Studiu Privind Potentialul Turistic AL Statiunii Balneoclimaterice Baile Felix
CUPRINS
1. Cuprins…………………………………………………………………………….. 2
2. Introducere………………………………………………………………………… 3
3. Date generale………………………………………………………………………. 6
3.1. Istoricul locului si cercetării………………………………………………. 6
3.2. Relieful……………………………………………………………………. 7
3.3. Clima……………………………………………………………………… 8
3.4. Hidrografia……………………………………………………………….. 10
3.5. Componenta biogeoografică……………………………………………… 11
2.5.1. Flora…………………………………………………………….. 11
2.5.2. Fauna……………………………………………………………. 13
3.6. Constitutia geologica
4. Potențialul turistic…………………………………………………………………. 17
4.1. Potențialul turistic natural…………………………………………………. 17
4.1.1. Potențialul turistic bioclimatic…………………………………… 17
4.1.1.1. Temperatura aerului…………………………………… 17
4.1.1.2. Umezeala aerului……………………………………… 18
4.1.1.3. Nebulozitatea………………………………………….. 18
4.1.1.4. Durata de strălucire a soarelui………………………… 19
4.1.1.5. Precipitațiile atmosferice………………………………. 19
4.1.1.6. Vantul…………………………………………………. 20
4.1.2. Potențialul turistic biogeografic………………………………… 21
4.1.2.1. Zona de pădure……………………………………….. 21
4.1.3. Turismul si protecția mediului …………………………………. 23
4.1.4. Potențialul turistic balnear………………………………………. 24
4.1.5. Posibilități de drumeție prin zona Felix și regiunea limitrofă….. 27
4.2. Potențialul turistic antropic………………………………………………. 30
4.3. Determinarea gradului de atractivitate a stațiunii………………………………… 34
5. Infrastructura turistică…………………………………………………………… 40
5.1. Căile de comunicație……………………………………………………… 40
5.2. Baza de cazare și alimentație…………………………………………….. 41
5.3. Amenajări speciale……………………………………………………….. 48
6. Concluzii si posibilitati de amenajare si dezvoltare…………………………….. 51
Bibliografie………………………………………………………………………….. 55
INTRODUCERE
Exstă o sumedenie de stațiuni balneoclimatice existente pe teritoruiul României. Acest lucru se datorează faptului că, pe teritoriul țării noastre, datorită mai ales așezării geografice și structurii geologice a scoarței pământului. Astfel se găsesc numeroase elemente care reprezintă factori naturali de cură cum ar fi: ape minerale, mofete, nămoluri, lacuri terapeutice. Pe teritoriul României, sunt prezente ape termale de aproape toate felurile: cu caracter oligomineral, alcaline, alcalino-teroase, iodurate, radioactive clorurate-sodice, carbogazoase, arsenicale, sulfuroase, etc. Din cauza prezenței acestor ape minerale și termale în subteranul României, țara noastra ar avea posibilitatea să devină capitala tursimului curativ european. Desigur trebuie depuse eforturi pentru ca acest tip de turism să fie valorificat la maximum. Numărul și compoziția chimica a apelor minerale din România, se regăsesc greu în oricare parte a lumii am căuta. Cele mai răspândite resuse de apa minerale sunt cantonate în Câmpia Banato-Crișană, unde este localizată si stațiunea Băile Felix.
Aceste resurse sunt răspândite de asemenea pe aproape tot teritoriul țarii, facilitând creearea unor stațiuni balneoclimatice. S-au dezvoltat stațiuni de acest fel, care reprezinta un interes general pentru turiști, fiind intr-un număr foarte mare, Câteva exemple de astfel de stațiuni sunt: Amara, Balta Albă, Balvanyos, Bezna, Băile Govora, Băile Herculane, Băile Olănești, Băile Tușnad, Băltățesti, Borsec, Bușteni, Buziaș, Băile Felix, Băile 1 Mai, Călacea, Călimanesti-Căciulata, Covasna, Euforie Nord, Euforie Sud, Geogiu-Băi, Malnaș-Băi, Lipova, Moneasa, Neptun, Techirghiol, Tinca, Vâlcele, Stâna de Vale, Sovata, Slănic, Slănic Moldova, Ocna Sibiului, Venus, Mangalia, Sărata Moteoru, Rodbav, Puicioasa, Vața de Jos, etc. Majoritatea stațiunilor enumerate aici, îndeplinesc, cel puțin din punct de vedere al resurselor curative de care dispun, cerințe superioare unor stațiuni foarte cunoscute din Europa, cum ar fi Baden-Baden ( Germania ), Vichy ( Franța ) sau Karlovy Vary ( Cehia ). Un alt tip de stațiuni balneoclimatice sunt cele care prezintă interes pe plan local. Enumerăm cateva dintre acestea: Bala, Băita, Turda, Cojocna, Dănești, Băile Drînceni, Homorod, Bizușa, Nicolina, Sângeorgiu de Mureș, Jigodina Băi, Lacu Sărat, Fîșici, Praid, Ocna Șugatag, Șugas, Someșeni, Strunga si alte stațiuni de interes local.
În alegerea mea privind subiectul pe care îl voi dezbate sub forma lucrării de licența, mi-am propus numeroase teme dintre care câștig de cauza a avut tema: Studiu privind potențialul turistic al stațiunii balneoclimaterice Băile Felix. Alegerea mea a fost susținuta de valoarea deosebita a stațiunii din punct de vedere turistic, Baile Felix fiind recunoscută pe plan internațional. Totodată am hotărât să redactez aceasta temă pentru a reflecta condițiile în ceea ce privește bazele de cazare existente, serviciile oferite turiștilor, căile de comunicație din zonă, pecum și potențialul turistic natural și potențialul turistic antropic fin zona. Această alegere de temă a fost de asemenea avantajată de faptul că, stațiunea Băile Felix este considerată o stațiune de interes internațional, fiind clar favorizată de apropierea de granița cu Ungaria ( vama Borș ), aflată la doar 22 de km de localizarea stațiunii.
Pe parcursul cercetărilor pe care le-am efectuat am avut în vedere lucrări cu caracter științific care se regăsesc în bibliografia lucrării, parcurgerea stațiunii cap coadă pentru identificarea infrastructuriilor turistice precum și a principalelor obiective, colectarea informațiilor despre conținutul apelor termale, discutii cu localnicii pentru adunarea informațiilor cu privire la istoria locului și nu numai, discuții cu angajații de la unitățile de cazare și alimentație din zonă și nu in ultimul rând emiterea unor teorii privind posibilități de dezvoltare a celor două stațiuni. . Un alt factor care m-a determinat să aleg stațiunea Băile Felix, a fost posibilitatea de implementare în viitorul apropiat al unui proiect, cu privire la construcția unui “Aqua Park” pe teritoriul stațiunii, un proiect care după părerea mea, va fi totuși destul de dificil de pus în aplicare.
Rolul turismului balnear din localitatea Băile Felix, este accea de a oferi atât populației locale cât și turiștilor posibilitatea de refacere în urma unor leziuni suferite sau doar o simplă relaxare și refacere din punct de vedere psihic, relaxare care contrabalansează viața stresantă, de zi cu zi din marile orașe. Astfel putem afirma că turismul balnear nu se adresează exclusive celor cu probleme medicale, ci și celor dornici de relaxare, celor care vor să-și recapete vitalitatea și condiția fizică, mentală și spirituală. Un alt rol important al stațiunii este crearea locurilor de muncă pentru populația locală și nu numai, numeroasele unități de cazare și alimentație publică având nevoie iminentă de forța de muncă.
Localitatea suburbană a Oradiei ( Băile Felix ) se alflă la circa 8 km de centrul orașului. Este desigur cea mai apreciata stațiune balneară de pe teritoriul României și totodată una recunoscută și pe plan internațional. Ca așezare mai exactă din punct de vedere al teritoriului României, situăm Băile Felix în partea de N-V al țării, totodata in N-V-ul Munților Apuseni, la contactul dintre Dealurile Vestice si Câmpia de Vest., in Câmpia Crișurilor. Locaitatea este străbatuta de pârâul Hidișel, mărginită la sud de dealurile Cordăului și la vest de dealurile Apateului.
DATE GENERALE
3.1. Istoricul locului și cercetării
1221 – cea mai veche mărturie scrisă despre existența stațiunii, de pe vremea Abatiei Hevius de Magno-Varadino. Haieul apare des in documnete.
1241 – invazia tătarilor, care duce la lipsa documentelor până in secolul XV.
1465 – laude aduse izvoarelor tămăduitoare de poetul Ianus Pannonius.
1533-1611 – Antonio Passevino oferă informații privitoare la starea de sănătate a populației din Transilvania și vorbește depre faptul că multe boli sunt vindecate în băile de la Oradea.
1584 – Campani trimite o scrisoare adresată lut Aquaviva, în care vorbește despre sosirea unor oameni săraci în băi, aceștia fiind tratați făra a plăti.
1658 – s-a dispus repararea băilor de către Gheorghe Rakoczi, acțiunea fiind dusă la bun sfârșit. Tot acum s-a construit și “o casă a băilor domniei”.
1660 – a fost distrusă de către turci casa construită in anul 1658. Interesant este faptul că turcii au lăsat neatinse celelate clădiri și băile în general.
1656-1658 – o solie suedeză aflată în Transilvania menționează despre calitatea tămăduitoare a unor băi care se află în apropiere de Oradea.
1692 – austriecii înfrâng turcii și preiau controlul asupra acestei zone.
1731 – se efectuează cercetări cu privire la componența apei de către Gebb Francisc.
1777 – apare scrierea “Thermae Varadienses”, în care se descriu Băile Oradiei de către Stephanus Hathvany. În această scriere se menționează faptul că Băile Felix se afla în afara orașului sau a suburbiilor acestuia.
1711-1721 – pe timpul lui Helcher Felix, se descoperă un mare izvor termal, care astăzi nu mai exista, denumită pe atunci “Felix”. Numele stațiunii din zilele noastre provine de la numele acelui izvor, deși alte surse susțin că numele ar veni de la cuvântul latin “Felix”, care inseamnă fericire.
1744 – a fost ridicată prima clădire cu etaj, care avea în dotare si câteva camere pentru cazarea vizitatorilor.
1832 – apare un hotel pe nume “Europa”.
1834 – a avut loc un cutremur, in urma căruia s-a format un izvor lângă baia cu nămol.
1842 – pe izvorul mai sus menționat s-au amenejat instalații noi.
1852 – între Oradea și Felix apare primul transport in comun, un omnibus.
1858 – a rămas cunoscută o dată statistică conform căreia au fost internați la Felix un număr de 1887 de bolnavi.
1861 – Anton Mayer a realizat o monografie a băilor, în care se menționeză construcții din lemn acoperite cu șindrila sau stuf in cadrul stațiunii. Tot în acest an sunt menționate trei bazine din lemn din bârne, pentru cele trei categorii sociale ( domni, țărani, săraci ).
1885 – s-a executat primul foraj modern.
1887 – apare un nou hotel pe nume “America” si “Baia America”.
1891 – s-a efectuat prima analiză din punct de vedere chimic a apelor termale.
1891-1893 – se construiește hotel “Victor”.
1896 – construiea Băilor Francisc. Tot în acest an are loc un eveniment important și anume acordarea medaliei de aur și diplomei de onoare apelor termale din stațiunea Băile Felix, cu ocazia expoziției mondiale.
1904 – a aparut un alt hotel, pe nume “Manyhert”.
1912-1914 – în această perioadă s-a construit sștrandul cu turnulețe.
1922-1923 – repetarea analizelor chimice a apelor termale din anul 1891.
1926 – un nou set de analize chimice a apelor de la Băile Felix, efectuata de aceeași cercetători ca și in cazul primelor două analize.
1939 – începe o perioadă de regres din cauza celui de-al doilea Război Mondial.
1948 – prin prisma naționalizării stațiunea intră într-un proces de dezvoltare.
1962 – se trece la efectuarea lucrărilor de foraj și hidrologice pentru identificarea unor locuri unde se pot găsi noi cantități de apă.
1969-1979 – se produce o dezvoltare accentuată a stațiunii, renovarea vechilor construcții, plus apariția unor noi baze de tratament, care permit tratarea pacienților pe tot parcursul anului
2008 – modernizarea ștrandului Felix, dupa cele mai noi standarde
3.2. Relieful
Condițiile de relief din zona Băilor Felix respectiv Băilor 1 Mai sunt creionate de prezența a două unități majore de relief și anume Dealurile Vestice respectiv Câmpia de Vest. Astfel, terminațiile Dealurilor Pădurii Craiului își fac simțita prezența în partea estică și sudică a celor două stațiuni. Avem astfel dealul Șomleu 346 m, reprezintă altitudinea cea mai însemnată din regiune. Mai sunt prezente și dealurile Apateului 102 m și Cordăului 270 m.Cele 3 dealuri mai sus menționate provin din piemontul de acumulare pliocen al Pădurii Craiului, pădure ce a fost erodată și fragmentată primul foraj modern.
1887 – apare un nou hotel pe nume “America” si “Baia America”.
1891 – s-a efectuat prima analiză din punct de vedere chimic a apelor termale.
1891-1893 – se construiește hotel “Victor”.
1896 – construiea Băilor Francisc. Tot în acest an are loc un eveniment important și anume acordarea medaliei de aur și diplomei de onoare apelor termale din stațiunea Băile Felix, cu ocazia expoziției mondiale.
1904 – a aparut un alt hotel, pe nume “Manyhert”.
1912-1914 – în această perioadă s-a construit sștrandul cu turnulețe.
1922-1923 – repetarea analizelor chimice a apelor termale din anul 1891.
1926 – un nou set de analize chimice a apelor de la Băile Felix, efectuata de aceeași cercetători ca și in cazul primelor două analize.
1939 – începe o perioadă de regres din cauza celui de-al doilea Război Mondial.
1948 – prin prisma naționalizării stațiunea intră într-un proces de dezvoltare.
1962 – se trece la efectuarea lucrărilor de foraj și hidrologice pentru identificarea unor locuri unde se pot găsi noi cantități de apă.
