Studiu Privind Piata Laptelui Si A Produselor Lactate

CAPITOLUL I:

LOCUL INDUSTRIEI LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTETE IN SISTEMUL AGROALIMENTAR

1.1 CEREREA SI OFERTA DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE IN TARILE UNIUNII EUROPENE

In alimentatia oamenilor laptele constituie un aliment primordial. Prin compozitia sa chimica, complexa si echilibrata in trofine indispensabile organismului uman, laptele, in special cel de vaca, prezinta o deosebita importanta in alimentatia, umana, atat in stare bruta cat si sub forma unor produse lactate. Astfel, sectorul laptelui si produselor lactate este unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii romanesti si mondiale.

Pentru o mai buna gestionare a pietei laptelui in cadrul [NUME_REDACTAT] in anul 1968 a luat fiinta [NUME_REDACTAT] a pietei laptelui (OCP) in sectorul laptelui si produselor lactate, care cuprinde : laptele si smantana proaspete, conservate sau indulcite, untul, branzeturile, casurile, lactoza si siropul de lactoza, componentele furajere pe baza de produse lactate, etc.

In industria comunitara de produse lactate lucrau in anul 2003 cca. 300 mii persoane, iar valoarea productiei a depasit 85 miliarde euro. Principalii consumatori sunt gospodariile individuale ( cca. 73% din vanzari) restaurantele, hotelurile.

In anul 2003, producatorii de lapte din UE au livrat spre prelucrare 120,3 milioane tone lapte de vaca. Producatorii de lapte si-au redus septelul fata de anii precedenti ajungand la 20,89 milioane de vaci de lapte.

Industria laptelui a cunoscut o presiune constanta de reducere a costurilor de productie, in special a costurilor cu forta de munca. Productia este dominata de marii producatori de lactate care si-au dezvoltat propriile retele de distributie.

[NUME_REDACTAT] numarul de producatori s-a diminuat ajungand in anul 2004 la 165 de intreprinderi.

Cererea de produse lactate in UE este in mare parte determinata de cultura si traditii culinare. Astfel, consumul de unt este in mod traditional mai ridicat in tarile nordice decat cele mediteraneene. Pe ansamblu, piata comunitara a produselor lactate este saturata, iar dezvoltarea sa este posibila numai prin diversificare produselor. De aceea producatorii au introdus produse noi, cele de natura organica fiind considerate ,,sanatoase’’.

Productia de lapte

Productia de lapte in [NUME_REDACTAT] este reglementata de un sistem de cote cantitative de productie aplicabil tuturor producatorilor comunitari. Acest sistem prevede atat cantitatile de lapte care sunt livrate spre capacitatile de prelucrare a laptelui, cat si pe cele care fac obiectul vanzarilor directe catre consumatorii finali. Drept urmare la nivelul producatorilor de lapte se inregistreaza o tendinta de crestere a continutului de grasime a laptelui proaspat. In acest fel, productia si livrarile de lapte pentru prelucrare se pot reduce in limitele cotelor cantitative alocate si nu mai fac obiectul penalizarilor percepute sub forma unor impuneri suplimentare in situatiile de depasire a cotelor de referinta.

Reducerea substantiala a septelului de vaci pentru lapte va fi compensata de cresterea sustinuta a productiei de lapte/vaca, care va reprezenta un aport suplimentar de aproximativ 300 kg. lapte/vaca intre anii 2003si 2006.

Productia, livrarile si septelul de vaci de lapte in [NUME_REDACTAT]

in perioada 2001-2006

Sursa: [NUME_REDACTAT], Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2007

Produse lactate

La nivelul [NUME_REDACTAT] se apreciaza ca tendinta de crestere a consumului intern de branza va continua, dar intr-un ritm mai modest decat in anii precedenti. Consumul de branza pe locuitor se va majora de la 16,34 kg./ locuitor in 2001, la 16,89kg. in 2005 si intr-un ritm mediu anual de 0,8% pana in anul 2003.

Luand in considerare perspectiva unei cresteri modeste a populatiei, consumul total de branza al [NUME_REDACTAT] ar putea inregistra o crestere medie anuala de cca. 1% in perioada 2001-2003.

Balanta comerciala pentru branza, in [NUME_REDACTAT],

pentru perioada 2001-2006

(mii tone)

Sursa: [NUME_REDACTAT], Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2007

Luand in considerare tendintele consumului si comertului prezentate anterior, se asteapta ca productia de branza a [NUME_REDACTAT] sa se majoreze in continuare, dar intr-un ritm lent decat al consumului intern. Perspectiva dezvoltarii productiei de branza in [NUME_REDACTAT] va fi insa limitata de restrictiile impuse de acordurile negociate in cadrul OMC, in ceea ce priveste exportul. Productia de branza va continua sa absoarba cantitati sporite de lapte, dar mai reduse comparativ cu situatia in care nu ar fi existat aceste restrictii.

Balanta comerciala pentru unt, in [NUME_REDACTAT],

pentru perioada 2000-2005

(mii tone)

Sursa: [NUME_REDACTAT], Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2006

Consumul de unt pe locuitor, pe piata [NUME_REDACTAT], se apreciaza ca va marca in anul 2005 o tendinta descendenta (intr-un ritm mediu anual de 1,1%), scazand la nivelul de 4,7 kg./locuitor inregistrat in anul 2000.

Productia de unt a UE s-a redus in perioada 2000-2003, preconizandu-se ca aceasta tendinta sa se pastreze si pentru perioada urmatoare pana in anul 2006, reflectand, pe de o parte, scaderea volumului livrarilor totale de lapte catre fabricile de prelucrare si pe de alta parte, cresterea gradului de utilizare a laptelui in procesele industriale de obtinere a produselor lactate derivate.

In ceea ce priveste importul de unt al UE, acesta se va mentine in perioada 2000-2005 la un nivel stabil, comparativ cu cel inregistrat in anul 1999.

Pe ansamblu, consumul de lapte praf degresat va inregistra o scadere prelungita, bazata pe declinul consumului acestui tip de lapte utilizat ca hrana pentru animale, in timp ce consumul uman se va majora usor.

Importul de lapte praf degresat este apreciat ca se va majora, datorita angajamentelor de acces minim pe piata convenite in cadrul Acordului GATT in timp ce exporturile subventionate vor fi limitate.

Balanta comerciala pentru lapte praf degresat, in [NUME_REDACTAT],

pentru perioada 2000-2005

(mii tone)

Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2006

In comparatie cu alte produse lactate, perspectivele pe termen mediu ale pietei mondiale a laptelui praf degresat indica o crastere limitata a comerului, corelata insa cu un nivel relativ ridicat al preturilor. O contributie la cresterea cererii pe plan mondial este asteptata din partea tarilor asiatice, ale caror necesitati vor fi acoperite de Australia si [NUME_REDACTAT], dar si de [NUME_REDACTAT]. Ca o consecinta a cresterii estimate a cererii pe piata Asiei, dar si a limitarii exporturilor subventinate impuse de acordul OMC, exporturile de lapte praf degresat ale [NUME_REDACTAT] nu vor depasi nivelul de 250000 tone in urmatorii ani.

1.2 IMPORTANTA LAPTELUI IN ALIMENTATIA OMULUI

Laptele este un aliment de prima necesitate, cu implicații majore in condiția de existenta si de sănătate a omului. Alimentele, laptele in principal, trebuie sa asigure starea e sănătate a omului, căci in accepțiunea actuala noțiunea de sănătate nu se rezuma doar la "absenta stării de boala". Sănătatea înseamnă inmultire , creștere si dezvoltare normala din punct de vedere somatic, in așa fel încât sa se asigure la nivel optim desfasurarea tuturor funcțiilor specifice vieții, inclusiv capacitatea de munca, gândire, de creatie,de adaptare sau de reacție.

Laptele asigura substanțele necesare desfasurarii in bune condiții a tuturor proceselor vitale. Factori nutritivi, reprezentați de proteine, glucide, lipide, săruri, minerale si vitamine, îndeplinesc in economica organismelor roluri importante, cum ar fi:

-rol energetic, prin furnizarea energiei necesare desfasurarii oricărui proces vital;

-rol plastic, prin asigurarea sintezei substanțelor proprii organismului si reînnoirea continua a acestora;

-rol catalitic, prin favorizarea desfasurarii normale a proceselor biologice care au loc in organism.

Principala componenta a hranei, care asigura satisfacerea cerințelor de sănătate ale omului, o constituie substanțele proteice. Este de dorit, deci, ca sub acest aspect, alimentele sa îndeplinească trei condiții:

-sa aibă un conținut proteic global cat mai bogat;

-coeficientul de utilizare digestiva, deci de absorbție a proteinei alimentare sa fie cat mai aproape de 100%;

-molecula proteica sa contina toți aminoacizii si in proporție echilibrata, in special cei esențiali, astfel încât utilizarea metabolica sa fie completa.

Aceste trei condiții sunt asigurate la nivel satisfăcător numai de alimentele de origine animala, considerate pe drept cuvânt alimente proteice.

Nu toate alimentele de origine animala au insa aceeași calitate biologica, in special pentru prima categorie cu prisosința acestei condiții, cu mici excepții(conținut redus de fier, cupru, magneziu), cuprinde in compoziția sa toate trofele necesare desfasurarii normale a proceselor vitale fiind considerat un aliment complet pentru trebuințele de hrana ale omului.

[NUME_REDACTAT] Society for [NUME_REDACTAT](1998) apreciază consumul necesar zilnic de lapte la cel puțin 700 ml. Nutrientii de care poți beneficia, la acest consum, sunt următorii:

Din necesarul zilnic

Calciu (900mg.) 90%

Vitamina D (300 I. U.) 75%

Vitamina A (1500 I.U.) 30% Proteine (24 g) 48%

Potasiu (1170 mg) 33%

Riboflavina (12 mg) 70%

Vitamina B 12 (24 mcg) 40%

Fosfor (600 mg) 60%

1.2.1 .ROLUL PROTEINELOR, LIPIDELOR SI GLUCIDELOR

Proteinele reprezintă unul din cei mai importanți piloni ai alimentației, luând parte la formarea, dezvoltarea si reînnoirea substratului material al vieții.

Nevoia de proteine este mai mare la copii, in perioada de creștere si dezvoltare la femei in perioada maternitatii, la convalescenți după boli consumativ.

In aceeași măsura proteinele iau parte la formarea enzimelor si hormonilor, precum si in producerea anticorpilor, contribuind la procesele de apărare fata de diferite agresiuni microbiene. Totodată, laptele, prin proteinele sale, reprezintă un factor activ in creșterea rezistentei organismului fata de acțiunea nociva a unor substanțe chimice cu potențial toxic. Creșterea rezistentei organismelor consumatoare de lapte se explica prin bogatia laptelui in factori nutritivi si principii biologic active.

Factorii principali ai imunocompetentei sunt considerați, in afara de proteine, fierul, zincul, magneziul, vitaminele A,B6 si E, care de asemenea se găsesc in lapte.

Proteinele din lapte nu excelează prin aportul cantitativ (3.4%) ci mai ales prin valoarea calitativa a acestora. Aceasta este determinata de conținutul in aminoacizi esențiali si indispensabili, deoarece ei nu pot fi sintetizați de organismul uman (lecitina, izolecitina, fenilamina, lizina, metionina, treonina,valina si triptofan).

Proteinele sunt grupate in patru fracțiuni (cazeina, albumina, globulina, proteozo-peptone) care prezintă insusiri specifice.

Cazeina, fracțiunea proteica majoritara din laptele de vaca, are o masa moleculara relativ mica si un raport echilibrat in aminoacizi (continandu-i pe cei esențiali), argumente ce conferă un coeficient de utilizare digestiva si valoare biologica ridicata.

Cantitatea de proteine necesara unui organism adult este evaluata la 1.2-1.4 g/kg. in 24 de ore. La copiii intre 1 si 6 ani nevoia de proteine este de 3-4 g/kg. si zi, iar la femei, in perioada maternitatii, rația de proteine trebuie sa fie de 1.5-2 g/kg si zi. De asemenea o rație mai bogata in proteine este necesara si pentru persoanele care lucrează in mediu toxic sau infecțios.

Lipidele au cu precădere un rol energetic si cu totul secundar, un rol plastic.

Grăsimile din lapte, deși datorita naturii si proporției acizilor grași din compoziție, sunt "condamnate" pentru producerea colesterolului, cu depunerea pe vase si apariția arterosclerozei, nu pot fi eliminate din alimentație. Ele au cel mai mare coeficient de utilizare digestiva, datorita gradului de dispersie ridicat.

Acestea mai sunt necesare pentru organism, pentru ca, numai prezente intr-o cantitate suficienta, pot solubiliza vitaminele liposolubile, facilitând trecerea barierei intestinale si preluarea lor de către sânge.

Rația de lipide este apropiata de cea a proteinelor si anume 0.8-1g/kg si zi pentru persoanele care desfasoara o munca sedentara. Nevoia de lipide creste pana la 1.5-2.0g/kilocorp si zi la persoanele care efectuează o munca cu cheltuiala mare de energie, precum si la cei care muncesc in condiții de temperatura scăzuta.

Glucidele au un rol energetic ca si lipidele.

In lapte se gaseste un dizaharid unic, lactoza. Din punct de vedere chimic este un dizaharid cu insusiri specifice. Lactoza favorizează dezvoltarea florei intestinale utile, care are capacitatea de a sintetiza unele vitamine.

In lapte, lactoza reprezintă in medie 4.55 g, fiind principalul component al extractului uscat total.

Nevoia de glucide este in medie de 300-400 g pe zi si poate creste la peste 600 g/zi in muncile fizice cu efort intens. In nici un caz rația de glucide nu poate scădea sub 100g pe zi, pentru a nu perturba metabolismul lipidic si proteic. Laptele este alimentul foarte necesar in hrana sportivilor.

