Studiu Privind Promovarea Online a Turismului din Olanda

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL I: Prezentarea Olandei ca destinație turistică

Prezentare generală

Istorie

Geografie

Politică

Religie

Economia Olandei

Evoluția PIB-ului

Rata șomajului

Rata inflaței

Turismul ȋn Olanda

Palatul Regal din Amsterdam

Grădinile Keukenhof

Palatul Regal Het Loo din Apeldoorn

Muzeul Rembrandt din Amsterdam, Olanda

1.4 Analiza Swot a Olandei

CAPITOLUL II: Importanța industriei turismului și impactul turismului asupra economiei

2.1. Indicatorii circulației turistice

Evoluția sosirilor de turiști

Număr ȋnnoptări

2.2. Contribuția turismului la produsul intern brut

Contribuția directă a turismului la PIB

Contribuția totală a turismului la PIB

2.3 Lucrători din turism

Influența directă a turismului asupra angajărilor

Influența totală a turismului asupra angajărilor

2.4 Nivelul exporturilor

2.5 Turismul de losir

Nivelul cheltuielilor ȋn cadrul turismului de loisir

2.6 Turismul de afaceri

Nivelul cheltuielilor ȋn cadrul turismului de afaceri

2.7 Contribuția guvernamentală

2.8 Capitalul investit

CAPITOLUL III: Studiu privind promovarea online a turismului din Olanda

3.1. Impactul Internetului asupra destinațiilor turistice

3.2 Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului din Olanda

http://www.netherlands-tourism.com

http://www.holland.com/us/tourism.htm

http://www.visitholland.nl/

Alte site-uri

CAPITOLUL IV: Propuneri privind dezvoltarea turismului cu ajutorul mediului online

4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Olanda

Interpretarea rezultatelor chestionarului

4.2 Prezentarea website-ului propus

CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introducere

Olanda, țară cu un un peisaj tipic și atracții numeroase ce a constituit subiectul multor picturi și opere de artă de-a lungul timpului. Turiștii vor fi surprinși să descopere cele 12 provincii olandeze, acoperite de păduri întinse si bogate, dealuri cu podgorii de viță de vie, rezervații naturale superbe și pajiști întinse pline de vestitele lalele colorate. Cultura Olandei se găseste nu doar în cele peste 1000 de muzee, ci și pe stradă, printre vânzătorii ambulanți de produse specifice, și costumele tradiționale specifice pe care le poartă aceștia, de la cei mai tineri și până la cei mai vârstnici.

”Promovarea online a turismului din Olanda” a fost aleasă ca temă de studiu atât datorită actualității domeniului investigat, respectiv cel al turismului online, cât și datorită specificității Țărilor de Jos, una dintre cele mai dezvoltate țări din lume, cu cea mai ridicată densitate a populației din Europa, aproximativ 16 milioane de locuitori, majoritatea vorbind și limba engleză, pe o suprafață echivalentă cu mărimea Sudului Angliei. Studiul de față a mai fost ales din rațiunea că rolul Internetului a evoluat rapid în cadrul mixului comunicațional al companiilor românești, iar prezența în mediul online nu este suficientã în afara unei promovãri permanente, care se poate realiza fie prin intermediul unei prezențe active fie pe blog, fie prin optimizarea website- ului pentru motoarele de căutare, prin realizarea unor campanii sponsorizate Google Adwords, ori prin rețelele sociale.

Lucrarea a fost structurată pe 4 capitole, astfel încât să cuprindă aspectele necesare pentru a concluziona referitor la imaginea destinației turistice a Olandei în percepția turistului și activitățile necesare promovării unei țări ca destinație turistică în rândul utilizatorilor.

CAPITOLUL I: Prezentarea Olandei ca destinație turistică

Prezentare generală

Stat membru fondator al Uniunii Europene și Beneluxului și una dintre cel mai dens populate de pe glob, Olanda este o monarhie constituțională, situată în nord-vestul Europei, axată pe cursul inferior al Rinului și având largă ieșire la Marea Nordului care se învecinează în nord și în vest cu Marea Nordului, în sud cu Belgia și Germania la est și împarte granițe maritime cu Belgia, Germania și Regatul Unit. Țările de Jos este menționată adesea ca Olanda, care în utilizarea strictă se referă doar la Olanda de Sud si de Nord; cu toate acestea, această formă este în general acceptată. Capitala Țărilor de Jos este Amsterdam, deși la Haga se află sediul guvernului, reședința regală, dar și cea mai mare parte a ambasadelor. Limba neerlandeză este o alta formă a limbii germane, limbă vorbită ca dialect în nordul Germaniei. Moneda oficială este EURO.

Din punct de vedere geografic, câmpia este elementul esențial al cadrului natura, foarte joasă, adeseori sub nivelul mării fiind apărată de apele acesteia printr-un sistem important de diguri. Un relief ceva mai proeminent există doar ȋn nordul și sudul țării. Ȋn nordul câmpiei se află unele coline, puțin ȋnalte (sub 100 m altitudine), fomate din morene, rămase ȋn urma topirii ghețarilor, iar ]n sudul țării prelungiri ale unui platou care se continuă din Belgia. Această trăsătură aparte contribuie și la numele țării: în limba olandeză (Nederland), în limba engleză și în multe alte limbi europene înseamnă “Țările de Jos”. Majoritatea zonelor de sub nivelul mării este cauzată de om, prin extragerea turbei, în absența unei strategii benefice pe termen lung, care să țină cont de efectele acestui procedeu. O mare parte din Țările de Jos este formată din estuarul a trei râuri europene improtante, care formeaza Delta Rin-Meuse-Scheldt.

Istorie

Olanda a fost aproape din totdeauna o țară independentă. Țările de Jos și-au anunțat independența față de Spania în anul 1581. În timpul secolului al XVII-lea, Olanda a devenit o putere comercială și maritimă, având colonii și așezări în întreaga lume. După o ocupație franceză care a durat 20 de ani, a fost format Regatul Țărilor de Jos, în anul 1815.

Motivele principale ale războiului din Olanda au fost deosebirile de religie, controversele privind taxele, dar și faptul că unele orașe au dorit să fie independente. Într-un final, partea de sud a Provinciilor Unite Olandeze a capitulat, fiind cucerită de putere străină până în anul 1830. În prezent, acest teritoriu este denumit Belgia. Partea nordică, care a luptat și a câștigat, formează în prezent Regatul Țărilor de Jos (Olanda, Drente, Groningen, Friesland, Gelderland, Zeenland și Utrecht).

Regatul Țărilor de Jos a fost format în anul 1815, în anul 1830 Belgia s-a separat și a format un alt regat. Deși a rămas neutru în timpul Primului Război Mondial, Regatul Țărilor de Jos a suferit o invazie germană violentă în cel de-al doilea Razboi Mondial.

Culorile steagului olandez au fost, de fapt, culorile uniformei prințului William de Orange, dar mai târziu portocaliul a fost înlocuit de roșu, deoarce, în timp, culoarea portocalie folosită la vopsirea steagurilor avea tendința să devină roșie. Steagul Regatului Țărilor de Jos a fost recunoscut oficial în data de 19 februarie 1937.

Sub stăpânirea romanilor, comerțul și industria au ȋnflorit, dar pe la jumătatea secolului III d.Hr. uterea romană a intrat ȋn declin, fiind slăbită de triburile germanice rebele și de atacurile de pe mare. O invazie germanică (406-407 d.Hr.) a pus capăt stăpânirii romane.

Dinastia Merovingienilor a urmat romanilor, dar a fost ȋnlocuită de dinastia Carolingienilor,care a convertit regiunea la creștinism. După moartea lui Carol cel mare ȋn 814 d. Hr., regiunea a fost tot mai des ținta atacurilor vikingilor. A devenit parte din regatul medieval al Lotharingiei, care a evitat ȋncorporarea ȋn Sfântul Imperiu Roman prin investirea episcopilor și a stareților săi cu puteri seculare, acest lucru ducând la ȋnființarea unei Biserici Imperiale.

Ȋn secolele XII-XIV, mari suprafețe de pământ au devenit disponibile pentru agricultură prin construirea a numeroase diguri; Flandra s-a dezvoltat ca un immprotant centru textil.

Ducii de Burgundia au preluat controlul la sfârșitul secolului XIV. Pe la ȋnceputul secolului XVI, Țările de Jos erau conduse de către Habsburgii spanioli. Olandezii și-au dezvotat pescuitul, construcțiile de nave, punând bazele prosperității remarcabile a Olandei din secolul XVII. Pe plan cultural aceasta a fost perioada lui Jan van Eyck, Thomas a Kempis și Desiderius Erasmus. Calvinismul și doctrinile anabaptiștilor au atras mulți adepți.

Ȋn 1581, cele 7 provincii din Nord, conduse de calviniști și-au declarat independența față de Spania, iar ȋn 1648, ȋn urma Războiului de Treizeci de Ani, Spania a recunoscut independența Olandei.

Secolul al XVII-lea a reprezentat perioada de aur a civilizației olandeze. Benedict de Spinoza și René Descartes s-au bucurat de libertatea intelectuală ațării, iar Rembrandt și Johannes Vermeer și-au pictat capodoperele.

Datorită acaparării coloniilor asiatice de către Compania Olandeză a Indiilor de Est, nivelul de trai al populației s-a deteriorat. Ȋn secolul XVIII puterea maritimă a Olandei a intrat ȋn declin, regiunea a fost cucerită de către francezi ȋn timpul războaielor revoluționare franceze (1792-1802) și a devenit Republica Batavă sub conducerea lui napoleon (1806).

Olanda s-a declarat neutră ȋn Primul Război Mondial. Ȋn Al Doilea și-a proclamat neitralitatea, dar a fost ocupată de Germania. După război a pierdut Indiile Olandeze, care au devenit Indonezia (1949) și Noua Guinee Olandeză (1962).

Ȋn 1949 a intrat ȋn NATO și a fost membru fondator al Comunității Economice Europene (redenimită ulterior Comunitatea Europeană), iar în anul 1975 la fel se întâmplă și cu Suriname-ul.

În perioada postbelică Olanda a fost condusă numai de guverne de coaliție. În alegerile legislative din 6 mai 1998 P. Muncii al lui Wim Kok obține 28% din voturi, ajungând cea mai puternică structură din Parlament. Partidul Creștin Democrat ajunge prima structură politică din noul Parlament, în urma scrutinului din data de 15 mai 2002. Olanda a devenit a cincea țară din UE care avea la conducere un guvern de dreapta, coalizat cu un guvern extremist sau populist. În ianuarie 2003, la opt luni de la scrutinul parlamentar, populația este chemata la vot din nou, din cauza căderii coaliției aflată la putere. Noile alegeri desemnează iarași Partidul Creștin Democrat ca fiind principala putere politică și ca premier pe Jan Peter Belkenende.

Olanda este una dintre țările cele mai permisive din lume: este legală prostituția, eutanasia și sinuciderea asistată, dar și căsătoriile între persoane de același sex. De asemenea, din martie 2003, farmaciile olandeze au dreptul sa vândă, pe rețetă, marijuana.

