Studiu privind predarea conținutului jocului sportiv handbal în ciclul liceal la clasa a IX a [310402]

UNIVERSITATEA” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Candidat: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

Studiu privind predarea conținutului jocului sportiv handbal în ciclul liceal la clasa a IX a

Coordonator științific:

Candidat: [anonimizat]

2019

Cuprins

Capitolul I – Fundamentarea științifică a lucrării

I.1. Actualitatea și importanța cercetării. Delimitări conceptuale privind tema studiată …….. 4

I.2. Abilități necesare practicării jocului de handbal ……………………………………………………… 9

1.3. Particularitățile biopsihomotrice ale subiecților supuși cercetării …………………………….. 11

1.4. Motivul/motivele alegerii temei de cercetare ……………………………………………………….. 13

[anonimizat].1. Ipoteza lucrării …………………………………………………………………………………………………. 15

II.2. Scopul lucrării …………………………………………………………………………………………………. 15

II.3. Metode de cercetare utilizate în cercetare ……………………………………………………………. 16

II.4. Teste și măsurători aplicate în cercetare ……………………………………………………………….18

II.5. Etapele cercetării ……………………………………………………………………………………………… 23

[anonimizat].1. Subiecții, locul desfîșurarii și durata experimentului …………………………….….. 24

III.2. Structuri de exerciții propuse pentru cercetare ………………………………………. 25

III.2.1. [anonimizat] ……………………………..… 25

III.2.2. Aruncarea la poartă ………………………………………………………… 27

III.2.3. Procedee specifice jocului defensive ……………………………..……….. 28

III.2.4. Contraatacul direct și cu intermediar ……………………………..……….. 29

III.3. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor ………………………………………..……. 32

Concluzii ………………………………………………………………………….……… 45

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………….. 46

Capitolul I – Fundamentarea științifică a lucrării

I.1. Actualitatea și importanța cercetării.

Delimitări conceptuale privind tema studiată

Handbalul este unul din jocurile sportive de echipă care își extinde popularitatea pe plan mondial de la an la an. [anonimizat], dar și de usurința practicării acestuia și de nevoia omului simplu de a practica o varietate cât mai mare de activități fizice, a dus la o popularizare rapidă a sa ca și disciplină sportivă. Este una din ramurile activității fizice care necesită o bună pregătire fizică a [anonimizat] o fază la cealaltă implică o mișcare permanentă în care articulațiile și mușchii sunt angrenați în efort prin stimuli variați.

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], având valențe pozitive puternice asupra tinerilor. În primul rând, jucătorii învață să coopereze între ei, meciurile de handbal fiind gândite în concordanță cu valorile fair-play-ului, a muncii în echipă și a comportamentului sportiv. Toate aceste aspecte pozitive duc în timp la formarea comportamentelor sociale corecte în viața de zi cu zi a tânărului practicant. Acesta este aspectul educațional vital al practicării jocului de handbal.

1889 – Athena Lexicon 1941 – Das Handball Spiel 1948 – Metadej Zajec Dejiny Hazeny

Oldgrup Gymnastic School Kanigsbergerball/Torball Hazena

Fig. 1 Reprezentarea grafica a denumirilor inițiale

Apariția și dezvoltarea jocului de handbal se concentrează în jurul țărilor centrale și de nord ale Europei. Acesta este menționat în enciclopedia daneză ce afirmă că jocul de handbal a fost popularizat la Oldgrup Gymnastics School, în anul 1898, sub conducerea profesorului Holges Nielsen. Apoi, pe rând, Germania la 1941 prin lucrarea “Das Handball Spiel” și Cehoslovacia în 1948 prin lucrarea “Metadej Zajec – Dejiny Hazeny” și-au însușit crearea și dezvoltarea jocului.

Handbalul, ca și asociație internațională, s-a format în anul 1928. Atunci a fost înființată Federația internațională de handbal amator (IAHF) sub preșidenția următoarelor țări: Germania, Cehia, Olanda, Belgia, Austria, SUA, Franța, Islanda, Danemarca și Canada.

În anul 1946, reprezentanți a 15 națiuni au creat o asociație de complexitate și de importanță mai mare, IHF, pentru ca în 1991 să ia formă și forul continental ce administrează jocul de handbal profesionist, EHF.

Fig. 2 Evolutia handbalului ca și asociații internaționale

Jocul de handbal se desfășoară între două echipe a câte 7 jucători ce au ca scop marcarea de goluri cu o minge ce poate fi manevrată doar cu mâna de către jucătorii de câmp. Acesta se desfățoară pe un teren plat dreptunghiular cu dimensiunile de 40×20 metri pe care sunt plasate (la capete) două porți cu dimensiunile de 3 x 2 metri. Caracteristicile interne ale unui teren de handbal sunt următoarele:

-linia semicercului de 6 metri – ce delimitează spațiul portarului de restul suprafeței de joc

-linia de 7 metri – locul de unde se execută loviturile de pedeapsă

-linia punctată de 9 metri – locul de unde se reia jocul după abaterile de regulament ce au avut loc în spațiul dintre 6 și 9 metri

-linia de la jumătatea terenului – locul de unde începe sau de unde se reia jocul după fiecare gol marcat

-linia de schimbare – ce delimitează spațiul prin care jucătorii trebuie să meargă să efectueze schimbările din timpul jocului.

Fig. 3 Caracteristicile interne ale unui teren de handbal

Fig. 4 Dimensiunile portii

* Dimensiunea mingii de joc – aceasta este adaptată în funcție de vârsta jucătorilor și genul acestora.

Fig. 5 Dimensiunile mingii

* Deplasarea în teren se realizează liber, cu mențiunea că jucătorul nu are voie să execute mai mult de 3 pași cu mingea în mână.

