Studiu Privind Performantele Vacilor DE Lapte Holstein Friza, In Conditiile Fermei Agrimat S.a. Matca

STUDIU PRIVIND PERFORMANȚELE

VACILOR DE LAPTE HOLSTEIN-FRIZĂ,

ÎN CONDIȚIILE FERMEI

AGRIMAT S.A. MATCA

Cuprins

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1.

CARACTERE STUDIATE LA VACILE DE LAPTE

1.1. Caractere de producție

1.2. Caractere de reproducție

1.3. Caractere de exterior

CAPITOLUL 2.

PREZENTAREA RASEI HOLSTEIN – FRIZĂ

Holstein – Friză pe plan mondial

2.1.Holstein – Friză pe plan național

CAPITOLUL 3.

SCOP, MATERIAL, METODA

3.1. Scopul lucrarii

3.2. Materialul biologic studiat

3.3. Metoda de lucru

CAPITOLUL 4

REZULTATE OBȚINUTE

4.1.Caractere morfologice

4.2. Caractere de reproducție

Caractere de producție

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Listă figuri

Fig.3.1 FNC –Ferma SC AGRIMAT SA MATCA………………………….19

Fig. 3.2 Tabără vară – Ferma SC AGRIMAT SA MATCA……………….…20

Fig.3.3.- Maternitatea – ferma SC AGRIMAT SA Matca………….….…….21

Fig. 3.4 – Creșa vitei- ferma SC AGRIMAT SA Matca……..…….………..21

Fig 3. 5 Adapost Primipare SC AGRIMAT SA MATCA……………………21

Fig.3.6- Adapost junici- ferma SC AGRIMAT SA Matca……..…………..…23

Fig.3.7 Siloz – Ferma SC AGRIMAT SA MATCA………………………….23

LISTĂ TABELE

Tabel 3.1. -Structura de vârstă……………………………………………………………26

Tabel 4.1. – Estimatori pentru caracterele morfologice la vacile in lactatia I ………………28

Tabel 4.2. – Estimatori pentru caracterele morfologice la vacile in lactația a II –a………29

Tabel 4.3.-Estimatori pentru caracterele morfologice la vacile in lactatia a III – a………29

Tabel 4.4.-Estimatori pentru caracterele morfologice la vacile in lactația a IV-a………..30

Tabel 4.5.-Estimatori pentru caracterul cantiatea de lapte………………………………..33

Tabel 4.6.-Estimatori pentru caracterul cantitatea de grăsime din lapte………………..…34

Tabel 4.7.- Estimatori pentru caracterul conținutul in protein…………………………….34

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

Taurinele asigură 90% din producția de lapte și 60% din cea de carne destinată consumului uman, ocupând astfel primul loc în ierarhia speciilor crescute pentru producerea de alimente de origine animală. Acestea sunt capabile să transforme prin procesul fiziologic al digestiei, furajele de volum în produse utile omului: lapte și carne. În condiții normale de exploatare, o vacă poate asigura necesarul optim de carne pentru 6-8 locuitori, iar cel de lapte pentru 10-15 locuitori.

Creșterea producțiilor de carne și lapte reprezintă criteriul cel mai important al acțiuni de selecție și ameliorare aplicate asupra raselor și populațiilor de taurine Caracterele urmarite în lucrările de selecție sunt din punct de vedere genetic, caracterele cantitative.

Nivelul de exprimare fenotipică a unor astfel de caractere este puternic influențat de factorii mediului înconjurător, componența genetică, ca factor de variabilitate și exprimată prin indicele de heritabilitate, fiind relativ redusă.

Dintre caracterele care fac obiectul selecției și ameliorării la taurine o importanță deosebită o are producția de lapte, atât sub aspect cantitativ cât si calitativ. Laptele este un aliment complet și foarte prețuit în alimentația omului. Laptele este considerat un aliment complex, datorită compoziției chimice și, în același timp, complet, prin faptul că conține peste 100 substanțe hrănitoare pentru om, din care 20 aminoacizi, 25 vitamine, 45 componente minerale. Astfel, unul dintre principalele criterii de selecție a vacilor cu lapte îl reprezintă conținutul de proteine și grăsime din lapte.

Creșterea producției de lapte se realizează atât prin sporirea numerică cât și prin îmbunătățirea calitativă a efectivului matcă în condiții de exploatare și furajare optimă. Se poate rezuma că cei trei factori de rentabilitate în creșterea vacii de lapte sunt: „rasă”, „casă” și „masă”.

Interesul cât mai mare pentru creșterea producției de lapte și exploatărea vacilor de lapte spre o eficiență cât mai ridicată cât și evitarea afecțiunilor funcției de reproducție a condus la necesitatea identificării unor factori ce pot fi manageriați pentru ca animalul să fie în starea cea mai bună pentru a-și putea exterioriza potențialul geneti

CAPITOLUL 1.

CARACTERE STUDIATE LA VACILE DE LAPTE

Caracterele studiate în mod obișnuit în lucrările de selecție sunt:caractere de producție, caractere de reproducție și caractere de exterior.

Despre fiecare caracter este necesar să se cunoască următoarele: determinismul genetic, varianța genetică, dacă este limitat de sex, influiențat de mediu sau genotip, factorii care influiențează exprimarea fenotipică.

Determinismul genetic poate fi scos in evidență cu ajutorul parametrilor genetici: heritabilitatea, repetabilitatea și corelațiile genetice.

Heritabilitatea reprezintă proprietatea fiecărui caracter, a fiecărei populații, a fiecărei generații si a condițiilor de mediu in care evoluează populația respectivă. Heritabilitatea variază intre 0 și 1; dacă valoarea depașește 0,5 influiența genotipului este mare și invers.

Repetabilitatea reprezintă o importanță deosebită pentru performanțele care se repeta in timp ( cantitatea de lapte la diferite lactații) și în spațiu (caractere structurale sau anatomice).