1.2.2. ROLUL SĂRURILOR MINERALE SI AL VITAMINELOR

Sărurile minerale si vitaminele au un rol catalitic, iar unele si un rol plastic important.

Sărurile minerale sunt componente de neinlocuit in organizarea celulara. Participa la reglarea presiunii osmotica, la menținerea echilibrului acido-bazic, actionand in strânsa legătura cu vitaminele si enzimele.

Laptele are un înalt potențial mineralizat. Conține in medie 0.75% substanțe minerale. Dintre elementele minerale rețin atenția, conținutul foarte bogat in calciu(125 mg%) si in fosfor (90mg%). [NUME_REDACTAT]/P este, deci, supraunitar (1.4), apropiindu-se foarte mult de cel existent in oase. Este de asemenea cunoscut ca, raportul Ca/P este hotărâtor pentru a permite absorbția fiziologica a calciului, acceptându-se, ca optim, raportul de 2:1. Este de menționat ca, absorbția calciului din lapte se face in proporție de 80%, iar di înlocuitorii de calciu, absorbția nu depaseste 10%.

Pentru o buna utilizare a calciului se recomanda ca raportul sau cu fosforul sa fie de cel puțin 1.5 pentru copiii intre 1 si 3 ani si in jur de 1.3 pentru copiii mai mari.

Un rol important are calciul in formarea scheletului, coagularea sângelui, contracția musculara. Rația de calciu necesara organismului este de 500-600 mg/zi la copii, 600-700 mg/zi la adolescenți, 1000-1200 mg/zi pentru femei in perioada maternitatii.

Înalta capacitate de mineralizare, alături de cea proteinoimunologica, impun laptele ca fiind cel mai important aliment pentru organismele aflate in creștere.

Laptele furnizează potasiu, care este crucial in regularizarea balanței fluidelor si in menținerea unei tensiuni normale a sângelui.

Conținutul de fier este insa foarte redus (0.1 mg%) ca si cel de cupru (0.05 mg%) si de magneziu (0.005 mg%), fiind insuficiente pentru acoperirea necesarului pentru organism.

Vitaminele sunt substanțe naturale pe care organismul nu le poate sintetiza in măsura nevoilor sale, trebuind sa le primească din exterior, prin alimentație.

Laptele conține, inițial, toate vitaminele necesare omului.

Cercetările din ultimele decenii au demonstrat ca o serie de produse alimentare, printre care si laptele, pot avea un rol intens, de inhibare a etapei de inițiere cat si a etapei de evoluție a bolii canceroase, prin supraimprimarea exprimării fenomenului celulei transformate, cu alte cuvinte, de a stopa procesul de carcinogeneza si a normaliza inmultirea celulara. [I.A.R.C., 1993]

Menționam dintre acestea unii factori prezenți si in lapte:

Vitamina C are rol anticanceros prin faptul ca ea promovează formarea de colagen in organism si prin faptul ca inhiba formarea de N -nitrozo-compusi in stomac. Ea reprezintă antioxidantul hidrosolubil ce se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism. Recent s-a evidențiat faptul ca Vitamina C si carotenoizii ar avea efecte pozitive asupra funcției umane, cu rol de scădere a riscului cancerigen.

Vitamina E avea acțiune anticanceroasa prin mai multe mecanisme si anume: prin inhibarea formarii de compuși N -mitrozo in stomac, prin prevenirea scăderii seleniului si prin efect de protecție antioxidanta asupra acizilor grași polinesaturati la nivelul membranei.

Laptele este una dintre putinele surse de Vitamina D, fiind esențiala pentru organism, deoarece ajuta la folosirea eficienta a calciului.

1.2.3. LAPTELE ALIMENT SI MEDICAMENT

Un rol important in realizarea unei alimentații raționale si dietetice revine laptelui si produselor din lapte.

Ca urmare a multiplelor "virtuți", laptele a constituit pe parcursul miilor de generații un aliment care a ridicat nivelul de sănătate al populației si a scos in evidenta ca marii consumatori de lapte si derivate lactate (nordicii, popoarele orientale) prezintă o mare vigoare fizica, o stare de sănătate normala si ca bolile infecțioase apar mai rar la cei care consuma lapte.

De altfel, medicii dieteticieni susțin ca pâinea si carnea reprezintă "proza hranei", in timp ce laptele si fructele reprezintă "poezia ei".

Medicina moderna nu concepe o rație zilnica echilibrata, pentru un adult, fara cel puțin 400 ml lapte sau echivalentul sub forma unor derivate ale sale, mai ales daca se are in vedere ca laptele este singurul produs de origine animala care contribuie la menținerea echilibrului acido-bazic in organism.

Alimentația cu lapte este recomandata intr-o serie de afecțiuni cum ar fi: tulburările acute digestive la sugar si copilul mic in faza a treia, pentru realimentare cu produse dietetice (in afecțiunile esofagului; stomacului si duodenului); in afecțiunile hepato-biliare (se consuma cu anumite restricții); in alte afecțiuni ale tubului digestiv (colite; constipație cronica); in boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca, infarct miocardic, hipertensiune arteriala); boli renale (glumerulonefrita, sindromul nefrotic); in diabetul zaharat si in obezitate.

Pe lângă folosirea laptelui in stari patologice, acesta mai poate fi folosit si pentru alte scopuri, cum ar fi antitoxic-antidot, (împiedica absorbția plumbului si a altor metale grele in organism, dând compuși insolubili; in otrăviri ;etc.).

[NUME_REDACTAT] de Osteoporoza din U.S.A. (1998) afirma, prin reprezentanții săi, ca pentru a preveni osteoporoza ( datele statistice arata ca in U.S.A. incidența bolii este mare, 20 de milioane de femei si 5 milioane de barbati), ai nevoie de un angajament pe viata in a-ti hrăni oasele cu calciu, acesta având ca sursa principala laptele.

Este cunoscut si recunoscut efectul pe care laptele si produsele sale îl au in prevenirea cancerului de colon. Toate aceste argumente pledează pentru un consum zilnic de lapte salubru.

1.3 EVOLUTIA INDUSTRIEI LAPTELUI DI PRODUSELOR LACTATE IN ROMANIA

In structura agrolimentara, agricultura este furnizorul principal de produse agricole, produse alimentare (oua, lapte, legume, fructe), materii prime pentru prelucrare in produse alimentare.

Transformarea materiilor prime agricole s-a constituit si dezvoltat in activitati industriale specifice, in directa legatura cu indepartarea consumului alimentar de productie, cu schimbarea ocupatiilor si modificarea cererii nutritionale, cu cresterea si rafinarea cererii. Transformarea actioneaza asupra produselor agricole neomogene, perisabile, sezoniere dispersate regional. Efectele principale sunt omogenizarea, conservarea, stocarea, diversificarea.

[NUME_REDACTAT], realizarea unui sistem agroalimentar modern,va duce la atingerea unui nivel ridicat de autoasigurare cu alimente si crearea unor structuri de productie competitive, care sa relanseze exportul si sa ne conexeze la piata mondiala.

Sistemul agroalimentar national cuprinde atat agenti economici implicati in productia si distributia alimentelor, cat si consumatorii.

In cadrul acestui sistem agroalimentar, industria laptelui si a produselor lactate ocupa un loc principal, datorita faptului ca laptele este un aliment complet si complex, de baza in alimentatia omului.

1.3.1 EVOLUTIA EFECTIVULUI DE VACI CU LAPTE

Organizarea cresterii vacilor pentru lapte in Romania dupa anul 1989 a suferit modificari esentiale, datorita schimbarilor social politice si economice ce au avut loc pe ansamblul economiei nationale.

Dupa1989, in urma desfiintarii unitatilor cooperatiste de tip CAP si IAS, situatia proprietatii asupra efectivelor de vaci cu lapte s-a modificat, iar dimensiunea fermelor este in continua schimbare.

Evolutia efectivului mediu de vaci (mii capete)

Sursa : [NUME_REDACTAT] Operative, Nr.1/2001, [NUME_REDACTAT] de Statistica si [NUME_REDACTAT]

Tendinta de scadere a efectivului mediu de vaci inregistrata in permanenta dupa anul 1992 se datoreaza urmatoarelor cauze :

lichidarea complexelor din CAP si IAS;

posibilitati reduse de crestere a unui efectiv sporit de vaci cu lapte in gospodarile individuale;

lichidarea resurselor financiare necesare pentru procurarea unui material biologic de calitate ;

procentul redus al efectivului de vitele destinate reproductiei ;

cresterea cuantumului cheltuielilor materiale comparativ cu cel al produselor finite ;

lipsa subventiilor destinate sa stimuleze direct pe crescatorii de vaci cu lapte.

Pentru a avea o imagine clara asupra acestei situatii vom prezenta, pe baza datelor extrase din [NUME_REDACTAT], evolutia efectivelor de vaci de lapte in perioada 1998-2005 .

Evolutia efectivelor medii de vaci de lapte in [NUME_REDACTAT]: Anuarul statistic al Romaniei 2000

Pe total tara, exploatatiile care cuprind 1-2 capete au cea mai mare pondere in totalul exploatatiilor, in 2003 reprezentand 55%, exploatatiile cu peste 100 de capete au o pondere nesemnificativa (0,01%), care a inregistrat o usoara crestere in 2005 (0,04%).

Cu toate problemele legate de intretinerea si furajarea vacilor pentru lapte, in sectorul privat numarul este in continua crestere.

La sfarsitul anului 2005, numarul de vaci furajate in sectorul privat a fost de 1664 mii capete (cu 25 mii capete mai mult decat in 2003).

In 2001, in sectorul privat, exploataiile care au intre 1-2 capete reprezinta 95% din totalul numarului de exploatatii, iar cu 3-5 capete 4,5%

Evolutia efectivului mediu de vaci de lapte care a urmat un curs descendent dupa anul 2000, s-a cronicizat in perioada 2001-2004. Nici in anul 2005 situatia nu s-a redresat din cauza conditiilor de seceta prelungita, ce a avut urmari asupra costului furajarii si a lipsei resurselor financiare necesare.

In anul 2005 s-a manifestat o tendinta de crestere a efectivelor de vaci de lapte cu 1% mai ales ca urmare a sprijinului acordat producatorilor de lapte prin aplicarea OUG din 14 aprilie 2005.

Raportat la suprafata arabila cu pasuni si fanete, densitatea vacilor la 100 de hectare este determinata de evolutia efectivelor totale. Prin urmare, dupa 2001, numarul mediu de vaci de lapte pe unitate de suprafata a cunoscut o reducere continua.

Evolutia densitatii vacilor in Romania (cap./ ha.)

[NUME_REDACTAT]. 1.16

Sursa: [NUME_REDACTAT] al Romaniei 2006

Exploatarea vacilor pentru lapte in conditii prevazute de tehnologii performante se poate realiza prin:

organizarea fermelor de dimensiuni moderne, eficiente;

sprijinirea crescatorilor de vaci pentru lapte in procurarea unui material biologic performant;

modernizarea liniilor de procurare si prelucrare laptelui;

cooperarea mai stransa intre producatori si procesatori;

Implicarea institutiilor bancare, de stat si private, in acordarea de credite cu dobanda redusa , necesara cresterii si intretineri efectivului de bovine.

Formele diversificate de exploatatii de crestere a vacilor de lapte permit sa se faca fata concurentei de pe piata interna, dar mai ales de pe cea externa.

Astfel, se impune obtinerea unor cantitati sporite de lapte, produs in ferme si tipuri variate de exploatatii agricole de crestere a vacilor de lapte, obiectiv realizabil prin masuri si programe de ajustare structurala, la necesitatile actuale, concomitent cu integrarea agriculturii intr-un sistem agroalimentar functional.

Estimarea efectivelor animaliere pana in anul 2015

Obiective specifice

Cresterea calitatii si sporirea numerica a efectivelor de vaci atat pentru a se renunta la importuri cat si pentru a putea negocia cu UE cote de productie;

Extinderea pana la generalizare a biotehnologiei insamanarilor artificiale;

Continuarea procesului de ameliorare genetica a raselor de vaci in vederea cresterii potentialului lor productiv cantitativ si calitiv;

Stimularea si susinerea crescatorilor de vaci prin infiintarea de exploatatii zootehnice eficiente, la dimensiuni care sa ocupe in cea mai mare parte timpul de munca al fermierilor;

Asigurarea unei productii corelate cu efectivele de vaci in cantitati suficiente pe intrega perioada a anului;

Capitalizarea si facilitarea accesului la credite al proprietarilor de ferme zootehnice.

Estimarea efectivelor de bovine pana in anul 2010

Sursa:Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, [NUME_REDACTAT] si Siviculturii pe termen mediu si lung (2001-2015 si 2005-2015), MAAP, Noiembrie,2006

Masuri si directii de actiune luate in cazul efectivelor de bovine

Elaborarea programului de ameliorare animalelor;

Inducerea conceptului de nutritie a animalelor astfel incat prin tehnologile de crestere, ingrasare si exploatare in permanenta, perfectionarea sa permita cresterea sporurilor medii in conditiile reducerii consumurilor specifice, astfel incat greutatea la livrare pentru abatorizare sa creasca de la 272 kg./cap la bovine in 2000 la 450 kg./cap in 2006;

imbunatatirea activitatii de reproductie prin extinderea insamantarilor artificiale pana la generalizarea sau acceptarea pentru monta, in zone dificile, doar a reproducatorilor atestati;

adoptarea unor masuri eficiente de aparare a sanatatii animalelor;

acordarea unor stimulente pentru eficentizarea activitatii zootehnice;

conservarea fondului de gene la rasele Pinzgau si Sura de Stepa;

1.3.2 EVOLUTIA PRODUCTIEI DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE

Transformarile profunde intervenite in sectorul agricol din tara noastra, dupa anul 1990, s-au transmis si in ramurile din aval, in special in industria alimentara, principalul beneficiar al materiilor prime agricole. {n urma faramitarii excesive a exploatatiilor agricole si a ofertei de materii prime agricole s-a accentuat inclinatia producatorilor agricoli individuali spre autoconsum, iar capacitatile de prelucrare din industria alimentara au ramas in mare parte neutilizate, ele fiind dimensionate pentru furnizori mari de materii prime agricole.