Fig. 6 Reprezentarea grafică a regulii celor 3 pasi

* Jucătorul nu are voie să execute dribling, să prinda mingea cu ambele mâini și apoi sa re-execute dribling – aceasta infracțiune se numește dublu-dribling.

* Jucătorul nu are voie să calce suprafața semicercului având mingea în mână și nici să își creeze avantaje trecând prin suprafața respectivă.

Practicarea jocului de handbal ajută la menținerea corpului într-o formă sănătoasă. Are valențe puternice asupra dezvoltării indicilor agilității, flexibilității și a sistemelor funcționale ale organismului. Pe lângă aceste elemente, jocul de handbal mai prezintă o serie vastă de beneficii pentru practicant:

-dezvoltă musculatura brațelor și a trunchiului

-dezvoltă agilitatea segmentară

-dezvoltă flexibilitatea articulară

-crește puterea de concentrare mentală

-ofera organismului un bun antrenament cardiovascular

-dezvoltă competențele și aptitudinile atletice.

Prin această varietate și prin numărul crescut de valențe pozitive, jocurile sportive au ajuns să reprezinte mijloacele de bază în educația fizică la nivel școlar, prezentând particularități cu un impact puternic în atingerea obiectivelor educației fizice. Indiferent de categoria de vârstă sau de gen, este bine cunoscut faptul că jocurile sportive reprezintă principala atracție a programei școlare a acestei discipline de învățământ.

Astfel, cade în sarcina profesorului de educație fizică să își diversifice tipul de activități pentru a utiliza procedeele specifice jocului sportiv respectiv în scopul de a atinge o gamă cât mai mare de obiective ale activității fizice.

Tab.1 Conținutul metodic al jocului de handbal pentru clasa a IX a

I.2. Abilități necesare practicării jocului de handbal

Jocul de handbal poate fi practicat la indici calitativi superiori dacă sunt îndeplinite anumite criterii fizice și psiho-motrice ale jucătorilor, indici ca dezvoltare fizică, compoziție coprorală, proporții corporale, înălțime, etc. Pe langă aceste cerințe fizice, jucătorul de handbal trebuie să îndeplinească sau să fie capabil să dezvolte o serie de alte abilități ca:

-viteza de reacție

-forța de aruncare

-forța în regim de rezistență adaptată atât fazei de atac cât și fazei de apărare

-rezistența aerobă

-ritm și tempou în mișcare

-capacitatea de a combina acțiunile fizice în structuri motrice complexe

-orientare spațio-temporală

-capacitatea de anticipare a acțiunilor adversarilor dar și a coechipierilor.

În ceea ce privește caractersticile efortului în timpul jocului de handbal, specialiștii ne oferă următoarele delimitări: efortul are o alternanță a tipurilor de efort în raportul 20% anaerob alactacid, 30% anaerob lactacid și 50% efort aerob și are o intensitate ridicată, fiind un joc rapid, exploziv cu un consum mare de rezerve energetice. Efortul specific jocului de handbal este compus și caracterizat de mișcări multi structurale (complexe) și necesită implicarea constantă a peste 2/3 din masa musculară.

I.3. Caracteristicile jocului de handbal modern

Caracteristica cea mai relevanta și totodata cea mai vizibila a acestui joc este reprezentata de dinamica în ritm crescut cu care se dezvolta, evidentiind modificari consistente pe toate planurile sportive – componenta tehnica, componenta tactica, componenta fizica și cea psihologica.

Principalele caracteristici ale jocului de handbal sunt:

-joc de echipa un un caracter dinamic evolutiv

-solicita toate calitatile fizice naturale ale omului

-accesibilitate crescuta

-invatare și consolidare rapida și facila a procedeelor specifice

-ajuta la dezvoltarea calitatilor motrice de baza la indici crescuti

-solicita o pregatire cognitiva și intelectuala sporita precum și dezvoltarea capacitatii de luare a deciziilor în viteza.

Caracteristicile jocului de atac. Gandirea și construirea fazei de atac este caracterizata de un aspect aparent simplificat, dat de organizarea eficienta și de adaptarea tot mai profunda la sistemele de aparare ale adversarilor. Astfel, se poate deduce ca aspectul simplificat al jocului de atac este dat de cresterea eficientei pe fazele unu la unu și a fazelor bazate pe dinamica de cuplu (cel mult 2 jucători).

Caracteristicile jocului de aparare. Jocul de handbal modern este dominat pe faza de aparare de sistemele de joc cu caracter agresiv, avansat, putand fi puse în practica indiferent de sistemul de joc dispus în teren și putand fi adaptat foarte usor la stilul și sistemul de joc al adversarului. Principalele sisteme de aparare care caracterizeaza handbalul modern sunt 3-2-1, 6-0 și 5-1. Acestea nu sunt sisteme noi de aparare, insa sunt variante perfectionate ale sistemelor evoluate odata cu dezvoltarea jocului de handbal, fiind definite de o caracteristica principala, și anume blocarea adversarului (mai intai pe actiune individuala și apoi ca actiune a intregului bloc defensiv), avand ca obiectiv stoparea cat mai devreme a actiunilor de atac ale adversarilor, atat pe atacul pozitional, cat și pe faza de declansare a contraatacului.

1.3 Particularitățile biopsihomotrice ale subiecților supuși cercetării

Preadolescența este o etapă caracterizată de indivizi entuziaști, energici ce au sentimentul că pot face orice. La această categorie de vârstă dezvoltarea fizică este caracterizată de creșterea indicilor corporali și de dezvoltarea abilităților motorii. Dezvoltarea socială este delimitată de interacțiunile dintre indivizi și capacitatea acestora de a funcționa în cadrul social. Pe plan emotional, dezvoltarea ține de controlul și de exprimarea sentimentelor, iar pe plan intelectual, tânărul adolescent tinde să se axeze pe studiile și pe învățarea individuală.

