Studiu Privind Principalele Operatiuni LA Sucursala Judeteana Cec
CUPRINS
1. PREZENTAREA GENERALĂ A CEC S.A…………………………… 5
1.1. Scurt istoric……………………………………………………. 5
1.2. Obiectul de activitate al CEC…………………………………. 7
1.3. Funcțiile, rolul și locul CEC-ului……………………………… 8
1.4. Factorii obiectivi și subiectivi ce influențează
economiile bănești ale populației……………………………… 9
1.5. Structura organizatorică a CEC……………………………….. 10
1.5.1. Organizarea sucursalei județene
CEC Timiș………………………………………………….. 12
1.6. Avantajele procesului de economisire a
populației la CEC………………………………………….. 18
2. PRINCIPALELE OPERAȚIUNI EFECTUATE DE CEC……………. 20
2.1. Operațiuni de primire, păstrare, restituire a
economiilor bănești ale populației…………………………. 21
2.1.1. Libretele de economii……………………………………… 21
2.1.1.1. Librete de economii cu dobânda la vedere …………. 22
2.1.1.2. Libretul de economii cu depozite la termen…………. 23
2.1.2. Carnete și certificate………………………………………. 23
2.1.2.1. Certificate de depunere cu plata dobânzii
la 3 luni……………………………………………. 24
2.1.2.2. Certificatul de depozit………………………………. 25
2.1.2.3. Carnetul de depunere cu plata lunară a dobânzii……. 26
2.1.3. Depozite………………………………………………….. 27
2.1.3.1. Depozitul la termen cu dobânda capitalizată………… 27
2.1.3.2. Depozitul tineret…………………………………….. 29
2.1.3.3. Depozitul aniversar de 135 ani………………………. 29
2.1.3.4. Depozitul la termen cu rata fixă a dobânzii………… 30
2.1.3.5. Contul de depozit cu primă la dobândă……………… 31
2.1.4. Contul curent personal …………………………………… 33
2.2. Operațiuni de primire, restituire a disponibilităților ………….. 34
bănești – Persoane juridice………………………………… 35
2.2.1. Conturi curente……………………………………………. 35
2.2.2. Conturi de depozit la termen………………………………. 35
2.2.3. Conturi de depozit pentru garanții gestionari……………… 35
2.2.4. Conturi pentru depunerea capitalului social………………. 36
2.2.5. Conturi colectoare…………………………………………. 36
2.3. Operațiuni de consemnare…………………………………….. 36
2.4. Operațiuni de creditare………………………………………… 37
2.4.1. Credite pentru cumpărarea, construirea, precum
și pentru modernizarea, consolidarea și repararea
de locuințe…………………………………………………. 37
2.4.2. Credite pentru bunuri de folosință îndelungată…………… 38
2.4.3. Credite pentru autoturisme……………………………….. 39
2.5. Credite pentru persoane juridice………………………………. 40
2.6. Operațiuni de comision și mandat…………………………….. 45
2.6.1. Servicii de încasări impozite, taxe, amenzi……………….. 45
2.6.2. Schimb valutar…………………………………………….. 46
3. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ACTIVITĂȚII CASEI DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI
SUCURSALA JUD.TIMIȘ ÎN PERIOADA 1997 – 2001………………… 47
4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI…………………………………………. 58
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………… 62
CAPITOUL I.
PREZENTAREA GENERALĂ A CEC S.A.
SCURT ISTORIC
Sistemul bancar își are originile în trecutul îndepărtat existând mărturii foarte vechi ce atestă practicarea unor activități care într-o formă mai mult sau mai puțin evoluată pot fi considerate ca primii pași pe tărâmul practicii bancare.
Există diferite păreri cu privire la originea băncilor. Unii cercetători afirmă că primii bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat apariției și circulației monedei metalice.
După alți cercetători, noțiunea de bancă este asociată momentului în care un grup de persoane a avut ideea să primească disponibilități bănești, sub forma depunerilor de la cei ce doreau să facă economii și în baza acestor depozite să ofere împrumuturi celor ce aveau nevoie de fonduri suplimentare.
Primele dovezi ale unei activități bancare pe teritoriul României au fost descoperite în anii 1786 – 1855 și sunt reprezentate de 55 de plăci de piatră datând din perioada Daciei Traiane, descoperite într-o zonă de mine aurifere.
În perioada modernă, primele case de economii în România au apărut nu ca instituții create de stat sau de capitaliști, ci ca organizații muncitorești de prevedere și ajutor reciproc, prin mijlocirea cărora muncitorii încercau să reziste împotriva lipsurilor și greutăților situației lor.
Prima inițiativă în acest sens au avut-o muncitorii tipografi din Brașov, care în 1846 au înființat o asociație de ajutor reciproc.
Cinci ani mai târziu, în 1851, muncitorii tipografi din Timișoara au înființat și ei o “Casă comună de ajutor”, iar în 1858 în București s-a înființat “Casa de ajutoare și prevedere a lucrătorilor tipografi”.
Pornind de la propriile ei necesități cum ar fi: necesitatea centralizării și transformării în capital a sumelor de bani existente în mâinile populației, burghezia a ajuns și ea să susțină ideea constituirii caselor de economii.
În Țara Românească, primul proiect pentru înființarea unei Case de economie a apărut în 1845, proiectul aparținând lui Costache Bălcescu, fratele mai mare al revoluționarului democrat Nicolae Bălcescu. În 1856 a fost creată Banca Națională a Moldovei cu sediul la Iași, care a fost prima instituție bancară ce își desfășura activitatea pe teritoriul României. Banca a fost creată de un bancher prusac dar în anul următor a dat faliment din lipsă de fonduri.
Constituirea unor instituții de credit între care și a unei Case de economii, era atât de solicitată de cerințele dezvoltării economiei încât nu mai putea fi amânată.
Astfel, în 1864, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, ia ființă “Casa de Depuneri și Consemnațiuni” ca o instituție menită să contribuie la înlăturarea formelor înapoiate ale creditului cămătăresc, la dezvoltarea producției capitaliste și la punerea la dispoziția statului a unor resurse de mijloace bănești pentru modernizarea administrației de stat, pentru construcția de căi ferate, șosele, etc.
Casa de Depuneri și Consemnațiuni este chemată să-și aducă aportul la consolidarea relațiilor de producție capitaliste și la formarea suprastructurii societății capitaliste.
Legea pentru instituirea unei asemenea instituții prevedea la articolul 1:
“Se instituie o Casă de Depuneri și Consemnațiuni, care sub autoritatea Ministerului Finanțelor și sub privegherea unei comisii să strângă și să administreze fondurile provenite din:
depuneri voluntare, judiciare și administrative;
consignații ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civilă, criminală sau comercială sau de vreo altă lege specială și care se vor preciza prin regulamentul legii;
succesiunile vacante;
fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate;
fondurile comunale și districtuale ce vor prisosi pentru cheltuielile lor;
cauțiile agenților contabili, întreprinzători de lucrări publice, cumpărătorilor și arendașilor, întrucât acestea nu se vor face în ipoteci de imobile;
cauțiile ce contribuabilii vor fi datori a o da în cazurile prevăzute de lege;”
Dobânda care urma să fie plătită depunătorilor a fost stabilită la 5%, ea calculându-se începând din a 61-a zi de la data depunerii.
Resturile trebuiau efectuate în cel mult 30 de zile de la data cererii iar numerarul disponibil a casei putea fi dat cu împrumut statului sau particularilor.
Casa de Depuneri și Consemnațiuni funcționa ca o instituție așa-zis autonomă, cu personalitate juridică și cu un patrimoniu propriu provenit din fondurile administrate.
Ea avea un buget propriu, care figura numai ca un cont de ordine și evidență în bugetul statului.
Cheltuielile Casei se acopereau din veniturile proprii.
În primii 12 de ani de existență, până în 1876, Casa de Depuneri și Consemnațiuni a acordat o atenție relativ mai redusă atragerii economiilor bănești ale populației, iar plasamentele s-au limitat la împrumuturi acordate statului, județelor și comunelor.
Legea din 1876 ce se referă la reorganizarea Casei de Depuneri și Consemnațiuni a acordat atenție mare atragerii economiilor bănești ale populației, ceea ce a dus la reorganizarea din anul 1880, prin care a fost creată Casa de Economie ca o anexă a Casei de Depuneri și Consemnațiuni.
S-a constatat o nouă tendință de orientare a plasamentelor astfel că în anul 1878, pentru prima dată de la înființare, instituția a acordat împrumuturi capitaliștilor.
Astfel în anul 1930 Casa de Depuneri și Consemnațiuni și Economie a fost reorganizată prin scindarea în două instituții specializate, Casa Generală de Economie și Casa de Depuneri și Consemnațiuni.
Casa de Depuneri și Consemnațiuni a primit sarcina să exercite mai departe monopolul asupra atragerii depunerilor cu caracter obligatoriu iar Casa Generală de Economii a primit sarcina să se ocupe de atragerea economiilor bănești și să efectueze operații care aveau un vădit caracter bancar.
În baza unei convenții încheiată între Casa Generală de Economii și Regia Autonomă PTT, aceasta din urmă și-a luat obligația să înființeze la oficiile și agențiile sale, ghișee speciale, care să efectueze încasări și plăți pe seama Casei Generale de Economii.
Astfel se creează posibilitatea folosirii de către aceasta a celor 1600 de oficii și agenții poștale dințară, precum și serviciile factorilor poștali.
Legea din 1930 a introdus o serie de modificări în ce privește operațiile Casei Generale de Economii – Depunerea maximă a fost fixată la 100.000 lei pentru persoanele particulare și 200.000 lei pentru societăți.
Depunerea minimă pe un libret era de 50 lei iar depunerile mai mici de 50 lei se puteau face numai prin timbre de economie.
Legea din 1930 a fost completată cu doi ani mai târziu în 1932, cu noi dispoziții, principala inovație constând în introducerea operațiilor de conturi curente, viramente și cecuri poștale.
Odată cu înființarea noului serviciu s-a schimbat și denumirea în Casa Națională de Economii și Cecuri Poștale.
De mare importanță este adoptarea în anul 1938 în cadrul Casei de Depuneri și Consemnațiuni a unui nou sistem de contabilitate în baza căruia operațiile au fost separate în conturi analitice, astfel încât să se poată cunoaște structura contului.
Prin lega de reorganizare apărută în anul 1942, Casa de Depuneri și Consemnațiuni preia toate conturile curente pe care statul și instituțiile de stat le aveau deschise la Banca Națională.
Începând din 1942 în bilanțul Casei de Depuneri și Consemnațiuni depunerile voluntare au fost evidențiate separat. Totodată instituția a primit atribuțiuni importante pe linia executării de casă a bugetului de stat.
La data de 1 septembrie 1948, prin Decretul 197 publicat în “Monitorul Oficial” din 11 august 1948 s-a înființat Casa de Economii, Cecuri și Consemnațiuni al cărui patrimoniu s-a format prin contopirea patrimoniilor Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale și a Casei de Depuneri și Consemnațiuni, adică CEC.
Principiile stabilite prin decretul din 1949 care preluau și asigurau continuitatea principiilor de bază anterioare, au fost menționate și în Decretul 371 și în Statutul din 19 august 1958, pe baza cărora funcționează și în prezent.
Acum, CEC își desfășoară activitatea în baza Legii 66/03.07.96 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni cu modificările și completările ulterioare.
Statutul Casei de Economii și Consemnațiuni a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 888/1.10.96, fiind declarată banca cu unic acționar statul român.
Casa de Economii și Consemnațiuni și-a lărgit obiectul de activitate și s-a aliniat la standardele celorlalte Case de Economii din Europa, acestea conferindu-i dreptul de a face parte din Grupul Caselor de Economii din Europa precum și membru al Institutului Mondial al Caselor de Economii.
OBIECTUL DE ACTIVITATE AL CEC
(art. 2 din Legea nr. 66/1996 republicată)
(1) Casa de Economii și Consemnațiuni efectuează, în limita autorizației acordate de Banca Națională a României, următoarele activități:
atrage, păstrează și fructifică economiile bănești ale populației, disponibilitățile bănești ale persoanelor juridice, deschide conturi, efectuează plăți, schimb valutar și primește sume spre consemnare;
acordă credite persoanelor fizice pentru cumpărarea, construirea, modernizarea, conso persoanele particulare și 200.000 lei pentru societăți.
Depunerea minimă pe un libret era de 50 lei iar depunerile mai mici de 50 lei se puteau face numai prin timbre de economie.
Legea din 1930 a fost completată cu doi ani mai târziu în 1932, cu noi dispoziții, principala inovație constând în introducerea operațiilor de conturi curente, viramente și cecuri poștale.
Odată cu înființarea noului serviciu s-a schimbat și denumirea în Casa Națională de Economii și Cecuri Poștale.
De mare importanță este adoptarea în anul 1938 în cadrul Casei de Depuneri și Consemnațiuni a unui nou sistem de contabilitate în baza căruia operațiile au fost separate în conturi analitice, astfel încât să se poată cunoaște structura contului.
Prin lega de reorganizare apărută în anul 1942, Casa de Depuneri și Consemnațiuni preia toate conturile curente pe care statul și instituțiile de stat le aveau deschise la Banca Națională.
Începând din 1942 în bilanțul Casei de Depuneri și Consemnațiuni depunerile voluntare au fost evidențiate separat. Totodată instituția a primit atribuțiuni importante pe linia executării de casă a bugetului de stat.
La data de 1 septembrie 1948, prin Decretul 197 publicat în “Monitorul Oficial” din 11 august 1948 s-a înființat Casa de Economii, Cecuri și Consemnațiuni al cărui patrimoniu s-a format prin contopirea patrimoniilor Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale și a Casei de Depuneri și Consemnațiuni, adică CEC.
Principiile stabilite prin decretul din 1949 care preluau și asigurau continuitatea principiilor de bază anterioare, au fost menționate și în Decretul 371 și în Statutul din 19 august 1958, pe baza cărora funcționează și în prezent.
Acum, CEC își desfășoară activitatea în baza Legii 66/03.07.96 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni cu modificările și completările ulterioare.
Statutul Casei de Economii și Consemnațiuni a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 888/1.10.96, fiind declarată banca cu unic acționar statul român.
Casa de Economii și Consemnațiuni și-a lărgit obiectul de activitate și s-a aliniat la standardele celorlalte Case de Economii din Europa, acestea conferindu-i dreptul de a face parte din Grupul Caselor de Economii din Europa precum și membru al Institutului Mondial al Caselor de Economii.
OBIECTUL DE ACTIVITATE AL CEC
(art. 2 din Legea nr. 66/1996 republicată)
(1) Casa de Economii și Consemnațiuni efectuează, în limita autorizației acordate de Banca Națională a României, următoarele activități:
atrage, păstrează și fructifică economiile bănești ale populației, disponibilitățile bănești ale persoanelor juridice, deschide conturi, efectuează plăți, schimb valutar și primește sume spre consemnare;
acordă credite persoanelor fizice pentru cumpărarea, construirea, modernizarea, consolidarea sau repararea locuințelor proprietate personală și pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată;
acordă credite agenților economici mici și mijlocii; creditele se acordă pe bază de garanții într-un volum total ce nu poate depăși 20% din activele Casei de Economii și Consemnațiuni, cu condiția ca sursele de creditare să nu provină din depunerile la vedere ale populației;
acordă credite statului și administrației publice centrale și locale;
efectuează investiții în valori mobiliare emise de administrația publică centrală și locală;
efectuează plasamente pe piața interbancară;
negociază participații de capital la societăți comerciale și/sau financiare, stabilite de Consiliul de administrație al Casei de Economii și Consemnațiuni. Volumul total al participațiilor nu poate depăși nivelul fondurilor proprii ale casei de Economii și Consemnațiuni.