Raportul industrie alimentara /agricultura pe perioada 1989-2005 a evoluat astfel:

.

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, [NUME_REDACTAT] si Siviculturii pe termen mediu si lung , MAAP, Noiembrie, 2006

Se constata ca fata de anul 1989:

productia gricola a scazut la 85,64% in anul 2005, desi avusese o crestere semnificativa in 2000 (99% fata de 1989);

productia industriei alimentare a scazut in ritm alert, ajungand la 57,5% in 2005;

raportul valoric intre productia industriei alimentare si producia agricola a scazut de la 76,6% in 1989 la 51,4% in 2005.

Aceste transformari specifice sectorului agricol si industriei alimentare se reflecta si asupra sectorului produselor lactate si productiei de lapte si produse lactate.

Estimari ale productiei de lapte si produse lactate pana in anul 2015

Obiective specifice

finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat din ramura prelucrarii, transportului si depozitarii laptelui si produselor lactate;

stimularea producatorilor pentru livrarea laptelui materie prima catre unitatile de prelucrare;

reglementrea si intarirea controlului in vama la importurile si exporturile de lapte si produse lactate;

imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si asigurarea competivitatii acestora prin sustinerea retehnologizarii si modernizarii si implementarea standerdelor de calitate aliniate tarilor membre UE;

dinamizarea implementarii programului SAPARD, care vizeaza si sprijinirea investitiilor pentru imbunatatirea procesarii si marchetingului produselor lactate;

garantarea protectiei sanatatii populatiei prin normele de igiena si calitate impuse la prelucrare;

aprovizionarea pietei interne cu lapte si produse lactate de calitate si la preturi echitabile;

echilibrarea balantei comerciale.

Masuri si directii de actiune

acordarea unei prime pe litrul de lapte, provenit din exploatatii agricole, livrat catre unitatile de industrializare;

inscrierea pe listele de prioritati a programelor SAPARD a proiectelor vizand investitii in instalatii de racire a laptelui, cisterne frigorifice de transport si ehipament de laborator pentru analiza laptelui.

Estimarea evolutiei principalelor indicatori ai industriei laptelui pana in anul 2015

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, [NUME_REDACTAT] si Siviculturii pe termen

mediu si lung , MAAP, Noiembrie, 2005

CAPITOLUL II:

PIATA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE IN ROMANIA

2.1 DIAGNOZA FILIEREI LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE IN ROMANIA

Asigurarea securitatii alimentatiei, modernizarea productiei agricole si integrarea armonioasa a agriculturii in ansamblul economiei nationale impune un cadru organizatoric adecvat conlucrarii dintre agentii economici, institutiile specializate ale statului si organizatiile neguvernamentale in vederea realizarii proceselor de integrare pe produs si a unui sistem agroalimentar modern.

Integrarea pe produs genereaza efecte economice multiple ca rezultat al restructurarii inter si extrasectoriale pe care le presupune, cu consecinte pozitive asupra folosirii resurselor de productie si cu rasunet imediat pe planul produsului.

Piata laptelui este caracterizata in principal de:

cererea uniforma pe intreaga perioada a anului;

oferta dispersata teritorial, cu accente in zonele cu traditie in cresterea vacilor de lapte;

concurenta puternica, directa;

gradul mare de perisabilitate al produselor lactate ce impun luarea unor masuri suplimentare specifice ;

prezenta unor aglomerari urbane asociate unor consumuri insemnate de lapte si produse lactate.

Sisteme de crestere a vacilor de lapte

Intretinerea vacilor se poate face in doua sisteme:

in stabulatie legata, caz in care adaparea, distributia hranei, evecuarea dejectiilor si mulsul se realizeaza mecanizat;

in stabulatie libera vacile sunt libere in grajduri inchise sau deschise cu padoc exterior aferent.

[NUME_REDACTAT] reprezinta baza crestertii animalelor. Hrana asigura atat intretinerea functiilor vitale ale organismelor, cat si realizarea diverselor productii. De aceea, ratia de furaje a animalelor se imparte in doua: ratia de intretinere si ratia de productie.

Reproductie si ameliorare

Aceasta componenta este importanta, deoarece majoritatea productiilor animale sunt rezultatul direct sau indirect al functiei de reproductie. De asemenea, reproducatorii au un rol deosebit de inportant in transmitera insusirilor de productie la descendenti si, prin aceasta, la ridicarea potentialului productiv.

Costuri de productie

Pentru a calcula costul de productie se insumeaza tote cheltuielile necesare obtinerii, productiei, cheltuieli impartite pe categorii astfel1:

capital investit

pretul animalelor;

pretul pamantului, impozite aferente, arenda;

curatarea si insamantarea pamantului, lucrari de drenaj, amenajari;

constructii si utilaje necesare realizarii obiectivului de investite;

vehicule si autovehicule;

echipament de birou;

camere de racire, mese, cantare etc.

operatiunile si intretinerea

chirie;

intretinerea drumurilor, a drenajelor, a constructiilor;

salariul fix al administratiei si conducerii;

costurile creditelor si altele.

costurile productiei de lapte

furaje

salariile muncitorilor direct productivi;

control sanitar veterinar;

material seminal;

ingrijirea vacilor;

costul pasunatului.

costurile postrecoltarii si ale marchetingului

tratamente primare ale laptelui;

refrigerare, colectare, ambalare;

transport, incarcare, descarcare;

promovare.

Colectare si transport

Drumul laptelui dupa recoltare se bifurca catre diferite destinatii – consum familiar, piata taraneasca, fabrici specializate in prelucrarea laptelui.

Pentru a fi prelucrat, laptele trebuie colectat de la numerosi producatori care furnizeaza lapte de calitati diferite. Principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri.

O alta problema este cea financiara – intreprinderile de prelucrare intarzie plata materiilor prime catre producatorii agricoli, astfel incat acestia refuza aceasta forma de vanzare.

Transpotrul laptelui de la centrele de colectare se face in vehicule termoizolate, acoperite, curate, fara miros strain.

[NUME_REDACTAT] din lapte se obtin prin prelucrarea acestuia pentru a prelungi perioada de consum, cat si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse.

Laptele de consum se obtine printr-o tehnologie simpla, care consta in curatirea laptelui, prin centrifugare si filtrare, normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit pentru al aduce la o anumita concentratie de grasimi, igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare, omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia in recipienti de sticla, plastic.

Laptele praf se obtine prin eliminarea a 97% din apa. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin pulverizare sau in pelicula.

Iaurtul se obtine prin tratarea termica la 95 grade C a materiei prime timp de 30 minute si insamantarea cu microflora in jet continuu. Produsul este repartizat in alveole sau pahare de plastic si fermenteaza la caldura timp de 3 ore, urmand preracirea si racirea. Produsul este apt de consum dupa 12 ore cu o valabilitate de 2 zile.

Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-50 grade C, urmat de pasteurizare, racire, insamantare si maturare biochimica.

Untul este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. Procesul tehnologic este asemanator obtinerii smantanii care apoi se bate, se spala, se malaxeaza si se ambaleaza.

Branzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteica in care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui.

Ambalare si depozitare

Laptele si produsele lactate odata obtinute se ambaleaza in diferite recipiente astfel:

laptele de consum – pungi de polietilena, ambalaj tip Tetra-Pac si bidoane de 25 de litri pentrul consumul colectiv;

lapte praf – cutii metalice, cutii de carton, pungi de polietilena;

iaurtul in recipienti de plastic;

smantana – recipienti de plastic;

untul – ambalaje de staniol;

branzeturi – parafinarea, ambalarea in folii din material plastic.

[NUME_REDACTAT] de valorificare a produselor lactate reprezentate de activitatile de achizitionare in scopul revinderii si/sau vanzare directa, includ o serie de operatii cum sunt: tranport, incarcare/descarcare, depozitare, conditionare, ambalare etc.

Aceste sisteme de valorificare sunt, in general, de tip privat si, datorita rolului lor de a cumpara pentru a revinde sunt cunoscute in teorie sub denumirea de ,,intreprinderi de expediere’’, iar in practica economica sub denumirea de intermediari.

Filiera pe produsul lapte presupune un sistem formal si informal de relatii, bazat pe interese comune, intre operatorii din interiorul acesteia dar si din mediul extern.

Aceste interese sunt determinate si insotesc, totodata, operatiunile ce privesc intregul circuit economic al laptelui, de la asigurarea crescatorilor de vaci de lapte cu inputuri (biostimulatori, medicamente, furaje, masini, instalatii etc.) la desfasurarea productiei, colectarea, prelucrarea, distributia, comercializarea produselor lactate si consumul acestora.

2.2 CEREREA SI CONSUMUL DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE

Satisfacerea nevoilor alimentare ale populatiei depinde nu numai de existenta disponibilitatilor alimentate, ci si de cererea solvabila a populatiei.

In prezent, cheltuielile cu alimentatia depasesc 50% din veniturile populatiei. O asemenea situatie constituie o frana in dezvoltarea pietei interne si un obstacol principal in cresterea economica.

Comportamentul consumatorului determina alocarea veniturilor banesti limitate pentru cumpararea diferiror bunuri necesare satisfacerii nevoilor de consum.

Cererea de produse reprezinta un fenomen economic si social deosebit de complex, care are o influenta decisiva asupra activitatii orcarei firme.

Cererea de lapte si produse lactate reprezinta cantitatea de lapte si produse lactate ce poate fi cumparata la un anumit pret, intr-o perioada de timp.

Dinamica cantitatii cumparate depinde , in primul rand, de pret, in sensul ca modificarea pretului determina modificarea cantitatii cerute.

Uneori pot aparea unele restrictii in ceea ce priveste reflectarea simultana a dorintei si a capacitatii consumatorului de a cumpara produsele.

Acestea se refera la urmatoarele aspecte :

in timp ce oferta reprezinta prin organizatiile producatorilor nu beneficiaza de o anume organizare, cererea este concentrata in mainile unui numar restrans de agenti economici de prelucrare , adeseori cu o pozitie de monopol local, ale caror terminale nu ajung la nivelul producatorilor agricoli, sau nu sunt in masura sa absoarba oferta ;

veniturile consumatorilor pot limita cererea sub nivelul nevoilor acestora ;

caracterul neuniform al ofertei pe zone geografice coroborat cu puterea de cumparare redusa a populatiei face ca gradul de satisfacere a nevoilor ( cererii ) sa se situeze sub limetele de consum decent ;

modelul de consum traditional din mediul rural face posibila satisfacerea cererii intr-o proportie mult mai ridicata pentru consumatorii acestei zone, comparativ cu mediul urban ;

gusturile si preferintele consumatorilor, pe diferite categorii si structuri de varsta sunt din ce in ce mai diversificate si rafinate, si ele, in general, nu se mai conformeaza schemelor anterioare de consum.

Evolutia consumului mediu anual de lapte pe locuitor in Romania

-litri-

Sursa :INSSE, [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] de lapte si produse lactate 2003-2005

Sursa : [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] mediu lunar de branza si smantana pe medii si dupa statutul ocupational al persoanelor in anul 2005

Sursa : INS Phare

2.3 OFERTA DE LAPTE ȘI PRODUSE LACTATE

Oferta reprezintă un set de cantități dintr-un anumit bun oferite de vânzării la anumite niveluri imaginabile ale prețului, într-o perioadă determinată de timp.

Oferta în cazul produsului la care se face referire, reprezintă cantitatea de lapte și produse lactate furnizate pe piață, spre vânzare la un anumit preț, într-o perioadă de timp dată.

Într-o economie de piață oferta cantitativă a produsului pe piața de desfacere, depinde, în primul rând, de profitul pe care îl va realiza producătorul.

Deoarece câștigul (profitul) poate fi influențat prin schimbarea costurilor și (sau) prețurilor, se consideră că principalele cauze care influențează oferta de lapte și produse lactate sunt următoarele:

numărul de vaci pentru lapte;

randamentul pe cap de vacă, care este legat de potențialul biologic al animalului, sistemul de producție, tehnologia utilizată (grad de mecanizare, alimentație);

forța de muncă utilizată în sectorul laptelui și structura acesteia;

mijloace de finanțare și facilități în acordarea de credite;

factorii social – economici, care se concretizează în accesul și stabilitatea pe piață a producției de lapte;

factorii climatici, care prin evoluția lor pot influența oferta cantitativă și calitativă de furaje;

prețul produselor lactate oferite pe piață;

prețul resurselor utilizate în procesul de producție, cum ar fi materiile prime, munca, utilajele etc.;

Din enumerarea factorilor de influență se poate deduce că oferta are anumite particularități, evoluția pieței depinzând de fluctuațiile ofertei. Principalele particularități se referă la următoarele aspecte:

oferta producției de lapte pentru consum în stare proaspătă și supus prelucrării este dispersată teritorial și calitativ neuniformă;

consumul cel mai mare de lapte este semnalat în special în marile centre urbane, care sunt depărtate teritorial de zonele de producție;

agenții economici existenți pe piața marilor centre urbane se găsesc într-o permanentă concurență directă și indirectă (ne referim atât la lapte, cât și al numeroasele sale derivate);

solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pe întreaga perioadă a anului, alături de exigențele din ce în ce mai crescute, prinvind calitatea laptelui și a derivatelor sale.

