Studiu privind posibilit ățile de îmbunătățire a calității produselor prin implementarea [612351]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
PROF. UNIV .DR. Maria Popa
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
Studiu privind posibilit ățile de îmbunătățire a calității produselor prin implementarea
standardelor europene
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
2

Cuprins
CAPITOLUL 1. DESCRIEREA ENTITĂȚII STUDIATE ………………………………………………………… 4
1.1 Scurt istoric al firmei S.C KRONOSPAN SEBEȘ S.A ………………………………………………………… 4
Capitolul 2………………………………………………………………………………………………………………………….. 7
2.1 Definițiile calității …………………………………………………………………………………………………………… 7
2.2 FACTORII CARE DETERMINĂ ȘI INFLUENȚEAZĂ CALITATEA PRODUSELOR ȘI
SERVICIILOR…………………………………………………………………………………………………………………….. 7
2.3 Buna practică în producție (GMP). Principii generale ……………………………………………………….. 15
2.4 GHP Good Hygiene Practisces ……………………………………………………………………………………….. 16
Capitolul 3 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 19
3.1 Standarde in domeniul managementului calitatii ISO 9001:2008 ………………………………………… 19
3.2 Standarde în domeniul calității ……………………………………………………………………………………….. 20
3.3 Elementele sistemului de management al calității ……………………………………………………………… 23
3.4 Termeni referitori la sistemul de management al calității …………………………………………………… 26
3.4 Îmbunătățirea calității ……………………………………………………………………………………………………. 27
3.5 Auditul intern al sistemului de management al calității ……………………………………………………… 31
3.6 Certificarea sistemului de management al calității …………………………………………………………….. 32
Capitolul 4………………………………………………………………………………………………………………………… 33
4. Modul de implementare a standardului ISO 9001 și posibilitati de îmbunatățire a calității
produselor…………………………………………………………………………………………………………………………. 33
4.1 Istoric………………………………………………………………………………………………………………………….. 33
4.2 Cerințe referitoare la documentație …………………………………………………………………………………. 36
4.2.1 Generalități……………………………………………………………………………………………………………….. 36
4.2.2 Manualul integrat ……………………………………………………………………………………………………….. 39
Concluzii și propuneri ………………………………………………………………………………………………………… 42
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………………….. 42
3

CAPITOLUL 1. DESCRIEREA ENTITĂȚII STUDIATE
1.1 Scurt istoric al firmei S.C KRONOSPAN SEBEȘ S.A
Societatea KRONOSPAN SEBEȘ S.A. a luat ființă în anul 1997. Denumirea societății la
constituire a fost MDF SEBES FRATI S.A. și a fost înființată de GRUPPO FRATI din Italia. La
data de 13 iulie 2004 a fost preluat ă de grupul Kronospan, unul dintre cei mai mari producători de
produse lemnoase din lume.
Grupul Kronospan conduce 29 de fabrici cu producție completă, (intrare de lemn, methanol și
uree, și iesire de plăci sau parchet laminat) în Europa, China, SUA.
Numărul înregistrării la Registrul Comertului este J01/604/1997 . Încă de la început s-a declarat
ca societate comercial ă platitoare de TVA , avand CUI de inregistrare RO 11358544.
Actul constitutiv al societății Kronospan Sebes S.A. cuprinde următoarele elemente principale:
DENUMIREA SOCIETĂȚII :
Denumirea societății este KRONOSPAN SEBE Ș S.A.
FORMA JURIDIC Ă :
KRONOSPAN SEBES S.A. , persoană juridică de naționaliatate română își desfasoară
activitatea în conformitate cu legislația și reglementările aplicabile societăților comerciale.
Forma juridică a societatii este de Societate pe Acțiuni.
SEDIUL SOCIAL :
Sediul Societății este situat în Str. Mihail Kogălniceanu nr. 59, Sebeș, Județul Alba
DURATA SOCIETĂȚII :
Durata de funcționare a societății este nelimitată în timp, cu începere de la data înmatricularii
acesteia la Registrul Comerțului.
CAPITALUL SOCIAL :
Capitalul subscris și vărsat este de 42.804.940 LEI .
Capitalul social se împarte în 548.500 acțiuni nominative cu o valoare nominala de 78,04 lei
ADMINISTRAREA ȘI PREZENTAREA :
Societatea este administrat ă de un Consiliu de Administrație format din patru membri numiți de
Adunarea Generală, indiferent de cetățenia acestora.
Reprezentarea Societății este responsabilitatea Președintelui Consiliului de Administrație si a
celorlalți membri ai Consiliului de Administrație sau a altor persoane împuternicite în limitele
prevăzute pentru acestea.
4

FORȚA DE MUNCA:
Personalul va fi angajat în conformitate cu organigrama aprobat ă de Consiliul de Administrație,
în baza contractelor individuale de munca semnate de președintele Consiliului de Administrație sau
de Directorul General.
In prezent Societatea are un numar de 600 angajați
DIZOLVAREA SOCIETĂȚII:
Urmatoarele situații vor duce la dizolvarea Societății :
– imposibilitatea realizării obiectivului de activitate a Societății
– declararea nulității Societății
– hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor
– falimentul Societății
– hotărâre judecatorească definitivă, irevocabilă și executorie,
– alte cauze prevăzute de lege
LICHIDAREA SOCIETĂȚII :
Adunarea Generala a Acționarilor va numi lichidatorii.
Societatea va fi lichidata în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
DOMENIUL DE ACTIVITATE :
Domeniul principal de activitate al Societății este ‘Fabricarea produselor din lemn, plut ă, paie și din alte
materiale vegetale’ – cod CAEN 162.
Activitatea principala a socitatii este’ Fabricarea de furnire și a panourilor din lemn’ – cod
CAEN 1621.
Societatea poate desfăsura alte peste 90 de activități nominalizate în Actul Constitutiv
În prezent Societatea produce placi MDF (Medium Density Fiberboard-Fibre de densitate
medie) brut, MDF melaminat, PAL (Placa Aglomerat ă din Lemn) brut, PAL melaminat,
formaldehidă, rășini ureoformaldehidice, rășini melaminice.
Formaldehida produsa este folosit ă la fabricarea rășinilor ureoformaldehidice utilizate la
producția de MDF si PAL.
Societatea Kronospan Sebeș S.A este cel mai mare producător de plăci pe bază de lemn din
România, cu tradiție de peste 100 de ani in alte state. La mijlocul anului 2004, Peter Kaindl a
cumpărat de la Luigi Frati societatea Frati de la Sebeș. În momentul preluării, la Sebeș se produceau
400,000 m3 plăci aglomerate anual și 250,000 m3 plăci MDF. Cei 400 de angajați ai firmei au fost
preluați de noul investitor. Astăzi, platforma Kronospan se întinde pe 58ha, din care 50ha betonate,
5

iar circa 15ha acoperită. Compania Kronospan este cea mai puternică societate din zonă și totodată
motorul dezvoltării industriale de pe această platformă și din întregul oraș. Ea prea deșeurile de la
fabricile de mobilă și cele provenite din exploatarea lemnului și le prelucrează, transformându-se în
placi rezistente durabile și de calitate superioară. În interiorul locației sunt 10 linii de cale ferată,
care asigură transportul materiilor prime, adezivilor și produselor finite spre punctele de încărcare –
descărcare.
În anul 2005 s-au făcut investiții prin care s-a prelungit presa cu 10 m, ajungând la 57,8 m. Tot
în acel an s-a montat și s-a pus în funcțiune uscătorul nr 2, cu o încălzire directă pentru presa MDF.
Investiția în societatea Kronospan Sebeș SA a ajuns la aproape 320 milioane euro, din care 250
milioane euro în perioada Frati, iar 70 milioane euro până acum, în perioada Kronospan. Investițiile
au urmărit cele mai performante tehnologii din lume, nivelul tehnic fiind foarte ridicat, depășind
chiar tehnologia americană. De aceea, primul indicator al beneficiului investiției din societate este
faptul că s-a asigurat o creștere semnificativă a producției.
RELAȚII FURNIZORI – CLIENȚI:
Societatea se aprovizioneaz ă cu materii prime și materiale necesare procesului de producție atât din
interiorul țării cât și din import.
Societatea livrează produse finite la societăți de renume din industria mobilei de la noi din țară.
Ponderea principala este livrarea la export în țări din Europa și Asia.
BĂNCI:
Societatea colaborează cu urmatoarele bănci:
– SC Banca Comercială Română SA
– Unicredit Bank SA
● NUMĂRUL DE ANGAJAȚI LA SFÂRȘITUL ANULUI
-600 persoane
Conținutul și particularitățile proceselor economice din cadrul unități
Aprovizionarea se face pe doua compartimente:
-materii prime: achiziții lemn, deșeuri lemn, rumeguș;
-materiale și piese de schimb.
Producția: produsele principale: MDF, PAL (plăci din lemn), realizate în cele doua secții de
producție , secția MDF respectiv SEPAL.
produse secundare : adezivi(clei)-rășină, ureoformaldehidică, produsă în secția Chimică.
Desfacerea: vânzările interne și vânzarile externe se realizează cu ajutorul agenților de vânzări
și prin distribuitori acreditați și agreați.
6

Capitolul 2
2.1 Definițiile calității
Există numeroase definiții ale termenului calitate, care exprimă un înțeles diferit pentru domenii
diferite, formulate de experți diferiți în calitate. Totuși, variantele de definiții acceptate mai frecvent
sunt următoarele:
-"corespunzător pentru utilizare" (Cf. J.M.Juran)1
"conformitate cu cerințele" (Crosby)2
-"un ansamblu de caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea
de a satisface necesități exprimate sau implicite" (SR ISO 8402:1995)3; "măsura în care un
ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinește cerințele"4; conform acestei definiții, calitatea nu
este exprimată printr-o singură caracteristică, ci printr-un ansamblu de caracteristici;
-modele ale calității pentru afaceri, care includ Premiul Deming (Deming Prize), modelul de
excelență european EFQM (EFQM Excellence Model) , Malcolm Baldrige National Quality
Award, Canada Awards for Excellence.
Definiția "corespunzător pentru utilizare" este cea mai cuprinzătoare și mai conceptuală în
natură. Această definiție accentuează necesitățile clienților și se focalizează pe utilizarea produsului,
respectiv asigurarea serviciului prestat.
Definiția calității ca fiind "conformitatea cu cerințele (sau cu specificațiile)" este cea mai
obișnuită definiție utilizată de compartimentele organizației cele mai apropiate de producerea fizică
a bunurilor sau de livrarea serviciilor.
2.2 FACTORII CARE DETERMINĂ ȘI INFLUENȚEAZĂ
CALITATEA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR
Factorii calității