Corelații genetice sunt deosebit de importante pentru precizarea obiectivului și metoda selecției.

Pentru a fi eficiente caracterele care fac obiectul selecției trebuie să aibă un grad apreciabil de variabilitate genetică naturală.

1.1. Caractere de producție

Dintre caracterele urmărite la selecția vacilor de lapte cel mai important caracter este reprezentat de producția de lapte

La producția de lapte sunt studiate în general trei caractere: cantitatea de lapte; procentul de grăsime; procentul de proteină.

Procentul de grăsime si procentul de proteină din lapte sunt caractere limitate de sex, sunt puternic heritabile ( h2=0.5-0,6) și corelate pozitiv între ele (r=0,4-0,7). Între procentul de grăsime din lapte si cantitatea de lapte există o corelație negativă ( r=-0,43), iar între cantitatea de grăsime din lapte și cantitatea de lapte, o corelație puternic pozitivă (r=0,79-0,90). (după Ivancia Mihaela- 2005)

În momentul organizării controlului producției de lapte trebuie luați în considerare și factorii de mediu intern și extern ( numarul lactației durata lactației, luna lactației, starea gestației, numarul de mulsori pe zi, adapost, igiena corporală etc.).

Durata lactației, respectiv perioada de la fătare la înțărcare condiționează producția de lapte și pe întreaga viață a animalului. Durata lactației se stabilește pe lactație normala si totala, durata normala a lactatiei stabilindu-se a fi de 305 zile. (după Acatincăi S.-2000)

Luna lactațieie referitor la aceasta s-a constatat că în primele 3 luni se înregistreaza cea mai mare producție apoi prezintă un platou diminuându-se treptat până în luna a zecea de lactație.

Starea de sănătate este în strânsă corelație cu productivitatea, deoarece doar o vacă sănătoasă poate da o producție ridicată.

1.2. Caractere de reproducție

Caracterele de reproducție sunt importante din punct de vedere economic, dar afectează indirect si eficiența selecției. Din caracterele de reproducție fac parte următoarele: fertilitatea, vârsta la prima fătare, intervalul dintre două fătări, repausul mamar.

Fertilitatea reprezintă capacitatea individului de a se reproduce și este dată de fecunditate,de prolificitate sau de natalitate

Fecunditatea este procesul de unire a gameților

Prolificitatea reprezintă numarul produsilor obtinuți la o fatare

Natalitatea este numarul mediu de descendenți pe femelă sau pe 100 de femele sau numarul de produși obtinuți într-un an.

Fertilitatea este exprimată prin repetarea montei și prin prolificitate, fiind influiențată de practicile de management cum ar fi detectarea estrului și tehnica de însămânțare.

Repetarea montei. este un caracter care are o heritabilitate foarte mică ( h2=0,05) de aceea se urmarește ameliorarea lui mai mult prin încrucișări industriale decat prin selecție.

Prolificitatea. Este dată de numarul de produși obținuți la o fătare este un caracter cu heritabilitate si repetabilitate mică (h2=0,15 și r= 0,18).Prolificitatea este influiențată de varstă ca factor intern, iar ca factori externi sunt reprezentați de alimentația înainte de perioada de monta, temperatura, durata zilei-lumină.( după Ivancia Mihaela-2007).

Vârsta la prima fătare este un indicator sintetic cu influiență economică mare, care determină intervalul de generație între mamă și produs, cu implicații asupra progresului genetic.

Intervalul dintre două fătări (Calving Interval) este condiționat de durata gestației dar mai ales de service-period.

Repausul mamar de minim 6 săptămâni este absolut necesar. Asigurarea unui repaus mamar, stabilit în raport cu vârsta vacilor, cu nivelul productiv al acestora în lactația anterioară, cu starea de întreținere și sezonul calendaristic au o influiență pozitivă asupra creșterii și dezvoltării fătului cât și asupra producției de lapte.(dupa A.T. Bogdan și colab.1984, 1985)

1.3. Caractere de exterior

Organismul este un ansamblu bine echilibrat de forme și funcții. Exteriorul a fost unul dintre obiectivele de baza ale ameliorarii

Între exterior și producție, cel mai adesea, sunt corelații mici. În ameliorarea animalelor s-au urmarit urmatoarele aspecte de exterior: dezvoltarea sau mărimea, conformația sau proporționalitatea, constituția si condiția.(după Dronca D. – 2007)

Dezvoltarea corporală este exprimată in valorile absolute ale măsuratorilor corporale (in kg sau cm). Animalele fiind grupate în următoarele categorii: hipermetrice (grele și de talie mare), eumetrice (talie si greutate medii) si hipometrice (ușoare si de talie mică).

Dimensiunile corporale au o heritabilitate mare sau mijlocie și există o corelație între ele și caracterele de producție (de exemplu: greutate vie- lapte r=0,42).

Conformația reprezintă aspectul unui animal sau al unei regiuni corporale, rezultat din raportul dimensiunilor sale de lungime, lărgime și grosime.(Aexoiu A.- 2002)

Dupa conformatie, animalele pot fi longilinii (suple), brevilinii (îndesate) si mediolinii (intermediare).Aspectele de conformatie sunt apreciate pe individ cu ochiul liber; pe populatie, conformatia este apreciata prin indici corporali (raportul procentual a doua dimensiuni) sau prin diensiuni corporale relative (raportul între dimensiunile corporale si talie).(după Alexoiu A. – 2002).

Animalele pot avea o constituție robustă sau fină, considerate constituții bune; grosolană sau debilă.

Constituția fină sunt reprezentate animalele cu făptură uscățivă, de tip fiziologic respirator și temperament vioi.