Componentele care intră în structura ofertei de lapte și produse lactate sunt:

bunuri care se adresează atât consumului individual, neproductiv, cât și consumului semiproductiv, în vederea realizării altor produse de larg consum;

mărfuri de cerere curentă;

mărfuri problematice, datorită caracteristicii de perisabilitate;

bunuri cu caracteristic merceologice proprii, în funcție de care se stabilește calitatea produselor conform normelor în vigoare.

Principalele produse sunt: laptele de consum, produse lactate proaspete, înghețata, untul, brânzeturile, alte produse rezultate din prelucrarea laptelui, cum sunt caseina, cașul sec, lactoza.

Laptele de consum se clasifică în următoarele categorii:

lapte crud integral cu 3,5 – 4% grăsime și smântână cu maxim 0,1% grăsime;

lapte de consum pasteurizat: integral cu 3,5% grăsime, normalizat cu 3% grăsime, smântânit cu 0,1% grăsime;

lapte de consum sterilizat: integral cu 4% grăsime, normalizat cu 3,6% grăsime;

lapte smântânit cu arome naturale.

Laptele de consum se ambalează în butelii de sticlă, material plastic, carton sau pungi din material plastic avizate de [NUME_REDACTAT].

Marcarea se face pe capsule cu următoarele specificații: firma, marca, denumirea produsului, tipul conținut de grăsime, procedeul de tratatament termic, temperatura de păstrare, cantitatea, data de livrare, termen de valabilitate.

Smântâna are compoziție asemănătoare cu a laptelui, diferind prin conținutul ridicat de grăsimi. Operația de separare a grăsimii din lapete se numește smântânire, obținându-se smântâna de consum, untul și altele. Smântâna poate fi obținută pe cale naturală și mecanică.

Untul extra și superior se ambalează în pachete din hârtie metalizată, în gramaj de 25, 100 și 200 grame. Untul de masă se ambalează în pachete de hartie pergament vegetal sau din hârtie pergaminată și folie de aluminiu (porții mici destinate unităților de turism) în același gramaj cu untul extra și superior.

La firmele și societățile de producție și comercializare untul se păstrează în camere frigorifice cu temperatura de max. 4o C. Termenul de valabilitate oscilează între 15-20 zile în funcție de tipul de unt, temperatura de păstrare.

Brânzeturile sunt produse obținute prin coagularea laptelui cu cheag sau alți coagulanți, urmată de eliminarea zerului și măturar…

Brânzeturile se caracterizează printr-un conținut ridicat de proteine, lipide săruri minerale (calciu, fosfor, sodiu etc.), ceea ce le conferă atributul de „produse cu valoare nutritivă ridicată”.

Brânzeturile pot fi clasificate după mai multe criterii:

Conținutul procentual de grăsime raportat la substanța uscată (S.U.):

brânzeturi creme duble cu peste 60% grăsime, S.U.

brânzeturi creme cu 50-60% grăsime, S.U.

brânzeturi foarte grase cu 45-50% grăsime, S.U.

brânzeturi grase cu 40-50% grăsime, S.U.

brânzeturi ¾ grase cu 30-40% grăsime, S.U.

brânzeturi semigrase cu 20-30% grăsime, S.U.

brânzeturi ¼ grase cu 10-20% grăsime, S.U.

brânzeturi slabe degresate sub 10% grăsime, S.U.

După consistența pastei:

brânzeturi cu pasta moale (proaspete și fermentate)

brânzeturi frământate

brânzeturi cu pasta semitare

brânzeturi cu pasta tare

După timpul de maturare:

brânzeturi cu maturare rapidă sub 30 de zile

brânzeturi cu maturare medie de la 30 la 8 zile

brânzeturi cu maturare lentă, peste 180 zile

Brânzeturile proaspete – se prepară din lapte de vacă normalizat și pasteurizat, caracterizat prin coagul fin, consistență moale, cu aromă și gust de fermentație, ușor acrișor.

Brânzeturi fermentate cu pastă moale. Pasta moale a acestor brânzeturi se datorează conținutului ridicat de apă (peste 50%), iar consistența este elastică, untoasă în funcție de conținutul de grăsime. Coagularea este de durată mai mare, prelucrarea se desfășoară la temperaturi mai scăzute și este de mică amploare (autopresare, presare), iar maturarea este rapidă (20-20 zile).

Principalele brânzeturi din această grupă sunt:

brânzeturi tip telemea

brânzeturi tip Limburg sau Romadur (maturarea coagulului se face sub influența microorganismelor [NUME_REDACTAT])

brânzeturi cu mucegaiuri nobile ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT])

brânzeturi noi la care se aplică încălzirea a doua

Brânzeturi cu pastă semitare. Aceste brânzeturi au conținut mai redus de apă, între 40 și 50%, în comparație cu brânzeturile cu pasta moale, iar din punct de vedere tehnologic coagulul obținut în prima fază este mărunțit până la mărimea bobului de grâu, apoi se aplică încălzirea a doua la temperatura de 38…46oC, formarea și tăierea calupurilor sub zer, introducerea în forme și presarea cu o forță crescândă (1…10kgf/kg brânză).

Brânzeturi cu pasta tare. Aceste brânzeturi prezintă unele particularități tehnologice, respectiv coagularea laptelui se face cu cheag (maia, culturi) la temperatură ridicată, 32-34oC, timp de 20-30 minute, după care coagulul este mărunțit până la dimensiunea bobului de mei; apoi se elimină o parte din zer și se trece la încălzirea a doua la 50-56 oC; brânza se introduce în forme și se presează progresiv, de la 4-5 kgf/kg la 15kgf/kg brânză.

Urmează sărarea și maturarea care durează între 4 și 16 luni.

Sortimentul brânzeturilor cu pastă tare cuprinde:

brânzeturi tip Emmenthal (Schwaitzer, Mureșana);

brânzeturi tip Cedar;

brânzeturi tip Parmezan;

brânzeturi tip Pecorino;

Brânzeturile topite se obțin prin topirea brânzeturilor fermentate sau proaspete cu adaos de lapte praf, unt sau smântână, în prezența sărurilor de topire. Brânzeturile topite pot fi fără adaosuri sau cu diferite adaosuri, afumate sau neafumate.

Cașcavaluri. Cunoscute sub denumirea de brânzeturi opărite, cașcavalurile se obțin prin opărirea cașului în prealabil maturat, care apoi este supus din nou maturării.

Cașcavalurile – prezintă unele particularitărți în ambalare – generate de mărime, formă, consistență, existența parafinei la exterior și condițiile de transport.

În primul rând – ambalajul trebuie să asigure protecția mecanică, dar și protecția față de unii factori de mediu (umiditate, praf, microorganisme etc.).

Dacă transportul la magazin se face cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme – roțile de cașcaval se trec în lăzi de lemn sau de material plastic, acoperite cu hartie de ambalaj sau folie de material plastic, așezate pe grătare de lemn, curate, acoperite cu hârtie, în coloane de max. 6.

Marcarea cașcavalurilor se face pe suprafața laterală teșită, vizibil, prin ștampilarea cu tuș alimentar menționându-se: marca, societatea comercială, denumirea produsului, data fabricației, numărul de ordine al secției.

Ambalajele pentru desfacere, respectiv eticheta, trebuie să menționeze: marca netă, conținutul de grăsime S.U., procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (afumare), termenul de valabilitate.

Păstrarea cașcavalurilor se face în spații frigorifice, dezinfectate curate la temperatura de +2…+8oC sau în depozite la temperaturi de max. 14 oC și umiditatea relativă a aerului de 80…80%. Coloanele de cașcaval neambalate (în hârtie) se depozitează pe rafturi, fără a fi desfăcute.

Termenul de valabilitate este în funcție de temperatura de păstrare și de integrarea roților (preambalare în bucăți), de sortiment.

CAPITOLUL III:

DIAGNOZA ACTIVITATII S.C. DELTALACT S.A TULCEA

3.1 PREZENTARE S.C DELTALACT S.A TULCEA

La data de 10.06.1992 a luat fiinta S.C. DELTALACT SA Tulcea, organizata ca societate comerciala pe actiuni.

Societatea functioneaza in prezent in fosta Fabrica de [NUME_REDACTAT] Tulcea, este principalul si cel mai mare punct de lucru, functioneaza 365 zile / an si produce intreaga gama sortimentala de produse lactate. Unitatea are o capacitate instalata de prelucrare de maxim 40.000 litri/zi.

Pe langa aceasta fabrica S.C. DELTALACT SA, a mai cumparat:

Fabrica de branzeturi din orasul Babadag situata la 36 km de orasul Tulcea. Principalul obiect de activitate este fabricarea branzei telemea, unitatea avand o capacitate de productie de 10.000 l/zi ;

Fabrica de cascaval din localitatea [NUME_REDACTAT], situata la 20 km de orasul Tulcea. Are ca profil fabricarea cascavalului din lapte de vaca si oaie, iar capacitatea de productie este de 10.000 l/zi. Este in conservare din anul 2003.

Sectia de prelucrare lapte din comuna Topolog, situata la 60 km de sediul societatii, cu o capacitate de productie de 4.000 l/zi, functioneaza in perioada aprilie – noiembrie si produce branza telemea ;

Depozitul de branzeturi situat in localitatea Baia situat la 50 km de loc. Tulcea. Are o capacitate de depozitare a branzeturilor(cascaval, telemea) de 420 tone.

Centrul de prelucrare lapte din loc. Macin situat la 85 km. de sediul societatii si are ca profil fabricarea branzei telemea. Are o capacitate de productie de 6000 l/zi. Este in conservare din anul 2002.

Principalele motive de intrare in conservare a acestor puncte de lucru sunt date de vechimea utilajelor si implicit cheltuielile mari de intretinere a cestora.

Societatea are in patrimoniul propriu si trei magazine de prezentare si desfacere a produselor din lapte in municipiul Tulcea.

Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare

Capitalul social la data infiintarii societatii in iunie 1992 a fost de 69.896 mii lei, iar in luna septembrie 1994 capitalul social a fot majorat la 3.486.000 mii lei, data de la care acesta nu a mai suferit modificari.

In anul 1998 societatea s-a privatizat integral, asfel incat in prezent structura actionarului se prezinta astfel:

– SC FORUM SRL –detine un procent de 39,88382% din actiuni;

– SC STILVA-PRODCOM SRL- detine un procent de 17,61188% ;

– SIF MOLDOVA – detine 16,07358% din actiunile societatii ;

– Persoane juridice – detin un procent de 0,02968% din actiunile soietatii ;

– Persoane fizice – detin un procent de 26,40204 din actiunile societatii.

[NUME_REDACTAT] DELTALACT S.A. dispune in prezent de : trei unitati de productie amplasate pe raza judetului Tulcea.

Fabrica de produse lactate Tulcea ;

Fabrica de branzeturi Babadag ;

Fabrica de cascaval [NUME_REDACTAT].

Trei centre de prelucrare – neindustriale profilate pe productia de branzeturi in saramura.

[NUME_REDACTAT] ;

[NUME_REDACTAT] ;

[NUME_REDACTAT].

3.1.2 RESURSELE UMANE SI GRADUL LOR DE UTILIZARE

Dintre resursele intreprinderii, potentialul uman este factorul primar al productiei , acesta avand rol activ si determinant: el asigura antrenarea celorlalti factori in procesul de productie si pe aceasta baza rezulta combinarea si utilizarea eficienta a acestora.

Asigurarea cu forta de munca reprezinta o preocupare principala a oricarui agent economic, fiecare urmarind o structura adecvata a personalului astfel incat sa corespunda cerintelor actuale ale pietei (cu privire la concurenta) care cere ca in produsele realizate unitatea economica sa includea cat mai multa tehnologie si forta de munca inalt calificata, astfel putand rezista pe piata.

Astfel, in tabelul urmator vom prezenta evolutia si structura personalului angajat la S.C. ,,DELTALACT S.A.’’ Tulcea in perioada 2003-2005.

Evolutia si structura personalului angajat la S.C. DELTALACT S.A.

in perioada 200.-2005

.

Sursa : Date DELTALACT prelucrate de autor

Facand o analiza a personalului angajat la S.C. DELTALACT S.A. se observa ca aceasta a inregistrat o evolutie descendenta pe toata perioda analizata 2003-2005. Astfel, numarul persoanelor angajate a scazut de la 197 la 140 persoane in 2005, deci o scadere cu 57 de persoane, adica cu 28%.

Scaderea ce mai spectaculoasa a inregistrat-o peronalul TESA in proportie de 42%, urmati de personalul muncitor cu o proporie de 27%.

De remarcat este faptul ca numarul maistrilor a ramas constant in raport cu scaderile survenite in structura celorlalte categorii de angajati.

Aceasta scadere se datoreaza in principal reducerii productiei la majoritatea sectiilor de fabricatie ca urmare a lipsei de materii prima, societatea fiind nevoita sa-si restranga o parte din activitatea desfasurata. Aceasta situatie a dus la disponibilizari din randul personalului angajat si in special din randul muncitorilor.

Din analiza structurii componentei personalului se constata ca personalul TESA s-a mentinut in jurul nivelului de 15%, ceea ce poate fi apreciat ca nivel satisfacator pentru unitate.

Din totalul personalulului TESA, ponderea cea mai mare o detine personalul cu studii superioare (peste 50%), ceea ce demonstreaza ca societatea are in structura sa personal bine pregatit, care dispune de cunostinte de specialitate, cu rol hotarator in cresterea activitatii societatii si mai cu seama a eficientei acesteia.

Din personalul muncitor, ponderea cea mai mare o detine categoria muncitorilor calificati, aceasta variind intre 70% in anul 2003 si 72% in anul 2005

3.1.3 ANALIZA ACTIVITATII FINANCIARE LA S.C.DELTALACT S.A. TULCEA

Gradul de performanta atins de o intreprindere depinde forte mult si de calitatea gestiunii economico-financiare a activitatii acesteia in conditiile unei inzestrari tehnice optime si a organizarii rationale a muncii si a productiei.

