Studiu Privind Potentialul Agricol AL Regiunii Sud Vest Oltenia
Informații privind specificul Regiunii SV Oltenia
Suprafața agricolă
Suprafața fondului funciar după modul de folosința, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
Sursa datelor: INSSE
În Regiunea Oltenia, pe total mod de folosință și forme de proprietate, suprafața fondului funciar s-a menținut la un nivel de 2921169 hectare în ultimii douăzeci și cinci de ani.
Județele cu cea mai mare pondere a suprafeței fondului funciar sunt: județul Dolj cu 741401 hectare, (reprezentând 25% din total) urmat de județul Vâlcea cu 576477 (reprezentând 20% din total).
Sursa datelor: INSSE
Suprafața fondului funciar aflat în proprietate privată pe total regiune a fost de 2118012 hectare în anul 2013, cu 0.78% mai mică decât în anul 1990.
Sursa datelor: INSSE
În județul Dolj, suprafața fondului funciar aflat în proprietate privată a fost de 618668 hectare în anul 2013, aceasta reprezentând 29% din total.
Suprafața fondului funciar după modul de folosința, pe județe si localități
Sursa datelor: INSSE
În anul 2013, suprafața agricolă în Regiunea Oltenia a fost de 1795934 hectare pe total forme de proprietate, cu 1.91% mai mică față de anul 1990. În Dolj, suprafața agricolă a fost de 585135 hectare, din care 96% se aflau în proprietate privată.
Sursa datelor: INSSE
În anul 2013, suprafața arabilă a Regiunii Oltenia a fost de 1250617 hectare, cu 0.1% mai mică față de anul 1990.
Sursa datelor: INSSE
Suprafața arabilă a județului Dolj a fost de 488556 hectare, aceasta reprezentând 39% din total suprafețe arabile pe regiune. Din această suprafață 472058 hectare se aflau în proprietate privată.
Sursa datelor: INSSE
Suprafața fondului funciar cu destinația de pășune în Regiunea Oltenia a fost de 378323 hectare, din care 84.5% se aflau în proprietate privată.
Sursa datelor: INSSE
În județul Dolj, suprafața fondului funciar cu destinația de pășune a fost de 69356 hectare în anul 2013, cu 6.3% mai mică față de începutul anilor ’90, din care 93% se află în proprietate privată.
Sursa datelor: INSSE
Județul cu cea mai mare suprafață de pășune este Vâlcea cu 106894 hectare, reprezentând 28.25% din total.
Sursa datelor: INSSE
Suprafața fondului funciar cu destinația de finețe în Regiunea Oltenia a fost de 89221 hectare, din care 88.87% se aflau în proprietate privată. Județele cu cea mai mare suprafață cu destinația de finețe sunt județul Gorj, cu 41619 hectare și județul Vâlcea cu 32531 hectare.
Sursa datelor: INSSE
Suprafața fondului funciar cu destinația de vii si pepiniere viticole în Regiunea Oltenia a fost de 38024 hectare, din care 93.71% se aflau în proprietate privată.
Sursa datelor: INSSE
Județul cu cea mai mare suprafață cu destinația de vii si pepiniere viticole este județul Dolj, cu 16875 hectare, urmat de județul Olt cu 7581 hectare.
Sursa datelor: INSSE
Suprafața fondului funciar cu destinația de livezi si pepiniere pomicole în Regiunea Oltenia a fost de 39749 hectare, din care 89.7% se aflau în proprietate privată. În anul 1990, suprafața fondului funciar cu destinația de livezi si pepiniere pomicole în Regiunea Oltenia era aproape dublă.
Sursa datelor: INSSE
Sursa datelor: INSSE
Județul cu cea mai mare suprafață cu această destinație este județul Vâlcea cu 12939 hectare în anul 2013, suprafață cu 38% mai mică față de începutul anilor ’90. Un procent de 72.65% din această suprafață se află în proprietate privată.
Județul Dolj are o suprafață de 7372 hectare cu destinația de livezi si pepiniere pomicole, reprezentând 18.55% din total, din care 5356 hectare sunt în proprietate privată.
Structura proprietății agricole
Suprafața cultivata cu principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
Sursa datelor: INSSE
Suprafața cultivată pe total forme de proprietate și pe total culturi a fost de 1066502 hectare în anul 2013, cu 14.75% mai puțin față de anul 1990. Județele cu cea mai mare suprafață cultivată sunt județul Dolj, cu 434397 hectare și județul Olt cu 351401 hectare. O pondere de 99% din aceste suprafețe se află în proprietate privată.
Sursa datelor: INSSE
Exploatațiile agricole individuale ocupă în total 775337 hectare. Cele mai mari exploatații agricole individuale sunt cele din județul Dolj, (288592 hectare) și cele din județul Olt (225417 hectare).
Sursa datelor: INSSE
Suprafețele cultivate cu grâu si secara ocupă în total 390276 hectare, din care 388939 hectare sunt în proprietate privată iar 262319 hectare reprezintă exploatații agricole individuale.
Sursa datelor: INSSE
Județul cu cea mai mare suprafață cultivată cu grâu si secara este județul Dolj, cu 177694 hectare, reprezentând 45.5% din total.
Sursa datelor: INSSE
Sursa datelor: INSSE
Suprafețele cultivate cu orz si orzoaica ocupau în total 41393 hectare în anul 2013, județul Dolj având o pondere de 53% (21909 hectare). Județul Olt avea o pondere de 35% (14284 hectare cultivate cu orz și orzoaică).
Sursa datelor: INSSE
Suprafețele cultivate cu orz si orzoaica aflate în proprietate privată ocupă în total 41008 hectare din care exploatațiile agricole individuale reprezintă 22319 hectare.
Sursa datelor: INSSE
Suprafețele cultivate cu porumb boabe pe total Regiunea Oltenia ocupau 346643 hectare în anul 2013. Suprafețele cultivate cu porumb boabe în proprietate privată ocupau 346282 hectare în anul 2013, din care 305128 hectare erau exploatații agricole individuale.
Sursa datelor: INSSE
Județul Dolj avea 99752 hectare cultivate cu porumb boabe iar județul Olt avea 90032 hectare.
Suprafețele cultivate cu floarea soarelui reprezintă 132247
hectare, din care 131162 hectare sunt în proprietate privată iar 64554 hectare reprezintă exploatații agricole individuale.
Sursa datelor: INSSE
Sursa datelor: INSSE
Județul Dolj are o pondere de 56.21% (74331 hectare) iar județul Olt are o pondere de 37.66% (49798 hectare cultivate cu floarea soarelui).
Sursa datelor: INSSE
Suprafețele cultivate cu rapiță reprezintă 15089 hectare, din care 14595 hectare sunt în proprietate privată iar 2488 hectare reprezintă exploatații agricole individuale.