Calitatea produselor este determinată și influențată de o serie de factori: principali, adică cei
care acționează în procesul de producție sau secundari care acționează în sfera circulației mărfurilor
1 Juran, J.M. (1988).Quality Control Handbook.McGraw-Hill, New York
2 Crosby, Ph.B.(1979). Quality Is Free. McGraw-Hill, New York
3 SR ISO 8402:1995. Managementul și asigurarea calității.Vocabular
4 SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular
7

(producător-comerț-consumator).
Schematic cele doua categorii de factori se prezintă:
Factorii calității care: – acționează în producție (principali sau determinanți);
cercetarea și proiectarea
materia primă și materialele
procesul tehnologic: utilaje, faze si organizare
calificarea personalului
motivarea personalului
managementul calității
standardele, normele
– influențează calitatea în comerț, turism:
ambalarea
transportul
păstrarea
Contribuția acestor factori este ilustrată grafic în mai multe variante cunoscute în literatura de
specialitate :
1.triunghiul calității;
2.spirala calității a lui J.M. Juran
3.diagrama cauza-efect a lui Ishikawa
Înainte de a trata principalii factori ai calității trebuie prezentate legătura dintre cele două
concepte care se întrepătrund, dar nu se confundă:
a)Calitatea producției cuprinde întregul proces începând cu concepția – proiectarea, calitatea
materiei prime și a materialelor auxiliare și funcțional ale utilajelor, nivelul tehnologiei, calificarea
și experiența personalului, organizarea.
b)Calitatea produselor reprezintă gradul sau măsura în care s-a materializat calitatea producției
în nivelul tehnic, economic și social al produsului finit.
Relația de intercondiționare dintre calitatea producției și calitatea produsului se poate vedea prin
relația:
Q= Q N*fc*fo,
în care: Q – calitatea produsului; Q N – nivelul de calitate cerut de beneficiar; f c- factorul de
cuantificare a creativității (calitatea concepției proiectului); f o- factorul de cuantificare al fabricației
(obținerii produsului) față de documentația tehnică (calitatea fabricației).
EX: dacă se consideră valorile: Q N= 0,9; fc=0,8; fo=0,6 se obține QN= 0,432; deci: față de
cerințele beneficiarilor (0,9) calitatea produsului finit este la mai puțin de jumătate (0,432) datorită
8

calității reduse a procesului de obținere (0,6) și calitate a concepției (0,8).
Reprezentarea grafica a relațiilor de interdependența dintre calitatea producției și calitatea
produsului este bine ilustrată de „triunghiul calității” în vârfurile căruia se află: cerințele calitative
ale pieței (consumatorilor) (Q N); calitatea omologată (Q ON); calitatea produsului finit (Q).
Triunghiul reprezintă relațiile dintre „cerințele clienților (A)” caracteristicile calitative
prescrise în documentația tehnica (B) și caracteristicile de calitate ale produsului finit (C). Între cei
trei factori de baza A,B,C se interpune: calitatea concepției (A-B), calitatea fabricației (B-C) și
calitatea produsului finit (C-A).
Fig. 1.1 Triunghiul calitații5
5https://conspecte.com/Managementul-calitatii/calitatea-produselor-si-serviciilor-in-economia-contemporana.html
9

Cercul calității este un model conceptual ce reprezintă toata traiectoria produselor, de la
cercetarea pieței pentru identificarea nevoilor, trecând prin proiectare, producție, vânzări, servicii,
postvânzare, ajungându-se din nou la cercetarea pieții.
Rezultă ca cerințele consumatorului (beneficiarului) determina o anumită concepție, care se
concretizează în caracteristicile din documentația tehnică la omologare. Acestea vor reclama un
anumit tip de proces tehnologic, anumite materii prime și materii auxiliare ce vor reflecta intr-o
anumita proporție în calitatea produsului finit, reprezentând o sinteza și o rezultantă, a acestor
factori, legați în mod direct cu necesitatea satisfacerii unei nevoi , într-un anumit grad.
În sfera circulației acționează factorii specifici ai acesteia ca transportul, ambalajul și
păstrarea, care pot și ei influența calitatea produsului finit.
O reprezentare grafică sugestiva a factorilor care determina si influențează calitatea este
„spirala calității” a lui J.M.Juran din care se desprind următoarele idei:
– realizarea unui P începe cu cercetarea științifica de piața sau laborator pentru a afla cerințele
consumatorilor (beneficiarilor) privind calitatea și sortimentul;
– cerințele consumatorilor sunt „traduse” în valori precise ale proprietarilor în vederea
fabricației produselor;
– in final se reiau toate activitățile la un nou ciclu, dar de pe o poziție superioară, ceea ce
exprima caracterul dinamic al calității.
Caracterul dinamic al calității deriva din caracterul dinamic al nevoilor, iar factorii care-l
determină sunt: progresul tehnic, exigentele crescânde ale consumatorilor și concurenta.
10

Fig. 1.2 Spirala calitații (J.M. Juran)6
A) Rolul cercetării și proiectării în realizarea calității produselor
Cercetarea și studiul pieții are un rol hotărâtor în realizarea unor produselor sau serviciilor de
calitate superioară prin identificarea cerințelor consumatorilor. Apoi compartimentul de proiectare
transpune nevoile clienților in specificațiile tehnice referitoare la materii prime, materiale, produse
și procese.
Modul de transpunere a cerințelor de calitate ale consumatorilor, formulate de aceștia prin
testele de marketing, efectuate de compartimente de marketing, in valori individuale ale produselor
și serviciilor depinde de colaborarea dintre ingineri și economiști.
Specificațiile compartimentelor de proiectare trebuie astfel definite încât produsele să poată
fi obținut, verificat și ținut sub control, în condițiile prevăzute de producție și instalare și
funcționare.
B) Materiile prime si materialele
Au un rol important în asigurarea calității produselor pentru ca proprietățile lor se transfera
într-o mare măsură în valorile principale caracterizate de calitățile produsului finit. (calitatea fainii
-> calitatea pâini).
De regulă, aprecierile asupra calității produselor finite încep cu indicarea naturii materiei
prime.
Materia primă: aceasta trebuie sa îndeplinească condiții ca:
6Manualul calității Joseph M. Juran; A. Blanton Godfrey
11

-să corespundă prevederilor din documentație;
-să nu fie recepționate fără a fi atestate de certificate de calitate;
-aprovizionarea să se facă prin selecția furnizorilor;
-livrarea materiei prime sa se facă sub un control riguros;
-depozitarea corespunzătoare până la procesare (mai ales la produsele alimentare,
materiile prime sunt perisabile);
-sa fie utilizate rațional și numai după ce s-a hotărât: acceptarea – materii prime
corespunzătoare tuturor exigentelor; acceptarea cu rezerve – materia prima preluata cu precauțiuni și
controlata în totalitate; suspendare – materia prima va fi prelucrata experimental, pentru ca unele
din caracteristicile sale nu sunt prevăzute în specificare; înlăturarea – materia prima nu corespunde
specificărilor.
C) Procesul tehnologic de obținere a produselor
Ele trebuie astfel organizate încât să permită valorificarea la maxim a posibilităților
transformarea a materiei prime în produselor de calitate, cu proprietăți superioare.
Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie îndeplinite trei condiții și anume: calitatea
utilajului, organizarea fluxului tehnologic și calitatea personalului.
1. Mașinile și utilajele
Aprecierea calităților se face prin intermediul: caracteristicilor tehnice (grad de automatizare,
robotizare, etc.); caracteristicilor de funcționalitate în timp (fiabilitate și mentenanță);
caracteristicilor economice (randament, consum de energie, combustibili); caracteristicilor igienico-
sanitare.
Pentru cele folosite în industria alimentara sunt și condiții mai speciale ca: materialele din care
sunt confecționate să fie :
– rezistente (la coroziune, acționarea acizilor și bazelor, acționarea apei fierbinți, acționarea
detergenților),
– se interzice folosirea materialelor ce conțin (plumb, cadmiu, stibiu, cupru (pentru vin și carne),
– nu trebuie vopsite exterior si interior in sau lângă zonele de producție,
– garniturile și materialele de etanșare să fie executate din material inoxidabil, netoxic,
neabsorbant, rezistent la acțiunea acizilor, bazelor, soluțiilor de igienă.
– precizia lor să satisfacă tolerantele impuse de documentați,
– amplasarea să permită intervențiile tehnologice,
– sa funcționeze conținu, fără defecțiuni,
12

– repararea sa se facă periodic, planificat,
– sa fie mecanizate, automatizate, chiar robotizate,
– la proiectarea și amplasarea lor condiția de baza este să se evite contactul între produsul de
prelucrat, materialul de întreținere și mâna omului.
2. Organizarea fluxului tehnologic
La organizarea fluxului tehnologic se are in vedere:
-modul de amplasare a utilajelor – amplasarea corecta a acestora astfel încât în reper sau
subprodus ce trebuie supus la mai multe operații să aibă o circulație continua;
-să existe dispozitive de transport, depozitare și locuri speciale de izolare a produselor
rebutate, pentru a nu fi reintroduse în flux;
-păstrarea unui anumit ritm pe toata durata fluxului tehnologic pentru ca orice dereglare
duce apoi la munca în asalt;
-constituirea echipelor de lucru trebuie să permită desfășurarea unei activități în
conformitate cu regulile disciplinei tehnologice;
-respectarea normelor de calitate trebuie controlată pe tot întregul flux tehnologic și orice
element găsit necorespunzător să fie eliminat;
-metoda de producere și echipamentele folosite să corespundă exigentelor proceselor de
fabricație.
În general pentru asigurarea calității produselor și serviciilor trebuie luate in considerare cele
trei aspecte referitoare al asigurarea fluxului de producție și anume:
-dacă procesele sunt definite și procedurile lor sunt documentate;
-dacă procesele se desfășoară potrivit procedurilor documentate;
-daca procesele sunt eficiente încât să asigure obținerea rezultatelor așteptate.
3. Calitatea personalului
Este un factor foarte important întru-cât calificarea profesionala a angajaților pe funcțiile ce
urmează să le îndeplinească și motivarea lor pentru calitate, reprezintă condiții esențiale pentru
realizarea calității produselor și serviciilor la nivelul de competitivitate și exigența al pieței interne
și externe.
Din acest motiv conducerea întreprinderi trebuie sa :
-sa identifice competențele cerute pentru persoanele care desfășoară activități cu incidență
asupra calității;
-sa asigure instruirea personalului pentru satisfacerea exigențelor care să asigure
13