Efectele unei bune gestionari se resimt cel mai rapid asupra activitatii financiare cu repercusiuni asupra activitatii de productie si comercializare a produselor.

Potentialul financiar se determina cu ajutorul indicatorilor de bonitate financiara, care au rolul de a masura performanta economica a intreprinderii, iar pentru determinarea acestora este nevoie de o serie de date din bilant sau alte evidente contabile ale societatii.

Avand la baza indicatorii economico-financiari si de eficienta la S.C. DELTALACT S.A. si utilizand relatiile de calcul specifice indicatorilor de bonitate s-a obtinut sistemul de indicatori prezentat in tabelul  :

.

Pe baza datelor din tabel se desprind urmatoarele concluzii:

a. – Rata lichiditatii generale care face parte din grupa Indicatorilor de lichiditate care arata daca unitatea respectiva are sau nu disponibilitati pentru plata la termen a datoriei a inregistrat urmatoarele valori in perioada de calcul 2003-2005:

[NUME_REDACTAT] a inregistrat sn anii 2003 si 2005 valori > 2, adica 2,01 respectiv 2,07, ceea ce demonstreza ca unitatea are o situtie financiara buna, care permite plata datoriilor.

In anul 2004 Rlg a inregistrat o valoare de 1,43 ceea ce semnifica o situatie financiara satisfacatoare a societaii.

– Rata lichiditatii imediate (Rli) a inregistrat in anul 2003 o valoare de 0,98> 0,65, ceea ce face ca unitatea sa dispuna de o situtie financiara satisfacatoare.

In anul 2004 rata lichiditatii imediate (Rli) are o valoare de 0,34<0,65, ceea ce implica faptul ca intreprinderea are o situatie financiara nesatisfacatoare, care nu-i permite plata datoriilor la termen.

In anul 2001 Rli = 1,32> 0,65, de aici rezulta o situtie financiara buna pentru unitate.

b. In ceea ce priveste indicatorii de solvabilitate care scot in evidenta capacitatea de plata a unei intreprinderi, putem desprinde urmatoaarele concluzii :

– Rata solvabilitatii generale (Rsg) a inregistrat in perioda 2003-2005 valori care atesta capacitatea de plata a societatii, aceasta putandu-si achita obligatiile fata de terti.

– Rata datoriilor (Rd) care reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a-si onora obligatiile fata de terti pe seama activelor sale. Nivelul satisfacator pentru intreprindere al Rd este intre 35% si 40%.

Astfel, pe baza datelor din tabel reiese faptul ca in anii 2003 si 2005 Rd a inregistrat un nivel de 21%, ceea ce pentru societate reprezinta o situatie nefavorabila, aceasta neputandu-si onora la timp obligatiile fata de terti.

In anul 2004 nivelul inregistrat de Rd a fost de 36% ceea ce-i confera societatii capacitatea de plata a obligatiilor, se inregistreza o situatie satisfacatoare pentru unitate.

– Solvabilitatea financiara (Sf ) a inregistrat in anii 2003 si 2005 valori de 0,39 respectiv 0,58 » capitalul propriu detine o pondere corespunzatoare din totalul cifrei de afaceri a unitatii pe anii respectivi.

In ceea ce priveste anul 2004 , Sf a inregistrat o valoare de 0,29, insuficienta capitalului propriu de a detine o pondere cat mai importanta in CA.

– Gradul de indatorare (Gi ) a atins in anii 2003 si 2005 valori de 1,27 respectiv 1,56, valori > 1, ceea ce indica faptul ca unitatea nu a putut sa-si realizeze o independenta financiara, recurgand la imprumuturi, credite, pentru a-si desfasura activitatea in conditii bune, creandu-si astfel obligatii fata de terti.

In anul 2005 Gi = 0,12 < 1, aceasta situatie creandu-i unitatii o anumita independenta financiara fata de capitalul strain.

In perioda analizata 2003-2005 indicatorii echilibrului financiar au inregistrat urmatoarele valori:

– Rata autonomiei financiare (Raf) a inregistrat in anul 2004 un nivel de 64% care reprezinta un nivel normal pentru unitate, faa de anii 2003 si 2005 cand s-au inregistrat nivele de 81% respectiv 78%, ceea ce inseamna un grad ridicat de independenta financiara fata de diferite institutii din domeniu.

– Viteza de rotatie a stocurilor a inregistrat valori supraunitare in toti anii analizati, ceea ce inseamnaa o situatie favorabila pentru societate.

3.2 ACTIVITATEA DE MARKETING A S.C. DELTALACT S.A. TULCEA

3.2.1 PIATA DE APROVIZIONARE CU RESURSE MATERIALE A S.C. DELTALACT S.A.

Resursele materiale reprezinta ansamblul bunurilor de natura materiala obtinute in urma unui proces de productie si a caror destinatie este un alt proces de productie in vederea obtinerii de noi bunuri sau servicii necesare satisfacerii consumului final.

{n ceea ce priveste aprovizionarea fluxurilor tehnologice cu : materie prima, materiale, energie, combustibili, piese de schimb la S.C. DELTALACT S.A. , aceasta include urmatorele operatiuni :

determinarea necesarului de mijloace de productie sub aspect cantitativ, calitativ si sortimental pentru asigurarea derularii normale a procesului de productie ;

incheierea contractelor economice ;

stabilirea masurilor de utilizare rationala si eficienta amijloacelor de productie prin aplicarea normelor progresive de consum si mentinera stocurilor in limitele strict necesare ;

organizarea activitatii de receptie cantitativa si calitativa a resurselor materiale ;

determinarea suprafetelor necesare de depozitre si stabilirea volumului optim de depozitare a resurselor materiale;

optimizarea stocurilor;

circulatia interiora a resurselor materiale si alimentarea optima a locurilor de munca.

Furnizorii de la care societatea isi procura resursele materiale necesare desfasurarii activitatii pot fi clasificati astfel:

de materie prima;

de materiale;

de utilitati si servicii.

In ceea ce priveste asigurarea cu materie prima, aceasta se realizeaza in procent de numai 74% fata de program, inregistrand scaderi la toate centrele de colectare.

Aceasta scadere se datoreaza in principal reducerii efectivelor de vaci de lapte atat la fostele IAS si CAP transformate in societati comerciale cat si la nivelul gospodariilor individuale.

Scaderea drastica a efectivului de vaci de lapte se datoreaza in principal nu atat mutatiilor survenite in structura de proprietate cat ,mai ales, fenomenului de sacrificare necontrolata ce a urmat imediat dupa aplicarea legii fondului funciar si desfiinarea fostelor CAP-uri.

Astfel, in judetul Tulcea efectivul vacilor de lapte numara la sfarsitul anului 2002 -15,6 mii capete, iar numarul ovinelor era de 214,5 mii capete, cu o evolutie usor descrescatoare.

In prezent S.C.DELTALACT S.A. colecteaza laptele materie prima de la urmatoarele surse :

societati agricole de stat (fostele IAS-uri );

asociatii agricole ;

gospodariile populatiei ;

alte unitati agricole.

Ponderea acestor unitati in cadrul volumului total de materie prima este urmatoarea :

societati agricole de stat (fostele IAS-uri )- 12%

asociatii agricole – 6%

gospodariile populatiei – 80%

alte unitati agricole – 2%

Din cele prezentate mai sus se observa ca ponderea cea mai mare este detinuta de gospodariile individuale care desi au in exploatare 1-2 vaci de lapte prin numarul lor mare reprezinta principalul furnizor de materie prima a societatii.

In ceea ce priveste colectarea laptelui de la gospodariile populatiei, aceasta se desfasoara in aproximativ 90 puncte de colectare pe raza judetului Tulcea.

S.C. DELTALACT S.A. depune mari eforturi pentru asigurarea materiei prime – laptele in vedere unei bune desfasurari a activitatii de productie, pentru folosirea la parametri optimi capacitatile de productie si forta de munca existenta in unitate.

3.2.2 CEREREA DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE IN JUDETUL TULCEA

Cererea reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor pe care cumparatorii doresc sa le achizitioneze pe parcursul unei perioade determinate de timp.

Pentru produsele lactate de prima necesitate cum sunt laptele si produsele lactate, cererea are tendinta de a se identifica cu nevoia pentru asemenea produse.

Factorii care determina cererea de lapte sunt legati atat de consumul de lapte in stare proaspata cat si de cantitatile necesare pentru producerea derivatelor lactate ( branzeturi proaspete, unt, etc.).

Cererea care vine din partea utilizatorului final (consumatorul individual) se refera la cerintele fundamentale ale consumatorului in legatura cu cantitatile de lapte si produse lactate pe care ar urma sa le cumpere.

Consumul de lapte si produse lactate in judetul Tulcea se caracterizeaza printr-o reducere mai ales in mediul urban datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei.

Astfel, la o populatie urbana de 130 mii locuitori in anul 2005, consumul de lapte era de 44200 hl, ceea ce reprezinta foarte putin daca avem in vedere importanta laptelui si a produselor lactate in alimentatia zilnica.

Raportat totusi la perioada de analiza 2001-2005, consumul urban de lapte a crescut an de an cu un ritm de 3%, inferior ofertei.

In viitor se estimeaza un raport de echilibru intre cererea si oferta de lapte si produse lactate, urmand ca in anii urmatori sa se inregistreze o crestere semnificativa atat a cererii cat si a ofertei.

Evolutia cererii de lapte si produse lactate in judetul Tulcea

.

Sursa : S.C. DELTALACT S.A

3.2.3 OFERTA DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE IN JUDETUL TULCEA

Oferta de lapte si produse lactate destinate comercializarii de catre S.C.DELTALACT S.A. este conditionata in principal de numarul si rasa efectivelor de vaci de lapte existente in judetul Tulcea cat si cele limitrofe de unde societatea isi asigura materia prima, de randamentul acestora, de sistemul de furajaare, de pretul laptelui si de schimbarile mediului economic care vizeaza piata laptelui si a produselor lactate.

In judetul Tulcea numarul de vaci de lapte se cifrau la sfarsitul 2005 la 15614 capete din care : 15.178 in gospodariile populatiei si 436 capete in societati si asociatii.

Aceste efective nu asigura necesarul de materie prima- laptele pentru sectorul de industrializare .

Astfel, programul de aprovizionare cu lapte la S.C.DELTALACT S.A. se realizeaza in procent de numai 75% fata de program, inregistrand scaderi la toate sursele de colectare. In timp, oferta de lapte si produse lactate la S.C.DELTALACT S.A. a cunoscut urmatoarea evolutie comparativ cu oferta celorlalte societati concurente .

Evolutia ofertei principalelor produse lactate pe piata judetului Tulcea

.

Analizand datele din tabel putem observa o crestere a ofertei, aceasta inregistrand in intervalul 2001-2006 ritmuri de crestere la toate produsele. Astfel, oferta de lapte de consum a crescut cu un ritm de 5%., superior ritmului de aprovizionare lapte materie prima.

Pentru intervalul 2007-2009 se estimeaza o crestere a ofertei de produse lactate comparativ cu o diminuare a cererii de astfel de produse, determinata pe de o parte de reducerea puterii de cumparare a populatiei , iar pe de alta parte de orientarea preferintelor unor categorii de consumatori peste medie pentru produsele de calitate superioara realizate atat de firmele romanesti cat si pentru cele provenite din import.

3.3 POLITICI DE MARKETING LA S.C. DELTALACT S.A. TULCEA

3.3.1 POLITICA DE PRODUS

Privit din perspectiva marketingului ,,produsul’’ este rezultat cat si premisa – rezultat al unei activitati de productie cu un anumit specific, el este in acelasi timp si conditia consumului, premisa satisfacerii nevoilor de consum prin raportarea lui la universul consumatorului.

Acceptarea produselor de catre cumparator este criteriul dupa care se evalueaza activitatea tuturor compartimentelor dintr-o intreprindere.

Produsul ocupa un loc dominant in politica de marketing a unei firme, el reprezentand in esenta dimensiunea rezultatelor economice ale acesteia, oglinda volumului, structurii si calitatii activitatii sale.

De aceea politica de produs reprezinta conduita pe care o adopta firma referitor la dimensiunile, structura si evolutia gamei sortimentelor de produse si servicii ce fac obiectul propriei sale activitati, atitudine ce se adapteaza permanent la cerintele mediului de piata, la tendintele manifestate de ceilalti concurenti.

Obiectivele urmarite de politica de produs trebuie sa slujeasca scopului activitatii economice a firmei. Dincolo de specilitatea imprimata acestora, de orizontul de timp pentru care se stabilesc, de profilul activitatii firmei sau de natura pietei careia se adreseaza, obiectivele politicii de produs privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea adecvata a structurii fabricatiei sau a marfurilor comercializate.

Politica de produs nu trebuie inteleasa ca o succesiune de decizii de factura tehnologica menite sa asigure o anumita structura a fabricatiei, ci ca un proces economic complex de raportare permanenta a firmei la cerintele pietei, de modelare a comportamentelor ofertei in raport cu aceste cerinte.

Pentru produsele alimentare nevoile explicite se refera la satisfacere prin : gust, miros, aspect, forma, in general au in vedere proprietatile psihosenzoriale si serviciu : preparare rapida, conservare, iar nevoile se refera la : siguranta (igiena alimentara) si sanatate (factori nutritionali).

Deoarece produsele alimentare asigura legatura esentiala a omului cu mediul ambiant si conditia de baza a existentei sale, ele pot actiona in directia desfasurarii normale a metabolismului (material si energetic) sau dimpotriva pot sa-l perturbe daca nu raspund anumitor conditii bine definite. Asigurarea si mentinerea starii de sanatate a individului este conditionata de calitatea produselor alimentare si de modul lor de asociere. Astfel, aspectele de ordin igienic privind marfurile alimentare pentru segmente specifice de consumatori, mai ales pentru alimentatia sugarilor si a copiilor.