(2) Casa de Economii și Consemnațiuni poate acorda împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii și alte categorii de împrumuturi, în numele și în contul statului, din surse puse la dispoziție, precum și din alte surse care vor fi evidențiate în mod distinct.
FUNCȚIILE, ROLUL ȘI LOCUL CEC-ULUI
Creșterea economiilor bănești ale populației și mărimea duratei de păstrare a depunerilor la CEC sunt rezultatele unei gospodăriri cumpătate și judicioase a băncilor.
Cetățenii economisesc treptat bani și îi depun la Casa de economii și Consemnațiuni acumulând fonduri bănești, animați și de dorința de a-și procura mai târziu bunuri personale și de uz casnic de folosință îndelungată, precum și pentru perioada concediilor de odihnă ori a excursiilor în țară sau străinătate. Atragerea economiilor bănești ale populației este astfel organizată încât asigură împletirea intereselor personale (păstrarea banilor în siguranță, plata de dobânzi) cu interesele generale ale dezvoltării economico-sociale a țării.
Disponibilitățile bănești atrase la CEC au o destinație utilă ele fiind puse la dispoziția băncilor comerciale pentru acordarea de credite sau sunt folosite direct de instituție pentru acordarea de împrumuturi populației în vederea construirii de locuințe proprietate personală, etc.
Economisirea are menirea de a contribui la satisfacerea cerințelor de trai, de a înlesni dobândirea unor bunuri de valoare mai mari, cu late cuvinte economisirea stimulează consumul și lărgirea producției bunurilor de consum, aduce o contribuție de seamă la realizarea echilibrului între producție și consum.
Mobilizarea economiilor bănești ale populației la CEC contribuie la sporirea venitului național, la îmbunătățirea condițiilor de viață materială și spirituală ale populației.
Funcțiile îndeplinite de Casa de Economii și Consemnațiuni sunt:
funcția de mobilizare, păstrare, fructificare și restituire a economiilor bănești ale populației;
funcția de control.
Mobilizarea economiilor bănești ale populației la CEC reprezintă o redistribuire temporară a părții corespunzătoare a venitului național.
Economiile depuse de proprietari sunt folosite pentru dezvoltarea economiei naționale și ajutorarea populației în vederea cumpărării diferitelor produse.
În procesul economisirii, funcția de control nu privește veniturile bănești ale populației, ci are ca obiective: urmărirea consumului de muncă vie și materială; crearea, distribuirea și utilizarea produsului intern brut; supravegherea ca veniturile bănești ale populației să fie permanent acoperite cu mărfuri și servicii; existența unei juste corelări a fondului de cumpărare a populației cu fondul de mărfuri; absorbirea plusurilor de numerar în economie, etc.
Mobilizarea economiilor bănești ale populației are o deosebită importanță și pentru menținerea unei juste corelații între masa de monedă aflată în circulație și cantitatea de mărfuri aflată pe piață și a serviciilor prestate populației.
Sub acest aspect economiile depuse la CEC contribuie la menținerea circulații bănești echilibrate și la întărirea puterii de cumpărare a leului.
Depunerile economiilor bănești la CEC au caracter voluntar.
FACTORII OBIECTIVI ȘI SUBIECTIVI CE INFLUENȚEAZĂ
ECONOMIILE BĂNEȘTI ALE POPULAȚIEI
Evoluția și nivelul depunerilor populației la CEC sunt determinate de o serie de factori care se grupează în:
factori obiectivi;
factori subiectivi.
a). Factorii obiectivi sunt cei de natură economică; aceștia acționează indiferent de activitatea desfășurată de Casa de Economii și Consemnațiuni datorită procesului reproducției sociale.
Factorii obiectivi influențează în cele mai multe cazuri în mod direct formarea economiilor și influența acestor factori se poate aprecia în mare măsură, se poate comensura.
Existența și influența factorilor economici este dată de existența factorilor bănești, de modul de acțiune a categoriilor valorice.
Între acești factori putem menționa:
nivelul și ritmul de dezvoltare al forțelor de producție, a economiei naționale;
evoluția produsului intern brut;
creșterea veniturilor bănești ale populației pe locuitori;
îmbunătățirea formelor de schimbare în ridicarea calificării profesionale și în obținerea de dezvoltare cât mai bune de muncă;
nivelul consumului social;
modificările ce survin în structura consumului populației și în orientarea cererii acesteia;
nivelul prețurilor cu amănuntul al mărfurilor și al tarifelor serviciilor;
garantarea de către stat a depunerilor a depunerilor și avantajele oferite populației pentru depunerile efectuate.
Depunerile la Casa de Economii și Consemnațiuni sunt influențate și de structura pe vârste și categorii sociale a populației.
b) Factorii subiectivi influențează depunerile la CEC mai mult indirect și influența acestor factori nu se poate măsura.
Dintre factorii subiectivi pot fi amintiți:
factorii instituționali, organizatorici și psihologiile care exercită o anumită influență asupra conștiinței și comportării cetățenilor în ceea ce privește economisirea la CEC.
Factorii instituționali se referă la organizarea și funcționarea sistemului bănesc.
De asemenea, în cadrul factorilor subiectivi se află secretul operațiunilor și calitatea activității unităților care primesc, păstrează și restituie aceste depuneri, diversificarea instrumentelor de economisire, introducerea unor forme noi, atractive și stimulative de economisire.
În cadrul factorilor organizatorici se menționează:
organizarea Casei de Economii și Consemnațiuni și a rețelei sale repartizate rațional pe teritoriul țării;
distanța dintre unitățile CEC;
dotarea lor tehnică;
amplasarea acestora în locurile cele mai frecventate;
stabilirea unui orar de lucru coordonat cu timpul liber al cetățenilor;
existența unui personal tehnic temeinic pregătit profesional care să cunoască acțiunea tuturor factorilor de mai sus;
organizarea muncii și servirea promptă, civilizată și exemplară a depunătorilor.
Printre factorii comerciali și cei de ordin juridic se menționează:
claritatea și stabilitatea reglementării relațiilor dintre Casa de Economii și Consemnațiuni și populație;
formele și instrumentele de economisire, organizarea și calitatea activității;
serviciile pe care Casa de Economii și Consemnațiuni le prestează către populație.
Procesul economisirii este influențat și de unii factori psihologici cum sunt: politica economică, socială, financiară și monetară a statului.
Între factorii psihologici se află și obișnuința, tradițiile populației în privința economisirii, necesității constituirii anumitor rezerve, a cuantumului și a scopului acestor rezerve.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A CEC
Problema perfecționării continue a structurii organizatorice și a aparatului de conducere se pune cu pregnanță la unitățile CEC, ținând seama de locul și rolul important pe care îl au în cadrul aparatului financiar, bancar, precum și ca urmare a noilor aspecte impuse de ritmul accelerat al dezvoltării procesului de economisire din țara noastră și anume:
sarcinile CEC au crescut ca volum și importanță necesitând rezolvarea unor probleme legate de atragerea economiilor bănești ale populației, servirea populației, educarea maselor în spiritul economic și a bunei gospodăriri a banilor, apărarea avutului obștesc, etc.;
rețeaua operativă de unități proprii și mandatare este mult dezvoltată, efectuându-se un număr mare și variat de operațiuni;
în procesul de deservire a populației între unitățile CEC se stabilește o legătură continuă în cadrul căreia orice imperfecțiune în efectuarea unei operațiuni se reflectă negativ în executarea operațiunilor ulterioare la alte unități.
în relațiile cu populația intervine factorul psihologic care trebuie avut în vedere în organizarea și desfășurarea activității unităților CEC.
Structura organizatorică a CEC-ului se bazează pe împărțirea teritorial – administrativă a țării, constituind un tot unitar, ce permite o conducere centralizată a muncii de atragere a economiilor bănești ale populației și dezvoltă inițiativa proprie a unităților locale.
În conformitate cu prevederile Decretului nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură a unităților economice, structura organizatorică a unităților CEC a fost îmbunătățită și aprobată prin Decretul nr. 208/1973.
Înlăturându-se o parte a elementelor organizatorice nepotrivite s-a realizat o simplificare a verigilor componente ale sistemului CEC.
Rețeaua proprie cuprinde:
Centrala Casei de Economii și Consemnațiuni;
Sucursale județene CEC;
Filiale CEC;
Agenții CEC.
CENTRALA CEC
Casa de Economii și Consemnațiuni este condusă de un consiliu de administrație care hotărăște asupra politicii de atragere, păstrare și fructificare a economiilor bănești ale populației și a celorlalte disponibilități, stabilește direcțiile principale în conducerea operațiunilor și răspunderile ce revin salariaților CEC.
Totodată aprobă schema de organizare, funcțiile, atribuțiile și competențele personalului, precum și regimul și nivelul de salarizare.
Consiliul de administrație este compus din:
Președinte;
Doi vicepreședinți;
Zece membri.
Președintele și cei doi vicepreședinți sunt numiți de către primul ministru. Președintele Casei de Economii și Consemnațiuni este și președintele Consiliului de Administrație.
Membrii Consiliului de Administrație sunt numiți de către președintele Casei de Economii și Consemnațiuni, pe o perioadă de 4 ani.
Mandatul poate fi reînnoit sau revocat. Consiliul de Administrație răspunde pentru întreaga activitate a instituției.
Pentru conducerea operativă a Casei de Economii și Consemnațiuni, Consiliul de Administrație deleagă un Comitet de Direcție, din care fac parte: președintele, vicepreședinții și directorii din aparatul central. Președintele Casei de Economii și Consemnațiuni conduce activitatea Comitetului de Direcție .
Acest comitet își desfășoară activitatea în baza hotărârilor Consiliului de Administrație și a competențelor stabilite de acestea prin regulamentul de funcționare.
Președintele dispune măsuri, emite ordine și norme pentru executarea dispozițiilor și a regulamentelor privind Casa de Economii și Consemnațiuni, precum și pentru executarea hotărârilor Consiliului de Administrație și a Comitetului de Direcție.
Președintele numește în funcție personalul din aparatul central și conducătorii sucursalelor. De asemenea, reprezintă Casa de Economii și Consemnațiuni în relațiile cu terții, semnând direct sau prin persoanele împuternicite, toate convențiile sau contractele încheiate de acestea.
Verificarea respectării normelor legale și a celor specifice Casei de Economii și Consemnațiuni privind evaluarea patrimoniului, existența valorilor în casă, precum și a titlurilor de proprietate cumpărate sau primite în gaj, cauțiune sau custodie, se realizează de către organele proprii de control.
Sucursalele județene ale Casei de Economii și Consemnațiuni au sarcina de a organiza și îndruma în mod nemijlocit activitatea tuturor unităților operative CEC proprii și mandatare.
Una din atribuțiile de o deosebită importanță a Sucursalei Județene este urmărirea realizării indicatorilor privind creșterea de sold, soldul general, volumul depunerilor și soldul vărsămintelor în numerar la bancă, stabilirea detaliată a măsurilor ce trebuie luate de fiecare unitate operativă și mobilizarea întregului personal la realizarea acestora.
Filialele Casei de Economii și Consemnațiuni sunt verigile operative de bază care efectuează toate operațiunile CEC și evidența contabilă pentru operațiile proprii, pentru operațiile efectuate de toate agențiile proprii.
De asemenea desfășoară în rândurile populației o activitate de propagandă pentru popularizarea acțiunii de economisire și a foloaselor acesteia.
Agențiile CEC proprii funcționează în orașe și sate și sunt încadrate cu personal CEC.
ORGANIZAREA SUCURSALEI JUDEȚENE CEC TIMIȘ
Sucursalele Județene ale Casei de Economii și Consemnațiuni sunt înființate și organizate în conformitate cu prevederile Decretului nr.208/1973.
Sucursalele Județene ale Casei de Economii și Consemnațiuni sunt unități subordonate Centralei, Casei de Economii și Consemnațiuni și nu încheie bilanț; colaborează în îndeplinirea atribuțiilor lor cu celelalte instituții din sistemul financiar-contabil.
Structura organizatorică a Sucursalei Județene CEC era compusă din următoarele compartimente de muncă:
Operații, economii, organizații și casierie;
Colectare, aprovizionare cu numerar;
Serviciul control operații;
Biroul inspecție-revizie;
Organizare, salarizare, juridic, personal;
Biroul secretariat administrativ;
Serviciul contabilitatea sintetică;
Serviciul contabilitate conturi, economie;
Serviciul contabilitate credite;
Serviciul operații creditare;
Biroul pentru microfilmarea documentelor;
Biroul de informatică.
COMPARTIMENTUL “OPERAȚII – ECONMII – ORGANIZAȚII
ȘI CASIERIE”
efectuează operații de depuneri și restituiri în legătură cu economiile bănești ale populației, operații de consemnări și alte operațiuni pe instrumente de economisire;
efectuează operații în conturile curente, conturile colectoare și conturile speciale deschise organizațiilor, pe librete și carnete de consemnare pentru depuneri speciale;
înscrie dobânzile potrivit dispozițiilor în vigoare;
întocmește situațiile specifice, necesare complectării dărilor de seamă statistice;
asigură aprovizionarea cu numerar a agențiilor legate din punct de vedere contabil cu sucursala;
întocmește situațiile specifice activității de casierie;
gestionează valorile ce I-au fost încredințate (numerar, obligațiuni).
SERVICIUL CONTABILITATE SINTETICĂ
organizează, controlează și îndrumă activitatea de evidență contabilă de la sucursală și la unitățile în subordine, întocmește și centralizează balanțele de verificare, dările de seamă și alte situații specifice;
exercită controlul financiar preventiv, controlul gestionar, controlul operațiunilor, controlul ierarhic operativ curent și ia măsuri de respectare a disciplinei financiare;
ia măsuri pentru constituirea garanției în numerar și a garanției suplimentare de către personalul CEC cu funcții gestionare în conformitate cu reglementările în vigoare;
îndrumă și controlează respectarea de către unitățile CEC din subordine a prevederilor legale cu privire la evidența, păstrarea și mânuirea valorilor gestionare în conformitate cu reglementările în vigoare;
îndrumă și controlează folosirea imprimatelor cu regim special, păstrarea documentelor în arhive, dar și asigurarea securității unităților și a documentelor secrete.
SERVICIUL CONTABILITATE ECONOMII
întocmește lucrările specifice inventarelor anuale ale soldurilor din fișele personale de cont;
întocmește borderoul recapitulativ zilnic al mișcării economiilor și a lucrărilor necesare în vederea comunicării periodice a realizărilor;
întocmește lista pentru libretele cu drept de participare la tragerea la sorți trimestriale, calculează soldurile medii și câștigurile la libretele de economii cu dobândă și câștiguri, ieșite la sorți.
De curând, în presa centrală s-a publicat știrea că în, ultimul număr al prestigioasei publicații britanice “The Banker” publicație internațională de profil (cunoscută drept “Biblia” tuturor bancherilor) s-au anunțat evaluările de risc pentru Europa Centrală și de est realizate de firma de specialitate “Thomson Bank Watek”.
Țara noastră figura cu 9bănci, printre care și CEC-ul, care au primit evaluările de risc (pe termen scurt și termen lung).