Etapa de vârstă 14-16 ani reprezintă o perioadă de înflorire a dezvoltării. La începutul acestei perioade se manifesă stările orientate spre interior, pentru ca la finalul acesteia sa fie caracterizat de stări pozitive, optimism, etc. Abilitățile de gândire ale copilului iau o formă matură, corpul se dezvoltă, iar relațiile sociale devin din ce în ce mai importante.

Pe plan fizic, atât băieții cât și fetele prezintă niveluri crescute de maturizare. Până la sfârșitul acestei perioade, majoritatea fetelor se vor apropia de înălțimea adultă, pentru ca procesul de creștere al băieților să dureze până la 18-19 ani.

Această etapă este caracterizată de o dezvoltare importantă pe plan extern, la nivelul fizicului dar și pe plan intern la nivel anatomic și funcțional. Această dezvoltare rapidă duce la o restructurare complexă a corpului și a organismului individului adolescent. Deși procesele de creștere și dezvoltare sunt diferite de la un individ la altul, specialiștii au reușit totuși să ofere o serie de repere și intervale generale în ceea ce privește înălșimea și greutatea. Astfel, în intervalul de vârstă 14-16 ani înălțimea se încadrează între valorile de 150-173 cm la fete și 150-185 cm la băieți. În ceea ce privește greutatea corporală, valorile sunt următoarele: 38-78 kg la fete și 38-84 kg la băieți.

Principalele particularități fizice, fiziologice și psiho-motrice sunt următoarele:

-interes crescut asupra imaginii corporale

-viziune realistă asupra limitelor corporale

-se înlocuiește respirația abdominală cu cea toracică

-capacitatea pulmonară se dublează

-vulnerabilitate mare la fracturi

-la băieți se dezvoltă masa musculară și forța

-la fete crește țesutul adipos la nivelul zonei mediene, a pieptului și a coapselor

-necesitate mare de odihnă pasivă

-adolescentul este predispus la stări de irascibilitate (cauzate de schimbările variate)

-vârsta propice dezvoltării calităților motrice viteză și îndemânare

-se incep antrenamentele de forță complexă (explozivă și în regumul celorlalte calități mortice)

-se stabilizează maturizarea biologică

-se echilibrează proporțiile segmentare în raport cu trunchiul

-crește volumul toracic și volumul bazinului

-se perfecționeaza procesele de analiză, de sintetizare și de selecție a informațiilor.

Fig. 7 Principalele particularități fizice, fiziologice și psiho-motrice

1.4 Motivul/motivele alegerii temei de cercetare

Jocul de handbal reprezintă o activitate fizică și sportivă completă, cu particularități fizice, psihice, motrice și sociale. Componentele acestuia, puse armonios în practică, oferă rezultate fizice și sportive de calitate superioară, toate aceste acțiuni fiind dependente de angrenarea totală a jucătorilor în sesiunile de pregătire, în realizarea structurilor motrice fragmentate, dar și în acțiunile tactice complexe din cadrul meciurilor.

Jocul de handbal, datorită complexității și dinamicii sale poate fi privit, ca activitate fizică a tinerilor, din trei perspective:

1. Ca mijloc de acționare în atingerea obiectivelor disciplinei educației fizice. Acest lucru poate fi susținut de caracteristicile generale ale jocului (accesibilitate sporită, eforturi fizice crescute, învățare și consolidare rapidă și facilă a procedeelor, tehnică ușor de asimilat în structuri motrice apropiate de fazele de joc, dezvoltarea calităților motrice de bază și a calităților fizice naturale ale omului) și de faptul că are un pronunțat caracter formativ, ajută la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate și că ajută la dezvoltarea fizică echilibrată și armonioasă.

2. Ca disciplină a activității sportive competiționale. Dezvoltarea jocului de handbal s-a realizat în timp ca un complex fizico-tehnico-tactic ce are din ce în ce mai mulți adepți practicanți dar și adepți care îl urmăresc.

3. Ca domeniu științific, argument fiind dezvoltarea complexă a jocului și a structurilor acestuia până la cele mai mici detalii în materie de fiziologie a efortului, biomecanică a mișcărilor, caracteristicile anatomice ale practicanților și psihologia și pedagogia jocului.

Toate aceste caracteristici de complexitate evidentă fac din jocul de handbal un sport, o activitate fizică tot mai apreciată și un domeniu pe care tot mai mulți specialiști în educație fizică doresc să îl studieze și să îl adopte în activitatea de atingere a obiectivelor fizice. Toate aceste elemente reprezintă și principalele particularități care ne-au motivat să alegem ca și domeniu de cercetare ramura sportivă handbal pentru tema de studiu în lucrarea de disertație.

Capitolul II – Metodologia utilizată pentru cercetare

II.1. Ipoteza lucrării

Handbalul, ca și joc sportiv are o eficiență maximă atât în cadrul lecției de educație fizică cât și în cadrul antrenamentelor de specialitate, atunci când metodele și mijloacele de acționare sunt adaptate și particularizate grupului țintă respectiv.

Ca și predare metodică, la începători, în jocul de handbal trebuie să se pună accentul pe jocul formal, exerciții sub formă de ștafetă și întrecere și pe crearea legăturilor tactice de bază. Dezvoltarea calităților motrice și a deprinderilor de bază sunt la fel de importante ca dezvoltarea atitudinilor și a comportamentelor specifice jocului de handbal.

Principalele caracteristici ale jocului de handbal, îl recomandă ca joc sportiv de bază in predarea educației fizice în școală, argumente fiind nivelul crescut de accesibilitate, cerințele materiale minime, posibilitatea predării acestuia și în anotimpurile reci și chiar oportunitatea de a adapta conținuturile deprinse din învățarea jocului de handbal în practicarea altor discipline sportive de echipă ca baschetul sau fotbalul.

