);
sub forma unor societăți distincte specializate în prestarea de servicii (cercetare stiințifică, proiectare, consultanță, asistență juridică, etc.);
sub forma unei ramuri a economiei (telecomunicații, comerț, transporturi, etc.).
1.3.2 Principalele servicii de piață destinate întreprinderilor
Serviciile de piață destinate întreprinderilor cuprind acele servicii care pot să constituie obiectul vânzării și cumpărării pe piață și sunt realizate de unități ale căror venituri provin în cea mai mare parte din vânzarea producției proprii de servicii de transporturi, poștă și curierat, producție cinematografică, video și programe de televiziune, difuzare și transmitere de programe, telecomunicații. Se mai includ activitățile de servicii în tehnologia informației, activitățile juridice și de contabilitate, arhitectură și inginerie, publicitate, activități profesionale, științifice și tehnice, activități de investigație și protecție, activități de curățenie, de secretariat și servicii suport, tranzacții imobiliare și activități de închiriere și leasing, indiferent de denumirea prețurilor practicate și modalitățile de încasare.
În acest context există câteva servicii reprezentative pentru acest domeniu prin ponderea și dinamica lor:
Servicii de transport
Servicii de telecomunicații, poștă și publicitate;
Servicii cu caracter tehnico-științific, informatic, juridic, economic și de altă specialitate profesional științifică (cerctare-dezvoltare);
Comerțul cu ridicata;
Servicii juridice și de contabilitate
Serviciile de intermediere financiară;
Serviciile de transport au cunoscut permanent o dezvoltare calitativă, cantitativă și structurală, în pas cu dezvoltarea producției, a stiinței și a tehnicii, contribuind nemijlocit la creșterea economică și la dezvoltarea forțelor de producție. Serviciile de transport dețin un loc important în economia oricărei țări, fapt relevat prin ponderea lor în PIB, care se situează între 3,2- 7,0% pentru țările dezvoltat. În timp ele au cunoscut o evoluție spectaculoasă, înregistrând uneori adevărate salturi si modificări structurale semnificative.
Transporturile își pun amprenta asupra tuturor laturilor economico-sociale iar dezvoltarea acestora armonioasă și în pas cu cerințele tot mai complexe ale societății, reprezintă un obiectiv semnificativ al politicii economice a oricărui stat. Acestea fac parte din categoria serviciilor clasice sau tradiționale și pot fi organizate ca servicii regulate sau neregulate (taxi, charter e.t.c).
După natura mijloacelor de transport, serviciile feroviare, navale și aeriene necesită costuri mari de intrare sau de ieșire de pe piață, fiind dominate de regulă de mari întreprinderi. În domeniul rutier însă pot domina și firme mai mici pentru că aici marile cheltuieli de infrastructură nu sunt suportate de firmele în cauză, decât eventuale contribuții sub forma taxelor pentru întrețineri.
Serviciile de telecomunicații au înregistrat ritmuri înalte de creștere datorită unor factori precum intensificarea legăturilor între partenerii de afaceri din interiorul și din afara țărilor, facilitățile oferite de pătrunderea progresului tehnic în domeniul comunicațiilor, accesibilitatea largă la sistemele moderne de circulație a informației sau de curierat rapid e.t.c
Acest tip de servicii au un rol strategic fiind organizate în ceea mai mare parte prin întreprinderi publice datorită investițiilor mari necesare, astfel rămânând pe seama statului. Totuși, la nivelul anumitor țări au avut loc dereglementări, liberalizări și privatizări în condițiile în care dimensiunile societăților ce intervin în acest domeniu au o putere financiară adecvată.
Comerțul, principal serviciu necesar desfășurării vieții economice, este unul dintre cele mai vechi și răspândite, ponderea sa în produsul intern brut fiind deosebit de mare în comparație cu celelalte servicii. Comerțul prezintă o relativă stabilitate în cadrul economiei ca populație ocupată, număr de firme, cifră de afaceri în sensul că păstrează ponderi importante în acestea îndiferent de fluctuațiile critice sau conjunctura economică. O formă specifică de concentrare în comerțul modern este franchiza, care constă în folosirea acelorași forme de vânzare materiale și rețele de către mai multe firme, sub o marcă unică.
Un segment mai puțin abordat și aproape inexistent la începutul tranziției îl reprezintă serviciile pentru întreprinderi, altele decât cele de transport, telecomenicații sau alte servicii somerciale. O structură modernă a economiei presupune o pondere relativ însemnată a activităților de consultanță care se desfășoară de către operatori independenți, începând de la activități de secretariat până la servicii de contabilitate, juridică și de personal.
Servicii de consultanță sau consiliere sunt prestații moderne specializate de tip intelect-intensiv ce sunt destinate îmbunătățirii practicilor de organizare și de conducere a întreprinderilor comerciale și industriale. Ele se pot axa pe cele mai variate probleme de producție, de marketing și acțiuni promoționale, de informare, probleme de recrutare-selectare personal, de formare – perfecționare cadre și alte servicii speciale atingând aspecte economice, juridice, tehnice, sociale e.t.c conform conexiunilor apărute și pe baza contractelor întocmite.
Servicii de intermediere financiară
Aceste servicii au apărut după al doilea război mondial în SUA si au fost implementate apoi si în Europa Occidentală. Din rândul lor se desprinde leasingul, care se dezvoltă si la noi în țară si care a înregistrat o rată anuală de crestere foarte mare si a contribuit la finanțarea unor investiții ce se ridică la cifre impresionante dar și factoringul.
Leasingul
Leasingul reprezintă o metodă de finanțare care în esență se poate asimila împrumutului, întreprinderea utilizatoare a obiectivelor de investițiice se dobândesc nu are calitatea de proprietar al uzufructului, ci este un fel de chiriaș în cadrul acestui contract. Acesta din urmă se încheie pe o perioadă detrminată, de regulă până la amortizarea mijlocului fix în cursul căreia niciuna dintre părți nu are posibilitatea de a rezilia contractul.
Pe plan mondial, din punctul de vedere al tipologiei operațiunilor de leasing, cea mai utilizată clasificare împarte acest tip de operațiuni în două mari categorii: operațiuni de leasing financiar și operațiuni de leasing operațional privit din perspectiva operațiunilor specifice îmbracă două forme:
leasing-ului financiar presupune că la sfârșitul perioadei de închiriere, societățile specializate în acest fel de operații să-și recupereze valoarea chiriei și să obțină un profit. Valoarea rămasă a bunului închiriat nu mai prezintă un interes deosebit; riscurile economico-financiare ce decurg din acest contract sunt transferate asupra clientului, iar în cazul întârzierii plății ratelor de către client, proprietarul are dreptul să dispună de obiectul închiriat.
leasing-ul operațional nu presupune ca societatea specializată în astfel de operațiuni să-și acopere cheltuielile, valoarea rămasă a bunului reprezentând o valoare deosebită, bunul putând fi revândut Această formă de leasing este în creștere datorită creșterii nivelului tehnic al bunurilor care generează și costuri mult mai ridicate; durata contractului de leasing este mult mai mică decât durata de viață economică a bunului închiriat;
Factoringul
Alte servicii moderne țin de lumea amplă a sistemului bancar, atingând probleme de finanțare, asigurare, gestionare e.tc. Factoringul este o variantă de serviciu ce se adresează agenților economici reprezentând o formă de credit, o sinteză a diferitelor servicii prestate, astfel, de profesioniști distincți. Operațiunile de factoring sunt efectuate de către un organism complex care grupează o bancă și o societate de asigurare ce dispun de un serviciu juridic, de un serviciu de contabilitate și un serviciu de sondare a pieței.
Serviciile de cercetare dezvoltare ocupă un loc aparte în structura serviciilor destinate agenților economici. Definită prin activitățile orientate spre descoperirea de noi cunoștințe și utilizarea lor în viața economică și socială, cercetarea știițifică este considerată a fi motorul progresului. Sumele alocate din produsul intern brut sau din bugetele naționale pentru finanțarea cercetării și dezvoltării, numărul și structura profesională a celor care își desfășoară activitatea în această sferă, rezultatele obținute oferă o imagine sugestivă a locului deținut de serviciile de cercetare-dezvoltare.
Serviciile informatice se referă la prelucrarea datelor, dezvoltarea de programe, întreținerea calculatoarelor, servicii de consultanță și inginerie, servicii legate de securitatea informațiilor. Se apreciază că circa trei pătrimi din totalul serviciilor informatice o reprezintă conceperea de programe specializate pe un anumit tip de programe standard sau de aplicații.
Serviciile de informare electronică au rolul de a colecta informațiile, de a elabora un program de servire a utilizatorilor și de a asigura livrarea lor către utilizatori prin intermediul unei rețele, deseori sub forma unor date bibiliografice.
1.3.3 Evoluție și tendințe în serviciile oferite agenților economici
Ponderea serviciilor în economie a crescut foarte mult în ultimele decenii, remarcându-se în special cea din domeniul serviciilor prestate pentru unități economice, instituții e.t.c Acest sector este unul dintre cele mai dinamice, creșterea și diversificarea sa fiind definitorii mai ales pentru economiile cu structuri moderne.
În cazul României, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică, în ceea ce privește cifra de afaceri, evoluția se prezintă conform reprezentării din Tabelul 1.3.
Tabel nr. 1.3
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor (2011=100)
Notă: B= serie brută; S= serie ajustată în funcție de număr zile lucrătoare și de sezonalitate
Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 37/11 februarie 2013
În anul 2012 comparativ cu anul 2011, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 4,8%. Acestea s-au datorat în cea mai mare parte creșterilor înregistrate la transporturile pe apă de 13,3%, transporturile aeriene de 11,6%, la transporturi terestre și transporturi prin conducte de +3,5%, la activitățile de arhitectură și inginerie de 2,6%,. Scăderile au fost înregistrate în principal la activități de difuzare și transmitere de programe cu un procent de -12,0%.
În anul 2012 comparativ cu anul 2011, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut pe ansamblu cu 3,0%. Majorările se datorează în cea mai mare parte creșterilor înregistrate la transporturile pe apă cu un procent de +12,5%, la transporturile aeriene cu 11,1%, și la activități juridice și de contabilitate; activități de consultanță în management cu 5,3%. Scăderi s-au înregistrat la alte activități profesionale, științifice și tehnice, cu o diminuare de -13,3%, activități de editare cu -3,6% și la activități de poștă și de curier -0,1%.