Sursa datelor: INSSE
Singurele județe în care se cultivă rapița sunt: Oltul cu 8730 hectare, Doljul cu 4882 hectare și Mehedinți cu 1477 hectare.
Sursa datelor: INSSE
Suprafețele cultivate cu flori și plante ornamentale s-au diminuat foarte mult, acestea ocupând, în total, în anul 2013 două hectare spre deosebire de anul 1990 când ocupau 34 de hectare.
Sursa datelor: INSSE
Cea mai mare cultură de acest gen s-a obținut în județul Vâlcea în anul 2011 (20 de hectare).
Sursa datelor: INSSE
Suprafața serelor ocupa acum doi ani 35 de hectare, o scădere considerabilă comparativ cu anul 1990 când reprezenta 249 de hectare. Majoritatea dintre acestea se află în proprietate privată în județul Dolj.
Sursa datelor: INSSE
Totalul producției agricole
Producția medie la hectar, la principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
Producția medie de grâu si secara
Sursa datelor: INSSE
În Regiunea Oltenia producția medie de grâu și secară la hectar pe total a scăzut foarte mult ajungând în anul 2013 la 2823 kg/ha, de la 3621 kg/ha în anul 1990. Dacă la începutul anului 1990, județul Dolj avea cea mai mare producție, de 3971 kg/ha, în anul 2013 s-au înregistrat niveluri ale producției mult mai scăzute, de 2816 kg/ha. Cele mai mari producții medii a hectar în anul 2013, s-au înregistrat în județele Vâlcea (3233 kg/ha) și Gorj (3121 kg/ha).
Sursa datelor: INSSE
Producția medie de orz și orzoaică
Sursa datelor: INSSE
Producția medie de orz și orzoaică se înscrie, de asemenea, pe un trend descendent, înregistrând pe total o scădere de 38% comparativ cu anul 1990.
Sursa datelor: INSSE
Cele mai mari scăderi ale producției de orz și orzoaică s-au înregistrat în județele Olt, de la 4105 kg/ha în 1990 la 2428 kg/ha în anul 2013 și Dolj, de la 4394 kg/ha la 2620 kg/ha.
Producția medie de porumb boabe
Sursa datelor: INSSE
Producția medie de porumb boabe a înregistrat o creștere față de anul 1990, ajungând pe total Regiunea Oltenia, de la 3018 kg/ha la 4257 kg/ha în anul 2013.
Sursa datelor: INSSE
Cele mai mari producții medii de porumb boabe s-au înregistrat în județul Vâlcea care a obținut o producție record de 6035 kg/ha în anul 2011. În anul 2013, valoarea producției în acest județ a fost de 5155 kg/ha, fiind urmată de producția din județul Dolj, care a fost de 4652 kg/ha.
Producția medie de floarea soarelui
Pe ansamblu, producția medie de floarea soarelui a înregistrat un trend ascendent, de la 1173 kg/ha în anul 1990 la 1795 kg/ha în anul 2013.
Sursa datelor: INSSE
O creștere spectaculoasă a producției de floarea soarelui a înregistrat-o județul Mehedinți, de la 663 kg/ha în anul 1990 la 1596 kg/ha în anul 2013. Cea mai mare producție în anul 2013, a înregistrat-o județul Olt, de 1856 kg/ha, urmat de județul Dolj cu 1776 Kg/ha.
Sursa datelor: INSSE
Producția medie de rapiță
Sursa datelor: INSSE
Producția medie de rapiță a înregistrat creșteri spectaculoase de la 803 kg/ha în anul 1990 la 1270 kg/ha în anul 2013. Județele în s-au înregistrat producții de rapița în ultimii an sunt Doljul, Mehedinți și Olt.
Sursa datelor: INSSE
În anul 2013, cea mai mare producție s-a înregistrat în județul Mehedinți, de 1525 kg/ha. O producție record de rapiță a fost obținută în județul Dolj în anul 2008, de 2022 kg/ha.
Producția medie de in pentru ulei
Sursa datelor: INSSE
Producții de in pentru ulei s-au obținut în doar câțiva ani. Cea mai mare producție din Regiunea Oltenia s-a obținut în anul 2010, 1975 kg/ha.
Sursa datelor: INSSE
Producții record s-au obținut în județul Dolj, 1991 kg/ha în anul 2010 și 1787 kg/ha în anul 2013.
Producția medie de cartofi
Sursa datelor: INSSE
În Regiunea Oltenia producția medie de cartofi se înscrie pe un trend ascendent, ajungând de la 7166 kg/ha în anul 1990 la 13419 kg/ha în anul 2013.
Sursa datelor: INSSE
Județele cu cea mai mare producție de cartofi sunt Vâlcea și Oltul, cu 16827 kg/ha respectiv 16892 kg/ha în anul 2013.
Producția agricola animala pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
Total producția de lapte (inclusiv consumul vițeilor) -total (fizic)
Sursa datelor: INSSE
Producția de lapte din Regiunea Oltenia s-a menținut în jurul nivelului de 10% din total producție pe țară în perioada 2008-2013. În aceeași perioadă, producția de lapte în Regiunea Oltenia a scăzut cu 25%.
Sursa datelor: INSSE
Pe parcursul celor șapte ani analizați, producția de lapte în județele Olteniei s-a diminuat foarte mult, cea mai mare scădere înregistrându-se în județul Olt, de la 1800.391 mii hectolitri în anul 2007 la 1028 mii hectolitri în anul 2013. În Dolj producția de lapte a scăzut cu 25% iar în județul Gorj cu 21%. Aceste producții sunt aproape totalitate exploatații agricole individuale.
Total producția de oua
Sursa datelor: INSSE
Producția de ouă în Regiunea Oltenia s-a menținut în intervalul de 12%-16% din producția totală pe țară.
Sursa datelor: INSSE
În anul 1990, în județul Dolj se înregistrau producții record de ouă, 405 milioane de bucăți, producție aproape dublă față de cea din anul 2013. Județul cu cea mai mare producție în ultimul an de analiză este județul Olt, cu circa 225 milioane de bucăți, reprezentând 28% din producția totală pe regiune.
Total producția de miere extrasa
Sursa datelor: INSSE
Producția de miere din Regiunea Oltenia a reprezentat în jur de 14%-17% din producția totală pe țară. Pe ansamblu aceasta a înregistrat o tendință de creștere atât la nivel regional cât și la nivel național.
Sursa datelor: INSSE
Producții record de miere s-au obținut în județul Vâlcea, 1447 tone în anul 2013. Din acest punct de vedere, cea mai slabă situație se întâlnește în județul Mehedinți care a înregistrat cele mai scăzute producții de miere.