Constituția robustă reprezintă animalele cu schelet gros și dens, de tip fiziologic digestiv. Constituția grosolană și debila sunt exagerări ale constituției in sens negativ.

Condiția reprezintă starea de intreținere a animalelor în vederea unui scop. Exista cinci tipuri de condiție la animale: de reproducție, de producție, de expoziție, de îngrașare si de extenuare.

Condiția de reproducție este caracterizată printr-o stare foarte bună de întreținere, voiciune și vigoare, toate funcțiile organismului desfașurându-se normal.

Condiția de îngrășare caracteristică animalelor care încep să depună țesut adipos la nivelul țesutului conjunctiv subcutanat și al organelor interne.

Condiția de expoziție prezintă o ușoară stare de îngrșare, animalele fiind supuse acestui tip de condiție in momentul cand sunt prezentate în expoziții, pretându-se atat pentru măsuratori cat și la aprecieri de exterior.

Condiția de extenuare atunci când animalele au o musculatură redusă și proeminențe osoase evidente.(după Rusu S., Zăvvoi I – 1981) Taurii au pătruns in Romania atat prin import de animale, 126 capete, în special din Danemarca și Olanda cat și prin material seminal congelat : 135820 doze de la 210 tauri, in special din Olanda – 43187 doze , Suedia – 22336 doze si S.U.A. – 17201 doze ;

Perioada în care s-au efectuat cele mai multe importuri, a fost 1967-1978, dupa care au continuat importurile, însă intr-un numar mai redus.

Junicile importate au fost crescute in rasa curată, in cadrul femelor de elită ale rasei si au constituit in permanență sursă pentru producerea taurilor de prăsila și a vacilor performere.

Taurii importați au fost utilizați pentru producerea materialului seminal congelat și împreună cu dozele importate au fost folosiți prin însămânțări artificiale la procesul de absorbție a raselor locale. Ca urmare, la formarea rasei Balșată cu negru romaneasca s-a utilizat si încrucișarea de tip absorbție, cu precădere in arealul de creștere al taurinelor Roșii dobrogene.

Încrucișarea de absorbție cu tauri Holstein-Friza s-a realizat în arealurile de creștere a raselor Baltata romaneasca și Brună, folosindu-se efectivul matcă, cu nivel scazut de producție precum și cu metișii dintre rasele locale ameliorate. Această acțiune de absorție s-a realizat după anii 1970, cand s-a constatat ca Roșia dobrogeana a înregistrat o mare infecție de leucoza.În procesul de formare al noii rase s-au utilizat animale Rosii dobrogene care au reacționat negativ la examenele sanitar-veterinare pentru leucoză. Procesul de absorbție a durat circa 5 generații, iar în momentul cand s-au îndeplinit condițile ce le cere o noua rasa. aceasta a fost omologata ca atare.

Omologarea rasei s-a realizat în anul 1987. sub denumirea Bălțata cu negru românească

(BNR).

CAPITOLUL 2.

PREZENTAREA RASEI HOLSTEIN – FRIZĂ

Holstein – Friză pe plan mondial

În prezent, rasa Friză (cunoscută in trecut sub denumirea de Friză sau Bălțată negru cu alb) poartă denumirea de Holstein-Friză sau Holstein-Friză olandeză. În Olanda rasa Holstein-Friză reprezintă cca. 70% din efectivul total de taurine.

Rasa Holstein-Friză se caracterizează printr-o dezvoltare corporală mijlocie spre mare, talia la vaci fiind de 135 cm, iar masa corporală de 650 kg.

Are o conformație corporală tipică raselor de lapte. Capul este uscățiv, expresiv; gâtul este relativ lung cu masă musculară mai puțin dezvoltată, cu salbă redusă. Trunchiul este larg, potrivit de lung și destul de adânc. Linia superioară a trunchiului este dreaptă, crupa este lungă largă și orizontală. Toracele este potrivit de adânc, profund, cu coastele lungi, lățite, oblice și puțin arcuite, cu spații intercostale mari, iar abdomenul este bine dezvoltat. Ugerul este foarte mare (34 cm2 ) cu baza de prindere largă, cu extindere anterioară și posterioară foarte bună, simetric, glandular, cu o vascularizație evidentă. Mameloanele, de lungime și grosime mijlocie sunt simetrice, egal distanțate între ele, cu direcție verticală. Membrele sunt relativ scurte, uscățive, puternice, cu ongloane rezistente.

Culoarea robei este bălțată negru cu alb. Pe trunchi apar două zone de culoare albă, una pe trenul anterior (în dreptul grebănului), iar cealaltă pe trenul posterior (în zona crupei), cuprinzând partea inferioară a trunchiului, glanda mamară, parțial coada și membrele de la genunchi, respectiv de la jaret în jos. Capul este de culoare neagră, cu diferite particularități de culoare (stea, brezătură). Mucoasele aparente, ongloanele și vârful coarnelor sunt de culoare neagră-ardezie.

Aptitudini productive Rasa Holstein-Friză este o rasă cu un aptitudini foarte bune pentru producția de lapte și performanțe satisfăcătoare pentru producția de carne.

Vacile hibride obținute au realizat producții de lapte cu 18-20% mai mari față de rasa Friză, s-a redus conținutul în grăsime, iar însușirile ugerului pentru mulsul mecanic s-au îmbunătățit. În anul 1995, producția medie înregistrată la întregul efectiv de vaci cuprinse în controlul oficial al producției de lapte a fost de 7576 kg lapte/lactație, cu 4,44% grăsime și 3,46% proteină. În ultimii 25 de ani, ca urmare a procesului de selecție, producția medie a crescut cu cca. 3000 kg lapte, conținutul mediu în grăsime cu 0,41%, iar cel de proteină cu 0,13%.(dupa Dinescu S.-2000)

Producția de carne la rasa Holstein-Friză este relativ bună. Tineretul taurin supus procesului de îngrășare intensivă realizează sporuri medii zilnice de cca. 900 g. Randament la tăiere este de 52-54%. Carnea nu are însușiri organoleptice și culinare deosebite, motiv pentru care cerințele pieții pentru acest produs sunt reduse.

