Studiu Privind Piata Internationala a Produselor Coca Cola
Studiu privind piața internațională a produselor Coca – Cola
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIRMEI COCA-COLA
1.1.DESCRIEREA FIRMEI.OBIECTUL DE ACTIVITATE
1.2.CLIENȚII
1.3.CONCURENȚII
1.4.FURNIZORII
1.5. INDICATORI ECONOMICO + FINANCIARI
CAPITOLUL II.
COCA-COLA PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ
2.1.PORTOFOLIUL DE PRODUSE AL COMPANIEI COCA-COLA
2.2.COCA-COLA PE PIAȚA DIN ROMANIA
2.3.COCA-COLA ÎN INDIA
2.4.COCA-COLA ÎN AMERICA DE NORD
2.5.COCA-COLA ÎN CHINA
2.6.COCA-COLA ÎN EUROPA
2.7.STATE ÎN LUME FĂRĂ COCA-COLA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Coca-Cola este o băutură răcoritoare, carbogazoasă, produsă de The Coca-Cola Company, cu sediul în Atlanta, Georgia. În prezent, Coca-Cola este cea mai consumată băutură răcoritoare din lume. Este vândută în magazine, restaurante și aparate în peste 200 de țări. Este denumită simplu, Coke (o marcă a The Coca-Cola Company în Statele Unite ale Americii din 27 martie, 1944) sau (în Europa și America) cola sau pop. Coca-Cola fost inventată la sfârșitul secolului al XIX-lea de John Pemberton, un farmacist din Atlanta. Inițial a fost brevetată ca medicament. Mai târziu, licența a fost cumpărată de omul de afaceri, Asa Griggs Candler. Tacticile de marketing folosite de acesta au condus produsul spre dominarea pieței băuturilor răcoritoare în secolul al XX-lea.
Aroma distinctivă de "cola" provine în principal din amestecul de zahăr, ulei de portocală, ulei de lămâie și vanilie, restul ingredientelor având doar contribuții minore. Firma producătoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie din lume.
Compania produce concentrat, care este apoi vândut la diverși îmbuteliatori de Coca-Cola licențiați, din întreaga lume. Îmbuteliatorii, care dețin contracte teritoriale exclusive cu societatea, fabrică produsul finit în cutii și sticle, din concentrat în combinație cu apă filtrată și îndulcitori. Îmbuteliatorii apoi vând, distribuie și comercializează Coca Cola în cutii și sticle în magazinele de vânzare cu amănuntul și prin mașinile automate de vânzare. Coca-Cola Company vinde de asemenea concentrat pentru vânzări la dozator, către marile restaurante și distribuitorii de servicii alimentare.
Coca-Cola Company a introdus și prezentat ocazional și alte băuturi de tip cola sub numele brandului Coke. Cea mai comună dintre acestea este Diet Coke. Cu toate acestea, există și altele, inclusiv Diet Coke Caffeine-Free, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke și edițiile speciale cu lămâie și chiar cu cafea.
În toate țările în care este prezentă, compania funcționează în cadrul unui “Sistem Coca-Cola”. Acesta este format, pe de o parte, din The Coca-Cola Company, iar, pe de altă parte, din mai mulți îmbuteliatori care au exclusivitate pe o anumită arie geografică în privința îmbutelierii și distribuției produselor finale.
În România, sistemul este reprezentat de Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company) și Coca-Cola HBC România, care asigură îmbutelierea, distribuția, vânzarea și marketing-ul operațional pentru produsele Coca-Cola. Coca-Cola HBC România este membră a Grupului Coca-Cola Hellenic, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori la nivel global din cadrul sistemului.
Prima rețetă Coca-Cola a fost inventată în Columbus, Georgia, de către John Stith Pemberton, inițial ca un cocawine numit Pemberton's French Wine Coca în 1885. El se poate să fi fost inspirat de succesul formidabil al cocawine-ului creat de europeanul Angelo Mariani, Vin Mariani.
Primele vânzări au fost la Jacob's Farmacy din Atlanta, Georgia, pe 8 mai, 1886. A fost vândută inițial ca un medicament brevetat pentru cinci cenți. Pemberton a susținut că băutura Coca-Cola a vindecat multe boli, inclusiv dependența de morfină, dispepsia, neurastenia, durerile de cap și impotența. Pemberton a publicat prima reclamă pentru băutură pe 29 mai a aceluiași an, în Atlanta Journal. În primele opt luni doar nouă băuturi au fost vândute zilnic.
În 1888 au existat pe piață trei versiuni de Coca-Cola vândute separat de trei firme. Astfel, Griggs Candler a preluat compania lui Pemberton în 1887 și-a încorporat-o în 1888 în Coca Cola company. În același an, din cauza dependenței de morfină, Pemberton își vinde drepturile a doua oară altor patru afaceriști: J.C. Mayfield, A.O. Murphey, C.O. Mullahy și E.H. Bloodworth. În același timp, fiul alcoolic al lui Pemberton, Charley Pemberton a început să vândă propria versiune a produsului.
Coca-Cola a fost vândută în sticle, pentru prima dată pe 12 martie 1894. Cutiile de Coke au apărut pentru prima dată în 1955. Prima îmbuteliere de Coca-Cola a avut loc în Vicksburg, Mississippi, la Biedenharn Candy Company în 1891. Proprietarul acesteia era Joseph A. Biedenharn. Sticlele originale au fost sticlele Biedenharn, foarte diferite de modelul „hobble-skirt” de mai târziu, care este acum atât de familiar.
Începând cu 1989, când a început să fie promovată și în România, campaniile Coca-Cola au fost:
2015 – De Paste, ai bucurie în bucătărie
2014 – De Crăciun, fă pe cineva fericit!
2014 – Spune-i cu o Coca-Cola si un cantec
2014 – Castigi sau donezi si pleci in Brazilia
2013 – Imparte o Coca-Cola cu cineva drag si castiga un iPhone
2013 – Castiga familia ta de ursuleti polari
2013 – Hai sa mâncăm împreună
2012-Lasă-te cuprins de nebunia fotbalului
2011-125 years of sharing happiness
2010-FIFA World Cup Trophy Tour by Coca-Cola
2008-2009 – Deschide și savurează fericirea
2006-2007 – Sete de viață
2002 – Make it real
2001 – Viața are gust
2000 – Savurează
1993 – Întotdeauna Coca-Cola
1989 – You can't beat the real thing
La inventarea Coca-Cola din 1886 nimeni n-ar fi putut preconiza evoluția spectaculoasă a acesteia. La 11 decenii de la lansarea companiei (1892) Coca-Cola este cea mai cunoscută marcă de băuturi carbogazoase, cel mai valoros brand. Dincolo de gustul unic care a cucerit toate continentele, Coca-Cola a atras datorită amestecului dintre clasic și modern. Nevoită să țină pasul cu schimbările vremii, imaginea Coca-Cola s-a reinventat ori de câte ori a fost nevoie dar a rămas fidelă mesajului și ideii transmise:
Coca-Cola unește pe toți!
O misiune, o viziune, o multitudine de valori, toate acestea oferă o imagine clară ce reușește să răspundă la întrebările definitorii pentru orice companie, indiferent de mărimea acesteia sau de natura produselor sau serviciiler oferite de aceasta: “Cine sunt?”, “Care este scopul activității lor?” și “Cum își vor atinge scopul?”. Pentru Coca-Cola Co. misiunea reprezintă o balanță ce cantărește acțiunile și deciziile luate pentru buna funcționare atat a companiei ca întreg, cât și a personalului ce o duce la bun sfârșit încă din 1892. Această misiune poate fi redată prin intermediul unor afirmații cât se poate de simpliste, dar in același timp increzătoare, solicitante: “To refresh the world in body, mind and spirit”, “To inspire moments of optimism through our brands and our actions”, “To create value and make a difference everywhere weengage”.
Viziunea Coca-Cola Co. trebuie raportată la factorii ce influențează activitatea sa zilnică precum: personal, parteneri, profit, planetă. Relațiile cu angajații, distribuitorii, clienții și alte persone/grupuri de interese sunt și vor fi mereu situate în marja win-win, reciprocitatea fiind caracteristica ce oferă durabilitate oricărui tip de relație. Coca-Cola Co. are o responsabilitate față de acționari prioritatea aici fiind maximizarea venitului acestora pe termen lung, față de client anticipand și satisfăcând dorințele și nevoile acestora prin intermediul unor produse de calitate, față de planetă fiind un membru responsabil care face o diferență ajutând la construirea și “susținerea” de comunități. Valorile companiei servesc ca busolă pentru acțiunile susținute de aceasta și oferă o imagine clară asupra comportamentului acesteia, asupra modului în care aceasta interacționează cu lumea înconjurătoare. Tipurile de valori întâlnite în cadrul Coca-Cola Co, deși diferite prin natura ariei lor de cuprindere, evidențiază cu o claritate incontestabilă ce este bine, cu adevărat pentru comunitatea Coca-Cola: “Ceea ce facem, facem bine!”, “Fii realist!”, “Curajul de a modela un viitor mai bun” sunt doar câteva dintre valorile ce au stat la baza a 116 ani de excelență.
Coca-Cola a început să-și realizeze rețeaua sa globală în anii ’20. Fiind acum prezentă în peste 200 țări și producând sute de milioane de porții pe zi, sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o formulă simplă la scară globală: crearea unui moment răcoritor contra unei sume de bani foarte mică-de sute de milioane de ori pe zi.Coca-Cola Company și rețeaua ei de îmbuteliatori cuprind cel mai sofisticat și atotpătrunzător sistem de producție și distribuție din lume.
Sistemul unic din lume a făcut din Compania Coca-Cola prima întreprindere de băuturi răcoritoare din lume. Compania vinde aproape jumătate din toate băuturile răcoritoare ce se consumă în întreaga lume. Nici o altă companie nu vinde nici jumătate din această cantitate. Pe măsură ce sistemul continuă să creeze o industrie de băuturi răcoritoare pe piețele ce se află în dezvoltare, poziția de frunte a companiei va lua tot mai mare amploare.
Politica agresivă de promovare dusă s-a făcut remarcată și prin numeroasele panouri publicitare și semne care au invadat orașele. Nivelul taxelor locale pentru acest tip de reclamă este redus în comparație cu cel din Occident. Astfel, firma și-a permis să realizeze o publicitate stradală atât de agresivă.
Un alt avantaj oferit de lipsa legilor în acest domeniu îl constituie neimpozitarea premiilor acordate în cadrul concursurilor organizate de firmă.
Acțiunea de sponsorizare reprezintă pentru Companie un sprijin financiar acordat unor activități în special sportive, în contrapartidă cu creșterea notorietății sau a unui beneficiu pe planul imaginii sale, pe care se bazează foarte mult.
Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. În fiecare zi, Coca-Cola își întărește poziția de băutură răcoritoare a lumii. De milioane de ori pe zi, oamenii trăiesc un moment delicios și răcoritor pe care numai Coca-Cola îl poate oferi. În decursul a peste un secol de schimbări și pășind într -o nouă eră care promite și mai multe schimbări, Coca-Cola rămâne un simbol fără vârstă al băuturilor răcoritoare de calitate.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIRMEI COCA -COLA
1.1 Descrierea firmei. Obiectul de activitate
Coca-Cola HBC AG., compania holding a grupului, are sediul central in Elvetia si este listata premium pe bursa de valori London Stock Exchange, precum si listata secundar pe bursa de valori din Atena. Titlurile ADR (American Depositary Receipts) ale Coca-Cola Hellenic sunt listate la Bursa din New York. Coca-Cola Hellenic este inclusa la indicii Dow Jones Sustainability si FTSE4Good din 2008, respectiv 2001.
Compania Coca-Cola, produce, distribuie și vinde o gamă largă de băuturi non-alcoolice, inclusiv trei dintre cele mai bine vândute mărci din lume: Coca-Cola, Fanta și Sprite.
În plus, portofoliul de produse include o mare varietate de alte băuturi carbonatate și necarbonatate, precum:
sucuri și nectaruri
ape minerale naturale
ceaiuri și cafea
băuturi sportive și băuturi energizante
băuturi îmbogățite cu vitamine și minerale
Scopul este acela de a oferi consumatorilor o varietate de băuturi răcoritoare care să îndeplinească cele mai ridicate standarde de calitate.
Coca-Cola Hellenic este unul dintre cei 300 de parteneri îmbuteliatori care formează Sistemul Coca-Cola, cel mai mare sistem de distribuție a băuturilor din lume. Activitățile Coca-Cola HBC România joacă un rol strategic în cadrul Sistemului Coca-Cola.
În România, Sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola HBC Romania și Coca-Cola România, o subsidiară a The Coca-Cola Company.
Coca-Cola România este responsabilă cu implementarea strategiilor de marketing, administrate standarde de calitate.
Coca-Cola Hellenic este unul dintre cei 300 de parteneri îmbuteliatori care formează Sistemul Coca-Cola, cel mai mare sistem de distribuție a băuturilor din lume. Activitățile Coca-Cola HBC România joacă un rol strategic în cadrul Sistemului Coca-Cola.
În România, Sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola HBC Romania și Coca-Cola România, o subsidiară a The Coca-Cola Company.
Coca-Cola România este responsabilă cu implementarea strategiilor de marketing, administrarea mărcilor înregistrate, strategia de ambalare, promovarea în rândul consumatorilor, publicitatea, relațiile publice și cercetarea de piață.