Exploatații agricole (număr), pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizatE pe total statut juridic
Sursa datelor: http://www.rga2010.djsct.ro/
Conform Recensământului General Agricol din anul 2010, în Regiunea Oltenia existau în total 554616 exploatații agricole, din care 93% au o dimensiune mai mică de cinci hectare. Acest aspect reflectă un grad foarte ridicat de fărâmițare a exploatațiilor agricole.
Sursa datelor: http://www.rga2010.djsct.ro/
Județul cu cel mai mare număr de exploatații agricole este județul Dolj cu 136206 exploatații agricole, acesta fiind urmat de județul Olt cu 131341 exploatații agricole.
Sursa datelor: http://www.rga2010.djsct.ro/
Gradul ridicat de fărâmițare a exploatațiilor agricole se reflectă și la nivelul fiecărui județ, ponderea exploatațiilor mai mici de 5 hectare reprezentând minim 88% din total.
Dotarea tehnică
Parcul de tractoare si mașini agricole principale din agricultura (la sfârșitul anului) pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
În anul 2007, datele referitoare la dotarea tehnică arată o creștere substanțială față de anul 1990 de 37% a numărului de tractoare agricole la nivel național și de 30% la nivel de regiune, până la valoarea de 174003 unități respectiv 16992. Creșterea a continuat in fiecare an ,în medie cu 1% în ambele cazuri, până în anul 2013, când pe fondul creșterii gradului de absorbție al fondurilor europene, creșterea fiind de peste 3,7% și 5,6% până la valoarea de 191301 și respectiv 24863 unități tractoare fizice agricole. Acestea pentru regiunea SV Oltenia reprezintă în medie 12,5% din total pe România.
Unul din aspectele relevante îl reprezintă creșterea numărului de pluguri cu aproximativ 90% în perioada 1990-2007 până la valoarea de 139782 unități la nivel național și 55% la nivel de regiune, creșterea numărului de pluguri în perioada ulterioară atinge valorile maxime în perioada 2011-2012 cu creșteri de 5% și respectiv 3,5%. Procentul de reprezentativitate pentru aceste tipuri de unelte agricole fiind 13% pentru SV Oltenia din total pe țară.
Cultivatoarele mecanice, ca procent din total pe țară cunosc o scădere continuă până la valoarea de 11% pentru regiunea SV Oltenia. Numărul total de cultivatoare mecanice cunoaște la nivelul regiunii o scădere accentuată în anul 2012 de -7,3%, urmată de o creștere de 1,5% in anul 2013.
Semănătorile mecanice au cunoscut creșteri de 89% in perioada 1990-2007 la nivel național și de 120% la nivelul regiunii SV Oltenia, ulterior la nivelul regiunii valoarea in unități având creșteri consecutive începând cu 2009, maximul fiind de 2,08% în anul 2013 față de anul anterior.
Combinele autopropulsate, au avut o scădere substanțială în perioada 1990-2007 de 39% și respectiv -31% pentru regiunea SV Oltenia, ulterior anului 2007 numărul echipamentelor agricole fluctuând cu valori cuprinse între min. -4,67 în 2012 și +5,68% în 2013. Combinele pentru SV Oltenia reprezintă aproximativ 17% din totalul național.
Privind situația din punctul de vedere al formei de proprietate – și anume proprietate privată – în ceea ce privește fluctuații ale numărului de echipamente agricole în perioada 2007-2013 la nivelul regiunii SV Oltenia, se pot observa următoarele:
– unitățile pentru tractoarele agricole au avut o rată de creștere de 5,6% în anul 2013.
– plugurile au avut creșteri succesive în perioada 2010-2012 și o scădere de 1,6% în 2013.
– Cultivatoare mecanice, au cunoscut cea mai mare scădere la nivelul anului 2012, de 7,25% și au recuperat 1,49% până la valoarea de 3261 unități.
– Semănători mecanice cunosc o creștere în această perioadă de maxim 2.09% in 2010 și 2.08% în 2013.
– Mașini de stropit si prăfuit cu tracțiune mecanica sunt echipamentele agricole cu cea mai interesantă evoluție în perioada 2007-2013, numărul acestora fluctuând puternic cu creșteri de până la 88% în 2009 și scăderi de 22,35 în 2012, numărul acestora la finele lui 2013 fiind de 223 în regiunea SV Oltenia.
– Combine autopropulsate pentru recoltat cereale, acestea au avut o scădere la nivelul anului 2008 de 0,49% și o recuperare de 0,86% în anul 2009, urmată de o scădere de 0,74 în 2010. În anul 2011 fiind prima creștere considerabilă a numărului de combine pentru recoltat cereale urmată de o scădere considerabilă de 4,63% în 2012 și o creștere la fel de spectaculoasă în anul 2013 de 6%. Fluctuațiile prezentate păstrează numărul combinelor de recoltat cereale în jurul valorii de 4300 unități, valoare care fără creșterii considerabile evocă și necesitatea pentru suprafața agricolă cultivată cu cereale.
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigații si suprafața agricola irigata, pe categorii de folosința a terenurilor, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
Informațiile cu privire la suprafața irigată a României revin în înregistrările INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, începând cu anul 1997, când suprafața totală irigată atingea valoarea de 3184.047 hectare, această suprafață, a cunoscut o scădere până în anul 2007 când a atins valoarea de 3155883 hectare, valoare ce nu a mai fluctuat considerabil pe întreaga perioadă de analiză, și anume 2007-2013.
Suprafața agricolă amenajată pentru irigații prezintă valori statice pe întreaga perioadă atât la nivel național cât și la nivelul regiunii SV Oltenia.
Lucrurile devin complicate în momentul analizei Suprafeței agricole amenajate / Suprafața agricola irigata efectiv cu cel puțin o udare, întrucât în anul 2008 față de anul 2007 s-a înregistrat o scădere de aprox. 20% a suprafețelor irigate cel puțin odată la nivel național, în timp ce la nivelul regiunii SV Oltenia s-a înregistrat o creștere de 68% la nivelul anului 2008. Pentru anii 2009 și 2010, în regiunea SV Oltenia, suprafețele irigate cel puțin odată au cunoscut scăderi succesive de 53% și respectiv 88%, având in vedere creșterea din 2011 de 47% urmată de scăderea suprafeței în 2012 cu 39%, nu trebuie să ne surprindă creșterea de 204% din anul 2013 a suprafețelor irigate cel puțin odată.