În concluzie, se poate afirma că rolul serviciilor de piață este unul foarte important întrucât prin amploarea pe care o au, prin relațiile de intercondiționare cu toate celelalte ramuri și sectoare de activitate, prin implicarea în procesul complex de asigurare a echilibrului social-economic, acestea vor continua să-și manifeste acțiunea atât asupra procesului de producție, respectiv asupra întreprinderilor cât și asupra comportamentului și nevoilor populației.
CAPITOLUL II
PREZENT ȘI PERSPECTIVE ÎN SERVICIILE DE TELECOMUNICAȚII
2.1 SCURT ISTORIC AL TELECOMUNICAȚIlLOR
Accesul la informație precum și transmiterea ei fidelă, într-un timp scurt și pe arii cât mai largi, a constituit din cele mai vechi timpuri un factor important în vederea asigurării progresului unei țări. De aici a decurs și interesul acordat în mod constant pentru dezvoltarea tehnicilor și mijloacelor de comunicații de-a lungul istoriei în întreaga lume.
Astfel, cele 5 mari etape ale telecomunicațiilor au avut loc în următoarea succesiune: radiodifuziunea a avut debutul în anii 1920, televiziunea electronică în anii 1930, televiziunea prin cablu în anii 1950 iar difuziunea prin internet, în urmă cu câțiva ani.
Figura nr. 2.1
Cele 5 mari etape ale telecomunicațiilor (anii apariției pe plan mondial)
Sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/Brosura_20ani_Ancom.pdf , accesat la data de 05.03.2013
Tabel nr. 2.1
Discrepanța în apariția telecomunicațiilor între România și planul mondial
Sursa: Drăgănescu, M., „Istoria telecomunicațiilor în România”, Sesiunea de comunicări a Academiei Române, 2003
Există multe domenii intermediare și momente ale telecomunicațiilor (radiodifuziunea, televiziunea prin cablu, comunicațiile prin sateliți, fibrele optice e.t.c) dar cele prezentate anterior sunt etapele esențiale ale telecomunicațiilor relevând o anumită apropiere în timp cu marile evenimente ale telecomunicațiilor generate în țările cele mai avansate din punct de vedere științific și tehnologic.
Telegraful
Se poate afirma că epoca modernă a comunicațiilor a început odată trecerea de la telegrafia optică la telegrafia electrică. Primul telegraf electromagnetic a fost construit de germanii Gauss și Weber, iar W.F. Cook și C. Wheatstone au fost cei care au obținut primul brevet pentru un aparat telegrafic electric acesta fiind experimentat în Anglia, în anul 1836 pentru căile ferate între stațiile din Londra și Birmingham. În Țările Române liniile telegrafice au intrat în funcțiune la doar câțiva ani după instalarea în celelalte țări și aproape simultan în toate regiunele. Astfel, primele linii telegrafice au fost instalate între Brașov și Sibiu în anul 1850, și între București și Giurgiu în anul 1853.
Telefonia
Între apariția telegrafului și a telefoniei au trecut peste 40 de ani. Alexander Graham Bell inventează telefonul în 1876 iar în 1877 Western Union pune în funcțiune prima linie telefonică în timp ce la Stockholm sunt instalate primele linii telefonice private.
Spre sfârșitul anului 1877, telefonul este introdus și în România experimental (telegraful vorbitor sau telephon, de către firma Teirich &Leopolder). La noi în țară primele linii telefonice s-au realizat în Transilvania între anii 1881–1882 la Timișoara și apoi la Sibiu, Cluj, Oradea, Arad. În București, prima linie telefonică privată a fost realizată în anul 1883, iar în 1884 a fost instalată prima linie publică între Ministerul de Interne și Poșta Centrală.
"În noul Palat telegrafo-poștal din Calea Victoriei, a fost instalat un multiplu telefonic cu baterie centrală sistem Western cu capacitatea de 1200 linii urbane și 20 interurbane, cu posibilitatea sporirii până la 3000 de linii. Intrat în serviciu la 1 februarie 1901, a preluat toți abonații din capitală prin cabluri subterane instalate în acea vreme. Era cel mai perfecționat multiplu telefonic din Europa. Mulți specialiști de la administrații străine își făceau drum prin București pentru a-l putea cerceta."
Inițial rețelele telefonice erau funcționale numai pentru autoritățile publice: poliție, primărie, pompieri. Ulterior rețelele telefonice s-au extins și în alte orașe din țară astfel încât în anul 1892 s-a înființat serviciul de telefonie publică.
Un serviciu de telecomunicații care a avut o largă și rapidă răspândire este telefonia mobilă. A fost introdusă în România în 1991 prin societatea mixtă CNM (Comunicații Naționale Mobile) societate creată prin asocierea între Regia Autonomă de Radiocomunicații și Metromedia International – SUA, oferind servicii de paging și de trunked.
Radioul
O mare revoluție în tehnica telecomunicațiilor a constituit-o apariția comunicațiilor radio. În 1888 fizicianul german Hertz, a pus în evidență existența undelor electromagnetice și a proprietăților lor de propagare asemănătoare cu cele ale undelor luminoase. El este considerat „părintele telegrafiei fără fir”.
În România, pentru prima dată radiotelegrafia a fost utilizată de Serviciul Maritim Român care a instalat stații pe nave și la uscat. În anul 1903 au fost instalate stații pe crucișătorul Elisabeta dar și în porturile Giurgiu, Călărași, Cernavoda.
Televiziunea
În România, anul 1937 marchează prima transmisie de televiziune la Universitatea București iar în 1939 se fac câteva demonstrații publice. În anul 1955 începe, transmiterea primelor emisiuni TV publice alb-negru, iar în anul 1964 și a celor color. În București a început să funcționeze la 1 ianuarie 1957 primul emițător de televiziune de mare putere iar la 24 ianuarie 1959 a fost instalată în Moldova, prima stație de televiziune de fabricație românească. Între anii 1962–1974 au fost instalate 38 de stații de televiziune pentru programul 1 și 8 stații pentru programul 2 TV și peste 400 de retranslatoare. Abia în anul 1968 au început transmisiile regulate de televiziune color.
Internetul
Internetul ca o alternativă comodă și ieftină de comunicare și de informare a avut o dezvoltare spectaculoasă în România. Primii pași s-au făcut prin demararea în 1971 a primelor studii privind introducerea rețelelor de calculatoare, studii realizate la Institutul Central de Informatică (ICI). Succesul a fost asigurat în anul 1985, de punerea în funcțiune a primei rețele de calculatoare prin proiectul „Unirea”. În 1992 se lansează primul nod românesc, care realiza legătura internațională cu EARN (European Academic Research Network) prin Universitatea din Viena iar primul operator comercial de Internet a fost SC EUNET SRL în anul 2003.
Urmărind istoria dezvoltării serviciilor de telecomunicații din România, se constată că a existat o evoluție și o modernizare continuă, reușind prin eforturi deosebite să urmărească îndeaproape evoluția mondială, fiind în pas toate realizările ce au o importanță necontestabilă în secolul comunicării și al comunicațiilor.
2.2 TIPOLOGIA ȘI EVOLUȚIA PIEȚEI SERVICIILOR DE TELECOMUNICAȚII
2.2.1 Conceptul de servicii de telecomunicații
Comunicația reprezintă un transport fizic de obiecte sau persoane între două puncte, sau transmiterea de semnale purtătoare de informație. Telecomunicația reprezintă evident comunicația de semnale la distanță. Telecomunicația a fost înțeleasă mult timp drept comunicație între două puncte (telegrafie, telefonie), dar și difuziunea radio, difuziunea video și webcastingul, care sunt destinate receptării publicului larg, sunt evident forme de telecomunicație.
Saltul tehnologic din domeniul telecomunicațiilor nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi existat creștere continuă a dorinței de comunicare interumane. Piața, desemnează sfera economică în care producția de mărfuri apare sub formă de ofertă, iar nevoile de consum sub formă de cerere. Diversitatea produselor care formează obiectul actelor de schimb, natura diferită a subiecților care apar în relațiile de piață, dar și alte asemenea elemente dau acesteia imaginea unei structuri deosebit de complexe. Pornind de la asemenea considerente, piața serviciilor de telecomunicații implică o abordare unitară dar și o tratare diferențiată în funcție de structura sa secvențială.
Serviciile de comunicații au pondere de 1-2% din PIB, dar au un curs ascendent în țara noastră chiar și în cazul prezentei recesiuni economice. În cadrul acestei grupe de servicii au apărut și noi servicii de telecomunicații fiind vorba de:
comunicațiile mobile (radiofonia si telefonia celulară);
accesul la rețele cu debit mare pentru transmisia datelor numerice;
mesageria electronică;
video-textul;
telebankingul;
tele-shoppingul, tele-workingul;
rezervarea automată e.t.c.
2.2.2 Clasificarea serviciilor de telecomunicații conform Codul CAEN Rev. 2
Serviciile de telecomunicații fac parte din secțiunea J a codului CAEN, „Informații și comunicații”, cuprinzând câteva activități principale, prezentate în Tabelul nr. 2.2:
Tabel nr. 2.2
Tipologia serviciilor de telecomunicații conform Codului CAEN Rev. 2
Sursa: http://coduricaen.info/sectiunea-J.html , accesat la data de 06.03.2013
2.2.3 Evoluția serviciilor de telecomunicații în România
Conform datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), piața românească a telecomunicațiilor a crescut cu 75% în intervalul 2003-2011, ajungând la 3,5 miliarde euro ceea ce reprezintă circa 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Autoritatea concluzionează că piața telecomunicațiilor din România este una dintre cele mai competitive piețe de profil din Uniunea Europeană, utilizatorii români beneficiind astfel de tarife scăzute, servicii de calitate și rate de penetrare în creștere.