Coca-Cola HBC Romania achiziționează concentratele, bazele pentru băuturi și siropurile necesare preparării băuturilor răcoritoare conform contractului de franciză cu The Coca-Cola Company. In plus, Coca-Cola HBC România este responsabilă de comercializarea produselor, administrarea relațiilor cu marile rețele comerciale, implementarea promoțiilor și distribuția produselor.
Coca-Cola HBC România lucrează indeaproape cu partenerul său, The Coca-Cola Company, folosindu-se de abilitățile și activele sale pentru a-și satisface clienții și consumatorii, îmbunătățind în același timp, calitatea vieții comunităților în care operează.
Coca-Cola HBC România este unicul imbuteliator din România care produce și distribuie produsele Coca-Cola.
Coca-Cola HBC România și-a dezvoltat începând cu anul 1991 operațiunile în România, investind masiv în modernizarea liniilor de îmbuteliere din , și Dorna, dar și în noul centru de distribuție din .
În octombrie 2009, Coca-Cola Hellenic și Contour Global au inaugurat în România o centrală termică eficientă din punct de vedere energetic, ca parte a unei inițiative ce are ca scop reducerea cu peste 20% a emisiilor anuale de CO2 la nivelul tuturor operațiunilor Coca-Cola Hellenic.
Centrala de Cogenerare din România (CHP), construită în parteneriat cu firma de dezvoltare în domeniul energiei, ContourGlobal, este instalată pe teritoriul fabricii sale de îmbuteliere din .
Aceasta a fost a doua centrală de cogenerare din cele ce urmează să fie deschise de Grupul Coca-Cola Hellenic. Pană la sfarșitul anului 2014, 16 astfel de centrale de cogenerare funcționează în cadrul Grupului Coca-Cola Hellenic.
Incepand cu anul 2001, Coca-Cola Hellenic a investit la nivelul intregului Grup mai mult de 4,7 miliarde de Euro în proprietăți, fabrici și echipamente pentru mordernizarea infrastructurii de producție și pentru extinderea disponibilității echipamentelor de răcire a produselor sale.
1.2 Clienții
Compania Coca-Cola apreciază și susține valorile adevărate. Aceasta pune accentul pe satisfacerea nevoilor clienților într-un mod cât mai eficient, adică vor să ofere calitate clienților și să înțeleagă nevoile în permanență schimbare ale acestora.De aici se înțelege dorința oricărei companii existente pe piață de a-și maximiza profiturile. Coca-Cola știe cum să-și atragă clienții, atât prin calitate cât și printr-o bună promovare.
Coca-Cola este prezentă pe piața din România prin intermediul a două firme,respectiv Coca-Cola Romania, și îmbuteliatorul Coca-Cola HBC România, care produce,distribuie și vinde produsele.Portofoliul Coca-Cola România cuprinde băuturile răcoritoare Coca- Cola,Sprite,Fanta,sucurile Cappy,ceaiurile Nestea, băutura energizantă Burn și apa minerală Dorna.Piața internă a băuturilor răcoritoare (care include și apa minerală) depașește 850 milioanede euro,respectiv 2,2 miliarde litri. Piața răcoritoarelor se adaptează cerințelor consumatorilor și noilor tendințe de consum.Companiile producătoare și importatoare de băuturi răcoritoare sunt în permanență atente la tendințele pieței și la evoluția preferințelor consumatorilor.Dupa ce au facut cunoștință cu această bautura,românii au fost cuceriți de gustul unic al băuturii.Anul trecut,piața băuturilor răcoritoare din România a atins o valoare totală de 2,190 milioane de litri, în timp ce consumul de băuturi răcoritoare pe cap de locuitor a fost de 104,2 litri.Succesul Companiei Coca-Cola se datorează faptului că politica sa este îndreptată către client,oferindu-i o calitate superioară.Specializarea în crearea clientelei și sprijinirea acesteia reprezintă puncte esențiale în succesul obținut.Clientul și consumatorul ocupă un loc foarte important printre obiectivele și deciziile ce urmează a fi luate,firma asigurând service și asistență de specialitate. Publicul țintă care intră sub incidența influenței mărcii Coca-Cola este reprezentat în procent majoritar de tineri cu vârste între 15 și 25 ani (Coca-Cola Light) dar și de persoanele în vârsta (Coca-Cola). Credibilitatea este un alt atribut deținut de sursă.Utilizând tineri oarecum obișnuiți Coca-Cola reușește să câștige credibilitate datorită onestității. Receptorul consideră sursa bine intenționată, obiectivă și dezinteresată, in acest fel Coca-Cola Light dovedind faptul că merită încrederea publicului.O altă categorie de clienți vizați este reprezentată de femei tinere, până în 30 de ani, care doresc recunoaștere socială și obținerea unei forme fizice optime (Coca-Cola Zero).Din punctul devedere al caracteristicilor economice, produsul este destinat persoanelor cu un venit atât mic,cât și mare.
Prin urmare, practic oricine poate să achiziționeze acest produs, prețul nereprezentând o problemă covârșitoare..În viziunea Coca-Cola Light, consumatorul trebuie să aibă un stil de viață dinamic și o viață socială activă.
Personalitatea trebuie să se bazeze pe atribute precum:
-optimismul;
-sociabilitatea;
-curajul sau mândria.
Criteriile comportamentale vizează comportamentul de cumpărare și consum. Astfel, produsul este destinat tuturor celor care preferă băuturi răcoritoare pe bază de cola. Fiind distribuit eficient, produsul este destinat practic tuturor, având în vedere că este o băutură care în anumite circumstanțe poate înlocui cu succes apa. Firma se confruntă cu o creștere a competiției pe piața românească de băuturi răcoritoare, în primul rând datorită propriului succes care atrage noi investitori. Astfel acțiunile firmei sunt orientate spre produs, piață, clienți și concurență.
Calitatea esențială a câștigurilor firmei este poziția obținută fie în detrimentul concurenței, fie prin ocuparea acelor porțiuni libere. Profiturile firmei sunt în continuă creștere, fiind rezultatul firesc al satisfacerii clienților. Oricât de bun ar fi un produs sub aspect calitativ, cu toată superioritatea sa față de alte produse similare este greu să se impună de la sine în fața unui cumpărător neavizat,care vine la piață pentru a cumpăra produsul care-i satisface anumite necesități. Astăzi, Coca-Cola oferă mai mult decât un simplu moment de plăcere. Ea este parte din viața noastră cotidiană.Succesul avut de Coca-Cola în România se datorează într-o bună măsură popularității de care marca se bucura încă înainte de a intra oficial pe piață și capacității companiei de a implementa, după lansarea în țară, un sistem de îmbuteliere și distribuție bine pus la punct.Prin obiectivele pe care le urmărește și mijloacele folosite, publicitatea influențează volumul și structura consumului. Acțiunile publicitare pot fi direcționate către:
-produs, urmărindu-se stimularea cererii pentru un produs anume;
-marca, punând în evidență marca sub care un anumit produs este oferit pe piață;
-instituție, determinând crearea unui atașament față de firmă.
Tehnicile și mijloacele de publicitate sunt folosite în funcție de natura mesajului ce urmează a fi transmis, prin:
-presă;
-radio;
– televiziune;
– cinematograf;
– publicitate exterioară: panouri, afișe și reclame luminoase;
– cataloage;
– pliante, prospecte și broșuri.
Promovarea vânzărilor presupune folosirea mijloacelor și tehnicilor de stimulare și creștere a vânzărilor prin:
– reducerea prețurilor, cu un efect psihologic asupra consumatorilor;
– vânzările grupate-vânzarea simultană a două sau mai multe produse prin reducerea prețului sau oferirea unui premiu;
– concursuri publicitare-creând un interes din partea publicului;
– publicitatea la locul vânzării-prin semnalizarea, atragerea, orientarea și dirijarea interesului consumatorilor către un anumit produs, raion sau ofertă. Aceasta se realizează cu ajutorul afișelor,prețurilor, săgeților, etc;
– merchandising-ul, folosind o serie de tehnici de comercializare,tehnici care se referă la prezentarea în cele mai bune condiții a produselor și serviciilor oferite pe piață;
– cadouri promoționale;
– facilități pe care producătorul le oferă cumpărătorului:obiecte sau servicii.
Compania Coca-Cola a fost prima firmă care a oferit posibilitatea consumatorilor de a gusta produsele firmei înainte ca ei să le fi putut achiziționa din magazin, demonstrând calitatea și gustul inconfundabil al acestora. În prezent exemplul a fost urmat de mai multe firme care au recurs la sampling-uri pentru promovarea noilor produse. Tipuri de clienți existenți:
BASIS include 4 tipuri de clienți:
BUSINESS TYPE 1
BUSINESS TYPE 2
BUSINESS TYPE 3
BUSINESS TYPE 4.
BUSINESS TYPE 1 definește clienții din piața directă, cei la care distribuția produselor este făcută de Coca-Cola Company.
BUSINESS TYPE 2 definește clienții din piața indirectă, cei la care distribuția produselor este făcută de distribuitorii cu care lucrează Coca-Cola Company.
BUSINESS TYPE 3 definește Companiile Coca -Cola.
BUSINESS TYPE 4 definește clienții „pick up” (cei care își ridică singuri marfa de la fabrică, sau de la depozitele Coca-Cola), precum și punctele de vânzare ale companiei.
În BUSINESS TYPE 1 și 2 sunt definiți:
1.Clienții activi;
2.Clienții desființați sau „suppressed”.
1.CLIENȚII ACTIVI pot fi:
•PERMANENȚI
•OCAZIONALI
•TEMPORARI.
Clienții PERMANENȚI reprezintă aproximativ 10% din clienții existenți în sistem. Ei sunt trecuți atât pe rutele MARKET DEVELOPERILOR cât și pe rutele ȘOFERILOR, și sunt vizitați o dată la 1, 2, 3 sau 4 săptămâni.
Clienții OCAZIONALI sunt trecuți numai în rutele ȘOFERILOR.
Clienții TEMPORARI sunt clienții cu activitate sezonieră. În perioada sezonului mort acest tip de clienți se regăsește în segmentul de piață W08, și nu pot fi trecuți nici pe ruta MARKET DEVELOPER-ului și nici pe ruta ȘOFERULUI. În momentul activării este obligatorie trecerea clientului respectiv atât pe ruta ȘOFERULUI cât și pe ruta MARKET DEVELOPER-ului. Responsabilitatea schimbării segmentului de piață cu segmentul de piață care definește activitatea clientului respectiv revine persoanei autorizate să facă modificări în BASIS. Aceste modificări vor fi făcute numai la cererea ROUTE AUDITOR-ului. Exemplu de clienți temporari: terase (care se deschid numai vara), comerț ambulant (care prosperă în preajma patinoarelor iarna).În ceea ce privește rutele MARKET DEVELOPER-ilor, perioadele la care sunt vizitați clienții sunt în funcție de doi factori: asset-uri (frigidere, rafturi metalice, rafturide plastic) și vânzări:30% din clienții cei mai importanți cu asset-uri (frigidere) săptămânal;restul clienților cu asset-uri la două săptămâni;clienții fără asset-uri sunt împărțiți în funcție de vânzări la trei, respectiv patru săptămâni.În ceea ce privește rutele ȘOFERILOR:
-clienții PERMANENȚI sunt aprovizionați în funcție de cantitatea de produse cumpărate o dată la una, sau două săptămâni, funcție de cerințele pieței;
-clienții OCAZIONALI sunt clienții care sunt aprovizionați aproximativ odată pe lună și nu au asset-uri.
2.CLIENȚII DESFIINȚAȚI sau „suppessed” sunt clienții care nu mai comercializează produse Coca Cola de o perioadă mai mică de doi ani.
1.3 Concurenții
Politica urmată de către concurenții firmei, în special în materie de lansare de produse, a fixării prețurilor sau a campaniilor promoționale, are o mare influență asupra vânzărilor firmei. Cunoașterea concurenței joacă un rol hotărâtor în planificarea de marketing.Firma trebuie să compare constant produsele, prețurile, canalele de distribuție și acțiunile de promovare cu cele ale concurenței. Astfel ea poate identifica avantajele și dezavantajele pe care le are în lupta cu aceasta, lansând atacuri mai precise asupra concurenței și apărându-se mai bine de atacurile acesteia.Compania Coca-Cola analizează periodic strategiile concurenților săi și aceasta pentru că acești concurenți dau dovadă de multă imaginație și fonduri financiare nebănuite și își revizuiesc strategiile periodic.Coca-Cola se detașează de concurență prin:
-produse și servicii superioare;
-calitatea serviciilor;
-dezvoltarea relațiilor pe termen lung cu clienții;
-campanii promoționale bine gândite și realizate;
-calitatea și eficiența procesului tehnologic;
-încrederea pe care a creat-o în mintea consumatorilor;
-acțiunile promoționale care implică tinerii.
Calitatea esențială a câștigurilor firmei este poziția obținută fie în detrimentul concurenței, fie prin ocuparea acelor porțiuni libere.Profiturile firmei sunt în continuă creștere,fiind rezultatul firesc al satisfacerii clienților.