O evoluție la fel de deosebită o constituie și suprafața terenurilor arabile irigate cel puțin odată, la nivelul anului 2008 s-au înregistrat creșteri atât la nivelul suprafețelor arabile la nivel național cât și la nivelul regiuni SV Oltenia de 68% și respectiv 87%. La nivelul anului 2009 s-au înregistrat scăderi ale suprafețelor de 54% și 61% la nivelul regiunii, scădere perpetuată și la nivelul anului 2010 de 88% in ambele cazuri. Ceea ce este de reținut, este faptul că la nivelul anului 2011 s-a produs o creștere de 47 și respectiv 48%, anulată de scăderea în anul 2012 cu 40% și respectiv 47% în regiunea SV Oltenia. Pentru anul 2013, suprafețele arabile irigate cel puțin odată au cunoscut creșteri substanțiale de 208% la nivel național și 293% la nivelul regiunii SV Oltenia.
Suprafața terenurilor pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice si naturale pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
Suprafețele aflate în proprietatea statul asupra cărora s-a intervenit cu substanțe chimice pentru îmbunătățirea randamentului oferit, au cunoscut evoluții contradictorii pe perioada de analiză. Astfel, în 2007 prin comparație cu 1990 s-a înregistrat o scădere de 14% și respectiv 20% la nivelul regiunii în utilizarea substanțelor chimice. scăderea a continuat și in anii 2008 și 2009, urmată de o creștere de 20% și respectiv 12% a suprafețelor asupra cărora s-au aplicat substanțe chimice in regiunea SV Oltenia. Pentru anul 2012, s-a constat o scădere suplimentară de 8% pentru ambele valori urmărite, național și la nivelul regiunii. Aspectul cel mai important îl reprezintă o scădere la nivel național de 2% a utilizării substanțelor chimice in agricultură și o creștere de 38% la nivelul regiunii SV Oltenia pe fondul intensificării eforturilor de producție.
Utilizarea substanțelor azotoase în agricultură a urmărit îndeaproape evoluția utilizării substanțelor chimice descrise anterior, depășind scăderea din anul 2007 față de 1990, acestea fiind de 39% la nivel național și respectiv 35% la nivelul regiunii SV Oltenia. De asemenea în ultimul an de analiză la nivel național s-a constat o creștere de 1% a utilizării produselor ce au la bază compușii azotatului și de 30% la nivelul regiunii SV Oltenia.
Îngrășămintele fosfatice sunt utilizate cu precădere pentru solurile cu capacitate mare de fixare, astfel, în perioada 1990-2007 utilizarea acestora s-a redus cu peste 47% la nivel național și cu peste 72% la nivelul SV Oltenia. Scăderile în utilizarea compușilor fosfatici au continuat până în anul 2013 la nivelul regiunii, iar la nivel național făcând excepție anul 2010. La finele anului 2013 creșterea față de anul 2012 fiind de 70% în cazul suprafețelor din regiunea SV Oltenia și o scădere de 3,5% la nivel național.
Substanțele potasice sunt utilizate în condiții similare cu cele azotice și urmăresc același trend. Scăderile la nivelul lui 2007 față de 1990 sunt foarte accentuate de 48% și respectiv 92%, urmând creșteri în 2009 și respectiv 2010 de 20 și 88% la nivel național și 6 și 26% la nivelul regiunii SV Oltenia. Valorile din anul 2011 au suferit scăderi de 11% pe plan național și 55% la nivelul regiunii. În anul 2013 sunt evidențiate cea mai mare creștere la nivelul regiunii SV Oltenia de 68%.
Îngrășămintele natura, motorul agriculturii ecologice, nu au cunoscut o scădere la nivelul regiunii SV Oltenia în perioada 1990-2007 și abia în anul 2008 au început trend-ul descendent al perioadei 2008-2012 cu scăderi succesive de 8, 9, 17, 7, 3% și sunt stopate de o creștere de 2% abia în anul 2013.
În ceea ce privește suprafața agricolă în proprietate private, utilizarea substanțelor chimice a crescut la nivel național de 7 ori pentru perioada 1990-2007, urmată de o perioadă 2008-2013 de acalmie relativă. La nivelul regiunii se constată o creștere de 273% și urmată iarăși de fluctuații in jurul aceleași valori până în anul 2012, abia în anul 2013 utilizarea substanțelor chimice pe suprafețele private cunoscând o creștere de 38% până la valoare de 879.768 hectare.
Prin prisma substanțelor azotoase aplicate suprafețelor în proprietate privată se urmărește aceeași evoluție observată în cadrul utilizării de substanțe chimice, 463% creștere pentru perioada 1990-2007 și respectiv 209% pentru regiunea SV Oltenia. Fluctuații negative în anii 2008 și 2009, pozitivă în 2010, urmată de scăderi succesive în anul 2012 la nivelul regiunii. În anul 2012 s-a înregistrat o creștere subunitară la nivel național și de peste 30% la nivelul regiunii.
Utilizarea compușilor fosfatici în agricultură pe suprafețele private a cunoscut o extindere în perioada 1990-2007 la nivel național de 486% și o creștere de 35% la nivelul regiunii. Scăderile succesive din anii următori au determinat atingerea valorii de 87726 ha la nivelul regiunii SV Oltenia în anul 2010. În anul 2011 s-a înregistrat o creștere de 44%, urmată în anul 2012 de o scădere de 6 procente. Pe finalul perioadei de analiză, anul 2013, suprafața expusă substanțelor fosfatice a crescut cu 70% pentru regiunea SV Oltenia.
Se poate observa o scădere a suprafețelor asupra cărora în mediul privat sunt utilizate produsele potasice cu 445% la nivel național și 22% la nivel regional. În anul 2008 se observă o scădere de aproximativ 2% pentru suprafețele expuse in Regiunea SV Oltenia. În anii 2009 și 2010 sunt înregistrate creșteri 3% și 25%, urmate de o scădere de 53% în anul 2011. Pentru anul 2012 urmează o creștere de 17% a suprafețelor supuse tratamentelor potasice încheind perioada de analiză cu o creștere de 68% la nivelul anului 2013.
Suprafețele agricole pentru care au fost utilizate îngrășăminte naturale pe suprafețe private au crescut în perioada 1990-2007 cu 76% în regiunea SV Oltenia. În anii ulteriori 2008-2012 se înregistrează scăderi consecutive de 8%-2008, 10% în 2009 , 17% în 20010, 7% în 2011 și 2% în 2012. Trend-ul de scădere a fost stopat de o creștere în anul 2013 de 2,5%.
Suprafata terenurilor pe care s-au aplicat pesticide, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Utilizarea insecticidelor pe suprafețele agricole ale României cunoaște o evoluție asincronă pentru suprafețele naționale și cele ale regiunii SV Oltenia. În perioada 1990-2007 suprafețele naționale asupra cărora s-a intervenit cu insecticide a scăzut cu 31% și a crescut cu 5% pentru regiunea SV Oltenia. Raporturile evoluției suprafețelor s-au inversat la nivelul anilor 2009 și 2010 când suprafețele naționale tratate cu insecticide au crescut cu 14 și 12% și au scăzut la nivel regional cu 27 și 9%. La finalul perioadei de analiză, anul 2013, atât la nivel național, 5%, cât și la nivel regional 25%, s-au înregistrat creșteri ale suprafețelor.