Am pornit această cercetare de la ipoteza conform căreia, în urma stabilirii și punerii în practică a etapelor studiului, vom reuși sa obținem rezultate superior calitative testărilor inițiale, precum și o îmbunătățire cantitativă a parametrilor urmăriți în mediul de handbal dintre grupele testate.

II.2. Scopul lucrării

Caracteristica cea mai relevantă și totodată cea mai vizibilă a acestui joc este reprezentată de dinamica în ritm crescut cu care se dezvoltă, evidențiind modificări consistente pe toate planurile sportive – componenta tehnică, componenta tactică, componenta fizică și cea psihologică.

Această evoluție a dinamicii de practicare se observă în general asupra jocului în sine, ca rezultat al muncii desfășurate în structuri unice și tot mai originale în cadrul orelor de pregătire (lecții de educație fizică, antrenamente). Odată cu evoluția generală a ramurii sportive la nivel profesionist, se poate observa și cresterea cerințelor fizice și fiziologice necesare jucătorilor pentru buna practicare a jocului de handbal.

Pe plan mondial, apariția unui număr crescut de echipe tot mai bine pregătite din punct de vedere valoric a dus la dezvoltarea caracterisiticilor de combativitate și competiție. Astfel, munca specialiștilor în domeniu se direcționează spre scoaterea în evidență a particularităților noi și a direcțiilor de evoluție și dezvoltare a jocului de handbal modern. Astfel, scopul cercetării noastre este de a promova și de a demonstra prin evaluare obiectivă eficiența mijloacelor proprii de predare a conținutului jocului de handbal.

Principala tendință de manifestare a conținutului jocului de handbal, a componentei tehnico-tactice, este reprezentată de viteza tot mai crescută prin care se pun în practică acțiunile corporale, acest lucru transformând imaginea generală a jocului în una de creștere evidentă a intensității și a ritmului de joc.

II.3. Metode de cercetare utilizate în cercetare

O metodologie aplicată corect solicită parcurgerea și atingerea unor ținte caracteristice:

-delimitarea conceptuală a domeniului

-selectarea și respectarea regulilor și pașilor de realizare a cercetării

-selectarea instrumentelor de acțiune

-stabilirea unui grup țintă bine delimitat

-crearea, generarea și prelucrarea rezultatelor obținute

O metodă de cercetare poate fi delimitată conceptual ca fiind o cale a cunoașterii către stabilirea unui adevar sau a acțiunilor stabilite către atingerea unui scop final. Metodele de cercetare pot fi:

Rezultatele obținute în urma unei cercetări trebuie să aibă un caracter științific și să fie supuse unui filtru, unei categorisiri sau unei evaluări calitative. Acestea sunt considerate a fi corecte și acceptate doar dacă au caracter științific și dacă sunt obținute prin parcurgerea obiectivă a pașilor și a principiilor cercetării respective, precum și dacă sunt compatibile cu domeniul științific al ramurii respective.

Pe lângă aceste particularități, rezultatele unei cercetări, trebuie:

-să creeze un interes pentru veridicitate

-să antreneze curiozitatea

-să poată fi desprinse și să poată păstra un caracter independent de cercetarea în care au fost obținute.

Metoda studierii documentelor și bibliografiei de specialitate

În realizarea unei cercetări, cea mai solidă importanță îi revine analizei și documentării teoretice a domeniului științific caracteristic ramurii studiate. Odată cu diversificarea și creșterea complexității științelor, a creșterii volumului de informații și a dezvoltării numărului tot mai mare de teorii personale, această activitate de analiză a bibliografiei de specialitate capătă un caracter tot mai complex, devenind o metodă de analiză din ce în ce mai dificil de realizat.

Etape: – Analiza informaților generale despre particularitatea cercetată

– Selectarea unui număr limitat de surse

– Selectarea informațiilor din sursele alese

– Sistematizarea și ordonarea informațiilor selectate.

Metoda observației

Implică observarea în medii ne-artificiale a unor fenomene, a particularităților și a raporturilor dintre acestea în cadrul unui anumit domeniu. În urma acestor observații, se urmărește obținerea unor rezultate, care, în urma generării și prelucrării sa furnizeze concluzii referitoare la tema cercetată.

Metoda experimentului practic

Implică aplicarea practică a unor fenomene create sau deja existente, într-un mediu artificial, construit și bazat pe particularități specifice, care urmăresc obținerea unor rezultate capabile de a furniza concluzii referitoare la tema cercetată.

Această metoda este utilizată cu precadere în științele care realizează studii pe acțiunile oamenilor (sociologie, psihologie, sport etc.) și implică crearea unui context artificial în care să se poată obține rezultatele urmărite.

O altă metodă de cercetare a datelor prin intermedul unei cercetări este reprezentată de măsuratoarea din umbră/măsuratoarea discretă. Aceasta se poate aplica în toate metodele de cercetare (mai puțin în cazul chestionarelor), acolo unde cercetătorul/observatorul nu își face simțită prezența. Acest tip de măsuratoare poate fi principala metodă de cercetare în studierea comportamentelor umane.

II.4. Teste și măsurători aplicate în cercetare

Testul nr.1 – Se realizează parcurgerea în timp cât mai scurt a unui traseu în care elevul pasează către un coechipier (pasul 1), aleargă către un punct prestabilit unde reprimește mingea (pasul 2), execută dribling printre jaloane pe distanța de 10 metri (3) și finalizează prin aruncare la poartă din alergare, după care revine la poziția de start și repetă încă o dată structura de acțiuni. Se urmăreste parcurgerea pașilor într-un timp cât mai scurt, corectitudine în mișcări și marcarea de goluri (daca elevul ratează aruncarea la poartă va fi penalizat cu 3 secunde).