Deși, cu excepția hidrocarburilor (locul 5 pe glob), statul este lipsit de resurse de subsol, Olanda are o economie din industria agrară puternic dezvoltată și cu un înalt nivel tehnologic de prelucrare diversificat, antrenează aproape o pătrime din populația activă, contribuind în aceeași proporție și la PIB.

Concentrări industriale se disting în Amsterdam – Haaelem – Velsen (nave, oțel), Rotterdam – Haga – Dordrecht (petrochimie, electronică. Avioane), Eindhoven – Nijmegen (textile, construcții de mașini).

Geografie

Provinciile Unite Olandeze au ca și coordonate 50° 54` latitudine nordică și 3° 8` longitudine estică. Sunt situate pe câmpia Europei de Nord și acoperă o suprafață de 41.526 km2, din care 33.881 km2 este pământ și 7.645 km2 este apă.

Țara este ȋmpărțită în două părți principale, de trei râuri mari: Rin (Rijn), Waal și Meuse (Maas). Aceste râuri au funcționat ca barieră naturală între teritoriile anterioare și, prin urmare, au creat în mod tradițional un decalaj cultural, așa cum este evident în unele trăsături fonetice, care sunt ușor de recunoscut. În partea de sud-vest a Țărilor de Jos se află râul Sheldt, care se varsă în Marea Nordului. Există o singură ramură importantă a Rinului, râul Ijssel, care se varsă în Ijsselmeer. Acesta formează, de asemenea, o divizare lingvistică.

Marea reprezintă și o sursă de venituri și hrană, deși constituie un pericol permanent de inundații,. De accea, locuitorii Olandei au construit pe țărmurile ei diguri și poldere.

Direcția predominantă a vântului în Olanda este de sud-vest, ceea ce determină un asemenea, din martie 2003, farmaciile olandeze au dreptul sa vândă, pe rețetă, marijuana.

Deși, cu excepția hidrocarburilor (locul 5 pe glob), statul este lipsit de resurse de subsol, Olanda are o economie din industria agrară puternic dezvoltată și cu un înalt nivel tehnologic de prelucrare diversificat, antrenează aproape o pătrime din populația activă, contribuind în aceeași proporție și la PIB.

Concentrări industriale se disting în Amsterdam – Haaelem – Velsen (nave, oțel), Rotterdam – Haga – Dordrecht (petrochimie, electronică. Avioane), Eindhoven – Nijmegen (textile, construcții de mașini).

Geografie

Provinciile Unite Olandeze au ca și coordonate 50° 54` latitudine nordică și 3° 8` longitudine estică. Sunt situate pe câmpia Europei de Nord și acoperă o suprafață de 41.526 km2, din care 33.881 km2 este pământ și 7.645 km2 este apă.

Țara este ȋmpărțită în două părți principale, de trei râuri mari: Rin (Rijn), Waal și Meuse (Maas). Aceste râuri au funcționat ca barieră naturală între teritoriile anterioare și, prin urmare, au creat în mod tradițional un decalaj cultural, așa cum este evident în unele trăsături fonetice, care sunt ușor de recunoscut. În partea de sud-vest a Țărilor de Jos se află râul Sheldt, care se varsă în Marea Nordului. Există o singură ramură importantă a Rinului, râul Ijssel, care se varsă în Ijsselmeer. Acesta formează, de asemenea, o divizare lingvistică.

Marea reprezintă și o sursă de venituri și hrană, deși constituie un pericol permanent de inundații,. De accea, locuitorii Olandei au construit pe țărmurile ei diguri și poldere.

Direcția predominantă a vântului în Olanda este de sud-vest, ceea ce determină un climat maritim moderat, cu veri răcoroase și ierni blânde. Precipitațiile pe tot parcursul anului sunt distribuite relativ egal, în fiecare lună. Datorită latitudinii geografice, durata zilelor variază între aproape 8 ore în luna decembrie și aproape 17 ore în luna iunie.

Olanda are 20 de parcuri naționale (7 dintre ele făcând parte din patrimoniul UNESCO), 25 de zone umede Ramsar, 330 de rezervații naturale, un total de 26,2% din teritoriu. Cele mai vechi sunt parcurile naționale Veluvezoom și Hoge Veluwe, care au fost create la începutul secolului al XX-lea. În ultimii 20 de ani o mare atenție s-a acordat asupra siturilor înființate pentru a conserva peisajele naturale, ocupând 18,6% din întreaga suprafață a statului, există 27 de teritorii de interes național.

Potrivit raportului Fondului Mondial pentru Natură, teritoriul Țărilor de Jos face parte din ecoregiunea de păduri mixte Atlantic. În 1871 au fost tăiate și ultimele păduri naturale și cele mai multe dintre pădurile de astăzi sunt plantate ca monoculturi de arbori, cum ar fi pini și copaci care nu sunt de origine din Țările de Jos. Aceste păduri au fost plantate pe pajiști antropice si dune de nisip.

Politică

Regatul Țărilor de Jos este o monarhie constituțională din anul 1815 și o democrație parlamentară din anul 1848. Politica olandeză și guvernarea se caracterizează prin eforturile depuse de a ajunge la un conses amplu cu privire la aspectele importante, atât în cadrul comunității politice, dar și în cadrul societății în ansamblu. În 2010, The Economist a clasat Olanda ca fiind a zecea cea mai democratică țară din lume.

Monarhul este conducătorul statului, în prezent, acesta este regele Willem-Alexander. Din punct de vedere constituțional acest statut are puteri limitate. Monarhul poate exercita o anumită influență în timpul formării unui nou cabinet, unde servește ca arbitru neutru între partidele politice. În plus, regele are dreptul de a fi informat și consultat. În funcție de personalitățile și relațiile dintre rege și miniștrii, regele ar putea avea o influență dincolo de puterea acordată prin constituție.

Puterea executivă este formată de către Consiliul de Miniștri, consiliul deliberativ al cabinetului olandez. Cabinetul este format, de obicei, de la 13 la 16 miniștri și un număr variabil de secretari de stat. Unul până la trei miniștri sunt miniștri fără portofoliu. În fruntea Guvernului este prim-ministrul Țărilor de Jos, care, de multe ori, este liderul celui mai mare partid al coaliției. Primul-ministru este, de fapt, un primus inter pares, cu nicio putere precisă dincolo de cele ale altor miniștri. Mark Rutte a fost prim-ministru din octombrie 2010, liderul celui mai mare partid continuu din 1973.

Cabinetul este responsabil pentru parlamentul bicameral, Adunarea Generală, care are, de asemenea, puteri legislative. Membrii Camerei Reprezentanților, cei 150, sunt aleși prin alegeri directe, care au loc o dată la patru ani de la căderea cabinetului. Membrii Adunării Provinciale sunt aleși, de asemenea, la fiecare patru ani. Ei aleg 75 de membri ai Senatului, care au puterea de a respinge legile, dar nu de a le propune sau de a le modifica.

Sindicatele, dar și patronatele sunt consultate în prealabil în elaborarea politicilor în domeniile financiare, economice și sociale. Ei se întalnesc în mod regulat cu Guvernul în Consiliul Social-Economic.

Olanda are o tradiție lungă de toleranță socială. În secolul al XVIII-lea, în timp ce Biserica Reformată Olandeză a fost religia statului, catolicismul, alte forme protestante ca baptiștii, luterani și iudaismul au fost tolerate. La sfârșitul secolului al XIX-lea această tradiție olandeză de toleranță religioasă s-a transformat într-un sistem în care grupuri religioase au coexistat separat și au interacționat doar la nivel de guvern. Această tradiție de toleranță influențează politicile de justiție penală olandeze cu privire la drogurile recreaționale, prostituție, eutanasie și avort, care sunt printre cele mai liberale din lume.

Religie

Până târziu în secolul in secolul XX predomina religia creștină în Țările de Jos. Deși religia rămâne diversificată a existat un declin de aderare la o religie. Olanda este una dintre țările cele mai seculare din Europa de Vest, cu doar 39% din populație fiind religioasă (31% pentru cei cu vârsta sub 35 de ani) și mai puțin de 5,6% vizitând biserica în mod regulat (ceea ce înseamnă o dată sau de mai multe pe lună) în 2010. Religia este, în Olanda, în general, considerată o problemă personală care nu ar trebui să fie propagată în public. Potrivit celui mai recent sondaj Eurobaronetru 2010, 28% dintre cetățenii olandezi au răspuns că “ei cred că există un Dumnezeu” în timp ce 39% au răspuns că “ei cred că există un fel de spirit sau de fortă vitală” , iar 30% că “ei nu cred că nu există nici un fel de spirit, Dumnezeu sau fortă vitală”. Din 1989, cei care nu aparțineau niciunei religii s-au integrat, numărul de adultți fără religie fiind, în 2005, de 51,3% și în continuă creștere. Aproape toate grupurile creștine arată o scădere a numărului de membri sau de membri mai puțin stabili. Din 2005 până în 2010 numărul creștinilor din Țările de Jos a scăzut de la aproximativ 7,132,000 (44%), la 6,861 milioane (39%). Libertatea de educație a fost garantată de Constituția olandeză din 1917 și școlie conduse de grupuri religioase (în special catolice și protestatante) sunt finanțate de guvern. Toate școlile trebuie să îndeplinească criterii stricte de calitate. Municipalitatea acorda, de asemenea, funcționarilor publici, zile libere de sărbătorile religioase, cum ar fi Sfintele Sărbători de Paști și Înălțarea lui Iisus.

1.2 Economia Olandei

Evoluția PIB-ului

Potrivit datelor statistice din tabelul de mai jos se poate observa că evoluția PIB-ului din Olanda a avut diferite fluctuații, ȋn anul 2010 a avut loc o scădere cu aproximativ 3% față de anul precedent, apoi o creștere cu 7%, urmată de o diminuare de 8%, iar ȋn anul 2013 să se ȋnregistereze un trend pozitiv cu o mărire de 4% a PIB-ului, următorul an fiind cu 1.5% mai mare dect cel din urmă. Deși sumele nu diferă foarte mult, se poate constata că ȋn anul 2012 a avut cea mai mică valoare, de 823 miliadre de dolari, iar cea mai mare fiind ȋn anul precedent cu aproximativ 894 miliarde.

Tabel 1.1 PIB-ul ȋn Olanda

Sursa: http://data.worldbank.org/

Fig. 1.1 Evoluția PIB ȋn Olanda

Rata șomajului

Rata șomajului are o evoluție negativă, fiind din ȋn ce mai mare, ajungând ȋn anul 2014 la valoarea de 7.4, cea mai mica fiind ȋnregistrată ȋn anul 2009, pe perioada analizată. Se mai poate observa că ȋn fiecare an rata șomajului a crescut cu aproximativ un procent ȋn fiecare an.