Astfel la evaluările de risc pe termen scurt, CEC-ul apare cu calificativul A2, respectiv capacitate foarte puternică de a plăti la termenul stabilit, iar la evaluările de risc pe termen lung cu calificativul BBB adică capacitate satisfăcătoare de plată.
De menționat este faptul că, din cele 9 bănci nominalizate în anunț, numai o singură bancă mai are calificativul A2 dar calificative superioare nu îi sunt acordate.
Evaluările menționate contribuie în continuare la creșterea credibilității Casei de Economii și Consemnațiuni în rândul depunătorilor.
SERVICIUL CONTROL OPERAȚII
exercită controlul operațiilor conform normelor metodologice în vigoare;
confirmările pentru efectuarea de restituiri din libretele de economii se solicită și se dau de către lucrătorii însărcinați cu exercitarea controlului operațiilor.
Confirmările de solduri și de depuneri pot fi cerute pe cale telefonică sau prin telex, în următoarele cazuri:
la restituirile peste plafoanele stabilite prin normele metodologice;
la transferuri indiferent de suma transferată;
la restituirile totale;
la declararea pierderii sau sustragerii libretelor de economii;
la restituirile de către persoanele înscrise la dispoziția testamentară sau către moștenitorii legali sau testamentari;
la restituirile solicitate din libretele de economii pentru care se întocmesc liste de participare și din libretele de economii cu câștiguri indiferent de data și suma restituită.
Costurile acestor confirmări, începând cu febr.2002 nu se mai recuperează de la solicitanți, ele fiind suportate de CEC.
Compartimentele se pot organiza ca serviciu (lucru) cu respectarea normelor de structură;
Statul de funcții se aprobă de Consiliul de Administrație al Sucursalei, cu acordul centrului CEC;
Funcția de director adjunct se utilizează numai la sucursalele Județene de gradul I.
AVANTAJELE PROCESULUI DE ECONOMISIRE A POPULAȚIEI LA CEC
Acțiunea de economisire organizată prin Casa de Economii și Consemnațiuni are caracter de masă; în această acțiune fiind cuprinse un număr tot mai mare de cetățeni de toate vârstele, în scopul satisfacerii cât mai depline a dorințelor și proiectelor lor, prezente și viitoare.
Economisirea are menirea de a contribui la satisfacerea cerințelor de trai, de a înlesni dobândirea unor bunuri de valoare mai mare. Tranzacțiile bănești au un caracter multiplu. Pe de o parte ele nu modifică averea subiecților participanți iar pe de altă parte conțin anumite elemente care se află în legătură directă cu avuția societății.
Gradul de dezvoltare al procesului de economisire reflectă într-o măsură însemnată nivelul bunăstării populației, capacitatea acesteia de a satisface cerințele unui standard de viață ridicat.
Păstrarea la CEC a disponibilităților bănești de către populație este strict voluntară, se datorează faptului că Casa de Economii și Consemnațiuni prin statutul său asigură depunătorilor o serie de avantaje și drepturi după cum urmează:
DOBÂNZI ȘI CÂȘTIGURI
Un important avantaj pe care îl oferă economisirea organizată prin CEC îl constituie dobânzile acordate depunătorilor, care diferă de la un instrument de economisire la altul.
Acestea se acordă fiecărui titular în numerar sau prin redistribuire sub formă de câștiguri prin tragere la sorți trimestriale, în cadrul libretelor de economii prevăzute cu câștiguri, ori lunare în cazul obligațiunilor CEC.
Dobânzile se calculează anual și se înscriu în instrumentele de economisire la începutul fiecărui an calendaristic pentru anul expirat, de către unitățile CEC care țin evidența contabilă sau a conturilor curente personale respective.
Dobânzile și câștigurile înregistrate în fișele de cont devin purtătoare de dobânzi de la data creditării lor până la restituire și urmează regimul depunerilor pe instrumentul de economisire respectiv.
SECRETUL OPERAȚIUNILOR
Prin statutul Casei de Economii și Consemnațiuni, lucrătorii acesteia și ai altor unități, care efectuează operații pentru CEC sunt obligați să păstreze secretul în ceea ce privește numele depunătorilor sau la titularilor depunerilor și operațiile efectuate (în caz că divulgă secretul acestor obligații sancțiunilor penale).
În aceleași acte normative de precizează că datele informative în legătură cu sumele păstrate la Casa de Economii și Consemnațiuni se dau de unitățile acesteia numai în scris, pe bază de cerere scrisă sau de adresă, cu condiția indicării numărului libretului sau contului următorilor; titularilor, persoanelor indicate prin clauza de împuternicire, dar numai pentru operațiile efectuate de acestea; depunătorilor, numai pentru sumele depuse de aceștia pe numele altor persoane; persoanele împuternicite de către titular prin procură sau printr-o altă formă de împuternicire legală, în limitele stabilite prin împuternicirea părinților și tutorilor, pentru depunerile aparținând titularilor minori; persoanelor înscrise la dispoziție testamentară, numai după decesul titularului și numai pentru soldul existent la data decesului; moștenitorilor legali sau testamentari prin atestarea acestei calități de către organele notariale sau instanțele judecătorești și numai pentru soldul existent la data decesului titularului.
GARANȚIA STATULUI
Garanția statului asupra depunerilor populației la Casa de Economii și Consemnațiuni își are izvorul în însăși Constituția României.
Titularii depunerilor sau persoanele împuternicite de aceștia pot păstra oricât și pot solicita în orice moment unităților CEC restituirea totală sau parțială a depunerilor depuse, acestea având obligația să onoreze cererile titularilor de conturi curente personale și de librete de economii, deținătorilor de obligațiuni CEC sau de alte instrumente de economisire.
IMPRESCRIBILITATEA SUMELOR DEPUSE
Prin imprescribilitate se consfințește dreptul titularilor de-a păstra sumele economisite pe un instrument de economisire timp nelimitat, Casa de Economii și Consemnațiuni având obligația de a păstra și de-a restitui depozitul atunci când titularul sau persoanele cu drept de dispoziție le solicită.
Trebuie menționat faptul că imprescribilitatea acționează și asupra dobânzilor și câștigurilor cuvenite la sumele, ele putând fi solicitate și încasate oricând.
Nerestituirea depunerilor, dobânzilor sau câștigurilor într-o perioadă îndelungată de timp nu atrage pierderea drepturilor de dispoziție asupra acestora, ci creează avantajul sporirilor an de an, prin dobânzi și eventuale câștiguri.
DREPTUL DE ÎMPUTERNICIRE
Titularul unui instrument de economisire are oricând posibilitatea să solicite înscrierea unei cauze de împuternicire, prin care acordă dreptul de a dispune de sumele economisite și altor persoane (cel puțin una), pe care le indică prin documentul de depunere inițială sau ulterior.
De clauza de împuternicire pot beneficia persoanele majore, ca acționând numai pe timpul vieții titularilor instrumentului de economisire. Această clauză poate fi modificată sau anulată oricând de titular.
În afara clauzei de împuternicire se pot stabili și “dispoziții testamentare” valabile după decesul titularului.
Prin “dispoziție testamentară” care se înscrie numai fișa de cont, la cererea titularului, dreptul la dispoziție asupra depunerilor poate fi acordat numai pentru două persoane fizice sau juridice.
Dispozițiile testamentare pot fi introduse, revocate sau modificate numai de titularii instrumentelor de economisire.
Depunerile asupra cărora nu s-au dat dispoziții testamentare se eliberează de Casa de Economii și Consemnațiuni, după decesul titularului, moștenitorilor eliberate de organe competente.
DREPTUL DE CONDIȚIONARE
Drepturile de restituire condiționată se efectuează de o persoană pe numele altei persoane devenită titular, aceasta din urmă putând să dispună de sumele înscrise pe numele sau numai cu respectarea condiției stabilite de depunător.
Condiționarea se face, odată cu prima depunere. Sunt admise numai condiții de restituire realizabile și care nu contravin legilor țării, iar îndeplinirea lor putându-se constata la ghișeul unităților CEC.
Persoana, la cererea căreia, a fost înscrisă condiția de restituire, poate cere oricând modificarea acesteia, în sensul lărgirii sau anulării ei.
Dobânzile și câștigurile rezultate din depunerile cu restituiri condiționate au același regim de condiționare a restituirii ca și depunerile.
Pe lângă aceste drepturi și avantaje acordate tuturor depunătorilor de CEC, titularii beneficiază și de avantajele specifice fiecărui instrument de economisire folosit.
CAPITOLUL II
PRINCIPALELE OPERAȚIUNI EFECTUATE DE CEC
CEC joacă un rol important în viața economică și socială a țării noastre, activitatea ei fiind legată de atragerea disponibilităților bănești ale populației și de efectuarea altor servicii bancare.
În realizarea sarcinilor sale, Casa de Economii și Consemnațiuni folosește asemenea forme, și instrumente de economisire, care sprijină în mod eficient înclinarea populației spre economie.
Operațiunile CEC se pot grupa astfel:
1. Pentru clienți persoane fizice rezidene:
atragerea economiilor bănești prin următoarele tipuri de produse: conturi curente, depozite, librete de economii, hârtii de valoare, etc.;
efectuarea de operațiuni de schimb valutar cu numerar;
credite acordate persoanelor fizce (pentru locuințe și bunuri de folosință îndelungată);
efectuarea de operațiuni în numerar și prin virament
2. Pentru clienți persoane fizice nerezidente:
atragerea economiilor bănești prin conturi curente;
operațiuni de schimb valutar cu numerar;
efectuarea de operațiuni în numerar și prin virament.
3. Pentru clienți persoane juridice nebancare:
deschiderea de conturi curente și de depozit;
credite acordate clienților persoane juridice;
efectuarea de operațiuni în numerar și prin virament;
efectuarea de servicii bancare pentru și în numele clienților;
orice fel de angajamente asumate în numele clienților.
4. pentru clienți persoane juridice bancare:
deschiderea de conturi de corespondent LORO și NOSTRO în valută;
efectuarea de operațiuni în numerar și prin virament;
acceptarea și acordarea de garanții;
deschidere și confirmare de acreditare;
efectuarea de plasamente pe piața financiar-bancară.
2.1. OPERAȚIUNI DE PRIMIRE, PĂSTRARE, RESTITUIRE A
ECONOMIILOR BĂNEȘTI ALE POPULAȚIEI
Aceste operațiuni constituie principala activitate a Casei de Economii și Consemnațiuni, ele fiind efectuate prin următoarele instrumente de economisire:
Librete de economii
Carnete și certificate
Depozite
Contul curent personal
2.1.1. LIBRETELE DE ECONOMII
Forma tradițională de economisire la noi în țară este cea de librete de economii cu dobândă, introdusă în circulație în anul 1943.
Aceste librete pot fi la rândul lor, după modul de identificare a persoanei îndreptățită să dispună de sumă:
librete de economii cu dobândă la vedere – nominale
– la purtător – cu parolă
– fără parolă
librete de economii cu dobânda la termen – nominale
– la purtător – cu parolă
– fără parolă.
Depunerile nominale se fac pe librete de economii în care este înscris numele, prenumele și adresa depunătorului.
În cazul libretelor de economii la purtător nu se trec în libret aceste date.
La libretele de economii la purtător cu parolă, depunerile nu se restituie decât dacă persoana care prezintă libretul cunoaște parola, adică cuvântul convențional înscris în fișa de cont.
Din punct de vedere al modalității de restituire depunerile pot fi:
condiționate;
necondiționate;
cu sau fără clauză de împuternicire și dispoziție testamentară.
Sunt necondiționate depunerile de care titularul poate dispune oricând, în totalitate sau în parte de suma depusă și nu înscrie în libretul de economii dispoziții de restituire.
Depunerile cu restituire condiționată, sunt efectuate de o persoană pe numele altei persoane, care devine titular și poate să dispună de sumele depuse pe numele său însă numai după realizarea condiției stabilite de depunător.
Aceste depuneri se restituie de către unitățile Casei de Economii și Consemnațiuni, numai după ce condițiile de retragere, trecute în libret la rubrica “condiționarea restituirii” sunt îndeplinite de către beneficiarul depunerii.
Condiționarea se face la emiterea libretului, odată cu prima depunere sau ulterior.
Pentru libretele la purtător condiționarea se face prin parolă. Condițiile de retragere pot fi legate de căsătorie, de nașterea unui copil, de atingerea majoratului, de absolvirea unei instituții de învățământ, etc.
Prin condițiile de retragere se restrânge dreptul de dispoziție al titularului libretului asupra depunerilor efectuate de alte persoane pe numele său.
Restrângerea dreptului de dispoziție a titularului asupra depunerilor efectuate de alte persoane pe numele său constituie un avantaj acordat depunătorului, în sensul că prin condiționarea depunerilor se asigură folosirea lor de către titulari și în limitele stabilite de depunători.
De menționat că depunătorul poate retrage oricând suma depusă.
Titularul unei depuneri condiționate făcute de altă persoană nu poate cere modificarea sau anularea condiției de retragere decât cu autorizarea dată sau prin împuternicire autentică dată de către persoana care a efectuat depunerea condiționată, inițială.
În cazul depunerilor cu clauză de împuternicire se poate stipula că sumele depuse pe instrumentul de economisire să fie ridicate de soție, soț, copii, părinți, frați, surori sau altă persoană desemnată de depunător (cel mult una).
Clauza de condiționare, ori împuternicire, are valabilitate numai pe timpul vieții titularului, când poate proceda la modificarea sau anularea acesteia.
Minorii nu pot cere înscrierea de clauze de împuternicire în librete de economii emise pe numele lor de altă persoană.
Titularul unui libret de economii nominal are dreptul să indice persoanele cărora urmează să li se elibereze sumele depuse în cazul decesului său. Prin dispoziția testamentară înscrisă în fișa de cont a titularului, dreptul de dispoziție asupra depunerilor poate fi acordat oricărei persoane fizice sau juridice.
Dispozițiile testamentare înscrise în fișele de cont pot fi revocate sau modificate numai de către titularii depunerilor.
Modificarea sau anularea dispozițiilor testamentare se face de către filiala Casei de Economii și Consemnațiuni sau sucursala acesteia care ține fișa de cont a depunătorului, pe bază de cerere scrisă la care titularul depunerii anexează libretul de economii.
Dispoziția testamentară se poate introduce concomitent cu o condiție de restituire sau o clauză de împuternicire.
Depunerile asupra cărora nu s-a dat dispoziție testamentară se eliberează de Casa de Economii și Consemnațiuni moștenitorilor legali după recunoașterea calității lor de organe competente.
În circulație sunt mai multe tipuri de Librete de economii:
librete de economii cu dobânda la vedere
librete de economii cu dobânda la termen
librete de economii cu câștiguri
librete de economii cu dobândă și câștig
librete de economii cu dobândă și câștig în auto
librete de economii pentru construirea de locuințe
librete de economii pentru turism
La ora actuală se mai emit doar:
librete de economii cu dobânda la vedere
librete de economii cu depozite la termen.
2.1.1.1. LIBRETE DE ECONOMII CU DOBÂNDA LA VEDERE (254210)
se emit de către toate unitățile Casei de Economii și Consemnațiuni
depunerea minimă pentru a se emite acest libret este de 500 lei.
depunerile și restituirile ulterioare se pot efectua la orice unitate CEC, oricând la cererea titularului (sau împuternicitului) în limita soldului existent.
este instrument – nominal
– sau la purtător
cu sau fără clauză de împuternicire
cu sau fără dispoziție testamentară
cu sau fără condiționare
Avantaje:
accesibilitate maximă, unică pentru piața bancară românească
dreptul de împuternicire a unei alte persoane stabilită de titular
sunt garantate de stat, sumele sunt imprescriptibile, asigurându-se confidențialitate
nu este stabili nici un termen
Dobânda: 4% .