Fig.8 Reprezentarea grafică a testului nr. 1

Testul nr.2 – Se evaluează parametrii jocului defensiv, fiind plasați 4 jucători cu minge la mijlocul terenului, iar jucătorul evaluat se va apăra pe rând la fiecare din cei 4 in spațiul dintre linia de 6m și cea de 9m. Se urmărește blocarea adversarilor în încercarea de a depăși sau de a marca. Se va încerca evitarea pe cât posibil a abaterilor regulamentare grave (faulturi grave, faulturi din spate etc.).

Fig.9 Reprezentarea grafică a testului nr.2

Testul nr.3 – Se realizează parcurgerea în timp cât mai scurt a unui traseu în care elevul pasează către un coechipier (pasul 1) și se deplasează către punctul x, de unde va repeta procedeul către al doilea (pasul 2) și al treilea coechipier (pasul 3) de la care va reprimi mingea și va executa aruncare la poartă din săritură, cu opoziția activă a unui portar. Se urmărește parcurgerea traseului într-un timp cat mai scurt, execuție fluentă a mișcărilor, deplasare corectă pe teren și marcarea golului la finalul structurii (elevul va fi penalizat cu 3 secunde dacă nu marchează).

Fig. 10 Reprezentarea grafică a testului nr. 3

Testul nr. 4 – Se execută aruncări la poartă de pe puncte prestabilite și delimitate pe sol în ordinea care urmează: 1- aruncare de pe loc de la 7 metri, 2- aruncare de pe loc de la 9 metri, 3 – aruncare de pe loc de la 10 metri de pe poziția de inter dreapta, 4 – aruncare de pe loc de la 10 metri de pe poziția de inter stânga. Se urmărește parcurgerea traseului într-un timp cât mai scurt și marcarea de goluri de pe fiecare punct stabilit.

Fig. 11 Reprezentarea grafică a testului nr. 4

Totodată vor fi măsurați o serie de parametri între grupa de elevi testați și o altă grupă martor, între care se vor desfășura 2 meciuri de handbal înainte și după punerea în aplicare a mijloacelor și a metodelor propuse. Astfel, vor fi analizați următorii indicatori:

-Scor

-Erori personale în atac

-Erori personale în apărare

-Contraatacuri reușite

-Numărul de blocaje ale liniei defensive

-Numărul total de goluri marcate de pe linia de 9 metri

-Procentaj aruncări/goluri marcate de pe linia de 9 metri

-Numărul total de goluri marcate din lovituri de la 7 metri

-Procentaj aruncări/goluri marcate din lovituri de la 7 metri

-Numărul total de goluri marcate de la linia semicercului

-Procentaj aruncări/goluri marcate de pe linia semicercului

-Numărul de pase greșite

-Numărul de erori tehnice – Pași

– Dublu dribling

-Faulturi comise în atac

-Faulturi comise în apărare

Fișa de evaluare a parametrilor urmăriți în analiza meciului de handbal

Tab.2 Fișa de evaluare a parametrilor urmăriți în analiza meciului de handbal

II.5. Etapele cercetării

Punctul de plecare în realizarea unei cercetări de ordin științific trebuie să fie reprezentat de o temă de studiu de actualitate, care să poată fi analizată, care să fie veridică și în același timp să prezinte un ușor caracter de necunoscut și incertitudine.

Delimitarea acesteia trebuie să fie solidă și realizată corect. Totodată, trebuie să poată furniza idei și concluzii care pot ajuta la îmbunătățirea domeniului general. Pentru acestea, în realizarea studiului, am parcurs următoarele etape:

1. Selectarea temei de cercetare și a grupului țintă

2. Stabilirea ipotezei și a obiectivelor cercetării

3. Realizarea informării și a documentării științifice

4. Analiza metodicii de cercetare

5. Generarea unui plan al activității de cercetare

6. Stabilirea perioadei și a locului de desfășurare a cercetării

7. Realizarea testării inițiale și desfășurarea primului meci dintre grupele testate

8. Punerea în practică a mijloacelor de acționare propuse

9. Realizarea testărilor finale și desfășurarea meciului de analiză dintre grupele testate

10. Centralizarea și analiza datelor înregistrate

11. Elaborarea unor concluzii pe baza rezultatelor obținute.

Capitolul 3– Organizarea și desfășurarea activității

III.1. Subiecții, locul desfășurarii și durata experimentului

Pentru a putea realiza acest experiment am selectat două grupe a cate 7 elevi din cadrul claselor a IX a B și a IXa D de la Scoala Leon Dănăilă din Darabani, sub îndrumarea profesorului titular Adrian Vasile Grigoraș. Am selectat un număr de 7 elevi pentru fiecare grupă pentru a putea obține rezultatele corecte la indicii urmăriți în cadrul meciului direct dintre cele două echipe. Experimentul s-a întins pe o durată de 5 săptămâni, în care programele de exerctiții propuse au fost lucrate în cadrul verigii nr. 5 a lecțiilor de educație fizică, în prima întâlnire fiind susținute și testările inițiale, pentru ca ultima lecție să o rezervăm testărilor finale.

Grupa experiment

Tab 3 – Grupa experiment

Grupa martor

Tab. 4 – Grupa martor

Punerea în practică a exercițiilor propuse au necesitat respectarea unor pași și tehnici metodice de predare prin care s-au urmărit pe rând, descrierea exercițiilor, o explicație globală, exersarea simplificată a procedeelor (de exemplu fără minge), exersare în condiții îngreunate și apoi în condiții cât mai apropiate de situațiile de joc.