Utilizarea fungicidelor și a erbicidelor evocă cu precădere o climă mai umedă întrucât acest tip de climă favorizează pe de o parte înmulțirea ierburilor dăunătoare și pe de altă parte a fungilor. Astfel, pe perioada 1990-2007 atât pentru suprafețele asupra cărora s-a intervenit cu fungicide cât și cu erbicide se observă o scădere, aceasta fiind mai accentuată pentru suprafețele erbicidate. Evoluțiile sunt similare, doar in anul 2010 suprafețele tratate cu fungicide au crescut mult mai mult aproximativ 93% în regiunea SV Oltenia, motivul fiind faptul că anul fiind mai ploios dar si mai călduros amplificând creșterea fungilor, situație corectată la nivelul anului 2011 când suprafața la nivelul regiunii a scăzut cu 49%. Anul 2013 evidențiază creșterii în ambele situații pentru cele două structuri urmărite, național și regional, de 11 și 14% pentru suprafețele tratate cu fungicide și 12 respectiv 19% pentru suprafețele erbicidate.
Utilizarea insecticidelor depinde de problemele legate de activitatea insectelor, nu în absența lor. Pentru perioada 1990-2007 suprafețele private asupra cărora s-a intervenit cu insecticide au crescut de 9 ori pentru suprafețele naționale și de 10 ori pentru suprafețele regiunii SV Oltenia. Privind asupra anului 2008, față de anul 2007, suprafețele naționale au scăzut cu 2% iar cele regionale asupra cărora s-a intervenit cu insecticid au crescut cu 14%. În anul 2009 față de anul 2008 suprafețele naționale au crescut cu 15% în timp ce suprafețele regiunii SV Oltenia au cunoscut o scădere de 29%, perpetuată și în anul 2010 cu 9%. Anii 2011 și 2012 aduc perioade de acalmie în evoluția suprafețelor private tratate cu insecticide, acestea crescând abia in anul 2013 cu 5% la nivel național și cu 25% la nivelul regiunii SV Oltenia.
Evoluția suprafețelor private asupra cărora s-a intervenit cu fungicide și respectiv erbicide au cunoscut creșteri la nivelul anului 2008 față de anul 2007, mai accentuate în cazul suprafețelor erbicidate și cu precădere pentru suprafețele din regiunea SV Oltenia. În timp ce suprafețele tratate cu fungicide au cunoscut fluctuații de la an la an și pe structură națională și regională, suprafețele erbicidate cunosc creșteri până în anul 2011, la nivel național și scădere la nivelul aceluiași an pentru regiunea SV Oltenia, urmată de o scădere mai mică pentru ambele tipuri de suprafețe in anul 2012 și creșteri relevante pentru anul 2013 de 12 și 14% pentru suprafețele expuse fungicidelor și de 12 și 19% pentru suprafețele asupra cărora s-a intervenit cu erbicide.
Se poate observa, cu ușurință, o corelație între suprafețele private și cele de stat în utilizarea insecticidelor, fungicidelor și a erbicidelor, aspect determinat de necesarul efectiv al exploatațiilor de a fi apărate de dăunători fie aceștia de origine animală sau vegetală.
Sursele de finanțare ale activității agricole
Activitatea de bază/curentă
Principalele forme prin care se poate asigura finanțarea activității de bază în agricultură sunt creditul bancar și fondurile europene.
Principalele tipuri de credit care vin în sprijinul fermierilor sunt:
Creditul pentru înființare si întreținere culturi vegetale;
Creditul pentru finanțarea fermelor de vaci de lapte;
Credite APIA;
Plafon revolving pe termen mediu pentru capital de lucru;
Credit pentru achiziția de utilaje si echipamente agricole;
Credit pentru achiziția de teren agricol;
Creditul pentru capital de lucru pe baza de scoring;
Credit de investiții pentru spatii de depozitare si producție agricola;
Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 – 2020
Pentru perioada 2014-2020, Programul National de Dezvoltare Rurala va aduce o serie de modificări importante care vor simplifica procesul birocratic și vor acorda un sprijin substanțial tinerilor fermieri.
Un aspect foarte important demn de menționat este faptul că legislația privind plata subvențiilor în perioada 2015-2020 va fi modificată în acest an.
Prin noua ordonanță de urgență se va stabili cadrul prin care fermierii îi vor primi plățile pentru perioada 2015-2020. De asemenea, aceasta va constitui o reflectare în legislația națională a regulamentelor care au fost adoptate la nivel european prin reformarea Politicii Agricole Comune.
Printre principalele scheme pe care trebuie să le menționăm se numără:
introducerea unui sistem de plăți directe care va fi pus la dispoziția fermierilor;
reducerea ajutoarelor de tranziție din 2015 până în 2020 de la 100% la 50%;
în anul 2015 fermierii vor completa o singură cerere de plată care va avea în vedere atât ajutoarele europene, cât și ajutoarele naționale de tranziție;
introducerea platei redistributive;
legiferarea definiției fermierului activ;
stimularea tinerilor;
introducerea sprijinului cuplat;
începând cu anul 2018, nu se vor mai primi cereri de plată, nu se vor mai primi subvenții, plăți directe în lipsa documentelor cadastrale;
Plata redistributivă constituie o plată stimulativă prin care se va încerca comasarea terenurilor agricole. Astfel se va acorda o plată stimulativă mult mai mare pentru fermierii cu suprafețe între 5 – 30 de hectare decât pentru fermierii care au suprafețe mai mici de cinci hectare sau mai mari de 30 de hectare. De asemenea, pentru cei cu exploatații agricole foarte mari este interzisă fărâmițarea terenurilor pentru a primi aceste stimulente.
Principalul obiectiv al guvernului îl constituie comasarea terenurilor agricole și valorificarea potențialului agricol al României.
Regulamentul european a stabilit o listă neagră a celor care nu mai pot beneficia de plăți directe în agricultură. Astfel, prin legiferarea definiției fermierului activ și prin această listă, în România nu vor mai putea beneficia de plăți directe decât acei fermieri care fac dovada faptului că activitatea agricolă pe care o desfășoară este importantă atât din punct de vedere al ponderii plăților directe din veniturile obținute de acea societate, cât și din punct de vedere al ponderii veniturilor activităților agricole din veniturile totale anuale.
Prin Programul National de Dezvoltare Rurală se urmărește în principal stimularea tinerilor pentru a lucra în agricultură.
Altfel pentru tinerii în vârstă de până la 40 de ani și având suprafețe agricole mai mici de 60 de hectare, se va acorda pentru o perioadă de cinci ani de zile o plată suplimentară cu 25% mai mare față de cei care sunt mai în vârstă.