1969-1979 – se produce o dezvoltare accentuată a stațiunii, renovarea vechilor construcții, plus apariția unor noi baze de tratament, care permit tratarea pacienților pe tot parcursul anului
2008 – modernizarea ștrandului Felix, dupa cele mai noi standarde
3.2. Relieful
Condițiile de relief din zona Băilor Felix respectiv Băilor 1 Mai sunt creionate de prezența a două unități majore de relief și anume Dealurile Vestice respectiv Câmpia de Vest. Astfel, terminațiile Dealurilor Pădurii Craiului își fac simțita prezența în partea estică și sudică a celor două stațiuni. Avem astfel dealul Șomleu 346 m, reprezintă altitudinea cea mai însemnată din regiune. Mai sunt prezente și dealurile Apateului 102 m și Cordăului 270 m.Cele 3 dealuri mai sus menționate provin din piemontul de acumulare pliocen al Pădurii Craiului, pădure ce a fost erodată și fragmentată la sfârșitul pliocenului respectiv începutul cuaternarului. A existat și o zona mai puțin erodată și anume dealul Șomleu, unde eroziunea și fragmentarea mai redusă poate fi pusă pe seama prezenței calcarelor baremiene. Totodată prezența acestor calcare a impus și condiționat formarea unui relief carstic ( remarcabil este avenul “Hudra Bratii” ). Prezența acestui relief carstic a facilitat conservarea unor depozite fosiliere de mamnifere provenite din timpul pleistocenului. Aceste depozite fosiliere deosebit de importante prin valoarea lor stiințifică sunt expuse in Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, la secțiunea Științe naturale. Putem spune că Stațiunea Băile Felix este așezată într-o zonă deluroasă, acoperită cu păduri de stejar și de fag. În rest, celelalte dealuri formate cu precădere din arigile, argile nisipoase, au fost mai ușor de erodat de condițiile climatice, au rezultat astfel altitudini mult mai reduse.
În cadrul stațiunilor întalnim Câmpia Miersigului ( apartine Campiei de Vest ). Relieful câmpiei este una spectaculoasă, având înfățișarea unor câmpuri întinse, dispuse în trepte care sunt ușor înclinate spre partea de vest. Acest fel de relief poartă denumirea de galcis. În zona stațiunilor, pădurile de terase și de glacisuri sunt supuse fragmentării de văile ce aparțin bazinului hidrografic Peța.
În zona unde s-au produs defrișări, pentru a crea terenuri propice folosinței agricole ( pentru culturi, pașuni sau fânețe ), eroziunea accelerată a impus formarea unor organisme torențiale. Sunt prezente și cazuri în care pătura de sol a fost complet îndepărtată prin acțiunea eroziunii areale. De asemenea au fost construite unele stăvilare pe pârâul Peța. Acestea au impus ca panta profilului longitudinal al văii să fie mai atenuată în amonte, rezultând formarea unor albii minore mai largi, în care uneori se manifestă fenomene de înmlăștinare.
În cazul Băilor Felix este uzitată interferența dintre podurile de glacis și terasele semnalate pentru dotările stațiunii.
3.3. Clima
Clima constituie una dintre cele mai complexe probleme de dezbătut în acest caz, având în vedere faptul că acest factor climatic influențeaza deosebit de mult prezența numărului de turiști la un moment dat în cadrul stațiunii. Climatul este continental moderat cu caracter de cruțare. Temperatura medie anuală este de 10 grade C. Iernile sunt blânde, fără geruri puternice, iar verile nu sunt excesiv de călduroase. Precipitațiile reduse (615,8 mm anual) favorizează prezența turismului. Vânturi slabe și predominante din nord și sud-est.
Poziția geografică favorizează prezența unui climat continental-moderat, iar unele condiții naturale din stațiune impun un climat de cruțare.
Lipsa unei stații meteorologice în localitate care ar facilita determinarea condițiilor climatice la un moment dat, obligă specialiștii să consulte informațiile obținute la stația meteo din Oradea. Valorile obținute aici pot fi generalizate și pentru Băile Felix, deorece condițiile fizico-geografice din cele două zone sunt foarte omogene. Condițiile climatice din zona stațiunii sunt modificate în funcție de unele elemente climatogene, cum ar fi: radiația solara, dinamica atmosferei precum și caracterul suprafeței subiacente.
Un alt factor care influențeaza clima este circulația generală a atmosferei. În cadrul acestui fenomen are loc transportul maselor de aer dintr-un loc în altul. Aceste mase de aer calde sau reci pătrund în zona stațiunii în funcție de înăltimea reliefului înconjurător. Astfel în stațiunea Băile Felix vor pătrunde în primul rând masele de aer vestice și nord vestice, mase de aer continentalizate într-o oarecare măsura și mai puțin mase de aer estice, barate în mare măsura de lanțul muntos carpatic. Se realizează astfel ierni mai blânde și veri mai răcoroase și se exclud iernile geroase și căldurile excesive prezente în estul țării.
Și nu în ultimul rând, vorbim de suprafața subiacenta, care prezintă un rol deosebit în formarea microclimatului stațiunii. Suprafața subiacenta se caracterizează printr-un grad ridicat de eterogenitate, deoarece, spre exemplu, zonele cultivate alternează cu insule de pădure sau fînețe-pașuni. Un rol important în formarea microclimatului stațiunii pe timpul iernii, îl au bazinele de înnot ale ștrandurilor. Astfel apele termale prezente în bazine modifică temperatura generală a stațiunii, acest fapt face ca în stațiunea Băile Felix să se înnregistreze o temperatură a aerului mai ridicată ca și în municipiul Oradea. Trebuie menționat și faptul că pădurile în opoziție cu zonele cultivate ( pașuni-fînețe ), reduc simțitor amplitudinile diurne din timpul verii, măresc ziua umiditatea relativa cu circa 20 %, iar pe timpul nopții cu circa 50 %, și filtrează viteza curenților de aer.
La stația meteorologică din Oradea se mai pot obține informații privitoare la următorii caracteristici climatogeni: temperatura aerului, nebulozitatea, fenomene de oraje, precipitații atmosferice, presiunea atmosferică și nu în ultimul rând regimul eolian.
Apar fenomene de oraje, cel mai frecvent în anotimpul de vară, mai ales în lunile iunie și iulie, iar iarna apariția acestora este considerată total accidentală.
Despre presiunea atmosferică trebuie știut, că este dependentă de temperatura arerului fața de care însa evoluează invers proporțional. Presiunea scade în mod evident vara , când temperaturile sunt la un nivel mai ridicat și aerul este mai rarefiat. Valoarea cea mai scazută a presiunii atmosferice apare în luna aprilie. Valoarea maximă de presiune apare pe timpul iernii, când temperaturile ajung la nivelul cel mai scăzut și din cauza faptului că apar inversiunile termice care au loc la nivelul câmpiei.
Din informațiile prezentate la subcapitolul climă, rezultă calitatea curativă a climatului. Aceste condiții climatice sunt absolut necesare pentru tratarea unor boli pentru care sunt trimiși aici un număr impresionant de persoane pe parcursul unui an. Și din această cauză stațiunea Băile Felix este recunoscută nu numai pe plan național, cât și internațional.
3.4. Hidrografie
Cele două râuri principale care trec prin regiunea înconjuratoare sunt: Crișul Repede respectiv Crișul Negru. Totodată regiunea stațiunii Băile Felix conține numeroase izvoare de ape minerale termale, cu temperaturi cuprinse între 20 și 48 grade C, existând de asemenea și ape: oligotermale, radioactive, conținand sulf, calciu, sodiu, descoperite la începutul mileniului. Putem spune deci că apele din zonă se clasifică în următorul fel: ape freatice, ape de adâncime respectiv ape de suprafața.
De menționat este faptul că apele de adâncime cu caracter termal reprezintă principala sursa de atracție turistică a zonei din punct de vedere hidrografic, apele freatice aducând un plus, din punct de vedere al potențialului turistic, foarte redus.
Colectorul principal al zăcamintelor de ape termale din zonă folosite pentru alimentarea Băilor Felix, dar și a fostelor Băi ale Episcopiei, este considerat relieful carstic.
Pentru a descoperi modul în care s-au format zăcămintele de apă termala din zona, s-au întreprins numeroase actțuni de cercetări, iar ca și o concluzie a acestor cercetări s-au formulat o serie de ipoteze care se pare că lămuresc în mare parte acest mister.
În primul rând au existat o serie de condiții litologice și structurale dintre cele mai favorabile. În acest sens putem vorbi de infiltrarea apelor meteorice în roci carbonatate triasice și cretacice. Această infiltrare și circulația apelor mai este facilitat de nepotrivirea evidentă dintre cristalin și calcare și de alterarea pe parcursul timpului a stratului de cristalin.
În ceea ce privește originea caracterului termal al apelor s-a ajuns la concluzia următoare: „termalitatea apelor se datorează anomaliei gradientului geotermic din Bazinul Panonic”.
Lacurile și rețeaua hidrografică din zonă formează apele de suprață a stațiunii. Rețeaua hidrografică mai sus menționată cuprinde și bazinul pârâului Peța. Ca afluenți ai acestui pârâu se numară pârâul Glighi și pârâul Popii, iar în localitatea Sânmartin se alatură și pârâul Hidișel. Toate aceste pârâuri mai sus menționate au o scurgere permanentă, principalele motive fiind prezența izvoarelor naturale, a forajelor existente în zonă, precum și din cauza reutilizării apelor folosite pentru tratament. Porțunea de bazin despre care vorbim ajută la eliminare sezonului mort. Explicația ar fi că apele rămân permanent calde chiar dacă apare sezonul rece și astfel turiștii nu vor întâmpina probleme dacă doresc să petreacă câteva zile în stațiune pentru refacere sau orice alt scop.
Un lucru interesant privind hidrografia stațiunii este semnalat în aval fața de localitatea Sânmartin, unde vegetația de apă se dezvoltă din belșug chiar și în timpul sezonului rece, rezultaând o micșorare deosebită a vitezei de scurgere a apelor de suprafața. În schimb în regiune apele de suprafața au un regim de scurgere greu de prevăzut. Acționează în mod firesc la sosirea primăverii, când prin topirea zăpezilor, pâraiele au un caracter torențial. Acestui fenomen i se adaugă și precipitațiile din timpul anului când debitele pâraielor cresc foarte mult. Totodată au loc din cauza eroziunii în porțiunile despădurite ale bazinului chiar și din cauza vitezei crescute de scurgere precum și a debitului mare din unele perioade ale apelor. Pentru a contracara pericolele survenite în urma erodării unor porțiuni solide ( din care pot rezulta bucăți mai mari sau mai mici de rocă, nisip etc ), în amonte de stațiune s-a dispus construirea unui baraj, care are rolul de a capta surplusul de apă din debitele mari sub forma unui lac.
În Băile Felix există o serie de lacuri artificiale care se identifică cu ștrandurile din zonă. Acestea sunt evident bazinele din cadrul ștrandurilor, care au fost amenajate pentru turiștii sau localnicii aflați aici. Dintre aceste ștranduri menționăm: ștrandul Apollo, ștrandul Felix, strandul U.G.S.R. Mai există și lacuri artificiale amenajate în parcuri, desigur cu funcția de a da frumusețe acestora. În acest sens putem da ca exemplu concret Lacul cu Nuferi. Cunoscută sub denumirea latina „Nymphae lotus var. Termalis” ( nufărul termal sau floarea de lotus ), se regăsește într-o rezervație de nuferi termali, cu caracter de unicitate în lume. Această floare crește în așa numitul „Lac cu Nuferi” situată în stațiunea Băile Felix. Lacul este unul cu apă caldă fiind alimentat de un izvor cu apă termală. Interesant este faptul că aceste flori se autoprotejează, închizandu-se în momentul în care temperatura apei trece peste 30 grade C. Planta are frunze rotunde, plutitoare cu marginea dințată și răsfrântă în sus, dintre care se înalță flori alb-galbui. Lacul cu Nuferi este format de apele pârâului Peța, care își are punctul de izvor in Băile 1 Mai. Temperatura medie a lacului este în jur de 30 grade C. Floarea de lotus a fost declarată monument al naturii din anul 1931, aceasta fiind considerată o plantă exotică pentru România.
3.5. Componenta biogeografică
3.5.1. Flora
Vegetația prezentă în cadrul stațiunii Băile Felix, a fost reglementată precum în oricare zonă a terrei de condițiile de climă și relief. Deoarece stațiunea este bine adăpostită de unitațile de relief din jur ( vezi M-ții Apuseni ), a rezultat la formarea unui tip de floră de caracter sudic. Amenajările făcute de om aici ( și fac referire mai ales la defrișările numeroase efectuate în zonă ) a dus la apariția unei vegetații de pajiște și fânețe. Tot aici la acțiunile de atropizare ale omului putem include și prezența în parcurile din stațiune a arborelor de lalea, acestea aflându-se în rezervația naturala „Pârâul Peța”. Se mai găsesc alte specii tropicale în drum spre ștrandul U.G.S.R., cum ar fi: Nelubium Lucifera. Nymphaea zanzibarensis sau Aeihornia crasepis, acestea provenind de pe diferite continenete ale lumii cum ar fi Asia sau Africa.
Apare stejarul penduculat spontan, care este caracteristic pentru pădurile ce înconjoară cele două stațiuni Felix și 1 Mai.. În alte zone apar și forme de vegetație precum cerul, care este dominanat în vest și în sud, sau fagul combinat alocuri cu gorunul spre dealul Șomleu. Își mai fac apariția, este adevărat de rareori, gârnița, frasinul, carpenul, etc. Arborii prezenți în pădurile de lângă cele două stațiuni sunt: alunul, cornul, sângerul, lemnul câinesc..
Cum am mai menționat unele păduri de stejar au fost defrișate și au apărut terenurile de cultură alaturi de pajiști și fânețe. Dacă vorbim de floră, trebuie să facem referire și la unele flori care se fac remarcate prin diversitatea deosebită a culorilor, flori precum: margaretele, cicoarele, lumânărelele, macul sau brândușele.
Însă cu siguranță cea mai importantă specie care s-a dezvoltat în această zonă este „Nymphae lotus var. Thermalis”.. Această plantă este considerată faima stațiunii și nu numai. Pe lângă acest monument al naturii mai pot fi intâlnite asociații de plante precum: șovarul, papura, stuful, limbarița sau lintița ( ultimele doua fiind intalnite mai rar ), plusalge sau diferiți mușchi de apă.
Stațiunea Băile Felix este renumită din punct de vedere al vegetației pentru prezența a 13 rezervații naturale botanice și a 16 rezervații naturale mixte. Aceste rezervații naturale de floră și fauna, floristice si speologice, floristice și peisagistice, etc., îndeplinesc funcția principală de protecție a unor specii vegetale sau a unor animale, aducând un grad de atractivitate superioară întregului complex de elemente protejate prin lege.
Ca și o concluzie la acest subcapitol, putem formula că deși flora stațiunii Băile Felix este una grandioasă pentru simplul fapt de a poseda o floare rara ca Nufărul Alb, dar necesită o protecție mai atentă din partea autorităților pentru a nu risca o degradare iremediabilă a acestora.