III.2. Structuri de exerciții propuse pentru cercetare

III.2.1. Transmiterea mingii – prinderea și pasarea

Exercitii pregătitoare:

-trecerea mingii dintr-o mână în alta pe la nivelul pieptului (execuție 30 secunde)

-trecerea mingii dintr-o mână în alta pe deasupra capului (execuție 30 secunde)

-trecerea mingii dintr-o mână în alta cu arc de cerc în jurul genunchilor (execuție 30 secunde)

-trecerea mingii dintr-o mână în alta cu arc de cerc în jurul bazinului (execuție 30 secunde)

Exercițiul 1 – pase la perete cu două mâini de la nivelul pieptului (execuție 30 secunde)

Exercițiul 2 – pase la perete cu două mâini de deasupra capului (execuție 30 secunde)

Exercițiul 3 – Pase între 2 jucători executate de la distanța de 7-9 metri (execuție 30 secunde)

Exercițiul 4 – Pase simple executate în suveică cu trecere la coada propriului șir (execuție 3 minute)

Fig.12. Reprezentare grafică a exercițiului 4

Exercițiul 5 – Pase simple executate în suveic cu trecere la coada șirului opus (execuție 3 minute)

Fig. 13. Reprezentare grafică a exercițiului 5

Exercițiul 6 – Pase executate între doi jucători din deplasare liberă pe toata suprafața terenului.

(execuție 1 minut)

Exercițiul 7 – Pase între 2 jucători executate cu deplasare în alergare în jurul terenului.

(execuție 1 minut)

Exercițiul 8 – Elevii dispuși în grupuri de câte 3 (în formă de triunghi). Aceștia execută pase între ei , în timp ce se deplasează tot blocul de jucători pe teren, fără a modifica forma triunghiului (triunghiul mișcător). (execuție 1 minut)

Exercițiul 9 – Elevii dispuși în grupuri de câte 7 (în formă de cerc). Aceștia se deplasează pe toata suprafața terenului (fără a modifica forma cercului), executând pase din aproape în aproape, respectând aceeați direcție de pasare. (execuție 1 minut)

Exercițiul 10 – Elevii dispuși în grupuri de câte 7 (in formă de cerc). Aceștia se deplasează pe toată suprafața terenului (fără a modifica forma cercului), executând pase pe direcții aleatorii sau modificate la semnal sonor. (execuție 2 minute)

Exercițiul 11 – Pase executate între 2 elevi pentru 30 secunde, în care se urmărețte execuția unui număr cât mai mare de execuții. (2 x 30 secunde)

III.2.2. Aruncarea la poartă

Exerciții pregătitoare

-rotiri ale brațului spre înainte ținând mingea în mână. (execuție 30 secunde)

-deplasare în alergare ușoară pe teren cu rotiri ale brațului spre înainte ținând mingea în mână

(execuție 30 secunde)

-mișcări de imitare a aruncării din mers, din alergare și din săritură. (execuție 30 secunde)

Exercițiul 1 – aruncare la poartă executată cu bătaie pe o treaptă. (10 repetări/elev)

Fig. 14 – Reprezentare grafică a exercițiului 1

Exercițiul 2 – aruncare la poartă executată cu bătaie pe o treaptă, precedată de dribling muliplu.

(10 repetări/elev)

Exercițiul 3 – Aruncare la poartă executată din saritură, cu pasă primită de la partener.

(10 repetări/elev)

Exercițiul 4 – Aruncare la poartă executată din saritură peste un obstacol înalt. (10 repetări/elev)

Fig. 15 – Reprezentare grafică a exercițiului 4

Exercițiul 5 – Aruncare la poartă executată din săritură peste un adversar semi-activ.

(5 repetări/elev)

Fig. 65 – Reprezentare grafică a exercițiului 5

III.2.3. Procedee specifice jocului defensiv

Exercițiul 1 – deplasare laterală pe semicerc în poziție defensivă. (1 minut)

Exercițiul 2 – deplasare laterală pe semicerc în poziție defensivă, cu executarea unui pas spre înainte (ieșire pe blocaj) la semnal sonor. (1 minut)

Exercițiul 3 – Blocaj executat cu atac pe un braț între doi jucători, executat la semnal sonor (jucătorii fiind dispuși la o distanță de 2-3 metri între ei). (2 minute)

Fig. 17 – Reprezentare grafică a exercițiului 3

Exercițiul 4 – Același exercițiu executat în cupluri de atacanți-apăratori, atacanții având și o minge pe care o pot pasa între ei. Se urmărește executarea blocajului acestora în condiții regulamentare și împiedicarea acestora să marcheze. (2 minute)

Exercițiul 5 – Deplasări laterale pe semicerc în funcție de circulația mingii pe linia de 9 metri

Exercițiul 6 – Deplasări laterale pe semicerc în funcție de circulația mingii pe linia de 9 metri, respectând poziționarea în sistemul de apărare 5 cu 1. (3 minute)

Fig. 18 – Reprezentare grafică a exercițiului 6

Exercițiul 7 – Joc la o singură poartă 3×3 cu portar activ. (2 reprize x 5 minute)

Fig. 19 – Reprezentare grafică a exercițiului 7

III.2.4. Contraatacul direct și cu intermediar

Exerciții pregătitoare

-pase executate între doi jucători aflați la distanță mare între ei (de pe loc). (20 repetări)

-pase executate din deplasare între doi jucători aflați la distanță mare între ei (cu deplasare liberă pe toată suprafața terenului). (20 repetari)

Exercițiul 1 – Jucătorii plasați într-un șir la colțul terenului, vor porni în alergare spre mijlocul terenului unde vor primi mingea de la portar și se vor retrage la coada șirului. (10 repetari)

Fig. 20 – Reprezentare grafică a exercițiului 1

Exercițiul 2 – Jucătorii plasați într-un sir la colțul terenului, vor porni în alergare spre mijlocul terenului unde vor primi mingea de la portar, vor executa dribling în viteză spre poarta cealaltă și vor finaliza prin aruncare din săritură. (10 repetari)