Având lichiditățile necesare, firma nu se confruntă deocamdată cu dificultăți financiare. Compania este bine condusă din punct de vedere financiar, funcționând un control financiar bine pus la punct.Având un plan financiar pe termen lung, se preconizează o creștere a profitabilității firmei.Succesul avut de Coca-Cola în România se datorează într-o bună măsură popularității de care marca se bucura încă înainte de a intra oficial pe piață și capacității companiei de a implementa, după lansarea în țară, un sistem de îmbuteliere și distribuție bine pus la punct.
Principalul concurent al Coca-Cola Company il reprezinta Pepsi.
Deși PepsiCo Inc. este o companie relativ “tânără”, fiind fondată in 1965, drumul urmat a făcut să devină unul dintre cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din lume. “PepsiCo.” și “The Coca-Cola Company” sunt doi dintre cei mai mari și mai vechi actori pe piața băuturilor răcoritoare carbonatate.
Diferențele dintre aceste două companii gigant, conflict cunoscut și sub denumirea de “Războiul Cola”, sunt regăsite undeva la începutul anilor ’60 când dominația companiei Coca- Cola a fost umbrită de puternica ascensiune a mărcii Pepsi-Cola. Mediul competițional dintre cei doi rivali a capătat o concurență intensă, susținută și de publicitatea făcută in jurul lui, determinând ambele companii să stabilească și să implementeze noi schimbări strategice pentru a căpăta,fie și temporar, un avantaj competitiv.Rivalitatea a dezvoltat și stimulat creșterea continuă într-o industrie despre care cei mai multi economiști au prezis la inceputul anilor ’70 că ajunsese deja la o limită a maturității ei. Rațiunile care au determinat aceste previziuni s-au bazat pe faptul că o dezvoltare ulterioară a industriei era condiționată de numărul limitat de persoane care pot consuma băuturi răcoritoare în mod regulat. Mai mult, atât Pepsi cât și Coca-Cola ofereau în acel moment, conform specialiștilor, un număr limitat de produse care“arătau identic, aveau același gust și făceau același tip de spumă”. Cele doua companii, au continuat competiția dintre ele, au lansat noi strategii, cum ar fi modificarea produselor, noi forme de promovare și noi prețuri, cărora li s-au adaugat schimbări fundamentale în propriul lor sistem de distribuție, elemente ce au condus la o expansiune continuă și rapidă in ceea ce privește cifra lor de afaceri.Previzionând și răspunzând cerințelor mediilor economice, politice, sociale și tehnologice, Pepsi și Coca-Cola au inovat cu succes activitatea lor de marketing,distribuție și dezvoltare a produselor. “Războaiele Cola” au oferit un impuls suficient pentru cele doua companii făcându-le să se orienteze către piețele internaționale, dar, mai ales, pentru a le aborda pe acestea in mod diferit, cu scopul de a crește volumul vânzărilor.
Întrucât nu se află într-o piață de monopol, compania are în vedere cei cinci factori cheie din modelul lui Porter, factori care sunt considerați cei mai importanți în afaceri, mai ales când vine vorba de lansarea unui produs nou pe piață. Totodată acești factori acționează simultan asupra fiecărei companii,cu condiția ca acestea să facă parte din același mediu extern competițional.
Mai jos se va regăsi analiza fiecărei forțe concurențiale, astfel:
1.Amenințarea din partea noilor intrați
– face referire la faptul că o firmă nou intrată pe piață caută să câștige o parte din piața acelui produs. Firmele deja existente trebuie să impună noi bariere cum ar fi diferențierea prin produs, economiile de scară, accesul la canalele de distribuție etc.
Amenințarea noilor companii ce pătrund pe piață nu este un factor esențial în politica manageriala a celor două companii. Din moment ce Pepsi și Coca-Cola controlează agregat aproape monopolistic piața, orice “nou-venit” are toate șansele de a fi efectiv“zdrobit”. Cheia succesului pare să fie publicitatea.Există pe piață extraordinar de multe produse răcoritoare, și despre multe putem spune că nici măcar nu am auzit. Singurul lucru care pare să conteze pentru consumator este“brand-ul”. Consumatorii și atașamentul față de un brand fac parte din aceeași ecuație pe această piață.
Noii intrați pur și simplu nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a fi competitivi in acest război cu costuri in creștere al publicității.Practic nici neașteptata intrare a celor două companii pe piața apei minerale îmbuteliate nu a șocat consumatorii. Un factor răspunzător pentru aceasta este acela că nu a fost la fel de puternic mediatizată, precum alte produse pe care companiile le dețin în portofoliul lor.
2. Presiunea din partea produselor substituente
– fac referire la produsele care reprezintă un raport preț – performanță periculos pentru companie.Astfel, principalele produse substituente sunt Pepsi, American Cola, Adria Cola. Cu toate acestea principalul competitor rămâne Pepsi, deși nu a reușit să devanseze Coca-Cola în ultima perioadă, conform studiilor. American Cola și Adria Cola nu reprezintă totuși o concurență acerbă pe piața acestui tip de produs din cauza calității relativ slabe.
O altă gamă de produse substituente ar fi cele care conțin ingrediente asemănătoare, și anume: energizantele (Red Bull, Burn) dar și cafeaua (Jacobs, Elite, Doncafe).
Industria băuturilor răcoritoare carbonatate este foarte puternică, dar consumatorii nu sunt atașați de un anumit brand.Eventuali substituenți pentru Coca-Cola și Pepsi există nu numai pe această piață dar și pe cea a ceaiului, sucurilor necarbonatate, laptelui și ciocolatei calde. Deoarece Coca-Cola și Pepsi controlează 40% din întreaga piață a băuturilor, face ca ambii coloși să treacă foarte ușor peste pierderile apărute datorită fluctuațiilor sezoniere.
3.Puterea de cumpărare a consumatorilor
– reprezintă o forță și o amenințare pentru companie, întrucât aceștia solicită calitatea produselor, dar influențează și prețul. Astfel pot exista cumpărători care influențează prețul produselor, sau cumpărătorii care își pot alege bunuri similare la un preț mai mic.De aceea, firma mizează pe marja win-win, în care caștigă atât compania cât și consumatorul. Rivalitatea dintre Pepsi și Coca-Cola a făcut ca această industrie să fie una cu o rată de creștere destul de scăzută, iar rolul managementului s-a conturat în special în a răspunde cât mai promt schimbărilor de atitudine și cererilor consumatorilor, pentru a nu intra sub lumina obscură a pierderii unor cote de piață importante, ce se vor orienta cu preponderență către celălalt concurent important.Mai mult, consumatorii pot să schimbe un produs cu un altul care să le satisfacă dorințele, și acest lucru la un preț foarte mic.
4. Puterea de negociere a furnizorilor
– în special, firma colaborează cu furnizorii în ceea ce privește ingredientele și ambalajele. Furnizorii pot interveni prin amenințarea că își vor mări prețurile, însă Coca-Cola nu vrea să se amestece în activitatea furnizorilor, ci doar vrea să se asigure că aceștia își vor respecta standardele impuse de către companie.
Puterea de impunere in negociere a furnizorilor este o amenințare mică, din moment ce atât Pepsi cât și Coca-Cola au propriile lor companii de îmbuteliere de mai bine de 20 de ani. Înainte de anii ’80 Pepsi și Coca-Cola fabricau doar siropul concentrat efectiv,care apoi era transportat și îmbuteliat de un distribuitor. Ambele companii au constatat că dețineau un control superficial al promovării produsului, al prețului și al strategiei complexe de piață pentru brand-ul lor.In anii ’80, Pepsi și Coca-Cola și-au transformat sistemul de distribuție.
Rivalitatea dintre cei doi giganți necesită implementarea continuă de noi strategii. Aceste noi strategii elaborate de Pepsi și Coca-Cola pentru a se confrunta cu mediul economic aflat în continuă schimbare, nu puteau avea succes fără ca cele două companii să iși schimbe sistemul de distribuție din rețele de îmbuteliatori independenți la sisteme de îmbuteliere proprii. Această transformare s-a dovedit esențială atât pentru Coca-Cola, cât si pentru Pepsi, deoarece le-a facilitat introducerea de noi produse și noi forme de promovare,mediatizare, și mai ales noi prețuri.
5. Intensitatea rivalității între concurenții existenți
– este existența în cadrul oricărui tip de piață și face referire la principalii concurenți ai produsului. În cazul nostru, după cum știm, principalul concurent este Pepsi, deși studiile din ultimii ani dovedesc faptul că tot Coca-Cola rămâne liderul băuturilor răcoritoare.
Privind imaginea de ansamblu pe care ne-o oferă piața mondială a băuturilor răcoritoare se observa că PepsiCo. a suferit imense pierderi în războiul cu compania Coca-Cola, pierzând clienți în favoarea acesteia pe fiecare piață de desfacere importantă din mediul extern. Compania s-a luptat din totdeauna pentru supremație în aceste teritorii dar în ultimul timp a pierdut contracte cheie în Rusia și . Chiar și pe teritoriul american Pepsi este depășit.. Segmentul de piață de 31% al companiei Coca-Cola este cel mai ridicat în ultimii 20 de ani (după rapoartele Maxwell Customer). Acesta este un moment crucial în cel mai dur război corporațional. Intr-adevăr amândouă companiile vând apă îndulcită dar strategiile lor nu au mai fost, în ultima vreme atât de asemănătoare cum se putea observa până în anii ‘80. In ultimii ani ele au ales direcții total diferite. În timp ce Pepsi și-a diversificat din ce în ce mai mult contractele cu restaurante și baruri, Coca-Cola s-a concentrat asupra băuturilor răcoritoare . Din punct de vedere valoric ele nu sunt pur și simplu deosebite; putem spune mai degrabă că fiecare reprezintă reflecția în oglindă a celeilalte. Coca Cola generează 71% din câștiguri pe piețe internaționale; pe când 71% din profitul Pepsi este acumulat pe piața .
Toate profiturile Coca-Cola derivă din comercializarea băuturilor răcoritoare.Rivalul său are un grad înalt de diversificare – la Pepsi doar 41% din profit depinde de băuturile răcoritoare.Compania Coca-Cola care este de două ori mai profitabilă decât Pepsi, are 480 000 angajați și este a treia companie ca mărime din lume după General Motors și Wal-Mart.În ultimii 20 de ani Pepsi conduce în departamentul băuturilor dietetice iar Campania promoțională a companiei denunță ideea potrivit căreia consumatorii preferă gustul băuturilor Pepsi în defavoarea celorlalți substituenți. De-a lungul anilor ’80, Pepsi s-a dovedit mai antreprenorială, a lansat o strategie de promovare de succes folosind celebrități în promovarea băuturilor Pepsi cum ar fi angajarea lui Michael Jackson pentru a face reclamă produsului companiei.Diferența dintre abordarea pieței este, după specialiști, aceea ca în timp ce Pepsi a folosit promovarea prin reclame tv atunci, Coca-Cola a investit metodic de-a lungul timpului miliarde de dolari în infrastructura băuturilor răcoritoare. Ca urmare, pe termen lung, se vede diferența. Coca-Cola nu numai că poate să se declare numarul 1 în Rusia, unde odată Pepsi deținea supremația, dar nu cu multă vreme în urmă Coca-Cola a intervenit luând supremația și în Venezuela.În acest caz prin achiziționarea a 50% din acțiunile unei fabrici de îmbuteliere aparținând lui Pepsi și care asigură un profit de 400 milioane dolari pe an, Coca-Cola a scos practic Pepsi din afaceri peste noapte. ”Înfrângerea” de la Caracas este una cu atât mai dureroasă pentru Pepsi mai ales că proprietarii erau unii dintre cei mai fideli și respectați clienți ai companiei.Acest caz arată că, compania Coca-Cola ar face orice pentru a-și mări volumul internațional .De câte ori Pepsi își va deschide o nouă filială Coca-Cola va fi pe poziție atacând. Atât Coca-Cola, cât și Pepsi încearcă să își facă produsele disponibile în cât mai multe locații din Europa de Est, însă la un cost pe care consumatorii să fie doritori să-l platească. Ambele companii speră ca imaginea lor vestică și brand-ul arhicunoscut vor ajuta la o creștere masivă a vânzărilor. Coca-Cola are o campanie și un mesaj universal, din moment ce consideră Europa Răsăriteană drept o parte a lumii și implicit încearcă să nu o trateze diferit.Acum, este foarte dificil de spus cine a câștigat sau cine va câștiga în această“conflagrație corporațională”. Pepsi conducea în ceea ce privește cota de piață cu 4 la 1 în 1992 în fosta Uniune Sovietică. Fără această zonă, Coca-Cola deține 17% din piața mondială în timp ce Pepsi are o cotă de doar 12% din industria băuturilor răcoritoare. Deoarece ambele companii au intrat pe piața est-europeană de mai mulți ani, elementul principal din strategia lor este să dezvolte piața din zonă. Coca-Cola și Pepsi, se“încaieră” tacit pe aceste piețe, dar în final ambele vor ieși învingătoare.Și poate cel mai important este faptul că Europa de Est însăși, va fi cel mai mare câștigător, pentru că va avea acces la cele mai bune băuturi răcoritoare.