2.1.1.2. LIBRETUL DE ECONOMII CU DEPOZITE LA TERMEN
Instrument nominal emis de către toate unitățile CEC
Termenul scadent al fiecărui depozit este de 1 an de la data constituirii, iar valoarea minimă este de 1.000.000 lei
La împlinirea fiecărui termen scadent de 1 an, CEC calculează dobânda care se poate capitaliza
Depozitul de poate reînnoi automat pe o perioadă egală cu cea inițială, în aceleași condiții în care a fost constituit, în cazul în care clientul nu solicită lichidarea acestuia la scadență. Pentru lichidarea depozitului înainte de scadență se acordă dobânda la vedere.
Avantaje:
Posibilitatea constituirii mai multor depozite pe același libret
Posibilitatea de a opta pentru capitalizarea dobânzii
Rata anuală a dobânzii la depozitele constituite în anul 2002 pe libretele de economii cu depozite la termen este cu două puncte procentuale mai mare decât la alte instrumente de economisire pe termen de 1 an
Clauzele de împuternicire și dispoziția testamentară pot fi introduse, modificate sau anulate de către titular la solicitarea scrisă a acestuia.
Depunerile pe librete de economii cu depozite la termen sunt garantate de către stat, sunt imprescriptibile, asigurându-se confidențialitatea acestora.
Dobânda: 26%
Dobânda se calculează după formula:
C – capital
t – timp
2.1.2. CARNETE ȘI CERTIFICATE
instrumente de economisire localizate
se emit în regim nominal la toate unitățile CEC din țară
sunt tipărite pe hârtie specială cu elemente de siguranță în nuanțe diferite în funcție de valorile nominale
restituirea valorii și achitarea dobânzii se face numai la unitățile CEC care le-au pus în circulație.
În circulație sunt mai multe tipuri de certificate și carnete:
certificate de economii
certificate de depunere la 6 luni
certificate de depunere cu plata dobânzii la 3 luni
certificate de depozit
certificate de depozit cu discount
carnete de depunere cu plata lunară a dobânzii
Începând cu 11 sept.1999 nu se mai emit certificate de economii și certificate de depunere la 6 luni.
2.1.2.1. CERTIFICATE DE DEPUNERE CU PLATA DOBÂNZII LA 3 LUNI
Certificatele de depunere sunt tipărite pe hârtie specială filigram cu scame – inserție fluorescentă format A4, de culori diferite.
Este un instrument nominal, pus în circulație la toate unitățile CEC.
Are valori fixe de 100.000, 500.000, 1.000.000, 5.000.000 lei.
Compus din: – certificatul propriu-zis
– un număr de 12 taloane destinate încasării la scadență a dobânzilor cuvenite.
Restituirea valorii nominale a certificatelor și achitarea dobânzii cuvenite se face numai la unitatea CEC emitentă.
Scadența este la 3 ani de la punerea în circulație.
Dobânda: 25%
Suma dobânzii cuvenite pe 3 luni se achită începând cu ziua următoare aceleia în care s-a împlinit termenul de 90 zile.
Se pot răscumpăra oricând, pentru perioade mai mici de 3 luni nu se primește dobândă
Dobânzile neîncasate la data scadentă nu sunt purtătoare de dobândă.
La vânzarea unui certificat de depunere cu plata dobânzii la 3 luni lucrătorul de ghișeu va complecta pe certificatul propriu-zis datele titularului, și dacă acesta dorește și clauza de împuternicire, atunci și atele clauzei, iar pe taloane scrie scadențele fiecărui talon. Va complecta un ordin de încasare-eliberare și va înregistra în jurnalul de operațiuni.
În cazul achitării dobânzii se decupează talonul scadent, se prinde pe un “ordin de plată a dobânzii pentru certificate de depunere”, va scrie suma cuvenită talonului iar clientul în rubrica destinată lui va scrie suma pe care o are de încasat și semnează.
Pentru încasarea valorii certificatului titularul prezintă certificatul iar lucrătorul CEC îl preia și întocmește un ordin de plată răscumpărare după care achită valoarea lui nominală.
Evidența operațiunii în legătură cu certificatul și ține în cont sintetic de gradul II 2599 “Depune pe certificat de depunere cu plata dobânzii la 3 luni” cont pasiv și cheltuielile cu dobânda achitată la acest instrument se ține cu cont analitic 25470203 “Decontări privind dobânda la depunere pe certificatul de depunere cu plata dobânzii la 3 luni”.
2.1.2.2. CERTIFICATUL DE DEPOZIT
Instrument de economisire prin care CEC atestă primirea de la depunător a unei sume de bani pe o perioadă de timp determinată și pentru care CEC acordă dobândă.
Instrument nominal sau la purtător cu parolă emis de către toate unitățile CEC
Scadența este la 1 lună
Valoarea nominală fixă poate fi: 1.000.000, 3.000.000, 5.000.000, 10.000.000, 25.000.000 sau 50.000.000 lei
Se poate răscumpăra numai la unitățile CEC emitente, cu excepția certificatelor cu valoarea nominală de 10 sau 25 milioane lei care se pot răscumpăra la oricare sucursală CEC
Din valoarea certificatelor de depozit nu se admit restituiri parțiale
– Titular- persoană fizică, majoră, rezidentă.
Modalitatea de plată a dobânzii determină tipul de certificat de depozit, care poate fi:
– certificat de depozit cu discount (dobânda se plătește în avans)
– certificat de depozit cu plata lunară a dobânzii
– certificat de depozit cu plata dobânzii la scadență
Rata dobânzii este fixă pe perioada cuprinsă între data cumpărării și data scadenței certificatului
Pentru operațiunile de vânzare / răscumpărare nu se percep taxe sau comisioane
Titularul poate desemna o persoană fizică majoră să efectueze operațiuni în numele său. Împuternicirea este valabilă în timpul vieții acestuia.
Certificatele emise în regim nominal care au fost pierdute, distruse sau sustrase, pot fi declarate ca atare
Sumele depuse pe acest instrument, precum și dobânzile, sunt garantate de către stat și sunt imprescriptibile
Se asigură confidențialitatea sumelor depuse pe aceste instrumente.
Certificatele de depozit sunt tipărite pe hârtie specială cu elemente de siguranță în nuanțe diferite în funcție de valorile nominale.
Certificatele sunt broșate în carnete prevăzute în partea stângă cu un cotor.
Pentru certificatele răscumpărate înainte de data scadenței nu se acordă dobândă.
Dobânda se poate plăti în avans, lunar sau la scadență, în funcție de tipul de certificat de depozit emis.
Dobânda se impozitează cu 1% conform reglementărilor în vigoare.
Nivelul ratei dobânzii este stabilit periodic de CEC.
Evidența aprovizionării, vânzării și răscumpărării se ține pe baza registrului informatic la unitățile informatizate și manual pentru celelalte.
Formula de calcul a dobânzii:
Dobânda se achită clientului la scadență odată cu răscumpărarea certificatului de depozit.
Pentru certificatele răscumpărate după data scadenței pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data răscumpărării nu se acordă dobândă.
Evidența operațiunilor în legătură cu certificatele de depozit se ține în contul sintetic 254294 “Certificate de depozit” – cont de pasiv.
Evidența cheltuielilor cu dobânda achitată se ține cu contul analitic 25470205 “Dobânda la depunerile pe certificate de depozit”.
La centrul CEC înregistrarea pe cheltuieli a plății dobânzii se face în contul 901320 “Dobânzi plătite la depunerile pe certificate de depozit”.
Certificatul de depozit cu discount
Certificatul de depozit cu discount, nominal sau la purtător cu parolă, reprezintă un instrument de economisire vândut la un preț de vânzare mai mic decât valoarea nominală, diferența dintre prețul de vânzare și valoarea nominală fiind discountul care reprezintă beneficiul cumpărătorului.
Data scadenței este de 3 luni de la data vânzării.
Are valori nominale fixe de 5.000.000 lei sau 10.000.000 lei. Din valoarea certificatelor de depozit cu discount nu se admit restituiri parțiale.
Este disponibil la toate sucursalele CEC, precum și la unitățile CEC autorizate de acestea.
Răscumpărarea certificatului se face numai la unitatea CEC emitentă
AVANTAJE:
Pentru operațiunile de vânzare / răscumpărare nu se percep taxe sau comisioane.
Titularul unui certificat de depozit emis în regim nominal poate desemna o persoană fizică majoră să efectueze operațiuni în numele său. Împuternicirea este valabilă în timpul vieții acestuia.
Certificatele emise în regim nominal care au fost pierdute, distruse sau sustrase, pot fi declarate ca atare.
Certificatele emise în regim la purtător cu parolă care au fost pierdute, distruse sau sustrase pot fi declarate ca atare la notarul public.
Sumele depuse pe aceste instrumente, precum și dobânzile, sunt garantate de către stst și sunt imprescriptibile.
Se asigură confidențialitatea sumelor depuse pe aceste instrumente.
Evidența operațiunilor în legătură cu certificatele de depozit se ține în contul sintetic 254294 “Certificate de depozit” – cont de pasiv.
Evidența cheltuielilor cu dobânzile achitate se ține cu contul analitic 25470205 “Dobânda la depunerile pe certificate de depozit”.
La centrul CEC înregistrarea pe cheltuieli a plății dobânzii se face în contul 901320 “Dobânzi plătite la depunerile pe certificate de depozit”.
2.1.2.3. CARNETUL DE DEPUNERE CU PLATA LUNARĂ A DOBÂNZII
Instrument nominal, pus în circulație la 26 nov.1996 la toate unitățile CEC.
Are valori fixe de 100.000 lei, 500.000 lei, 1.000.000 lei, 3.000.000 lei, 5.000.000 lei, 10.000.000 lei și 25.000.000 lei.
Carnetul de depunere este compus din:
carnetul propriu-zis
un număr de 24 taloane destinate încasării la scadență a dobânzilor cuvenite
Dobânda se achită lunar pe baza celor 24 de taloane, la data scadenței înscrisă pe fiecare talon.
Scadența unui carnet de depunere este la 2 ani de la punerea în circulație.
Cele neprezentate la răscumpărare în decursul celor 2 ani nu își pierd valabilitatea.
Restituirea valorii nominale a carnetelor și achitarea dobânzii cuvenite se face numai la unitatea CEC emitentă.
AVANTAJE:
Carnetele se pot răscumpăra oricând după data vânzării. În cazul răscumpărării înaintea scadenței, nu se acordă dobânda.
Dobânda:
Plata dobânzii se face pe baza taloanelor și conform calculatoarelor de dobândă.
Pentru fracțiuni mai mici de 1 lună nu se acordă dobândă.
nr.zile = 1 lună = 30 zile
Evidența operațiunilor cu carnet de depunere cu dobândă lunară se ține în contul sintetic de grad II 254240 “Depozite pe carnete de depunere la 1 lună”.
Cheltuiala cu dobânzi achitate se ține cu ajutorul contului analitic 25470204 “Decont privind dobânda la carnete de depunere pe 1 lună”.
Centrala înregistrează pe cheltuieli plățile dobânzii în contul 901319 “Dobânzi plăți”.
2.1.3. DEPOZITE
Sunt produse bancare nominale prin care clienții constituie depozite în lei pe termene stabilite de bancă
Titularul este o persoană fizică, majoră, care solicită serviciile oferite de bancă, pe numele căruia se încheie contractul.
Se constituie pentru un anumit număr de zile și cu un plafon minim – suma este stabilită de CEC.
Din depozite nu se admit restituiri parțiale.
Rata anuală a dobânzii este stabilită de CEC.
Depozite:
depozit la termen cu dobândă capitalizată
depozit tineret
depozit aniversar
depozit la termen cu rata fixă a dobânzii
depozit cu primă la dobândă.
2.1.3.1. DEPOZITUL LA TERMEN CU DOBÂNDA CAPITALIZATĂ
Depozitele la termen sunt depunerile, pe un anumit termen, ale persoanelor fizice, din care nu se pot efectua alte operațiuni decât cele de constituire și lichidare ale depozitului.
CEC oferă acest produs persoanelor fizice rezidente și nerezidente.
Depunerea minimă este de 1.000.000 lei sau multipli.
Acesta poate fi prelungit automat, pe o perioadă egală cu cea prevăzută în contract, de maximum 2 ori.
Se emite de către toate unitățile CEC.
Termenul pentru care poate fi deschis depozitul este de 1 sau 2 luni.
După trecerea celei de a treia perioade de scadență, nu se calculează și nu se acordă dobândă.
AVANTAJE:
Lichidarea depozitului, cât și plata dobânzilor se poate face simultan, o singură dată, la solicitarea clientului.
În cazul în care depozitul se lichidează înaintea celor trei scadențe, pentru fracțiuni de timp se acordă dobânda la vedere.
Dobânda se capitalizează la fiecare scadență și devine purtătoare de dobândă.
Titularul are posibilitatea împuternicirii unei persoane majore, prin introducerea unei clauze de împuternicire, sau prin procura notarială.
Acest depozit este garantat de către stat, este imprescriptibil, ca și dobânzile, asigurându-se confidențialitatea acestora.
Pentru reflectare în contabilitate se folosește contul sintetic 25320501 pentru depozitul de 1 lună, respectiv 25320502 pentru depozitul de 2 luni, ambele conturi fiind pasive.
Se mai folosesc conturile: 25370502 “Datorii atașate depozitului pe 1 lună”, respectiv 25370502 Datorii atașate depozitului pe 2 luni”
ambele conturi fiind pasive,
60252 “Dobânda la depozit la termen” – cont de activ, în care se vor evidenția cele cu dobânzile plătite, calculate și neajunse la scadență.
Dobânda:
7029 – comisioane, cont de pasiv.
Se utilizează următoarele articole contabile:
La constituirea depozitului:
101 – “Casa“ = 2532 depozit la termen
Pentru dobânda plătită la scadență:
60252 = 2537
La scadența depozitului:
2537 = 2532
La lichidarea depozitului se plătesc pe baza ordinului de plată restituirea capitalului, dobânda aferentă și se reține comisionul:
2532 = %
7029 – comision
101 – casa
Lichidarea înainte de scadență – se acordă dobânda la vedere pentru perioada cât depozitul a fost activ:
60252 =
Se va storna dobânda înregistrată în contabilitate aferentă depozitului lichidat înainte de scadență.
Se lichidează integral depozit:
2532 = 101
2.1.3.2. DEPOZITUL TINERET
Se adresează tinerilor cu vârsta între 18 – 30 ani.
Se constituie pe termen de 3 luni, la sucursale.
Valoarea nominală este de 500.000 lei.
Dobânda se capitalizează după fiecare scadență și devine la rândul ei purtătoare de dobândă.
Trimestrial se organizează trageri la sorți, prilej cu care se acordă premii atractive în bani sau obiecte până la împlinirea vârstei de 30 ani de către titularul depozitului.
Se lichidează numai la unitatea emitentă.
Acest depozit este garantat de către stat, este imprescriptibil, ca și dobânzile, asigurându-se confidențialitatea acestora.
2.1.3.3. DEPOZITUL ANIVERSAR DE 135 ANI
A fost pus în vânzare la 24.X.1998.
Se deschide persoanelor fizice nominal.
Este interzisă plasarea în depozitul aniversar a disponibilităților bănești ale persoanelor juridice și minorilor.
Se constituie la unitățile CEC specializate.