Acest lucru reprezintă efectul reglementării adecvate asupra dezvoltării unei piețe și a unei societăți, în general. De-a lungul acestor ani, reglementarea a redus tarifele de terminare a apelurilor la puncte mobile cu aproximativ 70%, de la 9,72 eurocenți în 2003 la 3,07 eurocenți în 2012, consumul mediu crescând exponențial, cu 269%. Acest lucru a stimulat competitivitatea pe piață astfel crescând investițiile operatorilor în rețele ceea ce a funcționat în beneficiul utilizatorilor finali.
Figura 2.1
Evoluția valorii pieței serviciilor de telecomunicații (milioane)
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor furnizate de ANCOM;
În ceea ce privește serviciile de telefonie fixă, valoarea acestei piețe a scăzut cu 30% față de 2003, ajungând la 530 milioane de euro în anul 2011, fiind singurul segment de piață din telecomunicații care a înregistrat ă scădere. Valoarea pieței de telefonie mobilă s-a dublat pe parcursul acestor ani ajungând de la 0,9 miliarde de euro la 1,8 în 2011. De asemenea, piața serviciilor de transmisie a programelor audio vizuale a crescut cu 287% ajungând la valoarea de 370 milioane de euro dar, cel mai mare salt a fost realizat de piața serviciilor de acces la internet care a crescut cu 496% în acești ultimi ani.
Figura nr. 2.2
Evoluția numărului de utilizatori la serviciile de telecomunicații (milioane) Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor furnizate de ANCOM;
Telefonia mobilă a înregistrat creșteri spectaculoase, în ceea ce privește numărul de utilizatori, de 257% din 2003 până în 2011 respectiv de la 6,5 milioane la 23.42 milioane de abonați.
Deși numărul de linii de telefonie fixă a crescut cu 7% în perioada analizată și a ajuns la 4,68 milioane, traficul total de voce a scăzut cu circa 32% ca urmare a reducerii traficului către rețele fixe. Numărul total de utilizatori ai serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale s-a dublat din 2003 până în 2011, de la 2,7 milioane abonați la 5,7 milioane în special pe fondul apariției tehnologiei DTH ce a reușit să atragă 2,1 milioane de utilizatori, majoritatea din mediul rural, unde dezvoltarea rețelelor de cablu e mai costisitoare.
Figura nr. 2.3
Evoluția nr. de conexiuni la internet fix si mobil (milioane)
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor furnizate de ANCOM;
Serviciile de acces la internet au cunoscut o creștere extraordinară în perioada de analiză, numărul conexiunilor (fixe sau mobile) atingând pragul de 10,8 milioane la sfârșitul anului 2011, de la 0,2 milioane în 2003. Defalcat, se poate observa că numărul de conexiuni fixe la Internet a crescut de la 0,014 milioane în 2003 la 3,28 milioane în 2011, în timp ce Internetul mobil înregistrează 7,48 milioane de conexiuni, în vreme ce în 2003 nu existau conexiuni de acest tip.
Figura nr. 2.4
Evoluția traficului mediu lunar de convorbiri (minute)
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor furnizate de ANCOM;
Analizând graficul, se poate observa că traficul total de voce a scăzut cu 32% ca urmare a reducerii traficului catre rețele fixe, ceea ce a avut ca urmare diminuarea traficului de voce realizat în medie lunar de la o linie de telefonie fixă la 106 minute în anul 2011, comparativ cu 170 minute efectuate în 2003. În ceea ce privește traficul de voce mediu lunar realizat de un utilizator de telefonie mobilă, acesta a crescut considerabil de la 56 de minute în 2003 la 205 minute în ultimul an analizat.
2.3 PRINCIPALII OPERATORI DE SERVICII DE TELECOMUNICAȚII DIN ROMÂNIA
2.3.1 Romtelecom
Romtelecom oferă servici inovatoare și ușor de folosit, începând de la tradiționala telefonie fixă, la Internet, televiziune digitală, IPTV, precum și un spațiu de găzduire de date, servicii combinate de date și voce și un program permanent controlat și îmbunătățit de Customer Care.
Oferta companiei Romtelecom este una vastă și foarte complexă oferind servicii de telefonie, internet și televiziune pentru persoane fizice dar și servicii de voce, date, servicii IT, internet pentru clasa bussines, combinând și pachete avantajoase de astfel de servicii pentru ambele tipuri de clientelă.
2.3.2 RCS&RDS
RCS & RDS și-a dezvoltat propria infrastructură de telecomunicații pe suport de fibră optică acoperind cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fixă și mobilă peste 200 orașe din țară. RCS & RDS este în prezent lider pe piața din România în furnizarea serviciilor de internet și de televiziune prin cablu și satelit fiind de asemenea și cel mai mare furnizor alternativ de servicii de telefonie fixă.
Această companie este singura din România care oferă pachete complete, cu 4 servicii, astfel: televiziune prin cablu sau satelit Digi TV, internet de mare viteză Digi Net, telefonie fixă Digi Tel și telefonie mobilă Digi Mobil.
2.3.3 UPC România
UPC Romania este afiliată la UPC Broadband, divizia europeană a grupului Liberty Global, Inc., fiind cea mai mare companie de telecomunicații prin cablu din lume. UPC Broadband oferă clienților servicii de televiziune, internet de mare viteză și telefonie pentru aproximativ 13,6 milioane dintre aceștia aparținând următoarelor 10 țări europene: Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Irlanda, Olanda, Elvetia, Germania și Romania.
A intrat pe piața romanească, în anul 1992, și de atunci compania a investit aproape un miliard de euro, devenind astfel cea mai mare investiție americană directă din țara. Clienții UPC pot beneficia de toate cele trei servicii oferite de aceasta: televiziune, internet si telefonie. Principalele avantaje cu care se laudă cei de la UPC sunt: televiziunea digitala, 132 canale TV care inseamna cea mai larga oferta de programe de televiziune, DVR-ul, HD-ul.
2.3.4 Orange România
Orange este brandul sub care France Telecom furnizeazã servicii de comunicații mobile, Internet și televiziune. Grupul France Telecom este unul dintre liderii mondiali în servicii de telecomunicații, având peste 183 de milioane de clienți pe cinci continente. Cei de la Orange se definesc prin creativitate, îndrãzneală, dinamism, deschidere și grijă pentru detalii.
Principalele servicii oferite de Orange România:
2.3.5. Vodafone România
Vodafone este compania care a implementat în anul 1997 prima rețea GSM în România fiind și primul operator care a lansat serviciile 3G pe piața românească, în primăvara anului 2005, și apoi nivelul superior de performanță, HSDPA – 3G broadband.
Clienții Vodafone beneficiază de:
servicii de telefonie mobilă și fixă prin radio în standard GSM;
servicii de mesagerie scurtă și multimedia;
servicii de transmisiuni de date (WAP/GPRS).
ofertă de servicii în roaming prin Vodafone Passport și Vodafone World;
conținut variat pe telefonul mobil prin Vodafone live!;
acces la serivicii de date mobile de mare viteză, pe laptop sau pe PC, prin Vodafone Mobile Connect;
acces la email și Internet pe telefon prin pachetele de BlackBerry și Outlook Mobile;
navigare online, pe telefonul mobil, prin Vodafone Internet pe Mobil;
servicii de telefonie fixă pentru clienții persoane fizice, prin Vodafone Acasă și Vodafone Zona Mea, precum și pentru companii, prin Vodafone Office Zone și Vodafone Office Zone Mobile;
servicii 3G Broadband super-rapide, prin benzi de frecvență de 2100 MHz și 900 MHz;
Figura 2.5
Evoluția opțiunilor persoanelor fizice pentru furnizorul de servicii de telefonie fixă (%)
Sursa: www.ancom.org.ro , accesat la data de 10.03.2013;
Se poate observa faptul că înainte de 2003, singurul furnizor de servicii de telefonie fixă era Romtelecom cu o cotă de piață de 100% , fiind o situație de monopol. După anul 2003, cei de la RCS&RDS au acaparat piața ajungând ca în anul 2011, 65% din consumatori să beneficeze de serviciile oferite de aceștia. Cei de la UPC au avut o evoluție lentă dar sigură având în 2003-2004 un procent de 5% din piață iar în 2011 acoperă circa 14% din aceasta.
Figura 2.6
Cota de piață a serviciilor de telefonie mobilă pentru persoane fizice în 2011 (%)
Sursa: www.ancom.org.ro , accesat la data de 10.03.2013
Conform datelor furnizate de ANCOM, pe piața abonamentelor de telefonie mobilă, în anul 2011, lideri au fost cei de la ORANGE, urmați îndeaproape de furnizorul VODAFONE care a avea la acel moment o cotă de piață de 31%. Ultimul furnizor clasat este ZAPP cu doar 1% urmat fiind de RCS&RDS cu 12 procente ceea ce este un procent relativ mare având în vedere că telefonia mobilă nu este punctul lor forte. În cazul cartelelor preplătite SIM, ORANGE s-a situat în fruntea clasamentului acaparând aproape jumătate din piață în timp ce pentru locul al doilea se confruntau celelalte două mari companii înregistrând procente foarte apropiate.
Figura nr. 2.7
Cota de piață a furnizorilor de servicii TV cu abonament în 2011 (%)
Sursa: www.ancom.org.ro , accesat la data de 10.03.2013
RCS&RDS este principalul furnizor de servicii de retransmisie a programelor TV. 42% din gospodării în care se utilizează servicii de recepționare a programelor TV cu abonament primesc aceste servicii de la RCS&RDS. Urmează, aproape la egalitate, UPC (16%) și Romtelecom – Dolce (15%). Marea majoritate a abonaților RCS&RDS și UPC locuiesc în mediul urban, în timp ce în mediul rural cel mai frecvent aceste servicii sunt oferite de mici companii locale. Pe regiuni, RCS&RDS are o prezență mai ridicată în București (58%), Nord-vest (54%)și Vest (52%), iar UPC în Sud-est (30%) și București (28%).
Figura nr. 2.8
Cota de piață a furnizorilor de servicii de acces la internet pentru persone fizice indiferent de tipul de conexiune în 2011 (%)
Sursa: www.ancom.org.ro , accesat la data de 10.03.2013
Piața serviciilor de acces la internet este împărțită între mai mulți operatori, numărul acestora fiind mai mare decât în cazul celoralalte servicii de telecomunicații. Astfel, cea mai mare cotă de piață în anul 2011 o are furnizorul RCS&RDS cu un procent de 44% urmat fiind de operatorul Romtelecom iar apoi de UPC. Ceilalți furnizori de astfel de servicii au cote de piață ce se situează în general de sub 5%.