Investițiile pe care Pepsi și Coca-Cola le fac în aceste țări din Europa de Est, nu numai că vor conduce la o creștere a vânzărilor lor în toată lumea, dar vor contribui și la dezvoltarea acestor economii. Strategiile pe termen lung ale celor două companii vor duce la o îmbunătățire a nivelului competiției și eficienței, și, în același timp, la o creștere a calității sistemelor de distribuție și producție din aceste țări.Multe dintre problemele pe care aceste piețe le ridică sunt de ordin economic, politic, social, cultural, operațional și de mediu, însă atât Coca-Cola cât și Pepsi par dispuse să lupte cu ele, cu scopul de a transpune oportunitățile oferite de noile piețe în realitate.
Cota de piață:
Coca-Cola – 42%
Pepsi – 31%
Venituri anuale:
Coca-Cola- 35,4 miliarde dolari
Pepsi-Cola – 57,88 miliarde dolari
Publicitate:
Coca-Cola cheltuiește aproximativ 2 miliarde de dolari pe publicitate și marketing
Pepsi – 1,1 miliarde
Anul 2010 a fost unul al scăderilor pe piața băuturilor fără alcool, acolo unde giganții internaționali precum Coca-Cola și PepsiCo fac legea, dar unde și companii deținute de antreprenori locali precum European Drinks sau Romaqua au început să aibă un cuvânt greu de spus.
Liderul acestei piețe Coca-Cola Hellenic, a înregistrat anul trecut o scădere a veniturilor de 27,1 milioane euro, cauzată de reducerea volumului vânzărilor pe fondul condițiilor economice dificile, informație care apare într-un raport citat de Mediafax. În document nu se precizează și cheltuielile înregistrate pe piața românească în 2009 și 2010. Compania anunțase anterior că volumul vânzărilor de pe piața românească a scăzut anul trecut cu 4%, la 167,8 milioane de navete (952,7 milioane de litri).
PepsiCo, principalul rival al Coca-Cola, a înregistrat o scădere a volumelor de vânzări de două cifre, așa cum se arată în raportul anual. Cu toate acestea, 2010 a fost anul schimbărilor pentru PepsiCo. În toamnă, grupul american și-a integrat afacerea din România, respectiv producătorul Star Foods și îmbuteliatorul Pepsi, o mutare anunțată în luna martie. Îmbuteliatorul local al Pepsi și producătorul chipsurilor Lay's și-au integrat operațiunile din România, după o tranzacție la nivel mondial în urma căreia PepsiCo a preluat PepsiAmericas. PepsiCo deținea din 2004 compania Star Foods și a devenit din acest an și proprietarul îmbuteliatorului Pepsi din România. În urma acestor mișcări cele două divizii au o echipă comună de management.
Figura 1.1. Principalii concurenți de băuturi non-alcoolice
Sursa: http://www.zf.ro/companii/vanzarile-coca-cola
În tabăra companiilor cu acționariat românesc, Romaqua a înregistrat o cifră de afaceri de 142,5 mil. euro cu 11 branduri (atât apă, cât și sucuri și bere). Borsec, brand lansat în urmă cu 205 ani, a generat anul trecut 52% din vânzările grupului Romaqua, adică 74 mil. euro, potrivit calculelor ZF. Pe de altă parte, cele două branduri de bere Albacher și Dorfer au avut anul trecut 28% din vânzări, adică 40 mil. euro.
Romaqua este cel mai mare business românesc din producția de bunuri de larg consum potrivit unui clasament al celor mai mari 100 de companii cu acționariat majoritar românesc realizat de ZF (au fost luate în calcul entități fiscale și nu grupuri de firme sau rezultate la nivel de grup).
Prin brandul Borsec, Romaqua este cel mai mare jucător pe piața apelor minerale.
Potrivit datelor Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), anul trecut s-au îmbuteliat 1,17 miliarde de litri de apă, iar consumul pe cap de locuitor în România se ridică anual la circa 54 de litri. La nivel european media este de aproximativ 150 de litri.
Băuturi carbogazoase vs. still drinks. Două categorii cu două strategii diferite. Și aceiași jucatori. Oportunitățile existente pentru băuturile carbogazoase nu pot fi trecute cu vederea. La fel cum nici potențialul categoriei nu este de neglijat. Încă de la lansare, brandurile private s-au raportat la brandurile de producător ale European Drinks, Coca-Cola sau Pepsi. Prin pret, acestea își propuneau să ofere consumatorului o a doua opțiune, mai ieftină, provenită de la producători autohtoni. Aparent un parteneriat ce lasă să se întrevadă numeroase oportunități, bazate pe trendul ascendent al categoriei. La nivelul anului 2004 prețul brandurilor private pe categoria carbogazoase era la 50% din prețul produselor Frutti Fresh și la aproximativ 30% din prețurile afișate de Coca-Cola și Pepsi.
Pe piețele unde gigantul american Coca-Cola a intrat cu produsele sale cunoscute de întreaga lume, majoritatea producătorilor locali au trebuit să se retragă. Cu unele excepții însă. În Europa de Est, jucătorii locali au înțeles că trebuie să producă altfel de sucuri.
Aproape în toate țările unde a intrat, gigantul american Coca-Cola și-a spulberat destul de rapid concurența venită din partea producătorilor locali. Aceștia și-au dat seama că este aproape imposibil să se bată cu un asemenea brand, mai ales pe segmentul băuturilor carbonatate. Unii au dat faliment ori s-au reprofilat. Există însă și țări din Europa de Est unde micii producători au rezistat și chiar sunt lideri de piață pentru că au ales să se exeze pe alte sortimente. Apa minerală îmbuteliată și sucurile de fructe și legume par a fi băuturile câștigătoare.
La nivelul Europei de Est, Coca-Cola este liderul incontestabil cu o cotă valorică de 22,3% din totalul pieței băuturilor răcoritoare, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Euromonitor. Dacă ne uităm la cifrele de vânzări pe canalele tradiționale de distribuție (magazine), gigantul american este numărul unu în regiune atât pe segmentul răcoritoarelor acidulate, cât și la apa minerală îmbuteliată, cu o cotă de piață de 43,2% și respectiv 8,7%. Nu au însă cele mai bine vândute branduri de băuturi din fructe și legume sau băuturi energizante, categorii pe care dețin locul doi cu cote de piață de 18,5% și respectiv 17,2%. Acestea sunt de altfel și categoriile unde producătorii locali au dovedit că pot fi lideri.
Din datele Euromonitor, din cele 18 state est europene incluse în studiu, în cinci există companii locale care reușesc să vândă mai mult decât Coca- Cola din punct de vedere valoric. Este vorba despre Croația, Cehia, Estonia, Lituania, și Slovenia, țări unde companiile locale au continuat să se impună cu brandurile lor de apă minerală și sucuri de fructe și legume. Aceasta în contextul în care, la nivel de regiune, apa și sucurile de fructe reprezintă împreună 56% din piața răcoritoarelor. Doar 30% din sucurile vândute în mod tradițional în Europa de Est sunt cu bule. Coca-Cola continuă să fie lider pe segmentul băuturilor carbonatate (cu acid)."Companiile regionale au succes pe aceste categorii (sucuri de fructe și apă minerală), spre deosebire de segmentul răcoritoarelor acidulate, pentru că, bazându-se pe un brand local puternic și pe o sursă bună de materii prime, sunt mult mai eficienți așa decât dacă ar concura cu Coca-Cola în mod direct", explică analiștii Euromonitor.
1.4 Furnizorii
Coca-Cola colaborează cu furnizorii în ceea ce privește ingredientele și ambalajele. Furnizorii pot interveni prin amenințarea că își vor mări prețurile, însă Coca-Cola nu vrea să se amestece în activitatea furnizorilor, ci doar vrea să se asigure că aceștia își vor respecta standardele impuse de către companie.
Pentru Compania Coca-Cola Iași furnizorii de materii prime și materiale reprezintă un punct cheie atât pentru departamentul aprovizionare, cât și pentru departamentul marketing. Odată ce a fost stabilită lista furnizorilor importanți, urmează un studiu mai mult sau mai puțin detaliat al fiecăruia dintre ei și a ofertei prezentate de aceștia.Firmele cu care Compania Coca- Cola Iași colaborează sunt în principal furnizori locali. Excepție fac firmele Varoise de Concentres, Franța și Leventis, Belgia care asigură principalele materii prime: concentratul și zahărul.
– VAROISE DE CONCENTRES, FRANȚA- Concentrat
– BUSE PRODGAZ, PITEȘTI- Bioxid de carbon
– LEVENTIS, BELGIA- Zahăr
– NOVIS, CLUJ- Etichete, Afișe, Postere, Broșuri
– CROWN INTERNATIONAL, IAȘI- Capse
– 3P ROMÂNIA, – Navete
– STIMET, SIGHIȘOARA- Sticle
– GMH, SUCEAVA- Carton.
De asemenea, firma lucrează cu mulți furnizori externi de materiale publicitare:
– DIMOLAS & CO, GRECIA;
– HELGE & HOLGEBERG, SUEDIA;
– CURVER, UNGARIA;
– FOTINOUPOULOS, GRECIA;
– PAUL FLAM, SUA,
dar, majoritatea sunt furnizori locali:
– TH INVEST, ;
– 3P ROMÂNIA, ;
– EXCLUSIV SIGNIS, ;
– METALCO, ;
– MULTICOLOR, ;
– PRINT COLOR, ;
– ELTIRX, BUCUREȘTI;
– SMAPLAST, BOTOȘANI.
Potrivit datelor de la Registrul Comertului, Coca-Cola HBC Romania a avut în 2009 o cifrã de afaceri de 1,8 mld. lei (440 mil. euro) și un profit net de 172 mil. lei (40,7 mil. euro). Potrivit datelor din raportul anual aferent anului 2010, Coca-Cola a vândut în România 167,8 milioane de unitãti (unit cases – o unitate este egalã cu echivalentul a 5,678 litri), în scãdere cu 4% comparativ cu 2009. Astfel, anul trecut vânzãrile Coca-Cola HBC au depãșit 950 de milioane de litri. Compania nu a oferit informatii legate de producția de la Ploiești.În Top 100 Cele mai valoroase companii din 2010, Coca-Cola HBC Romania ocupã poziția 19 având o valoare de 597 mil. euro.
1.5. Indicatori economico – financiari
Principalii indicatori economic-financiari sunt redați sintetic în tabelul nr. 1.1.
Tabel 1.1.
Indicatori financiari COCA-COLA HBC SRL (lei)
Figura 1.1. Evoluția cifrei de afaceri a firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013 (lei)
Se constată o creștere constantă a cifrei de afaceri a firmei între anii 2001-2010, urmată de o ușoară scădere datorită crizei economice, care și-a făcut prezența începând cu anul 2008.
Figura 1.2. Evoluția datoriilor firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013 (lei)
Odată cu diversificarea producției, firma a început să acumuleze tot mai multe datorii la diverși creditori.
Figura 1.3. Evoluția stocurilor firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Se constată o creștere alertă a stocurilor firmei între anii 2001-2008,urmată de o ușoară stagnare între anii 2008-2010 datorită crizei economice, și o scădere constantă în următorii trei ani.
Figura 1.4. Evoluția veniturilor firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Se constată o creștere alertă a veniturilor firmei între anii 2001-20110, urmată de o ușoară scădere datorită crizei economice, care și-a făcut prezența începând cu anul 2008. Anul 2013 a adus venituri peste așteptări pentru managerii firmei.
Figura 1.5. Evoluția cheltuielilor firmei CocaCola în perioada 2001 – 2013
Odată cu diversificarea producției,firma a început să cheltuiască tot mai multe resurse necesare pentru ca această procedură să ducă la efectul dorit.
Figura 1.6. Evoluția profitului net/pierderii nete a firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Firma a avut un nivel maxim al pierderii nete în anul 2008,an care a fost considerat de economiști ca fiind vârful crizei economice.
Figura 1.7. Evoluția profitului brut/pierderii brute a firmei Coca-Cola în perioada 1999 – 2011
Firma a avut un nivel maxim al pierderii brute în anul 2010, an care a fost considerat de economiști ca fiind vârful crizei economice.
Figura 1.8. Evoluția activelor circulante ale firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Odată cu diversificarea producției,firma a început să acumuleze tot mai multe active imobilizate,maximul fiind raportat în anul 2013.
Figura 1.9. Evoluția activelor circulante ale firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Odată cu diversificarea producției,firma a început să dețină tot mai multe active circulante, maximul fiind raportat în anul 2013.
Figura 1.10. Evoluția salariaților firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Se constată o creștere alertă a salariaților firmei între anii 1999-2008, urmată de o ușoară scadere datorită crizei economice, care și-a făcut prezența începând cu anul 2008.
Figura 1.11. Evoluția disponibilităților bănești ale firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Odată cu diversificarea producției firmei,disponibilitățile bănești s-au menținut la un nivel relativ constant între anii 2001 – 2011, culminând cu un maxim înregistrat în anul 2013.
Figura 1.12. Evoluția capitalurilor firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Odată cu diversificarea producției firmei, capitalurile au început să crească treptat tot mai mult, culminând cu un maxim înregistrat în anul 2012.
Figura 1.13. Evoluția capitalului social al firmei Coca-Cola în perioada 2001 – 2013
Odată cu diversificarea producției firmei, capitalul social a crescut alert între anii 2001-2011, culminând cu un maxim înregistrat în anul 2013.CAPITOLUL II
COCA-COLA PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ
2.1. Portofoliul de produse al companiei Coca-Cola
Compania Coca-Cola pune la dispoziția consumatorilor o largă varietate de băuturi carbonatate și necarbonatate, precum și ape minerale naturale.