Suma minimă este de 1.000.000 lei sau multipli.
Vânzarea se face în zilele de 24 ale fiecărei luni (atunci când acestea sunt zile lucrătoare).
Nu se pot introduce clauze de împuternicire.
Se restituie numai unitatea emitentă.
În cazul lichidării înainte de scadență, nu se acordă dobândă.
Scadența este în data de 24 a lunii următoare sau în data imediat apropiată datei de 24 (dacă aceasta nu este zi lucrătoare).
La depunerea sumei, se întocmește chitanța format CEC 24.10.3 în trei exemplare pe numele solicitantului .
Pentru evidența Depozitului Aniversar se vor deschide la ghișeele Sucursalelor CEC și la unitățile CEC autorizate să efectueze acest tip de operațiuni “Registru de evidență a Depozitului Aniversar”.
După data scadenței, sumele în baza cărora au fost constituite aceste depozite nu mai sunt purtătoare de dobândă indiferent de data la care se face lichidarea.
Pentru a putea fi reflectate în contabilitate operațiunile privind Depozitul Aniversar s-au constituit 3 conturi:
2532.04 “Depozit Aniversar”
2537.04 “Datorii atașate la Depozit Aniversar”
60252.05 “Dobânda la Depozit Aniversar”
Constituirea depozitului de evidențiază astfel:
101.01 “Casa în lei” = 2532.04 “Depozit Aniversar”
Dobânda se calculează cu formula:
Înregistrarea la sfârșitul fiecărei luni și la scadență a depozitului se face după formula:
60252.05 “Dobânda la = 2537.04 “Datorii atașate
Depozitul Aniversar” Depozitului Aniversar”.
Pentru lichidarea la scadență:
se calculează dobânda cuvenită fiecărui depozit în parte și se reține impozit pe dobândă de 1%:
2537.04 “Datorii atașate” = 35391.02 “Impozit pe dobânda la Depozitul Aniversar”
se înregistrează plata valorii depozitului și a dobânzii cuvenite:
% = 101.01 “Casa în lei”
25.2.04 “Depozit Aniversar”
2537.04 “Datorii atașate
Depozitului Aniversar
virarea impozitului pe dobândă reținut:
35391.02 “Impozit pe dobândă” = 1111 “Cont curent BNR”
Dacă depozitul se lichidează înainte de termen, dobânda se va storna cu formula
60252.05 “Dobânda la Depozit Aniversar” =
Lichidarea depozitului de va evidenția astfel:
2532.04 “Depozit Aniversar” = 101.01 “Casa în lei”
AVANTAJE:
Dobânda este fixă pe toată perioada.
Acest depozit este garantat de către stat, este imprescriptibil, ca și dobânzile, asigurându-se confidențialitatea acestora.
2.1.3.4. DEPOZITUL LA TERMEN CU RATA
FIXĂ A DOBÂNZII
Este un produs bancar, nominal, localizat prin care clienții constituie depozite în lei pe termene stabilite și care au rata dobânzii fixă pentru perioada de constituire.
Titularul – persoană fizică, rezidentă, majoră, poate împuternici maximum 2 persoane fizice majore să efectueze operațiuni în numele său.
Depozitul se constituie pe baza unui contract.
Se poate constitui la toate unitățile CEC pentru o perioadă de 30, 90, 180, 360 de zile.
Valoarea minimă a depozitului este de 500.000 lei.
Depozitul poate fi prelungit automat pe o perioadă egală cu cea pentru care a fost constituit, în condițiile de dobândă din ziua prelungirii, până la solicitarea lichidării de către client.
Lichidarea depozitului și plata dobânzii se fac la unitățile CEC la care s-a constituit depozitul sau la sediul contabil de care aparține unitatea respectivă.
Documentul utilizat:
contract de depozit la termen (Anexa 2) este un formular tipizat pretipărit sau editat la calculator prin program informatic – se întocmește în 3 exemplare ( 1 pentru client, 2 pentru sediu central, 3 pentru unitatea emitentă)
chitanța – tot în 3 exemplare.
Numerotarea contractelor de depozit de face în ordinea emiterii lor la fiecare unitate CEC pe baza Registrului de evidență.
Evidența analitică a operațiunilor se realizează informativ pe fiecare client titular de depozit în parte la sediul contabil. Astfel pentru fiecare depozit constituit de va deschide un cont de datorii atașate corespunzător depozitului.
În cazul pierderii, sustragerii, distrugerii contractului titularul poate declara depozitul pierdut și se va lichida. Persoanele de la clauză nu pot declara pierderea, sustragerea sau distrugerea lui.
La lichidarea depozitului pentru perioade de timp mai mici de o scadență, nu se bonifică dobânda.
Dobânda se calculează cu formula:
Nivelul ratei dobânzii este stabilit și actualizat periodic de CEC.
Dobânda se capitalizează la fiecare scadență și devine purtătoare de dobândă.
La dobânzile bonificate se calculează și se reține impozit 1% conform reglementărilor în vigoare.
2.1.3.5. CONTUL DE DEPOZIT CU PRIMĂ LA DOBÂNDĂ
Se deschide persoanelor fizice române.
Nu se pot deschide minorilor
Se deschid la toate sucursalele CEC care au ghișeu informatizat, iar operațiunile se pot efectua numai la unitățile unde au fost deschise.
Valoarea nominală este de 3 milioane lei.
Îmbină într-un singur produs simplu și eficient facilitățile produselor existente pe piață, precum și oferirea de noi avantaje.
Contul de depozite cu primă la dobândă este format din:
Contul curent asociat
Depozite
Dacă nu se lichidează la scadență, contul se prelungește automat, pentru încă o perioadă similară, până la maximum un an de la constituirea depozitului.
Termenul pentru care se poate deschide este de 1 lună sau 3 luni.
Contractul de depozit conține date de identificare titular și se complectează în 3 exemplare pe formulare tipizate.
AVANTAJE:
Pentru fiecare perioada suplimentară de prelungire, CEC acordă o primă la dobândă.
Dobânda acordată la fiecare prelungire de către CEC se majorează cu un număr de puncte procentuale (prime) diferențiate în funcție de tipul de dobândă.
Există posibilitatea de împuternicire a altor persoane pentru a dispune de sumele din cont: clauza de împuternicire și dispoziția testamentară.
Avantajele contului curent asociat:
Operațiuni de depunere sau restituiri în numerar.
Viramente.
În cazul în care depozitul a împlinit un an de la constituire, acesta va funcționa în continuare pentru o perioadă nedeterminată, la libera alegere a clientului, beneficiind în tot acest timp de un nivel de dobânda egal cu cel la libretele de economii pe termen.
Acest depozit este garantat de către stat, este imprescriptibil, ca și dobânzile, asigurându-se confidențialitatea acestora.
Evidența contabilă a contului de depozit cu primă la dobândă deschise persoanelor fizice se va organiza pe fiecare client în parte, operațiunea înregistrându-se în contabilitate cronologic și sistematic.
Evidența sintetică a operațiunilor efectuate în conturile de depozit cu primă la dobândă se realizează astfel:
pentru conturile de depozit la termen avem:
contul 2532 “Conturi de depozit” care va evidenția depozitele constituite de populație pe termen de 1 lună = 2532.03.01 și pe termen de 3 luni 2532.03.02;
contul 2537 “Datorii atașate” care evidențiază datoriile din dobânzi, calculate și neajunse la scadența aferente contului de depozit astfel:
– 01 Datorii atașate la cont depuse pe 1 lună
– 02 Datorii atașate la cont depuse pe 3 luni
– 03 Datorii atașate la cont depuse după 1 an
60252 “Datorii la depozitele la termen” care evidențiază cheltuielile cu dobânda de plătit, calculate și neajunse la scadență, aferente contului de depozit (60252.04).
pentru conturile curente asociate;
2511. “Conturi curente” folosit la evidențierea operațiilor curente de încasări și plăți (2511.04 conturi asociate conturilor de depunere)
25172 “Datorii atașate” care va evidenția datoriile din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente conturilor curente (25172.07 Datorii atașate la conturile asociate contului de depozit).
6024 “Dobânzi la conturile curente” care înregistrează cheltuieli cu dobândă calculată și neajunsă la scadență aferente contului curent.
Pentru comisioanele aferente operațiunilor efectuate se folosește și contul 7029 “Comisioane” care evidențiază sumele reprezentând comisioanele percepute clienților.
Dobânda pentru contul de depozit cu primă se va calcula după formula cunoscută, și se va acorda începând cu a doua zi, iar la operațiunile de restituire, din ziua efectuării. Ea se va calcula pentru fiecare cont de depozit la sfârșitul fiecărei luni și la scadență și se va înregistra astfel:
60252 “Dobânzi la contul de depozit” = 2537 “Datorii atașate la contul de depozit”.
La scadență, dobânda se va calcula și vira în contul curent asociat după formula contabilă:
2537 “Datorii atașate la contul de depozit” = 2511 “Conturi curente asociate”.
Achitarea efectivă a dobânzii se evidențiază prin:
2511 “Conturi curente asociate” = 101 “Casa”.
2.1.4. CONTUL CURENT PERSONAL (CT.25110201)
Rolul de lărgire a cadrului organizatoric și de extindere și la relațiile cu populația a sistemului decontărilor fără numerar a determinat CEC ca în 1960 să deschidă la cererea cetățenilor români contul curent personal.
Conturile se deschid la cererea persoanelor fizice majore, la Sucursală sau la agențiile specializate pe numele unei singure persoane.
Depunerile având un caracter “strict voluntar” sunt nominale și la vedere, ele urmând regimul juridic al libretelor . În contul curent se pot efectua vărsăminte de către orice persoană la orice unitate CEC din țară, suma minimă fiind 20.000 lei.
Titularul beneficiază de dreptul de a împuternici alte persoane să dispună de sumele depuse în cont prin: – clauză de împuternicire – pentru cel mult 2 persoane (pe timpul vieții titularului)
– dispoziție testamentară – 2 persoane (valabilă după decesul titularului)
– procedură specială, autentificată la notariat.
La deschiderea contului fiecărui titular I se pune la dispoziție un carnet de cecuri pentru cont curent personal.
Din contul curent se pot efectua plăți periodice prin virament pentru plata telefonului, radio-TV, consum de energie electrică și gaze naturale, impozite, chirii, etc. (efectuarea acestor plăți necesită acordul furnizorului de servicii).
Pentru efectuarea de restituiri în numerar, titularul poate indica și alte două unități CEC în afara celei la care este deschis contul.
Pensionarii titulari de conturi curente personale deschise la CEC:
pot opta pentru depunerea în cont a pensiei cuvenite, adresând în acest scop o cerere oficiului de asigurări sociale și pensii de care aparțin
pot împuternici o persoană cu procură notarială specială
pot primi extrasul de cont la domiciliu contra cost.
Dobânda este de 4% pe an, cu comision la restituire de 1.500 lei pentru sumele de până la 500.000 lei și respectiv 0,3% pentru cele peste 500.000 lei.
Conturile de curent personal pot fi închise la cererea titularilor sau din oficiu de către sucursala atunci când titularii emit în mod repetat sau cu rea credință dispoziții de plată pentru sume ce depășesc soldul contului sau se abat de la regulile de funcționare.
2.2. OPERAȚIUNI DE PRIMIRE, RESTITUIRE A
DISPONIBILITĂȚILOR BĂNEȘTI – PERSOANE JURIDICE
Pentru persoanele juridice, conturile sunt următoarele:
Conturi curente
Conturi de depozit la termen
Conturi de depozit pentru garanții gestionari
Conturi pentru depunerea capitalului social
Conturi colectoare
Categoriile de unități și organizații autorizate de centralele CEC să-și deschidă conturi sunt următoarele:
case de ajutor reciproc ale salariaților și ale pensionarilor;
confederațiile, federațiile și similare ale sindicatelor libere pe ramuri de activitate și sindicatele libere independente ale salariaților;
asociațiile și cluburile sportive independente sau subordonate confederațiilor, federațiilor și similare ale sindicatelor pe ramuri de activitate și sindicatele libere independente ale salariaților, cât și cele ale agenților economici;
alte organizații sau asociații cu personalitate juridică care conform legii sunt obligate să păstreze bani la bănci sau CEC cum sunt:
comitetele cetățenești de părinți;
asociațiile de înmormântare;
popotele militare;
societăți, asociații și organizații literare, artistice, medicale, politice și filialele acestor organizații în condițiile unor acte normative sau hotărâri judecătorești;
birourile locale pentru expertiză contabilă și biroul central pentru expertize tehnice;
birourile notarilor publici;
avocații organizați în cabinete individuale;
cabinete asociate pentru avocați;
societăți civile profesionale;
barouri;
Uniunea Avocaților;
Casa de Asigurări a Avocaților;
conturile de depozite pe termen ale organizațiilor;
casele de cultură, ansamblurile și formațiile artistice cu statute profesioniste;
penitenciarele pentru sumele aparținând deținuților.
Operațiunile bănești se efectuează prin conturi de disponibilități sau prin conturi colectoare, pe care sucursalele, filialele și agențiile specializate ale Casei de Economii și Consemnațiuni le deschid la cererea unităților și organizațiilor cu sediul în municipiile și orașele din județul respectiv.
O unitate sau o organizație poate avea la CEC un singur cont de disponibilități sau un singur cont colector.
Conturile de disponibilități se deschid la CEC unităților sau organizațiilor care nu au conturi de bază la alte bănci.
2.2.1. CONTURI CURENTE
Se pot deschide la toate unitățile CEC care efectuează operațiuni pentru persoane juridice din municipiul București sau din județul în care clienții au sediul social sau au subunități fără personalitate juridică.
Permit derularea operațiunilor de încasări și plăți în numerar sau prin virament.
Depunerile în numerar se pot efectua prin întreaga rețea de unități CEC.
Dobânda se calculează și se bonifică lunar.
2.2.2. CONTURI DE DEPOZIT LA TERMEN
Se pot deschide la toate unitățile CEC care efectuează operațiuni pentru persoane juridice din municipiul București sau din județul în care clienții au sediul social sau au subunități fără personalitate juridică.
Termene de constituire; 1,3,6,9, sau 12 luni
Suma minimă pentru constituirea depozitului este de 5 milioane lei
2.2.3. CONTURI DE DEPOZIT PENTRU GARANȚII GESTIONARI
Se pot deschide la toate unitățile CEC care efectuează operațiuni pentru persoane juridice din municipiul București sau din județul în care clienții au sediul social sau au subunități fără personalitate juridică.
La solicitare unitatea CEC asigură evidența garanțiilor și dobânzilor aferente pentru fiecare gestionar.
Documentele necesare la deschiderea de cont sunt:
cerere pentru deschiderea de cont – formular pus la dispoziție de către CEC
fișă cu specimen de semnătură – formular pus la dispoziție de către CEC
documente de constituire a societății
Operațiunile ce pot fi efectuate în acest cont:
depuneri / eliberări de numerare
încasări / plăți prin viramente reprezentând garanțiile constituite de gestionar. Sunt efectuate numai la unitățile CEC unde s-a deschis contul.
AVANTAJE:
nivelul avantajos la dobânzilor și bonificațiilor
evidența analitică a garanțiilor și a dobânzii aferente pe fiecare gestionar
operativitate și confidențialitate.
2.2.4. CONTURI PENTRU DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL
Se pot deschide de către societățile comerciale în curs de constituire la unitățile CEC care efectuează operațiuni pentru persoane juridice.