În cele ce urmează voi enumera plantele care cresc atât în zona Felixului cât și în zonele învecinate a stațiunii: Nufărul termal, Nufărul Alb, Bulcuii de munte ( Apuseni ), Liliacul carpatin ( Valea Aieului, Valea Iadului ), Arborele Mamut ( Oradea ), Magnolia ( Oradea ), Orhideea ( zonele deluroase ), Ginko ( Oradea, Parcul Universității ), Anemone nemorosa ( dealul Șomleu ), Dedițeulu ( în yonele de câmpie și de munte ), Stânjenelul, Oițtle ( goluri alpine ), Crinul de pădure ( păduri cu substrat geologic calcaros ), Narcisa sălbatica ( în păduri de altitudini joase, Pădurea Felix ), Gentiana Lutea ( Parcul Natural Apuseni ), Rușcuta de primăvară și altele.
3.5.2. Fauna
Fauna naturală este mai bine păstrată decât în alte regiuni ale României, având specii legate de etajele de vegetație mai sus menționate. Este o faună deosebit de bogată, având reprezentanți acvatici cum ar fi: Scardinius erithrophtalmus racovitzai (Roșioara lui Racoviță), Familia Cyprinidae Ord. Cypriniphormes, specie endemică de pește, trăiește în cârduri în zona de izvoar ale lacului termal, adaptată la temperaturi de 28-30 grade C și care sucombă în ape mai reci, Melanopsis parreysii Muhlfeld (melc), Familia. Melanopsidae, în Rezervația Naturală "Pârâul Peța".
Există de asemenea o serie de mamnifere precum: râsul care este prezent în zona de munte și de deal sau păduri, pisica sălbatică și ursul în păduri, lupul de asemenea în păduri, cârtița care trăieste în împrejurimile pârâului Peța, ariciul care are același habitat ca și cârtița, o specie arhicunoscuta și anume veverița care trăiește în păduri, parcuri și grădini dendrologice.
Urmează grupul păsărilor care este cea mai vastă,desigur din cauza condițiilor favorabile prezente în zona. Printre acestea remarcăm: liliacul, vânturelul de seara, care este prezent cu precădere în zona de granița cu Ungaria spre Nojorid, lebăda cucuiată, prezența acesteia fiind favorizată de apa calda a pârâului Peța în momentul scurgerii în Crișul Alb, starcul roșu, cel alb și cel cenușiu care sosesc doar în anotimpul cald, tot oaspeți de vară sunt considerați și egreta mica și egreta mare. Mai sunt prezenți și corbul în zona de deal și stejăriș, barba albă din zona de deal, câmpie, lacuri și bălți și nu în ultimul rând ciocănitoarea de pădure și ciocănitoarea spate-alb.
În categoria reptilelor regăsim broaște precum: broasca țestoasă de apă, brotăcelul, broasca de lac-mare, buhaiul cu burta roșie sau broasca râioasă verde. Există de asemenea și șerpi dintre care menționăm: vipera sau napârca, vipera cu corn, șarpele de baltă respectiv șarpele de casă. Mai adăugăm la categoria reptilelor și gușterul sau sopârla de câmp. Putem observa prin enumerarea faunei de mai sus, că stațiunea Băile Felix se încadrează perfect unei zone cu caracter accentuat sudic.
Se practică un turism cinegetic adică de vânatoare, care prezintă o atracție importantă pentru turiștii cu poftă de aventură, principalele ținte fiind mistrețul și fazanul.
Iată un tabel atașat cu totalitea faunei din Băile Felix și în zonele limitrofe acesteia:
Tabelul 1. Clasificarea faunei pe specii
3.6. Constituția geologică
Această temă prezintă un interes ridicat, deoarece geologia a facilitat prezența apelor termale în această zonă și nu în ultimul rând constituirea stațiunii Băile Felix.
Stațiunea despre care vorbim se află în contact cu Bazinul Panonic împreună cu anexele sale de tip graben Bazinul Borod și Baziunl Beiuș și în partea opusă cu horstul Pădurii Craiului, care sunt unitați geologice majore.
Desigur pe parcursul timpului cele două unitați geologeice au avut evoluții dintre cele mai deosebite datorită afectării lor de fazele orogenice petrecute aici. Aceste procese orogenice au întrerupt procesele de sedimentare și au cauzat retragerea apelor, iar sedimentele depuse până la orogeneze au fost modelate de factorii exogeni. A rezultat o puternică tectonizare a stratelor geologice și astfel s-au format unele structuri în blocuri.. Unele dintre aceste blocuri s-au ridicat formând horsturi, iar altele au suferit o scufundare realizând grabene.
În urma cercetărilor efectuate în zona s-a descoperit că la baza acestor formațiuni se află roci cristaline, peste care s-au depus sedimente mezozoice. Însa procesul de sedimentare a acestor roci a fost întrerupta de nenumarate ori de procesele modelatoare externe, adică ridicări sau coborâri orogenice. Triasicul este reprezentat de dolomite, acestea au fost modelate de procesele modelatoare externe într-un relief carstic. S-a demonstrat mai târziu că apele captate în acest relief carstic au un caracter accentuat de termalitate.
În timpul jurasicului s-a depus următorul strat de rocă, acesta fiind reprezentat de calcar. Și pe acest calcar se va forma un relief carstic, în perioada de exondare postjurasică., iar peste acest relief se va depune un sediment cretacic calcaros , important pentru prezența apelor termale în stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai.
Urmează faza orogenică austriacă, pe perioada căreia se desfasoară procese de faliere, cu orientare panonică NE-SV. Acum începe scufundarea Bazinului Panonic și ascensiunea Munțiilor Apuseni. Rocile calcaroase fiind puternic supuse proceselor de modelare, vor intra într-un proces de carstificare, datorită prezenței fisurilor, a diaclizelor, galeriilor, peșterilor, respectiv regimului hidraulic carstic. Cum am mai menționat pe parcursul lucrării relieful carstic format reprezintă azi colectorul zăcământului de apa termală din regiunea Felix.
În continuare pe surafața carstificată creată, s-au depus marnocalcare, post-depunerii urmând o orogeneză care a accentuat faliile panonice și a format faliile de direcție carpatică NV-SE. Desigur în cadrul procesului a avut loc din nou o retragere a apelor marine. Acest proces a jucat un rol important în conturarea formei actuale a Bazinului Panonic, a horstului Pădurii Craiului și a grabenelor bazinelor sedimentare de tip golf, anexe Bazinului Panonic. În zona stațiunilor, în urma tuturor proceselor tectonice desfășurate, s-au format unele blocuri, dispuse în trepte, cu evoluții contradictorii în perioada post-tectonică a regiunii.
Are loc în perioada neogenului retragerea definitivă a apelor marine și o depunere de sedimente peste blocurile menționate. În urma retragerii apelor s-au format pienmonturi de acumulare la periferia Munților Apuseni. Modificarea condițiilor climatice ,când clima devine una temperată, a dus la erodarea piemonturilor și tranformarea acestora în dealuri, astfel rezultând Dealurile Vestice. Relicvele rămase în urma erodării s-au acumulat către partea de vest, astfel vor fi modelate treptele de glacis ale Câmpiei Înalte. Tot în acest timp s-au format și terasele în Valea Crișului Repede. A rezultat, în zona stațiunilor, trecerea fiecărui pod de terasă în suprafața unei trepte de glacis, în continuare rezultând formarea unui relief cu pante domoale.
4. POTENȚIALUL TURISTIC
4.1. Potențialul turistic natural
4.1.1. Potențialul turistic bioclimatic
4.1.1.1. Temperatura aerului
S-a făcut un calcul privind temperatura medie anuală și s-a luat în considerare perioada 1931 – 1970, ajungându-se la o temperatură medie anuală de 10,4 grade C. A rezultat că în stațiunea Băilor Felix s-a inregistrat o temperatură mai ridicată decât în toate celelate regiuni situate la aceeași latitudine în România. S-au înregistrat desigur în această perioadă măsurată și extreme privind media anuală a temperaturii. În 1934 s-a inregistat temperatura medie anuală de 12,3 grade C, iar în anul 1940 o medie de doar 7,9 grade C.
În general trebuie cunoscut faptul că iernile sunt mai blânde din cauza pătrunderii frecvente a maselor de aer vestice și pentru că stațiunea este adăpostită de masele de aer estice de arcul carpatic. Primăvara vine mai repede în această zonă decât în partea de est din cauza circulației vestice și extinderii dorsalelor anticiclonului Azoric peste partea sudică a Europei. Iar dacă vorbim de anotimpul de vară temperaturile rămân în limite normale și nu devin excesive. Acest fapt se datorează prezenței aerului maritim din vest și nord-vest a continentului, finnd un vânt mai răcoros. Toamna de asemenea se înregistrează temperaturi relativ ridicate. Spre exemplu în luna septembrie temperaturile sunt în jur de 16,6 grade C sau în luna octombrie 11,0 grade C. Observăm că aceste temperaturi depășesc media anuală datorită invaziilor de aer cald provenite din sectorul sud-vestic. În luna decembrie însă temperaturile ajung la o cifra redusă de doar 6,1 grade C.
Când vorbim de temperaturi diurne, acestea se prezintă cu un minim înainte de răsăritul soarelui și cu un maxim în orele de după-amiaza. Stațiunea Băile Felix beneficiează de temperaturi mai coborâte în timpul zilelor de vară deoarece își fac simțite prezența pădurile și vegetația de culturi sau pajiști-fânețe, astfel făcând mai placută șederea turiștilor sosiți pentru a-și petreece timpul liber în această zonă.
Tabelul 2. Temperatura medie lunară în stațiune
Sursa: Băile Felix, Băile 1 Mai, mic îndreptar turistic ( după L. Munteanu, I. Berindei, L. Grigore, 1979 )
4.1.1.2. Umezeala aerului
Umiditatea aerului în Băile Felix este determinată de influențele climatice din vestul și sud-vestul continentului european, care transportă spre această zonă mase de aer umede.
În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că tensiunea vaporilor de apă din atmosferă are o valoare multianulă de 10,4 mb, maxima inregistrându-se în lunile iulie și august ( 16,5 mb ), iar minima lunară este atinsă în ianuarie ( 5,1 mb ). Un alt factor care trebuie luat în considerare când vorbim de umiditatea aerului, este deficitul de saturație. Valoarea medie multianuală a acestui indicator este de 4,4 mb, luna în care deficitul de saturație este cel mai crescut fiind luna iulie ( 8,9 mb ), iar cea mai redusă valoare se înregistrează în luna inauarie ( 0,8 mb ).
O altă medie multianuală, de această dată cea a umidității relative, este stabilită la valoarea de 77,7 %, luna cu cea mai mare valoare din acest punct de vedere fiind luna decembrie ( 88,3 % ), iar luna cu cea mai scăzută valoare fiind luna iulie ( 69,6 % ). Un alt calcul reprezentativ al cercetătorilor s-a efectuat în privința cresșterii sau scăderii interlunare a umidității relative. Astfel, s-a constatat că între lunile octombrie și noiembrie se înregisrează o creștere intelunară maximă a umidității relative, cu o valoare de 4,8 %, iar în intervalul februarie-martie are loc scăderea interlunară cea mai accentuată de 6,8 %.
La final s-a constatat o frecvență mare a zilelor cu umiditate relativă ( în peste 80 % din zile ) și logic, o frecvență redusă a zilelor cu umiditate scăzută ( în sub 30 % din cazuri ). Astfel se evidențiează influențele climatului umed provenit din vestul continentului european, înregistrându-se în medie de 91,4 zile/an cu umiditate ridicată, maximul de acest gen de zile sunt în luna decembrie ( 19,9 zile ), iar minimul în lunile iulie și august ( 2,3 zile ). Dacă vorbim de numărul zilelor cu umiditate relativă de sub 30 %, ajungem la o medie de 9,7 zile/an.
4.1.1.3. Nebulozitatea aerului
Un alt element climatologic de o importantă deosebită este gradul de acoperire a cerului ( nebulozitatea ). Acest factor influentează clima prin reducerea semnificativă a duratei de strălucire a soarelui și totodată diminuează amplitudinile termice. S-a calculat o medie anuală de nebulozitate la un grad de 6,0. Nebulozitatea evoluează lunar în sincron cu umiditatea relativă și invers fața de temperatură. Maxima de nebulozitate își face simțită prezența în luna decembrie ( 7,9 ). Durata nebulozitații scade începând cu luna ianuarie, iar din luna aprilie această valoare va scădea și mai mult datorită intensificării circulației atmosferice respectiv creșterea semnificativă a temperaturilor. Până în luna septembrie se ajunge la un minim al valorii nebulozității din cauza faptului că până în această perioadă are loc încălzirea atmosferei.
Nebulozitatea diurnă variză în funcție de anotimpuri. Spre exemplu, pe timpul iernii, când predomină norii stratiformi, nebulozitatea are o valoare maximă dimineața, datorită temperaturilor scăzute. Vara apare și mai de dimineață deorece pe la orele 5-6 afară se inregistrează încă temperaturi scăzute. Odată cu incălzirea de către soare al atmosferei, acești nori care produc nebulozitea sunt dispersați., rezultă valori foarte scăzute, chiar spre minime, ale nebulozității. Un al doilea maxim în formarea nebulozității se inregistrează in jurul orei 15:00, tot din cauza încălzirii atmosferei formându-se norii cumuliformi. În funcție de nebulozitate se determină durata de strălucire a soarelui în medie anuală. Această medie atinge valoarea de 2068 ore pe an în stațiune, cu un maxim în luna iulie ( 291,8 ore ) și un minim în luna decembrie ( 48 ore ). Frecvența zilelor cu soare este unul ridicat în cadrul stațiunii, având valoarea de 30,2 zile în iulie și 13,8 zile în decembrie.
Tabelul 3. Nebulozitatea medie lunară în Băile Felix
Sursa: Băile Felix, Băile 1 Mai, mic îndreptar turistic ( după L. Munteanu, I. Berindei, L.Grigor, 1979 )
4.1.1.4. Durata de strălucire a soarelui
Vorbind de radiația solaraă, acest fenomen depinde de înălțimea la care este plasat soarele deasupra orizontului, de latitudinea pe care se întinde stațiunea și desigur și de nebulozitatea care restricționează în numeroase rânduri durata de strălucire a soarelui. Desigur concluziile arată că valorile cele mai mari de strălucire a soarelui sunt înregistrate vara ( în mod special luna iulie, 16,60 kcal/cm2 ), iar cele mai mici iarna ( în luna decembrie, 2,64 kcal/cm2 ), în aceasta perioada a anului se înregistrează cea mai mare nebulozitate raportată la prezența soarelui.
4.1.1.5. Precipitațiile atmosferice
Cu caracter specific acestei zone, menționăm precipitațiile atmosferice. Stațiunea este adăpostită de prezența M-ților Apuseni în partea de est. În ceea ce privește partea de vest, nimic nu oprește din punct de vedere orografic circulația maselor de aer, poate doar prezența unui relief puțin mai deluros ceea ce obligă masele de aer să se ridice pe verticală , creând o pluviozitate mai ridicată, ce se răsfrange și asupra spațiului ocupat de Băile Felix. În cele ce urmează voi atașa un tabel ce face referire la distribuția inegală de precipitații din timpul anului ce se răsfrânge asupra stațiunii.