1. Băuturi carbonatate
Băuturile carbonatate, precum brandurile Coca-Cola, Coca-Cola Light, Sprite și Fanta, fac parte din gama tradițională de produse oferite de Coca-Cola HBC România.
Băuturile răcoritoare carbonatate reprezintă un segment important și în continuă extindere, oferindu-le consumatorilor o soluție satisfăcătoare pentru menținerea unui bun nivel de hidratare, esențial unui stil de viață activ fizic și psihic.
Eferveșcența băuturilor răcoritoare este obținută printr-o metodă de carbonatare care imită procesul natural ce are ca rezultat același efect prezent în unele izvoare minerale.
Consumatorii au posibilitatea de a alege dintr-o varietate de produse: băuturi carbonatate cu zahăr, cu un conținut redus de zahăr precum și opțiunea fără zahăr, într-o gamă tot mai mare de ambalaje create special pentru a satisface diverse oportunități de consum.
2. Băuturi necarbonatate
Băuturile necarbonatate nu au fost supuse procedeului de carbonatare. Coca-Cola HBC România produce și vinde o gamă largă de băuturi necarbonatate, precum: Cappy Toată Portocala, Cappy 100%, Cappy, Cappy Tempo, Nestea, Powerade, Burn, Illy Caffe.
3. Apa
Apa este vitală pentru sănătatea oamenilor. Coca-Cola HBC Romania oferă Dorna, Dorna-Izvorul Alb și Poiana Negri, ape minerale naturale care provin din izvoare subterane naturale și care nu necesită tratamente suplimentare. Toate apele pe care le produce respectă atât normele Uniunii Europene cât și cele pe naționale.
Coca-Cola
Coca-Cola este cea mai populară și cea mai bine vândută băutură răcoritoare din istorie și de asemenea cel mai cunoscut produs din lume.
Cea mai populară băutură răcoritoare de pe Pământ a fost inventată în Statele Unite ale Americii, în orașul , în luna mai a anului 1886, de un farmacist local cu numele de Dr. John Styth Pemberton.
În România, Coca-Cola a venit în anul 1991.
Unul din cele mai importante momente ale istoriei Coca-Cola în România a fost lansarea noului slogan al mărcii, “Viața are gust!” în vara anului 2001. Ideea ce a stat la baza conceptului a fost aceea că viața de fiecare zi este plină de momente de care ne aducem aminte cu plăcere.
Istoria Coca-Cola în România poate fi urmărită prin intermediul promoțiilor și campaniilor publicitare care i-au marcat evoluția. Mesajele lor au vorbit despre Coca-Cola și valorile cu care se identifică: momente de neuitat în compania celor dragi, sărbătorite cu o băutură răcoritoare delicioasă și plină de savoare, rece ca gheața, ce ne amintește întotdeauna că viața are gust.
Coca-Cola poate fi regăsită în aventurile tinerilor, în realizările adultilor, în amintirile celor ce călătoresc și în prieteniile care se leagă pentru totdeauna, deoarece face parte din povestea tuturor și a fiecăruia.
Coca-Cola înseamnă deja pentru foarte mulți români mai mult decât un produs de calitate. Ea este un simbol al prieteniei și al plăcerii de a trăi bucuriile vieții.
Coca-Cola light
Coca-Cola light, băutura răcoritoare ce contine doar o kcal, este liderul mondial de necontestat al segmentului de băuturi light.
Coca-Cola light a fost lansată în anul 1982 în America de Nord, apoi a călătorit cu viteza unui uragan, răspândindu-se în întreaga lume din Australia, Japonia, din Norvegia până în Africa de Sud, din Elveția până în Mexic.
Lansată pe piața românească în 1995, Coca-Cola light este destinată în special femeilor care doresc să se bucure de gustul unic de Coca-Cola fără a fi nevoite să aleaga între gust și calorii.
Coca-Cola Zero
Coca-Cola Zero, băutura răcoritoare cu același gust inconfundabil de Coca-Cola, dar cu Zero zahăr a fost lansată cu succes în 28 de țări din întreaga lume în anul 2006.
Coca-Cola Zero a fost lansată în România în aprilie 2007.
Coca-Cola Zero oferă același gust de Coca-Cola, dar fără zahăr într-o băutură răcoritoare cu o personalitate puternic masculină, care se adresează tinerilor cu o atitudine pozitivă față de viață, tineri care vor să trăiască viața cu zero compromisuri.
Creată cu gândul la adulții tineri, această băutură este îndulcită cu un amestec de aspartam și acesulfam de potasiu (Ace K).
Fanta
Întotdeauna surprinzătoare, întotdeauna nouă, Fanta vine mereu în întâmpinarea gusturilor tinerilor din întreaga lume cu un număr impresionant de arome, forme și idei noi de a savura timpul petrecut împreuna cu prietenii cei mai buni. Fanta Portocale a fost prima din lungul șir de băuturi răcoritoare carbogazoase cu arome de fructe ce-i poartă numele.
Fanta Portocale a fost inventată în în anul 1940 și s-a transformat într-o poveste europeană de succes, care a cucerit toate continentele. Chiar dacă are o istorie bogată, Fanta Portocale nu și-a pierdut vigoarea tinereții. Dimpotrivă, ea este, prin excelență, expresia distracției, a prospețimii și a spiritului tânăr.
Datorită valorilor pe care le transmite, Fanta este băutura răcoritoare preferată în principal de tineri, iar tinerii sunt impetuoși și mereu în căutare de lucruri noi. Pentru a le menține interesul treaz, Fanta se înnoiește permanent, special pentru ei. Fie că vine cu noi arome, ambalaje sau campanii publicitare, Fanta a învațat să trăiască într-o permanentă schimbare și să apară constant în forme noi și captivante.
În România, Fanta Portocale a fost cea de-a doua băutură răcoritoare introdusă pe piață după Coca-Cola. Imediat după lansarea sa din 1993, Fanta și-a diversificat oferta, “construind” de-a lungul anilor o gamă impresionantă de sortimente cu arome de fructe: Fanta Lemon, Fanta Madness (aromă de struguri), Fanta Pink Grapefruit, Fanta Mango și Fanta Shokata (arome de soc și lămâie) – cea din urmă fiind concepută special pentru gustul consumatorilor români.
Sprite
Lansat în anul 1961, Sprite este liderul mondial al băuturilor răcoritoare carbogazoase cu aromă de lămâie și lime.
Când Sprite a fost introdus pe piață, zeci de mii de tineri americani s-au identificat cu numele noii băuturi răcoritoare. În prezent, Sprite este vândut în peste 190 de țări și ocupă locul al patrulea în topul băuturilor răcoritoare consumate în lume. Milioane de consumatori preferă Sprite pentru gustul său special și răcoritor de lămâie și lime. Dincolo de gustul deosebit al lui Sprite sunt însă valorile pe care această băutură răcoritoare le promovează: încrederea în sine, originalitatea și independența.
Sprite a fost lansat în România la sfârșitul anilor nouăzeci și nu este de mirare că tinerii și-au găsit în Sprite unul din prietenii lor favoriți. De la lansarea sa și până acum, Sprite a ținut permanent legătura cu tânăra generație prin spoturi publicitare și campanii promoționale non-conformiste, ce au transmis mesaje cu care tinerii s-au identificat și pe care le-au recunoscut ca făcând parte din propriile lor valori.
Schweppes
Schweppes, băutura răcoritoare carbonatata, un pic întepătoare, este pentru cei ce-și trăiesc viața din plin, cu stil și cu simțul umorului, pentru cei care știu să aprecieze o băutură sofisticată.
Schweppes se definește ca o băutură peferată mai ales de către adulți, fiind amestecată în mod tradițional cu alcool în multe părți ale lumii. În lumea consumatorilor Schweppes sunt necesare trei calitați pentru supraviețuire: inteligență, umor și ironie.
Băuturile răcoritoare din gama Schweppes pot fi găsite în întreaga lume într-o mare diversitate, de la “clasica” apă tonică la diferite arome de fructe.
După succesul de care s-a bucurat Kinley Tonic, Coca-Cola România a lansat Schweppes Bitter Lemon în 2002 și Schweppes Mandarin în 2008.
Băuturi necarbonatate
Sucuri de fructe
Sucurile și nectarurile pe care le producem oferă consumatorilor vitaminele, nutriția și lichidele necesare menținerii unui nivel optim de hidratare, a unei sanatăți excelente și a unui stil de viață echilibrat.
Gama de sucuri și nectaruri poate fi clasificată astfel:
• Suc din fructe, obținut din simpla presare a fructelor, cu un conținut de vitamine refăcut, dacă există pierderi ale acestora în procesul de producție;
• Sucuri din fructe pe bază de concentrat, obținut prin evaporarea conținutului de apă din sucul inițial și înlocuirea acesteia în timpul procesului de producție;
• Nectarul, un suc sau o băutură pe bază de pulpă la care au fost adăugate apă și zahăr, în proporții diferite, în funcție de fructul în cauză;
• Băuturi pe bază de fructe, băuturi răcoritoare ce conțin cantități variate de suc de fructe, apă, zahăr sau îndulcitori. În medie, acestea au un conținut de suc de fructe ce variază între 5 și 12 procente. Pot fi băuturi răcoritoare carbonatate sau necarbonatate.
Cappy Toată Portocala
Cappy Toată Portocala este o băutură inovativă care conține pe lângă sucul frunctului și pulpa, miezul și învelișul alb, surse suplimentare de nutrienți.
Cappy 100% îti oferă ce e mai bun de la natură: plăcerea gustului de fructe precum și beneficiile nutriționale ale acestora.
Cappy Toată Portocala – Mai mult decât un suc de portocale!
Pentru că un trup sănătos și fortifiat are nevoie de vitamine, minerale, fibre și antioxidanți, Cappy a creat Toată Portocala – o băutură unică și o sursă incredibilă de nutrienți. Sucurile obișnuite de portocale se obțin doar din părțile care pot fi stoarse ale fructului. Cappy Toată Portocala este singurul care conține în plus și miezul și invelișul alb al portocalei. Acestea sunt surse suplimentare de nutrienți.
Astfel, față de sucurile obișnuite, Toată Portocala conține o cantitate cu 70% mai mare de polifenoli – antioxidanți a căror principală acțiune este lupta împotriva îmbătrânirii pielii, dar și a reducerii riscului de afecțiuni cardiace și a problemelor legate de vedere.
Cappy Toată Portocala este făcut 100% din portocale, fără aditivi, zahăr sau arome artificiale – simți doar gustul natural de fruct și beneficiezi de nutrienții întregii portocale: vitamina C, fibre, potasiu, calciu, acid folic. Aceștia sunt nutrienți cunoscuți pentru puterea lor de a te ajuta să îti menții corpul în formă și să ții suferințele fizice la distanță.
Cappy 100%
Cappy 100% este o gamă a brandului Cappy, care se încadrează în categoria de nectaruri. Sucul de fructe 100% îți oferă ce e mai bun de la natură: plăcerea gustului de fructe precum și beneficiile nutriționale ale acestora. Astfel, sucurile 100% îți conferă optimism și energie. Un pahar de Cappy suc de fructe 100% în fiecare dimineață îți asigură vitalitatea pentru întreaga zi!
Cappy 100% de Portocale a fost lansat în România în ianuarie 2003. In prezent, Cappy 100% Ananas și Cappy Premium 100% Mere sunt de asemenea disponibile.
Cappy îți aduce cele mai îndrăgite și gustoase fructe și combinații de fructe.
Cutia Elopack în care este ambalat este ideală pentru ca tu să te bucuri de nectar împreuna cu familia și prietenii.
Povestea sucurilor Cappy face parte din bogata tradiție a companiei Minute Maid, fondată în orașul american în 1945 și cunoscută în întreaga lume pentru inventarea procesului modern de producție a sucurilor din fructe.
În 1960, Compania Minute Maid, acum un lider mondial pe segmentul sucurilor de fructe, a devenit divizie a Companiei Coca-Cola. Astfel, experiența de mai mult de 100 de ani a puternicei companii Coca-Cola a fost adăugată la expertiza Minute Maid.
Un moment deosebit în istoria companiei a fost reprezentat de introducerea în anii nouazeci a tehnologiei “Soft Squeeze Standard” (Standardul Stoarcerii Delicate). Prin această tehnologie, nectarul celor mai bune fructe, atent selecționate, este extras prin stoarcerea nici prea tare, nici prea încet, astfel încât gustul amărui al cojii să nu pătrundă în suc. În acest mod se păstrează intactă savoarea fructului proaspăt în băuturile care pleacă spre consumatori. De aceea, Cappy are un gust excelent, fără adaos de conservanți, care asigură o bună recompensă în orice moment al zilei.
Cappy Nectar a fost lansat în România în 1995.
Astăzi, Cappy este disponibil într-o varietate de arome: Portocale, Portocale Roșii, Piersici, Pere, Multifruct, Vișine și Roșii.
Cappy Tempo îți trezește pofta de distracție!
Cappy Tempo îmbină aromele fructelor preferate în băuturi răcoritoare și savuroase. De la arome individuale de portocale sau piersici, până la combinații unice de fructe, precum grapefruit-lychee și ananas-măr, Cappy Tempo este disponibil pentru toate gusturile.
Cappy Tempo, una dintre primele băuturi răcoritoare necarbonatate, a fost lansata în România în 1995.