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIILE PRESTATE DE OPERATORUL DE TELECOMUNICAȚII RCS&RDS
3.1 ISTORIA COMPANIEI RCS&RDS. PAȘI IMPORTANȚI ÎN DEZVOLTARE
3.1.1 Profilul companiei
Compania S.C RCS&RDS S.A a fost înființată în România în anul 1994 și avea pe atunci, ca principal obiect de activitate, prestarea de servicii de telecomunicații prin rețele cu cablu. Compania Romanian Cable Sistem (RCS), așa cum a fost denumirea inițială a acesteia, a cunoscut o dezvoltare rapidă pe piața internă iar primii pași s-au concretizat în achiziționarea mai multor rețele de comunicații din țară.
După aproape 2 decenii de activitate, actuala companie și-a dezvoltat infrastructura de telecomunicații pe suport de fibră optică acoperind cu servicii de cablu TV, telefonie fixă și mobilă, internet peste 200 orașe din România. La ora actuală, deși întâmpină anumite probleme pe care le vom aborda în ultima parte a acestui studiu, compania este lider pe piața internă în furnizarea serviciilor de televiziune prin cablu și satelit precum și serviciilor de internet, fiind și cel mai mare furnizor alternativ de servicii de telefonie fixă.
Operatorul RCS&RDS are sediul în municipiul București pe strada Dr. Staicovici nr. 75, fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J40 /12278 /1994. Principalul acționar al acestei companii este Cable Communications Systems N.V din Olanda ce deține un pachet ce însumează peste 88% din numărul total de acțiuni. În anul 2012, au intervenit câteva schimbări în structura acționariatului acestei companii, schimbări prezentate în Tabelul nr. 3.1.
Tabel nr. 3.1
Structura acționariatului la S.C RCS&RDS S.A
Sursa: http://www.zf.ro/wikizf/rcs-rds-s-a-8454944 , accesat la data de 22.04.2013
Pe de altă parte, acționarul principal al companiei ce deține pachetul majoritar, respectiv Cable Communications Systems NV, este RCS Management cu o contribuție la capital de peste 57 de procente. În fruntea acestei companii se află tot Teszari Zoltan cu un pachet majoritar de acțiuni de aproape 60% din total. Astfel, acest om de afaceri și-a redus participația directă la S.C RCS&RDS S.A însă continuă să fie cea mai influentă persoană din conducerea acestei companii prin participația la capitalul Cable Communications Systems.
În ceea ce privește rezultatele economice obținute de această companie, Tabelul nr. 3.1 prezintă datele cu privire la cifra de afaceri, rezultatul activității și numărul de angajați ai firmei iar Figura nr. 3.1 redă evoluția acestor indicatori în cei 5 ani de analiză.
Tabelul nr. 3.1
Indicatori ce reflectă rezultatele economice ale companiei
Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 22.04.2013
Se poate observa că, în toți cei 5 ani analizați, operatorul de telecomunicații a realizat o cifră de afaceri ce depășește 1 miliard de lei, 2011 fiind anul în care acest indicator atinge valoarea ce mai mare, trecând ușor peste pragul de 2 miliarde de lei. Cu toate acestea, rezultatul net al exercițiului financiar pe anul 2011 este unul negativ, compania înregistrând o pierdere substanțială de aproximativ 12 milioane de lei. Acest rezultat prezintă o evoluție sinuoasă, oscilând de la an la an între rezultate favorabile și pierderi considerabile. Astfel, singurii ani în care, din punct de vedere contabil, societatea a înregistrat profit au fost anul 2007 și anul 2009.
În ceea ce privește numărul de angajați, acesta depășește 5.800 în toți anii analizați, ajungând ca în anul 2011 să fie aproape de pragul de 7000 de salariați. Numărul mediu de angajația s-a modificat de la an la an, creșterea cea mai accentuată înregistrându-se în anul 2011 comparativ cu 2010, când peste 1000 de locuri de muncă au fost ocupate în cadrul acestei companii. Creșterea cifrei de afaceri din ultimul an de analiză este susținută de această suplimentare cu personal, ceea ce poate fi o consecință a diversificării și extinderii teritoriale dar nu numai, a activității desfășurate.
Figura 3.1
Evoluția cifrei de afaceri a S.C RCS&RDS S.A
Sursa: realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, disponibile la adresa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 22.04.2013
Dacă rezultatul net al exercițiului financiar și numărul de angajați prezintă modificări importante pe parcursul perioadei analizate, atât în sensul creșterii cât și în sensul descreșterii, nu același lucru putem afirma despre evoluția cifrei de afaceri a companiei, indicator mult mai relevant pentru analiza situației economice a companiei. În Figura nr. 3.1 se poate observa cu ușurință traiectoria constant ascendentă a acestui indicator care, așa cum am menționat și anterior, depășește 2 miliarde de lei în ultimul an de analiză, fiind de altfel cel mai benefic an, privit din acest punct de vedere.
3.1.2 Etape în dezvoltarea companiei RCS&RDS
Debutul
Debutul prezentei companii de telecomunicații a fost în anul 1994, an în care s-a înființat societatea Romanian Cable Systems (RCS). În 1995 a fost construită o rețea de cablu în Republica Moldova, mai exact în Chișinău, rețea care a fost vândută ulterior, fondurile fiind folosite în vederea achiziționării de rețele pe teritoriul țării noastre.
Consolidarea și extinderea
În 1998, compania RCS s-a consolidat, fiind pregătită pentru noi investiții, strategia principală fiind de a realiza o extindere regională. Astfel, a fost inițiată achiziția și reconstrucția primelor rețele de cablu din Budapesta, această companie devenind al treilea operator de telecomunicații din Ungaria. Tot în același an a fost înființată compania Romanian Data Systems (RDS), specializată în transmisii de date și Internet;
La sfârșitul anului 1999, începutul anului 2000 au fost, RCS și-a început activitatea și în Slovacia prin intermediul SCS (Slovakia Cable System), companie deținută în proporție de 95% de RCS și care reprezenta al doilea operator de telecomunicații al acestei țări. Primul pas a constituit efectuarea de investiții precum achiziționarea primelor rețele de cablu în Slovacia.
Revenind la România, în anul 2000 este inițiat un proiect de construire a unei rețele de fibră optică naționale (4.200 km), urmând ca în anul 2001 să înceapă lucrări de modernizare a rețelei de distribuție, astfel permițându-se introducerea pachetelor de programe diferențiate. Tot în acest an urmează a fost disponibil serviciul de internet prin cablu Tv (Cablelink) la un tarif neprohibitiv pentru persoanele fizice.
Achiziții și fuziuni
În anul 2003, compania a mai făcut un pas în dezvoltare, cumpărând practic furnizorul de televiziune prin cablu TerraSat, care dispunea la acel moment de 150.000 de abonați, costul tranzacției ridicându-se la suma de 4,5 milioane dolari. TerraSat, companie înființată în 1991, deținea la acel moment circa 5% din piața de CATV (Community Access Television), ocupând a patra poziție pe piață.
Următoarea achiziție a companiei în vederea dezvoltării și extinderii a fost în anul 2004 când a cumpărat împreună cu Astral Telecom, furnizorul de televiziune prin cablu FX Communications care avea la acel moment puțin peste 100.000 de clienți și furnizorul de internet FX Internet ai cărui utilizatori erau în număr de aproximativ 13.000. Anul 2004 coincide cu lansarea de către operatorul de telecomunicații a serviciului Digi TV, serviciu extins mai apoi (2006) și la nivelul altor țări precum: Ungaria, Slovacia, Cehia, Croația și Serbia.
În luna aprilie 2005 a avut loc o etapă foarte importantă în istoria operatorului și anume fuziunea celor două companii RCS (Romanian Cable Systems) și RDS (Romania Data Systems). Motivul principal al acestei unificări consta în îmbunătățirea modului de utilizare a infrastructurii precum și reducerea costurilor operaționale și de administrare a rețelei.
La sfârșitul anului 2007 se optează pentru o finanțare bancară record pentru România, în valoare de 500 milioane de euro și se renunță la listarea companiei la Bursa de la Londra. În țară, compania avea nevoie de acei bani pentru dezvoltarea unei rețele 3G la nivel național, a cărei construcție depășea 300 milioane de euro.
În luna ianuarie a anului 2010, RCS&RDS a preluat compania Airbites, furnizor de servicii de comunicații ce dețineacâteva zeci de mii de clienți și care furniza aceste servicii în București și Iasi. Airbites este divizie a companiei elvețiene Swisscom ce furnizează servicii de televiziune, internet și telefonie fixă și care a înregistrat la nivelul României, în anul 2008 o pierdere netă de 8,5 milioane de euro.
Compania în prezent (2012-2013)
În septembrie 2012, RCS&RDS a preluat și compania Cobalt IT, deținătoarea brandului iLink. Acesta oferea servicii de internet, telefonie și televiziune prin internet în mai multe localități, printre care Galați, Constanța, Călărași, Giurgiu, Zimnicea, Tulcea, Năvodari și București. Compania avea peste 20.000 de abonați și un număr mediu de 200 de angajați însă a înregistrat în 2011 pierderi nete de circa 3,1 milioane de euro și avea datorii de 25,3 milioane de euro, conform Ministerului de Finanțe.
3.2 SERVICII OFERITE DE RCS&RDS
În prezent, compania RCS&RDS furnizează servicii de telefonie fixă și mobilă, cablu TV și internet oferind o paletă foarte diversivicată de variante ale acestor servicii în scopul de a se adapta cerințelor clienților. În cele ce urmează vom prezenta pe scurt serviciile oferite de această companie, cui se adresează, ce includ ele și prețurile aferente acestora. Este necesar să facem în primul rând o diferențiere între pachetele de servicii destinate persoanelor fizice și cele destinate persoanelor juridice, distincție pe care o fac majoritatea operatorilor datorită nevoilor diferite ale celor două tipologii de clienți.