Optiunile S.C. DELTALACT S.A. Tulcea privitor la : dimensiunile, strucutra si dinamica gamei de produse pe care la fabrica si comercializeaza se reflecta in politica de produs. Aceasta nu reprezinta un scop in sine ci va fi subordonata politicii de piata in stransa legatura cu politica de pret, distributie si promovare.

{n functie de resursele disponibile, intreprinderea duce o politica de produs in vederea atingerii unor obiective foarte importante, ca :

consolidarea pozitiei in cadrul actualelor segmente de consumatori ;

cresterea gradului de patrundere in consum al unui anumit produs ;

sporirea gradului de raspandire pe piata a produsului prin atragerea de

noi segmente de consumatori ;

diferentierea fata de produsele similare sau apropiate ale altor producatori (distribuitori) ;

o mai buna pozitionare in cadrul gamei din care face parte respectivul produs si cresterea cotei de piata a acestuia.

In general directiile de actiune in strategia de produs ale S.C. DELTALACT S.A. pot fi indreptate spre : stabilitatea sortimentala, ridicarea si mentinerea nivelului calitativ, diferentierea produselor, innoirea sortimentelor.

Diversificarea produselor

In cadrul politicii de produs promovate de S.C. DELTALACT S.A. ca o prima directie de actiune se inscrie si cea referitoare la diversificarea produselor.

Incepand cu anul 1990, odata cu liberalizarea pietei, tot mai multe produse din import, care dispun de un ambalaj modern, cu un design bine realizat avand menirea de a atrage atentia cumparatorilor au inceput sa faca o concurenta puternica firmelor romanesti. Acest fenomen a influentat procesul de desfacere a produselor obtinute de S.C. DELTALACT S.A.

Din lipsa unei dotari tehnice corespunzatore societatea s-a confruntat cu anumite greutati care si-au pus ampreta asupra activitatii sale economice.

Astfel, pentru a fabrica produse care sa satisfaca in totalitate exigentele consumatorilor si sa se asigure in felul acesta o desfacere sigura si eficienta, se are in vedere elaborarea unui program de restructurare care sa conduca la promovarea lansarii si mentinerii pe piata a unor produse lactate diversificate, cu parametrii calitativi superiori dand astfel posibilitatea cresterii volumului productiei si a intregii activitati economice.

De asemenea pentru viitor S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa aiba in vedere diferentierea produselor care se pot realiza printr-o largire a nomenclatorului de fabricatie si implicit a cercului de consumatori fideli ai produselor societatii.

Potrivit nomenclatorului actual de productie si fabricatie S.C.DELTALACT S.A. realizeaza sortimente din cadrul urmatoarelor grupe de produse lactate :

A – LAPTE DE CONSUM ;

B – PRODUSE LACTATE PROASPETE ;

C – UNT ;

D – BR^NZETURI.

Din grupa A – LACTATE DE CONSUM se produce sortimentul cu 1,8% grasime ambalat in pungi de polietilena de 1litru, produs ce reprezinta cca. 50% din totalul materiei prime disponibile.

Din grupa B – PRODUSE LACTATE PROASPETE sunt in fabricatie produsele : iaurt, sana, smantana de consum, frisca, branza proaspata de vaca, branza proaspata cu smantana ( Fagaras), inghetata.

Aceste produse sunt ambalate in pahare de plastic, inchise cu folie de aluminiu termosudabila.

Branza proaspata de vaca, dietetica si grasa se ambaleaza in pachete de 200 g de hartie metalizata si caserole de plastic.

Din grupa C – UNT se produce un singur sortiment : unt cu 65% grasime ambalat in pachete de 100 g si 200 g in hartie metalizata.

Din grupa D BR^NZETURI se fabrica urmatoarele sortimente :

branzeturi in saramura – tip telemea ;

branzeturi cu pasta oparita – tip cascaval;

branzeturi framantate – tip burduf.

Branza telemea, care se fabrica din lapte de vaca si amestec de lapte de oaie si vaca (mixta), se ambaleaza in cutii de material plastic (16kg) sau butoaie de material plastic (30-40 kg.).

Sortimentele de cascaval se fabrica atat din lapte da vaca cat si din amestec de lapte de oaie si lapte de vaca. Unele sortimente pot fi afumate si sunt fabricate in greutate de 500 – 1000 g. sau 8 – 9 kg. Sortimentele sunt parafinate, dar pot fi ambalate si in folie Cryovac termosudabila. Branzeturile framantate se fabrica din amestec de cas de oaie si cas de vaca si sunt ambalate in basici naturale si folie de material plastic.

Produsele secundare rezultate de la fabricarea untului si branzeturilor si anume zara, respectiv zerul sunt livrate diversilor clienti pentru hrana animalelor.

Studiul de piata efectuat arata ca un numar mare de consumatori sunt nemultumiti de varietatea sortimentala, dorind o gama mai larga de produse, motiv pentru care S.C.DELTALACT S.A., in masura posibilitatilor tehnice si financiare isi va concentra actiunile in vederea multiplicarii sortimentelor, a modului de portionare, ambalare si a prezentarii pe piata a produselor.

Pentru realizarea acestor actiuni si punerea lor in practica trebuie sa se aiba in vedere cota de piata, volumul vanzarilor pentru fiecere produs fabricat de aceasta.

S.C.DELTALACT S.A. trebuie de asemenea sa-si orienteze atentia asupra produselor care au o rentabilitate scazuta, o cota de piata redusa si un volum al vanzarilor in declin, incercand sa inlocuiasca aceste produse cu unele de calitate superioara, cerute de consumatori in vederea satisfacerii exigentelor acestora.

{n ceea ce priveste pordusele lactate din import (Parmalat, Hochland) acestea au o calitate deosebita, net superioara, sunt prezentate in ambalaje diversificate, cu un disign modern, atragator pentru consumator.

Punctul forte al produselor realizate de catre societate este ca acestea au un pret de vanzare mai mic in comparatie cu preturile produselor concurente, care se adreseaza unei categorii restranse de consumatori care dispun de venituri mari.

In acest context nefavorabil pentru a se mentine pe piata, intreprinderea trebuie sa ia o serie de masuri de imbunatatire a calitatii produsului, a modului de ambalare si prezentare, a largirii gamei sortimentale, precum si de efectuare a unor investitii materializate in dotarea cu utilaje tehnologice moderne cu ajutorul carora sa se obtina produse de nivel tehnic si calitativ superior, competitive pe piata.

[NUME_REDACTAT] dintre obiectivele principale ale politicii de produs promovate de S.C.DELTALACT S.A. este si imbunatatirea modului de prezentare a produselor, obiectiv ce se poate realiza prin folosirea unor ambalaje in conformitate cu cerintele consumatorilor.

Pentru consumator ambalajul, acest ,,vanzator tacut’’ reprezinta cartea de vizita a produsului prin intermediul caruia ia cunostinta de felul produsului, principalele caracteristici de calitate, modalitatea de utilizare, eventualele restrictii.

Ambalajul poate conversa direct cu consumatorul printr-un anumit ,,limbaj’’ (constituit din cuvinte, cifre dar mai ales imagini, simboluri grafice) in ceea ce priveste protectia sanatatii si vietii precum si in privinta protectiei mediului inconjurator.

S.C.DELTALACT S.A. depune eforturi in vederea utilizarii sI adaptarii ambalajelor la cerintele consumatorilor. {n acest sens s-a trecut la folosirea ambalajelor din nateriale nereciclabile care ofera o mai mare siguranta igienico-sanitara, a unor etichete a caror estetica corespunde tipului si caracteristilor produsului si care ofera o multitudine de informatii usor de receptat de catre cumparator.

Astfel, in realizarea esteticii etichetei trebuie sa se tina seama de existenta unui complex senzorial al fiecarui individ care determina o manifestare de aprobare sau de respingere, de efectul emotional ce declanseaza cumpararea si consumul alimentar, de placerea sau neplacerea exprimata in fata produsului.

Forma care poate urma liniile unor figuri geometrice : patratul, drepunghiul, elipsa; formele naturale ( in cazul produselor lactate formele sunt redate prin animalele producatoare de lapte, in special bovine) ; dar si forme fanteziste, intuitive.

Grafica – reprezinta totalitatea : fotografiilor desenelor, sloganurilor si simbolurilor.

[NUME_REDACTAT] – este unul dintre cele mai importante mijloace pentru a face din ambalaj un mijloc efectiv de comunicare.

[NUME_REDACTAT] aceste elemente ale etichetei au sarcina da a-l ajuta pe consumator sa se orienteze mai usor si mai repede in mulitudinea ofertelor de alimente de pe piata si nu de a-i suprasolicita atentia cu un volum prea mare de stimuli, riscand perceperea doar partiala a informatiei. Este vital insa ca atunci cand se proiecteza o eticheta sa se stabileasca o scara a importantei diferitelor elemente, sa se dea fiecaruia greutatea sa vizuala, element predominant netrebuind insa sa ocupe cel mai mult spatiu.

Ambalajul trebuie conceput astfel incat sa indeplineasca functia de portectie si de promovare a produsului.

Functia de protectie consta in asigurarea protejarii calitatii si integritatii produselor. Astfel, ambalajul trebuie sa-i asigure produsului protectia impotriva agentilor din mediul ambiant, sa pastreze integritatea formei si a continutului pe timpul : transportului, manipularii si depozitarii.

Functia de promovare a ambalajului se refera la capacitatea de a atrage atentia asupra: produsului, de a-l diferentia si de a-l convinge pe consumator sa-l cumpere. Functia de promovare a ambalajului urmareste sa informeze consumatorul prin elementele ce alcatuiesc: textul, expresivitatea, personalitatea marcii de fabrica, ce au ca efect identificarea produsului si garantarea calitatii acestuia, precum si inlesnirea auotservirii realizata prin intermediul produselor preambalate si proportionate, accelerarea vanzarilor prin identificarea rapida a ambalajului si produsului.

Se apreciaza ca: grafica ambalajului, sloganurile, simbolurile, forma si culoarea realizeaza designul ambalajului care este rezultatul preocuparilor unor colective de specialisti din diferite domenii: estetica, merceologie, marketing, economie, ingineria calitatii, sociologie, psihologie.

Se desprinde astfel ideea ca problema ambalajelor devine din ce in ce mai complexa, ea cuprinzand: psihologie sociala, dorintele consumatorilor, relatiile cu publicul, publicitate.

Ambalajul ofera consumatorului informatii referitoare la :

denumirea produsului ;

numele si adresa firmei, societatii producatoaare ;

masa pe unitatea de ambalaj ;

conditiile de pastrare ;

valoarea energetica ;

procentul de grasime, etc.

S.C.DELTALACT S.A. depune eforturi pentru imbunatatirea calitatii ambalajelor principalelor produse. Daca in momentul actual laptele de consum se vinde in pungi de polietilena care nu au o forma anume, prezentand pericolul de a se sparge si a curge, se intentioneaza ca pe viitor ambalajul cel mai potrivit pentru lapte sa fie cel din TETRA PACK care este asociat imaginii de ,,calitate’’.

S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa aiba ca directie de actiune in perspectiva o imbunatatire accentuata a metodelor de ambalare si prezentare a produselor sale, folosind amblaje tentante, etichete atragatoare, continuand portionarea si preambalarea cu instalatii modernee astfel incat produsul final al societatii sa fie superior atat din punct de vedere al calitatii cat si al modului de prezentare al produselor oferite de societatile concurente.

Lansarea de noi produse

Un rol deosebit in strategia de produs a intreprinderii il are asimilarea in fabricatie a unor noi produse. Pentru a se bucura de succes un produs nou trebuie sa satisfaca o nevoie a consumatorilor, preferintele acestora si sa fie competitiv pe piata.

Innoirea produselor si tehnologiilor in acord cu cerintele mediului de piata in care actioneaza societatea se resfrange pozitiv asupra indicatorilor sai economico-financiari intarind capacitatea sa de adaptare la dinamica social-economica.

Avand in vedere diversitatea produselor lactate, a multitudinii ofertantilor si nu in ultimul rand consumatorul cu nevoile sale alimentare, politica de produs adoptata de firma vizeaza la cel mai inalt grad de preocupare alcatuirea gamei de produse. Aceasta alcatuire trebuie fundamentata pe cerintele pietei, a mutatiilor permanente survenite pe aceasta si nu doar pe considerentele de rentabilitate a componentelor gamei la momentul respectiv.

Introducerea in fabricatie a unui produs nou presupune un cadru orgnizatoric bine stabilit si o conceptie clara asupra etapelor ce trebuie parcurse.

In procesul de conceptie si elaborare a produselor noi un rol important revine cercetarii de laborator si analizelor chimice, iar procesul de fabricatie rolul determinant il are tehnologia practicata.

Lansarea in sens larg se refera la procesul lung si sinuos ce are ca punct de plecare ideea de produs ,,nou ‘’, iar ca obiectiv final urmarirea comportarii acestuia in consum.

Diversificarea ambalajelor si introducerea unor noi tehnici de ambalre se poate afirma chiar drept cale de obtinere a unor noi produse.

Preocuparea pentru gasirea unui nume adecvat este corelata cu natura si locul produsului pe piata, cu importanta sa pentru societate.

Un element acorporal ce ar trebui sa dobandeasca o semnificatie superioara celei actuale este marca care ansambleaza cele mai reprezentative elemente ale calitatii produsului in cadrul pietei, identificand produsul pentru a se diferentia de concurentii sai.

Marca produsului reprezinta un simbol de garantie al calitatii produsului – certifica calitatea produsului, tehnologia de fabricatie si de comercializare, este un mijloc de informare, constituind un mijloc de comunicare cu consumatorul si o incredere a consumatorului in produsul respectiv. De asemenea, este un mijloc de prezentare a provenientei produsului – prin cunoasterea de catre consumator a zonei geografice de obtinere a produsului, marca trebuie sa ofere o imagine unica a produsului respectiv.