Însușiri biologice. Precocitatea rasei Holstein-Friză este foarte bună, maturitatea morfologică fiind înregistrată la vârsta de cca.4 ani. Vițelele pot fi admise la reproducție la vârsta de 16-17 luni. Producția maximă de lapte se înregistrează la lactația a IV-a, iar la lactația I se realizează peste 70% din nivelul productiv maxim. Longevitatea productivă este redusă, durata medie de exploatare fiind de 3-4 lactații, însă nivelul productiv raportat la întreaga viață productivă este ridicat (peste 32000 kg lapte).

Economicitatea rasei este mult apreciată de crescători, înregistrând un consum specific de 0,9-1 UN/kg lapte, iar indicele somato-productiv (indicele lapte) este de peste 1/8.

Are constituție fină, temperament vioi și caracter blând. Rasa Holstein-Friză este pretențioasă față de condițiile de creștere și exploatare; condițiile necorespunzătoare de furajare și de întreținere determină reducerea rapidă și semnificativă a producției de lapte, mărind sensibilitatea la îmbolnăviri (afecțiuni genitale, podale și ale glandei mamare).(dupa Acatincai S. -2004)

2.1.Holstein – Friză pe plan național

Rasa Friză a pătruns în România în anul 1960. Primele importuri mai importante de rasă Friză și Holstein s-au efectuat începand cu anul 1960 atat de juninci și tauri, cât și de material seminal congelat. În perioada 1960-1964 s-au efectuat primele importuri de juninci din: Olanda. Germania, Anglia, Polonia, Danemarca, Suedia, Italia, U.R.S.S. si Noua Zeelanda, intensificandu-se dupa anul 1967 din alte țari europene si extraeuropene.

Din analiza materialului biologic de rasă Holstein Friza importat până la omologarea rasei Balțata cu negru romaneasca rezulta urmatoarele.

S-au importat un numar de 54443 junici, din Olanda,Danemarca,și din Israel;

CAPITOLUL 3.

SCOP, MATERIAL, METODA

3.1. Scopul lucrarii

Având în vedere că vacile de laptedețin o pondere de peste80% in structurataurinelor crescute in exploatatiile private din judetul Galțti, am consideratcăeste necesar si de actualitate efectuarea unor studii privindnivelul productiv, al stadiului actual de ameliorare a populației, a tehnologiei de exploatare practicată si a tipului constructiv existent in ferma S.C. AGRIMAT S.A. Matca.

3.2. Materialul biologic studiat

Pentru realizarea obiectivelor de cercetare a fost luat în studiu efectivul de vaci de lapte existentin cadrul fermei S.C. AGRIMAT S.A, situata in județul Galați la 5 km de comuna Matca pe drumul național DN 251. Ferma se afla la aproximativ 75 de km de orașul Galați.

In anul 1972 ferma a fost populată cu un efectiv de 50 capete junici aduse din Danemarca. De atunci si până in prezent progresul genetic a fost orientat către obținerea producției de lapte, folosind material seminal de la diferite ferme a caror valori de ameliorare sunt cunoscute; pana in anul 2003 au folosit material seminal de la „RPM SEMTEST” tauri care au fost evidențiați ca amelioratori pe baza rezultatelor descendenței in țara lor de origine. Linii valoroase din Blachstar, Aerostar, Vailant ,cu valori de ameliorare 113-125, indice sintetic exterior 119-127. S-a lucrat in ferma cu descendenti de marca ai acestortauri, exemplu: BODKIN (BLACKSTAR x CLEITUS), ARMIMIUS (AEROSTAR), PASIBAL (PRELUDE x INSPIRATION), DICAMIO (BLACKSTAR).

Tauri care au contribuit la creșterea progresului genetic al animalelor din ferma, contribuție la care si-a adus aportul regretatul profesor STEFANACHE care a intocmit programul de potrivire a perechilor pentru toate femelele existente la acea data in ferma.

Anul 2003 mai aduce un nou „val” de tauri selecționați atat în țara cat si in Germania, prin societatea cu capital mixt roman- german „RPM SEMTEST GENETICS INTERNATIONALS” tauri precum Jerimias cu ascendenta in bunici celebri (SOWTHWIND) si AEROSTAR pe linia materna, LIONEL pentru prima data in România fiul taurului LORDLILY campion al Olandei cu valoare de ameliorare totală (RZG)-126 si valoare ameliorare lapte (RZM)-134.

Anul 2004- firma „WWS” aduce in țara material seminal din S.U.A.- au inceput achiziționarea celor mai valoroși tauri DUTCHBOY, SAILOR, INTEARITY, in primul an 400 doze, in al doilea an 550 doze, și înca au în efectiv vaci care au incheiat lactația la sfarșitul lunii din acesti tauri, exemplu:DUTCHBOY L305=10.227L,

Anul 2007 au inceput să lucreze pentru prima data cu material sexat- au achiziționat de la „WWS” 88 doze MARMAX, 50 doze SAILOR BOVATEL de la care au obținut rezultate foarte bune.

În anul 2008- au achiziționat din S.U.A. un numar de 30 de embrioni de mare valoare genetica- au urmat procedura de transfer de embrioni, cu tot protocolul impus ( pregatirea recepoarelor, furajarea corespunzatoare, protocol hormonal impus de GENIPA SCHONTAL SCHULTEZ prin doctor TIBOR din Ungaria). În urma implantării embrionilor au obținut 18 gestații, un procent de gestatie de 60%, din care au rezultat 13 produși (6 masculi si 7 femele);Apoi au recoltat embrioni origine SUA din produșii AGRIMAT – 41 capete(2011).