înțelegerea: importanța activităților desfășurate în conformitate cu reglementările în vigoare,
efectele negative posibile ale nerespectării procedurilor stabilite și responsabilităților privind
realizarea calității;
-aplicarea tehnici corespunzătoare de „motivare”. Motivarea = corelarea satisfacerii
necesitaților și intereselor personalului cu realizarea obiectivelor și sarcinilor atribuite.
Întreprinderea care aplică principiile managementului total al calității prin accent deosebit
pe „motivare prin aplicare a personalului” astfel încât , intr-un climat de consens și armonie socială,
fiecare să poată avea inițiative personale sau colective și să lucreze cu plăcere.
În acest scop muncitorii:
-trebuie să posede o înaltă pregătire profesională;
-să fie buni specialiști, receptivi la tehnica nouă și perfecționarea lor continuă, să fie
capabili să ofere în timp util conducerii informații necesare pentru luarea deciziilor;
-să aibă inițiativă;
-să-și asume răspunderea pentru ceea ce fac;
-să creeze o atmosferă propice de lucru, de întrajutorare și să-și ofere sprijinul ori de cate
ori este nevoie.
D) Alți factori care contribuie la calitatea produselor și anume: controlul calității;
standardele și normele de calitate; ambalajele; transportul și păstrarea; au fost sau vor fi prezentați.
În afara modurilor de prezentare grafică a factorilor de calitate (spirala, triunghiul calității
etc.) un alt mod de reprezentare a lor este dat de „Regula celor 5M”.
1. Materii prime – trebuie verificate la recepție pentru puritate microbiologică și proprietăți
fizico-chimice, trebuie depozitate în conformitate cu regulamentul în depozite curate, aerisite etc.,
trebuie verificate modificările din timpul depozitării și eventual eliminarea celor necorespunzătoare.
Calitatea materiei prime, neprocesate, este crucială în siguranța și calitatea produsului finit. De
aceea, pe tot traseul alimentelor, pentru a evita contaminarea, este nevoie de o abordare sistematică.
De la ferma, produsul agricol (materia prima) este transportat către fabrici – industria preparării
alimentelor, transportul beneficiind de o legislație privind standardele de calitate.
2.Echipamentele și ustensilele (materiale de întreținere) – trebuie să fie adecvate proceselor
tehnologice, menținute salubru și în condiții de igienă și funcționalitate (balanțele, aparate de
control pe flux, aparate de laborator, etc.).
3. Instalațiile sanitare (vestiare, toalete) să respecte condițiile sanitare generale privind:
amplasarea (nu direct legate de secția de producere), ventilație corespunzătoare, asigurarea
14

materialelor (detergenți, săpunuri, prosoape de unică folosință) și păstrarea igienei.
4. Controlul igienei întreprinderii presupune depozitarea corectă a substanțelor de igienizat,
programul de dezinfectare și igienizare (spațiile lor), folosirea dezinfectanților prevăzuți pentru
industria alimentară.
– personalului – tinerea substanțelor toxice sub cheie, se verifică instruirea
în acest sens, se va menține o curățenie impecabilă atât personală (păr, spălarea mâinilor) cât și a
echipamentului de protecție și grupurile sanitare, se evită orice acțiune de contaminare a alimentelor
(nu se mănâncă, nu se fumează, nu se folosesc gume de mestecat, scobitori), nu au voie sa lucreze
dacă suferă de boli contagioase sau au răni infectate, controlul medical periodic obligatoriu.
Ambalarea produselor alimentare
-trebuie să confere garanția menținerii calității produselor;
-trebuie sa protejeze produsele contra contaminării și alterării;
-ambalajele se depozitează în spații separate în condiții cerute de calitate;
-recipientele nu se vor folosi in alte scopuri si cele returnabile trebuie igienizate și
organizată această acțiune.
-Sa aibă inscripționate pe etichetă informațiile necesare procesatorilor, agenților de
transport și vânzătorii en-detail;
Registrele de evidență a producției trebuie completate corect și permanent pe loturi pentru a
putea realiza identificarea lor la nevoie.
Depozitarea produsului finit se va face în depozite special amenajate, conform condițiilor de
calitate (temperatura, umiditate, aerisire, etc.), care să împiedice contaminarea cu
microorganisme, la livrare P se verifica obligatoriu.
Controlul calității produsului finit – trebuie făcut în laborator după prelevarea probelor prin
eșantionare; se verifică toate caracteristicile de calitate pe aparate verificate metrologic; se
țin evidentele pe loturi de fabricație și toate evidențele legate de controlul pe flux de
producție, controlul produselor, controlul conservării prin depozitare, controlul privind
menținerea calității la transport și în timpul comercializării.
2.3 Buna practică în producție (GMP). Principii generale
Calitatea și siguranța alimentelor pe efortul tuturor celor implicate în lanțul.
Pentru a menține calitatea și siguranța alimentelor de-a lungul lanțului amintit este nevoie atât
de proceduri care sa asigure ca alimentele sunt integre cât și de proceduri de monitorizare care sa
asigure ducerea la final a operațiunilor în bune condiții. Politica în această direcție pune la
dispoziție reglementări și ghiduri în care se subliniază între altele responsabilitatea producătorilor și
furnizorilor.
Regulamentele și ghidurile internaționale și europene de bună practică pentru produsele
agroalimentare sunt axate pe 3 domenii, si anume:
1.bună practică în agricultură (GAP)
15

2.bună practică de fabricație (GMP)
3.bună practică de igienă (GHP)
GAP se referă la toate etapele începând cu producția la nivelul fermelor și anume la depozitarea
produselor chimice în exploatație (dacă e cazul), aplicarea produselor chimice sau naturale (doze,
metale, etc.), tehnologia, mașinile și utilajele folosite de cultura (pregătirea terenului, tratarea
bolilor și dăunătoarelor, recoltarea), depozitarea și transportul de produse.
Toate aceste reglementari de mai sus se stabilesc printr-un sistem de înregistrare a tuturor
operațiilor și a condițiilor de efectuare a acestora.
GMP Good Manufacturing Practises
Bună practică la producție are valoare în vedere motivarea și respectul personalului organizând
cursuri de formare profesională continuă, calificarea superioară, probleme ergonomice în timpul
lucrului etc. În linii generale trebuie spus că locurile de fabricație trebuie să fie curate iar
echipamentele menținute în stare bună.
In acest caz regulile de buna practica se aplica in domeniul: aprovizionării, transportului,
curteniei, dezinfecției, calibrării utilajelor si a aparatelor de măsurat si control, tehnologiilor
propriu-zise, întreținerii de rutina, gestionarii deșeurilor în sensul recuperării celor refolosibile si
distrugerii celor contaminate.
Pentru a putea ține totul sub control este necesară înregistrarea operațiilor cu posibilitatea
verificării reglementarilor GMP pentru fiecare produs în parte. Prin GMP se vizează și aplicarea
sistemului HACCP- ISO 9000 care impune respectarea exigentelor în domeniul produselor animale
și a sistemelor de management al calității si autocontrolului ceea ce atrage după sine certificarea
ISO-9002 pentru produse.
2.4 GHP Good Hygiene Practisces
Aceasta consta in supravegherea permanenta a igienei personalului, producției și produselor,
spațiilor de depozitare, grupurilor sanitare precum și controlul absenței reziduurilor și respectarea
torentelor legale pentru compartimentele periculoase. Toate aceste reglementari acoperă ansamblul
de activități impuse pentru producția agroalimentare pentru o gestionare eficace în condițiile de
curățenie perfecta cu scopul obținerii de produse agroalimentare sănătoase.
Conform reglementării internaționale la produsele agroalimentare naturale pentru obținerea
licenței de fabricație trebuie ca fabricanții, cei ce ambalează și etichetează produsele, distribuitorii și
importatorii să satisfacă normale GAP, GMP și GHP.
Pentru implementarea sistemului HACCP intr-o unitate de producție este foarte important ca
16

producătorul să-și fi însușit principiile generale de bună practică in producerea alimentelor, să
stabilească măsurarea mecanismului pentru siguranța și acceptabilitatea alimentelor.
Comisia CODEX ALIMENTARIUS7
Pentru fabricarea corecta a Codului Internațional de buna practica – Principii generale pentru
igiena alimentelor sunt necesare lămurirea unor definiții:
➢curățire – îndepărtarea murdăriei, pământului, unsorilor sau a oricăror
corpuri străine;
➢contaminare – introducerea întâmplătoare a unui contaminant în alimente
sau materii înconjurătoare în care sunt alimente. Aceasta poate fi chimică
(cu pesticide, hormoni, metale grele) sau biologică (de fapt
microbiologică) cu: bacterii (Baccilus cereus, Escherichia coli,
Salmonella, etc.), paraziți (trichinella, Toxoplasm – prezente mai ales în
carne), viruși (virusul hepatitei A- se găsește în fructe și legume crude),
micotoxine care provin din lan sau din depozite și ajung prin furaje în
carne, lapte, ouă;
➢contaminant poate fi orice agent chimic, biologic sau materie străină care
nu este introdus intenționat dar care compromite siguranța alimentelor.
➢Dezinfecția – este operația de reducere prin mijloace fizice sau chimice a
numărului de microorganisme la un nivel care să nu compromită
siguranța și acceptabilitatea produselor agroalimentare.
➢Igiena alimentară – toate condițiile și măsurile necesare pentru asigurarea
standardelor de acceptabilitate și siguranță a produselor agroalimentare
pentru toate etapele lanțului alimentar.
➢Pericol – este agentul fizic, chimic, biologic care este sau poate fi prezent
în produsele agroalimentare și care poate provoca efecte asupra sănătății
➢Siguranța alimentelor – asigurarea condițiilor prin care alimentele, atunci
când sunt preparate sau consumate conform indicațiilor, nu provoacă rău
consumatorilor.
➢Acceptabilitatea alimentelor – asigurarea că alimentele sunt apte pentru
consum in conformitate cu scopul pentru care au fost produse
➢Operator – poate fi orice persoana care manipulează direct sau indirect
echipamentele pe flux, ating alimentele și care trebuie să respecte
condițiile de igienă a alimentelor.
➢Producția primară – include producerea și recoltarea produselor
agroalimentare, sacrificarea animalelor, pescuitul, colectarea laptelui etc.
Pentru a fi mai concreți și a ne forma un mod de a privi lucrurile in criteriul bunei practice
de producție prezentam în continuare cele mai importante aspecte ale producției în domeniul
agroalimentar.
Producția primară
Trebuie desfășurata în așa fel încât sa dea siguranță și acceptabilitate. În acest scop se vor avea în
vedere următoarele:
a)igiena mediului înconjurător – producția primară trebuie sa se desfășoare in locuri
necontaminate, lipsite de posibile surse de contaminare ce pot afecta alimentele, terenuri cu
deșeuri si metale grele care pot provoca boli la animale, spatii insalubre in apropiere,
adăposturi igienice
b)igiena surselor de hrana – pentru a o putea realiza se impune un control sever al
7https://ro.wikipedia.org/wiki/Codex_alimentarius
17