Fig. 21 – Reprezentare grafică a exercițiului 2

Exercițiul 3 – Jucătorii așezați pe 2 șiruri, unul la colțul terenului și unul la mijlocul terenului. Primul jucător din șirul de pe extremă va porni în alergare spre mijlocul terenului, primește mingea de la portar și pasează mai departe primului jucător din celălalt șir care execută dribling în viteză spre cealaltă poartă și finalizează prin procedeu la alegere. (15 repetari)

Fig. 22 – Reprezentare grafică a exercițiului 3

III.3. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor

Testul 1

Rezultatele grupei experiment

Testarea inițială – 14.3 secunde

Testarea finală – 14.1 secunde

Diferența – 0.25 secunde

Abaterea maximă – +1.3 secunde/ -0.9 secunde

Abaterea standard – 0.54 secunde (inițial)/ 0.6 secunde (final)

Rezultatele grupei martor

Testarea inițială – 14.1 secunde

Testarea finală – 14 secunde

Diferența – 0.1 secunde

Abaterea maximă – +1.2 secunde/ – 0.9 secunde

Abaterea standard – 0.52 secunde (inițial)/ 0.61 secunde (final)

Fig. 23 Reprezentarea grafică a rezultatelor testului nr.1 – grupa experiment

Fig. 24 Reprezentarea grafică a rezultatelor testului nr.1 – grupa martor

Testul 2

Rezultatele grupei experiment

Testarea inițială – 18.9 secunde

Testarea finală – 18.3 secunde

Diferența – 0.6 secunde

Abaterea maximă – + 2.8 secunde/ -2 secunde

Abaterea standard – 1.2 secunde (inițial)/ 1.81 secunde (final)

Rezultatele grupei martor

Testarea inițială – 19.9 secunde

Testarea finală – 19.7 secunde

Diferența – 0.2 secunde

Abaterea maximă – +1.8 secunde/ -2.3 secunde

Abaterea standard – 0.7 secunde (inițial)/ 1.34 secunde (final)

Fig. 25 Reprezentarea grafică a rezultatelor testului nr.2 – grupa experiment

Fig. 26 Reprezentarea grafică a rezultatelor testului nr.2 – grupa martor

Testul 3

Rezultatele grupei experiment

Testarea inițiala – 15.1 secunde

Testarea finala – 14.7 secunde

Diferenta – 0.4 secunde

Abaterea maximă – +0.8 secunde/ -0.8 secunde

Abaterea standard – 0.5 secunde (inițial)/ 0.57 secunde (final)

Rezultatele grupei martor

Testarea inițială – 15.2 secunde

Testarea finală – 15 secunde

Diferenta – 0.2 secunde

Abaterea maximă – +1 secunde/ -1.1 secunde

Abaterea standard – 0.6 secunde (inițial)/ 0.6 secunde (final)

Fig.27 Reprezentarea grafică a rezultatelor testului nr.3 – grupa experiment

Fig. 28 Reprezentarea grafică a rezultatelor testului nr.3 – grupa martor

Test 4

Rezultatele grupei experiment

Testarea inițială – 13.1 secunde

Testarea finală – 12.7 secunde

Diferența – 0.4 secunde

Abaterea maximă – +0.9 secunde/ -0.9 secunde

Abaterea standard – 0.48 secunde (inițial)/ 0.45 secunde (inițial)

Rezultatele grupei martor

Testarea inițială – 13.2 secunde

Testarea finală – 13 secunde

Diferența – 0.2 secunde

Abaterea maximă – +1.1 secunde/ -0.9 secunde

Abaterea standard – 0.64 secunde (inițial)/ 0.66 secunde (final)

Fig. 29 Reprezentarea grafică a rezultatelor testului nr.4 – grupa experiment

Fig. 30 Reprezentarea grafică a rezultatelor testului nr.4 – grupa martor

Putem observa la toate cele 4 teste sustinute cresteri ale rezultatelor, in procent de 96,5%, fiind inregistrat un singur regres intre cele doua testari si nicio stagnare. Putem pune aceste cresteri pe seama programelor de exercitii implementate in cadrul cercetarii. Daca la grupa experiment am putut observa la toate cele 4 teste sustinute cresteri ale rezultatelor, in procent de 96,5%, fiind inregistrat un singur regres intre cele doua testari si nicio stagnare, la grupa martor variatia rezultatelor este mai diversa: 11% stagnari, 18% regrese si doar 71% cresteri.

Analiza parametrilor urmăriți în cadrul jocului școală dintre cele două echipe

Au fost măsurați o serie de parametri între grupa de elevi testați și o altă grupă martor, între care s-au desfășurat 2 meciuri de handbal înainte și după punerea în aplicare a mijloacelor și a metodelor propuse. Au analizați următorii indicatori:

-Scor

-Erori personale în atac

-Erori personale în apărare

-Numărul de blocaje ale liniei defensive

-Numărul total de goluri marcate de pe linia de 9 metri

-Numărul total de goluri marcate din lovituri de la 7 metri

-Numărul total de goluri marcate de la linia semicercului

-Numărul de pase greșite

-Numărul de erori tehnice – Pași, Dublu dribling

-Faulturi comise.

Elevii au fost distribuiți pe posturi, care au fost menținute la ambele meciuri pentru a putea verifica corect din punct de vedere parametrii urmăriți. Meciurile s-au desfășurat după regulamentul de bază al jocului de handbal, în două reprize a câte 15 minute.

Fig. 31 – Reprezentarea grafică a distribuirii jucătorilor in teren

Rezultatele obținute în meciul inițial

Rezultatele obținute în meciul final

Fig. 32 Reprezentarea grafică a diferențelor dintre valorile obținute în cele două meciuri

Analiza parametrilor dintre cele doua meciuri ne-a oferit doar rezultate îmbunătățite atât ca și statistică numerică, cât mai ales ca si nivel de joc, coerență, fluiditate și exactitate.