Anul 2011- au implantat embrionii de origine SUA producția AGRIMAT- 28 capete (gestația obținuta 17 capete-procent gestație 60,71%)

Produși obtinuți din embrionii SUA proprietatea AGRIMAT- 13 capete (2012 ) din care 3 masculi si 10 femele, gestante pe stoc 3 capete. Recoltarea de embrioni din prasila proprie -21 bucati siimplantarea acestora; gestatie obtinuta 15 capete, procent gestatie 71,43%

Masculii din embrioni SUA 5 capete au fost introduși in programul de recoltare MSC (material seminal congelat)- SEMTEST CRAIOVA 7500 doze valorificate prin asociatia HOLSTEIN.RO.

MARMAX SEXAT -88 doze cu 66 gestații confirmate și un procent de 75%.

L.C SEXAT12 doze comercializate cu 9 gestații confirmate si un procent de75%

SAILOR BOVATEL -53 doze cu 27 gestații confirmate si un procent de 50,9%

Lactații incheiate la data de 6.07.2014: MARMAX – media 305 zile – 10.410 l;

L.C. SEXAT – media 305 zile – 9079 l; SAILOR – media 305 zile – 9610 l

Si o medie a consumuluide paiete (monta): DURCH BOY – 2,5; SAILOR- 2,2

INTEARITY- 1,4; BLITZ- 1,4

Etapa urmatoare in activitatea fermei a fost o reorientare pentru progresul genetic.

In anul 2009 firma ALTA GENETICS era prima companie care introducea in Romania produsul care avea sa revoluționeze industria geneticii bovine – TAURI TESTATI GENOMIC – AGRIMATa fost prima ferma din România care a introdus in programul de ameliorare tauri testați genomic.

Prin folosirea taurului genomic fermierul poate decide asupra planului genetic dorit, se poate cocentra presiunea de selecție pe caracterul dorit: lapte, conformație, sanatate etc.

Poate sa obțina un produs mai rapid prin genomica, poate personalizaprogramul in funcție de nevoile fermei.

Un litru de lapte in plus, o gestație in plus sau o luna de producție mai mult, aceasta este valoarea adaugata pe care investitia in genetica o va aduce in ferma.

Genomica a ajutat la schimbarea jocului progresului genetic, in loc sa ne bazam pe testarea descendentilor pentru identificarea taurilor exceptionali, astazi putem obtine o evaluare genetica direct pe baza genotipului animalului chiar imediat dupa nastere; informatia genomica o putem obtine la varsta de 3 luni, performanta proprie pentru vaci la varsta de 24- 60 luni, iar la 60 luni performanțele fiicelor.

Precizia evaluarii geneticii genomice in SUA a taurilor comercializați este intre 72- 77% comparativ cu media parinților care ne ofera o precizie de 35%, schimbarile valorilor de ameliorare estimate dupa evaluarea performantelor urmasilor, in index TPI, este de +- 195 puncte (cand precizia va fi de 95 %).

Selecția genomica ne ajuta sa estimam performantele urmașului unui animal pe baza ADN-ului acelui animal; markerii„ADN” ai animalului individual sunt comparați cu profile de markeri a mii de tauri si vaci care au milioane de urmași cu performanțe cunoscute ale diferitelor caractere de interes.

Ferma a progresat rapid prin introducerea constantă a grupelor de tauri genomici noi aparuti in 2013 facand pasul catre cel mai important program genetic dedicat fermierilor progresivi din intreaga lume – ALTA GLOBAL ADVANTAGE -utilizand exclusiv tauri testati genomic.

Agrimat Matca a fost societate de stat, desprinsa din I.A.S. MATCA, IN ANUL 1990. Din anul 1994 au demarat un program de selecție. Dar cel mai important pas a fost in 2004 prin cumpararea de la o firma americana a materialului seminal de la cei mai buni tauri din lume, iar in 2007 s-a facut transfer de embrioni. Pentru imbunătățirea geneticii s-au facut cheltuieli foarte mari (un embrion ajungand si la 1200 dolari).

Ferma exploateaza 5000 hectare de teren, o parte din producția obținută este folosită in hrana aimalelor. Furajarea se realizează diferențiat, pe loturi, în funțtie de productie, de conditiile fiecarui animal. Ferma are in dotare o micro- F.N.C. (fabrica de nutrețuri combinate). (Fig. 3.1)

Fig.3.1 FNC –Ferma SC AGRIMAT SA MATCA

Adapostul pentru animale este format din 10 grajduri si tabara de vara. (Fig. 3.2)Fiecare adapost cuprinde zone de odihnă, front de furajare, adapatori izoterme, iar in zona de hrănire sunt amplasate ventilatoare si pulverizatoare de apa.

Fig. 3.2 Tabără vară – Ferma S.C. AGRIMAT S.A. MATCA

Tineretul dupa fatare este ținut in maternitate cateva zile, pentru administrarea colostrului, dupa care este mutatsi intreținut in boxe individuale, in afara adapostului, pana la înțarcare 2 luni. (fig.3.1 )

În aceasta perioada este hranit pe baza de lapte praf ( rovilac plus- care conține proteina 21 % si grasime 16%) si supliment furajer-in prima faza MUSLI START MIX(contine: fulgi de porumb, borhot de sfecla, ovaz, srot de floarea soarelui, lucerna, fulgi de grau, sirop de zahar, melasa, ulei de palmier, fulgi de morcov, calciu); in a doua faza supliment BAMBINO GRANULAT ( care contine: spartura de porumb, srot soia, faina de seminte de rapita, seninte de in, tarate de grau, melasa, orz,carbonat de calciu, clorura de sodiu, fosfat monocalcic).