contaminațiilor din apa, aer, sol date animalelor, fertilizanților , pesticidelor, fecale etc.
c)curățenia și igiena personalului – la locul de producție al alimentelor prin curățenie, eficiență
și întreținerea ei pe flux și prin igiena personalului. Astfel pentru spălarea spațiilor se
folosesc în amestec: substanțe alkaline (soda caustica, calcinata, bicarbonate de sodium,
etc.) substanțe acide (acid glucnic, tartanic, fosfonic, etc), agenți activi (săpunuri, uleiuri
sulfatate, eterii ai acizilor grași, alcooli naturali, etc.
d)manipularea, depozitarea și transportul – inițial se impune sortarea și eliminarea corpurilor
străine sau a celor inapte iar manipulările sa fie făcute cu grija pentru a evita contaminarea
Spatiile de producție si echipamente aferente
a)amplasarea întreprinderii se va face în funcție de natura operațiilor, echipamentelor si a
produselor ce vor fi realizate , pe terenuri nepoluate , lipsite de surse de poluare fără deșeuri
depozitate.
b)Construcția – trebuie sa aibă în vedere că în spațiile de producție sa nu se încrucișeze
circuitul materiilor prime cu cel al produselor finite. Spațiile de lucru trebuie sa permită
curățarea și dezinfectarea ușoara iar suprafața de lucru cu care vin in contact alimentele
trebuie sa fie ușor de curățat și dezinfectat
c)Echipamentele vor fi amplasate in așa fel încât sa funcționeze corespunzător scopului pentru
care se folosesc, să fie realizate din materiale durabile netoxice, ușor de curățat si
dezinfectat, si să fie dotate cu aparatura adecvata procesului tehnologic si corect calibrat
pentru a putea controla tehnologia.

Utilitățile privesc:
➢calitatea apei potabile: stocarea si distribuția ei, filtrarea, demineralizarea
daca e cazul, sa nu conțină germeni patogeni, substanțe toxice, cantități
excesive de substanțe minerale și organice
➢calitatea aerului pentru a preveni contaminarea, menținerea temperaturii
adecvate, controlul mirosului si umidității, asigurarea ventilației
corespunzătoare
➢iluminarea spatiilor cu intensitate adecvata activitătiilor care se
desfășoară (sa nu denatureze culorile)
➢chiuvete si instalații sanitare adecvate pentru igiena personalului
➢încăperi speciale pentru materiale destinate curatatoriei, dezinsecției si
deratizării efectuate după un program adecvat pntru a evita contaminarea
produselor alimentare
Controlul operațiilor
Trebuie efectuate pe tot fluxul de produse începând cu recepția materiilor prime, compoziția
produsului, procesul tehnologic de fabricație, ambalaje, distribuție, utilizare si controlul igienei, al
gradului de contaminare microbiana si fizico-chimica la toate operațiile prezentate pentru realizarea
produselor
Igiena si instruirea personalului
Trebuie asigurata o igiena personala deosebita care sa garanteze ca toți cei ce vin in contact cu
alimentele nu vor putea sa le contamineze. In acest scop trebuie sa poarte echipamente de protecție
si spălarea mâinilor înainte de începerea lucrului si ori de cate ori s-au realizat alte operații cu risc
de contaminare.
18

De asemenea se întocmesc programe de instruire a personalului privind responsabilitățile pe
care le are si anume respectarea rețelelor,igienei utilajelor, spatiilor de lucru sic ea personala, a
parametrilor tehnologici, privind riscurile potențiale si acțiunile preventive si corective pentru
produse.
Este interzis ca in industria alimentara sa lucreze persoane bolnave de boli contagioase, cu
micoze cutanate și cele cu dermite streptococice si stafilococice, echipamentele de protecție se
schimba zilnic , se spală cu apă si detergent si se fierb.
Capitolul 3
3.1 Standarde in domeniul managementului calitatii ISO 9001:2008
Sistemul de management al calității (SMC)8 este definit ca fiind un sistem de management prin
care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește calitatea. În același standard
(SR EN ISO 9000:006) este dată o definiție mai extinsă: Sistemul de management al calității este
acea parte a sistemului de management al organizației , orientată către obținerea rezultatelor, în
raport cu obiectivele calității, pentru satisfacerea necesităților, așteptărilor și cerințelor părților
interesate, după caz. O definiție mai dezvoltată este enunțată în Enciclopedia calității (2005)"Un
sistem de management al calității (SMC) este ansamblul proceselor manageriale între care sunt
interferențe, al documentelor asociate acestora și al elementelor de natură structurală ale
organizației, ansamblu al cărui scop este orientarea și controlul organizației în ceea ce privește
calitatea." Societatea Americană pentru Calitate (American Society for Quality) prezintă următoarea
definiție :"Un sistem formalizat care documentează structura, responsabilitățile și procedurile
necesare pentru a realiza managementul calității în mod eficace."O definiție alternativă care
evidențiază necesitatea îndeplinirii condițiilor de calitate prescrise de standarde internaționale (ISO)
a fost propusă în lucrarea : Sistemul de management al calității poate fi definit ca un ansamblu de
acțiuni și măsuri planificate referitoare la calitate , care garantează că produsul realizat îndeplinește
condițiile de calitate prescrise de o documentație elaborată în conformitate cu standardele europene
(EN) sau internaționale (ISO). Dicționarul Business Dictionary.com include următoarea
definiție: "Politici colective, planuri, practici și infrastructura de suport prin care o organizație
urmărește să reducă și eventual să elimine non-conformitatea cu specificațiile, cu standardele și cu
așteptările clienților în modul cel mai eficace ca și costuri și mai eficient." Dezvoltarea și
8http://www.topconsulting.md/index.php?option=com_content&view=article&id=15&Itemid=19&lang=ro
19

implementarea sistemului de management al calității include stabilirea politicii referitoare la
calitate și a:obiectivelor calității, a planificării calității, a controlului calității, a asigurării calității și
a îmbunătățirii calității. Conceptele-cheie ale SMC sunt abordarea activităților ca procese și ținerea
sub control a organizației în domeniul calității. Un SMC bazat pe procese înseamnă o abordare a
activităților ca procese pentru a manageriza și ține sub control modul în care este implementată
politica calității și cum sunt atinse obiectivele calității. Abordarea managementului calității ca
proces implică : elemente de intrare, analize, emiterea de directive și decizii referitoare la calitate.
Procesele sunt compuse din una sau mai multe activități corelate, care trebuie conduse pentru a
obține elemente de ieșire (output-uri) predeterminate. Ieșirea dintr-un proces poate constitui intrarea
pentru următorul proces, aceste procese interacționează și sunt corelate prin astfel de relații intrări-
ieșiri. Aceste interacțiuni ale proceselor creează un SMC unic ,bazat pe procese.
3.2 Standarde în domeniul calității
Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) a elaborat standarde pentru SMC
începând din anul 1987, sub forma seriei de standarde ISO 9000:1987. Acestea au fost revizuite de
mai multe ori, iar ultima revizuire majoră a fost în anul 2000, creându-se seria ISO 9000:2000. ISO
a aprobat o revizuire minoră, ISO 9001:2008, în 14 octombrie 2008, incluzînd în special modificări
gramaticale pentru ușurarea traducerii standardului în alte limbi.
După revizuirile din anii 2000 și 2006, principalele standarde din familia ISO 9000, adoptate și
de România prin Asociația de Standardizare din România (ASRO)sunt :
•SR EN ISO 9000:2006- Sisteme de management al calității.Principii fundamentale și vocabular
•SR EN ISO 9001:2008- Sisteme de management al calității. Cerințe
•SR EN ISO 9004:2001 – Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru îmbunătățirea
performanțelor
Pentru implementarea unui SMC pe baza familiei de standarde ISO 9000 este necesar să se utilizeze
și alte standarde pentru anumite activități complementare, de exemplu:
•SR EN ISO 19011:2003 -Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calității
și/sau mediului;
•SR EN ISO/TR 10013:2003 -Linii directoare pentru documentația sistemului de management al
calității;
20

•SR EN ISO 10015:2000- Managementul calității. Linii directoare pentru instruire.
Deoarece standardele ISO 9001, respectiv SR EN ISO 9001 sunt standarde generalizate și
abstracte, pe parcursul timpului diferite sectoare industriale au dorit să-și standardizeze interpretări
proprii asupra cerințelor specifice. Câteva exemple:
AS9000 – standard de bază pentru sistem de calitate în industria aerospațială; se bazează pe ISO
9000, cu 27 cerințe suplimentare, unice pentru această industrie.
ISO/TS 16949:2009, Quality management systems – Particular requirements for the application
of ISO 9001:2008 for automotive production and relevant service part organizations; este o
interpretare agreată de fabricanții majori de autovehicule, americani și europeni.
Familia de standarde ISO 9000, prezentată mai înainte, a fost elaborată pentru a ajuta
organizațiile de orice mărime să implementeze și să conducă eficace sisteme de management al
calității. Standardele din familia ISO 9000 sunt cunoscute ca standarde generice care pot fi aplicate
de orice organizație, mare sau mică, în orice sector de activitate, indiferent dacă este o întreprindere
de afaceri, administrație publică sau departament guvernamental.
Un sistem de management al calității bazat pe familia de standarde ISO 9000 monitorizează
eficacitatea următoarelor aspecte:
•politica referitoare la calitate;
•standardizarea procedurilor;
•identificarea și eliminarea defectelor;
•sisteme pentru acțiunea preventivă și corectivă;
•analiza de management a sistemului.
Dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al calității necesită parcurgerea mai
multor etape care includ următoarele :
•determinarea necesităților și așteptărilor clienților și ale altor părți interesate;
•stabilirea politicii și obiectivelor organizației referitoare la calitate ;
•determinarea proceselor, a responsabilităților necesare și a competențelor decizionale privind
implementarea SMC;
•stabilirea metodelor de măsurare a eficacității și eficienței fiecărui proces;
•utilizarea acestor metode pentru a determina eficiența și eficacitatea fiecărui proces;
•determinarea mijloacelor de prevenire a neconformităților și de eliminare a cauzelor acestora;
21