Tabel 1.2 Rata șomajului ȋn Olanda

Sursa: http://data.worldbank.org/

Fig. 1.2 Rata șomajului

Rata inflației

Tabel 1.2 Rata șomajului ȋn Olanda

Sursa: http://data.worldbank.org/

Potrivit datelor statistice din tabelul de mai sus se poate observa că rata inflației ȋn Olanda a identificat o ușoară creștere după anul 2011, fiind ȋnregistrată cea mai mică valoare, de 0.1, pe perioada analizată, ȋn 2014 ajungând la 0.3.

Fig. 1.3 Rata inflației

1.3Turismul ȋn Olanda

Olanda, țară cu un un peisaj tipic și atracții numeroase ce a constituit subiectul multor picturi și opere de artă de-a lungul timpului. Turiștii vor fi surprinși să descopere cele 12 provincii olandeze, acoperite de păduri întinse si bogate, dealuri cu podgorii de viță de vie, rezervații naturale superbe și pajiști întinse pline de vestitele lalele colorate. Cultura Olandei se găseste nu doar în cele peste 1000 de muzee, ci și pe stradă, printre vânzătorii ambulanți de produse specifice, și costumele tradiționale specifice pe care le poartă aceștia, de la cei mai tineri și până la cei mai vârstnici.

Principalele atracții turistice ȋn Olanda sunt :

Palatul Regal din Amsterdam

Palatul Regal din Amsterdam, Olanda (Koninklijk Paleis te Amsterdam) se găsește ȋn centrul Pieței Dam. Se mai numește și “Paleis op de Dam”, ceea ce ȋnseamna “Palatul de pe Dam” – “dam”, ȋn olandeză ȋnsemnând “baraj”. Arhitectul Jacob van Campen este cel care l-a conceput și a condus, ȋmpreună cu Daniel Stalpaert, lucrările de construcție, care au durat ȋntre 1648 – 1655, după ce, ȋnaintea sa, diferite alte proiecte fuseseră făcute pentru a ȋnlocui vechea primărie, mai mult ȋn ruină, a orașului medieval, Amsterdam. Pentru că mulți dintre primarii acestei așezări se considerau, la vremea respectivă, un fel de consuli ai “Noii Rome” (Amsterdamul), Jacob van Campen s-a gândit să construiască un palat, după modelul Capitoliului, reprezentativ pentru arhitectura romană. După ce, ȋn 1648, prin Tratatul de la Westfalia s-a pus capăt războiului de treizeci de ani, s-a aprobat și finanțarea acestui proiect, care a costat peste opt milioane de florini. Rezultatul proiectului a fost, ȋn secolul al XVII-lea, Palatul Regal din Amsterdam, Olanda să fie apreciat de locuitori ca “a opta minune a lumii”, simbol al autorității și al gloriei Amsterdamului.

Arhitectura clasică a Palatului Regal din Amsterdam, Olanda, trădează gustul pentru monumental, pentru echilibrul proporțiilor și sobrietatea formelor; 13 659 de piloni sprijină construcția facută din piatră de culoare galbenă, adusă din Germania, dar care, odată cu trecerea timpului și-a mai pierdut din luminozitate. O cupolă se ridică deasupra frontonului principal și, mai sus, se află o giruetă (un simbol naval al Amsterdamului). Vârful acestei cupole, care ar fi trebuit sa fie decorată cu opt imagini ȋntruchipând cele opt directii ale vântului (proiect care nu s-a mai realizat), era și un fel de punct de observație al vapoarelor care intrau ȋn port.

Intrarea ȋn Palatul Regal din Amsterdam, Olanda, cumva ȋn contradicție cu dimensiunile impozante ale edificiului, nu se face printr-o ușă monumentală, ci prin sapte uși mai mici, care aveau menirea de a transmite un mesaj indirect către populație, că acea clădie, primăria, este a tuturor. Pe de alta parte, cele șapte uși simbolizau și cele sapte provincii ale Regatului unit: Hollande, Utrecht, Groning, Zelande, Overijssel, Frise si Gueldre.

Ȋn 1654, ȋntre cei doi artiști care s-au ocupat de constructie, Jacob van Campen și Daniel Stalpaert, intervine un diferend, ȋn favoarea celui de-al doilea, care apelează, pentru partea ornamentală, la Artus Quellinus. Deși neterminată, cladirea a fost inaugurată ȋn 1655. Ȋn interior, cea mai spectaculoasă parte este o imensă sală pavată cu marmură, cu trei hărți din marmura (una reprezentând emisfera estică, alta emisfera vestică și o a treia, harta cerului (semn al puterii orașului) așezată, semnificativ, la picioarele locuitorilor orașului. Aici a avut loc, ȋn 1966, nunta reginei Beatrix cu Claus von Amsberg. Statuile și ornamentele interioare aparțin, ȋn mare parte, unui discipol al lui Rembrandt, Ferdinand Bol. Sala de judecată (Vierschaar) este decorată cu picturi murale ȋn care sunt ȋnfățișate scene alegorice. “Palatul de pe Dam” (Palatul Regal din Amsterdam, Olanda) a funcționat ca primărie, până ȋn 1808, când, regele Olandei de la acea vreme, Louis Bonaparte (fratele lui Napoleon Bonaparte), după ce avusese reședința la Utrecht, hotărăște sa se mute la Amsterdam. Se fac amenajări importante, se adaugă un balcon la exterior, se ȋnlocuiește mobilierul, dar regele se răzgandeșteși Palatul Regal din Amsterdam, Olanda, este transformat ȋn Muzeu regal. După 1810, până ȋn 1813, când Olanda trece sub autoritatea Franței, “Palatul de pe Dam” devine Palat Imperial, reședință a Guvernatorului General. Ulterior, ȋși redobândește vechea funcționalitate, de primărie a orașului. Ȋn 1936, devine proprietate a Regatului Țărilor de Jos.

Astăzi, Palatul Regal din Amsterdam, Olanda este unul dintre cele trei palate puse la dispoziția Reginei Beatrix, care nu locuiește aici, dar ȋl foloseste pentru a primi delegații oficiale, pentru recepții – cea mai importantă fiind prilejuită de sărbatoarea Anului Nou – (ȋn aceste ȋmprejurări, deasupra palatului se ȋnalță drapelul țării, semn că Regina se află ȋn palat). Ȋn restul timpului, palatul poate fi vizitat de turiștii veniți, din toate colțurile lumii. Vizita durează aproximativ o oră, dar trebuie programată cu două săptamâni ȋnainte.

Ȋn Piața Dam, ȋn prezent, ȋn imediata apropiere a Palatului Regal, se mai pot vedea Muzeul “Madame Tussaud”, Muzeul Figurilor de Ceara, o biserică (Nieuwe Kerk – “Biserica Noua”) și o imensă statuie, ȋn forma de falus, intitulată “Monument National”, dedicată eroilor olandezi căzuți la datorie, ȋn timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Nieuwe Kerk este o biserică ce datează din 1400, nu se mai folosește ca lăcaș de cult, ci doar ca loc unde se organizează expoziții sau concerte.

Grădinile Keukenhof 

Grădinile Keukenhof se află ȋn orașul Lisse din Olanda și reprezintă cea mai mare grădină de flori din ȋntreaga lume. Are o suprafață totală de 32 de hectare, ȋn fiecare an fiind plantate ȋn jur de 7 milioane de flori. Grădinile sunt cunoscute și sub denumirea de “Grădina Europei”, fiind un obiectiv turistic foarte popular.

Grădinile Keukenhof sunt deschise de la jumatatea lunii martie și până la jumatatea lunii mai, aceasta fiind singura ocazie pentru turiști de a le vizita. Este recomandată vizitarea lor ȋn special ȋn luna aprilie, când lalele sunt ȋn mijlocul ȋnfloririi. Castelul Keukenhof, situat ȋn ansamblul din care fac parte grădinile, este ținut deschis tot anul, uneori având loc ȋn el diferite evenimente culturale. Accesul este posibil cu ajutorul mijloacelor de transport ȋn comun, Lisse aflându-se la circa 20 de kilometri de Amsterdam.

Istoria Grădinilor Keukenhof ȋncepe ȋncă din secolul al XV-lea, când parcul era grădina de legume a Castelului Teylingen, al cărei proprietară era Gravin Jacoba de Bavaria. Aceasta se folosea de gărdină pentru tot ce gătea, iar numele grădinilor chiar se traduce prin “grădina bucătriei”. Patru secole mai târziu parcul și-a schimbat utilitatea, ȋnsă abia ȋn anul 1949 a fost transformat ȋntr-un spațiu care să găzduiască expozițiile de flori.

Grădinile Keukenhof au apărut la inițiativa primarului de atunci al orășelului Lisse, care și-a dorit ca toți cultivatorii din Europa să poată avea posibilitatea sa vină ȋntr-un loc și să vadă tot felul de lalele hibride, care erau obtinuțe prin ȋncrucișări realizate ȋn laboratoare bine dotate. Deși a fost gândit doar ca e o expoziție, evenimentul a fost transformat ȋntr-un parc ȋn adevăratul sens al cuvântului. Ideea expoziției a rămas ȋncă vie, având loc ȋn fiecare an, iar cultivatorii de lalele ornamentale ȋși etalează produsele. Florile cu bulbi care sunt plantate anual provin de la circa 90 de crescători din Olanda și de la exportatori, care aduc produsele lor cele mai bune.

Grădinile Keukenhof fac parte dintr-un ansamblu alcătuit și din Castelul Keukenhof, pavilioane, un lac, o zonă ȋmpădurită și sculpturi. Grădinile sunt diverse, unele dintre ele fiind amenajate ȋn funcție de locul de proveniență a florilor. Astfel, vizitatorii pot admira Gradina Japoneză, Gradina Engleză și Gradina Istorică. Gradina Engleză datează din anul 1830 și se remarcă prin potecile șerpuite, iar Gradina Istorică iese ȋn evidență prin faptul că prezintă tot felul de tipuri de bulbi, unii dintre ei foarte vechi.

Ȋn cadrul Grădinilor Keukenhof au fost amenajate patru pavilioane, ȋn care se organizează expoziții acoperite. Acestea sunt Pavilionul Beatrix, Pavilionul Juliana, Pavilionul Oranje Nassau și Pavilionul Willem Alexander, iar crescătorii de flori din Olanda ȋși expun cele mai frumoase flori, participând și la un concurs. Categoriile de premii sunt variate – de la premiul pentru cea mai bună prezentare și până la premiul pentru cea mai calitativă floare. De asemenea, premiile se dau ȋn funcție de tipurile de flori: sunt premii acordate pentru lalele, premii pentru crizanteme, trandafiri și altele.

Grădinile Keukenhof găzduiesc și cel mai mare parc de sculpturi din Olanda, care conține 150 de astfel de obiecte, realizate de 50 de artiști. Ele aparțin Galeriei de Artă Noordeinde, care a avut ales cele mai frumoase opere pentru a stabili o armonie ȋntre ele și flori. Multe dintre sculpturile grădinilor se află ȋn Pavilionul Juliana.