Fig.3.3.- Maternitatea – ferma SC AGRIMAT SA Matca

Dupa perioada de înțarcare, tineretul taurin va fi separat pe sexe si transferat in adapostul destinat acestuia -cresa (fig. 3.3)Alimentația se face pe baza de fân de lucernasi un amestec de concentrate.

Dupa varsta de 4 luni intreținerea tineretului se facein adaposturi cu zona individuala de odihna, pe covor de cauciuc. Hrănirea se face pe baza de fân de lucerna, silozuri si un amestec de concentrate.

Fig. 3.4 – Creșa vitei- ferma SC AGRIMAT SA Matca

Dela vârsta de 12 luni întreținere libera in adapostcu zona individuala de odihnacu saltea de paie, iar furajarea are loc in padoc. Ele avand incluse in ratia furajera: fânul de lucerna, siloz porumb, concentrate si borhot de bere

Fig.3.6- Adapost junici- ferma SC AGRIMAT SA Matca

Vaci peste 24 luni.( Fig. 3.5 ). Întretinerea se face in adaposturi cu zona individuala de odihna, pe asternut de paie, furajarea are loc in padoc si se face in functie de perioada in care se afla (cu 21 zile inainte si dupa fatare, in functie de nivelul productiv si perioada de repaus).

Fig.3.7 Siloz – Ferma S.C. AGRIMAT S.A. MATCA

Mulsul se efectuează de 3 ori pe zi, dimineața la ora 5, la pranz la ora 12 si seara la 19, in sistem paralel, 2×16, auomatizat, intr-o sala de muls dotata cu echipamente corespunzatoare, produse de firma S.C. AFIBANAT SRL. Productia de lapte este monitorizata zilnic prin programul sistemului AFIFARM V.3076, din Israel, unde indicii de cantitate si calitate sunt evidentiati si inregistrati computerizat.

Laptele muls și filtrat ajunge in tancurile de depozitare si racire, montat intr-un spațiu separat de sala de muls, avand capacitatea totala de 14.800 litri.

Productia medie zilnica este de 35 l/vaca, laptele fiind incadrat in categoria A de calitate.

Managementul dejectiilor este asigurat printr-o statie de separare a fractiei solide de cea lichida intr-un „BALON”de stocare pentru fermentatiesi deversare in sistemul propriu de irigat.

Ponderea materialului seminal in ferma la data de 06.07.2014este urmatoarea:

Din total950 capete – 342 capete din material sexat 36%

-285 capete din material conventional 30%

323 capete din material genomic 34%

Tabel 3.1

Structura de vârsta

Ferma deține atat vaci in producție cat si tineret aferent, avand ca obiectiv principal obținerea productiei dede lapte, în cantitate si de calitate in condiții de eficiența maxima.

Cercetările s-au efectuat conform planului si tematicii propuse, in perioada 2013 – 2014, realizand numeroasesi aprofundate investigații, datele obținute fiind prelucrate statistic si in urma rezultatelor obținute s-au elaborat o serie de concluzii referitoarela tehnologia existentacu aplicații in creșterea rasei Holstein- Friza pentru producția de lapte.

3.3. Metoda de lucru

Datele primare privind măsuratorile corporale și însușirile productive in direcția producției de lapte au fost preluate din registrele fermei SC. AGRIMAT SA., prelucrate si interpretate prin metode statistice specifice unor astfel de cercetări.S-a calculat media, abaterea standard și coeficientul de variabilitate. Varianța este una din masurile variabilitatii care corespunde marimii varianței însușirii sau fenomenului studiat. Numar care sta la baya acestei marimi este suma patratelor abaterilor de la medie sau suma patratelor.

Suma pătratelor abaterilor nu este folosita ca atare ca masura pentru exprimarea marimii varianței ci se utilizează asa zisul patrat mediu.

Deviația standard este principala masura a variabilității si a gradului de dispersie a variantelor in jurul mediei.

Stabilirea valorii abaterii sau a deviației standard reprezinta radacina patratului mediului sau a varianței care se noteaza cu „s”.

Coeficientulde variație se calculeaza in mod obișnuit pentru a se stabili gradul de variabilitate a mai multor caractere ale aceiasi probe sau populatii. În toate cazurile se calculeaza valoarea relativa a abaterii standard in procente fata de medie.

Tehnica masuratorilor se face dupa o tehnica bine precizata, asezand animalul pe un teren perfect plan, in timpul masuratorilor animalul trebuie sa stea in pozitie fortata. Privind din spate sau lateral picioarele trebuie sa acopere unul pe altu.

Somatometria este o metodă ajutătoare în examenul de sinteză al exteriorului, care constă în măsurarea directă pe animal a diferitelor dimensiuni corporale

În vederea efectuării măsurătorilor corporale se utilizează următoarele instrumente: – zoometrul (baston de măsurat sau baston Lydtin) – folosit la măsurarea dimensiunilor corporale mari; – compasul Wilkens – pentru dimensiunile mici; – panglica metrică – pentru perimetre; – rigla (liniarul) – pentru măsurători pe uger; – cântarul basculă – pentru masa corporală .

Înălțimea la crupă – se măsoară cu zoometrul (fig.3.4.), de la linia imaginară care unește punctele șoldurilor și până la sol.

Înălțimea la grebăn (talia) – se măsoară cu zoometrul de la sol până la punctul cel mai înalt al grebănului.

Lungimea oblică a trunchiului – se măsoară cu zoometrul, de la punctul spetei până la punctul fesei.

Lărgimea pieptului – se măsoară cu compasul, la fața externă a articulațiilor scapulohumerale.

Adâncimea toracelui – se măsoară cu zoometrul, de la punctul cel mai înalt al grebănului până la marginea inferioară a sternului.

Lărgimea crupei la șolduri – se măsoară cu compasul, între punctele șoldurilor.