Tabelul 4. Repartiția precipitațiilor lunare în Băile Felix
Sursa: Băile Felix, Băile 1 Mai, mic îndreptar turistic ( după L. Munteanu, I. Berindei, L. Grigore, 1979 )
Din câte putem observa perioada ianuarie – martie ( 37,0 mm ) prezintă cel mai scăzut grad de precipitații. Între lunile aprilie – iunie ( 63,4 mm ) are loc o creștere progresivă a precipitațiilor. Din luna iunie, maxim-ul pluviometric din luna iunie ( 82,1 mm ) începe să scadă progresiv până înspre luna septembrie când se înregistrerază al doilea minim din timpul anului ( 42,6 mm ). Din momnetul septembrie precipitațiile încep să crească din nou, astfel în lunile noiembrie – decembrie se înregistrează al doilea maxim pluviometric al anului ( 51,5 mm ). Când se însumează precipitațiile din timpul unui an, se observă cu ușurință faptul că acest fenomen climatic nu este repartizat uniform pe parcursul anotimpurilor. Astfel cel mai ploios anotimp este vara ( 32,5 % din total ), iar în anotimpul iernii se inregistrează valoarea cea mai scazută de precipitații într-un an ( 20,7 % ). Primăvara și toamna sunt cotate la același nivel din punct de vedere al precipitaților ( 23,3 % ).
Ninsoarea își poate face apariția între lunile decembrie – martie, izolate fiind cazuri în care ninge în noiembrie sau chiar și în aprilie. Temperaturile la un nivel de sub 0 grade C, rezultă în ninsori care se depun sub forma straturilor de zăpadă. Media anuală de menținere a stratului de zăpada este de 41,8 zile pe an. Din cauza faptului că în stațiunea Băile Felix condițiile cimatice nu sunt din cele extreme, nici grosimea stratului de zăpada nu va fi prea mare, ajungând rareori la 15 cm, chiar și în luna cu cele mai puternice ninsori ( ianuarie ).
4.1.1.6. Vântul
Un alt factor climatogen ce influențează clima din stațiune este regimul eolian. Un rol important în bararea sau în facilitarea trecerii unor vânturi precum: anticiclonul Azoric, anticiclonul euroasiatic, minima islandică, precum și depresiunea mediteraneană, îl au formele de relief sau gradul de acoperire a regiunii cu păduri. În cazul nostru relieful jos în vest și cel înalt din est, favorizează o circulație meridiană dinspre sud sau nord, cu excepția anotimpului cald și a celui de toamnă, când vântul bate mai mult dinspre est și sud-est. Prezența văii largi a Crișului Repede, orientată pe direcția est-vest favorizează canalizarea curenților de aer în acest sens.
Vegetația de arbori din interiorul și exteriorul învecinat al stațiunilor contribuie evident la reducerea vitezei vânturilor din imediata apropiere a stațiunii.
Pe timpul unui an cele mai frecvente vânturi sunt cele din sud, frecvența lor crescând la început de toamnă, vor sufla cu potențial maxim iarna și are loc o atenuare evidentă pe timpul verii. În urma vânturilor sudice, urmează vânturile de est cu valori cuprinse între 20 % în octombrie și 8 % în februarie. Din prezența masivă a vânturilor de sud și est rezultă direcția dominantă pentru stațiune și anume sud-est. Pe locurile trei și patru se situează vânturile de nord, cu o frecvența cuprinsă între 15 % în martie și 8,5 % în septembrie, respectiv vânturile de vest, cu cea mai slaba frecvență, cuprinsă între 8,3 % în iulie și 1,2 % în ianuarie.
O informație deosebit de importantă pentru potențialii turiști, este faptul că predomină situațiile de calm față de cele cu prezența vântului, aspectul fiind mai evident iarna și toamna, când apar inversiunile termice, iar primăvara situația se schimbă un pic din cauza apariției activității ciclonale.
4.1.2. Potențialul turistic biogeografic
4.1.2.1. Zona de pădure
Vegetația prezenta in stațiune, prin Pădurea Felix, îsi aduce un aport destul de important la patrimoniul turistic al Băilor Felix. Rolul acestei păduri constă în a diversifica oferta turistică existentă în zonă. Astfel pe lângă faptul că transformă dioxidul de carbon în oxigen și are o valență peisagistică deosebita, pădurea de stejar oferă posibilitatea practicării unui turism cinegetic, prin vânarea faunei cinegetice specifice acestei zone: iepure, fazan, mistreț.
Pădurea situată pe teritoriul comunei Sânmartin și care înconjoară stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai, este o pădure de foioase, alcătuită din diferite esențe. Cele mai proeminente formațiuni vegetale sunt: gorunul, stejarul, stejarul penduculat, gârnița, cerul, apo urmează frasinul și carpenul.
Stratul arbustiv al pădurii este reprezentat de următoarele specii: păducelul, sângerul, cornul, alunul, lemnul câinesc, etc. Dezvoltarea stratului arbustiv are loc până la apariția carpenului, care înlocuiește stejarul în pădurile defrișate fără a avea o strategie de protejare a acestora. Spre a exemplifica un astfel de caz, menționăm defrișarea completă a parții de nord-vest a Pădurii Felix, din perioada celui de al doilea Război Mondial. Din cauza acestor defrișări, în locului peisajului bogat în arbori și vegetație densă, apare un peisaj de pajiște, unde predomină plantele din categoria leguminoaselor și gramineelor.
Ierburile sau stratul ierbaceu al pădurii este alcătuit din: laptele cucului, stănișoara, coada cocoșului și altele.
În Pădurea Felix, din numeroasele asociații forestiere, predomină Quercetum cerris crisicum, care în regiunea de deal și în cea de câmpie înaltă, formează păduri întinse. Ceretul se regăsește pe un sol brun de pădure slab podzolit, ccu un climat călduros și cu geruri neînsemnate în timpul anotimpului rece. Ceretul se acomodează exemplar la condiții de umiditate dintre cele mai diferite, suportând atât soluri foarte umede din timpul primăverii, cât și cele aride din timpul verii. Dacă vorbim de structura și fizionomia acestei asociații forestiere, putem observa că are o consistență mai mică, atât la marginea pădurii ( 0,6 ), cât și în mijlocul acesteia ( 0,8 ), în cazuri rare atingând valoarea de 0,9. Această consistență redusă, face ca ceretele să fie mai luminoase decât stejărișurile, astfel favorizând formarea unui strat ierbos, în proporție de de peste 50 %.
Stratul arborilor, care ating înălțimea de cel puțin 10 metri, în majoritatea cazurilor, este alcătuit numai din cer. În situații mai rar întâlnite, cerul se amestecă cu carpenul, stejarul sau ulmul. S-a constatat că diametrul arborilor care ajung la înălțimea de 1 metru este de peste 10 cm.
Cu o dezvoltare optimă pentru asemenea păduri, stratul arbustiv ajunge la înățimea de 2-3 metri și are în componență numeroase specii ( 18 la număr ), dintre care amintim următoarele: Acer campestre, Acer tataricum, Crataegus momogzna, Rosa canina, Genista tinctoria, Cytisus nigricans și Lingustrum vulgare.
Este îmbucurător faptul că regenerarea naturală a ceretului se desfășoară într-o perioadă de timp relativ scurtă, astfel se evidențiează puieții de cer.
Solul pădurii, este în proporție de 15-50 % sub acoperirea unui strat erbaceu. Remarcăm din acest strat următoarele plante: Poa nemoralis, Geum urbanum, Veronica officinalis, Ficaria verna, Cznanchum vincetoxicum, Calamintha vulgaris.
În pădurile de ceret, primăvara înfloresc următoarele plante: Scilla bifolia, Canvallaria majalis, Sedum cepoea, Muscari botrzodes, Ficaria verna și specii de Viola.
Este bine știut faptul că ceretele sunt deosebite de stajărișuri , deoarece sunt mai termofile, mai xerofile și mai heliofile decât acestea. Deci putem spune că ceretul este o asociație termofilă în care se manifestă o influență mediteranenă. Din cauza acestei influențe, în Pădurea Felix există numoeroase specii sudice, cum ar fi: Viola odorata, Filago germanica, Scilla bifolia, Muscari botrzoides sau Sedum cepaea.
Pe parcursul anilor în această pădure s-au mai descoperit o serie de specii, printre care: Crataegus oxzachanta, Pontetilla alba, Primula officinalis și Dornicum hungaricum, iar în zona marginală a pădurii: Gladiolus paluster, Trifolium strepens și Narcissus poeticus, ultima ocupând o suprafață destul de însemnată.
Cerul, deoarece ocupă o suprafață destul de însemnată din Pădurea Felix, prezintă o importanță economică mare. Este o valoroasă esență lemnoasă, creșterea cum am putut vedea se face într-o mod rapid și este un excelent lemn pentru foc. Un alt lucru important este că cerul se adaptează cu multă ușurință unor condiții de mediu la care alți arbori nu ar rezista.
4.1.3. Turismul și protecția mediului
Stațiunea Băile Felix este o stațiune recunoscută nu doar pe plan național dar și pe cel internatțional. La acest fapt a contribuit desigur și măsurile de protecție a mediul, care până acum a dat roade. Au fost conservate în condiții destul de bune o parte însemnata din pădurile ce înconjoară stațiunea, parcurile sunt menținute la standard de curățenie destul de ridicat, iar apa termală a ștrandurilor prezintă condiții de siguranța pentru sănătatea turiștilor.
Pe parcursul timpului au fost luate măsuri în acest sens și s-a pus accent pe un raport corespunzător între intervenția omului în a crea obiective antropice și resursele naturale existente. Este totuși normal că se mai fac construcții care nu țin cont de poluarea iminentă a mediului, însă în acest sens trebuie lucrat pentru a restabilii echilibrul naturii.
Câteva exemple pentru a demonstra interesul manifestat de autorități în protecția mediului le putem da prin enumerarea rezervațiilor și monumentelor naturii existente în zonă. Un prim exemplu ar putea fi lacul cu nuferi, urmat de rezervația naturală botanică, nu poate lipsi rezervația naturală cu lotus termal, relict din era terțiara, unic în Europa, care este cea mai puternica atracție dintre toate rezervațiile din zonă. Mai intră în aceste zone protejate și câteva locuri care pot fi vizitate, pe parcursul unui sejur în Băile Felix, de către turiști. La Batăr se afla un parc dendrologic, cu specii de arbori exotici valoroși, la Chișcău este renumita “Peștera Urșilor”, la Meziad există “Peștera Meziad”, cu patru etaje și formațiuni calcaroase, la Stâna de Vale de unde se pot face excursii în M-ții Apuseni, spre exemplu la Valea Iadului, unde pot fi văzute cascadele Iadolina, Moara Dracului sau lacul de acumulare Leșu. Un alt loc de unde se pot face excursii este Vadu Crișului, de aici putându-se porni spre M-ții Pădura Craiului, zona carstica Vadu Crișului sau se poate vizita Defileul Crișului Repede. Una din principalele atracții ramâne însa Podișul Padișului, care este o rezervație naturală cu fenomene carstice unice pentru țara noastră. Aici menționăm următoarele locuri de vizitat: Pietrele Boghii, Ghețarul "Focul Viu", Valea Galbenei, Cetațile Ponorului, Platoul "Lumea Pierduta", Cetațile Rădesei).
Se manifestă un interes crescut în județul Bihor și nu numai pentru redcerea poluării. În acest sens s-a făcut un prim pas chiar în luna martie a anului 2009, când anumiți voluntari au participat la o acțiune de plantare de puieți, de la Ocolul Silvic Bihor în pădurea situată între Băile Felix și Hidișel. Această inițiativă face parte dintr-un program de reîmpădurire, program care evident ar duce pe termen lung la micșorarea efectelor poluării.
Un fapt interesant este că în luna septembrie a anului 2009, la Băile Felix se va ține seminarul a „Institutului național de cercetare-dezvoltare pentru securitatea minieră și protecție antiexplozivă”, care deși nu are legătura cu problemele ecologice a stațiunii despre care vorbim, este un alt punct forte pentru Băile Felix care demonstrează că poate găzdui în condiții optime un asemenea seminar de factură națională, care dezbate probleme de protecție a mediului. Deci putem spune că Băile Felix a devenit o stațiune optimă prin infrastructură chiar și pentru turismul de afaceri.
Când vine vorba de securitatea și igiena corespunzătoare în hoteluri, trebuie menționat că Hotelul Internațional din Băile Felix a fost primul hotel din întreaga Românie care a primit sigla Eurospa-med. Această sigla este acordată de către Asociația Europeană a Stațiunilor Balneare (AESB) și atestă calitatea infrastructurii generale a terapiilor, igienei și securității turiștilor. Astfel se poate demonstra grija pe care o poartă mediului nu numai autoritățile locale ci și managerii de unități turistice și oamenii care sunt implicați în fenomenul turistic din localitate.
A mai fost oraganizat și un alt seminar în anul 2007 în Băile Felix, de această dată cu privire la gestionarea deșeurilor. Seminarul, după părerea mea, cu siguranță a indus o concepție mai ecologică participanților.
Concluzionând aceasă temă, eu spun că turismul din zilele noastre, pe lângă necesitatea de a satisface cererile turiștilor pentru confort și pentru servicii de înaltă calitate la preț accesibil, mai trebuie să corespundă și din punct de vedere ecologic. Astfel trebuie să se pună tot mai mult accent pe protecția mediului înconjurător, fără de care să recunoaștem, stațiunea Băile Felix și-ar pierde cu siguranța din gradul său de atractivitate.
4.1.4. Potențialul turistic balnear
De știut este faptul că o apa temală rezultă în urma unui proces de termalizare la nivelul a diferitelor zone din scoarța terestră. Calitatea de termalitate a acestor ape se datorează căldurii proprii a Pământului. Această căldura s-a produs prin dezintegrarea a unor substanțe radioactive de sub pământ și prin degajarea de căldura în urma unor procese chimice din scoarța terestră.
Unele tipuri de roci sub anumite condiții de presiune, pot produce termalizarea apelor subterane. Rocile sunt degradate prin acțiunea de modelare a factorilor exogeni, astfel aceste roci eliberează oxizi ai metalelor alcaline și alcalino-terestre, care în momentul în care ajung în apa subterană dezvoltă o anumită caldură.