Considerăm ca a fost mai important să evaluăm parametrii din cadrul unui meci decât să evaluam doar structuri motrice “rupte” din fazele de joc. În final este mai important ca jocul să fie cel îmbunătățit si elementele urmărite în cadrul unui meci, decât rezultatele înregistrate în structuri motrice fictive.

Concluzii

Handbalul, ca joc, ca disciplină sportivă și ca mijloc al educației fizice, este o ramură considerată a fi relativ tânără, dar care pune în practică un dinamism variat, o combinare plăcută și eficientă a unui cumul crescut de calități și aptitudini motrice precum și particularități etice și sociologice. Munca depusă de specialiștii domeniului în scopul creșterii calității și modernizării jocului de handbal, ne arată că, ajutat de procesul de globalizare, jocul de handbal are priză crescuăa atât la pacticanții amatori, la sportivii profesioniști dar mai ales la tinerii și copii aflați în procesul de creștere și de dezvoltare.

În procesul de învățare și consolidare a calităților motrice de bază, precum și a calităților fizice specifice unei discipline sportive, se cere respectarea unor cerințe ce țin de abordarea capacităților pe structuri de lecție, în etape ordonate, în structuri care să respecte principii de bază ale activității fizice și sportive.

Ghermănescu în 1983, afirma că jocul de handbal, indiferent de modul sau scopul în care este practicat, reprezintă unul din cele mai accesibile jocuri sportive, putând fi practicat atât de băieți cât și de fete, dar și în echipe mixte, precum și datorită faptului că elementele tehnice sunt „simplu și ușor de învățat”.

În urma cercetării experimentale, putem schița următoarele concluzii:

-Ipoteza cercetării a fost confirmată cu succes, rezultatele grupei experiment fiind âmbunătățite între cele două testări, atât în comparație cu propriile rezultate din testarea inițială, dar și în comparație cu rezultatele obținute de grupa martor.

-Din cele 5 probe, atenția cea mai sporită a fost asupra parametrilor urmăriți în meciurile dintre cele 2 echipe. Astfel, s-au putut observa, în urma cercetării experimentale, parametri dar și o calitate a jocului cu mult îmbunătățită.

-Programele de exerciții utilizate în cercetare au fost structurate pe elemente tehnice sau structuri tactice de joc pentru a putea fi asimilate mai ușor, punând accent atât pe faza de atac cât și pe jocul defensiv, dar și pe circulația mingii și a jucătorilor pe teren.

-Considerăm ca cercetarea experimentală a fost o reușită, demonstrând calitatea metodelor și mijloacelor de predare și evaluare utilizate și schițând forma unei lucrări ce ar putea reprezenta un șablon de inspirație pentru viitorii specialiști în domeniu.

Bibliografie

1. Alexandru E. – Principii ale modelării antrenamentului în handbal, juniori I, Ed. Tehnopress, Iași, 2005

2. Acsinte, A., Alexandru, E. – Handbal, de la inițiere la marea performanță, Editura MEDIA TM, Bacău, 2000;

3. Kuchta, Z., – Team training în the pre-competitional phase, EHF Periodical Nr.2/ 2002

4. Bompa, T. – Performanța în jocurile sportive. ExPonto S.N.A., București, 2003,

5. Acsinte A. – Handbal, Noțiuni generale de fiziologie a handbalului de performanță, Editura MEDIA TM, Bacău, 2000

6. Acsinte, A. – Particularități psihofiziologice ale jocului de handbal, Editura Alma Mater, Bacău, 2003

7. Bompa T. – Performanța în jocurile sportive. ExPonto S.N.A., București, 2003, p. 63;

8. Acsinte A. – Biochemical and physiological changes în handball players during a specific high intensity training programme, EHF Periodical, 1 / 2004, pg. 58-62;

9. Lapajane A,. – Intertwining fitness exercises with tehnical and tactical contents în order to be handbal players more efficient în training – EURO 2004 ,Coache s Seminar, Ljubljana/Slovenia

10. Israel S. – Stimuli variabili de antrenament pentru dezvoltarea capacității speciale de performanță, Institutul de cercetare în știința sportului, Germania, 1993

11. Cartwright, A, L., Pitney, A, W. – Fundamentals of Athletic Training, Second Edition, Human Kinetics, Champaign, IL, 2005

12. Patton, M. Q. (2002), Qualitative Research & Evaluation Methods, 3th edition, Sage Publications

13. Chelcea, S. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Economica, București

14. Clanton, R. E., & Dwiiht, M. P. (1 996). Team Handball: steps to success.

15. Gutierrez-Davila, M., Rojas, F. J., Ortega, M., Camp-, J., & Parraga, J. (2011). Anticipatory strategies of team-handball goalkeepers, Kinetii Publishers, Inc.

16. Peretz, Henri, 2002, Metodele în sociologie: observația, trad, rom., Editura Institutului European, Iași (ediția originală 1998).

17. Rho, H. (2010). Athletic directots Training instructions: Handball. Retrieved from Seoul, Republic of Korea:

18. Rojas, F. J., Gutiem-Davila, M., Ortega, M., Campos, J., & Parraga, J. (201 2). Biomechanical Analysis of Anticipation of Elite and Inexperienced Goalkeepers to Distance Shots in Handball. Journal of Human Kinetics

Repere electronice

1. Biological and physical changes în teens, online la https://extension.umn.edu/child-development/biological-and-physical-changes-teens

2. The story of handball, online la http://www.handball09.com/the-history-of-handball/

3. Documentarea în cercetarea bibliografică, online la https://nicoletageafir.wordpress.com/2012/12/17/documentarea-in-cercetarea-stiintifica/

4. Physical Characteristics and Abilities of Junior Elite Male and Female Handball Players, 2013,  The Journal of Strength and Conditioning Research