De asemenea, se va urmări simplificarea legislației și reducerea birocrației. În acest sens, fermierii care nu au primit o valoare a sprijinului mai mare de 1250 de euro pe exploatație vor fi introduși într-o bază de date și nu vor mai fi supuși atâtor controale administrative cât au ceilalți fermieri.
Prin modificarea politicii agricole comune, fermierii primesc sprijin decuplat de producție, în funcție de suprafață pentru anumite categorii pe care fiecare stat membru le poate defini.
Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de vaci pentru lapte, dar și a crescătorilor de vaci pentru carne, România a transmis o solicitare către Comisia Europeană cu acele categorii care să beneficieze de sprijin cuplat.
Un aspect demn de menționat, este faptul că, potrivit prevederilor europene, începând cu anul 2020 se va trece de la plata pe suprafață la plata pe fermă și este prevăzut ca înainte cu doi ani de la intrarea în vigoare a acestei reglementări să fie disponibile toate documentele cadastrale. În acest fel, se va efectua o singură plată care va îngloba toate formele de sprijin pe care la va primi un fermier.
Pentru acordarea subvențiilor, se va depune o singură cerere de plată iar persoanele care depun cererea vor trebui să facă dovada faptului că sunt fermieri activi ce excepția celor care nu au cinci mii de euro sprijin total incluzând fonduri europene și fonduri de la bugetul de stat, care sunt considerați de a început fermieri activi.
De asemenea, ei vor trebui să dovedească faptul că totalul plăților directe reprezintă 5% din veniturile din agricultură sau că veniturile realizate din agricultură reprezintă o treime din totalul veniturilor lor, în cazul în care nu sunt înregistrați la Registrul Comerțului și obțin subvenții de minim 5.000 de euro.
Fermierii care beneficiază de mai mult de cinci mii de euro sprijin total fie se vor înregistra ca persoană fizică autorizată cel puțin și societate comercială, fie vor veni cu documente doveditoare vizavi de faptul că ei sunt fermieri activi și că activitatea agricolă este activitatea de bază.
O altă măsură foarte importantă o constituie introducerea pachetelor de înverzire dacă fermierul aplică normele specifice acestui tip de plată.
De asemeni, pentru a beneficia de acordarea de plăti directe, fermierii trebuie să fie înscriși în Registrul unic de identificare, administrat de APIA.
Masurile de Dezvoltare Rurala gestionate de APIA in anul 2015
Măsura 10 – Agro-mediu și climă
Submăsura 10.1 – Plăti de agro-mediu și climă
Cuprinde 7 pachete cu o valoare cuprinsă între 21 E/ha/an și 288 E/ha/an care se acordă pentru:
pajiști de înalta valoare naturala;
practici agricole tradiționale;
pajiști importante pentru păsări;
culturi verzi;
adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
pajiști importante pentru fluturi;
terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gașca cu gat roșu;
Submăsura 10.2 – Conservarea resurselor genetice animale locale in pericol de abandon
Valorile plăților compensatorii sunt:
Bovine – 200 EUR/cap;
Ovine – 13 EUR/cap;
Caprine – 6 EUR/cap;
Ecvidee – 200 EUR/cap;
Porcine – 88 EUR cap ;
Rasele de animale locale eligibile pentru submăsură, pe specii, sunt:
Bovine – Taurine: Sura de stepa;
Bovine – Bubaline: Bivolul romanesc;
Ovine: Tigaie – Varietatea ruginie, Rațca (Valaha cu coarne in tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Palas, Merinos de Suseni, Merinos de Transilvania, Merinos de Cluj, Tigaie cu cap negru de Teleorman;
Caprine: Alba de Banat, Carpatina; Ecvidee: Furioso North Star, Hutul, Gidran, Lipitan, Shagya Araba, Nonius, Semigreul romanesc;
Porcine: Bazna, Mangalița.
Măsura 11 – Agricultura ecologica devine măsura de sine stătătoare, in locul Pachetului 5 din cadrul fostei Masuri 214 (cf. Art. 29 din Regulamentul CE nr. 1305/2013)
Submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la metodele de agricultura ecologica
Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț) – 295 E/ha/an;
Pachetul 2 – Legume – 500 E/ha/an;
Pachetul 3 – Livezi – 620 E/ha/an;
Pachetul 4 – Vii – 532 E/ha/an;
Pachetul 5 – Plante medicinale si aromatice – 460 E/ha/an.
Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menținerea practicilor de agricultura ecologica
Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț) – 220 E/ha/an;
Pachetul 2 – Legume – 431 E/ha/an;
Pachetul 3 – Livezi – 442 E/ha/an;
Pachetul 4 – Vii – 480 E/ha/an;
Pachetul 5 – Plante medicinale si aromatice – 427 E/ha/an.
Măsura 13 – Plăti pentru zone care se confrunta cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (cf. Art 31, 32 din Regulamentul CE nr. 1305/2013)
Submăsura: 13.1 – Plăti compensatorii in zona montana (fosta Măsura 211) – 86 E/ha;
Submăsura: 13.2 – Plăti compensatorii pentru zone care se confrunta cu constrângeri naturale semnificative (fosta măsura 212) – 54 E/ha;
Submăsura: 13.3 – Plăti compensatorii pentru zone care se confrunta cu constrângeri specifice (fosta măsura 212) – 70 E/ha.
Activitatea de dezvoltare
Prin vechiul program național de dezvoltare rurală, țara noastră a depășit o rată de absorbție de 84% a fondurilor europene și a atras aproape 7,6 miliadre de euro. Prin noul program se urmărește depășirea unei rate de absorbție de 90%.
Pentru a realiza o promovare a măsurilor din program și a crește gradul de conștientizare a populației, în luna august se va lansa o nouă Rețea Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR). Această rețea constă dintr-un parteneriat multi-național între organizații ale societății civile având ca scop facilitarea schimbului de experiență, sprijinirea implementării și evaluării programului național de dezvoltare rurală.
Dacă fiind faptul că pentru vechiul program național de dezvoltare rurală, în ultima zi a sesiunilor de primire a proiectelor au fost depuse foarte multe cereri de finanțare, sistemul de depunere și evaluare/selectare pentru noul program a fost schimbat (sesiuni anuale continue, cu evaluare lunară).
Programul Național de Dezvoltare de Rurală 2014-2020 cuprinde 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro.