De asemenea apele meteorice degajate în urma postvulcanismului din neogen, prin infiltrare în subteran cu CO2, pot provoca mineralizarea apei cu care intră in contact. Sunt două tipuri de ape minerale cunoscute de specialiști, care le putem clasifica astfel:
Ape atermale, cu temperaturi mai scăzute de sub 20 grade C
Ape termale, care au temperaturi tot timpul peste 20 grade C
Categoria apelor termale sunt subclasificate în două feluri de specialiștii în domeniu după cum urmează:
Cu temperaturi cuprinse între 20-34 grade C, numite hipotermale
Cu temperaturi între 34-38 grade C, numite mezotermale sau izotermice
Cu temperaturi de peste 38 grade C,numite hipertermale
O altă clasificare propusă de specialiști se desfașoară astfel:
Temperaturi între 20-36 grade C, numite hipotermale
Temperaturi între 36-42 grade C, numite mezotermale
Temperaturi de peste 42 grade C, numite hipertermale
Revenind la stațiunea Băile Felix, de-alungul timpului s-au făcut cercetări în ceea ce privește factorii curativi din diverse regiuni din România, iar în diferite lucrări de specialitate s-a ajuns la concluzia că, stațiunea are o vechime în privința calității terapeutice a apelor înca din perioada similară apariției stațiunii Herculane. Aceste ape reprezintă defapt principalii factori de terapie ai stațiunii, cu temperaturi cuprinse între 20-48 grade C, astfel având toate categoriile de apă termală, de la cea hipotermala și până la cea mezotermală și hipertermală. Debitele sunt apreciabile, cu o radioactivitate remarcabilă și cu un caracter de apă oligominerală, având concentrații reduse. Izvorul folosit pentru cură și care alimentează instalațiile de băi și bazine a stațiunii, are o apa minerală bicarbonatată, sulfatată, calcică, sodică, silicoasă, termală și cu o mineralizare totală.
Tratamentele aplicate la spitalul de recuperare din zonă sunt bazate pe medicina balneară. Indicațiile terapeutice se adresează în principal următoarelor boli: afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, ale sistemului nervos central, ale tubului digestiv și glandelor sale anexe. Și nu doar atât, exită cure și pentru boli reumatismale inflamatorii cum ar fi: poliartrita, spondiloza reumatoidă, urmări ale unui reumatism articular grav, pentru boli degenerative: spondiloza, artroza, poliartroza, sciatica lombare și nu în ultimul rând al diartrozelor: tendonita, tendomiotita, periartrita scapulohumerală. Aceste cure se mai referă și la perioada de recuperare în urma suferirii unor traumatisme la nivelul oaselor, mușchilor sau articulațiilor precum fracturi, luxații, întinderi sau entorse.
Apele termale din stațiune, chiar dacă în anumite cazuri au efect puternic de vindecare, sunt și anumite afecțiuni pentru tratarea cărora este stric interzisă folosirea acestora. Dintre aceste afecțiuni enumerăm: boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, hemoragii sau boli de natură psihică.
În compoziția apelor termale de la Băile Felix intră, după cum bine știm, săruri minerale și dioxid de carbon. Totodată aceste ape au o calitate evidentă organoleptică. Însumând cele două calitați, ajungem la concluzia că, apele minerale din localitatea Băile Felix și din alte regiuni ale țării sunt superioare calitativ celor din următoarele stațiuni importante ale Europei: Vichy, Contrexville, Evian ( Franța ), Aqua, Nepi, Claudia, Laurentia ( Italia ), Hisaria, Miholewa ( Bulgaria ), Karlovy Vary ( Cehia ) sau Carlsdorf ( Austria ).
O altă resursă importantă a stațiunii sunt zăcămintele de turbă și mâlul terapeutic ce se gasesc în lunca râurilor Peța și Hidișel, fac posibilă și terapia cu nămol. În aceste zăcăminte , nămolul are un grad avansat de humificare și este hidratat la limită.
Băile Felix beneficiează de un complex sistem de instalații de tratament, dintre care amintim: bazine cu apă termală, Săli de gimnastică medicală, piscine în aer liber și acoperite, saună, instalații pentru electroterapie și hodroterapie, instalații pentru elognații sub apă, instalații pentru aplicații de nămol, instalații de aerosoli, bazine pentru kinetoterapie. Această bază impresionantă de tratament poate fi folosită pe tot parcursul anului, datorită faptului că stațiunea este una cu funcționare permanentă.
Complexul acesta de instalații este folosit pentru un număr însemnat de terapii. În cele ce urmează voi atasa un tabel cu tipul de tratamente aplicate și modul în care aceste terapii sunt aplicate.
Tabelul 5. Clasificarea tipurilor de tratamente în stațiune
Sursa: Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România ( adaptat după Dr. L. Munteanu, Dr. C. Stoicescu, L. Grigore, 1978 )
Sațiunea beneficiează de asemenea de un laborator de analize medicale foarte bine dezvoltată, existând un personal medical de specialitate și unde se pot efectua analize medicale complexe.
Ca și o concluzie putem exprima faptul că stațiunea cu funcționare permanentă Băile Felix, este cea mai mare stațiune de acest tip din țară, iar apele termale de aici au o temperatură cuprinsă între 20-49 grade C, fiind bogate în săruri minerale. Din acest motiv sosesc anual un număr ridicat de turiști pentru a efectua, la recomandarea medicilor specialiști, tratamente sau cure cu apele termale din băi.
4.1.5. Posibilitați de drumeție prin zona Felix și regiunea limitrofă
Pentru cei care sunt pasionați de drumeții, pe parcursul șederii in stațiune Băile Felix, există numeroase posibilitați de a desfașura astfel de activitați. Începând de la drumeții prin dealurile învecinate zonei și până la vizitarea unor peșteri de o frumusețe deosebită, vom enumera câteva din principalele atracții care merită atenția turiștilor.
Nu departe de stațiune, la cațiva km de Băile 1 Mai, pe dealul Șomleu vom regăsi un prim obiectiv de proveniența naturală, care merită văzut. Este vorba de rezervația paleontologică Betfia, care adăpostește un momunent al naturii de o valoare deosebită și anume Craterul Betfia. Craterul reprezinta o denivelare de 86 de m, având la suprafață un puț natural, cu o verticala de 54 m. Avenul din zonă mai este cunoscută ș ca Huda Bradii, reprezentând o parte integrantă a unui sistem subteran complex, care din păcate în prezent este in proporție de peste 80 % distrus. În sălile inferoioare ale craterului se găsesc diferite specii de lilieci. Însă nu doar din această cauză este cunoscută Betfia ca o rezervație paleontologică. Aici s-au găsit resturi de vertebrate și o interesantă faună fosila provenită din perioada pleistocen..
Tot un interes pentru turști poate reprezenta și Platoul Padișului,
Interesul turiștilor mai poate fi suscitată și de Băile Tinca, băi aflate la doar 40 km de stațiune, pe partea dreapta a Crișului Negru. Apa minerală din localitatea, este îmbuteliată și distribuită în intreaga țară. Turiștii fac excursii din Felix în aceasta zonă pentru a se aproviziona cu apă minerală. Principalul motiv este că această apă are calitați curative, prin consum, pentru probleme gastro-intestinale, pentru afecțiuni ale ficatului, ale bilei. Apa este folosită de asemenea pentru băi. Are astfel un efect curativ asupra afecțiunilor genitale, ale inimii, ale vaselor de sânge.
Mergând mai departe un pic, în apropiere de orașul Beiuș, se află peștera Meziad. Deși distanța este una mare ( 85 km ) de Felix, din numărul turiștilor care îsi petrec sejurul în Băile Felix, o parte însemnata aleg să facă o vizită la aceasta peșteră. Se poate ajunge in zonă deviind de pe DN 76 Oradea-Beiuș, trecând prin localitațile Delani și Soimuș-Petreasa, astfel se ajunge la Valea Meziadului. Aici calcarele au fost modelate de apă pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, formând un peisaj cu adevărat fenomenal. Peștera Meziad se afla deci situată in această adevărata “catedrala a naturii”. Peștera are o lungime totala de 3410 m și are 5 etaje. Interesant de știut este faptul că prin anii 1950, în peșteră s-au descoperit urme ale existenței omului din neolitic. Câteva dintre atracțiile interioare ale peșterii sunt: . Peștera din Meziad este considerata una dintre cele mai mari speciale peșteri ale României.
Mai departe un pic de stațiunea Felix, se afla renumita peșteră de la Vadul Crișului, respectiv vârful Piatra Craiului, ambele situate la aproximativ 60 km, respectiv Stâna de Vale, situată la doar 20 km de stațiune. Stâna de Vale este recunoscută pentru vindecarea malariei numite Basedow.
Desigur nu trebuie mers atât de departe pentru a putea admira frumusețile oferite de natură. Niște simple plimbări prin apropiere sau chiar în stațiune sunt de ajuns. Astfel poate fi văzută in Băile 1 Mai Rezervația naturală Pârâul Peța. Aici vegetează spontan nufărul termal și există specii rare de apă dulce, cum ar fi: peștele denumit „roșioara lui Racovița” sau melcul Melanopsis. Interesant este faptul că broaștele nu hibernează niciodată in timpul anului.
Lacul Peța reprzintă un alt obiectiv de vizitat. Lacul este dezghețat pe tot timpul anului deoarece este incălzit de apele termale calde cu temperaturi care ajung chiar și la 40 grade C. Este o rezervație floristică care aparține unui complex lacustru. Speciile care trăiesc în aceest lac sunt identice cu cele din Rezervația naturală Pârâul Peța.
Plimbările prin Pădurea Felix respectiv parcurile special amenajate, oferă clipe de relaxare turiștilor, iar în sezonul călduros, o alternativă perfectă pentru plajă. Aici turiștii se pot ascunde pentru câteva ore bune de razele puternice ale soarelui și pot savura clipe de liniște într-un climat răcoros.
Fig 5. Harta posibilelor trasee turistice din Băile Felix
4.2. Potențialul turistic antropic
Este bine știut faptul că potențialul turistic natural conferă statiunii o atracție deosebită, însa principala atracție este reprezentată de potențialul antopic care există aici.
Potențialul turistic antropic este dat și de atracțiile turistice aflate în zonele învecinate cu Băile Felix. Spre deosebire de alte stațiuni din România, Băile Felix beneficiază de apropierea imdiată a municipiul Oradea, care se află la doar 8 km de stațiune. Astfel turiștii sunt atrași nu doar de posibilitatea relaxării din stațiune ci și de vizitarea obiectivelor turistice învecinate. Un prim obiectiv turistic antropic care merită atenția turiștilor este Muzeul Tării Crișurilor. Acest complex muzeal conține mai multe secții cum ar fi: secția de științele naturii, secția de istorie, secția de artă și o secție de etnografie.
În imediata vecinătate a muzeului se află Catedrala Romano – Catolică, care este cea mai mare catedrală în stil baroc din țara. Catedrala impresionează într-adevăr prin frumusețe, fiind considerată una din cele mai grandioase construcții arhitecturale din Europa și prin dimensiunile sale: lungimea 68 m, lațimea 30 m, lațimea navei principale 15 m, înălțimea cupolei 24 m, înălțimea turnului 61 m. Aproape de catedrală găsim o altă construcție, tot în stilul baroc și anume „Șirul Canonicilor”. Cele două construcții, împreună, formează Complexul Baroc, cel mai mare complex de acest stil arhitectural construit în România.
Ceatatea Oradea este un alt obiectiv interesant mai ales daca turiștii ajung să viziteze cetatea pe timpul manifestării „Serbărilor Cetății Oradea”, care se desfășoară anual și conține programe dintre cele mai interesante cum ar fi: Festivalul dansurilor populare maghiare, jocuri medievale, jonglerii cu foc, concert de muzică medievala și altelel.
Cu un mecanism unic în Europa, un alt obiectiv demn de vizitat ar putea fi Biserica cu Lună. Este o biserică creștină ortodoxă și are un mecanism aflat pe turla bisercicii, care are menirea de a pune în mișcare o sferă cu diametrul de 3 m, de forma lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu, iar sfera se deplasează dupa mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului și arată, prin această rotire, toate fazele lunii.
În apropierea Bisericii cu Lună se află Palatul Vulturul Negru, aceasta fiind cea mai importantă clădire a stilului pe care îl reprezintă din Oradea. Clădirea este una cu mai multe funcții, astfel în prezent în clădire funcționează un hotel, o bancă și o serie de cafenele și restaurante, putând fi considerat un adevărat centru pentru viața socială din Oradea.
Alt obiecvtiv cultural de al Oradiei, este Primăria orașului. A fost construită de către Rimanoczy Kalman jr pe malul stâng al Crișului Repede între anii 1902-1903. Este considerată o clădire monumentală deparece în fațada principală, traveea centrală a celor două etaje este ieșită în rezalit, susținută de stâlpi robuști legați prin arcade. La etajul întai, balconul este încadrat de coloane cu capiteluri compozite, iar la nivelul superior se află patru statui alegorice. Un ultim obiectiv din Oradea este Catedrala episcopală ortodoxă română.
Desigur nu poate lipsi nici Teatrul de Stat din gama obiectivelor antropice din Oradea.Construcția de stil eclectic, se află situată în Piața Ferdinand încă din anul 1900. Prima piesă jucată aici datează tot din acel an, de pe data de 15 Octombrie. De remnarcat sunt cele două statui alegorice situate in fața teatrului.
Alte obiective care trebuie incluse în cadrul obiectivelor antropice din municipiul Oradea sunt: Școala Normală Greco-Catolică ( stil neoromânesc ), Palatul Rimanoczy jr., Sinagoga neologă și Palatul de justiție ( stil eclectic ), Liceul Ady Endre ( pe vremuri cunoscută ca Mănăstirea Ursulinelor ), Casa Poyna, Casa Adorjan și Palatul Apollo ( stil secesion ), fostul muzeu Memorial Ady Endre ( stil eclectic ) și nu în ultimul rând Palatul Sztarill, azi Hotel Astoria, la parter fiind situată o cafenea cunoscută pentru întalnirea numeroșilor jurnaliști și scriitori.
În afara municipiului mai există două obiective culturale importante. Una la Biharia, unde se afla vestigiile cetații, care a fost centru politic al voievodatului lui Menumorut (sec.X), iar cealaltă la Ciucea unde regăsim Muzeul Octavian Goga, care se află însa la o distanța mare chiar și de Oradea, fiind la vreo 75 de km de stațiunea Băile Felix..
Dar să revenim la obiectivele antropice care le mai găsim în cadrul stațiunii propriu-zise. Din punct de vedere al celor interesați de obiective religioase putem menționa cele două biserici de lemn care se află în apropierea imdeiată a Lacului cu Nuferi. Una din biserici este de confesiune greco-catolică iar celalaltă de confesiune ortodoxă. Obiectiv antropic mai poate fi considerat și izvorul de apă termală, care se regăsește lângă biserica ortodoxa, doarece acest izvor a fost amenajat prin construirea unui edificiu prevăzut cu robinete repspectiv unul cu trei guri de scurgere permanentă ( funcționează doar pe timpul verii ), de unde turiștii sau localnicii se pot aproviziona cu apa termală recomandată pentru numeroase boli, mai ales ale sisemului digestiv.