3.2.1 Servicii oferite persoanelor fizice
Anexele 1, 2, 3 și 4 redau schematic principalele oferte ale companiei pentru persoane fizice defalcate astfel: servicii de televiziune, servicii de telefonoie fixă, servicii de telefonie mobilă și servicii de internet. Fiecare tabel din anexă sintetizează tipul serviciului, conținutul ofertei și prețul serviciului la data consultării surselor.
Astfel, în Anexa nr. 1 sunt sintetizate pachetele de servicii de de cablu TV destinate persoanelor fizice cu variantele aferente, descrierea conținutului acestora și prețul actual al acestor servicii. Trebuie menționat faptul că serviciile prezentate sunt cele de bază, cărora li se pot adăuga extraopțiuni contracost în funcție de cerințele clientului. Astfel, în cazul în care un consumator consideră că niciunul din variantele prezentate nu corespunde nevoilor lui, acesta poate alege unul din pachete la care pot fi adăugate alte canale TV care nu sunt incluse, sau echipamente și accesorii dorite. Prețurile prezentate în tabel sunt variabile în sensul că, datorită multitudinii de oferte speciale și promoții acestea pot diferi, de regulă în sensul descreșterii, de la o perioadă la alta.
Pentru fiecare categorie de servicii, compania oferă o serie de facilități auxiliare pentru a veni în sprijinul cerințelor și nevoilor consumatorilor. Astfel, în cazul serviciilor de telefonie, compania oferă o serie de alte servicii: calculator tarife convorbiri, portabilitatea numerelor, numere preferențiale și alte informații utile. Din Anexa nr. 2, observăm separarea serviciilor de telefonie fixă în două categorii care se disting în principal prin prețul abonamentului lunar și tarifele pentru convorbirile în alte rețele de telefonie mobilă, cea de-a doua categorie fiind potrivită îndeosebi familiilor.
Anexa nr. 3 redă conținutul ofertelor de telefonie mobilă. Se observă din tabelul anexat că tarifele de telefonie mobilă sunt identice cu cele de telefonie fixă. Utilizatorii pot opta pentru fiecare dintre cele două servicii în mod separat sau pot beneficia de ambele servicii la același preț. Astfel, pentru utilizatorii care au un abonament de telefonie fixă, vor primi echipamentul necesar pentru telefonia mobilă gratuit și vor plăti doar prețul unui singur abonament.
Încă de la început, compania RCS&RDS a optat pentru o strategie de penetrare, având tarife foarte reduse comparativ cu concurența și astfel a acaparat piața. Din tabelul aferent Anexei nr. 3, se pot observa aceste tarife, care s-au tot diminuat de-alungul timpului dar nu neaparat la propriu ci în sensul că, serviciilor inițiale, de bază, li s-au adăugat alte servicii auxiliare gratuite sau tarife reduse ceea ce a condus la pachete atractive ca preț și conținut.
Serviciului de telefonie mobilă îi sunt atașate implicit și alte servicii precum:
Portabilitatea numerelor;
Calculator tarife convorbiri;
Cost Control;
Casuța Vocală;
Apel Video;
Roaming;
Abonament RATB – SMS;
Digi Mobil Prepaid;
Digi Mobil Spania, Italia.
După lansarea telefoniei mobile Digi și alocarea către clienți a echipamentelor și dispozitivelor necesare, cei de la RCS&RDS nu s-au mulțumit doar cu atât. Au oferit prețuri speciale la cele mai noi modele de smartphone la abonamentele Digi Mobil și, mai mult decât atât, au mizat pe internetul mobil. Piața telecomunicațiilor și în special a internetului este în plină ascensiune iar cei de la RCS&RDS au simțit asta, acționând ca atare. Smartphone-uri și internet pe mobil nelimitat la viteză bună și la tarife reduse comparativ cu concurența a fost combinația care i-a adus succes companiei în ultimul an.
Modul de expunere al serviciilor de internet oferite de RCS&RDS, în Anexa nr. 4 reflectă și ordinea apariției și diversificării acestor servicii. Astfel, serviciile de internet prin fibră optică au fost primele servicii de acest tip oferite de operator iar ultimul apărut este serviciul Digi Wi-fi de care, cei mai mulți utilizatori beneficiază gratuit. După cum se poate observa în tabelul aferent anexei, serviciile de internet dar nu numai, sunt oarecum complementare una alteia. De altfel se remarcă această strategie a companiei privind prețurile și modul de abonare, serviciile fiind dispuse în lanț. Mai exact, observăm că, pentru a beneficia de internet mobil gratuit sau la preț foarte mic, indiferent de varianta aleasă, clientul trebuie să fie abonat la unul dintre serviciile de bază, în acest caz oricare din variantele de internet cu fibră optică.
De asemenea, pentru a beneficia de Digi Wi-fi în mod gratuit, clientul trebuie să fie abonat cel puțin la Digi Net Mobil sau la serviciul de bază de internet prin fibră optică de bază, fie la ambele. Se urmărește deci, ca utilizatorul să treacă prin mai multe filtre ca să ajungă la cele mai noi servicii oferite de companie, clientul ajungând să beneficieze astfel de întreg pachetul de servicii întrucât este mai rentabil decât dacă ar achiziționa un singur serviciu individual. Astfel, aceste „gratuități” oferite, complementare serviciilor de bază, pot fi privite și ca o strategie de fidelizare a clienților actuali dar și ca modalitate de acaparare a celor potențiali.
De cele mai multe ori, echipamentul necesar serviciilor de internet sunt oferite în mod gratuit clienților sau la costuri foarte reduse, tocmai pentru a determina ca aceștia să se aboneze la serviciul respectiv. De asemenea, trebuie să menționăm că, prezentarea individuală a serviciilor precum cea pe care o realizăm în acest studiu de caz nu este cea mai relevantă, dacă o privim prin prisma clientului mai ales dacă ne referim la prețuri. Compania urmărește ca utilizatorii să achiziționeze pachete care să conțină servicii din toate categoriile oferite. Astfel, în cazul în care un client dorește abonarea la internet prin fibră optică, el va primi gratuit sau la prețuri reduse toate celelalte servicii de internet dar va avea posibilitatea de a beneficia și de serviciile de telefonie fixă și mobilă precum și de cele de Cablu TV la prețuri tentante și mult mai reduse decât cele individuale pe fiecare categorie de serviciu pe care le-am prezentat în tabelele anterioare.
În cazul serviciilor internetului, compania oferă următoarele servicii auxiliare:
Serviciul de testare al vitezei de internet;
Serviciul „Digi Live”;
Serviciul „E-mail anyware”;
Protocolul de internet Ipv6, fiind limbajul utilizat de computere pentru a comunica între ele pe internet folosind adrese IP;
3.2.2 Servicii pentru persoane juridice
Serviciile oferite companiilor respectiv persoanelor juridice nu sunt foarte diferite ca tipologie, de cele pentru persoane fizice. Mai degrabă, distincția se face la nivelul prețurilor și la conținutul pachetelor de servicii. Astfel, în Anexele 5 și 6 prezentăm serviciile de cablu TV și voce iar descriptiv prezentăm serviciile de internet și date pentru companii împreună cu tarifele de pornire practicate.
În Anexa nr. 5 putem observa că, analizând comparativ serviciile de cablu TV destinate companiilor, cu cele destinate persoanelor fizice, acestea nu diferă semnificativ, conținutul pachetelor fiind similar. Diferă tariful care, în acest ultim caz este mai mare deoarece companiilor nu le este destinată reducerea de 50% în primele 6 luni.
De asemenea, observăm că în cazul televiziunii digitale, numărul canalelor HD s-a redus de la 13 în primul caz la 11 în cazul persoanelor juridice iar în cazul televiziunii prin satelit, cele două oferte sunt identice ca tarif și conținut. Echipamentele de recepție digitală se plătesc în sistem de chirie, în cazul companiilor, însă suma este mai mult simbolică, de 5 lei/lunar.
Dacă în cazul serviciilor de cablu TV, diferențele între cele două categorii de clienți erau minore, în cazul serviciilor de telefonie respectiv de voce, distincția e clară. Pentru companii, operatorul oferă trei tipuri de pachete care mizează pe comunicarea nelimitată în rețea și grup și pe tarife mici și minute incluse în alte rețele de telefonie mobilă. De asemenea se remarcă posibilitatea de convorbire simultană necesară în cazul firmelor și numărul multiplu de linii de telefonie fixă. Tarifele sunt mai mari și depind în principal de tipul pachetului și de numărul de minute incluse către alte rețele de telefonie mobilă. Toate aceste aspecte sunt prezentate în Anexa nr. 6.
Diferența dintre Digi Tel Grup și Digi Tel Conect se concretizează în numărul de utilizatori; mai exact în primul caz, acesta minutele sunt limitate la un grup de utilizatori iar în cel de-al doilea caz, acesta nu mai are relevanță, fiind nelimitat. Acestor servicii de telefonie pentru companii le sunt asociate și alte servicii de asistență tehnică, tel verde, roaming iar echipamentele mobile sunt oferite în custodie.
Serviciile de internet și date pentru companii sunt foarte complexe și, deși serviciul prestat este practic același, internetul, modalitatea în care ajunge și îl utilizează beneficiarul este diferită față de serviciile prestate persoanelor fizice, la fel și calitatea, gradul de acoperire, respectiv tarifarea. În primul rând are dezvoltate mai multe categorii de servicii după cum urmează:
Internet broadband cu cele două variante: Digi Net Acces și Digi Net Garantat;
Acest serviciu mizează pe viteze mari de transfer al datelor si de tarife mici pentru internet. Se divide în 2 variante în funcție de viteză și alte criterii de natură tehnică.
Internet premium;
Se axează pe o infrastructură performantă: GPON și fibră optică și utilizează interfețe fizice sau logice diferite, pentru diferențierea traficului metropolitan, regional și cel global. Oferă pachete de internet premium configurate pentru a acoperi toate necesitățile de comunicații: gratuit, minim 5 conturi de internet wireless Digi Wi-Fi precum și prețuri reduse pentru contracte încheiate pe o perioadă mai mare de 12 luni.
Comunicații de date;
Este destinat companiilor în vederea transmiterii informatiilor în interiorul firmei, între mai multe sedii sau puncte de lucru, în conditii de siguranța maximă prin intermediul configurării unei retele proprii nationale private (VPN).