Lacul din grădini și zona ȋmpădurită sunt alte două obiective ce atrag atenția turiștilor. Lacul este unul artificial, ȋnsă este plin de rațe și lebede sălbatice.

Zona ȋmpădurită se află ȋn partea de sud-est, imediat dupa moara olandeză tradițională. Moara se poate vizita, cei care ajung ȋn ea au parte de o priveliște asupra grădinilor. Bulbii nu lipsesc nici ei din pădure, vizitatorii fiind ȋnconjurați de flori oriunde se uită.

Grădinile Keukenhof sunt atât de importante, ȋncât conducătorii țării o vizitează ori de cate ori au ocazia. Regina Iuliana a fost protectoarea grădinilor, iar fiicele sale, Beatrix, Margriet și Irene au fost printre primele vizitatoare atunci când au fost deschise. Membrii casei regale au și plantat flori, simbolizând diverse evenimente.

Palatul Regal Het Loo din Apeldoorn

Palatul Regal Het Loo din Apeldoorn, Olanda, era refugiul favorit al Casei de Orania, această remarcabilă construcție funcționând, timp de peste 300 de ani, ca reședință a familiei regale olandeze. Cel care a construit palatul a fost Wilhelm al III-lea de Orania, unul dintre cei mai faimoși reprezentanți ai Casei de Orania, membrul familiei regale olandeze care, ȋn anul 1689 avea sa accepte oferta de a deveni regele Angliei, Irlandei și Scoției, nu ȋnainte ȋnsă de a deveni, din anul 1672, șef de stat, adică Stadtholder, al Olandei. La puțin timp, după obținerea acestor funcții, Palatul Regal Het Loo s-a transformat ȋn reședința preferată atât de Wilhelm al III-lea, cât și de șotia acestuia, Maria a II-a Stuart.

La ȋnceput, intențiile lui Wilhelm au fost altele, atunci când a achiziționat proprietatea, acesta dorind să construiască aici o cabană de vânătoare. După ce a cumpărat moșia ȋn anul 1684, un an mai tarziu au ȋnceput și lucrările de construcție la ceea ce urma sa devină una dintre cele mai frumoase structuri de la acele vremuri, chiar dacă nu impresiona precum alte palate. Lucrările au fost finalizate ȋn anul 1686. Palatul Regal Het Loo nu se bucură de aceeași grandoare arhitectonică, ca alte palate construite ȋn stil baroc, cum ar fi Versailles. Ȋnsă nu spre acest scop, au fost ȋndreptate intențiile lui Wilhelm al III-lea de Orania: el și-a dorit, ȋnainte de toate, ca această construcție sa fie un Lust hof, adică o „casă de placere”.

Mai târziu, palatul a fost supus, pe parcursul anilor 1690, mai multor lucrări de extindere. După ce Wilhelm s-a stins din viață ȋn anul 1702, Palatul Regal Het Loo a intrat ȋn proprietatea Casei de Orania. Ȋn spatele superbului edificiu, se află o gradină asemenea, imensă și splendidă, ȋnconjurată de păduri, dar mult mai discretă decât alte grădini baroc.

Muzeul Rembrandt din Amsterdam, Olanda (Rembrandtthuis)

Muzeul Rembrandt din Amsterdam, Olanda (Rembrandtthuis), are menirea de a proteja și de a prezenta celor pasionați de artă opera celebrului pictor din secolul al XVII-lea. Aproape douăzeci de ani a locuit Rembrandt van Rijn ȋn casa devenită astăzi muzeu (ȋntre 1639 și 1658), a avut atelierul și tot și-a initiat discipolii ȋn arta picturii. Locul nașterii lui Rembrandt este Leiden (nu departe de capitala Olandei) și abia la vârsta de douazeci de ani, artistul vine ȋn Amsterdam, unde ȋncepe să primească diverse comenzi de tablouri, prima realizare importantă fiind “Lecția de anatomie”( a doctorului Tulp), dar și portrete, care erau la mare căutare. Ȋn Amsterdam a cunoscut-o și pe soția sa, Saskia, fiica de primar, cu avere, de care a fost ȋndrăgostit, cu adevărat, și pe care a pictat-o de multe ori, ȋn lucrările sale. Ȋn 1639, se hotăraște să cumpere casa din strada Breestraat (astăzi, Jodenbreestraat), unde funcționează, ȋn prezent, Muzeul Rembrandt. Șederea ȋn acest loc central și animat din Amsterdam s-a dovedit a fi benefica, inspirându-l pe artist, și ȋn privința subiectelor, dar și a culorilor. Atmosfera timpului a putut fi recreată, ȋn muzeu, grație schițelor pictorului, care s-au.

Casa care găzduiește acum Muzeul Rembrandt a fost vândută de mai multe ori și, tarziu, la ȋnceputul secolului al XX-lea, un pictor vine cu ideea de a transforma locuința ȋn muzeu, la 300 de ani de la nașterea lui Rembrandt, adica ȋn 1911.

Cei care vizitează Muzeul Rembrandt vor putea ȋncepe cu ȋncăperea de la subsol, ȋn care a fost bucătăria și ȋn care se afla un șemineu, datorită căruia această parte este cea mai călduroasă din intreaga casă. Ferestrele dau spre o curte interioară unde a fost amplasat un bust al pictorului. La parter, un hol impozant este decorat cu marmură și cu mai multe picturi aparținând altor artiști. Ȋntr-o ȋncapere alaturată, Rembrandt obișnuia să ȋși primească numeroșii clienți. La parterul Muzeului Rembrandt se află și atelierul de gravură, unde vizitatorii pot testa tehnica folosită de artist. Parterul este completat de salonul de zi și de dormitor.

Cele trei etaje ale Muzeului Rembrandt, sunt legate printr-o scară interioară din lemn. La primul etaj, atelierul de pictură este locul ȋn care Rembrandt a realizat multe dintre capodoperele sale: ”Rondul de noapte”, “Batseba” (expusă la Louvre), Autoportrete (cel mai cunoscut fiind “Autoportretul artistului cu sevalet”), “Pelerinii”, “Filosoful”,”Sacrificiul lui Isaac”, “Titus” etc. Vizavi, un cabinet cu obiecte de artă adăpostește o colecție de curiozități din intrega lume, unele dintre ele inspirându-l pe artist. La celelalte etaje se află expoziții de pictură și multe gravuri (peste 200), printre care un Autoportret al lui Rembrandt și o gravura de Albrecht Dürer, din secolul al XVI-lea.

Cea mai mare parte a operelor lui Rembrandt sunt expuse la Rijksmuseum, Muzeul Național olandez. Pictura “Rondul de noapte” (1642), expusă aici, o capodoperă a lui Rembrandt, continuă după atâtea secole să uimească și sa intrige nu numai pe simplii privitori, ci și pe specialisți, prin felul ȋn care sunt surprinse mișcarea, ȋntr-o scenă de grup, lumina, penumbra, proporțiile. Ȋn pictura secolului al XVII-lea (considerata “vârsta de aur” a picturii olandeze), Rembrandt este un maestru al tehnicii numite “clar-obscur”, un joc, cu efecte artistice excepționale, al luminii și al umbrelor, pe care nimeni ȋnaintea lui nu a reușit sa ȋl redea cu atâta forță de sugestie.

Ȋn 2006, când s-au sărbătorit 400 de ani de la nașterea lui Rembrandt, ȋn Piața Rembrandt (Rembrandtplein), care datează din 1668, au fost amplasate 22 de statuete ȋn bronz, realizate de câțiva artisti ruși, care reprezentau personajele din tabloul rembrandtian “Rondul de noapte”. Au fost expuse aici doar doi ani, dovedindu-se prea scumpe pentru a fi păstrate permanent.

Pentru a-și promova excepționalele valori, autoritățile din Amsterdam au emis un card special (museumkaart) pentru vizitarea muzeelor, cu ajutorul căruia pot fi vazute peste 400 de muzee (ȋn capitală și ȋn alte orașe ale Olandei).

1.4 Analiza Swot a Olandei

Analiza SWOT este o tehnică des folosită de management în sistematizarea informațiilor colectate în urma realizării unui control de marketing. Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelot tari, punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor și a fost create pentru formularea de strategii.

Analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriale și este utilizată ca instrument de facilitare a planificării în cadrul adrministrațiilor publice.

Puncte forte

– pe plan internațional, Olanda are o imagine pozitivă ce atrage anual milioane de turiști, și datorită anumitor caracteristici mai ironice, ce ajută la păstrarea numărului ridicat de vizitatori, cum ar fi morile de vânt, festivalurile de folri, lalelele, dar această țară are și un bogat patrimoniu cultural, cum ar fi operele de artă ale Rembrandt, Van Gogh, Vermeer și tot ce ține de istoria lor.

-orașul Amsterdam este unul dintre preferatele turiștilor din Europa, aici tinerii sunt atrași de Red Light District, dar și de experiența consumurilor de droguri ușoare, ȋnsă acest oraș nu este doar al distracțiilor, el mai conține și clădiri istorice, muzee renumite ȋn ȋnreaga lume pentru capodoperele lor, dar si pentru stilul architectural

-pentru că Olanda are una dintre cele mai bune infrastructure pentru ciclism, annual se strâng un număr foarte mare de persoane care vizitează țara cu bicicleta, atât rzidenți cât și din afara ei.

Puncte slabe

– aceasta țară are de suferit deoarece sunt mulți turiști care evită acestă destinație, deoarece ȋn Olanda drogure ușoare sunt legale ca și prostituția, iamginea create fiind una negative. De obicei cei care evit Olanda ca destinație sunt turiștii care au un venit peste medie și cu un nivel ridicat de educație, deși țara are monumente istorice, și o cultură foarte bogată

-un alt aspect negativ al acestei țări este imaginea resturantelor și a gastronomiei, deși ȋn ultimii ani s-au ȋmbunătățit aceste nereguli și standardele au fost ridicate, la nivelul Uniunii Europene ȋncă sunt pe ultimele locuri ȋn ce privește calitatea produselor alimentare, acest lucru ȋndepărtează potențialii turiști.

– potrivit unui studiu al travel World Economic Forum, prețurile, din punct de vedere al turiștilor, sunt considerate prea mari pentru serviciile oferite, imaginea create fiind una negative

Oportunități

-datorită creșterii demografice, Olanda poate profita de acest factor pentru a crește și se dezvolta pe plan internațional, turismul fiind un element cheie. O dată cu creșterea populației, există anumite regiuni/țări care au ȋnregistrat un nivel de trai mai ridicat, venituri mai mari pentru pătura mijlocie, astfel se poate spune că și industria turismului poate benefica de pe urma creșterii demografice.

-accesul la informații mai rapid, datorită internatului, poate fi o oprtunitate de dezvotare a turismului ȋn Olanda, aceasta poate sa-și promoveze zonele turiștice cele mai bune prin intermediul on-line, deoarece din ce ȋn ce mai multă lume preferă să se documeteze de acasă despre o destinație și să reserve bilete și locurile de cazare singuri, ȋn defavoarea agențiilor de turism.