Conform Cadrului Național de Implementare a PNDR 2014-2020, cheltuielile privind costurile generale ale proiectului sunt eligibile dacă îndeplinesc următoarele condiții:
sunt prevăzute sau rezultă din aplicarea legislației în vederea obținerii de avize, acorduri și autorizații necesare implementării activităților eligibile ale operațiunii sau rezultă din cerințele minime impuse de PNDR 2014-2020;
sunt aferente unor studii și/sau analize privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studiul de fezabilitate, întocmite în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
sunt necesare în procesul de achiziții publice pentru activitățile eligibile ale operațiunii;
sunt aferente activităților de coordonare și supervizare a execuției și recepției lucrărilor de construcții-montaj.
Numai în condițiile respectării acestei prevederi cheltuielile de consultanță și pentru managementul proiectului vor fi eligibile și se vor deconta proporțional cu valoarea fiecărei tranșe de plată aferente proiectului. .
De asemenea, pentru PNDR 2014-2020, au stabilite categoriile de solicitanți care nu pot accesa fonduri europene nerambursabile pentru agricultură în actuala perioadă de programare.
Totodată, prin accesarea mai multor măsuri, fermierii pot obține fonduri europene nerambursabile pentru mai multe proiecte.
Dar dacă aceștia depun simultan mai multe proiecte alăturate în cadrul aceleiași sub-măsuri, care formează împreună un flux de producție și/sau procesare unitar, proiectele sunt neeligibile. Solicitantul poate depune un alt proiect pentru o investiție alăturată care face parte din același flux tehnologic numai după finalizarea proiectului depus anterior.
Solicitantul/beneficiarul care accesează fonduri europene nerambursabile din FEADR și de la bugetul de stat pentru mai multe proiecte de investiții depuse pentru măsuri/sub-măsuri diferite din cadrul PNDR 2014-2020 trebuie să facă dovada existenței cofinanțării private, cumulat pentru toate proiectele.
Prin noul PNDR se urmărește în principal integrarea producției și scurtarea lanțului de la producător la consumatorul final, accentul fiind pus pe ferma de familie. Astfel, vor putea obține finanțări mai mari acei producători care vor solicita fonduri nu doar pentru dezvoltarea producției ci și pentru procesarea acesteia.
Pentru susținerea tinerilor fermieri a fost lansată în februarie 2015 o sesiune prin care aceștia vor pute obține până la 50.000 de euro nerambursabili din fonduri europene.
În plus, pentru băncile care vor dori să intre în proiecte cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultura, s-au introdus condiții mai stricte și se vor căuta noi facilități de finanțare dându-se posibilitatea și IFN-urilor să elibereze scrisorile de confort.
Astfel, potrivit noilor condiții instituțiile de credit care doresc să se implice vor fi obligate nu doar să elibereze scrisorile de confort, dar să dea și creditele aferente cofinanțării.
Mai mult, pentru asigurarea contribuției bugetului de stat la noul program național de dezvoltarea rurală, a fost contractat un împrumut în valoare de 300 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții .
Finanțarea BEI va fi disponibilizată în cel mult 15 tranșe, până la 24 decembrie 2016, în baza cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului din sumele prevăzute anual în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
O altă schimbare care va contribui la simplificarea procesului de achiziție, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat o baza de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate.
În prim plan în noul PNDR se află pomicultorii care pot accesa fonduri europene în valoare de aproximativ 260 de milioane de euro din care 220 de milioane de euro se vor acorda pentru modernizarea și reconversia plantațiilor pomicole iar 40 de milioane de euro pentru prelucrarea și comercializarea produselor obținute.
Mai mult, fermele de familie vor avea prioritate la finanțările nerambursabile din fondurile europene.
De asemenea, vor avea prioritate toți cei care vor depune proiecte pe agricultura ecologica, pentru care se vor aloca 200 de milioane de euro.
În vederea asigurării condițiilor adecvate de producție se vor aloca 370 milioane euro pentru refacerea întregului sistem secundar de irigații.
Totodată, Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare vor putea accesa fonduri europene pentru investiții în modernizare.
Concluzii
Situația agriculturii în Regiunea SV Oltenia poate fi sintetizată în felul următor:
Suprafața fondului funciar nu s-a modificat în ultimii douăzeci și cinci de ani iar județele care dețin cea mai mare pondere sunt Doljul, cu 25% și Vâlcea, cu 20% din total. Suprafața fondului funciar aflat în proprietate privată pe total regiune reprezintă în jur de 72.51%.
Suprafața agricolă în Regiunea Oltenia a cunoscut o ușoară scădere, de 1.91% față de anul 1990 iar suprafața arabilă a cunoscut o scădere de 0.1%. În anul 2013, suprafața cultivată pe total forme de proprietate și pe total culturi a fost de 1066502 hectare, cu 14.75% mai puțin față de anul 1990. Județele Dolj și Olt dețin cea mai mare suprafață cultivată, aici regăsindu-se cele mai mari exploatații agricole individuale.
Cele mai mari suprafețe cultivate sunt cele cu grâu si secara și porumb boabe dar și cele cultivate cu floarea soarelui ocupă o pondere importantă.
Cea mai mare producție medie la hectar, s-a obținut la cartofi, de 13419 kg/hectar în 2013, urmată de producția de porumb boabe, de 4257 kg/hectar.
O ușoară creștere a cunoscut-o și producția de miere extrasă în regiune pe când producția de lapte a cunoscut o ușoară scădere din anul 2008 până în 2013, de 17%. În schimb, producția de ouă s-a menținut în jurul valorii de 6369 milioane bucăți.
În ceea ce privește numărul de exploatații agricole din regiune, conform Recensământului General Agricol din anul 2010, în Oltenia existau în total 554616 exploatații agricole, 93% având o dimensiune mai mică de cinci hectare. Județele cu cel mai mare număr al exploatațiilor agricole sunt județele Dolj și Olt.
În ceea ce privește gradul de tehnologizare al agriculturii, s-a constatat o creștere de 37% a numărului de tractoare agricole la nivel național și de 30% la nivel de regiune din anul 2007 și până în anul 2013, creștere datorată în parte creșterii gradului de absorbție al fondurilor europene. O creștere semnificativă a cunoscut-o și numărul de pluguri cu aproximativ 90% în perioada 1990-2007 până la valoarea de 139782 unități la nivel național și 55% la nivel de regiune, creșterea numărului de pluguri în perioada ulterioară atinge valorile maxime în perioada 2011-2012.
În schimb, cultivatoarele mecanice au cunoscut o scădere continuă ca procent din total pe țară, ajungând la valoarea de 11% pe țară. Combinele autopropulsate au cunoscut, de asemenea, un trend descrescător și reprezintă în prezent aproximativ 17% din totalul național.
Semănători mecanice au cunoscut o creștere în această perioadă de maxim 2.09% in 2010 față de anul anterior și 2.08% în 2013.
Suprafața irigată a României s-a diminuat în mod semnificativ, de la 3184047 hectare în anul 1997 la 3155883 hectare după anul 2007. În anul 2013, suprafețele arabile irigate cel puțin odată au cunoscut creșteri substanțiale de 208% la nivel național și 293% la nivelul regiunii SV Oltenia.