Pe intermediul acestei infrastructuri de tip VPN clienții pot utiliza aplicatații și servicii moderne, precum cele de voce prin IP (Voice over IP – VoIP), comert electronic, planificarea resurselor companiei (Enterprise Resource Planning) sau video-streaming (servicii online de televiziune).
Linii închiriate;
Este serviciul prin care se oferă companiilor posibilitatea de a transmite informații în condiții de maximă siguranță, conectând două sau mai multe din locațiile organizației., într-un circuit privat, dedicat exclusiv clientului în cauză. Acest serviciu asigură un nivel ridicat de securizare a informatiilor transmise între locațiile companiei utilizatoare a serviciului.
Internet Mobil;
Digi Wi-fi;
Aceste ultime două servicii sunt oferite de regulă gratuit dacă sunt asociate cu alte servicii. În general compania se axează pe oferirea de pachete de servicii care să includă serviciile menționate anterior astfel încât utilizatorul să beneficieze de un complex de servicii de la un furnizor unic la prețuri convenabile iar operatorul își vinde astfel toate serviciile neavând categorii fără acoperire sau pietre de moară.
Un exemplu de pachet de servicii care include servicii de telefonie fixă și mobilă, internet fix și mobil, destinat companiilor este prezentat în Figura nr. 3.2.
Figura nr. 3.2
Pachet de servicii „Digi Net Acces 30”
Sursa: http://www.rcs-rds.ro/business-internet-broadband, accesat la data de 25.05.2013;
3.3 RCS&RDS ȘI CONCURENȚA ÎN RÂNDUL UTILIZATORILOR PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE
În cadrul acestui subcapitol am analizat un raport ce cuprinde un studiu de piață realizat de ANCOM cu privire la serviciile de telecomunicații, în anul 2011, efectuat atât la nivelul persoanelor fizice cât și la nivelul companiilor. Din cadrul acestui raport am desprins câteva informații statistice relevante pentru prezenta lucrare, cu privire la operatorul RCS&RDS cât și la principalii concurenți, Romtelecom și UPC. Informațiile selecționate sunt axate exclusiv pe pachetele de servicii oferite de acești operatori și utilizarea lor de către consumatorii români.
3.3.1 Utilizarea pachetelor de servicii de către utilizatorii persoane fizice
În subcapitolul precedent (3.2), am constatat că, strategia companiei RCS&RDS este de a-i determina pe clienții săi să achiziționeze pachete de servicii și nu servicii individuale, datorită rentabilității economice generate ca urmare a acestui lucru. Figurile următoare vor releva rezultatele acestei strategii și poziționarea companiei pe piață în raport cu firmele concurente cu privire la pachetele de servicii.
Figura nr. 3.3
Gradul de penetrare al pachetelor de servicii în rândul utilizatorilor persoane fizice (2011)
Sursa: date prelucrate de autor pe baza unui studiu de piață realizat de ANCOM, preluat de pe http://sitevechi.ancom.org.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=2530, accesat la data de 25.05.2013;
În anul 2011, 90% din populația supusă acestui studiu utiliza mai multe servicii de comunicație și doar 10% folosesc un singur tip de serviciu sau niciunul. Acest lucru nu este foarte surprinzător având în vedere că inclusiv în mediul rural, tot mai multe persoane au acces la telefonie fixă, mobilă, internet și televiziune. 44% însă, folosesc servicii de la același furnizor sub formă de pachet de servicii iar 46% au contracte cu furnizori diferiți. Doar 46% din populație beneficiază de pachete de servicii și avantajele lor, indiferent de furnizor.
Figura 3.4
Furnizorii de pachete de servicii de telecomunicații (2011)
Sursa: date prelucrate de autor pe baza unui studiu de piață realizat de ANCOM, preluat de pe http://sitevechi.ancom.org.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=2530, accesat la data de 25.05.2013;
Figura nr. 3.4, prezintă din punct de vedere statistic, ponderea ocupată de furnizorii de pachete de servicii de telecomunicații printre utilizatorii români, atât din mediul urban, cât și din mediul rural în anul 2011.
Remarcăm faptul că, în cea mai mare măsură strategia companiei RCS&RDS a avut efect întrucât în anul 2011 s-au înregistrat aproximativ 65% de gospodării care folosesc un pachet de servicii de telecomunicații de la RDS pentru care se plătește o singură factură, nedefalcată pe servicii. Principalul concurent al companiei rămâne operatorul Romtelecom care, la această categorie înregistrează un precent de 24% urmat de operatorul UPC cu 7 preocente.
Dacă ne referim la gospodăriile care utiliează cel puțin două servicii de telecomunicație de la același furnizor dar în mod individual, acestea sunt achiziționate în proporție de 50% tot de la operatorul RCS&RDS, urmat de Romtelecom cu 35% și de UPC cu 8%. Compania RCS&RDS ocupă un loc fruntaș la ambele categorii în ceea ce privește serviciile de telecomunicații la nivelul gospodăriilor persoanelor fizice, însă, se observă că, tendința este de focalizare pe pachete de servicii, de aici rezultând și ponderea atât de mare ocupată de operator pe acest plan.
Figura nr. 3.5
Ponderea gospodăriilor care folosesc servicii de telefonie fixă de la principalii operatori, în care acestea sunt parte a unui pachet (2011)
Sursa: date prelucrate de autor pe baza unui studiu de piață realizat de ANCOM, preluat de pe http://sitevechi.ancom.org.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=2530, accesat la data de 25.05.2013;
Dacă ne referim la telefonia fixă și ponderea ocupată de aceasta în cadrul pachetelor de servicii furnizate de principalii operatori de telefonie, putem observa că, în ceea ce privește operatorul RCS&RDS, 95% dintre utilizatori beneficiază de telefonia fixă ca parte integrată a unui pachet de servicii. Analizând concurența, ne dăm seama că, în rândul celor de la Romtelecom, situația este oarecum similară iar în cazul celor de la UPC situația este diferită, această companie abordând cel mai probabil o altfel de strategie.
3.3.2 Utilizarea pachetelor de servicii de către utilizatorii persoane juridice
Dacă în cazul gospodăriilor am constatat că, operatorul RCS&RDS ocupă primul loc cu privire la pachetele de servicii care sunt achiziționate și utilizate de respectivele gospodării, în cazul companiilor, situația cunoaște o altă dimensiune întrucât, așa cum am menționat la începutul acestui studiu de caz, nevoile celor două categorii de clienți sunt diferite.
Astfel, în figurile următoare vom prezenta aspecte referitoare la gradul de penetrare al pachetelor de servicii de telecomunicații în tândul companiilor, din care mai apoi vom desprinde preferințele acestor companii în materie de furnizori și chiar și motivațiile pentru care au aleg sau nu pachete de servicii în defavoarea serviciilor individuale.
Figura nr. 3.6
Gradul de penetrare al pachetelor de servicii în rândul companiilor (2011)
Sursa: date prelucrate de autor pe baza unui studiu de piață realizat de ANCOM, preluat de pe http://sitevechi.ancom.org.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=2530, accesat la data de 25.05.2013;
În cazul companiilor, problema se pune dacă folosesc pachete de servicii de la un furnizor anume ca soluție integrată pentru nevoile companiei sau dacă utilizează servicii de telecomunicații de la furnizori diferiți. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, 73% dintre companiile supuse anchetei, au optat pentru pachete de servicii. Motivația pentru care au făcut această alegere este structurată în Figura nr. 3.7.
Figura nr. 3.7
Motivațiile companiilor pentru alegerea unui pachet de servicii
Sursa: date prelucrate de autor pe baza unui studiu de piață realizat de ANCOM, preluat de pe http://sitevechi.ancom.org.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=2530, accesat la data de 25.05.2013;
Se observă că principala motivație a companiilor pentru care au optat pentru achiziționarea unui pachet de servicii de la un furnizor anume este costul redus al serviciilor la pachet cu o pondere de 58% urmată de ușurința la utilizarea, contractare și plată a serviciilor care ocupă locul al doilea cu o pondere de 22%. Datorită faptului că respondenților li s-a dat ocazia să ofere răspunsuri multiple, procentele aferente motivațiilor însumează mai mult decât 100%.
Figura nr. 3.8 relevă poziția ocupată de fiecare oerator de telecomunicații pe piața destinată companiilor în ceea ce privește pachetele de servicii. Astfel, Compania RCS&RDS se află în acest caz pe cea de-a doua poziție întrucât cele mai multe companii au optat pentru pachetele de servicii oferite de operatorul Rometelecom (63%).
Figura nr. 3.8
Furnizorii de pachete de servicii de telecomunicații (2011)
Sursa: date prelucrate de autor pe baza unui studiu de piață realizat de ANCOM, preluat de pe http://sitevechi.ancom.org.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=2530, accesat la data de 25.05.2013;
Luând în considerare faptul că, multe companii au drept furnizori de servicii de comunicații mai mulți operatori, acestea au putut acorda răspunsuri multiple chestionarului în vederea desfășurării studiului. De regulă, un pachet de serviciu oferit de Romtelecom sau RCS&RDS poate fi completat de un alt pachet sau serviciu oferit de companiile Orange, Vodafone sau altele.
3.4 DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ȘI TENDINȚE MANIFESTATE ÎN DERULAREA ACTIVITĂȚII
3.4.1. Perioada 2012-2013- probleme care au periclitat activitatea companiei RCS&RDS
În anul 2012 și începutul anului 2013, compania RCS-RDS s-a confruntat cu mai multe dificultăți în derularea activității lor. Una dintre aceste dificultăți s-a concretizat în neajungerea la un acord cu furnizorii Discovery Networks în privința tarifelor de difuzare, ceea ce i-a determinat pe cei de la RCS&RDS să scoată din grila de programe de pe platforma sa de satelit Digi, televiziunea Discovery Channel și alte programe aparținând aceluiași furnizor. Datorită faptului că acest lucru s-a întâmplat fără ca operatorul să-și anunțe în prealabil telespectatorii, aceștia din urmă au protestat exprimându-și nemulțumirea și solicitând reintroducerea canalelor în grila de programe.