Amenințări

-o principală amenințare ar fi distrugerea mediului ȋnconjurător datorită “războaielor” pentru resursele natural

-o altă cauză ar mai fi factorul politic

-schimbarea climatului

-sezonalitatea, etc

CAPITOLUL II: IMPORTANȚA INDUSTRIEI TURISMULUI ȘI IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

2.1. Indicatorii circulației turistice

Evoluția sosirilor de turiști

Presupune prezentarea mișcărilor de persoane care au ales Olanda ca destinație de vacanță. Turistul este o persoană fizcă antrenată ȋntr-o călătorie temporară și o ședere temporară la locul de destinație, cu scopul de a-și petrece timpul liber.

Tabel nr. 2.1. Evoluția sosirilor de turiști în Olanda

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Potrivit datelor statistice din tabelul de mai sus se poate observa că pe perioada analizată, trendul este unul pozitiv crescător. Comparativ cu anul de bază, ȋn 2010 s-a ȋnregistrat o creștere de 4%, urmată de 6% ȋn 2011, 8% ȋn 2012 și de 18% ȋn 2013. Pentru a se putea analiza mai bine aceast fenomen, am comparat ritmul de creștere pe fiecare an, valoare cea mai mare regăsindu-se ȋn anul 2013 cu 6% mai muli turiști decât ȋn anul 2012, dar ȋn 2014 numărul acestora au scăzut cu 23%. Se poate concluziona că ȋn fiecare an numărul turiștilor a crescut cu minim 2% ȋn fiecare an, ajungând la o cifră de aproximativ 34.05 milioane ȋn 2013, cu 5.1 milioane mai mult decât la ȋnceputul erioadei analizate.

Fig. 2.1

Evoluția sosirilor de turiști în Olanda

Din grafic se poate observa mai bine tredul crescător, anul de bază ȋnregistrând cele mai mici valori, iar 2013 cele mai mari. Pe perioada analizată nu se ȋnregistrează scăderi ȋn cee ace privește evoluția numărului de tuiști.

Număr înnoptări

Număr înnoptări este un indicator de ordin calitativ care se calculează ca sumă a produselor dintre numărul turiștilor și durata activității turistice exprimate în zile.

Potrivit datelor statistice numărul ȋnnoptărilor ajunge la valoarea de 96.07 milioane zile-turist ȋn anul 2013, acest an fiind și cu cea mai mare creștere pe perioada analizată. Comparativ cu 2009, 2013 ȋnregistrează o creștere de 14%, doar ȋn anul 2012 este indicată o ușoară scădere de 1% (față de 2009) și de 2% (2011). Deși ȋn ultimul an există această creștere valorile sunt destul de mici comparativ cu alte țări ale Europei, dar trendul este unul pozitiv crescător, dar ȋn anul 2014 se ȋnregistrează o scădere drastică de 32% față de anul precedent.

Tabel nr. 2.2. Număr înnoptări

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Din graficul de mai jos se poate vedea mai bine evoluția acestui indicator, 2012 și 2014 fiind singurii ani care au ȋnregistrat diminuări.

Fig 2.2 Număr ȋnnoptări

2.2. Contribuția turismului la produsul intern brut

Aportul turismului la produsul intern brut poate fi luat în considerare atât din punct de vedere al veniturilor directe generate, cât și toate ariile conexe care generează venituri în domeniul turismului.

Contribuția directă a turismului la PIB

Contribuția directă a turismului la PIB este reprezentată de acea cotă a produsului intern brut generată de industrii ce au legătură direct cu turiștii, incluzând hoteluri, agenții de turism, companii aeriene și alte servicii de transport persoane completate de industriile restaurantelor si de agrement care interacținează direct cu turiștii. Este echivalent cu totalul cheltuielilor din interiorul unei țări provenite din turism și călătorii din care se scad achizțiile înregistrate la nivelul industriilor component (inclusiv importurile).

Tabel nr. 2.3. Contribuția directă a turismului la PIB

Sursa: www.wttc.org

Constribuția directă a turismului a cunoscut o evolție negativă pe perioada analizată, excepție fiind anii 2011, 2013 și 2014. Ȋn acești ani au fost ȋnregistrate creșteri cuprinse ȋntre 4 (2011) și 12% (2014), comparatie cu anul de bază.

Ȋn 2010 a avut loc o scădere a valorii contribuției cu până la 2%, ȋnsă ȋn 2011 s-a remediat această situație fiind indicate creșteri cu 4% față de 2009 și cu 6% comparativ cu anul precedent. Cel mai greu an a fost 2012, ȋn acest an fiind ȋnregistrate scăderi cu până la 9% (comparativ cu 2011) și de 4% (2009), iar ȋn 2014 valoarea a ajus la 16 milarde, fiind cea mai mare valoare pe perioada analizată.

Fig 2.3 Contribuția directă a turismului la PIB

Contribuția totală a turismului la PIB

Contribuția totală la P.I.B include valoarea produsului intern brut generată direct de industria turismului și călătoriilor cât și veniturile din industrii adiacente cu contribuții indirecte la această valoare. În plus, se adaugă și valoarea investițiilor de capital din domenii cuprinse în sfera turimului.

Tabel nr. 2.4. Contribuția totală a turismului la PIB

Sursa: www.wttc.org

Potrivit datelor statistice evoluția contrbuției totală la PIB a turismului este ȋn scădere, pe perioada analizată. Se poate observa că ȋn anul 2013 a avut loc o creștere cu 4% comparativ cu 2012, dar valoarea este egală cu cea a anului de bază, de unde se poate concluziona că nu este cu adevărat o creștere, ci mai degrabă o redresare, dar ȋn anul 2014 se ȋnregistrează o creștere cu până la 5%. Singurul an care a avut rezultate favorabile a fost anul 2010, cu o creștere de 2%, valoare ajungând la 47 de miliarde, după acesta a avut loc o evoluție negative, iar ȋn ultimul an valoarea a ajuns la 46 de miliarde, cea mai mare din perioada analizată.

Fig 2.4 Contribuția totală a turismului la PIB

Din grafic se mai poate constata că anul de vârf este 2010, iar 2011 și 2012 au o evoluție negativă, dar ȋn 2013 a crescut, astfel valoarea fiind aproximativă cu cea a anului de bază.

2.3 Lucrători din turism

Acest indicator poate fi privit din doua puncte de vedere: în primul rând aportul direct se referă la numărul de persoane ce iau contact direct cu turiștii și se preocupă de organizarea efectivă a vacanțelor, iar în al doilea rând indirect industria turismului afectează piața forței de muncă sferă de cuprindere extinsă asupra tuturor ramurilor economice conexe călătoriilor.

Influența directă a turimului asupra angajărilor

Din tabelul de mai jos se observă locurile de muncă ce au fost create ȋn domeniul turismului, din păcate, ȋn Olanda acestea sunt ȋn continuă scădere, ajungând la o scădere de 4 procente ȋn 2013, comarativ cu anul de bază. Se mai poate observa că anual se ȋnregistrează diminuări cu 1-2% comparativ cu anul precedent, ultimul an al perioadei analizate această scădere fiind de1%, dar se ȋnregistrează o creștere de 2% comaparativ cu 2013.

Tabel nr. 2.5. Influența direct a turimului asupra angajărilor

Sursa: www.wttc.org

Fig 2.5 Influența direct a turimului asupra angajărilor

Influența totală a turimului asupra angajărilor

Tabel nr. 2.6. Influența direct a turimului asupra angajărilor

Sursa: www.wttc.org

Ȋn urma analizei effectuate se constată că de la an la an influența totală a turismului asupra locurilor de muncă este ȋn scădere, cu până la 6% diferență față de anul precedent, cum este cazul ȋn 2011. Se mai poate observa că pe perioada analizată numărul locurilor de muncă a scăzut cu 8% comparativ cu anul 2009. Evoluția oferită de acest indicator este una negativă ce poate fi văzută mai clar din graficul 2.6

.

Fig. 2.6. Influența direct a turimului asupra angajărilor

Din această figură se poate vedea că singurul an care are o ușoară creștere este 2010, după se ȋnregistrează scăderi accentuate, 2013 fiind cu 8% mai mic comparative cu anul de bază.

2.4 Nivelul exoprtului de turiști

Nivelul exporturilor de turiști reprezintă veniturile provenite din cheltuielile turiștilor străini ȋn țara vizitată. Ȋn Olanda, aceast indicator are valori positive, ȋn creștere. După cum se poate observa, ȋn anul 2014 s-a ȋnregistrat o creștere de 31% comparativ cu anul 2009 și cu 7% față de anul precedent. Valorile au crescut ȋn fiecare an, cu 4% (2010), 11% (2011), anul 2012 este singurul an care indică o scădere de 7% comparativ cu 2011, dar are cu 9% mai mult față de 2009, iar ȋn 2013 este ȋnregistrată o creștere de 12%

Tabel nr. 2.7. Nivelul exportului de turiști

Sursa: www.wttc.org

Fig. 2.7. Nivelul exportului de turiști

2.5 Turismul de loisir

Turismul de loisir reprezintă cea mai importantă componetă a turismului spaniol, aducând anual un număr considerabil de turiști. În sens teoretic, acest tip de călătorie reprezintă o activitate al cărui principal scop este relaxarea și satisfacția turiștilor. Deci, în acest tip de călătorii se caută preponderent ineditul și confortul, turistul putând ignora anumite neconcordanțe calitative.

Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir

Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir este totalul sumelor cheltuite pe teritoriul unei țări pentru acest gen de turism atât din partea rezidenților, cât și de la vizitatorii internaționali.

Tabel nr. 2.8. Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir

Sursa: www.wttc.org

Pe perioada analizată se constată că anul 2014 reprezintă anul de vârf valoare ajung la peste 37 de miliarde de dolari, o creștere cu 19% față de perioada analizată și cu 10 față de 2013. Din tabel se mai poate observa că ȋn 2010 loc o scădere, urmată de o creștere ȋn 2011, apoi de o diminuare a nivelului cheltuielilor, ajungând asftel ca ȋn 2012 să se ȋnregistreze 31 de miliarde de dolari.

Fig. 2.8. Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir

2.6 Turismul de afaceri

Turismul de afaceri este o arie mai specializată a industriei turismului. Fiind formată din turiști cu cerințe ridicate și o exteriență variată., acesta pune accentul pe cu totul alte valori față de calatoriile de loisir. Indispensabile pentru turismul de afaceri sunt sălile de conferință, gradul ridicat de accesibilitate la tehnologie și locația.

Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri

Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri reprezintă totalitatea cheltuielilor pentru turismul business care se încasează la nivel național din partea rezidenților și vizitatorilor internaționali.

Tabel nr. 2.9. Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri

Sursa: www.wttc.org

Chiar dacă sunt mai puține din punct de vedere cantitativ decât cheltuielile pentru turismul de loisir, aceste cheltuieli au cunoscut inițial o scădere, dar apoi acestea au crescut fiind cu aproximativ 8% mai mari decât perioada de bază, ȋn anul 2013, cea mai mare creștere fiind ȋnregistrată ȋn anul 2011 8% (față de 2009) și 11% (față de 2010), urmată de cea mai drastică scădere de 21% (comparativ cu anul precedent) ȋn 2014.