•stabilirea și aplicarea unui proces de îmbunătățire continuă a SMC.
După cum se observă, prima etapă constă în determinarea necesităților și așteptărilor clienților,
referitoare la calitatea produselor și serviciilor furnizate. Politica și obiectivele organizației
reprezintă răspunsul acesteia la necesitățile clienților și părților interesate. Înainte de parcurgerea
etapelor menționate mai sus, orice organizație trebuie să realizeze:
•analiza diagnostic și analiza previzională;
•luarea deciziilor necesare în vederea implementării SMC.
Pentru documentarea, implementarea și menținerea unui SMC, organizația trebuie să managerieze
toate procesele care compun SMC, într-o succesiune după cum urmează:
•să identifice toate procesele sistemului de management al calității și să le aplice în întreaga
organizație; procesele necesare SMC ar trebui să includă: procesele activităților de management,
procesele de management al resurselor, procesele de realizare a produselor, procesele de măsurare,
analiză, audit intern și îmbunătățire, procesul de livrare a serviciului;
•să determine succesiunea și interacțiunea dintre aceste procese;
•să determine criteriile și metodele necesare pentru asigurarea eficacității desfășurării și controlului
acestor procese;
•să se asigure de disponibilitatea resurselor și informațiilor necesare pentru a susține desfășurarea și
monitorizarea acestor procese;
•să monitorizeze, să măsoare și să analizeze aceste procese;
•să implementeze acțiunile necesare pentru a realiza rezultatele planificate, conform cerințelor
clienților și să îmbunătățească continuu aceste procese.
Cerințele pentru sistemele de management al calității sunt specificate în standardul SR EN ISO
9001:2008. Aceste cerințe sunt generale și aplicabile organizațiilor din orice sector industrial sau
economic, însă nu sunt cerințe pentru produse. Pentru realizarea produselor, cerințele pot fi
specificate de clienți, de organizație ca anticipare a cerințelor clienților sau prin reglementări.
Standardul SR EN ISO 9001 propune un model al SMC bazat pe procese, care stă la baza versiunii
2000 a standardelor din familia ISO 9000. Acest model include patru grupe de procese
manageriale : responsabilitatea managementului de la nivelul cel mai înalt, managementul
resurselor, procese de realizare a produsului, procese de măsurare,analiză și îmbunătățire (pag.8 din
22

standard). Pentru servicii profesionale și profesii medicale, managementul calității se bazează pe
coduri deontologice specifice.
3.3 Elementele sistemului de management al calității
Elementele (procesele) unui sistem de management al calității sunt structurate pe patru domenii:
•responsabilitatea managementului;
•managementul resurselor;
•realizarea produselor/serviciilor;
•măsurare, analiză și îmbunătățire.
SMC conține: structuri organizatorice ale responsabilităților, procese și resurse, responsabilități,
proceduri și dovezi ale rezultatelor. Exprimarea oficială a structurilor organizatorice este dată de
obicei în manualul calității. Sistemul de management al calității trebuie să fie planificat și dezvoltat
astfel încât să fie capabil să mențină un nivel consistent de control al calității. După implementarea
SMC, organizația trebuie să evalueze următoarele aspecte:
•dacă procesele necesare sistemului de management al calității sunt definite și procedurile sunt
documentate;
•dacă sunt desemnate responsabilități;
•dacă procesele identificate se desfășoară potrivit procedurilor documentate;
•dacă procesele sunt eficiente, astfel încât să permită obținerea rezultatelor cerute.
Procesele necesare activităților de managementul calității includ: stabilirea politicii referitoare la
calitate și a obiectivelor calității, planificarea calității, controlul calității, asigurarea calității și
îmbunătățirea calității. Acești termeni sunt definiți în secțiunea următoare.
Responsabilitatea managementului de la cel mai înalt nivel. Managementul organizației trebuie să
prezinte dovezi ale implicării sale pentru dezvoltarea și implementarea sistemului de management al
calității.Pentru aceasta este necesară satisfacerea cerințelor standardului SR EN ISO 9001:2008,
referitoare la: a) comunicarea în organizație a importanței definirii și satisfacerii cerințelor
clienților; b) stabilirea politicii referitoare la calitate; această politică trebuie să concorde cu
obiectivele organizației și trebuie să fie implementată în organizație; c) stabilirea obiectivelor
calității (care să includă cerințele de calitate pentru produs); d) planificarea SMC; e) cerințe
23

referitoare la responsabilitate, autoritate și comunicare; f) conducerea analizei SMC, efectuată de
managementul de la cel mai înalt nivel; g) să se asigure de disponibilitatea resurselor necesare
pentru obiectivele referitoare la calitate ale organizației.
Analiza SMC, efectuată de management. Sistemul de management al calității trebuie analizat la
intervale planificate, pentru a se asigura că este eficace. Această analiză trebuie să identifice
eventuale oportunități de îmbunătățire, sau de schimbare a SMC. Elementele de intrare ale analizei
sunt: rapoarte de audit, informații de la clienți, performanțele proceselor, stadiul acțiunilor corective
și preventive, modificări planificate ale SMC, recomandări de îmbunătățire. Elementele de ieșire ale
analizei trebuie să includă: îmbunătățirea eficacității SMC, îmbunătățirea produsului/serviciului în
raport cu cerințele clienților, evaluarea necesității de noi resurse.
Managementul resurselor. Organizația trebuie să asigure, prin managementul de la cel mai înalt
nivel, resursele necesare pentru a implementa și a menține sistemul de management al calității.
Resursele necesare se referă la:
•resurse umane (identificarea competenței, asigurarea instruirii, evaluarea eficacității instruirii,
menținerea de înregistrări referitoare la studii, experiența, instruirea și calificarea fiecărui angajat);
•infrastructura necesară pentru a realiza conformitatea cu cerințele produsului;
•mediul de lucru, necesar pentru a realiza conformitatea cu cerințele produsului.
Realizarea produsului. Un produs "demarează" ca o idee. (vezi Dezvoltarea noilor produse).
Realizarea produsului se referă la ansamblul proceselor utilizate pentru a crea produsul. Inițial este
necesară planificarea realizării produsului, proces care are ca rezultat documentul numit planul
calității; acesta descrie modul de aplicare a SMC la procesele de realizare a produsului. Procesele
referitoare la relația cu clientul se desfășoară cu angajamentul direct al managementului de la cel
mai înalt nivel.
Proiectarea și dezvoltarea produsului este următoarea etapă în procesul global de realizare a
produsului și cuprinde:
•planificarea proiectării și dezvoltării produsului, cu precizarea etapelor de proiectare/dezvoltare;
•analiza, verificarea și validarea fiecărei etape;
•stabilirea responsabilităților și autorității pentru proiectare și dezvoltare.
24

Termenii "proiectarea și dezvoltarea produsului" au următoarele semnificații: proiectarea
creează soluția conceptuală a produsului, iar dezvoltarea transformă soluția într-un model funcțional
complet.
Planificarea proceselor de realizare a produsului cuprinde următoarele:
•stabilirea obiectivelor calității și a cerințelor pentru produs;
•stabilirea proceselor și documentelor necesare, necesitatea alocării resurselor pentru a asigura
aplicarea cerințelor pentru produs;
•activitățile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspecția și încercările produsului, precum
și criteriile de acceptare a produsului;
•disponibilitatea înregistrărilor corespunzătoare și necesare.
Procesul de aprovizionare este o etapă premergătoare procesului de producție al produsului
de realizat. Este necesar să fie stabilite cerințele de aprovizionare care se referă la:
•cerințe pentru aprobarea produsului de aprovizionat, a procedurilor, proceselor și echipamentelor
furnizorului;
•cerințe pentru calificarea personalului;
•cerințe pentru sistemul de management al calității, al furnizorului.
Organizația trebuie să specifice și să implementeze inspecțiile sau alte verificări necesare ale
produsului aprovizionat.
Procesul de producție și procesul de furnizare a serviciului. Organizația trebuie să proiecteze
procesul de producție al produselor de tip "produs material", respectiv procesul de furnizare a unui
serviciu, în condiții controlate. Condițiile controlate includ: disponibilitatea informațiilor despre
caracteristicile produsului, disponibilitatea instrucțiunilor de lucru pentru operații și procese,
disponibilitatea echipamentelor, a dispozitivelor de măsurare și monitorizare, implementarea
activităților de livrare și post-livrare. Organizația trebuie să valideze procesele de producție,
respectiv de furnizare de servicii, în sensul de a se demonstra capabilitatea acestor procese de a
obține rezultatele planificate. Organizația trebuie să mențină identificarea și trasabilitatea produsului
pe durata realizării acestuia, atunci când este necesar. Este necesar să fie asigurată păstrarea
produsului, care se referă la identificarea, manipularea, depozitarea și protecția acestuia. Dintre
activitățile desfășurate ca și cerințe ale SMC, în timpul desfășurării procesului de producție, fac
parte și ținerea sub control a dispozitivelor de măsurare și de monitorizare, care implică
identificarea, etalonarea sau verificarea, protejarea acestora împotriva deteriorării.
Măsurarea, analiza și îmbunătățirea este o etapă importantă în analiza performanțelor SMC
implementat, având ca obiective demonstrarea conformității produsului, asigurarea conformității
25