Reprezentanții RCS&RDS au explicat faptul că, media de audiență a respectivelor canale era de aproxmativ 1% iar tarifele percepute de furnizori erau mult prea mari ca să fie justificate iar ca soluție, au decis înlocuirea respectivelor canale cu altele proprii de același profil. Totuși, acest lucru nu pare să-i fi mulțumit prea mult pe clienți care încă protestează și își solicită drepturile. Această problemă a fost identificată și la nivelul Ungariei, motiv pentru care, găsită vinovată, compania a fost amendată corespunzător.
O altă problemă s-a ivit anul acesta și face referire la amplasarea ilegală a cablurilor de transmisie a semnalului. Potrivit unei anchete a unui ziar de specialitate, 70% din infrastructura operatorului este amplasată ilegal, cablurile putând fi tăiate. Cele mai multe dintre cablurile de transmisie a semnalului sunt agățate de stâlpii companiilor de electricitate. operatorul de telecomunicații neavând aviz de amplasament și nici autorizare de construire pentru sutele de kilometri de cabluri. Conform noilor legislații în vigoare, toate cablurile aeriene ar trebui mutate în subteran, investiție care ar costa RCS&RDS mult prea mulți bani, ceea ce pune operatorul în dificultate financiară.
De asemenea, în ultima perioadă compania a fost acuzată frecvent de faptul că ocupă poziție de monopol, cu precădere în anumite județe, lucru ce afectează imaginea companiei. Specialiștii pieței susțin că, operatorul ocupă de ceva vreme poziția de monopol, informație care se bazează pe datele specialiștilor, însă a căror verificare la autorități este imposibil de realizat pe motiv de secret comercial. În opinia mea, chiar dacă piața serviciilor de televiziune din România este controlată în proporție de peste 90% de cei trei mai operatori: RCD&RDS, Romtelecom și UPC, acest lucru nu definește o situație de monopol, ci mai degrabă una de oligopol, cel puțin la nivel național. Până la rezolvarea oficială a acestei probleme, aceste zvonuri nu fac decât să pericliteze și să denigreze imaginea companiei.
Calitatea unui serviciu este apreciată prin gradul de satisfacție al clienților, iar o modalitate de măsurare a acestui grad se poate realiza și prin intermediul opiniei clienților cu privire la serviciile de care beneficiază. Astfel, o problemă pe care, personal, o consider cu adevărat importantă și care necesită cu precădere atenția companiei este nivelul plângerilor înregistrate cu privire la calitatea serviciilor oferite de RCS&RDS dar nu numai.
Figura 3.9
Topul reclamațiilor cu privire la serviciile furnizate de operatorii de telecomunicații
(primul trimestru 2013)
Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor declarate de ANCOM presei, disponibile și la adresa http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-business/rcs-rds-in-topul-reclamatiilor-3818507, accesat la data de 26.05.2013;
Conform ANCOM, compania se află în topul reclamațiilor depuse de utilizatorii de servicii de comunicații la această autoritate, în primul trimestru al anului 2013, operatorul acumulând 25% din plângerile clienților. Clasamentul este prezentat în Figura nr. 3.9.
Majoritatea problemelor semnalate de utilizatori se referă la relația contractuală dintre ei și operatorii de servicii de comunicații electronice, mai exact la aspecte privind derularea, încetarea contractelor și/sau neincluderea anumitor clauze minime obligatorii în aceste contracte.
Alte aspecte semnalate au vizat neînțelegeri privind modalitatea de tarifare și facturare a serviciile de comunicații electronice, precum și calitatea acestora. Cu privire la acestea din urmă, utilizatorii s-au plâns, printre altele, de viteza scăzută de transfer a datelor în cazul serviciului de acces la internet dar și de întârzieri la instalarea serviciului contractat.
Toate aceste probleme care au apărut în presă în ultimul an de activitate, dăunează organizației în ansamblu dar mai ales consumatorilor. Monopol sau nu, scopul este ca utilizatorii să fie mulțumiți de serviciul prestat iar tarifele să fie în concordanță cu calitatea serviciilor. Conform informațiilor furnizate de ANCOM, nu tarifele sunt motivul reclamațiilor sau al nemulțumirilor însă, ceea ce poate afecta imaginea și activitatea companiei este neluarea în considerare a opiniei utilizatorilor cu privire la scoaterea din grila de programe a anumitor canale de televiziune, ceea ce îi poate determina pe consumatori să renunțe la întreg pachetul de servicii în favoarea unui alt operator care îi poate satisface mai bine cerințele. De aici desprindem și un dezavantaj al strategiei „pachetelor de servicii” și anume acela al renunțării în lanț la serviciile oferite. O singură nevoie nesatisfăcută referitor la un serviciu individual, poate determina renunțarea la întreg pachetul, chiar dacă celelalte servicii au randamentul calitativ așteptat.
3.4.2 Tendințe și noi provocări pentru compania RCS&RDS
Având în vedere numeroasele probleme întâmpinate în ultimul an, conform sursei citate, compania RCS&RDS ia în calcul posibilitatea obținerii unei finanțări care se ridică la suma de 800 milioane euro pentru o perioadă de cel mult 10 ani și indică faptul că ar putea atrage chiar noi acționari. Potrivit companiei, fondurile urmează să fie utilizate pentru restructurarea parțială sau totală a tuturor angajamentelor de finanțare actuale ale operatorului de telecomunicații.
Ceea ce i-a adus succes companiei RCS&RDS în ultimul an a fost lansarea pe piață a unei campanii prin intermediul căreia utilizatorii pot achiziționa cele mai noi smartphone-uri apărute pe piață. Viitorul stă în tehnologie și compania a exploatat acest lucru, serviciul lansat fiind un adevărat succes la nivel local dar și o „armă” împotriva concureței. Este prima campanie promoțională din istoria operatorului prin care oferă la pachet un smartphone la preț subvenționat alături de servicii de comunicații mobile. Smartphone-urile sunt produse de Samsung și Nokia, iar abonamentele au tarife de 4,5,7 și 10 euro (plus TVA) pe lună.
Unul dintre telefoanele oferite la preț subvenționat de RCS&RDS este smartphone-ul Samsung I9001 Galaxy S Plus iar subvenția aplicată de operator a fost de peste 50% din prețul telefonului. Telefonul mobil poate fi achiziționat de la RCS&RDS și în 12 rate egale de 45 de lei pe lună, la care se adaugă la plata abonamentului. Oferta a fost și este în continuare disponibilă doar în municipiul nostru – localitatea de unde provine fondatorul companiei, Zoltan Teszari dar se așteaptă ca oferta să fie extinsă și în alte orașe ale țării. Astfel, este pentru prima dată când compania intră în lupta pentru clienți cu produse și oferte utilizate până acum doar de concurenții de Cosmote, Orange și Vodafone, ținta declarată fiind aceea ca un număr cât mai mare de utilizatori să folosească serviciile de date.
În luna mai a anului curent, compania RCS&RDS, a ieșit pe piață cu un nou produs: electricitate produsă într-unul dintre proiectele fotovoltaice preluate în anul 2012. Operațiunea se derulează prin Energiafoto SRL, o firmă achiziționată anul trecut de operatorul RCS&RDS. Pachetul scos la vânzare este de 15.636 MWh, livrabil în perioada 29.05.2013-30.04.2014 iar prețul de pornire este, conform surselor citate, de 200 lei – MWh, fără TVA. Acest aspect indică faptul că RCS&RDS ar putea încasa 900.000 de euro dacă toată cantitatea de energie ar fi contractată la prețul oferit.
Compania a mai preluat trei companii care au în dezvoltare proiecte fotovoltaice, una dintre acestea fiind S.C Delalina SRL, dezvoltatorul unui parc de 2,74 MW în comuna Gepiu din județul nostru. Pentru acest nivel de producție, compania ar putea primi peste 24.000 de certificate verzi, în baza cadrului legal din prezent. În cazul în care aceste certificate ar fi vândute la valoarea maximă permisă de lege, compania ar putea încasa aproximativ 1,32 milioane de euro din schema de sprijin, suplimentar câștigului realizat din vânzarea energiei produse de parcurile din comună
În ceea ce privește serviciile de cablu TV, compania a introdus în luna mai, în grila digital de programe, un nou canal de televiziune. Canalul este unul românesc, Travel Mix, ce prezintă diferite destinații turistice din întreaga lume. Televiziunea îi aparține companiei Mixmontan, ce mai deține o televiziunea regională, o rețea de radio și un ziar.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Serviciile reprezintă un sistem de utilități în care beneficiarul cumpără sau folosește o astfel de utilitate care-i conferă anumite avantaje ce sunt destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale și care, de regulă, nu se concretizează într-un bun material.Dacă ne referim strict la serviciile de telecomunicații, acestea au un rol foarte important, atât economic cât și social. Accesul la informație precum și transmiterea ei, într-un timp scurt și pe arii cât mai largi, a constituit din cele mai vechi timpuri un factor important în vederea asigurării progresului unei țări. Astfel, saltul tehnologic din acest domeniu a fost și este uriaș, ceea ce determinat o creștere a pieței acestor servicii inclusiv în România. Piața românească a telecomunicațiilor a crescut cu 75% în doar 8 ani, ajungând la 3,5 miliarde euro în 2011, ceea ce reprezintă circa 2,6% din Produsul Intern Brut al României.
Dacă ne îndreptăm atenția spre operatorii de telecomunicații care activează în prezent pe piața românească, observăm că aceștia nu sunt foarte numeroși, deși situația s-a schimbat mult în ultimele două decenii trecându-se de la monopolul de stat reprezentat de Romtelecom la deschiderea ușilor concurenței. Astfel a fost înființată și compania RCS & RDS în anul 1994 care, și-a dezvoltat o infrastructură de telecomunicații pe suport de fibră optică acoperind , cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fixă și mobilă peste 200 orașe din țară.