Sunt și alte obiective tursitice de văzut prin apropierea stațiunilor Felix respectiv 1 Mai. Una dintre aceste obiective este Capela Haieu, care este o impresionantă Biserică-sală, fiind de proveniența medievală. Capela este compusă din mai multe elemente arhitecturale, cum ar fi: romanice, cisterciene și gotice. Anul 1977 a reprezentat anul reinstaurării bisericii. Pe lângă acest obiectiv turiștii mai au ocazia să viziteze Monumentul Eroilor din același sat. Acest monument a fost ridicat în cinstea eroilor, care au luptat pentru apărarea hotarelor țării, astfel demonstrând că locuitorii satului au participat la cel de al doilea Război Mondial. Monumentul este dedicat colonelului Ion Buzoianu, care a căzut la datorie la postul de comandă de la Băile Felix.
Clădirea Sanifarm este un alt obiectiv demn de văzut.. A fost constuită în secolul al XVIII – lea, în stil baroc și reprezintă a fostă mănăstire care aparținea ordinului călugaresc Sfântul Vicențiu.
Alt obiectiv important este Biserica Ortodoxă din Rontău. Această biserică are strânsa legătură cu literatura. Preotul pe timpul căruia a fost incendiată construcția, era cunoscut ca „Preotul Trandafir”, din romanul lui Ioan Slavici, „Popa Tanda”. Biserica Ortodoxă a fost construită în anul 1700 la insistența sătenilor care doreau o Biserică Creștin Ortodoxă în sat.
Biserica Greco-Catolică Haieu din Băile 1 Mai este cu siguranță cel mai nou obiectiv de proveniență antropică din zonă. Construirea bisericii a durat 2 ani, din 1999 până în anul 2001 și a fost dedicată vizitei istorice a “Papei Ioan Paul al II –lea”. Realizarea proiectului a fost posibilă cu sprijinul financiar din partea televiziunii italiene „Telepace”.
O altă biserică, de această dată in comuna Sânmartin, este cea Romano-Catolică, construită în anul 1906.
Acestor obiective li se adaugă centre de artizanat cunoscute, în care ocazional se organizează prezentări privind fabricarea artifactelor. Enumerăm în cele ce urmează câteva dintre cele mai cunoscute din regiune. Începem cu ceramica obișnuită de la Cărpinet, continuăm cu ceramica nesmălțuită de la Lelești și desigur cu ceramica roșie smălțuită de la Cristiorul de Jos. În localitatea Budureasa ( spre Beuiș ) avem arhicunoscutele lăzi de zestre și mobilier rustic, tipul de mobilier rustic cioplit regăsindu-se la Giulești. Mai trebuie menționate două localitați cu importanță majoră privind obiceiurile folclorice din aceasta zonă și anume Chișcău, unde găsim cusături populare, cojoace, sumane, scaune cioplite în lemn iar la Meziad pe lânga renumita peșteră mai sunt și alte lucruri interesante de văzut pentru turiști, cum ar fi: mobilier tradițional, lăzi de zestre, porturi populare, sumane, cojoace, etc.
Pe lânga toate obiectivele antropice menționate mai sus, un alt pol de atracție pentru turiști sunt sărbatorile folclorice desfașurate atât în stațiune cât și în zonele limitrofe ale acesteia. În Băile Felix se desfășoară anual „Festivalul cântecului, portului și dansului popular bihorean”, în luna iulie. În comuna Pietroasa, tot un festival care are loc anual, însa de această dată în luna august și se numește „Bulciugul de pe Valea Aleului”. “Cojocul de Roșia” este un alt festival care se desfășoară în comuna Roșia și cuprinde obiceiuri și dansuri arhaice. Vadu Cruișului nu este renumită doar pentru grota sa și pentru formele de relief impresionante pe care le deține. Anual, pe perioada lunii iunie, în această comună are loc „Târgul de la Vama Sării”.
4.3. Determinarea gradului de atractivitate a stațiunii
Cea mai complexă și comletă metodă de a determina gradul de atractivitate a unei stațiuni este așa numita metodă TECDEV ( tenchnique et development ). Tehnica este preluată din industri grea, făcându-se în acest sens o analogie între elementele complexe si eterogene specifice unui obiectiv turistic ( instalații de agvrement, unități de cazare ) cu același tip de elemente specifice unui obiectiv industrial ( utilaje, echipamente, instalații, etc. )
În cadrul aplicării metodei, trebuie parcurse două etape majore și anume: constituirea unei stațiuni etalon, urmată de constituirea stațiunii reale.
În cazul nostru stațiunea etalon va fi reprezentat de un model în care se înscriu toate stațiunile din România, care oferă posibilități de tratament balneoclimateric medical. Calculele efectuate în tabelul ce va fi atașat mai jos, se vor efectua cu ajutorul indicelul de atractivitate ( I ). Nivelul calitativ elementelor ( c ), care a rezultat în urma efectuării calculelor oferă o notă, care variază între următoarele limite:
între 0-2 resursă insuficinet de atractivă
între 2-5 resursă sufucient de atractivă
între 5-8 resursă atractivă
între 8-10 resursă foarte atractivă
Tabelul 6. Staținea etalon folosită pentru metoda TECDEV
Sursa:
În ceea ce privește stațiunea reală, în cazul nostru stațiunea balneoclimaterică Băile Feix,
se vor păstra aceleași descompuneri pe elemente ale ofertei turistice și totodată se va păstra aceeași pondere acordată fiecărui element la stațiunea etalon. Astfel se va realiza mult mai ușor o comparație între stațiunea etalon ți stațiunea reală. Ceea ce va fi diferit însă, va fi nivelul calitativ și implicit, după calculele efectuate, indicele de atractivitate a stațiunii.
Tabelul 7. Stațiunea reală folosită pentru metoda TECDEV
După cum putem observa, în urma aplicării metodei TECDEV, a rezultat un grad de atractivitate ridicată pentru stațiunea balneoclimaterică Băile Felix. Se înregistrează abateri pozitive în ceea ce privește mediul natural, capitol la care stațiunea Felix excelează ( mai ales din cauza apelor termale, a Pădurii Felix și a aerului cu caracter curativ din zonă ). De asemenea abaterile pozitive în favoarea Băilor Felix față de stațiunea etalon le putem observa la secțiunea structurilor materiale, baza de cazare și alimentație publică fiind mai numeroasă și mai bine pusă la punct decât în cazul modelului de stațiune prezentată mai sus. Un punct slab al stațiunii despre care vorbim, este rețeaua de transport, practic doar pe cale rutieră este posibil transpotul în stațiunea propriu-zisă, celelalte modalități de transport asigurând doar o deplasare până în municipiul Oradea ( avion, tren ).
Din tabelul de mai sus iese în evidență renumele stațiunii, de interes internațiional, Băile Felix se datorează, în primul rând, apelor sale termominerale cu proprietăți terapeutice evidente, la care se adaugă un topoclimat deosebit de blând, cu efecte sanatogene recunoscute.
5. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
5.1. Căile de comunicație
După cum știm deja stațiunea Băile Felix este situat în nord-vestul României, în Podișul Crișurilor, la o altitudine aproximativă de 140 m, într-o zonă acoperită cu păduri de stejar și de fag, fiind o zonă deluaroasă. Se află la 22 km de vama Borș ( punctul de frontiera cu Ungaria ) și la 8 km de municipiul Oradea.
Stațiunea poate fi accesată pe cale rutieră, venind dinspre capitala București, pe drumul E 60 ( Bcurești – Oradea ), dinspre Oradea pe drumul E 66, drum care face legătura dintre Oradea – Sânmartin – Felix, dinspre Satu Mare pe Dn 19, acest drum făcând conexiunea dintre Satu Mare – Oradea, venind din Timișoara trebuie parcurs DN 71, pe ruta Timișoara – Arad – Oradea, pe E 79 dinspre Craiova pe traseul Craiova – Târgu Jiu – Deva – Oradea sau tot pe DN 60 dar de această dată din direcția opusă, dinspre Ungaria ( vama Borș ), pe ruta Borș – Oradea – Băile Felix.
O altă modalitate de a ajunge în stațiune este pe calea feroviară. Dacă locuitorii capitalei doresc să poposeasca în Băile Felix vor avea obligația de a parcurge ruta București – Oradea pe percursul a 650 de km, sătmarenii vor putea ajunge într-un timp mult mai redus pe ruta Satu Mare – Oradea parcurgând distanța de 135 km. Alte rute sunt Timișoara – Oradea ( 178 km ) respectiv Episcopia Bihor – Oradea ( 16 km ). Momentan nu există acces feroviar de la Oradea la Băile Felix, turiștii fiind obligați de a lua tramvaiul ( un bilet cu două călătorii fiind stabilit la prețul de 3 RON )de la gară până în capătul cartierului nufărul, de unde există transport cu microbuze spre stațiune. O altă modalitate ar fi deplasarea de la gară cu taxiurile care se află parcate în parcarea special amenajată lângă stația de tramvai. Prețul unor astfel de curse taxi de la gară până în Felix pot ajunge la prețul de 30-35 de RON.
A treia cale de comunicație cu ajutorul căreia se poate ajunge la Băile Felix este pe cale aeriană. Singura cursă din România este pe ruta București – Oradea, mai existând curse care vin din străinătate, ( Ancona, Florența, Milano, Roma, Torino, Verona, Dusseldorf, Munchen, Stuttgard, Paris, Atena ) fiind cunoscute sub forma curselor speciale. Desigur, ca și în cazul precendent deplasarea nu poate fi efectuată până în stațiune, astfel de la aeroport turiștii sunt nevoiți să-și asigure transportul auto până în băi.
Cum am menționat mai devreme, în timpul sezonului de vară circulă de la piața agroalimentară din capătul cartierului nufărul, unde este amenjat un platou special pentu autoturisme, microbuze la preț relativ scăzut,de doar 2 RON, spre destinația Băile Felix. Însă turișitii trebuie să fie foarte atenți, doarece de pe acest platou pornesc și microbuze spre Băile 1 Mai. În Băile Felix există 6 stații unde se poate coborâ. Coborând la a doua stație se poate ajunge la una din hotelurile: Crișana, Poienița, Someș, Mureș, Unirea. Pentru a ajunge la Hotel Muncelu, coborârea se va face la stația cu numarul 3. La a patra stație se află Hotel Internațional, la a cincea regăsindu-se complexul hotelier Padiș. Coborând la penultima stație se pot accesa hotelurile: Termal, Nufărul, Felix și Lotus. Ultima stație corespunde cu apropierea de ștrandul permanent funcțional Apollo.
5.2. Baza de cazare și alimentație
Există un număr foarte ridicat de unități turistice de primire cu clasificări diferite și chiar și tipul acestora este dintre cele mai variate, de la camere date în chirie de localnici până la hoteluri cu servicii turistice de calitate și cantitate superioară. În cele ce urmează vom trece în revistă unitațile de primire turistică din stațiunea Băile Felix.
În primul rând vorbim de hotelurile existente, și începem cu Hotelul President. Este un hotel clasificat la 4 stele, aflându-se la ieșirea din stațiune spre Beiuș. Are in dotare: 68 locuri de cazare (6 camere single, 13 camere duble cu pat matrimonial, 11 camere duble cu 2 paturi, 2 apartamente). Printre facilitățile oferite clienților se numără: aer condiționat, parcare, restaurant, piscină interioară și exterioară, saună, sală fitness, sală de conferințe, bar, terasă, solar, accesul animalelor admis, bază de tratament. Camerele sunt dotate cu: tv cablu, telefon cu acces internațional, minibar, baie cu duș, posibilitate de conectare la internet, camere cu pat matrimonial: tv cablu, telefon cu acces internațional, minibar, baie cu duș, posibilitate de conectare la internet, camere duble: tv cablu, telefon cu acces internațional, miniar, baie cu duș, posibilitate de conectare la internet, apartamente: tv cablu, telefon cu acces internațional, minibar, baie cu duș, posibilitate de conectare la internet. Masa se servește în incinta restaurantului President, de categoria I, după sistemul bonurilor valorice. Copii cu vârsta cuprinsă între 0-12 ani beneficiează de gratuitate în cazul în care nu se cere un pat suplimnetar, cu pat suplimentar se va face un discount de 50 % din prețul inițial. Totodată se acordă facilități de tratament, printre care amintim: tratament la cadă cu apă termala, la bazin, împachetări cu nămol și parafină, elongații în apă și pe masă, kinetoterapie, fizioterapie, tratament cu Gerovital și Aslavital.
Următorul hotel de care pomenim este Hotel Termal clasificat la 3 stele. Hotelul este unul complet renovat, având următoarele dotări: geamuri termopan, mobilier nou, restaurant, bar de zi, bază de tratament, piscină exterioară pentru copii și adulți, piscină interioară, fitness, saună, sală de conferințe, parcare, 3 lifturi. De asemenea dotările particulare ale camerelor se aseamănă foarte mult cu dotările Hotelului President, astfel o cameră oferă: baie proprie complet renovată, uscător de păr, tv cablu, minibar, telefon, balcon; apartament: baie proprie, uscător de păr, tv cablu, minibar, telefon, balcon. Masa este servită la restaurantul Termal, clasificat de asemenea la 3 stele, micul dejun fiind servit în formatul “bufet suedez”, iar cina și prânzul la meniu a la carte. Condițiile Hotelului President pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0-12 ani este identică cu situația Hotelului Termal. Sunt oferite și servicii de tratament precum: instalații și proceduri de tratament, băi cu apă termală în vană și bazine, elongații vertebrale în apa și pe masă, hidroterapie, electroterapie, tratament cu gerovital, cabinete de cosmetică cu produse Gerovital.
Un exemplu de hotel clasificat la 2 stele, este Hotel Mureș. Acest hotel se află în imediata apropiere a hotelului Poienița pe șoseaua care merge spre Beiuș, având corp comun cu Hotel Someș și Hotel Unirea. Dotările generale ale unității de cazare sunt: salon frizerie, coafor, încălzire centrală, piscină acoperită, sală de gimnastică, parcare, lift, bază proprie de tratament, cabinet medical, restaurant, 70 camere single, 145 camere duble. Camerele sunt dotate în felul următor: baie cu cadă și duș, telefon, tv satelit, balcon; camere duble: baie cu cadă și duș, telefon, tv satelit, balcon. Serviciile de masă sunt oferite în unitatea de alimentație Mureș, clasificat la categoria I. Aceste servicii de alimentare sunt acordate în sistemul fișă de cont. Poziția hotelului este una avantajoasă, aflându-se în apropierea ștrandului Apollo. Copii cu vârsta cuprinsă între 0-12 ani au aceleași avantaje precum la hotelurile prezentate anterior. Se oferă facilitați de tratament, acestea fiind următoarele: tratamentul asigurat în baza proprie, băi cu apă termală, împachetari cu parafină, masaj, fizioterapie, kinetoterapie, tratament cu nămol, elongații vertebrale în apă și pe masă, tratament cu Gerovital și Aslovital.