SMC și îmbunătățirea eficacității SMC. Procesele corespunzătoare acestei etape sunt:
•monitorizarea și evaluarea proceselor SMC urmărește utilizarea metodelor care să demonstreze
capabilitatea proceselor SMC de a obține rezultatele planificate;
•monitorizarea și evaluarea produselor trebuie trebuie efectuată în timpul procesului de realizare a
produsului, pentru verificarea îndeplinirii cerințelor specificate pentru produs. Trebuie menținute
dovezile conformității cu cerințele de acceptare;
•auditul intern (vezi secțiunea "Auditul intern al sistemului de management al calității", în acest
articol);
•ținerea sub control a produselor neconforme. Este necesară elaborarea de proceduri documentate
pentru identificarea și prevenirea utilizării, livrării sau procesării neintenționate (inadvertente) a
produselor neconforme;
•analiza datelor trebuie să demonstreze eficacitatea și posibilitățile de îmbunătățire continuă a
eficacității. Datele rezultă din activitățile de monitorizare și evaluare;
•îmbunătățirea continuă a eficacității SMC este posibilă prin stabilirea și aplicarea acțiunilor
corective pentru eliminarea cauzelor neconformităților, precum și prin aplicarea de acțiuni
preventive pentru a preveni apariția neconformităților potențiale. Trebuie menținute înregistrări ale
rezultatelor acțiunilor corective și preventive întreprinse. Problematica îmbunătățirii continue este
dezvoltată pe larg în secțiunea "Îmbunătățirea calității".
3.4 Termeni referitori la sistemul de management al calității
Sistemul de management al calității reprezintă ansamblul de structuri organizatorice,
responsabilități, proceduri, procese și resurse, care are ca scop ținerea sub control a unei organizații
în domeniul calității. SMC este un set de elemente intercorelate sau care interacționează, pe care le
utilizează o organizație pentru a conduce și a ține sub control modul în care sunt implementate
politicile referitoare la calitate și sunt atinse obiectivele calității. Un obiectiv al calității reprezintă
ceea ce se urmărește sau spre care se tinde, referitor la calitate. In general, obiectivele calității se
bazează pe politica organizației referitoare la calitate și trebuie să fie măsurabile. Politica referitoare
la calitate reprezintă intențiile și orientările generale ale unei organizații, referitoare la calitate, așa
cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel. Politica și obiectivele calității
sunt stabilite pentru a fixa o axă de orientare a organizației. Managementul calității include toate
activitățile pe care organizațiile le desfășoară pentru a conduce, a ține sub control și a coordona
calitatea. Aceste activități includ formularea politicii calității și a obiectivelor calității, planificarea
calității, controlul calității, asigurarea calității și îmbunătățirea calității (vezi TQM). Planificarea
calității este partea managementului calității concentrată pe stabilirea obiectivelor calității și care
specifică procesele operaționale necesare și resursele aferente pentru a îndeplini obiectivele
calității.Controlul calității este partea managementului calității concentrată pe îndeplinirea cerințelor
referitoare la calitate, în timpul operațiunilor procesului. Asigurarea calității este partea
managementului calității concentrată pe furnizarea încrederii că cerințele referitoare la calitate vor fi
26

îndeplinite. Îmbunătățirea calității este partea managementului calității concentrată pe creșterea
abilității de a îndeplini cerințele referitoare la calitate. Sintagma "îmbunătățirea continuă a calității"
este utilizată atunci când îmbunătățirea calității este progresivă și organizația urmărește oportunități
de creștere.
3.4 Îmbunătățirea calității
Dintre procesele manageriale componente ale managementului calității, îmbunătățirea calității
(quality improvement- l.engl.) are un rol dominant în reducerea costurilor și în creșterea economică
a organizațiilor. Obiective ale proceselor de îmbunătățire pot fi:
•obținerea satisfacției clienților;
•îmbunătățirea continuă a calității produselor/serviciilor;
•îmbunătățirea eficacității și eficienței proceselor din întreaga organizație;
•reducerea pierderilor datorate non-calității.
Oportunitățile de îmbunătățire pot fi identificate prin feedback-ul de la clienți, prin audituri și
analize ale SMC sau/și pe baza concluziilor măsurării și monitorizării proceselor. La baza
definițiilor îmbunătățirii calității se află conceptele formulate de J.M.Juran (1986), conform cărora
procesul de îmbunătățire a calității este suprapus peste procesul de control al calității, fiind
implementat suplimentar față de controlul calității și nu în locul acestuia. Pentru îmbunătățirea
calității trebuie să se parcurgă următorii pași :
•dovedirea necesității de îmbunătățire a calității;
•identificarea proiectelor specifice de îmbunătățire;
•organizarea echipelor de lucru pentru ghidarea fiecărui proiect;
•diagnosticarea cauzelor apariției defectelor;
•stabilirea remediilor necesare pentru eliminarea cauzelor defectelor;
•justificarea eficacității aplicării acestor remedii;
•aplicarea opțiunilor de îmbunătățire și controlul noilor proceduri de lucru, pentru ca beneficiile să
continue în viitor.
Metode și tehnici pentru îmbunătățirea calității. Sunt cunoscute sub denumirea de "instrumentele
managementului calității", fiind utilizate pentru rezolvarea etapelor procesului de îmbunătățire. Se
deosebește un grup de instrumente clasice (tradiționale) ale calității, denumite și instrumente "de
prima generație" și un grup de "instrumente noi", care constituie "cea de-a doua generație".
Instrumentele clasice se bazează pe metode statistice de control și implică cunoștințe de statistică
pentru tratarea datelor numerice. Instrumentele clasice ale calității sunt:
•diagrama Pareto;
27

•diagrama "cauză-efect" (diagrama Ishikawa);
•histograma;
•fișa de inspecție;
•diagrama de corelație;
•fișa de urmărire a datelor;
•grafice pentru reprezentarea datelor;
•diagrame de control, de exemplu: diagrama Xm-R, diagrama p, diagrama np etc.
Fig 3.1 Diagrama Ishikawa
Fig 3.2 Histograma
28

Instrumentele clasice pot rezolva cea mai mare parte dintre problemele calității și se utilizează
pentru :
•ordonarea și sintetizarea datelor referitoare la calitate;
•luarea deciziilor asupra calității loturilor de produse (piese), pe baza analizei eșantionului prelevat;
•controlarea stabilității unui proces, în scopul atingerii nivelului de calitate impus.
Cele șapte instrumente noi, adaptate la rezolvarea problemelor de management, sunt denumite și
"instrumente pentru managementul calității și au fost create de specialiștii japonezi, în decada anilor
1970. Prezentate în 1977 de către JUSE (Japanese Union of Scientists and Engineers), cele șapte
instrumente noi au fost aplicate în numeroase întreprinderi japoneze și apoi au început să fie
utilizate în SUA în 1986, iar în Europa începând din 1988. Cele șapte instrumente noi sunt
următoarele:
•diagrama afinităților ("diagrama KJ", elaborată de Kawakita Jiro);
•diagrama de relații;
•diagrama-arbore;
•diagrama matriceală;
•diagrama-săgeată;
•diagrama deciziilor de acțiune (PDPC – Process Decision Program Chart;
•analiza factorială a datelor (matrix data analysis).
29

Fig. 3.3 Diagrama afinităților (Diagrama KJ)
Cele șapte instrumente noi ale managementului calității sunt folosite pentru tratarea datelor
nenumerice, pentru identificarea cauzelor posibile ale problemelor de calitate și stabilirea soluțiilor
de rezolvare a problemelor; sunt utilizate pentru a găsi răspunsuri la întrebările: cine, ce, unde,
când, cum, de ce. Cele șapte instrumente clasice și cele șapte instrumente noi sunt complementare și
se recomandă utilizarea ambelor categorii. Alte metode de îmbunătățire a calității.]Pentru
identificarea oportunităților de îmbunătățire a calității și a soluțiilor necesare au fost elaborate și alte
metode, cum sunt:
•QFD (Quality Function Deployment -Desfășurarea Funcției Calității), cunoscută și sub denumirea
de "Casa calității;
•Kaizen -strategie japoneză care în traducere aproximativă înseamnă "îmbunătățire continuă" (KAI
= a schimba, ZEN =mai bine);
•FMEA (Failure mode and effects analysis -Analiza modurilor de defectare și a efectelor lor); în
limba franceză: AMDEC. O extindere a acesteia este FMECA în care s-a adăugat și analiza
criticității defectelor;
•Metoda Six Sigma (în l.română -"Șase sigma"); această metodă combină metodele Controlului
Statistic al Procesului, Proiectarea experimentelor (DOE – Design of Experiments) și FMEA într-un
cadru general de îmbunătățire continuă a calității;
•Ciclul PDCA -(Plan-Do-Check-Act), denumit și ciclul Deming; a fost conceput și reprezentat
grafic de W.E.Deming și este considerat ciclul de bază al oricărei acțiuni de îmbunătățire ;
•Analiza câmpului de forțe (Force field analysis -l.engl.) -metodă utilizată pentru identificarea
forțelor pozitive și forțelor negative care influențează o problemă.Originea acestei metode este
atribuită lui Kurt Lewin (1890-1947), un psiholog germano-american.
•Metodele Taguchi -bazate pe metode statistice; acestea includ construirea calității prin proiectarea
robustă a produselor, funcția de pierderi a calității (quality loss function) și specificații-țintă ale
caracteristicilor de calitate
Metodele Taguchi au condus la dezvoltarea Sistemului Taguchi al Ingineriei Calității;
•Cercurile calității sau "cercurile de control al calității" -grupuri de salariați voluntari pentru
rezolvarea problemelor în grup; au apărut în Japonia începând cu anul 1957.
Organizațiile trebuie să examineze cu atenție care dintre metodele de îmbunătățire să fie adoptate și
firește că nu se pune problema să fie adoptate toate metodele menționate. Standardul SR EN ISO
9004:2001 prezintă unele linii directoare pentru metodele de îmbunătățire a calității.
3.5 Auditul intern al sistemului de management al calității
Auditul intern este un proces orientat pe „dovezi de audit”, care sunt relevante în raport cu
criteriile de audit9. Criteriile de audit reprezintă ansamblul de politici, proceduri sau cerințe utilizate
ca referință. Există trei tipuri de audit: audit de primă parte (audit intern), audit de secundă parte și
audit de terță parte. Auditurile de secundă parte și de terță parte sunt audituri externe. Auditul
intern este organizat, de regulă, cu personalul propriu al organizației și poate confirma echipei
9Firică Popa – Calitatea acces la succes V ol. 18, No. 159/ August 2017
30