Fig. 2.9. Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri

2.7 Contribuția guvernamentală se referă la cheltuielile guvernelor cu privire la serviciile individuale non-piață care se pot identifica beneficiari separate

Tabel nr. 2.10. Contribuția guvernamentală

Sursa: www.wttc.org

Potrivit datelor statistice contribuția guvernamentală ȋnregistrează o ușoară creștere, cu 3% mai mult ȋn 2014 față de perioada de bază. Se poate vedea că se ȋnregistrează o ușoară scădere cu aproximativ 1% ȋn fiecare an, față de anul precedent.

Fig. 2.10. Contribuția guvernamentală

2.8 Capitalul investit

Capitalul investit se referă la sumele cheltuite cu investițiile de capital de către toate sectoarele din industria turismului și a călătoriilor. Aceasta include și investiții din alte economii sub forma bunurilor turistice specifice, de exemplu locuri de cazare pentru vizitatori, echipament pentru transportul pasagerilor, dar și restaurante și facilități de agrement pentru uz turistic în mod special.

Tabel nr. 2.11. Capitalul investit

Sursa: www.wttc.org

În tabelul 2.11. este prezentată variația investițiilor în capitalul Olandei. După cum se observă a avut loc o scădere a valorii investițiilor în perioada 2009-2011, dar începând cu 2012 acest indicator a început să crească, ajungând aproximativ la valoare inițială, ȋn ultimul an ajungând la o valoare cu 4% mai mult decât ȋn anul de bază și cu 6% mai mare decât 2013.

Fig. 2.11. Capitalul investit

CAPITOLUL III: STUDIU PRIVIND PROMOVAREA ONLINE A TURISMULUI DIN OLANDA

Turismul se află în topul celor mai dinamice arii ale economiei în lume. Modificările tehnologice conduc la dezvoltarea preferințelor turiștiilor, ceea ce duc la necesitatea productivității de bunuri și servicii din ce în ce mai mai ridicate din punct de vedere al tehnologiei.

3.1. Impactul Internetului asupra destinațiilor turistice

Pentru a putea să se diferențieze companiile care au aceleași produse sau asemănătoare au trebuit să creeze anumite brand-uri pentru a se diferenția și pentru siguranță. Existența acestor brand-uri pot crește dezvoltarea companiei respective inclusiv la nivel internațional. Accesul la informații a turistului este un factor cheie c ear putea să ajute destinațiile turistice să se dezvolte, dar acest lucru poate fi și un factor negativ, persoanele pot allege dintr-o gamă variată produsul care ȋi place sau care este mai ieftin. Dezvoltarea internetului are cel mai mare impact asupra destinațiilor turistice, site-urile fiind din ce ȋn ce mai attractive și ușor de accesat. Chiar dacă produsul este același (mare, munte, turism cultural, de evenimente etc.), prin promovarea lui online turistul poate vedea și accesa ofertele din destinațiile respective.

Cel mai important factor al evoluției din ultimii ani se referă la dezvoltarea Internetului și multiplelor aplicații din toate domeniile. Furnizorii au profitat de aceasă oportunitate, unde marea majoritate are acces la informații, promovarea devenind astfel mai ușoară și vânzarea produselor mai comodă. Datorită Internetului, s-au dezvoltat și campaniile promoționale și modalitățile de accesare a pachetului turistic, nemaifiind necesar utilizarei a computerelor clasice, astăzi s-a ajuns la folosirea unor gadgeturi portabile.

Deși Interentul este folosit de marea majoritate a persoanelor pentru diferite motive acesta nu este unicul instrument al tusimului. Cum tusimul nu este reprezentat de un singur pordus, așa și Interentul este folosit pentru a aduna infomații, a rezerva bilete, locuri de cazare, chiar și a efectua plăți, astfel acesta joacă un rol important ȋn dezvolatrea destinațiilor, dar este folosit ȋn special pentru a atrage un număr din ce ȋn ce mai mare de vizitatori. Astfel furnizorii și-au schimbat tactica de a câștiga un număr mai mare de doritori prin captarea unei cote mai mari de piață, ȋndreptându-se către spațiul virtual. Internetul se dezvoltă odată cu numărul de utilizatori ce continua să crească devenind sursa cea mai bună de a transmite mesaje, de a rezerva bilete, locuri de cazare și a devenit o modalitate foarte comodă de a achita produsele achiziționate. Prin dezvoltarea marketingului turistic online, turistul ajunge să cunoască singur avantajele sau dezavantajele unei oferte turistice sau a unei destinații și v-a reuși să aprecieze singur valoarea raportului calitate-preț al destinației respective.

Un pirincipal motiv pnetru care este utilizat Internetul este saisfacerea unui număr mare de clienți mai repede, oferindu-le informații, cât și rapiditatea cu care se achiziționează prdusele turistice, un al doilea motiv este accesul la infomații, turistul se poate documenta de la mai mult surse pentru a le verifica, se poate interesa de pe site-urile oficiale, cele ale agențiilor turistice, blog-urile de specialitate, site-urile de socializare, etc, acesta făcându-și o imagine despre acea destinație turistică fără a fi nevoit să se deplaseze sau să cheltuiască bani, comoditatea ȋncadrându-se ca unul dintre cele mai importante aspect din punctul de vedere al turistului.

Promovarea produselor și serviciilor a devenit mult mai facilă odată cu apariția Internetului.

Posibiltatea de a oferi un pachet de informații complete, unui număr impresioanat de potențiali clienți, la viteze foarte mari, cu o răspândire globală, a determinat mutarea interesului companiilor către acest mijoc de promovare ȋn dauna mijloacelor clasice, feedback-ul obținut făcând din mediul online principala poartă de comunicare.

Ȋn promovarea turismului, relația bidirecțională din mediul online ȋntre agenții și clienți, a determintat modificarea și adaptarea pieței, ajungându-se până la individualizarea ofertelor, obținând astfel o fideliazare a cererii.

Venind ȋn ȋntâmpinarea nevoilor fiecărui turist, datorită accesului 24 din 24, Internetul a determinat reducerea costurilor și a timpului acordat identificării destinațiilor potrivite.

Cu toate că adresabilitatea nu este ȋngrădită, Internetul are și dezavantaje. Zonele ȋn care nu există acces la Internet, face ca populația acelei zone să nu beneficieze de informații din mediul online. Un alt dezavantaj ȋl reprezintă reticiența anumitor persoane ȋn ceea ce privește plata online datorită neȋncrederii securității ȋn folosirea datelor persoanale.

Direcția de dezvoltare a comerțului și marketingului online – chiar și cu cele câteva dezavantaje – nu poate fi pusă la ȋndoială nici de cei mai sceptici analiști. Volumul mare de date stocate și oferite ajută la stabilirea liniilor generale și a tendințelor de dezvoltare, acuratețea prognozelor fiind apreciată atât de agenții cât și de clienți. Posibilitatea interacționării ȋntre clienți și agenții a determinat atât un control al costurilor produselor cât și al calității serviciilor oferite.

Promovarea ȋn mediul online, conform studiilor de specialitate, se bazează pe trei aspecte importante. Principalul aspect ȋl reprezintă actualizarea continuă a informațiilor oferite pe pagina de web. Un alt aspect important ȋl regasim ȋn folosirea, ȋn cadrul campaniilor de promovare, a unor cuvinte cheie, făcând astfel mult mai atractivă prezentarea, ducând astfel la un numar sporit de vizualizări. Prezența unor bannere de legatură cu alte pagini conexe este un ultim aspect important.

Vizibilitatea ȋn mediul online este dată de numărul mare de accesări al paginii web, un număr crescut de vizualizări ducând la promovarea ȋn fruntea motoarelor de căutare, fapt ce poate genera și venituri suplimentare prin posibilitatea de acordare de spațiu de publicitate altor companii din domeniu și nu numai.

Ȋn zilele noastre cele mai des folosite metode de social-media sunt: rețelele de socializare – locale sau globale, forumurile, blogurile , website-uri de recenzii, ș.a.

3.2 Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului din Olanda

Ca orice destinație turistică internațională, Olanda nu lipsește din ofertele agențiilor turistice, iar turiștii se pot documenta de pe următoarele site-uri pentru a verifica validitatea datelor:

http://www.netherlands-tourism.com este unul dintre principalele site-uri vizitate de turiștii interesați să călătorească ȋn Olanda. Acesta este are un design simplist și ușor de utilizat, cuprinde informații referitoare la principalele atracții, anumite evenimente ce pot atrage vizitatorii, este un site destinat tuturor potențialilor turiști, de la cei de aventură până la turismul cultural. Site-ul prezintă imagini din toată țara, este prezentat pe mai multe rețele de socializare Google+, facebook, Twitter, Rss, Printerest, Flickr, Youtube, bloguri; mai cuprinde și informații generale despre Olanda.

Prima pagină prezintă turiștilor țara ȋn genral (principale atracții, ultimele activități desfășurate ȋn țară, cele mai recente căutări, ultimele „știri” de pe bloguri etc.), detalii legate de cazare, iar la bara de căutare sunt prezentate următoarele: Info ce cuprinde: numerele de telefon ale autorităților, istoria țării, cultura, vremea și clima, timpul, rețelele de transport, o ofertă specială (Holland Pass) destinată turiștilor cu venituri mai mici, dar și o modalitate de a reduce sezonalitatea, principalele blog-uri despre Olanda, dar și câteva sfaturi pentru turiști pentru a vizita cât mai multe pe bani puțini; Holtels&Accommodation, aceasta fereastră ajută turistul ȋn a-și alege hotelul, orașul, durata șederii, rezervarea camerei și costul total; Cities ce cuprinde principalele orașe turistice din țară; Provincies, cele mai căutate provincii; About/Contact.

http://www.holland.com/us/tourism.htm, acest site are un aspect plăcut, pe fundal sunt poze reprezentative anotimpurilor, este ușor de utilizat de către turiști. Acesta are ca pagină principală, ȋn dreapta o fereastră ȋn care clientul poate să-și rezerve camere la hoteluri (este ȋn parteneriat cu Booking.com), mai prezină atracțiile principale ale țării, top 10 cele mai vizitate atracții, prezentarea hotelurilor, ultimele știri din turism, cât și vremea.