Un alt hotel de 2 stele este Hotel Nufărul, cu o capacitate de 78 de camere și 150 de locuri. Serviciile oferite de hotel sunt: parcare, bază de tratament, magazin, agenție de turism, restaurant, restaurant terasă, bar, camere cu baie și duș, televizor, seif, cablu Tv, telefon.
Hotel Poienița este un hotel clasificat la 2 stele, cu capacitatea de primire de 158 camere și 302 locuri. Hotelul oferă următorul pachet de servicii: parcare, lift, bază de tratament, magazin, coafor și saună, farmacie, coafor și cosmetică, săli de conferințe, bar, seif, agenție de turism, saună, camere cu baie și duș, televizor, cablu TV, telefon.
Mai sunt o serie de hoteluri de două stele printre care Hotel Lotus, cu 210 camere și o capacitate de primire de 380 de locuri. Hotelul oferă servicii de: parcare, lift, bază de tratament, magazin, coafor și cosmetică, agenție de turism, seif, restaurant cu sau fără terasa, bar, camere cu baie și duș, televizor cu cablu tv și telefon.
Următorul este Hotel Unirea, tot la categoria de 2 stele cu 161 de camere și cu 305 locuri, având următoarele servicii: parcare, lift, bază de tratament, magazin, seif, coafor, cosmetică, saună, camere cu baie și duș, televizor cu cablu, telefon, restaurant cu terasă.
Tot de 2 stele este și Hotel Someș, cu posibilități de primire a turiștilor destul de bune, hotelul având 184 de camere cu 345 de locuri disponibile, având facilități identice cu Hotel Lotus și cu majoritatea celor clasificate la 2 stele.
Deși clasificat la doar 2 stlele, Hotel Padiș are cea mai însemnata capacitate de cazare din întreaga stațiune, cu 728 de camere și 1456 locuri pentru turiști. Hotelul oferă serviciile următoare: parcare, lift, bază de tratament, sală de conferințe, seif, magazin, bar , restaurant cu terasă, bar de noapte, camere cu baie și duș, frigider, televizor cu cablu, telefon, agenție de turism.
Tot cu o capacitate mare de primire este și ultimul hotel despre care vorbim, Hotel Muncel. Are în dotare 511 camere cu capacitatea de primire la 1022 de persoane. Serviciile oferite de hotel sunt următoarele: parcare, lift, bază de tratament, sală de sport, bowling, sală de conferințe, magazin, seif, coafor, cosmetică, agenție de turism, restaurant cu și fără terasă, bar, bar de noapte, camere cu baie și duș, televizor cu cablu, telefon.
Stațiunea mai deține și un hotel de 4 stele și anume Hotel Internațional, cu capacitatea de cazare de 221 de camere cu 404 locuri. Hotelul oferă următoarele servicii în plus față de celelalte hoteluri: teren de sport, facilități pentru persoane cu handicap, plată cu credit card și room service.
Pentru a sintetiza toate unitățile hoteliere din stațiune în cele ce urmează voi enumera toate aceste unitați clasificate pe stele.
hoteluri de 2 stele: Padiș, Muncel, Crișana, Lotus, Poienița, Mureș, Someș și Unirea.
hoteluri de 3 stele: Nufărul, Termal, Vital, Nicoleta, Ami și Moncao.
hoteluri de 4 stele: Internațional și President.
Pe lângă prezența numeroasă a hotelurilor, stațiunea dipune și de alte unități de primire turistică cum ar fi: pensiuni, vile, campinguri sau cabane.
Printre pensiuni există câteva de tip agroturisic. Una dintre acestea este Pensiunea Maris, clasificata la 3 margarete, cu 16 locuri în 8 camere și cu un preț accesibil de 80 RON / cameră / zi. Cele 8 camere sunt situate la mansardă fiind foarte spațioase, cu pat matrimonial și cu posibilitatea de a cere pat suplimentar. Camerele sunt dotate cu baie proprie cu duș, cablu tv și balcon. Bucătăria de la parter este modernizată cu 30 de locuri, plus 10 locuri pe terasă și cu 2 toalete anexate acestora.
Cealaltă pensiune foarte cunoscută este Pensiunea Conny, clasificată la 3 margarete. Această pensiune oferă servicii de cazare în regim de demipensiune. Un plus mare este faptul că facilitează participarea la unul din programele de tratament balnear.
Pensiunea este formată dintru-un apartament cu 3 camere, 4 camere duble, 2 camere cu pat matrimonial și 2 cu câte 2 paturi. Serviciile oferite de unitatea de cazare sunt următoarele: grădină de vară, terasă cu spațiu amenajat ( gril, grătar, ciaun, disc ), parcare auto, televizor cu cablu, apă caldă permanentă, distanța de sub 1 km de ștrandurile termale, minibază sportivă.
Cele 2 pensiuni agroturistice sunt foarte căutate atât de turiștii din România, cât și cei din străinătate pentru modul călduros de primire, pentru prețul accesibil și pentru condițiile oferite de către acestea.
Aceeași enunerare de la unitățile hoteliere o voi pune în practică si pentru pensiunile din zona Felixului.
pensiuni de 2 stele margarete: Cornelia, Vogue, Casa Rustik, Florena Cory și Semenic.
pensiuni de 3 stele margarete: Vanesa, Maris, Vidra, Casa Veronica, Tudor, Onix, Bebe, Select, Vidraru, Vila Regent, Sebastian, Ana Maria, Laura și Diana.
Pensiuni de 4 stele: Metropol și Aroma.
Există și două cabane, și acestea au o atracție deosebită asupra turiștilor prin prisma apropierii de natură și detașarea față de viața cotidiană de zi cu zi. Prima dintre aceste cabane este „Cerbul”, având o clasificare de 3 margarete, este amplasată la ieșirea din stațiune spre localitatea Beiuș. Are o structură simplă de 2 camere de lux cu grup sanitar și televizor propriu cu cablu. Pe lângă aceste două facilități se mai asigură și apa caldă permanentă, precum și: terasă de vară cu spațiu amenajat pentru grătar, parcare auto, și o distanță de 800 de metri până la ștrandurile termale. Prețul unei camere este stabilit la suma de 100 RON/ zi
Cea de-a doua cabană este „Monica” , de asemenea clasificat la 3 margarete. Este cu atât mai căutata cu cât se afla la marginea Pădurii Felix, spre ieșire la Beiuș din stațiune. Are dotări identice cu cabana „Cerbul” și prețul unei camere este tot de 100 RON / zi. În cele două cabane principalele activități care pot fi desfășurate sunt de recreere, facilitată de prezența Pădurii Felix, respectiv de tratament. Ultima activitate poate fi desfășurată în cadrul unor ștranduri sau la spitalul de recuperare din stațiune.
Pentru cei care vor să petreacă timpul lor exclusiv în cadrul naturii, este recomandat să se acomodeze în Campingul Apollo. Aici există spații amenajate pentru rulote și corturi ale turiștilor, iar climatul este unul curativ. Printre facilitățile oferite de camping enumarăm următoarele: spațiu special amenajat pentru spălarea vaselor, pentru prepararea grătarelor, există dușuri cu apă termală caldă, toalete, posibilitate de racordare la curent electtric, posibilitea asigurării transportului local. Spațiul amenajat corturilor este conform normelor 30 m2 pentru corturi și 60 m2 pentru caravană.
Există și o serie de vile în cadrul stațiunii. Una dntre acestea este Vila Sântana. Are o poziție deosebit de avantajoasă, fiind la doar 5 minute de mers pe jos de bazinele termale. Oferă pentru cazarea turiștilor 135 de locuri în 42 de camere. Serviciile oferite sunt: bar, loc de joacă, restaurant, săli de conferință, parcare, grădină în curte, livadă, acces la bucătărie, terasă, grătar, living, sală de mese, seif, internet fără cablu, frigider, fax, televizor în living, baie cu cadă, balcon la camere, camere cu baie proprie și televizor. Prețul stabilit de cazare pe o zi este de 60 RON în camere cu 2 paturi și 90 RON în camere cu 3 paturi. Există de asemenea și diferite forme prin care se pot consuma mesele. Astfel, pensiunea completă costă 40 RON, iar separat, micul dejun 10 RON, prânzul 18 RON iar cina 12 RON. Turiștii pot combina mesele după bunul lor plac.
O altă vilă este „Crinul”, la fel de avntajoasă, pentru turiștii dornici de a face baie, precum Vila Santana. Camerele sunt spațioase și luminoase dotate cu cablu tv, frigider și baie proprie. Camerele din care aleg turiștii sunt cu pat matrimonial sau cu 2 paturi. Serviciile oferite sunt: parcare amenajată, spațiu verde, restaurant, bar, sală de conferință, sală de sport, saună. Vila deține 45 de locuri în 19 camere, iar prețul minim este de 60 RON / zi / camre, acest preț se poate modifica în funcție de sezon sau numărul zilelor petrecute aici în sejur. În cadrul vilei funcționează și restaurantul cu același nume. Se servesc preparate tradiționale dar și internaționale, unitatea de alimentație fiind arhicunoscută pentru satisfacerea celor mai exigente doleanțe ale clienților.
Ultima vilă de care vorbim este „Delia”. Are o capacitate redusă de cazare de doar 8 locuri în 4 dormitoare. Însă are cel mai „piperat” preț dintre vile, o noapte petrecută aici, cu micul dejun inclus în următoarea zi, ajungând la suma de 175 RON. Dotările vilei includ un living spațios, bucătărie dotată complet, 3 băi cu duș, vană, spălător, televizor și internet în fiecare cameră, respectiv acces non-stop la piscină. Camerele mai includ minibar, aer condiționat, încălzire centrală și baie proprie.
O ultimă posibilitate de cazare pentru turiști este închirierea de camere de la localnici. Cei care au reședință în stațiune atrag turiștii prin postarea unor afișe pe porțile caselor, în care menționează că sunt camere disponibile spre închiriere. Este o alternativă bună pentru turiști în cazul în care nu au o rezervare prealabilă la una dintre unitățile de cazare ( hotel, pensiune, cabane, vile, camping, etc ). Mai ales tineretul apelează la închirierea acestor camere deorece prețul este unul mult mai scăzut decât dacă ar apela la celelalte posibilități din zonă. Pentru localnici este însa greu să acapareze turiști pe timpul verii, când există posibilitatea șederii în campinguri, acestea fiind foarte ieftine și oferă condiții bune în ceea ce privește igiena.
Bineînțeles pe lângă acest număr ridicat de unități de cazare, trebuie să existe un raport direct proporțional între unități de cazare și unități de alimentație publică, și aici fac referire în primul rând la restaurante, secondat de cafenele, patiserii, etc.
Dintre cele câteva restaurante, restaurantul cunosc sub numele de Larryse, oferă un meniu zilnic obișnuit, însă se deosebește de restul unităților de alimentație prin prepararea unor specialități la proțap cum ar fi: miel, iepure, căprioara sau alte mâncăruri pregătite la ceau sau grătar. Prepararea acestor specialități se face în aer liber.
Un alt restaurant care atrage turiști prin felul său de funcționare este „La Fănică”. Această unitate de alimentație se situează chiar în centrul stațiunii, fiind în vecinătatea piscinei Apollo. Se servesc meniuri tradiționale, însa deosebirea față de alte câteva restaurante o reprezintă delectarea turiștilor prin muzică cântată „live”.
Restaurantul Carmena, pune la dispoziția turiștilor un numaăr de 24 locuri. Atmosfera din această unitate este una ambiantă, plăcută, turiștii putând să savureze prepare tradiționale dar și preparate cunoscute internațional.
Un restaurant situat într-o poziție foarte convenabilă pentru turiștii dornici să viziteze lacul cu nuferi este restaurantul Nely. Se află la sub 100 de m de acest lac și oferă meniuri foarte diversificate la prețuri accesibile. Este un restaurant cu autoservire, iar plata se poate efectua cu cash sau cărti de credit. Recent s-a construit și o terasă la etaj unde condițiile pentru servirea mesei sunt excelente.
Probabil cel mai renumit loc, unde poate fi servită și masa dar nu numai, este complexul „Club Art”. Acest complex este situat în centrul stațiunii, având în componență un club, un restaurant-pizzerie cât și o terasă. În cadrul restaurantului-pizzerie se pot servi preparate internaționale dar și tradiționale, servirea fiind una ireproșabilă. Club Art oferă o gamă largă de băuturi alcoolice, printre care enumerăm: cocktail-uri, vinuri, vinuri spumante, tării, si băuturi răcoritoare. Secțiunea de club organizează la un standard înalt de calitate nunți, botezuri, mese festive, conferințe și diferite reuniuni. Capacitatea sălii pentru aceste evenimente este de aproximativ 230 locuri.
Există în cadrul multor unități de cazare, spații rezervate pentru servirea mesei. Însă deosebirea dintre acestea este că în timp ce unele au funcția exclusivă de servire a mesei, alte câteva au și particularitatea de a organiza evenimente festive precum: nunți, botezuri, conferințe, etc. Spre exemplu în pensiunea Noblesse, funcționează un restaurant modernizat cu o capacitate de 200 locuri în sală și 30 de locuri asigurate pe terasă. Aici se servesc mâncăruri tradiționale din regiune dar și preparate culinare recunoscute pe plan național și internațional. Servirea a unei astfel de game bogate în alimente fiind o tendința generală în majoritatea restaurantelor care doresc să se afirme în cadrul stațiunii. Sala restaurantului poate fi închiriată pentru mese festive, nunți, simpozioane, etc. Aceleași condiții precum în cazul restaurantului Noblesse, sunt oferite și de unitatea de alimentație „Nicoleta”, atât la meniu, cât și la închirierea sălii de mese.
Alte exemple de restaurante care funcționează în cadrul unităților de cazare, cu același nume, le vom enumera în cele ce urmează: Crișana, President, Union, Davidof, Traverdi, Ami sau A’roma.