manageriale că SMC este implementat și funcționează eficient. Organizația trebuie să efectueze
audituri interne, la intervale planificate, iar aceste audituri trebuie să se desfășoare conform unor
proceduri documentate.Procedura managementului calității referitoare la audituri interne descrie
următoarele aspecte:
•cuprinsul, frecvența și metodele auditurilor;
•responsabilitățile pentru realizarea auditurilor;
•regulile privind înregistrările rezultatelor auditurilor interne și raportarea către conducerea de vârf.
Procesul de auditare cuprinde patru etape:
•pregătirea auditului sistemului calității;
•efectuarea auditului;
•elaborarea raportului de audit care include constatările auditului;
•urmărirea acțiunilor corective.
Constatările auditului pot indica fie conformitatea sau neconformitatea cu criteriile auditului, fie
oportunități de îmbunătățire. Rezultatele acestor audituri, furnizate de echipa de audit, trebuie
documentate, iar acțiunile corective propuse și implementate pentru eliminarea cauzelor
neconformităților trebuie verificate. Auditurile de secundă parte sunt efectuate de clienții
organizației. Auditurile de terță parte sunt efectuate de organizații externe independente (care nu
sunt interesate). Astfel de organizații , acreditate, furnizează certificarea sau înregistrarea
conformității cu cerințele standardului SR EN ISO 9001:2008.
3.6 Certificarea sistemului de management al calității
Certificarea SMC se efectuează în scopul de a se asigura încrederea că organizația este capabilă
să livreze/presteze produse/servicii pe baza unor standarde de calitate internaționale (ISO) sau a
altor documente normative. Certificarea sistemelor de management al calității se efectuează la nivel
național sau internațional de către un organism de certificare recunoscut (acreditat), pe baza
standardelor ISO 9000 și a unor standarde specifice domeniului. Ca urmare a certificării se
realizează atât scopuri externe (satisfacția clienților, publicitate, aliniere la directive comunitare
etc.), cât și scopuri interne (realizarea obiectivelor calității, creșterea eficacității și eficienței SMC,
performanțe etc.). Metodologia certificării sistemelor de management al calității (auditul de
certificare) implică următoarele etape principale:
•pregătirea auditului de certificare;
•examinarea documentelor SMC;
•efectuarea auditului de certificare;
•acordarea certificatului și supravegherea respectării condițiilor certificării (de exemplu, anual sau
de două ori pe an).
31

Certificarea calității se face prin acordarea "Certificatului de conformitate" și a "Certificatului de
capabilitate". Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem
de certificare prin care se confirmă că produsul, procesul sau serviciul certificat este conform
standardelor ISO sau conform normelor Comunității Economice Europene (EN). Certificatul de
capabilitate este un document eliberat de experții ASRO (Asociația Română pentru Standardizare)
care atestă că producătorul are condiții organizatorice, dotare cu mijloace de producție și personal
pentru a reproduce în serie produsele care au primit certificatul de conformitate. Există și
posibilitatea de a nu se acorda certificarea, dacă SMC implementat nu satisface cerințele standard
sau dacă nu pot fi aplicate acțiuni corective care să înlăture neconformitățile majore. În România cel
mai important organism de certificare este Societatea Română pentru Asigurarea Calității (SRAC).
Opt principii de management al calității
Managementul calității se bazează pe opt principii:
•orientarea către clienți;
•leadership;
•implicarea personalului;
•abordarea ca proces;
•abordarea managementului ca sistem;
•îmbunătățirea continuă;
•managementul pe bază de fapte;
•relații cu furnizorii reciproc avantajoase.10
Aceste opt principii de management al calității stau la baza cerințelor standardelor referitoare la
sisteme de management al calității. Utilizarea eficientă a acestor opt principii de management de
către o organizație va asigura avantaje cum sunt: beneficii financiare mai mari, crearea de valoare, o
stabilitate mai mare.
Capitolul 4
4. Modul de implementare a standardului ISO 9001 și posibilitati de
îmbunatățire a calității produselor
4.1 Istoric

Fabrica de la Sebeș, care produce plăci MDF, PAL și rășinile aferente acestora a fost
achziționată în vara anului 2004 de către Kronospan Holding Ltd., care este acționarul majoritar,
10Manualul calității – Managementul calității totale A. Blanton Godfre y
32

continuând linia de dezvoltare a afacerilor în România unde Kronospan a fost prezent cu succes
încă din 1999 prin filiala sa din Brasov.

În cursul anului 2006 s-au proiectat, implementat și certificat pentru cele două organizații
KRONOSPAN SEBES SA și KRONOSPAN SEPAL SA:
-Sistemul de Management al Calității conform SR EN ISO 9001:2001;
-Sistemul privind lanțul de custodie pentru produsele certificate FSC conform FSC – STD – 40 –
004.
Începând cu 01 martie 2007 activitatea de proiectare și producție a KRONOSPAN SEPAL SA
s-a transferat la KRONOSPAN SEBES SA.
În cursul anului 2007 s-a proiectat Sistemul Managementului de mediu, în conformitate cu SR
EN ISO 14001:2005 care s-a integrat cu sistemul calității certificat, implementat și apoi certificat de
către SRAC – București.
Anul 2009 a fost un an benefic în diversificarea activităților organizației privind proiectarea și
producerea de noi rășini care împreună cu dezvoltarea tehnologiei de producere a plăcilor să
conducă la fabricarea produselor MDF și PAL cu conținut scăzut de formaldehidă, care respectă
prevederile standardelor CARB (California Air Resources Board). Certificarea acestor produse s-a
făcut de către Entwicklungs-und Prü flabor Holztechnologie GmbH – Germania (EPH).
Anul 2010 a dus la integrarea noilor cerințe ale SR EN ISO 9001:2008 și la proiectarea
sistemului de management al sănătății și securității ocupaționale conform cerințelor SR OHSAS
18001:2008, astfel realizându-se pentru întreaga organizație un sistem de management integrat
Calitate – Mediu – Sănătate și securitate ocupațională.
Anul 2012 a extins domeniul de activitate cu noi produse cu conținut redus de formaldehidă,
care respectă cerințele standardelor japoneze, astfel în luna octombrie s-a obținut certificarea PAL
JIS ****.

Certificatele sistemelor de management sunt prezentate în Anexa A, iar a produselor în Anexa B.

Începând cu momentul achiziției s-au realizat investiții majore pentru modernizarea fabricii din
33

Sebeș menite să asigure eficientizarea activității organizației, protecția mediului și totodată să
creeze și să consolideze relații comerciale eficiente și de durată cu beneficiarii produselor.

În cadrul planului de dezvoltare, cât și în conformitate cu obligațiile de investiții asumate față de
instituțiile financiare internaționale care au făcut posibilă preluarea fabricii din Romania, a fost
prevăzută o mărire a capacității de producție în două etape, prima în 2004 și a doua în 2006.

În cadrul aceluiași program de investiții pentru fabrica din Sebeș au fost modernizate și dotate cu
cea mai modernă tehnică și alte componente ale liniei de producție ( linia de sortare, sistemul de
ulei diatermic, tocătorul, linia de formare, uscătorul ).

Liniile de producție MDF și PAL au fost dotate cu un sistem modern antiincendiu care
corespunde tuturor cerințelor asiguratorilor și standardelor internaționale și acoperă întreaga
suprafață a halelor.
S-au efectuat de asemenea noi achiziții de patru echipamente pentru monitorizarea emisiilor.
În cursul anului 2007 și 2008 au fost aduse modificări tehnice ale instalațiilor de șlefuire PAL
precum și ale liniilor de melaminare.

Cu ajutorul acestor investiții calitatea produselor oferite de KRONOSPAN SEBES SA pe piața
românească și internațională se îmbunătățește continuu.

Anul 2015 a dus la integrarea noilor cerințe ale SR EN ISO 9001:2015 și la proiectarea
sistemului de management al energiei conform cerințelor SR EN ISO 50001:2011, astfel realizându-
se pentru întreaga organizație un sistem de management integrat Calitate – Mediu – Sănătate și
securitate ocupațională-Energetic.

34

4.2 CERINȚE REFERITOARE LA DOCUMENTAȚIE

4.2.1 Generalități

35

Documentația sistemului de management integrat permite comunicarea către angajați a
angajamentului managementului pentru calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională,
energetic cu privire la furnizarea de încredere clientului, autorităților legale și ale altor factori
interesați, demonstrarea către părțile interesante a capabilităților din cadrul organizației, furnizarea
unui cadru clar de cerințe pentru furnizori, furnizarea unei baze pentru auditarea sistemului integrat,
furnizarea unei baze pentru evaluarea eficacității și adecvării continue a sistemului de management
integrat etc.

Documentația sistemului de management intrgrat include:

A. Politica în domeniul calității, mediului, sănătății și securității ocupaționale,
energiei și obiectivele acesteia care prezintă orientarea generală a organizației exprimată
prin angajamentul conducerii la nivel de vârf;

B. Manualul integrat care descrie sistemul de management integrat ( identificarea,
succesiunea și interacțiunea proceselor, descrierea acestora ) și implementarea acestuia în
organizație;

C. Proceduri documentate ( proceduri de management integrat calitate – mediu –
sănătate și securitate ocupațională-energetic, proceduri specifice de management de
mediu, proceduri/instrucțiuni specifice de management al sănătății și securității
ocupaționale, proceduri specifice domeniului energetic ) sunt procedurile care
documentează activitățile cerute a fi documentate de standardele SR EN ISO 9001:2015,
SR EN ISO 14001:2015, SR OHSAS 18001:2008 și SR EN ISO 50001:2011 și anume:

PMM 4.3.1 -Aspecte de mediu
PMS 4.3.1 -Identificare pericol, evaluare risc și stabilire controale
PMI_MSE 4.3.2 -Cerințe legale și alte cerințe
PME 4.4 -Planificare energetică
PMI_QMS 4.4.2 -Competență, instruire și conștientizare
IL_S 4.4.2.01 -Instruire lucrătorilor în domeniul OH &S și al situațiilor de urgență
PMI_QMS 4.4.3 -Comunicare
PMS 4.4.3.2 -Participare și consultare
PMI_QMSE 4.4.5 -Controlul documentelor
PMM 4.4.6.1 -Ținerea sub control a substanțelor și amestecurilor
PMM 4.4.6.2 -Managementul deșeurilor
IL_S 4.4.6.2 -Acordarea echipamentului individual de protecție / lucru și a
materialelor igienico-sanitare
IL_S 4.4.6.3 -Supravegherea sănătății lucrătorilor
PMI_MS 4.4.7 -Pregătire pentru situații de urgență și capacitate de răspuns
IL_MS 4.4.7.1 -Organizarea și desfășurarea exercițiilor de înștiințare – alarmare pentru
situații de urgență
PMI_QMS 4.5.1 -Măsurarea și monitorizarea performanțelor
PMI_MS 4.5.2 -Evaluarea conformării
PMI_QME 4.5.3 -Neconformitate, acțiune corectivă și acțiune preventivă
36