Perimetrul toracic – se măsoară cu panglica metrică, pe linia verticală ce trece tangențial la unghiul supero-posterior al spetei.

CAPITOLUL 4

REZULTATE OBȚINUTE

4.1.Caractere morfologice

‘

Rezultatele obținute indica faptul ca la vacile cu producții mari de lapte importanța prioritara o reprezinta tulburarile de metabolism și ale reproducției. Deoarece oscilațiile mari între unele faze de producție-reproducție nu trec fara urmări asupra sănătății și producției de lapte.

Stabilirea condiției corporale ne da informații in ceea ce privește starea fiziologică și de sănatate a vacilor in raport cu măsurarea adevaratei greutati corporale avand in vedere ca asupra mesei corporale influiențeaza și alți factori care se schimbă mereu. Condiția corporală este un criteriu de bază dupa care se fac rațiile de hrana.

Parametrii morfologici au fost determinați pentru 231 capete vaci de lapte care au fost grupate în patru grupe: lactația I-a (tab. 4.1.), lactația a II-a (tab. 4.2.), a III-a(tab. 4.3.) șilactația a IV-a ( tab.4.4.).Conform programului de cercetare s-a studiat următoarele însușiri: înălțime la grebăn, înălțime la crupă, perimetru toracic, adâncimea toracică și masa corporala.

Tabel 4.1.

Estimatori pentru caracterele morfologice la vacile in lactatia I (primipare)

În urma rezultatelor obținute reiese ca in fermaS.C. AGRIMAT S.A vițelele ating greutatea de 75 % din cea de adult la vârsta de 12 luni, ele fiind apte pentru insămânțare.

Primiparele prezintă o medie aînalțimii la greban de132,27 cm cu o deviatie medie de ± 0,60 cm;înălțimea la crupă de 154,60cm cu o deviație medei de± 0,47 cm;perimetru toracic de 205,11 cm cu o deviațIe medie de± 2,19;adâncimea toracica de 82,82 cm cu o deviatie medie ± 0,99 cm și o greutate corporalăde 666,10 kg cu o deviație medie de ± 4,30 kg.( tab.4.1.)

Tabel 4.2.

Estimatori pentru caracterele morfologice la vacile in lactația a II –a

Secundiparele au o medie a înalțimii la greban de 134,13 cm cu o deviație medie± 0,58; înalțimea la crupa 156,40 cm cu o deviație medie de ± 0,51 cm; perimetru toracic de 206,57 cm cu o deviație de ± 2,33 cm; adancimea toracică 83,30 cm cu o deviație medie de ± 0,96 cm și o greutate corporala de 679,91 kg si cu o deviație de ± 1,59 kg. (tab. 4.2.)

Tabel 4.3.

Estimatori pentru caracterele morfologice la vacile in lactatia a III – a

Cele in lactația a III -a au valori apropiate de vacile din lactația a II-a și anume: 135,11 cm la inaltimea la greaban cu o deviație medie de ± 0,59; înalțimea la crupa egala cu 156,80 cm cu o deviație medie de ± 0,49 cm; perimetru toracic este egal cu 208,18 cm si cu o deviație medie de ± 1,58 cm; adancimea toracică = 83,39 cm cu o deviație de ± 0,87 cm; cu o greutate corporala de 687,55 kg si cu o deviație medie de ± 2,06 kg. (tab. 4.3.)

Tabel 4.4.

Estimatori pentru caracterle morfologice la vacile in lactatia a IV-a

Vacile in a patra lactatie prezinta urmatoarele caractere morfologice: înalțimea la greban egala cu 137,17 cm si cu o deviație de ± 0,54 cm,înalțimea la crupa de 157,87 cm cu o deviație de ± 0,39 cm; perimetru toracic egal cu 208,55 cm cu o deviație medie de ± 1,12cm; adancime toracica de 83,30 cm și cu o greutate corporala de 696,10 kg cu o deviație medie de ± 1,79 kg. (tab. 4.4.)

4.2. Caractere de reproducție

Vârsta la prima fatare influiențeazăîn mod deosebit producția de lapte. Momentul introducerii vițelelor la reproducție este condiționat de dezvoltarea corporala, trebuie sa reprezinte 70-75 % din greutatea de adult. Fiind influiențata de precocitatea rasei dar și decondițiile de hrănire și intreținere.

Din punct de vedere economic este important ca prima fatare sa aibe loc la o vârsta cat mai tanară, pentru a reduce cheltuielile de creștere . Însamanțarile vițelelor la vârste prea mici poate să dea dificultati la fatare si totodata poate influența negativ productia de lapte in primele 2-3 lactatii.

Amanarea primei fatari peste limitele caracteristice rasei afecteaza de asemenea, productia cantitativa de lapte din prima lactatie, ca urmare a depunerilor de tesut adipos in glanda mamara, iar pierderile economice sunt mari.

Atunci cand vițelele vor fi date la monta mai tarziu,presupune realizarea unui numar mai mic de produsi/viata productiva, producție de lapte mai mica, deci o eficiența economica scazuta.

In condițiile fermei SC AGRIMAT SA vițelele sunt introdu-se la monta înainte de varsta de 12 luni într-un procent de 10.97 % din efectivul total de viîele cu o rata de concepție de 42,31 %; între 12 -14 luni într-un procent de 81,86 % cu o rata de concepție de 46,91%, iar restul dupa vârsta de 14 luni. Rezultand o vârsta la prima fatare cuprinsa intre 22-24 luni

Intervalul dintre doua fătări (Calving Interval) este condiționat de durata gestației dar mai ales de service-period.

In principiu se urmarește ca intervalul dintre doua fătări consecutive sa fie de 12 luni, situație in care putem obține o producție de lapte mai mare si totodata indica o funcționare normala a aparatului reproducator.

Acest indice este folosit pentru măsurarea capacitatii funcției de reproducție intr-o fermă.