Aceste unități de alimentație se aseamănă între ele prin faptul că oferă clienților, în cele mai multe cazuri, un mic dejun inclus în prețul plătit pentru cazarea de o noapte. Totodată oferă clienților o gamă de preparate alcătuită din preparate tradiționale ardelenești cum ar fi: ciorbe acrite cu oțet sau zeamă de varză și drese cu galbenușuri de ou, smântână și tarhon, supă de chimen, supă de varză cu smântână, ciorbă ardenelească de porc sau de vacă, ciuperci umplute, afumături, tocături cu afumatură, budinci, dar și preparate naționale și internaționale
Concluzionând la tema despre unitățile de cazare și alimentație publica, putem spune că din acest punct de vedere, infrastructura din stațiunea Băile Felix este una destul de bine dezvoltată. Există nenumărate posibilități de cazare, la prețuri și calitate de servicii diferențiate, astfel fiecare turist poate găsi un loc pe gustul său. Vorbind de restaurante, acestea oferă o gamă largă de produse. Ceea ce consider important este servirea unor preparate tradiționale care reprezintă o atracție în plus pentru turisști, dar important este și servirea celorlalte preparate, care pot mulțumi turiștii în cazul în care mâncarea tradițională din zonă nu este pe gustul lor.
5.3. Amenajări speciale
În primul rând existența ștrandurilor atrage cel mai mare număr de turiști în regiune. Cel mai vizitat ștrand este Apollo, dat și pentru simplul motiv că acest ștrand este deschis și pe peroioada iernii sau și pentru că vara este neîncăpătoare din cauza prezenței numeroșilor turiști și localnici.. Mai există și alte ștranduri funcționale doar pe perioada anotimpului cald cum ar fi: ștrandul Felix sau ștrandul Padiș . Ștrandurile sunt defapt considerate niște lacuri antropice pentru că apa termală este captată într-un bazin destinat relaxării și refacerii organismului oamenilor.
În continuare trebuie spus faptul că o parte însemnată a turiștilor sosesc în stațiune pentru recuperare, după diferite accidentări la oase sau ligamente. Majortitatea acestor turiști sunt oameni de vârsta a 3-a sau sportivi care au suferit leziuni în timpul desfășurării actului sportiv. Structura spitalului este formată din secții cu paturi, laboratoare și servicii ambulatorii. Dacă e să defalcăm spitalul pe secții obținem: secția clinică de recuperare, medicină fizică și balneologie I, din care: compartimentul de recuperare neurologică, sectia clinică recuperare, medicină fizică și balneologie II, din care: compartimentul de recuperare neurologică și compartimentul de recuperare cardiovasculară și secția de recuperare, medicină fizică și balneologie copii din Băile 1 Mai. Există de asemenea și o serie de laboratoare care sunt: laboratorul de recuperare, medicină fizică și balneologie, laboratorul de analize medicale, laboratorul de radiologie și imagistică medicală și laboratorul de explorări funcționale. Interesant este că, spitalul deține cabinete cu specialitatea de recuperare, medicină fizică și balneologie în unele unități de cazare din stațiune, cum este Hotelul Crișana, dar și în Băile Tinca sau în Băile 1 Mai. În cele ce urmează voi atașa un tabel cu informații referitoare la activitatea din ultimii 5 ani desfășurată de spital.
Tabelul 8. Activitatea spitalului de recuperare din Felix din ultimii 5 ani
Sursa: Direcția de sănătate publică Bihor
A fost inaugurat în anul 2008 ambulatoriul spitalului de recuperare din Băile Felix. Este considerat un pas serios înainte deoarece acest ambulatoriu cuprinde 9 încăperi între care o unitate pentru primire, o garderobă, spații destinate procedurilor de vindecare, respectiv două bazine dintre care unul în interior. Este o modernă bază de tratament oferind diferite pachete de servicii bolnavilor: consultație de specialitate, kinetoterapie, masaj, electroterapie, magnetoterapie, hidrokinetoterapie ( bazine cu apă termală ), hidroterapie (duș subacval, băi Stanger) și parafină. Iar pentru cazare pacienții au posibilitatea de a utiliza unitățile de cazare din zonă.
La ieșirea din stațiune, mergând pe drumul care duce la Beiuș, în localitatea Hidișelul de Jos, este amenajată o pârtie de schi funcțională pe timpul sezonului de iarnă. Defapt sunt două pârtii. Una este special amenajată pentru schiori și una pentru cei care doresc “să se dea cu sania” . Pârtia este dotată de asemenea și cu un teleschi.
6. CONCLUZII ȘI POSIBILITĂȚI DE AMENAJARE ȘI DEZVOLTARE
Deși în ultimii ani se tot vorbește de un declin al turismului balnear, această formă de turism este singura care poate să readea sănătatea atât fizică cât și psihică a unui om. Astfel putem spune că turismul balnear este căutat de o mulțime de turiști pentru refacerea organismului în urma stresului care apare de zi cu zi în viața cotidiană. Putem afirma că practicarea unui asemenea turism este din când în când chiar necesară.
Stațiunea Băile Felix are în continuare nevoie de investitori pentru a se ridica la standardele unor stațiuni Europene. Trebuie făcute modernizări la ștranduri și create diferite programe pentru petrecerea cât mai placută a timpului liber pe durata sejurului turiștilor în stațiune. Din acest motiv apar tot mai multe proiecte pentru dezvoltarea stațiunii din partea administrației locale. Un proiect deosebit care va avea nevoie de o suma aproximativă de 10 milioane de RON, va fi construirea unui Aqua Park, asemenea celui care există în stațiunea balneoclimaterică Hajduszoboszlo. Acest Aqua Park se va situa în partea sudică a platoului dintre Băile Felix și Băile 1 Mai. Pentru realizarea proiectului va fi nevoie de modernizarea infrastructurii rutiere prin alei și căi de acces și se vor amenaja spații verzi respectiv parcări. Însă începutul lucrărilor a dovedit faptul că există unele probleme tehnice care pot împiedica construirea Aqua Park – ului. Hotelul care va include o bază de tratament de patru stele și anume Hotel Lotus, se află deja într-o fază destul de avansată a construcției, baza de tratament fiind compartimentată, necesitând doar amenajarea propriu-zisă.
În ceea ce privește mini-aquaparcul s-au realizat deja lucrările de drenare a apei, însa în lunile ianuarie și februarie, lucrarea nu a putut fi continată din cauza temperaturilor scăzute.
Aquaparcul va fi dat în folosință cel mai probabil pe parcursul anului 2010, din cauza problemelor ivite care amâna construcțiile și va fi dotată cu 14 bazine cu apă termală, dintre acestea un bazin va fi folosit pentru surfing și va fi acoperit pe două treimi din suprafața sa. Există premise ca acest proiect să prindă contur, un precedent existând în anul 2008 când ștrandul Felix a fost modernizat conform planurilor. Bazinele ștrandului au fost recompartimentate și placate cu gresie și faianța. Au fost montate instalații acvatice de relaxare și joacă, precum și instalații ultramoderne cu ajutorul cărora poate fi efectuată monitorizarea calității apei. Ștrandul a fost prevăzut cu 6 bazine dintre care un bazin wellness cu apă termala, cu instalații acvatice de hidromasaj, cu căderi și jocuri de apă, două bazine exclusiv pentru relaxare și un bazin cu instalații performante menite producerii valurilor. Celelate două bazine sunt destinate copiilor. Unul este bazinul „Baby” iar celălalt „Junior”. Dupa cum spune și numele unul este dedicat bebelușilor iar celălalt pentru copii cu vârsta fragedă. Și aici există jocuri de apă de tip „cetate” și „ciuperca”. S-au mai amenajat 48 de dușuri și împrejurul bazinelor a fost placat cu dale. Biletul de intrare este deosebit de accesibil turiștilor, fiind de 20 RON pentru adulți și 10 RON pentru copii, accesul referindu-se la toate facilitățile ștrandului.
Această modernizare va continua. În planurile de viitor se prefigurează amplasarea unor garderobe moderne, iar accesul in ștrand respectiv activitățile desfășurate în incintă să fie supravegheate electronic cu ajutorul computerelor. Garderobele sunt prevăzute cu dulapuri-casete, care se vor accesa pe bază de cartele, iar vechea regulă de a face duș înainte de intrarea în ștrand se va pune în aplicare la modul serios. De asemenea va fi amenajat și un spațiu pentru alimentație publică cu autoservire. Finalizarea modernizării ștrandului este prevăzută pe data de 1 iunie.
Se are în vedere de asemenea și construirea unui pod peste pârâul Peța în centrul stațiunii și amenajarea malurilor pârâului. Deosebit de important ar fi constituirea unui centru de informare turistică, fărp de care turiștii pot rata vizitarea a numeroase obiective din stațiune și zonele învecinate acesteia. Odată consolidată infrastructura rutieră, se va încerca fluidizarea circulației în zonă prin amplasarea de indicatore atât rutiere cât și turistice.
Specialiștii și manageri care sunt implicați în problemele stațiunii consideră că anul 2009 va fi mai slab din punct de vedere al încasărilor decât a fost 2008 – ul. Una din principalele motive ar fi că tarifele pentru serviciile oferite de stațiune nu au fost majorate.
Pentru viitor cei care doresc să investească în stațiunea balneoclimaterică Felix, vor trebui să respecte o serie de concepte și orientări pentru a avea succes. Un prim concept ar fi „Sănătatea este o stare de bunăstare”. Acest concept promovează stațiunea și dezvoltă turismul de sănătate practicat în localitate. Facilitățile oferite de Băile Felix se vor distinge după două categorii de clienți: bolnavi și sănătoși. Ambele categorii însă vor beneficia desigur de factorii naturali ai stațiunii pentru refacere a sănătății fizice sau psihice. În continuare stașiunea va trebui să-și modeleze infrastructura turistică astfel încât să poată asigura desfășurarea mai multor tipuri de activități, cum ar fi: cure de sănătate pentru tineri și adulți sănptoși, cure profilactice și terapeutice pentru cei bolnavi și cure de recuperare pentru oameni cu diferite deficite de toate vârstele. Activitățile premergător menționate au menirea de a obține o bunăstare psiho-fizică pentru o lungă perioadă de timp. Deci stațiunea se vede nevoită să asigure un context ambiental de calitate, care pe lângă un climat de cruțare și de relaxare, să mai ofere și posibilități de agrement turiștilor. Enumerăm cîteva din această categorie vastă de divertisment pentru turiști: proceduri de întreținere, fittness, sport, activități stimulative din punct de vedere artistic și cultural. O altă posibilitate de dezvoltare a localității Băile Felix ar putea fi crearea unor centre balneare cosmetice. Asta desigur doar în momentul în care dotările de bază ale stațiunii, adică prevenirea unor boli și terapia de recuperare, sunt aduse la un nivel optim de dezvoltare.
Specialiștii și managerii implicați în fenomenul de turism balneoclimateric consideră balneologia o modalitate curativă viabilă pentru menținerea, ameliorarea și refacerea sănătății umane și calității vieții din stațiune.
Zona analizată pe parcursul lucrării oferă în principal un turism curativ-recreativ, după care urmează pe o treaptă inferioară turismul cultural, care se desfașoară în principal în municipiul Oradea. Poziționarea Băilor Felix în raport cu Ungaria, este deosebit de avantajoasă, dar și de o importanță deosebita, prin faptul că este una din primele impresii pe care turiștii străini își însușesc despre România. Deci, în cazul în care turiștii vor fi satisfacuți de serviciile oferite de localitatea Felix, cu siguranță iși vor face o impresie plăcută despre țara noastră.
Analiza SWOT a stațiunii Băile Felix:
Puncte tari:
existența unor resurse balneare unice în Europa
nivelul de pregătire a cadrelor medicale din domeniu
gama variată de proceduri de cură
prețuri bune în comparație cu alte țări europene
mediul ambiant bine întreținut, spații verzi numeroase și parcuri amenajate corespunzător
Puncte slabe:
asigurarea la nivel scăzut a serviciilor de recreere și divertisment
dotări de agrement insufuciente, care devin supreaglomerate și crează discomfort în rândul turiștilor
infrastructura de acces, utilizare și colectare a resurselor balneare învechită și insuficientă
exploatarea intensivă, a substanțelor și resurselor minerale din stațiune
Oportunități:
creșterea numărului de touroperatori secializați și specialiști în turismul balnear
intersul crescut pe plan național și internațional, în ceea ce privește tratamentele oferite de asemenea stațiuni balneare
creșterea solicitărilor pe plan național, dar și internațional privind turismul balnear
creșterea tratamentelor specifice de prevenție-wellness în detrimentul celui de recuperare
accesarea fondurilor internaționale de asistență
Amenințări:
criza financiară care a lovit întreaga lume
oferta similară a unor țări vecine precum: Ungaria sau Cehia
competiție foarte acerbă pe plan regional, prin existența unor detinații potente din punctul de vedere al facilităților precum: Croația și Slovenia
neconstituirea partenerialtelor publice private pentru dezvoltarea complexelor de wellness pe plan zonal
conservarea unor modele de management învechite în condițiile accesului României în Uniunea European
Bibliografie
Blaj Gh., Szanto St., Chira I. (1979), Judetele Patriei, Bihor monografie, Edit. Sport-turism, Bucuresti.
Borbely G., Dukret G , Danielisz E., Stark Erszebet (2006), Bihar Megye Utikonyve II, Edit. Prolog, Oradea.
Borza Al., (1924), Florea lotus de la Oradea, Unirea, Blaj, 1917 t. XXVII, 4, Revista “V. Adamchi”, 1
Ciangă N. (1993), Orientări ale turismului european și tendințele de integrare ale turismului românesc, Studia Univ. Babeș – Bolyai, Geographia, XXXVIII, 2, Cluj Napoca.
Ciangă N. (2001), Geografia Turismului (Partea Întâi), Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
Ciangă N. (2003), Geografia Turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
Ciangă N. (2006), România : geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
Ciangă N. (2007), România : geografia turismului, Ediția a 2-a, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
Cocean P. ( 1995), Peșterile Românei. Potențialul turistic, Edit. Dacia, Cluj Napoca.
Cocean P. (1997), Geografia turismului românesc, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca
Dr. Munteanu L., Dr. Stoicescu C., Grigore L. (1978), Ghidul Stațiunilor Balneoclimaterice Din România, Edit. Sport-turism, București.
Dr. Szabo A. (2005), Radioaktiv asvanyvizek es mofettagazok, Edit. Studium, Cluj-Napoca.
Florescu G., Deac I., Alexandrescu I. (1966), Oradea, Ed Meridiane, București
Munteanu L., Grigore L., Berindei I. (1979), Băile Felix Băile 1 Mai, Edit. Sport-turism, București.
Pop I., (1968), Flora și vegetația Câmpieie Crișurilor, Edit Academiei Republicii Socialiste România
http://www.agendaclujeana.ro/
http://www.spas.ro/
http://www.viaromania.eu/
http://www.bailefelix.ro/
http://www.turismbaile1mai.com/
http://dani-hellgaming.com/
http://www.vilaelim.ro/
http://www.calificativ.ro/
http://astraturism.ro/index.php?page=baile-felix
http://www.ghidulturistic.ro/
http://www.sanmartin.ro/
http://www.hoinari.ro/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Potentialul Turistic AL Statiunii Balneoclimaterice Baile Felix (ID: 134729)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.