2.2.5. CONTURI COLECTOARE
Permit încasarea de sume în lei, în numerar sau prin virament, prin întreaga rețea CEC.
Sumele încasate se virează la termenele stabilite de comun acord cu clienții în conturile curente ale acestora, deschise la CEC sau la alte societăți bancare.
2.3. OPERAȚIUNI DE CONSEMNARE
Operațiunile de consemnare au fost introduse încă din 1864, de la înființarea instituției.
Casa de Economii și Consemnațiuni este singura instituție autorizată să primească sume spre consemnare de la orice persoană fizică sau juridică.
Operațiile de consemnare constau în depunerea la CEC a sumelor de bani care fac obiectul unor litigii.
Operația de consemnare constă în depunerea de către o persoană fizică sau juridică a unei sume de bani pe numele altei persoane, cu dreptul ca acesta din urmă s-o poată ridica oricând; operațiunea poate să cunoască și în depunerea unei sume litigioase care să fie retrasă de cel ăndrptățit numai după soluționarea litigiului.
Exemple de sume consemnate de CEC: onorariile pentru experți. Chiriile depuse de chiriași pe numele proprietarilor respectivi care refuză primirea acestor sume la domiciliu.
Consemnațiunile pot fi:
juridice, făcute pe baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești sau ale organelor procuraturii și privesc: obligații de întreținere, litigii de muncă, onorarii, sechestre, valorificări, etc. În acest caz dreptul de dispoziție îl au organele care au desprins consemnări.
administrative, făcute din inițiativa instituțiilor care consemnează sumele, indiferent de scopul și destinația lor; nu au caracter juridic. Dreptul de dispoziție în cazul consemnărilor administrative îl poate avea oricare dintre părți.
speciale, făcute în temeiul unor dispoziții speciale și numai de către organele de stat sau de către unitățile stabilite de lege, în care se precizează și destinația sumelor consemnate.
La sumele consemnate de Casa de Economii și Consemnațiuni nu acordă dobânzi. Sumele consemnate pe seama persoanelor fizice nu sunt imprescriptibile, cele consemnate pe seama statului ori a organizației de stat se prescriu după trei ani de la data consemnării.
Operațiile de consemnare se efectuează numai la unitățile proprii CEC pe bază de declarație de consemnare.
Pentru fiecare sumă consemnată, Casa de Economii și Consemnațiuni emite o recipisă. Consemnarea unei sume poate fi făcută numai pe numele unei singure persoane fizice sau juridice.
Consemnările se efectuează în numerar pentru persoanele fizice, iar persoanelor juridice în numerar sau prin virament.
Sumele consemnate pe baza persoanelor fizice a căror imprescribilitate încetează când statul se substituie cu titlul de proprietar de virează bugetului statului.
2.4. OPERAȚIUNI DE CREDITARE
Casa de Economii și Consemnațiuni acordă persoanelor fizice următoarele categorii de credite:
Credite pentru cumpărarea, construirea precum și pentru modernizarea, consolidarea și repararea locuințelor
Credite pentru bunuri de folosință îndelungată
Credite pentru autoturisme.
2.4.1. CREDITE PENTRU CUMPĂRAREA, CONSTRUIREA, PRECUM ȘI PENTRU MODERNIZAREA, CONSOLIDAREA ȘI REPARAREA DE LOCUINȚE
Valoarea creditului poate fi până la 85% di valoarea locuinței cumpărate, sau după caz, modernizate, construite, consolidate sau reparate.
Valoarea minimă a unui credit este de 3 milioane lei.
Durata de creditare este de până la 20 ani, pentru operațiunea de cumpărare, respectiv construire a locuinței. În cazul modernizării, consolidării, reparării locuinței, durata de creditare este de 5 ani.
Plata dobânzilor.
Dobânda se calculează de la data utilizării creditului (începerii utilizării, după caz) șu până la rambursarea integrală a acestuia.
Rata anuală a dobânzii care se plătește de împrumutat este fluctuantă, fiind supusă modificării (majorării, micșorării) pe toată durata de creditare.
Garantarea creditelor
Garanțiile admise de CEC pot fi:
Garanții personale (veniturile nete lunare realizate de solicitant, soț/soție, alte persoane fizice plătitoare și giranți, contracte de cauțiune; cesionarea în favoarea CEC a drepturilor de despăgubire cuvenite din contractele de asigurare).
Garanții reale (ipoteci, gajuri, depozite colaterale)
Valoarea minimă a garanțiilor reale acceptate de CEC va fi cel puțin egală cu creditul solicitat, plus dobânda calculată pentru 30 de zile.
Condiții de acordare a creditelor
Pentru obținerea creditelor, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să aibă domiciliul în județul în care funcționează unitatea CEC care acordă creditul
rata creditului și dobânda lunară să nu depășească ½ din veniturile nete ale soțului, soției și ale celorlalte persoane fizice plătitoare
să prezinte garanțiile personale și reale solicitate de CEC
soțul sau soția să nu aibă alte credite în curs de rambursare prin virament sau în numerar sau mărfuri pe credit leasing
să prezinte acordul încheiat între vânzător și cumpărător, în cazul cumpărării locuinței, iar în cazul construirii, modernizării, consolidării sau reparării de locuințe, documentația tehnică.
2.4.2. CREDITE PENTRU BUNURI DE FOLOSINȚĂ ÎNDELUNGATĂ
Valoarea creditului poate fi de până la 85% din valoarea bunului cumpărat. În perioada sărbătorilor de iarnă sau de Paște, respectiv în lunile decembrie, ianuarie, aprilie și mai, CEC creditează până la valoarea integrală a bunului cumpărat.
În cazul existenței unui protocol încheiat între CEC și societatea comercială, se poate primi drept credit întreaga valoare a bunului respectiv, indiferent de perioada în care se acordă creditul.
Valoarea minimă a unui credit este de 3 milioane lei.
Durata de creditare: până la 3 ani
Plata dobânzilor:
Dobânda se calculează de la data utilizării creditului și până la rambursarea integrală a acestuia
Rata anuală a dobânzii care se plătește de împrumutat este fluctuantă, fiind supusă modificării (majorării, micșorării) pe toată durata de creditare.
3. Garantarea creditelor
Garanțiile admise pot fi:
Garanții personale (veniturile nete lunare realizate de solicitant, soț/soție, alte persoane fizice plătitoare și giranți, contracte de cauțiune, cesionarea în favoarea CEC a drepturilor de despăgubire cuvenite din contractele de asigurare).
Garanții reale (ipoteci, gajuri, depozite colaterale)
Valoarea minimă a garanțiilor reale acceptate de CEC va fi cel puțin egală cu creditul solicitat, plus dobânda calculată pentru 30 de zile.
4. Condiții de acordare a creditelor
Pentru obținerea creditelor, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să aibă domiciliul în județul în care funcționează unitatea CEC care acordă creditul
rata creditului și dobânda lunară să nu depășească ½ din veniturile nete ale soțului, soției și ale celorlalte persoane fizice plătitoare
să prezinte garanțiile personale și reale solicitate de CEC
soțul sau soția să nu aibă alte credite în curs de rambursare prin virament sau în numerar sau mărfuri pe credit leasing
să prezinte factura proforma pentru cumpărarea de bunuri.
CREDITE PENTRU AUTOTURISME
Valoarea creditului poate fi de până la 85% din valoarea autoturismului cumpărat, iar în perioada sărbătorilor de iarnă și de Paște, respectiv lunile decembrie, ianuarie, aprilie și mai, CEC creditează până la valoarea integrală a autoturismului cumpărat. Valoarea minimă a unui credit este de 3 milioane lei.
Durata de creditare: până la 5 ani
2. Plata dobânzilor:
Dobânda se calculează de la data utilizării creditului și până la rambursarea integrală a acestuia
Rata anuală a dobânzii care se plătește de împrumutat este fluctuantă, fiind supusă modificării (majorării, micșorării) pe toată durata de creditare.
3. Garantarea creditelor
Garanțiile admise pot fi:
Garanții personale (veniturile nete lunare realizate de solicitant, soț/soție, alte persoane fizice plătitoare și giranți, contracte de cauțiune, cesionarea în favoarea CEC a drepturilor de despăgubire cuvenite din contractele de asigurare).
Garanții reale (ipoteci, gajuri, depozite colaterale)
Valoarea minimă a garanțiilor reale acceptate de CEC va fi cel puțin egală cu creditul solicitat, plus dobânda calculată pentru 30 de zile.
4. Condiții de acordare a creditelor
Pentru obținerea creditelor, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să aibă domiciliul în județul în care funcționează unitatea CEC care acordă creditul
rata creditului și dobânda lunară să nu depășească ½ din veniturile nete ale soțului, soției și ale celorlalte persoane fizice plătitoare
să prezinte garanțiile personale și reale solicitate de CEC
soțul sau soția să nu aibă alte credite în curs de rambursare prin virament sau în numerar sau mărfuri pe credit leasing
să prezinte factura proforma.
2.5. CREDITE PENTRU PERSOANE JURIDICE
Există următoarele tipuri de credite:
Credite acordate din resurse CEC
Credite cu dobânda subvenționată acordate producătorilor agricoli
Credite pentru autoritățile administrației publice locale
Credite acordate din fondul de creditare româno-german
Credite acordate pe baza programului PHARE.
CREDITE CU DOBÂNDĂ SUBVENȚIONATĂ PENTRU
PRODUCĂTORII AGRICOLI
Beneficiari
Persoane fizice –proprietari de terenuri agricole
Persoane fizice – crescători de animale și păsări
Societăți comerciale pe acțiuni cu capital privat cu profil agricol
Societăți agricole cu personalitate juridică și asociații familiale constituite potrivit Legii nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură
Arendași, persoane fizice sau juridice care au încheiat contract de arendă în condițiile Legii nr.16/1994, cu modificările și completările ulterioare
Institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare cu profil agricol
Persoanele fizice și juridice enumerate mai sus trebuie să aibă ca ocupație permanentă și principală cultivarea pământului sau creșterea animalelor și să dețină legal și să exploateze cel puțin:
5 ha de teren arabil destinat cultivării cerealelor, plantelor tehnice și furajere sau 2 ha teren arabil pentru cultura legumelor de câmp sau 0,5 ha teren pentru cultivarea legumelor în solarii sau în sere sau 4 ha cu viță-de-vie nobilă sau 1 ha pepiniere viticole sau 4 ha livezi în masiv sau 1 ha pepiniere pomicole sau 30 ha fânețe naturale
5 vaci pentru lapte sau 15 taurine la îngrășat sau 50 porcine la îngrășat sau 4 scroafe pentru reproducție sau 1000 găini ouătoare sau 5000 pui pentru carne anual
Suprafețele și numărul de animale prevăzute mai sus constituie limita minimă și nu sunt cumulative
Destinația creditului
achiziționarea din producția internă de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, instalații pentru irigat
cumpărarea de animale de prăsilă din producția internă
construirea și amenajarea de spații pentru cazarea și creșterea animalelor, sere, solarii
înființări de plantații viticole nobile, pomicole, arbuști fructiferi
Termen de creditare: maximum 5 ani
Perioada de grație: 1 – 3 ani, în funcție de natura investiției
Cota de finanțare:
75% din prețul de achiziție al utilajelor agricole, inclusiv TVA, pentru clienții care achiziționează tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, instalații de irigat și îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de Ordinul nr. 125/2000 al Ministerului Agriculturii și Alimentației. Diferența de 25% este finanțată din Fondul special “Dezvoltarea agriculturii românești”;
75% din prețul de achiziție, pentru clienții care achiziționează animale de prăsilă cu valoare biologică ridicată, pentru construcția de adăposturi și procurarea de utilaje specifice activității de zootehnie, din producția internă și îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute în Ordinul nr.134/2000 al Ministerului Agriculturii și Alimentației. Diferența de 25% este finanțată de Fondul special “Dezvoltarea agriculturii românești”;
85% din valoarea investiției pentru clienții care nu se încadrează în prevederile Ordinului nr.125/2000 sau Ordinului nr.134/2000 al Ministerului Agriculturii și Alimentației. Diferența de 15% este suportată de beneficiar din fonduri proprii (în numerar).
Dobânda:
70% din dobânda practicată de C.E.C. este subvenționată de la bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației
diferența de 30% din dobânda practicată de C.E.C. este suportată de către împrumutat
Modalitatea de rambursare:
ratele de credit se pot rambursa LUNAR, TRIMESTRIAL sau SEMESTRIAL în funcție de specificul activității desfășurate
data plății primei rate se va stabili la expirarea termenului de grație, iar următoarele la un interval de cel mult 6 luni între ele
dobânda – cota de 30% din dobânda practicată de C.E.C. – se plătește LUNAR de către beneficiarul de credit
Garantarea creditelor:
scrisoare de garanție emisă de Fondul de Garantare a Creditului Rural
ipotecă asupra terenurilor intravilane
ipotecă asupra bunurilor imobile
gaj pe fondul de comerț, numai în cazul beneficiarilor de credite persoane juridice
gaj asupra recoltei
gaj fără deposedare pe bunuri mobiliare de natura mijloacelor fixe, precum și bunurile achiziționate prin credit
gaj cu deposedare pe bunuri mobiliare (titluri de valoare, obiecte din metale prețioase sau alte obiecte de valoare)
contract de cauțiune (fidejusiune)
depozit colateral constituit la C.E.C.
cesiune de creanță
Valoarea garanțiilor: trebuie să acopere creditul și dobânda pe un an
Avantaje:
subvenționarea dobânzii în cuantum de 70%
modalitate de rambursare flexibilă
perioada de grație variabilă în funcție de destinația creditului (1 – 3 ani)
soluționarea rapidă a cererii de credit
asistență gratuită la întocmirea dosarului de creditare
consilieri de credit în permanență la dispoziția clienților
CREDITE PENTRU AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE LOCALE
Beneficiari – autoritățile administrației publice locale: Consiliile locale (comunale, orășenești, municipale și de sector ale municipiului București), Consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București
Destinație: în completarea resurselor proprii destinate finanțării investițiilor publice de interes local cum ar fi:
investițiile în domeniul învățământului, sănătății, asistenței sociale și agriculturii;
investițiile în sfera serviciilor publice de interes general;
investițiile în domeniul prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale sau calamități naturale;
achiziționarea de utilaje și alte bunuri independente, legate de realizarea investițiilor;
alte cheltuieli de natura celor menționate mai sus.
Cota de finanțare:
maxim 80% din devizul general actualizat, pentru o perioadă de creditare de până la 2 ani, inclusiv;
maxim 75% din devizul general actualizat, pentru o perioadă de creditare cuprinsă între 2 și 3 ani, inclusiv;
maxim 65% din devizul general actualizat, pentru o perioadă de creditare cuprinsă între 3 și 5 ani, inclusiv.
Termen maxim de rambursare: 5 ani
Valoarea minimă a garanției: trebuie să acopere valoarea creditului plus dobânda pe un an, calculată la data contractării creditului.
Tipurile de garanții:
– ipoteca de rangul I asupra bunurilor imobile aflate în domeniu privat al respectivei unități administrativ-teritoriale;
gajul cu/fără deposedare asupra bunurilor aflate în domeniul privat al respectivei unități;
cesionarea creanțelor bugetare;
în măsura în care cadrul legal de reglementare a finanțelor publice locale permite și sunt întrunite toate condițiile prevăzute de normele bancare referitoare la admiterea garanțiilor, se pot admite: scrisoarea de garanție bancară, cauțiunea oferită de fondurile de garantare sau alte instituții financiar-bancare, asigurarea pentru riscul de insolvabilitate încheiată de societățile de asigurare.