Ceaiuri Ready to Drink
Sub umbrela brandului Nestea consumatorilor le sunt oferite ceaiuri ready-to-drink într-o varietate de arome: Lămâie, Piersică, Fructe de Pădure, Mango și Ananas.
În toate țările Grupului Coca-Cola Hellenic, ceaiurile gata preparate sunt produse cu o popularitate din ce în ce mai mare în portofoliul de băuturi necarbonatate, atractivitatea lor crescând în ultimii ani, datorită preferințelor consumatorilor.
Nestea este o combinație de extract natural de ceai și suc delicios de fructe, rezultatul fiind un ceai răcoritor servit rece care oferă prospețime și un deosebit efect revigorant.
NESTEA
NESTEA este o combinație de ceai atent selecționat, cu arome delicioase de fructe. Acest ceai revigorant ready-to-drink este servit rece, oferind prospețime și un efect revitalizant deosebit.
Povestea ceaiului NESTEA a început în 1956 în Statele Unite, atunci când ceaiul instant a fost conceput pentru prepararea acasă, fiind cunoscut sub denumirea de: “ceai cu gheață”.
NESTEA Lemon și NESTEA Peach au fost lansate în România în anul 2004, în prezent consumatorii români bucurându-se și de aromele: fructe de pădure și mango-ananas.
NESTEA nu conține conservanți.
Cafea Ready To Drink
În 2007 s-a lansat prima cafea rece ready-to-drink (RTD), disponibilă în România în trei variante.
Lansarea celor trei arome, Illy Caffe, Illy Cappucino și Illy Latte Macchiato a venit după semnarea unui joint venture între Coca-Cola Hellenic, The Coca-Cola Company și producătorul italian de cafele premium, Illycaffe SpA.
Variantele de cafea gata preparată Illy, exclusivă Sistemului Coca-Cola, sunt oferite în căn-uri subțiri, argintii, care au un stil remarcabil și care sunt marcate cu grafice tematice din “Italian expresso experience”.
Illy Caffee, noua gamă de cafea gata preparată se potrivește unui stil de viață dinamic și oricărui moment în care ai nevoie de o pauză energizantă: în mașină, pe stradă, în parc, la cumpărături, la plimbare.
Băuturi sport
Băuturile sport precum gama de băuturi oferite sub umbrela brandului Powerade asigură un nivel optim de hidratare și au în compoziția lor carbohidrați și săruri minerale menite să le înlocuiască pe cele pierdute în timpul sportului sau al altor activități fizice.
În timpul activității fizice intense, trei elemente sunt esențiale: apa, carbohidrații și mineralele. O combinație optimă a acestor elemente furnizează energie și asigură o hidratare adecvată.
Băuturile sport sunt menite să ofere:
– Apa pentru o rehidratare adecvată. Corpul pierde apa în timpul efortului fizic cu scopul de a regla temperatura generala și pentru a o menține în parametrii normali.
– Carbohidrați: în timpul activităților fizice carbohidrații (sau zaharurile) sunt principalul combustibil al corpului nostru. Băuturile pentru sportivi conțin cantitatea optimă de carbohidrați pentru a conferi energia necesară activitații musculare.
– Sărurile minerale (în special sodiul) sunt menite să mărească absorbția apei și a carbohidraților și să compenseze pierderea sodiului prin transpirație
Aceste ingrediente îi ajută pe consumatori să atingă performanțe maxime. Este foarte important ca băuturile pentru sportivi să aibe un gust plăcut pentru a încuraja consumul și pentru a asigura astfel hidratarea necesară.
Powerade a fost lansată ca o băutură de dozator în anul 1988, răspândindu-se pe întreg teritoriul Statelor Unite ca o băutură îmbuteliată in 1992. Încă de la lansare, Powerade a impulsionat inovația în categoria băuturilor sport, astăzi fiind prezent în 81 de țări pe 4 continente.
Băuturile energizante
Băuturile energizante, așa cum este Burn, conferă consumatorilor activi un plus de energie și un extra imbold pentru a duce o viață activă atât în timpul zilei cât și în timpul nopții.
Destinate adulților, băuturile energizante conțin în general următoarele ingrediente principale: Zahăr, Cofeină, Vitamina B, Taurină, glucuronolactoză și inositol.
Burn este întotdeauna alături de cei care trăiesc la maxim fiecare moment al unei vieți hiperactive.
Fabricat în Comunitatea Europeană, Burn a fost lansat în România în 2001. România a fost a patra țară de pe lista Coca-Cola pentru lansarea Burn, după , și .
Burn energy drink este o băutură energizantă cu gust delicios, făcută șă-ți țină ochii deschiși și mintea în acțiune oricând ai nevoie.
Apa
Apa este un element vital pentru sănătatea oamenilor.Grupulul Coca-Cola Hellenic oferă o gamă variată de ape care dau consumatorilor posibilitatea de a alege în siguranță când doresc să se răcorească și să obțină hidratarea necesară pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Coca-Cola HBC România oferă Dorna, Dorna Izvorul Alb și Poiana Negri. Portofoliul de ape include ape minerale naturale, provenite din izvoare subterane, care sunt pure și nu necesită alte tratamente.
Toate aceste sortimente de ape sunt produse în deplină conformitate atât cu normele aplicabile la nivelul Uniunii Europene cât și la nivel național.
Obiectivul companiei este acela de a satisface consumatorii oferindu-le o varietate de ape care să se potrivească stilului fiecăruia de viață, contribuind în același timp la starea lor de sănătate.
Dorna
Dorna este o apă minerală, natural carbonatată, îmbuteliată direct de la sursă.
Acoperă peste 60% din necesarul zilnic recomandat de calciu al organismului, iar o simplă înghițitură împarte minerale, sodiu și potasiu ca să te simți excelent întreaga zi!
Dorna Izvorul Alb
Dorna Izvorul Alb este o apă minerală naturală necarbogazoasă, cu un conținut sărac de săruri și substanțe minerale.
Conform unui studiu realizat de Institutul pentru Ocrotire a Mamei și Copilului "Alfred Rusescu", cu avizul Institutului de Sănătate Publică București și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Dorna Izvorul Alb este recomandată pentru prepararea hranei bebelușilor
Cunoscută pentru puritatea sa, este alegerea perfectă și pentru cei care vor să-și mențină un tonus sănătos de viață.
Poiana Negri
Poiana Negri este o apă naturală. Are o tradiție îndelungată, un gust deosebit, un conținut bogat de minerale și o carbonatare puternică. Prin aceste calități, Poiana Negri se asociază cu mâncarea tradițională românească.
Se găsește în două variante: apă minerală naturală, natural carbogazoasă și apă minerală carbogazoasă, îmbogățită cu dioxid de carbon de origine naturală.
2.2.Coca-Cola pe piața din România
Coca-Cola Hellenic este cel mai mare îmbuteliator al produselor Coca-Cola din Europa, fiind prezent în 28 de țări, printre care România, Irlanda, Rusia și Estonia. Compania a fost înființată în anul 2000, ca urmare a fuziunii dintre Athena-Bottling Company S.A. și Coca-Cola Beverages plc.
Compania Coca-Cola HBC România, membră a Grupului Coca-Cola Hellenic, este lider pe piața băuturilor non-alcoolice din România, asigurând îmbutelierea,distribuția, vânzarea și marketing-ul operațional pentru produsele Coca-Cola. În România, Coca-Cola HBC România îmbuteliază o gamă largă de produse Coca-Cola, de la băuturi răcoritoare carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite,Schweppes), necarbonatate (Cappy Tempo), nectaruri(Cappy Nectar), până la ceaiuri (Nestea), apă (Dorna,Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), băuturi energizante(Burn) și cafea Ready to Drink (Illy). Produsele Coca-Cola sunt îmbuteliate în fabrici poziționate strategic în diferite regiuni ale țării: , și Vatra Dornei.În prezent, compania are aproximativ 2.100 de angajați. Prezența Coca-Cola HBC pe piața din România se traduce prin produse și servicii de cea mai bună calitate oferite consumatorilor și partenerilor săi. Totodată, compania încercă ca prin activitatea ei de zi cu zi să transmită românilor principiile și valorile Coca-Cola HBC, și anume: inovația, pasiunea, intregritatea și atitudinea de lider.Pe scurt, Coca-Cola HBC România înseamnă:
• 18 ani pe piața din România
• 2.100 de angajați
• 70.000 de clienți în România
• Fabrici în , și Dorna
• Investitii de peste 400 milioane de euro în economia românească
• Cea mai modernă tehnologie de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare
• Certificări ISO 9001:2000, ISO 14001:2005, ISO22000, OHSAS 18001
• Certificare a sistemului de calitate prin Lloyd'sRegister Quality Assurance
Coca-Cola este prezentă pe piața din România prin intermediul a două firme,respectiv Coca-Cola România, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola Company, care deține mărcile și produce concentratele, și îmbuteliatorul Coca-Cola HBC România, care produce, distribuie și vinde produsele. Deși prezentă pe piața românească și înainte de 1989, atât prin producători locali (mărci: Cico,Brifcor, Quick Cola, etc.), cât și prin parteneriate dintre firmele românești și reprezentanții unor mărci de prestigiu din străinătate (Pepsi), industria băuturilor răcoritoare a început să se dezvolte cu adevărat după anul 1990, odată cu intrarea Coca-Cola pe piață și ridicarea standardelor de producție, marketing,distribuție, etc.Piața românească a băuturilor răcoritoare este dominată de 3 jucători: marii rivali Coca-Cola și Pepsi, dar și producătorul local European Drinks, aceștia fiind completați de maxim 10 jucători cu acoperire națională, dar cu o cotă de piață infinit mai mică.Conform structurării pieței băuturilor realizată de MEMRB (companie internațională de market research), băuturile răcoritoare carbonatate ocupă locul 2, cu un procent din piață de 20,6%, fiind precedate de bere, cu 30% din piață. În aceeași piață putem enumera cafeaua (10%), apa minerală(8,2%), Ice Tea-ul (1,7%) sau băuturile energizante (0,8%).După o perioadă de creșteri consistente și continue (20-30% anual), pentru reprezentanții pieței băuturilor răcoritoare pare să urmeze o perioadă cu creșteri moderate și consolidarile business-ului.
Aria pietei
La nivelul anului 2008, piața românească a băuturilor răcoritoare are o acoperire națională,urbană și rurală (preponderent urbană), prin producătorii mari din domeniu, fiind completată la nivelregional sau județean și de producători mici sau importatori.Această acoperire este posibilă prin dezvoltarea logisticii și a infrastructurii, prin externalizarea unor activități, prin bugete mari de promovare și prin distribuitorii prezenți la nivel județean sau regional.Băuturile răcoritoare carbonatate reprezintă cel mai dezvoltat segment al pieței locale de soft drinks, cu o pondere de 44-45% în volumul total, fiind urmate de apa minerală, cu aproximativ 42-43%din piață, și de băuturile răcoritoare necarbonatate, 10%.
Consumul de băuturi răcoritoare este în continuare în creștere în România. În medie se consumă 150 de litri per capita, dintre care cea mai mare pondere o dețin apa și băuturile carbogazoase (cuaproximativ 50-60 de litri fiecare), urmate de toate celelalte categorii: necarbogazoase, nectaruri, sucuri, băuturi funcționale.Potrivit producătorilor, regiunile cele mai importante din punct de vedere al vânzărilor de băuturi răcoritoare sunt reprezentate de zona capitalei, în primul rând, urmată de Muntenia și Dobrogea. Un alt centru extrem de important al vânzărilor este și zona de vest a țării. Transilvania, o zonă importantă, cu un număr mare de consumatori, nu se încadrează în topul vânzărilor pe regiuni. Cu o concentrare preponderent , piața băuturilor răcoritoare și-a accentuat această caracteristică și prin dezvoltarea lanțurilor de hipermarketuri și supermarketuri care au contribuit la o și mai bună vizibilitate a mărcilor care compun piața.
Coca-Cola este activă în România pe segmentul “cola fără zahăr” cu două branduri: Coca-Cola light și Coca-Cola zero, ultimul fiind lansat în 2007. În februarie 2008, Coca-Cola România a lansat Fanta zero de portocale. Portofoliul companiei mai include Cappy Tempo light, precum și apa minerală naturală Dorna.Conform publicației de profil Business Standard care l-a citat pe domnul Dragoș Militaru, market manager România și Moldova Coca-Cola, segmentul de băuturi răcoritoare carbogazoase de tip «cola fără zahăr» a înregistrat în 2007 cea mai dinamică evoluție, acest segment reprezentând aproximativ 8% din totalul pieței de băuturi carbogazoase. Băuturile răcoritoare fără zahăr includ atât băuturi carbogazoase, cât și necarbogazoase, precum sucuri naturale de fructe cu conținut 100% de fruct, băuturi necarbogazoase pe bază de fructe, ape minerale naturale etc.După ce și-a văzut afacerile crescând cu un ritm anual de peste 20% în perioada 2004-2008, Coca-Cola prognozează intrarea pieței într-o etapă cu creșteri moderate.
Se constată că,în timp ce Pepsi, investește masiv pe piața din România, principalul său rival, Coca-Cola,a redus cheltuielile și intenționează să închidă jumătate din fabricile sale în următorii doi ani,rămânând totuși principalul jucător.Astfel, cele mai mari companii de băuturi răcoritoare la nivel mondial adoptă strategii total diferite în privința României, un lucru explicat și de faptul că Pepsi este cu mult în urma Coca-Cola, din punctul de vedere al cotei de piață, relateaza Ziarul Financiar.