3.3.2 POLITICA DE DISTRIBUTIE

Finalitatea activitatii oricarei firme se concretizeaza in produsele pe care le realizeaza si care justifica eforturile acesteia numai in masura in care ajung la consumatorii (utilizatorii) carora le sunt destinate si satisfac cerintele acestora. Dar pentru a ajunge la destinatia finala, pentru a patrunde in sfera consumului, produsele vor trebui sa ,,traverseze’’ domeniul distributiei.

Privita din optica ,,managementului’’, distributia este un concept complex care vizeza :

Traseul pe care il parcurg marfurile pe piata de la producator la consumator. Deplasarea marfurilor de-a lungul acestui traseu se realizeaza printr-un ,,canal’’ de distributie, la formarea caruia participa producatorii, intermediarii, consumatorii, care actioneaza intr-un anumit sector al pietei.

Ansamblul operatiunilor de v anzare, cumparare, consignatie ce au in vedere trecerea succesiva a marfurilor de la un agent economic la altul, pana la destinatarul final.

Aparatul tehnic care include : reteaua de unitati, dotari, personal, care ajut la realizarea lantului de procese operative la care sunt supuse marfurile in traseul lor spre consumator : transport, depozitare, preambalare.

Distributia produselor alimentare are in principal rolul de a oferi alimente consumatorilor individuali sau colectivi si indeosebi de a facilita accesul la acestea. Distributia, ca parte componenta a intregii activitati de marketing are rolul de a :

regularizarea fluxurilor de transfer dintre producator-procesor si consumatorul final si in sens invers, atenuand dupa caz efectele conjucturale de piata ;

oferi producatorilor–procesatorilor informatiile necesare privind : nevoile, dorintele si preferintele clientelei si a consumatorilor finali in scopul adaptarii ofertei la dinamica acestora;

pune la dispozitia cumparatorilor servicii logistice cat mai complete, diversificate si ieftine.

La nivelul fiecarui operator din sistem se pun o serie de probleme care trebuie solutionate rapid in vederea unui transfer continuu de produse, astfel incat sa se obtina un nivel al profitului cat mai mare in conditiile unei concurente puternice, si anume :

cui, unde si cum sa vanda ?

canale de distributie adecvate

necesitatile de mijloace de transport

conditii de pastrare-depozitare, etc.

Politica de distributie are in vedere :

alegerea canalelor

selectarea intermediarilor

stabilirea formelor adecvate de distributie pe fiecare produs sau categorii de produse.

Toate aceste elemente trebuiesc raportate la interesele urmarite de agentul economic atat pe termen lung cat si pe termen scurt.

Politica de distributie trebuie sa se intersecteze in permanenta cu obiectivele pe care firma le urmareste :

cresterea vanzarilor la un anumit produs sau gama de produse ;

lansarea unui nou produs ;

patrunderea pe un segment nou de piata ;

mentinerea cotei de piata ;

reducerea costului distribuiei ;

cresterea vitezei de deplasare a marfurilor si a gradului de activare a canalului utilizat.

Realizarea acestor obiective trebuie sa se fundamenteze pe cerintele si preferintele consumatorilor in stransa legatura cu potentialul de dezvoltare a agentului economic respectiv.

In ceea ce priveste distributia produselor lactate, acestea trebuie sa tina seama de gradul de perisabilitate mare al majoritatii produselor, mai putin cascavalurile si branzeturile superioare, sa raspunda factorului timp astfel incat sa asigure un transfer rapid si eficient de la producator la consumator cu mentinerea calitatii produselor respective si a obtinerii de profituri de catre toti participamtii la acest proces.

De asemenea, pentru realizarea unei activitati de distributie eficiente trebuie sa se aiba in vedere si canalul de distributie utilizat. Canalul de distributie – inteles ca o inlantuire de verigi prin care produsele trec succesiv – prezinta trei dimensiuni unanim recunoscute:

lungime – determinata de numarul de verigi intermediar dintre cele doua puncte extreme (producator – consumator) ;

latime – determinata de numarul operatorilor implicati in realizarea unei faze a transferului ;

adancime – ca exprimare a gradului de apropiere a produsului prin distributie de consumul final, respectiv de locul unde se efectueaza consumul final.

Modul in care un agent economic specializat in producerea lactatelor isi concepe activitatea de distributie in vederea atingerii obiectivelor propuse, precum si atitudinea adoptata in acest sens, concretizata in actiuni practice menite sa valorifice eficient potentialul de care dispune, constituie politica de distributie a acestuia.

Politica de distributie a S.C.DELTALACT S.A. are in vedere urmatoarele directii de actiune : transportul, depozitarea, stocarea, ambalarea, magazinele de desfacere, executia comenzilor, reclama, selectionarea pietelor si a sortimentelor de productie.

La S.C.DELTALACT S.A. distributia produselor lactate este organizata in mod direct prin reteaua proprie de magazine care cuprinde doua magazine proprii, doua puncte de desfacere in incinta societatii si doua magazine inchiriate, asigurandu-se astfel cca. 35% din volumul total al desfacerilor.

Distributia produselor lactate se realizeaza de asemenea si prin reteaua comerciala a diversilor clienti pe care ii are societatea pe toata raza judetului Tulcea.

{n ceea ce priveste transportul acestor produse catre destinatia finala, datorita gradului ridicat de perisabilitate (in special a produselor proaspete, a untului, branzeturilor), acesta este accelerat la maxim, preferandu-se canalele de distributie scurte.

Detailistul preia fie prin mijloace proprii direct de la poarta firmei, laptele si produsele lactate, fie ii sunt aduse la magazin de catre producator, utilizandu-se mijloacele de transport ale acestuia. Ceilalti beneficiari din lantul distributiei isi asigura transportul cu mijloace proprii sau inchiriate, specializate pentru produse alimentare.

Selectarea pietelor si a sortimentelor

Reprezinta o alta directie de actiune in strategia de distributie a societatii.

Avand in vedere faptul ca locul ocupat de societate pe piata locala a laptelui si produselor lactate este destul de scazut (cota de piata este de 30%), situatie datorata atat concurentilor ce-si desfasoara in exclusivitate activitatea in judetul Tulcea , cat si a concurentilor de importanta nationala dar si faptul ca oferta de produse lactate este superioara cererii (puterea de cumparare a populatiei redusa, un auotconsum ridicat chiar in zonele urbane), societatea a fost determinata sa adopte o strategie de expansiune prin : sporirea productiei, mai ales a acelor produse care prin pret sunt accesibile unei categorii mai largi de consumatori, a calitatii acestora si diversificarea sortimentala.

[NUME_REDACTAT] produselor lactate se face in camere si depozite frigorifice, in care se realizeaza parametrii optimi de : temperatura, umiditate si circulatie a aerului.

In depozite umiditatea este cuprinsa intre 90 – 95%, temperatura putin sub 0 grade, durata de pastrare fiind de 1 – 3 saptamani, in functie de produsele depozitate.

Orice degradare a fluxului de depozitare si transport poate avea repercursiuni asupra calitatii produselor, ducand la deprecierea acestora.

[NUME_REDACTAT] directie a politicii de distributie, modul de ambalare a produselor lactate consituie o preocupare permanenta a S.C. DELTALACT S.A. Societatea depune in prezent mari eforturi in vederea imbunatatirii modului de prezentare a produselor sale, actiune ce are in vedere crearea unei imagini favorabile a acestora folosind ambalaje tentante, etichete atragatoare, o grafica frumos realizata, o portionare si preambalare cat mai aporpiate de gusturile consumatorilor.

[NUME_REDACTAT] ultima veriga din lantul distributiei si cea mai reprezentativa unitate de desfacere en detail a carei activitate se desfasoara intr-un spatiu special amenajat pentru prezentatea si vanzarea marfurilor, pentru depozitarea lor temporala si pentru pregatirea acestora in vederea vanzarii.

Magazinele au orientari si caracteristici specifice in functie de: amplasare, grupare, sistem de desfacere, specializare.

Produsele S.C. DELTALACT S.A. se comercializeaza in unitati in care actul vanzarii laptelui si produselor lactate catre consumatorul final poate imbraca mai multe forme : vanzare traditionala cu vanzator care ofera si informatii despre produs, vanzarea cu autoservire.

Distributia marfii trebuie orientata spre magazinele alimentare cu adaosuri comerciale mai mici, unde produsele sa se desfaca la preturi minime.

Avand in vedere gradul ridicat de perisabilitate al produselor lactate, precum si mijloacele de transport ce nu corespund din punct de vedere tehnic, in viitor este necesar ca S.C. DELTALACT S.A. sa opteze pentru o distributie prin canale scurte (fie prin magazinele proprii, fie printr-un singur intermediar specializat) in vederea reducerii timpului in care produsele ajung la consumatorul final.

Transferul produselor lactate catre destinatia finala presupune organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare, formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru expediere, intocmirea documentelor de expeditie, insotire si transport la locul de destinatie, descarcare.

Activitatile conexe acestor cerinte, inclusiv obtinerea, evaluarea si detinerea informatiilor necesare in conditiile diversitatii produselor lactate implica mult timp si atentie sporita, cu implicatii si asupra eficientei utilizarii fortei de munca.

De asemenea, in procesul de distributie trebuie asigurate : operativitate, conducerea si coordonarea unitara a intregului proces de livrare- vanzare cu sporirea responsabilitatii lucratorilor din compartimentul desfacere in satisfacerea cu promptitudine a tuturor clientilor si consumatorilor.

S.C. DELTALACT S.A. participa intr-o masura destul de mare in activitatea canalului de distributie, deoarece aceasta isi comercializeaza o buna parte din productie (40%) prin magazinele proprii de desfacere.

Este necesar sa se aiba in vedere si practicarea altor metode de desfacere a produselor lactate, de exemplu prin intermediari atunci cand in mod frecvent cantitatea si sortimentul de produse ale unitatii se afla in dezechilibru cu varietatea foarta larga a dorintelor consumatorilor, sau cand locurile de fabricare a produselor si cele in care urmeaza a se consuma sunt diferite.

In ceea ce priveste logistica distributiei, S.C. DELTALACT S.A. va avea in vedere o strategie ce va fixa orientarea intreprinderii catre o conditionare si livrare a produselor in conditii optime, avand la baza o aprovizionare ritmica si folosind mijloace de transport specializate proprii sau inchiriate.

Canalul de distributie ales de societate trebuie sa corespunda fiecarui stadiu in care se afla produsul pe piata deci sa urmeze fiecare etapa din ciclul de viata al produsului.

In ceea ce priveste concurenta, societatea va avea in vedere practicile de distributie ale acesteia, cautand pentru vanzarea produselor sale canale nesaturate de catre concurenta, fie adoptarea unui nou canal de distributie.

O problema distincta o va constitui studiul distributiei pe piata judetului Tulcea si in special pe cea urbana pentru stabilirea :

evolutiei ritmului de crestere a vanzarilor produselor prin diferite canale de distributie ;

diferentierea canalelor ;

asigurarea ritmicitatii, operativitatii in livrare ;

numarului de distribuitori la nivelul fiecarei verigi;

metodelor de vanzare.

{n alegerea canalelor de distributie S.C. DELTALACT S.A. va avea in vedere identificarea obiectivelor si criteriilor de selectie, costurile distributiei, rentabilitatea fiecarui canal, capacitatea de difuzie a produselor pe piata, gradul de control al societatii asupra canalului, flexibilitatea acestuia.

Astfel, principalele directii de actiune in strategia distributiei laptelui si a produselor lactate la S.C. DELTALACT S.A. Tulcea sunt redate in tabelul

Obiectivele pe care S.C. DELTALACT S.A. si le-a propus pentru intervalul de timp urmator se pot realiza prin adoptarea unui program de marketing, in elaborarea caruia se prevad actiunile ce trebuiesc intreprinse cu specificarea duratei de desfasurare a acestor activitati.

3.3.3 POLITICA DE PROMOVARE

Activitatea unui agent economic din sectorul laptelui si produselor lactate nu se poate limita la elaborarea produsului alegerea uni pret si a modului de distributie. Pentru a vinde produsul respectiv trebuie prezentat in vederea cunoasterii caracteristicilor sale distincte si, in acelasi timp, stimulata cererea prin actiuni corespunzatoare. De fapt agentul economic este angajat intr-un sistem complex de comunicatii comerciale. Se comunica cu distribuitorii, consumatorii si alte componente ale mediului extern. Fiecare emit informatii si receptioneaza la informatiile pe care le primesc.

In comertul de tip nou, deservirea civilizata a consumtorilor este legata nu numai de asigurarea cantitatilor necesare de marfuri specifice consumului local, de atitudinea corecta a vanzatorilor, ci si de felul cum agentii economici, care au activitati de comercializare, stiu sa-si organizeze prezentarea si promovarea marfurilor in scopul unei desfaceri rapide si eficiente. Cu ajutorul reclamei, agentii economici aduc la cunostinta populatiei sortimentul marfurilor puse in vanzare, o informeaza asupra calitatii si pretului.

Reclama comerciala are in acelasi timp rolul de a educa gusturile maselor de consumatori si de a stimula desfacerea unor produse cu vanzare lenta, ajungand astfel la indeplinirea sarcinilor economice ale unitatii de desfacere en-detail. Din acest punct de vedere, mijloacele de reclama se impart in doua mari grupe, si anume : reclama interioara si reclama din afara magazinului.

Reclama interioara reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor de informare a consumatorilor, folosite in cadrul unitatilor de desfacere. Din aceasta categorie fac parte : informarea comerciala in magazin, vitrinele etc.