În cadrul studiului de caz, ne-am focalizat atenția spre acest furnizor, spre studierea și cercetarea evoluției activității sale, a serviciilor pe care le prestează și a rezultatelor obținute. Cu privire la rezultate, am observat că, în perioada analizată în cadrul cercetării, operatorul de telecomunicații a realizat o cifră de afaceri ce depășește 1 miliard de lei, 2011 fiind anul în care acest indicator atinge valoarea ce mai mare, trecând peste pragul de 2 miliarde de lei. În ceea ce privește serviciile oferite, compania RCS&RDS furnizează servicii de telefonie fixă și mobilă, cablu TV și internet oferind o paletă foarte diversificată de variante ale acestor servicii în scopul de a se adapta cerințelor clienților. Operatorul și-a dezvoltat și adaptat serviciile în funcție de tipologia clienților cărora li se adresează și astfel am concretizat principalele diferențe între serviciile prestate persoanelor fizice și cele prestate companiilor. Astfel, dacă la nivelul serviciilor de Cablu TV, diferențele erau minore, la nivelul serviciilor de internet și voce, dinstincția e clară și se realizează prin viteza de transmitere a datelor, numărul de linii de telefonie fixă și sau mobilă, modul de concepere al pachetelor, tarife etc.
Am ajuns la concluzia că, strategia companiei este de acapara clienți care să se aboneze serviciilor prin intermediul unui „pachet”. Majoritatea pachetelor concepute de companie conțin toate categoriile de servicii oferite în diferite variante în funcție de nevoile și dorințele clienților. Tot cu privire la aceste servicii sub formă de pachete am studiat ponderea pe care o ocupă compania în rândul concurenței cu privire la acest aspect și am concluzionat că, aceasta ocupă primul loc raportat la persoanele fizice și un loc secund în ceea ce privește companiile. De asemenea, motivația principală pentru care, utilizatorii au fost determinați să aleagă pachete în detrimentul serviciilor individuale este tocmai costul redus al serviciilor la pachet, ceea ce înseamnă că strategia companiei a fost una bine fundamentată.
Totuși, rămân probleme de rezolvat cu privire la nișa de piață a persoanelor juridice unde operatorul mai are de recuperat dar și referitoare la reclamațiile clienților cu privire la calitatea serviciilor unde, compania ocupă primul loc. Chiar dacă, există piedici în desfășurarea activității, precum cele cu furnizorul Discovery Networks, cele de ordin financiar precum și cele care necesită investiții de infrastructură, compania continuă să-și desfășoare activitatea inovând permanent domeniul în care operează, ba chiar mai mult lărgindu-și aria de activitate în sectorul energiei fotovoltaice.
În calitate de utilizator al serviciilor prestate de RCS&RDS dar și de absolvent cercetător al acestei companii și a serviciilor prestate de aceasta, consider că ar fi indicat ca această companie să-și rezolve problemele de ordin organizatoric astfel încât consumatorul să nu fie afectat în urma acestora. De asemenea, consider că ar trebui să grăbească implementarea campaniei referitoare la smartphone-urile subvenționate și la nivelul altor orașe dar și să ajungă la o înțelegere privind utilizarea stâlpilor de energie electrică în așa manieră încât utilizatorii să nu fie afectați, nici printr-o calitate proastă a serviciilor dar nici cantitativ, sub forma tarifelor percepute. Toate aceste dispute conduc la afectarea și influențarea utilizatorilor care ajung să perceapă serviciile ca fiind nesatisfăctoare iar numărul reclamațiilor să crească. Cu privire la acest ultim aspect, consider că cei de la RCS&RDS ar trebui să se folosească de studiile efectuate de cei de la ANCOM cu privire la plângeri și reclamații și să se axeze în rezolvarea problemelor care conduc la cauza sau motivul respectivelor reclamații.
BIBLIOGRAFIE
Cărți
Bobircă A., „Serviciile în economia dematerializată. De la model de dezvoltare la strategii de firmă”, Editura Economică, București, 2010;
Dumitrescu L., Apostu C., „Marketingul și calitatea serviciilor”, Editura Expert, București, 2009;
Fruja I., Jivan A., „Economia serviciilor”, Editura Mirton, Timișoara, 2006;
Ghibuțiu A., „Serviciile și dezvoltarea. De la prejudecăți la noi orizonturi”, Editura Expert, București 2002;
Ioncică M., Minciu R., Stănciulescu G., „Economia serviciilor”, Editura Uranus, București, 1997 ;
Jivan A., „Serviciile moderne. O provocare pentru teoria și practica ecnomică ”, Editura Mirton, Timișoara, 1996;
Perciun Nicolae, „Din istoria telecomunicațiilor române”, Editura Academiei Române, 1999;
Olteanu V., Cetină I., „Marketingul serviciilor”, Editura Expert, București 1994;
Achim M.V., „Leasing, – o afacere de succes”, Editura Economică, București, 2005;
Silaghi S., „Economia serviciilor-curs tipărit format ID”, Editura Universității din Oradea, 2011;
Articole/Breviare
Breviar statistic ROMANIA ÎN CIFRE 2011;
Breviar statistic ROMÂNIA ÎN CIFRE 2012;
Drăgănescu, M., „Istoria telecomunicațiilor în România”, Sesiunea de comunicări a Academiei Române, 2003;
Jurian M., „Aspecte din dezvoltarea comunicațiilor în România”,în revista Noema, vol X, 2011;
Resurse Web
www.ancom.org.ro ;
www.antena3.ro ;
www.atic.org.ro ;
www.business24.ro;
www.capital.ro ;
www.cci.igsu.ro;
www.cnp.ro;
www.coduricaen.info;
www.curierulnational.ro;
www.dailybusiness.ro;
www.economica.net;
www.incomemagazine.ro;
www.insse.ro;
www.money.ro;
www.noema.crifst.ro;
www.orange.ro;
www.rador.ro;
www.rcs-rds.ro;
www.realitatea.net;
www.romtelecom.ro;
www.tribunaeconomică.ro;
www.upc.ro;
www.vodafone.ro;
www.wall-street.ro;
www.zf.ro;
www.ziare.com;
ANEXE
Anexa nr. 1
Servicii de televiziune pentru persoane fizice
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la unul din punctele de prezență RCS&RDS prin intermediul broșurilor și pliantelor oferite;
Anexa nr. 2
Servicii de telefonie fixă pentru persoane fizice
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la unul din punctele de prezență RCS&RDS prin intermediul broșurilor și pliantelor oferite;
Anexa nr. 3
Servicii de telefonie mobilă pentru persoane fizice
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la unul din punctele de prezență RCS&RDS prin intermediul broșurilor și pliantelor oferite;
Anexa nr. 4
Servicii de internet pentru persoane fizice
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la unul din punctele de prezență RCS&RDS prin intermediul broșurilor și pliantelor oferite;
Anexa nr. 5
Servicii de televiziune pentru persoane juridice
Sursa: date prelucrate de autor de pe site-ul oficial al companiei www.rcs-rds.ro, accesat la data de 24.05.2013;
Anexa nr. 6
Servicii de Voce pentru persoane juridice
Sursa: date prelucrate de autor de pe site-ul oficial al companiei www.rcs-rds.ro, accesat la data de 24.05.2013;
BIBLIOGRAFIE
Cărți
Bobircă A., „Serviciile în economia dematerializată. De la model de dezvoltare la strategii de firmă”, Editura Economică, București, 2010;
Dumitrescu L., Apostu C., „Marketingul și calitatea serviciilor”, Editura Expert, București, 2009;
Fruja I., Jivan A., „Economia serviciilor”, Editura Mirton, Timișoara, 2006;
Ghibuțiu A., „Serviciile și dezvoltarea. De la prejudecăți la noi orizonturi”, Editura Expert, București 2002;
Ioncică M., Minciu R., Stănciulescu G., „Economia serviciilor”, Editura Uranus, București, 1997 ;
Jivan A., „Serviciile moderne. O provocare pentru teoria și practica ecnomică ”, Editura Mirton, Timișoara, 1996;
Perciun Nicolae, „Din istoria telecomunicațiilor române”, Editura Academiei Române, 1999;
Olteanu V., Cetină I., „Marketingul serviciilor”, Editura Expert, București 1994;
Achim M.V., „Leasing, – o afacere de succes”, Editura Economică, București, 2005;
Silaghi S., „Economia serviciilor-curs tipărit format ID”, Editura Universității din Oradea, 2011;
Articole/Breviare
Breviar statistic ROMANIA ÎN CIFRE 2011;
Breviar statistic ROMÂNIA ÎN CIFRE 2012;
Drăgănescu, M., „Istoria telecomunicațiilor în România”, Sesiunea de comunicări a Academiei Române, 2003;
Jurian M., „Aspecte din dezvoltarea comunicațiilor în România”,în revista Noema, vol X, 2011;
Resurse Web
www.ancom.org.ro ;
www.antena3.ro ;
www.atic.org.ro ;
www.business24.ro;
www.capital.ro ;
www.cci.igsu.ro;
www.cnp.ro;
www.coduricaen.info;
www.curierulnational.ro;
www.dailybusiness.ro;
www.economica.net;
www.incomemagazine.ro;
www.insse.ro;
www.money.ro;
www.noema.crifst.ro;
www.orange.ro;
www.rador.ro;
www.rcs-rds.ro;
www.realitatea.net;
www.romtelecom.ro;
www.tribunaeconomică.ro;
www.upc.ro;
www.vodafone.ro;
www.wall-street.ro;
www.zf.ro;
www.ziare.com;
ANEXE
Anexa nr. 1
Servicii de televiziune pentru persoane fizice
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la unul din punctele de prezență RCS&RDS prin intermediul broșurilor și pliantelor oferite;
Anexa nr. 2
Servicii de telefonie fixă pentru persoane fizice
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la unul din punctele de prezență RCS&RDS prin intermediul broșurilor și pliantelor oferite;
Anexa nr. 3
Servicii de telefonie mobilă pentru persoane fizice
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la unul din punctele de prezență RCS&RDS prin intermediul broșurilor și pliantelor oferite;
Anexa nr. 4
Servicii de internet pentru persoane fizice
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la unul din punctele de prezență RCS&RDS prin intermediul broșurilor și pliantelor oferite;
Anexa nr. 5
Servicii de televiziune pentru persoane juridice
Sursa: date prelucrate de autor de pe site-ul oficial al companiei www.rcs-rds.ro, accesat la data de 24.05.2013;
Anexa nr. 6
Servicii de Voce pentru persoane juridice
Sursa: date prelucrate de autor de pe site-ul oficial al companiei www.rcs-rds.ro, accesat la data de 24.05.2013;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Serviciile Prestate de Operatorul de Telecomunicatii Rcs&rds (ID: 147746)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.