Aceste credite se acordă prin unitățile CEC care efectuează operațiunile pentru persoanele juridice.
CREDITE ACORDATE DIN FONDUL DE CREDITARE ROMÂNO-GERMAN (LINII DE CREDIT CEC-KFW)
Beneficiari: întreprinderile cu capital privat majoritar românesc, cu număr maxim de 50 angajați și care desfășoară activitate de cel puțin un an.
Destinație: finanțarea capitalului de lucru, utilarea și amenajarea spațiului de lucru, investiții.
Suma maximă acordată: 100.000 DEM sau echivalentul în lei
Termenul maxim de rambursare: 2 ani, cu o perioadă de grație de maxim 3 luni.
Valoarea garanțiilor însumează creditul și dobânda pe un an.
Sucursalele CEC prin care se acordă credite din Fondul de creditare româno-german:
Sucursala CEC Sector 1 București
Sucursala CEC Sector 5 București
Sucursala CEC Sector 6 București
Sucursala CEC Brașov, județul Brașov
Sucursala CEC Constanța, județul Constanța
Sucursala CEC Pitești, județul Argeș
Sucursala CEC Sibiu, județul Sibiu
Sucursala CEC Târgu-Mureș, județul Mureș.
CREDITE ÎN BAZA PROGRAMULUI PHARE R09711
Beneficiari
Întreprinderile cu până la 250 de angajați care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
sunt înregistrate și își desfășoară activitatea în județele Botoșani, Brașov, Buzău, Constanța, Dolj, Sibiu, Olt, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui
au cel puțin 20% capital privat autohton, fiind eligibile societățile cu participare de minimum51% a partenerilor din UE sau din țările beneficiare de programe Phare
sunt autonome și independente (să nu fie filiale ale unor întreprinderi cu mai mult de 250 angajați, să nu dețină mai mult de 25% din capitalul social al altei societăți comerciale și nici o altă societate comercială să nu dețină mai mult de 25% din capitalul social al acesteia)
nu desfășoară activitatea principală în agricultură, extracție, energie, comerț (en-gros și en-detail), industria jocurilor de noroc, industria tutunului și a băuturilor alcoolice, tranzacții cu valori mobiliare, activități legate de servicii bancare, asigurări, servicii financiare
nu au datorii scadente neachitate
Destinația creditului:
achiziționarea de echipament, nou sau la mâna a doua
achiziționarea și/sau construcția de hale de producție sau spații auxiliare, când aceste spații sunt legate, în mod direct, de celelalte costuri cu echipamente sau utilaje eligibile
extinderea și/sau construirea de spații necesare desfășurării procesului de producție
achiziționarea de camioane și mașini de transport, noi sau la mâna a doua
capital circulant pentru materii prime, semifabricate și alte produse de inventar în proporție de maximum 20% din valoarea creditului
costuri externe pentru planul de afaceri aferent investiției.
Pentru investițiile finanțate sunt acceptați numai furnizori autohtoni sau din țările membre ale UE sau țările beneficiare Phare.
Moneda creditului: EURO pentru cota Phare și LEI pentru cota CEC.
Valoarea creditului: maximum 500.000 EURO
Cota de finanțare: până la 85% din valoarea investiției, diferența fiind suportată de împrumutat. Finanțarea se acoperă în proporție de 60% din fonduri Phare și minimum 40% din fonduri CEC.
Termen de creditare: maximum 6 ani (în funcție de natura bunurilor finanțate și de capacitatea de rambursare)
Perioada de grație: maximum un an
Rambursarea: în rate trimestriale, egale și consecutive
Dobânda: – la cota Phare se aplică rata de dobândă EURIBOR la 3 luni minus 1,5 puncte procentuale, dar nu mai puțin de 3% pe an plus o marjă de 0,3 puncte procentuale
la cota CEC se aplică rata de dobândă BUBID la 3 luni
ratele de dobândă se actualizează trimestrial
Garanții: reale și personale, a căror valoare trebuie să acopere creditul și dobânda pe un an.
Avantaje:
rate de dobânzi foarte avantajoase = costuri mici pentru investiții mari
garanții flexibile
perioadă de grație
rambursare în rate trimestriale, egale și consecutive
soluționare rapidă a cererii de creditare
asistență gratuită la întocmirea dosarului de creditare
consilieri de credit în permanență la dispoziția clienților.
2.6. OPERAȚIUNI DE COMISION ȘI MANDAT
2.6.1. SERVICII DE ÎNCASĂRI IMPOZITE, TAXE, AMENZI
Concomitent cu activitatea de atragere a economiilor bănești ale populației, a servirii bancare a organizațiilor, unitățile CEC, efectuează și operațiuni de mandat ce decurg din împuterniciri specifice primite din partea unor instituții financiare cum sunt: Trezoreria Statului, ASIROM, Direcția Muncii, Inspectoratul de Poliție.
Aceste operații constau în:
încasarea unor impozite, taxe și alte venituri ale bugetului de stat și bugetelor locale, de la persoanele fizice;
încasarea primelor de asigurare ASIROM;
plata dreptului de șomaj;
încasarea contravalorii documentelor eliberate de Biroul de Evidența Populației din cadrul Inspectoratului de Poliție.
Pentru operațiuni bancare efectuate în contul organizațiilor, Casa de Economii și Consemnațiuni percepe un comision de 1%.
La operațiunile efectuate ce celelalte instituții financiare, comisionul perceput se negociază de Centrala CEC cu Ministerul Finanțelor, actualmente fiind 1% pentru Inspectoratul de Poliție și 2% pentru Trezoreria Statului.
Casa de Economii și Consemnațiuni a efectuat unele operațiuni CEC pe bază de mandat cu unitățile poștale, Cooperativele de Credit sau mandatari cu gestiune în unele unități economice.
Unitățile CEC mai prestează servicii de încasări impozite, taxe și amenzi:
Impozite pe:
veniturile liber profesioniștilor, meseriașilor, ale altor persoane fizice independente și ale asociațiilor familiale, venitul agricol
clădiri
teren
Taxe:
licențe și autorizații de funcționare
judiciare și de timbru
de timbru pentru contestații
de timbru pentru activitatea notarială
extrajudiciare de timbru (taxe înmatriculare, examen auto, permis conducere, permis port-armă, înscrieri auto, număr provizoriu)
consultare
firmă persoană juridică
autorizații, construcții sanitare, cadastru
domeniu public (garaje, folosirea locurilor publice)
Amenzi:
amenzi poliție
amenzi acordate de servicii de specialitate din primării
amenzi pentru certificate și acte civile
Alte servicii:
încasări venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată
încasări imputații și despăgubiri de la persoane fizice
încasări din valorificarea bunurilor confiscate de către primării.
Serviciile enumerate sunt acordate în conformitate cu convențiile încheiate de CEC cu instituțiile publice locale.
2.6.2. SCHIMB VALUTAR
Începând cu 15 noiembrie 2001, CEC oferă servicii de schimb valutar prin unitățile sale. Poate efectua operațiuni de schimb valutar cu numerar orice persoană rezidentă sau nerezidentă, în baza actului de identitate (buletin sau pașaport). Pentru operațiunile efectuate, CEC nu percepe comision.
CAPITOLUL III
ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI
AI ACTIVITĂȚII CASEI DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI
SUCURSALA JUD.TIMIȘ ÎN PERIOADA 1997 – 2001
Desfășurându-și activitatea într-o perioadă în care fenomenele și procesele economico-financiare cunosc o evoluție dinamică, Casa de Economii și Consemnațiuni reușește să-și mențină și să-și consolideze poziția deținută pe piață. Astfel, în condițiile creșterii concurenței pe piața financiar-bancară, a deprecierii leului în raport cu dolarul american și a dobânzilor real negative, C.E.C. se bucură în continuare de o mare încredere din partea clienților prin promovarea unei politici realiste, echilibrate și eficiente.
Cu toate că în ultimii ani mediul bancar românesc nu a avut o “existență” tocmai ușoară, încrederea clienților fiind zdruncinată de câteva evenimente negative răsunătoare, C.E.C. a reușit să-și mențină echilibrul, dovadă fiind evoluția unor indicatori.
Pentru caracterizarea activității C.E.C. pot fi folosiți indicatori specifici, care redau dimensiunea, configurația și dinamica activității de ansamblu a instituției.
Indicatorii sintetici sunt de regulă fie de potențial, fie de rezultate (efecte). Ei apar ca indicatori ai sistemului general C.E.C. și se obțin prin agregarea celor de la nivelul unităților componente.
“Valoarea brută a depunerilor de economii” poate fi considerat un indicator sintetic de potențial și se calculează ca diferență dintre totalul depunerilor C.E.C. și cheltuielile implicate de atragerea și păstrarea lor.
“Profitul realizat” este un indicator sintetic de rezultate și exprimă eficiența activității C.E.C. și se determină ca diferență între încasările obținute din activitatea desfășurată și cheltuielile ocazionate de aceasta.
Prin agregare pot fi calculați și alți indicatori sintetici, fiecare caracterizând o anumită latură a activității la nivelul sistemului sau pe subsisteme C.E.C astfel:
intensificarea ratei de formare a disponibilităților bănești;
coeficientul de elasticitate;
atragerea economiilor bănești ale populației.
1. “Intensificarea ratei de formare a disponibilităților bănești” (RD)
Acest indicator este unul relativ și arată coeficientul de economisire al populației.
RD se calculează ca raport între totalul veniturilor bănești (VB) și cheltuielile comerciale și necomerciale ale acesteia (Ch), după formula:
2. “Coeficientul de elasticitate”
Acesta este un indicator de efect și exprimă variația disponibilităților bănești ale populației la modificările produse în nivelul veniturilor ei.
Coeficientul de elasticitate arată cu cât se modifică mărimea numeralului la cetățeni, atunci când veniturile lor cresc cu 1%.
El se calculează pentru totalitatea veniturilor bănești ale populației, pe categorii de venituri, economii și grupe de populație.
Coeficientul de elasticitate poate avea următoarele valori:
unitară, în cazul în care disponibilitățile bănești și veniturile bănești cresc în aceeași proporție;
subunitară, când disponibilitățile bănești cresc mai încet decât veniturile bănești;
supraunitară, în cazul în care disponibilitățile bănești cresc mai repede decât veniturile bănești ale populației.
3. Atragerea economiilor bănești ale populației (AE)
Atragerea economiilor bănești ale populației (AE) este un indicator tehnico-economic de sarcină și indică efortul depus de unitatea C.E.C. într-o perioadă de timp pentru mobilizarea unui volum cât mai mare de economii bănești de la populație.
AE poate fi exprimat cantitativ ca raport între depunerile de economii la C.E.C. (DE) și disponibilitățile bănești excedentare la acesta (D), după formula:
Acest indicator sintetic cuprinde următorii indicatori:
volumul depunerilor;
soldul general al economiilor la populație;
creșterea anuală de sold a depunerilor;
soldul mediu al depunerilor pe locuitor;
soldul mediu al depunerilor pe libret;
gradul de rămânere în sold;
indicele de mișcare a depunerilor;
gradul de pătrundere a activității de economisire în rândul populației;
rata economisirii;
dinamica raportului dintre soldul general al economiilor bănești ale populației la C.E.C. și totalul disponibilităților bănești ale populației.
Volumul depunerilor (VD)
Reprezintă sumele pe care populația le depune într-o perioadă de timp la unitățile C.E.C. atât în numerar, cât și prin virament. La nivelul Sucursalei Județene C.E.C. Timiș evoluția acestui indicator se prezintă astfel:
Tabelul nr.1
Evoluția depunerilor populației județului Timiș
Grafic nr.1
Rezultă o evoluție ascendentă a depunerilor populației, iar acest lucru este determinat de lansarea pe piață a unor produse noi, cum ar fi:
Certificate de economii cu dobânda lunară;
Carnete de depunere cu dobânda capitalizată;
Depozitul cu dobândă capitalizată.
Aceste produse noi de economisire au apărut ca o necesitate în condițiile creșterii concurenței pe piața bancară.
Evoluția prezentată pentru ultimii 5 ani îndreptățesc aprecierea că trendul crescător se va menține, cota C.E.C pe piața depozitelor în lei aflându-se în creștere.
b) Soldul general al economiilor populației (Sg)
Reprezintă cuantumul total al depunerilor populației la C.E.C pe toate instrumentele de economisire la un moment dat, în afara fluctuațiilor zilnice ale depunerilor și restituirilor așa cum rezultă din tabelul nr.2.
Tabelul nr.2
Dinamica soldului general al economiilor populației în județului Timiș
Situația se prezintă astfel:
Grafic nr.2
Creșterea anuală de sold a depunerilor (Cs)
Acest indicator evidențiază suma absolută anuală de creștere a soldului general al depunerilor C.E.C. și se stabilește ca diferență între volumul depunerilor de economii și cel al restituirilor de economii:
CS – creșterea de sold;
D – volumul depunerilor de economii din perioada luată în calcul;
R – volumul restituirilor de economii din perioada luată în calcul.
Dacă volumul restituirilor depășește pe cel al depunerilor se înregistrează o scădere a soldului economiilor și se notează cu semnul minus.
Altă formulă de calcul pentru creșterea anuală de sold este următoarea:
Sgf – sold general la sfârșitul perioadei;
Sgi – sold general la începutul perioadei.
Tabelul nr.3
Creșterea soldului depunerilor la C.E.C. în județului Timiș
Grafic, evoluția acestui indicator se prezintă astfel:
Grafic nr.3
d) Soldul mediu al depunerilor pe locuitor ()
Acest indicator exprimă un raport între soldul general al depunerilor și numărul locuitorilor:
– sold general al depunerilor;
N – număr de locuitori.
Soldul mediu al depunerilor este reprezentat în tabelul de mai jos.
Tabelul nr.4
Soldul mediu al depunerilor la C.E.C. pe locuitor în județului Timiș
Evoluția acestui indicator se prezintă în graficul următor:
Grafic nr.4
e) Soldul mediu al depunerilor pe libret ()
Se calculează ca un raport între soldul general al depunerilor și numărul libretelor care există la o anumită dată, după relația:
Situația acestui indicator se prezintă în tabelul nr.5.
Tabelul nr.5
Soldul mediu al depunerilor pe libret în județului Timiș
Evoluția acestui indicator apare mai expresivă din graficul nr.5
Așa cum se observă din graficul nr.5, a avut loc și o creștere a soldului mediu al depunerilor pe un libret.
Grafic nr. 5
f) Gradul de rămânere în sold (Grs)
Acest indicator se obține raportând creșterea de sold în perioada luată în considerare la depunerile totale din aceeași perioadă, după formulele:
sau
Acest indicator evidențiază cât dintr-o sută de lei depuneri făcute de populație rămâne la dispoziția C.E.C. și contribuie la creșterea soldului general al depunerilor.
În tabelul nr. 6 este reprezentat Grs în cifre absolute.
Tabelul nr.6
Soldul mediu al depunerilor pe libret în județului Timiș
Din graficul nr.6 se observă că acest indicator (Grs) a avariat în ultimii ani, înregistrând o tendință descrescătoare.
Grafic nr. 6
g) Indicele mișcării depunerilor (Imd)
Indicele mișcării depunerilor este un indicator în formă relativă și ne arată cât timp rămâne disponibil un leu depus la C.E.C.