În ceea ce privește aplicarea de tratamente chimice, se poate observa, cu ușurință, o corelație între suprafețele private și cele de stat în utilizarea insecticidelor, fungicidelor și a erbicidelor, aspect determinat de necesarul efectiv al exploatațiilor de a fi apărate de dăunători fie aceștia de origine animală sau vegetală.
Având în vederea aceste aspecte, putem spune că, agricultura în Regiunea Oltenia se bazează pe activitatea fermelor de subzistență dat fiind gradul ridicat de fărâmițare a exploatațiilor agricole. Acest aspect face ca randamentul culturilor agricole să fie foarte scăzut ceea ce creează numeroase dificultăți în obținerea de finanțare.
În acest context, subvențiile acordate pe suprafață constituie o risipă de resurse financiare întrucât competitivitatea fermelor din Regiunea Oltenia este foarte scăzută.
Considerăm că pentru susținerea agriculturii în Regiunea Oltenia, pe termen mediu este necesară promovarea unui pachet legislativ care să încurajeze formarea asociațiilor de producători.
De asemenea, este necesară adoptarea următoarelor măsuri:
Comasarea fermelor cu suprafețe mici;
Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene;
Creșterea eficienței în folosirea subvențiilor guvernamentale;
Creșterea gradului de tehnologizare;
Creșterea gradului de prelucrare;
Toate aceste aspecte vor fi atinse în perioada 2014-2020, prin buna gestionare a finanțărilor europene. Astfel, măsurile care indică direcția pentru următoarea perioadă, prin tipul de finanțări acordate, dar mai ales prin criteriile de acordare sunt:
– măsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – destinată exploatațiilor mici, și foarte mici, care pentru obținerea sprijinului au în componența grilei de evaluare un criteriu fundamental al dezvoltării agriculturii românești. Se primește maximul de puncte pentru preluarea a cel puțin trei exploatații agricole. Acest criteriu de evaluare va genera un interes sporit pentru coagularea exploatațiilor agricole, iar dat fiind faptul că generarea de condiții artificiale conduce nemijlocit la respingerea proiectelor există posibilitatea măririi dimensiunilor exploatațiilor agricole, fără a schimba totuși forma de proprietate.
– măsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole – destinată fermelor ale căror dimensiuni economice depășesc 8.000 SO (standard output), fiind încurajate în principal fermele cu dimensiune intre 8000 și 50000 SO. Trebuie evidențiat faptul că, cel mai mare punctaj va fi oferit activităților ce vor constitui lanț alimentar integrat și anume producție-procesare-comercializare, urmărindu-se, astfel, creșterea valorii adăugate a produselor agricole la nivelul fermei.
– poate cel mai mare impact îl va avea măsura 9 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol – o măsură ce are ca scop principal formarea de grupuri de producători prin asigurarea unor finanțări de 100.000 euro/an în procent de 100%.
Anexe
SUPRAFAȚA FONDULUI FUNCIAR DUPĂ MODUL DE FOLOSINȚA, PE FORME DE PROPRIETATE, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDEȚE:
Tabel -.1
1.1.2 SUPRAFAȚA FONDULUI FUNCIAR DUPĂ MODUL DE FOLOSINȚA, PE JUDEȚE SI LOCALITĂȚI
Tabel -1.
STRUCTURA PROPRIETĂȚII AGRICOLE
SUPRAFAȚA CULTIVATA CU PRINCIPALELE CULTURI, PE FORME DE PROPRIETATE, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDEȚE
Tabel -2.1
1.3 TOTALUL PRODUCȚIEI AGRICOLE
1.3.1 PRODUCȚIA MEDIE LA HECTAR, LA PRINCIPALELE CULTURI, PE FORME DE PROPRIETATE, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDEȚE
Tabel -3.1
1.3.2 PRODUCȚIA AGRICOLA ANIMALA PE FORME DE PROPRIETATE, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDEȚE
Tabel -3.2
2. DOTAREA TEHNICĂ
2.1 PARCUL DE TRACTOARE SI MAȘINI AGRICOLE PRINCIPALE DIN AGRICULTURA (LA SFÂRȘITUL ANULUI) PE FORME DE PROPRIETATE, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDEȚE
Tabel 2-2.1.
2.2 SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE IRIGAȚII SI SUPRAFAȚA AGRICOLA IRIGATA, PE CATEGORII DE FOLOSINȚA A TERENURILOR, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDEȚE
Tabel 2-2.2.
2.3 SUPRAFAȚA TERENURILOR PE CARE S-AU APLICAT ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE SI NATURALE PE FORME DE PROPRIETATE, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDEȚE
Tabel 2-2.3.
2.4 SUPRAFATA TERENURILOR PE CARE S-AU APLICAT PESTICIDE, PE FORME DE PROPRIETATE, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE
Tabel 2-2.4.
http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/61963-2010-a-fost-un-an-ploios-si-mai-calduros-decit-in-mod-normal.html
http://www.finantariagricole.ro/m/finantari/credite-bancare/
http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-agriculturii-i-dezvoltarii-rurale-daniel-constantin-dupa-edinta-de-guvern
http://www.apia.org.ro/files/pages_files/15-04-10-12-13-28PAC_2015-2020_verif_BT_24_10_2014MONICA.pdf
Reguli noi pentru fermierii care vor subventii APIA în perioada 2015-2020
http://www.apia.org.ro/files/pages_files/15-04-10-12-15-20PNDR_ 2015_Axa_II_Rev_MADR-28_10_2014.pdf
http://www.apia.org.ro/files/pages_files/15-04-10-12-15-20PNDR_2015_ Axa_II_Rev_MADR-28_10_2014.pdf
http://www.apia.org.ro/files/pages_files/15-04-10-12-15-20PNDR_2015_Axa_II_Rev_MADR-28_10_2014.pdf
http://www.madr.ro/rndr/despre-reteaua-nationala-de-dezvoltare-rurala.html
http://www.agerpres.ro/economie/2015/05/14/rata-de-absorbtie-de-84-pe-fondurile-europene-din-agricultura-si-dezvoltare-rurala-7-6-miliarde-de-euro-decontate-de-ce-20-20-48
http://ciswork.ro/noutati/fonduri-europene-pentru-agricultura-2015-care-sunt-cheltuielile-eligibile-cum-te-feresti-de-conditiile-artificiale-si-care-sunt-beneficiarii-care-au-prioritate-la-finantare/
http://portal.afir.info/Uploads/COMUNICARE/Newsletter/EuroAgricultura_MARTIE_site.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Potentialul Agricol AL Regiunii Sud Vest Oltenia (ID: 147722)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.