În 2009, Coca-Cola a înregistrat prima scădere semestrială a vânzărilor pe piața românească, după ce în ultimii ani compania și-a majorat volumele vândute cu ritmuri de peste 10%, pe o piață cu creșteri de consum .
România este a doua piață emergentă din portofoliul companiei în funcție de volumul vânzărilor anuale, după Rusia. Cursul mediu leu/euro în 2008 a crescut cu 10,4% față de cel din anul anterior, la 3,69 lei/euro, de la 3,34 lei/euro, potrivit raportului Coca-Cola HBC.
Valoarea vânzărilor companiei pe piața românească poate fi estimata la peste 600 de milioane de euro, pe baza ritmului de creștere în volum raportat.
Anul trecut, Coca-Cola avea o cotă de piață de 54,4 procente, în creștere față de nivelul din 2007, de 53,3%. În schimb, Pepsi deține o cotă de piață de sub 30 de procente.
"Coca-Cola a mizat pe expansiune puternică acum zece ani și, între timp, a ajuns la o cotă de piață foarte mare. Lăsat în urmă, Pepsi încearcă acum să recâștige poziția pe piață. De un an sau doi, compania are o abordare agresivă a canalelor de distribuție. În HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele – n. red.) dau premii sau compensații pentru unitățile care acceptă Pepsi", a explicat Iulian Pădurariu, director al companiei de consultanță strategică Trout&Partners.
Pentru a-și ajunge rivalul din urmă, Pepsi mizează pe investiții masive. Compania a inaugurat una dintre cele mai mari fabrici din Europa, în localitatea Dragomirești, lângă București, în urma unei investiții de 85 de milioane de dolari. Astfel, consumul intern va fi aproape în totalitate alimentat de cele trei fabrici pe care le deține, în prezent, în România.
În schimb, Coca-Cola HBC România se afla în proces de restructurare, în acest an fiind desființate 300 din cele 2.300 de locuri de muncă din companie. Până la sfârșitul anului, alți 100 de angajați vor fi disponibilizați, după închiderea fabricii din Iași.
Apele minerale Dorna, Poiana Negri și Izvorul Alb aduc 100 de milioane de euro în conturile Coca-Cola, potrivit datelor despre producție de la Societatea Națională a Apelor Minerale(SNAM).
Gigantul american a cumpărat apele minerale de la Jean Valvis, în 2002, iar, în prezent, are, în Carpații Orientali, trei fabrici de profil, unde lucrează 250 de oameni, și este singura companie multinațională care face față concurenței locale, reprezentată de Borsec (Romaqua) și Izvorul Minunilor (European Drinks), relatează Ziarul Financiar.
În primele patru luni ale acestui an, Coca-Cola a produs 49,3 milioane de litri de apă minerală, prin intermediul Dorna Apemin, un nivel cu opt procente mai scăzut decât in 2008.
Având în vedere că piața apelor minerale este evaluată la 300 de milioane de euro, din vânzarea Dorna și Poiana Negri, Coca-Cola are afaceri de aproximativ 42 de milioane de euro. Anul trecut, profitul Coca-Cola HBC România a fost de 66 de milioane de euro, iar cifra de afaceri de 552 de milioane de euro. Din aceste cifre, vânzarea de apă minerală a reprezentat aproximativ 18% din afacerile sale, adică un câștig de 12 milioane de euro anual. Compania Coca-Cola a câștigat miliarde de dolari în ultimii zece ani din băuturile răcoritoare pe care le produce în fabricile din România.
Corporația a înregistrat venituri totale de peste 4,1 miliarde de dolari în perioada 1999-2009, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, preluate de Adevărul.
Criza a afectat inclusiv încasările Coca-Cola, care a raportat venituri de peste 886 de milioane de dolari în anul 2008, însa în anul 2009, când recesiunea a lovit România, Coca- Cola a înregistrat venituri în valoare totală de 650 de milioane de dolari.
Deasemenea, profitul companiei a scăzut și el comparativ cu anul 2008. Dacă în anul 2008, Coca-Cola a înregistrat în România un profit în valoare de 96 de milioane de dolari, un an mai târziu a câștigat 56 de milioane de dolari.
Pe de altă parte, numărul angajaților companiei în România a atins maximul în anul 2005, când Coca-Cola România avea peste 3.000 de angajați la firmele de îmbuteliere și cele de distribuție. În prezent, compania Coca-Cola are în România peste 2.000 de angajați.
Investiția Coca-Cola în România a acționat ca un catalizator pentru industriile furnizoare printre care: agricultura, publicitatea și industria ambalajelor.
Mai mult, Coca-Cola a fost lider pe piața românească, introducând de la bun început standarde de producție, management și marketing competitive la nivel mondial.
2.3. Coca-Cola în India
Volumele vânzărilor Coca-Cola au crescut în anul 2009 cu 29% în China și cu 20% în India, ceea ce a contribuit la avansul de 5% înregistrat la nivel mondial, contrabalansând scăderea vânzărilor din America de Nord.
Veniturile au crescut cu 20% în India, la 1,12 miliarde dolari, în timp ce veniturile din America de Nord au scăzut cu 4,5%, la 1,89 miliarde dolari.
În august 2006, statul Kerala din sudul Indiei a interzis producția și comercializarea de Coca-Cola și Pepsi Cola pe teritoriul lui. Această decizie a fost luată în urma unor analize de laborator, care demonstrau că băuturile în cauză conțin cantități mari de pesticide și reprezintă un pericol, atât pentru sănătatea celor care le consumă, cât și pentru mediu.
Cinci alte provincii indiene au interzis apoi producția de Coca Cola și Pepsi Cola și comercializarea lor mai ales în școli, spitale și universități. Aceste măsuri au pus în serioasă dificultate cele două companii, care dețin 80% din piața a băuturilor răcoritoare, pierderile fiind estimate la miliarde de dolari. Totodată ele reprezintă o serioasă lovitură de imagine la adresa Coca Cola și Pepsi Cola.
Cele două corporații americane se află pentru a două oară în această situație. Guvernul indian interzisese cele două produse și în 1977, după ce le solicitase companiilor să spună care sunt ingredientele utilizate în fabricare, pentru a dovedi că acestea nu sunt nocive. Companiile au refuzat să facă acest lucru, pe motiv că rețetele sunt secrete.
Analizele de laborator au fost realizate de o asociație independentă, Centrul pentru stiință și mediu (CSE) și confirmă rezultatele unui raport al autorităților sanitar veterinare de la . Ambele arată că băuturile în cauză conțin cantități nepermise de pesticide, de 20 până la 200 de ori mai mari decât limitele admise.
„Dacă le bem, ar trebui să le putem și testa”, este egida sub care ș-au desfășurat cercetările CSE. Coca Cola a contestat rezultatele, aducând ca probă analizele efectuate de laboratorul englez care îi certifică de obicei produsele. CSE arată însă că acesta nu este o sursă obiectivă: „Faptul că un singur laborator din Marea Britanie are dreptul de a analiza aceste produse este dubios. Eșantioanele studiate de acesta sunt trimise chiar de Coca Cola, în timp ce noi am utilizat eșantioane care provin din băuturile comercializate și am respectat toate standardele și protocoalele de analiză, așa cum facem de peste 20 de ani de când lucrăm.”
Coca Cola s-a justificat stângaci. „Cola pe care o bei în este la fel de curată ca și aceea pe care o bei la ”, a declarat Kenth Kaerhoeg, director de comunicare al Coca Cola pentru regiunea . Această afirmație pune însă și mai mult paie pe foc. Dacă asa stau lucrurile înseamnă că și Cola pe care o bei la sau în alte locuri conține la fel de multe pesticide.
Subsecretarul american pentru comerț internațional, Franklin Lavin, a declarat că: „Aceste măsuri aduc o imagine negativă mediului de afaceri asiatic, imagine care se va resimți prin scăderea masivă a investițiilor americane în , în viitor. Este un pas înapoi pentru economia . Iar momentul nu este deloc bine ales, interesul guvernului indian ar trebui să fie acela de a menține un nivel cât mai ridicat al investițiilor străine.” Într-adevăr, SUA este cel mai mare investitor străin din , însă indienii nu văd deloc cu ochi buni modul în care aceste companii străine își însușesc resursele țării lor.
În ceea ce privește Coca Cola, au avut loc numeroase proteste publice pentru a atrage atenția asupra problemelor sociale și de mediu pe care această companie le creează. O fabrică de Cola consumă până la 1 milion de litri de apă pe zi, în condițiile în care multe din aceste fabrici sunt amplasate în zone sărace, în care populația suferă de pe urma lipsei de apă. În plus, Coca Cola cumpără această apă la un preț de nimic și o vinde apoi sub formă de băuturi răcoritoare foarte scumpe și toxice. Aceste proteste au semnalat și faptul că mega-corporația pune monopol pe sursele de apă, le sărăcește și apoi deversează deșeuri toxice, fără a respecta normele de mediu.
„Companiile americane nu pot să se sustragă sau să modifice după cum au chef normele de exploatare a resurselor naturale, sub pretextul că fac investiții. Nu putem tolera stilul Coca Cola și Pepsi Cola, iar dacă guvernul american vrea să reducă investițiile în , nu are decât să o facă”, a declarat S. Nandal, reprezentantul unei organizații din statul Uttar Pradesh.
Modul în care SUA a intervenit se explică însă prin faptul că mega-corporația este unul din principalii contribuitori, care finanțează partidul republican și care a susținut financiar președintelui Bush la alegerile din 2004.
Situația din nu a rămas fără ecou. Modul nedemocratic în care SUA a intervenit i-a determinat în 2007 pe studenții universităților din Manchester, Marea Britanie și Guelph, Canada să ceară interzicerea celor două băuturi în campusuri.
2.4. Coca-Cola în America de Nord
În privința Coca-Cola, la nivel geografic, vorbim de o acoperire foarte mare a pieței băuturilor răcoritoare atât la nivel internațional cât și la nivel local. La nivel de continente, brandul Coca-Cola se regăsește în: America de Nord, America Latină, Europa, Eurasia, și Asia Pacific.
Trei sferturi din vânzările Coca Cola sunt generate în alte piețe decât cea .
Profitul Coca-Cola, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare din lume, în primul trimestru al anului 2010, a depășit așteptările analiștilor, pe fondul scumpirii produselor companiei, dar și al creșterii cererii în America de Nord.
Coca-Cola Company, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare din lume, a anunțat că profitul net a avansat cu 20% în primul trimestru, susținut de vânzările puternice din America Latină, relatează Bloomberg.
Profitul net a avansat la 1,61 miliarde dolari, sau 69 centi/acțiune în trimestrul ce s-a încheiat la 2 aprilie 2010, de la 1,35 miliarde dolari, sau 58 centi/acțiune, în aceeași perioadă a anului trecut.
Veniturile au avansat cu 5%, la 7,53 miliarde dolari. Analiștii estimau că veniturile vor avansa la 7,72 miliarde dolari, potrivit unui sondaj Bloomberg.
Vânzările din America de Nord au scăzut cu 2%. Circa trei sferturi din veniturile Coca-Cola au provenit din afara Americii de Nord. de Nord este cea mai mare piață pentru băuturile răcoritoare, însă a intrat în declin, în contextul în care clienții trec la ceaiuri și sucuri naturale.
Astfel, profitul net a urcat cu 7,9% la 2,05 miliarde de dolari, sau 89 de cenți pe acțiune, față de 1,9 miliarde de dolari, sau 82 de cenți, un an mai devreme, a anunțat compania cu sediul în Atlanta. Analiștii chestionați de Bloomberg estimau avansul acțiunilor la 87 de cenți.
Vânzările companiei în America de Nord, unde industria băuturilor răcoritoare se află în cel de-al șaptelea an de declin, au crescut cu 2 procente în primul trimestru, contribuind la câștigul global de 5 procente.
La nivel global veniturile companiei au crescut cu 5,9 procente, la 11,1 miliarde de dolari. Prețul global al produselor companiei a urcat cu 3 procente în primele trei luni ale anului 2011, depășind scumpirea de 1,5 procente raportată anul trecut.
2.5. Coca-Cola în China
Vânzările companiei au avut o evoluție bună și pe piețele emergente, înregistrând o creștere de 20 de procente în India, de 9 procente în China și de 4 procente în Brazilia.
Coca-Cola Company intenționează să își dubleze numărul de fabrici de îmbuteliere din , în cadrul unei strategii de triplare a vânzărilor către clasa de mijloc care se dezvoltă foarte rapid.
Până în 2020, vânzările ar putea crește de trei ori, până la 30 de miliarde de sticle, iar veniturile companiei ar urca până la 200 de miliarde de dolari. Compania se așteaptă ca 60% din câștigurile totale să vină din China, India și alte economii emergente, în viitorul apropiat. În același timp, reprezentanții companiei estimează că țările dezvoltate vor aduce doar 15% din venituri.
China, care este deja a treia piață pentru Coca-Cola din punct de vedere al cifrei de afaceri, are un consum mediu pe an de 28 de produse pentru fiecare persoană.