Reclama in afara magazinului cuprinde formele de prezentare a marfurilor in mijlocul consumatorilor fara ca acestia sa vina in contact direct cu unitatile de desfacere. Aceste forme sunt : reclama tiparita, reclama prin radio, prin televiziune si panouri.

Publicitatea constituie instrumentul promotional cel mai utilizat in sectorul bunurilor de larg consum si, deci, si al marfurilor alimentare. Acesta are un rol important in activitatile de informare a consumatorilor si de vanzare a produselor.

Prin actiunile publicitare, intreprinderea urmareste sa asigure o cuprinzatoare informare a publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile sale cu marcile sub care acestea sunt prezentate pe piata, sa-l determine in efectuarea actului de cumparare.

Promovarea vanzarilor reprezinta acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sa achizitioneze un anumit produs. Tehnicile cuprinse in aceasta grupa aduc consumtorului avantaje economice materiale imediate, care pot fi cu usurinta masurate cantitativ, iar intreprinderea are posibilitate exercitarii unui control riguros al activitatii desfasurate. Scopul utilizarii acestor tehnici este cresterea cifrei de afaceri.

Actiunile de promovare a vanzarilor pot avea ca tinta cumparatorii, dar si intermediarii si se pot concretiza in urmatoarele forme :

reduceri de preturi ;

vanzari grupate ;

cupoane pentru achizitii ulterioare ;

beneficii de loialitate ;

cointeresari in functie de volumul de marfuri cumparat ;

rambursari integrale sau partiale ;

distribuirea de mostre gratuite ;

concursuri cu premii, loterii etc.

Spre deosebire de publicitate, al carei efect se produce dupa o perioada de timp si consta in formarea si intretinerea ori modificarea imaginii produsului, stimulentele de vanzare au un efect imediat.

Promovarea produselor la S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa se realizeze printr-o publicitate sustinuta a marcii care sa usureze cunoasterea si patrunderea ei pe piata.

In prezent societatea depune eforturi considerabile in ceea ce priveste promovarea vanzarilor mai ales printr-o publicitate la locul vanzarii, in spatiul de desfacere a marfurilor.

O metoda de promovare importanta in cazul produselor lactate o reprezinta comunicareaa prin eticheta si ambalaj.

Ambalarea si etichetarea porduselor alimentare au un rol deosebit in asigurarea comunicatiei cu consumatorul. Cele doua componente ofera un ajutor indispensabil in identificarea rapida si precisa a produselor sau prin mesjul informational sau promotional influenteaza decizia de cumparare.

Efectul reclamei trebuie sa se concretizeze prin actul de vanzare – cumparare. Scopul reclamei se considera a fi efectiv atins in momentul cand la consumator apare vointa de a cumpara. {n reclama trebuie folosite argumente convingatoare, care sa reflacte insusirile reale ale produselor.

Din punct de vedere imagistic, reclamele ar trebui sa exploateze cadrele peisagistice, cu multa verdeata, de factura rurala. Mesajele comunicarii trebuie sa vizeze caracterul natural al laptelui, igiena prelucrarii si beneficiile pentru sanatate ale laptelui si produselor lactate.

Natura si conditiile concrete ale pietei in care actioneza, gradul de competivitate si interesele imediate sau de perspectiva pun intreprinderea in fata definirii rolului pe care il atribuie activitatii promotionale.

Varietatea mijloacelor si instrumntelor de actiuni specifice activitatii promotionale marcheaza si procesul elaborarii strategiilor aferente. {n consecinta, strategia promotionala va reprezenta, in toate cazurile, o combinatie de actiuni si mijloace subordonate obiectivelor politicii globale de marketing a intreprinderii si menite sa contribuie la realizarea lor.

Concluzii si propuneri

Tara noastra, aflata in plin proces de tranzitie la economia de piata, se confrunta, in prezent, cu probleme specifice, care se fac remarcate si pe piata laptelui si a produselor lactate. Pentru a determina caracterisricile specifice acestei piete in tara noastra, a fost analizata situatia pietei produselor agroalimentare, in a carei sfera de cuprindere se include si activitatea S.C. DELTALACT S.A. In acest sens trebuie mentionate dificultatile crescande de la an la an ale unitatii in ceea ce priveste asigurarea cu materie prima.

Si pentru ca laptele materie prima se creaza in agricultura, insa la obtinerea , prelucrarea, transportul si comercializarea lui contribuie practic, direct sau indirect, toate segmentele economiei, s-a incercat surprinderea principalelor puncte critice prin care acesta trece in drumul sau de la producator la consumator si prezentarea principalelor masuri si directii de actiune asupra elementelor care limiteaza dezvoltarea productiei de lapte.

Totodata problemele aparute au fost cauzate si de diminuarea septelului. Refacerea efectivelor de vaci , numeric, dar si ameliorativ, este o problema de durata datorita intervalului dintre generatii mai mare comparativ cu alte specii si presupune masuri de sustinere a productiei de lapte pe termen lung.

Acest fenomen s-a produs concomitent cu majorarea autoconsumului in mediul rural, precum si cu comercializarea pe piata libera, fapt ce a avut un impact negativ asupra aprovizionarii cu lapte a marilor aglomerari urbane.

In ultima veriga din drumul parcurs de lapte de la producator la consumator si anume in reteaua comerciala, deficientele manifestate in aprovizionarea ritmica cu produse lactate au influentat pregnant consumul.

Pentru mentinerea segmentului de piata detinut, societatea a procedat la schimbarea modului de prezentare a produselor, in ambalaje nerecuperabile, cu un design care sa atraga atentia cumparatorilor.

Innoirea produselor si tehnologiilor in acord cu cerintele mediului de piata in care actioneaza societatea se rasfrange asupra indicatorilor sai economico- financiari, intarind capacitatea sa de adptare la dinamica social-economica.

In ceea ce priveste restructurarea tehnologica, S.C.DELTALACT S.A. are in perspectiva achizitionarea de utilaje tehnologice pentru inlocuirea treptata a celor cu grad mare de uzura fizica si morala, avand ca efecte directe :

mentinerea pietei de desfacere ;

cresterea prestigiului marcii fabricii cu efect de consolidare a pozitiei intre producatorii de sector ;

cresterea structurii sortimentale, avand in vedere calitatea produselor si implicit cresterea eficientei economice.

Pentru o mai mare stabilitate pe piata, deziderat dificil de infaptuit mai ales in conditiile tranzitiei, S.C. DELTALACT S.A. a adoptat un sistem de desfacere propriu, aceasta dispunand de propria retea de magazine de desfacere.

Pentru buna desfasurare a activitatii de colectare si prelucrare a laptelui, se impune :

modernizarea tehnologica a intreprinderii prin investitii si utilari cu linii tehnologice de mare productivitate si dotarea centrelor de colectare cu agregate care sa asigure racirea laptelui ;

imbunatatirea tehnologiilor in vederea obtinerii unor produse de calitate superioara ;

diversificarea gamei sortimentale a produselor lactate, urmarind inscrierea in tendintele actuale mondiale de modernizare a alimentatiei, care sa raspunda cerintelor nutritioniste si traditionale ale consumatorilor ;

practicarea unui management performant care poate aduce modificari importante in modul de organizare a procesului de productie.

In concluzie, in conditiile trecerii tarii noastre la o economie de piata si pe fondul depasirii actualelor fenomene ale crizei si dezechilibrelor economice, se poate conta in perspectiva pe o relansare a economiei pe baza restructurarii diferitelor sectoare de activitate si a generalizarii mecanismelor de piata, care sa duca la cresterea nivelului de trai si implicit a clitatii vietii

BIBLIOGRAFIE

Banu C., -Alimentatia si sanatatea, Edit. Tehnica, Bucuresti,2005

Cucui I., Manole V. – Managementul distributiei marfurilor, [NUME_REDACTAT] H Macarie, Targoviste, 2005

Diaconescu M. – Marketing agroalimentar, [NUME_REDACTAT],

Bucuresti, 2002

Druga M., -Controlul calitatii lapteli si produselor din lapte, Edit.

Mirton, Timisoara, 2003

[NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] and Perspectives in the

DG VI 2007 CCEC : [NUME_REDACTAT] Comission – Prospects for agricultural market

DG VI 2007

[NUME_REDACTAT] -Ghid practic de control al calitatii laptelui si produselor

Lactate, [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca, 2004

I.E.A ; IEM – Piata laptelui – situatie si perspectiva, iunie 2007

I.E.A ; IEM – Piata laptelui in Romania, martie 2007

INSSE – Anuarul statistic al Romaniei, (colectie 2000-2007)

INSSE – Anuarul de comert exterior al Romaniei, (colectie

2001 – 2006)

MAA – Buletine informative

Manole V., Stoian M. – Marketing, Editura ASE, Bucuresti, 2001

Voicu R., Moga T. – Managementul unitatilor agroalimentare, ASE,

Bucuresti, 2003

Zahiu L., Manole V., – Management- marketing agroalimentar, ASE

Rotaru V. Bucuresti 1998

* * * – Acordul de Aderare a Romaniei la CEFTA

* * * www.infolapte.ro

* * * www.cota-lapte.ro

* * * www.tetrapak.com/romania

* * * www.control-lapte.ro

ANEXE 

Tabel 1.1.1

Productia, livrarile si septelul de vaci de lapte in [NUME_REDACTAT]

in perioada 2002-2007

Sursa: [NUME_REDACTAT], Directoratul general pentru [NUME_REDACTAT] 1.1.2

Balanta comerciala pentru branza, in [NUME_REDACTAT],

pentru perioada 2002-2007

(mii tone)

Sursa: [NUME_REDACTAT], Directoratul general pentru [NUME_REDACTAT] 1.1.3

Balanta comerciala pentru unt, in [NUME_REDACTAT],

pentru perioada 2002-2007

(mii tone)

Sursa: [NUME_REDACTAT], Directoratul general pentru [NUME_REDACTAT] 1.1.4

Balanta comerciala pentru lapte praf degresat, in [NUME_REDACTAT],

pentru perioada 2002-2007

(mii tone)

Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru [NUME_REDACTAT] 1.3.1.1

Evolutia efectivului mediu de vaci (mii capete)

Sursa : [NUME_REDACTAT] Operative, [NUME_REDACTAT] de Statistica si [NUME_REDACTAT]

Tabel 1.3.1.2

Evolutia efectivelor medii de vaci de lapte in [NUME_REDACTAT]: Anuarul statistic al [NUME_REDACTAT] 2.3.1

Tabel 3.2.2.1

BIBLIOGRAFIE

Banu C., -Alimentatia si sanatatea, Edit. Tehnica, Bucuresti,2005

Cucui I., Manole V. – Managementul distributiei marfurilor, [NUME_REDACTAT] H Macarie, Targoviste, 2005

Diaconescu M. – Marketing agroalimentar, [NUME_REDACTAT],

Bucuresti, 2002

Druga M., -Controlul calitatii lapteli si produselor din lapte, Edit.

Mirton, Timisoara, 2003

[NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] and Perspectives in the

DG VI 2007 CCEC : [NUME_REDACTAT] Comission – Prospects for agricultural market

DG VI 2007

[NUME_REDACTAT] -Ghid practic de control al calitatii laptelui si produselor

Lactate, [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca, 2004

I.E.A ; IEM – Piata laptelui – situatie si perspectiva, iunie 2007

I.E.A ; IEM – Piata laptelui in Romania, martie 2007

INSSE – Anuarul statistic al Romaniei, (colectie 2000-2007)

INSSE – Anuarul de comert exterior al Romaniei, (colectie

2001 – 2006)

MAA – Buletine informative

Manole V., Stoian M. – Marketing, Editura ASE, Bucuresti, 2001

Voicu R., Moga T. – Managementul unitatilor agroalimentare, ASE,

Bucuresti, 2003

Zahiu L., Manole V., – Management- marketing agroalimentar, ASE

Rotaru V. Bucuresti 1998

* * * – Acordul de Aderare a Romaniei la CEFTA

* * * www.infolapte.ro

* * * www.cota-lapte.ro

* * * www.tetrapak.com/romania

* * * www.control-lapte.ro

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I : Locul industriei laptelui si a produselor lactate in sistemul agroalimentar………………………………………………………….

Cererea si oferta de lapte si produse lactate in tarile

[NUME_REDACTAT]………………………………………………….

Importanta laptelui in alimentatia omului……………………

Rolul proteinelor, lipidelor si glucidelor……………

Rolul sarurilor minerale si al vitaminelor…………..

Laptele : aliment si medicament…………………….

Evolutia industriei laptelui si produselor lactate ……………

Evolutia efectivului de vaci cu lapte………………….

Evolutia productiei de lapte si produse lactate………..

CAPITOLUL II : Piata laptelui si a produselor lactate in Romania……

2.2 Diagnoza filierei laptelui si a produselor lactate in Romania……………

2.2 Cererea si consumul de lapte si produse lactate……………………….

2.3 Oferata de lapte si produse lactate…………………………………….

CAPITOLUL III : Diagnoza activitatii S.C DELTALACT S.A. TULCEA

3.1 Prezentare S.C. DELTALACT S.A……………………………………….

3.1.1 Scurt istoric…………………………………………………………

3.1.2 Resursele umane ale societatii si gradul lor de utilizare…………….

3.1.3 Analiza activitatii financiare…………………………………………

3.2 Activitatea de marketing a S.C. DELTALACT S.A………………………..

3.2.1 Piata de aprovizionare cu resurse materiale………………………….

3.2.2 Cererea de lapte si produse lactate in judetul Tulcea………………….

3.2.3 Oferta de lapte si produse lactate in judetul Tulcea………………………

3.3 Politici de marketing la S.C. DELTALACT S.A. …………………………

3.3.1 Politica de produs………………………………………………………

3.3.2 Politica de distributie……………………………………………………

3.3.3 Politica de promovare…………………………………………………

Concluzii si propuneri

[NUME_REDACTAT]

Pagini 62