PMS 4.5.3.1 -Investigarea evenimentelor
IL_S 4.5.3.1 -Semnalarea, cercetarea, declararea și raportarea bolilor profesionale
PMI_QMSE 4.5.4 -Controlul înregistrărilor
PMI_QMSE 4.4.5 -Controlul documentelor
PMI_QMSE 4.5.5 -Audit intern

Procedurile descriu modul de desfășurare a diferitelor activități în
conformitate cu SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:2015, SR OHSAS
18001:2008 și SR EN ISO 50001:2011 care sunt complementare celor descrise
de procedurile documentate solicitate de standarde;

D. Instrucțiuni de lucru sunt documente care descriu toate detaliile în
legătură cu modul în care se desfășoară activitățiile de către persoanele
implicate în acea activitate, pentru îndeplinirea responsabilităților specifice în
general și pentru realizarea fiecărei sarcini în particular; Ele pot fi specifice
doar pentru calitate, doar pentru mediu, doar pentru OH&S doar pentru
domeniul energetic sau o combinație a celor patru elemente;

E. Diagrame flux sunt documente care vizualizează fluxul urmat de o
anumită activitate. De regulă este reprezentat de o schemă logică, fapt pentru
care permite afișarea acesteia.
Notă: Detalii cu privire la elaborarea, verificarea, avizarea, aprobarea,
distribuirea, actualizarea și arhivarea manualului, procedurilor documentate,
procedurilor, instrucțiunilor sunt prezentate în procedura documentată
“Controlul documentelor”, cod PMI_QMSE 4.4.5.

F. Înregistrări sunt documente care menționează rezultatele obținute sau furnizează
dovada că activitățile indicate în proceduri și instrucțiuni au fost efectuate. Înregistrările
cerute de SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:2015, SR OHSAS 18001:2008 și SR
EN ISO 50001:2011 sunt particularizate în fiecare procedură / instrucțiune în parte cu
precizarea pentru fiecare tip a codului, locul arhivării și duratei acesteia.
Înregistrările nu se supun sistemului revizuirii întrucât nu fac obiectul modificărilor.
Procedura documentată “Controlul înregistrărilor”, cod PMI_QMSE 4.4.5, prezintă detalii
cu privire la
identificarea, păstrarea, protecția, retragerea, reținerea și eliminarea înregistrărilor.

G. Planuri ale calității care identifică și documentează modul în care organizația
îndeplinește cerințele specifice produsului, procesului, proiectului sau contractului;

H. Planul de control document utilizat la verificarea produsului ce prezintă etapele și
parametri specifici planificați a fi monitorizați și măsurați;

I. Fișe tehnice sunt documentele care furnizează cerințe asupra produsului realizat;

J. Fișe cu date de securitate prezintă date cu privire la produsul în cauză, compoziția
acestuia, precum și măsurile ce trebuie luate în caz de incendii, scăpări accidentale,
manipulare și depozitare, protecție individuală, informații toxicologice și ecologice,
37

distrugerea produsului, transport etc.

K. Documente externe includ specificații ale clientului, fișe tehnice, standarde, cerințe
legale și de reglementare care se supun prevederilor procedurii documentate “Controlul
documentelor”, cod PMI_QMSE 4.4.5.
4.2.2 Manualul integrat

Manualul sistemului managementului integrat ( calitate – mediu – sănătate și securitate
ocupațională-energetic ) se aplică în cadrul organizației pentru proiectarea și producția produselor,
susținând protecția mediului, prevenind poluarea, sprijinind și promovând bunele practici de
sănătate și securitate ocupațională, în echilibru cu nevoile socio-economice.

Manualul integrat demonstrează capabilitatea organizației de a furniza consecvent produse care
să satisfacă cerințele clienților și cele ale reglementărilor aplicabile, în condiții de susținere a
protecției mediului, de a preveni poluarea, sprijinind și promovând bunele practici de sănătate și
securitate ocupațională.
Nu s-au definit excluderi.

Manualul integrat este elaborat de către Departamentul Managementul Integrat în conformitate
cu cerințele standardelor SR EN ISO 9001 – 2015, SR EN ISO 14001:2015, SR OHSAS
18001:2008 și SR EN ISO 50001:2011 și respectând prevederile standardului SR ISO / TR 10013 –
2003.

Verificarea Manualului Integrat este făcută de către responsabilul de departament, iar aprobarea
de către Directorul General.

Revizuirea manualului este făcută de către Departamentul Managementul Integrat conform
prevederilor procedurii „Controlul documentelor” cod PMI_QMSE 4.4.5, revizuirea parcurgând
aceleași etape ca și elaborarea inițială.

Distribuirea manualului și retragerea exemplarelor perimate este făcută de către personalul
Departamentului Managementul Integrat în format electronic. Dacă distribuirea s-a făcut pe hârtie
atunci se utilizează lista de distribuire/retragere cod FI_QMSE 4.4.5.3
38

Fig 4.1 Harta proceselor
În cursul lunii august este planificată certificarea conform ISO 9001:2015.
Una dintre schimbările cheie din revizia standardelor care au la bază Anexa SL11 este de a stabili
o abordare sistematică în ceea ce privește considerarea riscului, mai degrabă decât tratarea
acțiunilor preventive ca o componentă separată a sistemului de management al calității, adică o
gândire bazată pe risc.
Pentru multă vreme, după cum se știe, standardele ISO au avut structuri diferite. Și cum adesea
organizațiile implementează mai mult decât un standard, acest fapt a devenit un impediment în
implementarea sistemelor de management.
Pentru a adresa această problemă ISO a dezvoltat Anexa SL ce reprezintă un cadrul pentru un
sistem de management generic și se are în plan ca toate standardele revizuite să urmeze acest cadru.
Cu acest cadru nou implementat (Anexa SL) vor exista mai puține probleme, conflicte sau
informații redundante în sistem.
Structura generică a HLS:
Clauza 0- Introducere
Clauza 1-Scop
11http://agencyinfoconsult.info/index.php/2015/10/06/hls/
39

Clauza 2-Referințe normative
Clauza 3-Termeni si definitii
Clauza 4- Contextul organizatiei
Clauza 5-Leadership
Clauza 6-Planificare
Clauza 7- Suport
Clauza 8-Operare
Clauza 9-Evaluarea performantei
Clauza 10-Imbunatatire
Toate standardele noi vor trebui să respecte următoarele
-să aibă aceeași structură generală sau cuprins- capitole identice, număr de articol și capitol, titlu de
clauză sau articol
– să aibă text de introducere similar pentru articole similare
– să folosească aceleași cuvinte pentru cerințe similare
– să folosească aceleași definiții și termene de bază.
Organizația de standardizare își dorește să faciliteze integrarea și implementarea sistemelor, să
asigure calitatea în realizarea documentației, să permită flexibilitate în organizațiile ce
implementează sisteme de management.
În edițiile anterioare ale standardelor a existat o clauză separată, aferentă acțiunii preventive.
Prin utilizarea gândirii bazate pe risc, luarea în considerare a riscului este integrată în întreg
sistemul, iar acțiunile preventive au devenit parte integrantă a gândirii bazate pe risc. Gândirea
bazată pe risc este ceva ce noi toți facem în mod automat în viața de zi cu zi. 12
Dar ce este riscul?
Riscul este efectul incertitudinii asupra realizării obiectivelor. Un efect este o abatere, pozitivă
și/sau negativă, de la o așteptare.
Determinarea riscului este procesul de descoperire, recunoaștere și descriere a riscului.
Determinarea riscurilor, a cauzelor și a potențialelor consecințe ale acestora. Identificarea riscului
poate implica date istorice, analize teoretice, opinii informate și ale experților, precum și nevoile
părților interesate. Pe scurt, se caută raspunsul la întrebarile următoare:
✔Ce ar putea sa mearga rău?
✔Ce consecințe ar putea fi dacă se întâmplă să mearga rău?
12Calitatea acces la succes V ol 17, No. 155-Decembrie 2016
40

Analiza riscului este procesul de înțelegere a naturii riscului și de determinare a nivelului de
risc. Analiza riscului include deci și estimarea riscului, adică procesul de comparare a rezultatelor
analizei riscului cu criteriile de risc (termenii de referin ță față de care este evaluată semnificația unui
risc) pentru a determina dac ă riscul și/sau mărimea acestuia sunt acceptabile sau tolerabile.
Se caută răspuns la următoarele întrebari:
✔Care este natura pericolului posibil?
✔Care este probabilitatea să se manifeste?
✔Care este consecința?
✔Care este nivelul riscului ?
Tratarea riscului este procesul de modificare a riscului. Tratarea riscului poate include:
➢evitarea riscului prin luarea deciziei de a nu începe sau de a nu continua activitatea care
generează riscul
➢asumarea sau creșterea riscului pentru a urmări o oportunitate
➢modificarea plauzibilității
➢modificarea consecințelor
➢menținerea riscului printr-o decizie argumentată13
Concluzii și propuneri
BIBLIOGRAFIE
Cărți și lucrări de autor în edituri
Calitatea acces la succes V ol. 17, No. 153/ August 2016
Calitatea acces la succes V ol 17, No. 155-Decembrie 2016
Manualul calității – Managementul calității totale A. Blanton Godfre y
Firică Popa – Calitatea acces la succes V ol. 18, No. 159/ August 2017
Manualul calității Joseph M. Juran; A. Blanton Godfrey
13Calitatea acces la succes V ol. 17, No. 153/ August 2016
41

SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular
SR ISO 8402:1995. Managementul și asigurarea calității.Vocabular
Crosby, Ph.B.(1979). Quality Is Free. McGraw-Hill, New York
Juran, J.M. (1988).Quality Control Handbook.McGraw-Hill, New York
MANUALUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT (CALITATE – MEDIU-
SĂNĂTATE ȘI SECURITATE OCUPAȚIONALĂ-ENERGETIC) MSMI_QMSE , ED.4 REV.1 ,
03.11.2016
Resurse în format electronic

HLS- Structura de inalt nivel (anexa SL)

http://www.topconsulting.md/index.php?
option=com_content&view=article&id=15&Itemid=19&lang=ro
https://ro.wikipedia.org/wiki/Codex_alimentarius
https://conspecte.com/Managementul-calitatii/calitatea-produselor-si-serviciilor-in-economia-
contemporana.html
https://ro.kronospan-express.com/ro
42