Ȋn bara de căutare are: Home (prima pagină), Book ce cuprinde toate hotelurile din țară, case de vacanță, rezervări de bilete la diferite atracții și o ofertă specială pentru cicliști; Cities in Holland orașele cele mai vizitate; Regions; Activities ce cuprinde o gamă variată de activități la care turistul poae participa, ȋn funcție de scopul călătoriei; atracții culturale, atracții pentru familii cu copii, evenimente, ciclism etc; Accommodation cuprinde toate structurile de cazare disponibile, de la hoteluri și pensiuni la apartamente și locuri de camping; Transport reprezentată de rețeaua de transport din țară; Interest cuprinde toate evenimentele turistice, activități ce se pot desfășura ȋn țară, sărbători legale etc; Holland Information aici se regăsesc informațiile generale despre Olanda, ultimele știri, activități desfășurate, evenimente, vremea, ȋntrebări frecvente și aplicația Visit Holland App; Blogs principalele blog-uri despre această destinație.

http://www.visitholland.nl/ acest site are ca și logo 3 lalele cu culorile steagului Olandei și are ca obiect principal turul virtual al țării. Pe pagina principală sunt prezentate principalele atracții ce pot fi vizionate online, ultimele căutări ale vizitatorilor pe site, ultimele articole updatate, liste cu documentele necesare pentru a călători, ultimele știri. Site-ul mai este prezent și pe următoarele rețele de socializare Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, Rss Feed, google Bookmarks, etc. Pe acesta se poate găsi: Home (pagina de pornire); General info unde se regăsesc următoarele: informații depre țară, informații despe regiuni, orașe, muzee, istorie, vize și documente necesare pentru a vizita țara, search, originea țării, turul virual al țării; Accommodation cuprinde toate unitățile de cazare ce se regăsesc ȋn țară; Google Maps; Photos; News.

Alte site-uri: http://www.amsterdamhotspots.nl, http://www.rotterdam.info/, http://www.rotterdam.nl/, http://homepages.cwi.nl/~steven/amsterdam.html, etc.

CAPITOLUL IV: PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI CU AJUTORUL MEDIULUI ONLINE

4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Olanda

Oferta de servicii turistice actuală are un grad ridicat de diversitate, de aceea pentru ca o ofertă să fie competitivă pe piață, o destinație trebuie să cunoască comportamentul și preferințele turiștilor cărora li se adresează. Pentru a realiza acest lucru, autoritățile în domeniu trebuie să investească sume considerabile în realizarea de numeroase cercetări de piață pentru a exemplifica în cel mai veridic mod existent complexitatea procesului de decizie și motivațiile consumatorilor diferite produse și servicii.

Cercetarea de marketing este cea mai benefică metodă de a eficientiza oferta furnizorilor de bunuri și servicii, poate fii definită ca “ mijloc prin care se definesc noile produse sau ce nefefinesc vechile prodese, în scopul adaptării la cerințele consumatorilor; o modalitate prin intermediul căreia este aleasă cea mai bună strategies au tactică de marketing.” Scopul unei cercetări de marketing este acela de a fi suport pentru specialiștii în domeniu pe parcursul desfășurării și implementării planului sau planurilor de marketing. În realizarea unei cercetări de marketing se urmăresc câțiva pași precum: definirea problemei, conceperea proiectului de studio, culegerea informațiilor, analiza informațiilor și redactarea raportului final.

Chestionarul folosit are 10 ȋntrebări și a fost adresat unui număr de 50 de respondenți. Aceștia au fost aleși ȋn mod aleatoriu.

Ȋntrebările au fost segmentate ȋn 3 categorii. Prima fiind despre identificarea clienților, cum ar fi date legate de studii, sex, vârstă etc, așa numitele ȋntrebări de spart gheața care ajută respondentul să fie mai comod și să ofere răspunsuri sincere. Ȋn această categorie nu este inclusă cea legată de venituri, deoarece această ȋntrebare poate să afecteze ȋntr-un mod negativ respondentul și nu va mai dori să răspundă celeolalte ȋntrebări, din acest motiv veniturile sunt clasate ȋn ultima grupă.

A doua parte a chestionarului este legată de Olanda ca destinație turistică, cum ar fi primul lucru la care se gândesc turiștii când aleg țara pe care o vizitează, durata sejurului, și impactul mediului virtual asupra destinației. Ultima grupă reprezintă partea legată de venituri, cât ar fi dispusă o persoană să cheltuie, care sunt veniturile familiei etc.

Ȋn continuare vom analiza rezultatele cercetării și vom putea identifica principalii factori care au influențat alegerea Olandei ca destinație turistică, cât și profilul consumatorului.

Interpretarea rezultatelor chestionarului

Fig 4.1 Segmente de sexe

Ȋn figura din dreapta se poate observa că peste 50% din respondenți aparțin sexului masculine, iar 44% celui feminin.

Fig. 4.2 Segmentarea pe vârstă

Ȋn figura alăturată peste 30% din respondenți au vârsta cuprinsă ȋntre 42 și 48 de ani, urmată de 20% pentru cei ȋntre 30-35 și peste 49 de ani, restul au 16% vârsta cuprinsă ȋntre 36-41 de ani, 8% 24-29 și 6% 18-23 de ani. Acest lucru dovedește că respondenții sunt persoanele mature care au un venit stabil, marea majoritate fiind trecută de 30 de ani.

Fig. 4.3 Ultima insituție de ȋnvățământ absolvită

Din acest grafic se observă că peste 54% din repondenți au studiile superioare terminate, urmat de cele medii cu 26%, 16% dintre aceștia au finalizate cele post universitare, iar doar 4% sunt doar cu studiile primare.

Fig. 4.4 Gradul de notorietate a principalelor destinații turistice

Din graficul din dreapta ca și principal motiv al vizitării Olandei ca destinație turistică se plasează odihna și recreerea cu 40%, urmat de turismul de aventură și ciclism cu 20%, pe a treia poziție se află cu 16% turismul de agreement, iar pe ultimele locuri sunt turismul cultural și istoric ȋmpreună cu consumul de droguri ușoare și prostituție.

Fig. 4.5 Reprezentativitatea Olandei ca destinație turistică

Potrivit datelor din grafic se poate observa că peste 30% din respondenți se gândesc la allele când vine vorba de Olanda, numită și țara lalelelor, urmat de Amserdam cu 26%, 15% felinarul roșu, 7% revine muzeelor și brânzei, 6% revine biciclismului, 4% morilor de vânt și festivalurilor, iar restul portului traditional și apelor.

Fig. 4.6 Influența mediului online

Din câte se observă, internetul este principalul factor al alegerii unei destinații, peste 67% din respondenți au recunoscut că internetul este singura sursă la care apelează când ȋși aleg o destinație turistică. 22% au răspuns foarte mult, 7& nu sunt influențați de mediul online, dar consultă site-urile, iar 4% nu sunt influențați deloc.

Fig. 4.7 Durata sejurului

Din imaginea alăturată marea majoritate (58%) a respondenților au răspuns că ar petrece 4-5 zile ȋn Olanda, urmat de 20% de turimsul de weekend (2-3 zile), apoi durata sejurului de 1 săptămână cu 18%, iar 4% din respondenți au răspuns că ar petrece peste 1 săptămână ȋn această destinație.

C

Fig. 4.8 Bugetul alocat

Din graficul alăturat se observă că 44% au un buget de 250-500 € rezervat vizitării Olandei, aici ne putem lega și de durata sejurului, peste 58% prefer să petreacă ȋn jur de 4-5 zile ȋn aceasă destinație. Ceilalți respondenți au răspuns: 27% un buget ȋntre 500-750 €, 22% au alocă sub 250 €, iar diferența de 7% peste 750 €.

Fig. 4.9 Venitul lunar

Ȋn figura alăturată se constată că cei mai multi dintre respondenți peste 50% au veniturile lunare cuprinse ȋntre 1001 și 2000 RON, 22 % sub 1000 RON, 18% venituri cuprinse ȋntre 2000 și 3000 RON, iar 7 % au peste 3000 RON.

4.2 Prezentarea website-ului propus

Beneficiile marketingului online devin recunoscute la scara largă și o parte a autorităților naționale, respectiv internaționale din acest domeniu își îndreaptă eforturile spre acestea. Eficiența acestora depinde de capacitatea de adaptare la schimbările apărute în timp, dar și de inventivitatea creatorilor și abilitatea de a individualiza produsul turistic față de concutență.

Astfel am ajuns la propunerea următorului site, folosindu-mă de cercetarea realizată anterior. Acest site este conceput pentru a ajuta, ȋn primul rând la creșterea vizibilității Olandei ca destinație turistică, iar ȋn al doilea rând pe turiștii ce doresc să viziteze țara.

Din site-urile prezentate ȋn capitolul anterior, nici unul nu avea o pagină sau o urare de bun venit al utilizatorului, deși sunt ușoare de folosit, datorită numărului imens de informații incluse pe prima pagină, cei care le folosesc pot obosi relativ repede sau se pot enerva pentru că nu găsesc ȋn timp util infomația pe care o caută. Ca primă pagină, am propus o pagină de bun venit al vizitatorului, fundalul să fie o imagine repezentativă Olandei, pe baza cercetării am hotărât să fie compusă din lalele, iar ȋn locul celor mai vizitate orașe sau scurta istorie scrisă a Olandei să fie un clip de câteva minute despre Olanda, ȋn limba enegleză (fiind limbă de ciculație internațională) cu cele mai atractive zone, orașe, festivaluri etc. ale țării. Impactul visual și auditor este mai mare atunci când o persoană urmărește un clip decât atunci când citește și se uită la imagini.

Pentru a evita supraaglomerarea site-ului, propun doar câteva subdiviziuni și anume:

Home, pagina de bun venit a utilizatorului

Activities, aici se vor regăsi principalele forme de turism ce pot fi practicate de vizitatori. Din nou pentru a nu obosi utilizatorul, acesta poate alege să urmărească clipulețele posate pe pagină astfel decizia poate fi luată mai ușor decât dacă ar sta și ar citi despre fiecare ȋn parte

Următoarea categorie este reprezentată de Interest, aceasta este formată din o gamă variată de activitățile ce se pot face ȋn Olanda, pe lângă aceasta se mai numără și o clasificare pe anotimpuri a acestora, zilele de sărbătoare, cele mai populare festivaluri, artă, muzee, cultură. Toate acestea se vor regăsi ȋn această categorie și vor avea o scurtă descriere, dar principalul mod de transimetere a informațiilor va fi prin vizualizarea unor filmulețe.

Accommodation este următoarea subdiviziune, aici regăsindu-se unitățile de cazare din toată țara, utilizatorul putându-și rezerva de pe acest site locurile de cazare. Este o modalitate mai ușoară decât să aleagă un hotel și sa schimbe site-ul pentru a putea face rezervarea.

Your opinion este rubrica ȋn care utilizatorii pot să comenteze și să-și expime opiniile legate de site. Aceasta este foarte imoprtantă deoarece ajută la ȋmbunătățirea site-ului și poate reprezenta un factor cheie pentru perfecționarea lui.

Performanță:

timpul mediu de încărcare a paginii este de max.5 secunde,

numărul minim de cereri/minut: 1000,

diponibilitate 24/7,

capacitate de a suporta perioade lungi de trafic intens.

Conținutul va fi optim pentru utilizarea browsere-lor: Internet Explorer, Firefox, Opera, Chrome, Safari.