Coca-Cola, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare din lume, a anunțat un profit cu 55% mai mare în ultimul trimestru al anului 2009. Creșterea se datorează vânzărilor mai mari din China și India.
Veniturile nete ale producătorului au crescut la 1,54 de miliarde de dolari, sau 66 de cenți pe acțiune, de la 995 milioane de dolari și 43 de cenți pe acțiune în perioada similară a anului precedent, potrivit publicației Bloomberg.
Cantitatea de băuturi vândute a crescut cu 29% în China și cu 20% în India, această zonă ajutând la o creștere cu 5% la nivel global. Tot Asia a ajutat Coca-Cola să compenseze pierderile de pe piața americană.
Și cifra de afaceri a crescut cu 5,4% până la 7,51 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor prezentate de companie. Regiunea Eurasia și Africa a crescut cu 6,9%, America Latină a înregistrat cu 19% mai mult, iar America de Nord a scăzut cu 4,5%. În privința previziunilor pentru următorii trei ani, la nivel global, oficiali ai Coca-Cola au declarat că plănuiesc să investească doua miliarde de dolari în afacerile din . Noile planuri investitionale ale Coca-Cola vor avea ca scop construcția unei noi fabrici, refacerea infrastructurii și studierea unor noi metode de marketing pentru a stimula vânzările, potrivit AP. China,se află momentan în cadrul unei strategii de triplare a vânzărilor către clasa de mijloc care se dezvoltă foarte rapid. Reprezentanții din ai Coca-Cola Company au afirmat că vor fi distribuite de șase ori mai multe frigidere în magazine, baruri și restaurante în următorii zece ani, informează Financial Times.Totodată, compania a inițiat ideea unui centru de cercetare, ce a fost lansat în cu o investiție de 90 de milioane de dolari. Coca-Cola a preluat prietenos Huiyuan Juice Group,cea mai mare companie a Chinei care fabrică sucuri naturale, cu o investitie de 2,5 miliarde de dolari.Preluarea a avut loc pentru a salva compania Huiyuan de la scăderi și mai mari ale veniturilor în comparatie cu cele înregistrate în ultima perioadă. Până în 2020, vânzările ar putea crește de trei ori, până la 30 de miliarde de sticle, iar veniturile companiei ar urca până la 200 miliarde de dolari.Compania se așteaptă ca 60% din câștigurile totale să vină din China, India și alte economii emergente, în viitorul apropiat. În același timp, reprezentanții companiei estimează că țările dezvoltate vor aduce doar 15% din venituri.
2.6. Coca-Cola în Europa
În noiembrie 2006, guvernul de la , Letonia a dat o lege prin care comercializarea Coca-Cola și Pepsi Cola a fost interzisă în școli, alături de alte produse dăunătoare sănătății. Această decizie a fost luată în ciuda presiunilor făcute de Madeleine Albright, care i-a cerut personal președintelui leton Vaira Vike-Freiberga să blocheze această măsură.
Ministerul Sănătății din Letonia a plasat Coca-Cola și Pepsi Cola printre „produsele toxice, care conțin coloranți și substanțe artificiale și pot provoca reacții alergice.”
La nivelul Europei de Est, Coca-Cola este liderul incontestabil cu o cotă valorică de 22,3% din totalul pieței băuturilor răcoritoare, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Euromonitor..
Insa în cinci tari est europene există companii locale care reușesc să vândă mai mult decât Coca- Cola din punct de vedere valoric. Este vorba despre Croația, Cehia, Estonia, Lituania, și Slovenia, țări unde companiile locale au continuat să se impună cu brandurile lor de apă minerală și sucuri de fructe și legume..
Spre exemplu, în Cehia, de mai bine de zece ani, apa minerală se vinde mai bine în hoteluri și restaurante decât răcoritoarele acidulate, iar acesta este motivul principal pentru care producătorul local Karlovarske Mineralni este cel mai mare producător de răcoritoare al țării. Karlovarske are unități de producție în regiunea Kysilka,o zonă a țării recunoscută la nivel mondial pentru apele minerale de bună calitate, astfel că brandurile companiei Mattoni, Aquila și Magnesia sunt preferate de consumatori în detrimentul celor produse de gigantul american.
Situația este similară și în , unde producătorul local Jamnica este lider pe piața răcoritoarelor, tocmai datorită vânzărilor mari pe categoria apelor minerale. Potrivit Euromonitor, Jamnica deține 62,6% din piața locală de apă minerală, ceea ce i-a permis să investească și pe alte categorii unde a ajuns lider-sucurile de fructe și ceaiuri.
În , liderul pieței, compania sârbă Nectar doo, care a achiziționat în 2011 producătorul local Fructal, și-a dobândit poziția de lider datorită vânzărilor semnificative pe segmentul sucurilor de fructe. Compania a mizat în special pe o distribuție agresivă prin micile magazine unde, în cele mai multe cazuri, este singurul producător de răcoritoare de pe rafturi. Într-un mod similar, A Le Coq AS din și-a reinvestit profiturile obținute din postura de lider de piață pe segmentul sucurilor de fructe pentru a lansa noi produse pe segmentul băuturilor acidulate. "Reușita acestor jucători locali este o consecință a faptului că s-au concentrat pe punctele forte ale produselor lor, dar și a legăturilor pe care le-au dezvoltat cu consumatorii de-a lungul timpului. Niciuna dintre mărcile acestor producători nu pot concura cu popularitatea brandurilor Coca-Cola și niciuna dintre aceste companii nu au expertiza gigantului american în materie de marketing și promovare. Dar legăturile dintre brandurile locale și consumatori le oferă avantaje care greu pot fi anulate de multinaționale", mai spun specialiștii companiei de cercetare. Profitul companiei Coca-Cola a crescut cu 3,9% în trimetrul al treilea al anului 2012, la 2,3 miliarde de dolari, ca urmare a avansului vânzărilor din Europa.
Coca-Cola a raportat un profit net de 2,31 miliarde de dolari pentru trimestrul al treilea al anului 2012, în urcare de la 2,22 miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, potrivit Mediafax.
Câștigul pe titlu a fost de 51 de cenți, conform cu așteptările analiștilor.
Directorul general al companiei Coca-Cola, Muhtar Kent, a ajustat prețurile și a introdus noi produse pentru a face față cererii mai slabe din țările europene afectate de criză, precum și încetinirii de pe piețele emergente,precum Brazilia și China.
Volumul vânzărilor din Europa a crescut cu 1% în trimestrul al treilea al anului 2012, dupa ce în precedentele trei luni a scăzut cu 4%.
Veniturile au avansat în întervalul analizat cu mai puțin de 1%, la 12,3 miliarde de dolari.
Coca-Cola rămâne cel mai valoros brand din lume, urmat de IBM și Microsoft. Producătorul american de băuturi răcoritoare valorează mai mult de 77 miliarde de dolari, conform unui studiu realizat de Interbrand.
În Rusia, Coca-Cola intenționează să investească în dezvoltarea infrastructurii aproximativ 1,2 miliarde dolari în următorii 3-5 ani, a precizat Zoran Vucinic, președinte al companiei pentru Rusia, Ucraina și Belarus.Potrivit acestuia, de la sfârșitul anilor 1980, când și-a făcut intrarea pe piața din Rusia, și până în prezent îmbuteliatorul american de băuturi răcoritoare a investit 1,8 miliarde dolari,informează RIA Novosti.
Recent, compania americană a anunțat ca va investi mai mult de 45 de milioane de dolari pentru consolidarea diviziei de produse mai sanătoase, din Kenya.
2.7. State în lume fără Coca-Cola
Coca-Cola își va lansa produsele în , pentru prima dată în ultimii 60 de ani, după ce Guvernul SUA a decis să suspende sancțiunile economice impuse acestui stat.
Astfel, Coca-Cola va avea afaceri în toate statele din lume, cu excepția Cubei și Coreei de Nord, scrie Business Insider.Cel mai mare producător de băuturi carbogazoase a anunțat, recent, ca își va lansa afacerile în Myanmar după ce Administrația americană va permite companiilor să investească în statul sud-asiatic.
Inițial, produsele Coca-Cola vor fi importate din state vecine, până când gigantul își va construi fabrică în . Până în anul 2011, această a fost condusă de junta militară opresivă, care a rupt orice legături cu Occidentul.
După aproape 60 de ani, Coca-Cola este în vânzare din nou în Birmania. Este una dintre cele mai cunoscute mărci din lume, deci de ce mai există țări în care gigantul băuturilor răcoritoare încă rămâne nevândut?
Coca-Cola spune că vinde 1,8 miliarde de porții de băutură în fiecare zi. Dar, în ultimele șase decenii, nici una nu a fost vânduta în Birmania. Asta pentru că SUA au dictat sancțiuni comerciale asupra juntei militare care a condus între anii 1962-2011.
Aceste sancțiuni au fost suspendate în urmă cu câteva luni, deoarece a început să se miște în direcția reformelor democratice. Dar compania a declarat, recent, că producția locală va începe în curând. Rivalul Coca-Cola, PepsiCo a anunțat, de asemenea,că are planuri de a relua vânzările în Birmania.
În prezent, există doar două țări din lume în care produsele Coca-Cola nu pot fi cumpărate sau vândute – cel puțin, nu oficial. Ele sunt și Coreea de Nord, care, ambele sunt sub un lung embargou comercial dictat de SUA (Cuba din 1962 și Coreea de Nord din 1950).
a fost de fapt una dintre primele trei țări din afara SUA favorabile sticlei de Coca-Cola, în 1906. Dar compania s-a mutat când guvernul lui Fidel Castro a început confiscarea bunurilor private, în anii 1960, și nu a mai revenit.
În Coreea de Nord – altă zonă fără Coca-Cola, se vând produse Coca-Cola dar acestea sunt introduse ilegal de pe piața neagră, nu prin intermediul canalelor oficiale.
CONCLUZII
În general, firmele pătrund pe piața internațională adoptând o atitudine prudentă, începând cu exportul indirect, care este opțiunea ce prezintă cel mai mic risc și necesită cea mai mică implicare, urmând să treacă treptat către metode cu risc maxim si implicare maximă.
În practica companiilor multinaționale există numeroase exemple în care s-a trecut de la export la producția locală, acest gen de salt fiind justificat de o serie de motive politice, economice etc. De exemplu, înfiintarea primei uzine de automobile Nissan în s-a făcut pe vremea când cota de piață a acesteia era încă foarte redusă, în anii ’80. Justificarea pe termen lung a acestei măsuri a fost dată de creșterea restricțiilor impuse o dată cu apariția Pieței Europene Unice.
Se poate întampla și situația inversă, când firmele renunță la implicarea lor pe piețele naționale pe care sunt prezente din aceleași motive care se află și la baza intrarii rapide (politice, economice, sociale, culturale etc.). De exemplu, compania Coca-Cola s-a retras de pe piața Indiei, ca urmare a presiunii guvernului indian de a se implica în activitatea și controlul acesteia, și nu din rațiuni economice.
Modul în care compania decide să pătrundă pe piețele internaționale influențează puternic și celelalte opțiuni ce alcătuiesc strategia de marketing internațional. Intrarea pe piața internațională reprezintă, în final, o strategie de diversificare care poate să ofere firmei o sursă de creștere profitabilă.
Compania Coca-Cola s-a extins pe piața internațională încheind contracte de licență cu diferite societăți de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare, prin care ea se obligă să le furnizeze esența necesară producției lor.
Coca-Cola a reușit să-și facă simțită prezența pe piața internațională printr-o serie de promovări ale băuturilor răcoritoare carbogazoase, în timp, reușind să-și atingă unul dintre obiective, respectiv să fie asociat numele companiei cu băutura acidulată Coca-Cola. În prezent, aceasta acționează în mai bine de 200 de țări distincte și produce aproape 400 de branduri mici. Oarecum din poziția de monopol, Coca-Cola reușește încă să fie un puternic brand american greu de întrecut pe piața națională si internaționala. În prezent, Coca-Cola domină piața internațională de sucuri carbogazoase, reprezentând pe bună dreptate un simbol american, vândut în peste 200 de țări din lume. În toate țările în care este prezentă, compania funcționează în cadrul unui “Sistem Coca-Cola”. Acesta este format, pe de o parte, din The Coca-Cola Company, iar, pe de altă parte, din mai mulți îmbuteliatori care au exclusivitate pe o anumită arie geografică în privința îmbutelierii și distribuției produselor finale. Sistemul independent de îmbuteliere dezvoltat de Coca-Cola a avut o contribuție majoră la succesul companiei la nivel mondial. Deoarece patronul local este proprietarul și managerul fabricii locale de îmbuteliere, afacerea Coca-Cola poate fi descrisă atât prin termenul de multinațională, cât și ca sistem multilocal de îmbuteliere. Coca-Cola este maxima întruchipare a pieței globale. Poți scoate o găleată de apă din propria fântână, te poți apleca să bei din căușul palmei la un izvor, poți stoarce o lămâie ca să-ți faci o limonadă, poți cumpăra o sticlă de apă minerală, dar nimic nu se compară cu sentimentul de fraternitate globală pe care îl încerci atunci când desfaci capacul unei sticle de cola – gest simbolic prin care devii parte a pieței planetare.
Coca-Cola nu este produsul unei piețe locale, nici măcar al uneia naționale sau regionale, ci chintesența pieței pur și simplu.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Piata Internationala a Produselor Coca Cola (ID: 147715)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