Se calculează raportând totalul restituirilor (TR), dintr-o anumită perioadă, la soldul mediu al depunerilor, după formula:
h) Gradul de pătrundere a activității de economisire în rândurile populației
Se determină raportând numărul de locuitori la numărul de librete de economii la un moment dat și arată la câți locuitori revine un libret.
Tabelul nr.7
Gradul de pătrundere a activității de economisire în rândurile
populației în județului Timiș
Grafic nr.7
În ultimii ani, datorită apariției noilor produse bancare oferite de C.E.C. clienților săi, acest indicator nu mai este semnificativ pentru a evidenția gradul de economisire în rândurile populației.
i) Rata economisirii (RE)
Se determină ca raport între creșterea anuală a soldului economiilor bănești ale populației și veniturile bănești ale populației, după formula:
j) Dinamica raportului dintre soldul general al economiilor bănești ale populației la C.E.C. și totalul disponibilităților bănești ale populației
Acest indicator ne arată cât din disponibilitățile bănești există la populație și cât din veniturile curente se păstrează la C.E.C.
O imagine de ansamblu a depunerilor și restituirilor, precum și a soldului general se prezintă în tabelul nr.8.
Din analiza datelor cuprinse în acest tabel se observă că noile produse bancare lansate pe piață în ultimii ani se bucură de un real succes, având o contribuție importantă la realizarea soldului general.
Tabelul nr.8
CONTRIBUȚIA PRINCIPALELOR INSTRUMENTE DE ECONOMISIRE LA REALIZAREA SOLDULUI
GENERAL AL ECONOMIILOR ÎN JUDEȚUL TIMIȘ
CAPITOLUL IV
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Casa de Economii și Consemnațiuni împreună cu celelalte bănci acționează într-un mediu supus permanent schimbării. Relațiile de piață se modifică, reprezentările valorilor și așteptările clienților se schimbă, tehnologia se dezvoltă rapid și, ca urmare a internaționalizării crescânde a piețelor financiare, presiunea concurenței crește.
Astfel, pe lângă instituțiile bancare tradiționale au apărut și alți concurenți pe piață, cum ar fi:
Societățile de asigurări;
Societățile de leasing;
Fondurile mutuale de investiții;
Băncile de credit ipotecar;
Băncile populare.
Am arătat că presiunea concurenței crește, iar la aceasta se adaugă și faptul că oferta de servicii a instituțiilor bancare nu se diferențiază esențial.
Pentru client nu este mare diferență dacă el constituie un certificat de depozit, un libret de economii sau un carnet de depunere, mai important este dacă această ofertă corespunde dorințelor și obiectivelor sale (dobânda fiind aproape identică, indiferent de instrumentul de economisire), dacă este bine constituit și dacă este bine tratat.
Pentru majoritatea clienților nu mai este ceva deosebit în a lucra cu o bancă. Clienții sunt mai informați și mai pretențioși decât în trecut, sunt mai siguri pe ei și cer mai mult. O ofertă vastă de produse, prețuri corespunzătoare pieței, servicii bune și consiliere de specialitate sunt așteptate ca un lucru de la sine înțeles. Atracția și fidelitatea clientului față de o anumită bancă se reduc de la an la an. Adesea un client deschide un cont curent la întâmplare, ceea ce nu înseamnă că următoarele operațiuni de vor face cu aceeași instituție bancară. Dacă înainte se practica legătura doar cu o singură bancă, astăzi cca. 50% din clienții persoane fizice și juridice au legături cu două până la patru bănci.
Dacă produsele, condițiile și standardul tehnic sunt pentru client asemănătoare și se pot schimba între ele, se pune problema prin ce se diferențiază în mod pozitiv instituția bancară C.E.C. de concurenți. Criteriul decisiv trebuie să fie calitatea serviciilor bancare.
În general, calitatea se referă la ceea ce este mai bun, mai frumos, mai economic, comparativ cu un produs sau serviciu similar. Calitatea reprezintă totuși un lucru subiectiv și care nu poate fi evaluat.
Calitatea orientată spre client pune în prim-plan estimarea și evaluarea prin prisma clientului. Calitatea ridicată se atinge atunci când necesitățile clientului nu sunt satisfăcute în mod optim.
Casa de Economii și Consemnațiuni deține 10,57% din activul net al întregului sistem bancar și este situată pe locul trei după Banca Comercială Română și Banca Română pentru Dezvoltare.
Pentru a-și consolida poziția câștigată, Casa de Economii și Consemnațiuni și-a propus pentru prezent cât și pentru viitor următoarele obiective strategice:
a) Orientarea spre client
Reprezintă un factor strategic decisiv și se concretizează prin satisfacerea necesităților pieței cu produse bancare de înaltă calitate, cunoașterea foarte bună a clientului și orientarea activităților bancare în funcție de necesitățile acestora.
b) Orientarea spre profit
Rezultatul financiar este cel mai important obiectiv pentru o bancă. Atingerea lui asigură un nivel ridicat de satisfacere a clienților, a calității, asigură mijloacele necesare pentru investițiile în tehnica informatică și în automatizarea și menținerea solidarității băncii. Factorul decisiv la nivel superior este un management puternic, care vizează foarte clar cultul performanței la toate nivelurile.
c) Rentabilizarea și automatizarea
Este un factor necesar pentru atingerea celorlalte obiective.
d) Ridicarea calității la toate nivelurile băncii
În condițiile în care toate produsele bancare seamănă între ele, fiind copiate de concurență imediat ce apar, acest obiectiv este esențial pentru bancă. Percepția calității produselor și serviciilor se face prin intermediul personalului bancar. O calificare bancară la un nivel ridicat asigură percepția calității la nivelul clientului.
e) Menținerea și întărirea solidarității Casei de Economii și Consemnațiuni
Solidaritatea C.E.C. și evitarea riscului sunt factori importanți pentru clienții sistemului bancar din România. Într-o situație economică instabilă, acest factor joacă un rol important în alegerea băncii. De asemenea, este obligația fiecărei bănci de a urma o politică adecvată riscurilor creditării și a plasamentelor, pentru a evita pierderile.
Casa de Economii și Consemnațiuni este o instituție care se adresează populației.
Stabilitatea instituției s-a bazat în primul rând pe competența bancară însușită de-a lungul celor 136 ani de experiență. La aceasta se adaugă și faptul că depunătorii beneficiază de garanția statului asupra sumelor depuse, deși C.E.C. nu s-a bazat niciodată pe acest lucru.
În lunga sa experiență, Casa de Economii și Consemnațiuni s-a dovedit a fi una dintre instituțiile statului temeinic organizate, cu o bună disciplină financiară, fapt ce a contribuit la obținerea încrederii din partea unui număr mare de cetățeni.
Chiar și în condițiile de-a dreptul agresive, existente pe piața financiară, C.E.C. a reușit să-și consolideze poziția și mulți dintre depunători i-au rămas fideli.
Fidelitatea clienților se datorează politicii echitabile a dobânzilor practicate de C.E.C. și a riscului minim la care sunt supuse depunerile lor.
Economiile depuse la C.E.C. nu comportă nici un risc datorită faptului că acesta acordă credite cu valoare mică populației și întreprinderilor mici și mijlocii.
Casa de Economii și Consemnațiuni este cea mai sănătoasă de piața financiar-bancară românească, în pofida câtorva plasamente defectuoase, făcute în ultimii ani.
Pentru îmbunătățirea imaginii C.E.C. se impune acțiunea în mai multe direcții.
Studiind activitatea C.E.C din ultimii ani, se poate spune că instituția funcționează după acte normative care îi reglementează organizarea și funcționarea.
Dacă aceste acte normative sunt respectate cu strictețe, nu același lucru putem spune și despre aplicarea în practică a tuturor obiectivelor strategice, pe care Casa de Economii și Consemnațiuni și le-a propus de-a lungul timpului. Deși aceste obiective sunt cu adevărat necesare pentru bancă, aplicarea lor se lasă așteptată.
În vederea creșterii eficienței activității, menținerii și consolidării prestigiului Casei de Economii și Consemnațiuni, atât în rândul clienților săi, cât și pe piața bancară românească, se propun următoarele:
a) Implementarea cu fermitate a planurilor de acțiune pentru punerea în aplicare cât mai curând posibil a obiectivelor strategice propuse pentru viitor.
b) Dezvoltarea și diversificarea produselor și serviciilor oferite clienților actuali, cât și posibilitatea de atragere a noi clienți, prin introducerea unor noi servicii și produse bancare: cont curent de diferite tipuri combinat cu card, cărți de credit, operațiuni de încasări și plăți în valută, servicii pentru efectuarea plăților prin transfer de date, toate tipurile de credite comerciale, credite în numerar pentru nevoi personale. Prin reevaluarea produselor și serviciilor existente și apariția altor activități noi se poate atrage un volum ridicat de resurse cu stabilitate ridicată.
c) Crearea și implementarea rapidă a procesului de informatizare a operațiunilor front-office și back-office din toate unitățile C.E.C., legarea în rețea a tuturor unităților, astfel încât timpul pe care, în prezent, un client “îl pierde” datorită operațiunilor efectuate manual să fie minim.
Clienții de azi sunt mai nerăbdători și mai puțin îngăduitori cu bancherul lor. ei doresc servicii rapide, impecabile, la cel mai bun preț.
Concurența celorlalte bănci este acerbă, ele dispunând de o tehnică ultramodernă. Din aceste motive C.E.C.-ul va trebui să-și rezolve în primul rând această problemă vitală pentru existența sa alături de celelalte bănci. Gradul de operativitate cu care clientul își rezolvă problemele financiare poate însemna, de multe ori, mai mult decât avantajele de altă natură pe care I le oferă instituția respectivă.
a) Consolidarea și dezvoltarea rețelei de unități, modernizarea celor existente și dotarea lor în conformitate cu normele de securitate bancară, în concluzie eliminarea discrepanțelor ce există între sediul sucursalei județene C.E.C., spre exemplu și celelalte unități răspândite în orașe și comune. La ora actuală sunt multe agenții C.E.C. din mediul rural care sunt mai moderne decât unele din mediul urban.
b) Rentabilizarea fiecărei unități pentru a se crea centrele județene de profit, adică calcularea profitului de către fiecare sucursală județeană în parte, ca apoi să se continue până la stabilirea acestor rezultate pe cont, salariat, client.
c) Crearea și implementarea unui sistem informațional de management care să permită luarea rapidă a deciziilor necesare desfășurării unei activități profitabile.
d) Continuarea politicii de maximizare a eficienței plasamentelor, concomitent cu eliminarea oricăror riscuri în efectuarea acestor plasamente.
e) Protejarea resurselor atrase de la clienți, printr-o politică de dobânzi echilibrată, prin plasamente fără riscuri.
f) Continuarea procesului de pregătire profesională a personalului, precum și elaborarea unui sistem de pregătire profesională cu un pronunțat caracter pragmatic, etapizat, adaptat noilor cerințe.
g) Promovarea unei politici de motivare a personalului, salarizarea acestuia în funcție de rezultate.
h) Crearea condițiilor și a logisticii pentru inițierea operațiunilor cu carduri, Casa de Economii și Consemnațiuni fiind afiliată încă din 1997 la două mari companii de carduri EUROPAY și VISA, lucru care, dacă era pus în practică până acum ar fi permis clienților băncii să aibă acces la noi și moderne instrumente de piață.
i) Acordarea de credite întreprinderilor mici și mijlocii.
j) Deschiderea de conturi agenților economici indiferent de mărimea lor.
k) Asigurarea unei rentabilități și a unei lichidități adecvate, mărirea plafoanelor de casă la anumite agenții care sunt nevoite de multe ori să refuze clienții și să-i îndrume către sucursala C.E.C.
Una dintre cele mai importante propuneri se referă la informatizarea sistemului C.E.C. Pentru realizarea acestui proiect este necesară achiziționarea stațiilor de lucru, care vor fi instalate la nivelul utilizatorilor finali, realizându-se dotarea minimă a unităților C.E.C cu calculatoare, imprimante.
Achiziționarea de servere de comunicație, va pune bazele realizării infrastructurii de comunicație cu unitățile teritoriale.
Punerea în aplicare a acestor propuneri ar contribui la mărirea succesului de care se bucură Casa de Economii și Consemnațiuni în prezent.
Este important ca obiectivele strategice, care sunt enunțate pe parcursul lucrării, să nu rămână la stadiul de proiecte de viitor și să se treacă cât mai curând la punerea lor în aplicare. Căutând să înțelegem de ce multe dintre proiectele ambițioase ale Casei de Economii și Consemnațiuni au rămas doar în prima fază, nu am găsit nici un răspuns concret. Poate numai faptul că la conducerea C.E.C. s-a schimbat, de mai multe ori, echipa managerială și nici una nu a avut suficient timp să-și pună în aplicare propriile strategii sau să le continue pe cele începute. Cu toate aceste “frământări” la nivel superior, C.E.C. s-a aflat în slujba cetățeanului pentru a-i oferi garanții, protecție și, mai mult decât orice, conștiința că banul său sporește în condiții de maximă siguranță.
Casa de Economii și Consemnațiuni încearcă să se implice în mediul de afaceri și în viața socială, iar personalul încearcă să lucreze în echipă pentru că numai așa se poate asigura băncii calitatea de partener puternic pe piața financiar-bancară.
BIBLIOGRAFIE
1. F.Cătineanu, Liliana Donath, V.Dan – Finanțe Publice, Editura Mirton, Timișoara, 1995
2. Iulian Văcărel, Florian Bercea, Gabriela Anghelache, Gheorghe D.Bistriceanu, Maria Bodnar, Theodor Stolojan, Tatiana Moșteanu – Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică R.A. București, 1992
3. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Norme metodologice nr.1/1982 în legătură cu operațiile de economii și consemnațiuni ale Casei de Economii și Consemnațiuni
4. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Norme metodologice privind tehnica și evidența contabilă a operațiunilor în legătură cu economiile bănești ale populației, garanțiile gestionarilor și consemnările, București, 1984
5. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Raportul annual al Casei de Economii și Consemnațiuni, 1994
6. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Norme privind tehnica operațiilor în legătură cu certificatele de economii , 1994
7. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Norme privind tehnica operațiilor în legătură cu certificatele de depunere, 1994
8. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Norme metodologice privind tehnica contabilă și tehnica de ghișeu a operațiunilor efectuate în conturile de depozit cu primă, 1994
9. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Normele 4 și 5 privind tehnica contabilă a conturilor de disponibilități, 1978
10. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Circulara nr.56 din martie 1992 privind creditele de refinanțare bancară
11. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Circulara nr.73 din martie 1992 privind creditele de refinanțare bancară
12. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Circulara nr.71 din martie 1999 privind lansarea unui nou depozit cu scadență la 2 luni de la constituire
13. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Circulara nr.320 din noiembrie 1998 privind constituirea “Depozitului aniversar de 135 ani”
14. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Fundamentele profesiunii bancare, 2000
15. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Regulamente privind normele de bază în legătură cu operațiile de economii și consemnări, București, 1982
16. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Norme metodologice privind operațiile în legătură cu operațiile bănești ale populației, București, 2000
17. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Ghid de consultanță , București, 2000
18. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Marketing Newsletter , București, 2000-2001
19. *** Casa de Economii și Consemnațiuni – Rapoarte anuale, București, 1995-2000
20. *** Centenarul Casei de Economii și Consemnațiuni 1864 – 1964, Editura Științifică, București, 1964
21. *** Legea nr.66/1996 privind reorganzarea C.E.C. din România în societate bancară pe acțiuni
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Principalele Operatiuni LA Sucursala Judeteana Cec (ID: 130454)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.