Website-ul propus va oferi vizitatorilor informații complexe, punând la dipoziție acestora informații oficiale. Conținutul website-ului va fi facilă, care va oferi o navigare cât mai ușoară vizitatorilor indiferent de gradul de cunoștiinte al acestora în domeniul tehnologiei informației.

Datorită dezvoltării Internetului, modalitățile de promovare și comercializare a destinațiilor turistice a devenit semnificativ mai ușoare și accesibile doritorilor care vor să călătorească ȋn Olanda. În același timp ajută la impartășirea experiențelor de către turiști și schimbul de experiență prin intermediul forumurilor specializate. Există la dispoziția vizitatorilor un număr mare de website-uri ce promovează turismul în Olanda, dar la majoritatea se observă numeroase lipsuri și anume: o parte din site-urile care promovează Olanda nu oferă vizitatorilor o diversitate lingvistică, unele site-uri sunt atractive din punct de vedere vizual, dar sunt greu de utilizatlipsa forumurilor de discuții specializate.

Ca principal scop al creării acestui site a fost creșterea vizibilității Olandei ca destinație turistică, făcându-l mai atractiv prin prezentarea atracțiilor și țări ȋn general prin filmulețe. Chiar dacă sunt persoane care nu ȋnțeleg foarte bine limba engleză, din clipulețe se poate vedea clar ce are de oferit această destinație. Este o modaliate ușor de utilizat de către turiști și adduce la suprafață multiplele atracții și activități ce se pot desfășura ȋn Olanda fără prea mult efor din partea utilizatorului.

Acest website este destinat tuturor persoanelor, indiferent de vârstă, sex, religie, sau de studii. Olanda este o detinație perfectă atât pentru persoanele aventuriere, gurmanzi, dar și pentru iubitorii de artă.

CONCLUZII

Flexibilitatea industriei turismului și călătoriilor a condus la un impact economic uriaș în această arie de activitate, chiar dacă în ultimii ani destinația s-a confruntat cu criza financiară mondială, dependența destinației de veniturile turistice este încă ridicată. În urma crizei, competiția pe piață a crescut simțitor, ceea ce a condus la atragerea unui număr mare de turiști în anumite destinații.

Tocmai de accea promovarea la nivel internațional a devenit unul dintre principalele instrumente care face diferențierea unor destinații și nu se mai pune accent atât de mult pe sfera serviciilor oferite.

Internetul este principalul instrument prin care turismul spaniol poate fi promovat la adevărata sa valoare, identificându-se totodată popularitatea brandului turistic și oferă oportunitatea individualizării produsului. Eforturile guvernamentale și naționale pentru turism vin în ajutorul promovării cu eforturi susține din partea instituțiilor responsabile pentru o promovare mai agresivă a turismului spaniol și extinderea diverselor medii de promovare.

Proiectul propus susține aceste eforturi depuse pe de o parte de instituțiile responsabile și pe cealaltă parte de către instrumentele de marketing direcționate asupra industriei și ajută la promovarea mai intensă prin crearea unui punct de prezentare pentru Olanda.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Nedelea, Politici de marketing în turism, Editura Economică, București, 2003

Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în turism, Editura Universitară, București, 2011

Bremond Janine, Alain Gélédan, Dicționar economic și social, Editura Expert, 1995

Cătoiu I., Bălan C., Popescu C. I., Orzan G., Vegheș C., Danetiu T., Vrâceanu D , Cercetări de marketing – Tratat. Editura Uranus: București, 2009;

Enciclopedia Universală Britanică, Vol 11, 2010

http://data.worldbank.org/

Micul dicționar academic, Vol.I, II, Academia Română. Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002

Micul dicționar academic. Vol. III, IV, Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”. București, Editura Univers Enciclopedic, 2003

Mihălcescu C., Sion B., E-Tourism. Tehnologia informației în firmele de turism, Editura ProUniversitaria, București, 2009

Mihălcescu C., Sion B., Bazele informaticii. Ghidul utilizatorului în turism, Editura ProUniversitaria, Bucuresti 2010

Neagu V., Busuioc Marian., Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitară, București, 2007

Rogojanu Angela "Comunicare și limbaj economic" , București, Editura ASE, 2003

Virgil Balaure, Marketing în alimentația publică și turism, Editura ASE, București, 1985

http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

http://homepages.cwi.nl/~steven/amsterdam.html

http://www.amsterdamhotspots.nl

http://www.holland.com/us/tourism.htm

http://www.netherlands-tourism.com

http://www.rotterdam.info/

http://www.rotterdam.nl/

http://www.statista.com/statistics/263581/gross-domestic-product-gdp-in-the-netherlands/

http://www.visitholland.nl/

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/gradinile-keukenhof-lisse-olanda

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/muzeul-rembrandt-din-amsterdam-amsterdam-olanda

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/palatul-regal-din-amsterdam-amsterdam-olanda

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/palatul-regal-het-loo-apeldoorn-olanda

www.wttc.org

ANEXE

Anexa 1

Chestionar

Sexul:

Masculin

Feminin

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

18-23 ani

24-29 ani

30-35 ani

36-41 ani

42-48 ani

Peste 49 ani

Care este nivelul de instruire?

Studii primare

Studii medii

Sudii superioare

Studii post-universitare

Ați fii dispus să vizitați Olanda, dacă ați avea ocazia?

Da

Nu

Care este principalul motiv pentru care ați vizita Olanda?

Vizitarea obiectivelor turistice și culturale

Odihnă și recreere

Aventură și ciclism

Turismul de agrement (festivaluri, concerte, etc.)

Consumul de droguri ușoare și prostituție

Care credeți dumneavoastră că sunt factorii reprezentativi pentru Olanda ca destinație turistică (maxim 3)?

Lalele

Mori de vânt

Brânză

Amsterdam

Biciclete

Felinarul roșu

Port tradițional

Ape

Muzee

Festivaluri

Ȋn ce măsură sunteți influențat de Internet ȋn alegerea destinației turistice?

Deloc

Foarte puțin

Mă influențează foarte mult

Este principalul factor

Care a fost durata sejurului dumneavoasră în Olanda?

2-3 zile

4-5 zile

1 săptămână

Peste 1 săptămână

Cât ați fi dispus(ă) să alocați unui sejur ȋn Olanda?

Sub 250 €/pesoană

250-500 €/pesoană

500-750 €/pesoană

Peste 750 €/pesoană

Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

Sub 1000 RON

1001-2000 RON

2001-3000 RON

Peste 3001 RON

Anexa 2 Chestionar – rezultate

Sexul:

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Care este nivelul de instruire?

Ați fii dispus să vizitați Olanda, dacă ați avea ocazia?

Care este principalul motiv pentru care ați vizita Olanda?

Care credeți dumneavoastră că sunt factorii reprezentativi pentru Olanda ca destinație turistică (maxim 3)?

Ȋn ce măsură sunteți influențat de Internet ȋn alegerea destinației turistice

Care a fost durata sejurului dumneavoasră în Olanda?

Cât ați fi dispus(ă) să alocați unui sejur ȋn Olanda?

Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

Anexa 12

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Nedelea, Politici de marketing în turism, Editura Economică, București, 2003

Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în turism, Editura Universitară, București, 2011

Bremond Janine, Alain Gélédan, Dicționar economic și social, Editura Expert, 1995

Cătoiu I., Bălan C., Popescu C. I., Orzan G., Vegheș C., Danetiu T., Vrâceanu D , Cercetări de marketing – Tratat. Editura Uranus: București, 2009;

Enciclopedia Universală Britanică, Vol 11, 2010

http://data.worldbank.org/

Micul dicționar academic, Vol.I, II, Academia Română. Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002

Micul dicționar academic. Vol. III, IV, Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”. București, Editura Univers Enciclopedic, 2003

Mihălcescu C., Sion B., E-Tourism. Tehnologia informației în firmele de turism, Editura ProUniversitaria, București, 2009

Mihălcescu C., Sion B., Bazele informaticii. Ghidul utilizatorului în turism, Editura ProUniversitaria, Bucuresti 2010

Neagu V., Busuioc Marian., Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitară, București, 2007

Rogojanu Angela "Comunicare și limbaj economic" , București, Editura ASE, 2003

Virgil Balaure, Marketing în alimentația publică și turism, Editura ASE, București, 1985

http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

http://homepages.cwi.nl/~steven/amsterdam.html

http://www.amsterdamhotspots.nl

http://www.holland.com/us/tourism.htm

http://www.netherlands-tourism.com

http://www.rotterdam.info/

http://www.rotterdam.nl/

http://www.statista.com/statistics/263581/gross-domestic-product-gdp-in-the-netherlands/

http://www.visitholland.nl/

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/gradinile-keukenhof-lisse-olanda

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/muzeul-rembrandt-din-amsterdam-amsterdam-olanda

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/palatul-regal-din-amsterdam-amsterdam-olanda

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/palatul-regal-het-loo-apeldoorn-olanda

www.wttc.org

ANEXE

Anexa 1

Chestionar

Sexul:

Masculin

Feminin

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

18-23 ani

24-29 ani

30-35 ani

36-41 ani

42-48 ani

Peste 49 ani

Care este nivelul de instruire?

Studii primare

Studii medii

Sudii superioare

Studii post-universitare

Ați fii dispus să vizitați Olanda, dacă ați avea ocazia?

Da

Nu

Care este principalul motiv pentru care ați vizita Olanda?

Vizitarea obiectivelor turistice și culturale

Odihnă și recreere

Aventură și ciclism

Turismul de agrement (festivaluri, concerte, etc.)

Consumul de droguri ușoare și prostituție

Care credeți dumneavoastră că sunt factorii reprezentativi pentru Olanda ca destinație turistică (maxim 3)?

Lalele

Mori de vânt

Brânză

Amsterdam

Biciclete

Felinarul roșu

Port tradițional

Ape

Muzee

Festivaluri

Ȋn ce măsură sunteți influențat de Internet ȋn alegerea destinației turistice?

Deloc

Foarte puțin

Mă influențează foarte mult

Este principalul factor

Care a fost durata sejurului dumneavoasră în Olanda?

2-3 zile

4-5 zile

1 săptămână

Peste 1 săptămână

Cât ați fi dispus(ă) să alocați unui sejur ȋn Olanda?

Sub 250 €/pesoană

250-500 €/pesoană

500-750 €/pesoană

Peste 750 €/pesoană

Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

Sub 1000 RON

1001-2000 RON

2001-3000 RON

Peste 3001 RON

Anexa 2 Chestionar – rezultate

Sexul:

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Care este nivelul de instruire?

Ați fii dispus să vizitați Olanda, dacă ați avea ocazia?

Care este principalul motiv pentru care ați vizita Olanda?

Care credeți dumneavoastră că sunt factorii reprezentativi pentru Olanda ca destinație turistică (maxim 3)?

Ȋn ce măsură sunteți influențat de Internet ȋn alegerea destinației turistice

Care a fost durata sejurului dumneavoasră în Olanda?

Cât ați fi dispus(ă) să alocați unui sejur ȋn Olanda?

Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

Anexa 12