La efectivul realizat pe anul 2013 media intervalului dintre doua fatari a fost de 394,8 zile cu o abatere standard de 39,7 si un coeficient de variabilitate de 10,6%.

La efectivulanalizat pe anul 2014 media intervalului dintre doua fatari a fost de 410 zile cu o abatere standard de 54,8 si un coeficient de variabilitate de 12,88%.

Service-period-ul este considerat unul dintre cei mai buni indicatori ai eficientei reproductive. Service-period-ul sau intervalul de la fatare pana la monta fecunda, este foarte important si obligatoriu ca in practica sa i se acorde o atentie deosebita deoarece de el depinde calving-interval-ul, producția de lapte si eficiența economică.

Valoarea optimă a acestui indice este de 80-90 zile. Exista situații in care femelele nu intra in calduri 2-3luni sau chiar mai mult (în condiții normale de reproducție, primul ciclu de calduri apare la circa 3-4 săptămâni de la fatare).

Absența căldurilor si a ovulației pe o perioadă mai mare de timp se datorează epuizării organismului dupa fatare,ca o consecința a faptului ca nu s-a realizat o pregatire corespunzatoare femelei pentru fatare sau din cauza unor tulburari de reproducție (de exemplu: retenții placentare,metrite netratate la timp etc.)

Momentul însămânțării optime dupa fatare a vacilor de lapte se stabilește diferențiat in funcție de vârsta, nivelul productiv in lactația anterioara, starea de întreținere, modul de desfășurare a fătării, involuția uterina.

Valoarea medie a acestui indice pentru efectivul analizat in anul 2013este de 119,5 zile cu o abatere standard de 48,7 zile si un coeficient de varibilitate de 40,8%, in anul 2014 valoarea medie a acestui indice este de 132 zile cu o abatere standard de 59,36zile si un coeficient de variabilitate de 36,05%.

Durata optimă a repausului mamar este, in medie,de 60 zile.

Reducerea repausului mamar sub 40 zile duce la scăderea accentuata a productiei de lapte.Prelungirea acesteia peste 60 zile, exceptand vacile primipare si cele recordiste, determina fie scaderea productie de lapte pe lactatia in curs, ca urmare a scurtarii duratei lactatiei,fie pe intreaga viata productiva, ca urmare a prlungirii intrvalului intre fatari peste limitele optime.

La efectivul analizat in anul 2013 media repausului mamar este de 53,7 zile cu o abatere standard de 45,1 zile si un coeficient de variabilitate de 83,86%. In aceste conditii se poate afirma ca repausul mamar al efectivului analizat este bun.

In anul 2014 media repausului mamar 68.zile cu o abatere standard de 31,1 zile si cu un coeficient de variabilitate de71,4%.

4.3. Caractere de producție

Durata lactației, respectiv perioada de la fatare la înțarcare condiționeaza producția de lapte si pe întreaga viața a animalului. Durata lactației se stabilește pe lactație normala si totala, durata normala a lactației stabilindu-se a fi de 305 zile.

Din punct de vedere nutrițional, vacile primare in lactație necesita un important aport nutritiv, hrănirea insuficientă diminuând producția de lapte. Prin prelungirea lactației peste 10 luni se marește producția de lapte din lactația respectivă, dar se obține o cantitate mai mica de lapte pe intreaga viata productiva a animalului. Aceasta scadere a productiei de lapte pe durata exploatarii se datoreaza productiei scazute de lapte din ultima parte a lactatiei.

În practica s-a demonstrat ca reducerea duratei lactației la 8 luni,ceea ce presupune ca intervalul dintre 2 fatari sa fie de 10 luni,se realizeaza o cantitate mai mica de lapte pe lactația in curs, dar crește productia de lapte pe intreaga viata productiva a animalului,totodata se obtine un numar mai mare de vitei (se pot realiza 6 fatari in 5 ani).

Exista situatii cand durata lactatiei totale depaseste 305zile.Reglementarea duratei lactatiei este una din problemele importante in exploatarea vacilor de lapte si se realizeaza numai in concordanta cu situatia reproductiei.

Media lactatiei totale din anul 2013 a fost de 409,6 zile cu o abatere standard de 126,7 zile si un coeficient de variabilitate de 31%.

În anul 2014, s-a obținut o durata medie de 370,2 zile cu abatere standard de 65,7 zile si un coeficient de variabilitate de 17,7%

Producția de lapte, atat sub raport cantitativ cat si calitativ este rezultatul activitații funcționale a intregului organism, fiind supusa influenței unor factori diferiti. Obținerea unor producții mari de lapte impune cunoașterea și dirijarea acestor factori astfel incat sa se obtina noi generatii cu potential genetic superior care sa fie pus in valoare la nivel cat mai ridicat.

Prin producția de lapte totală se înțelege cantitatea de lapte, procentul de grasime si cantitatea de grasime realizată de o vaca din a doua zi după fătare si pâna la înțarcare.

Prin producția de lapte normală se înțelege cantitatea de lapte, procentul de grăsime si cantitatea de grasime,de proteina realizata de o vaca in primele 305 zile de la fătare.

Tabel 4.5.

Estimatori pentru caracterul cantiatea de lapte

În anul 2014 s-a obținut o medie a producție de lapte de 10864, 36 de litri cu o deviație medie de ± 246,25 litri, cu o maximă de 26288 litri. (Tab. 4.5.)

În anul 2013 media producție a fost de 10010,59 litri cu o deviație de ± 414,28 si cu o maximă de 22931 litri.

În tara noastră, prelucrarea laptelui de catre intreprinderile de industrializare se face în funcție de procentul de grasime din lapte, laptele fizic fiind recalculat la 3,5%. Cu cat laptele fizic are un continut mai ridicat in grasime, cu atat se va obține o cantitae mai mare de lapte-marfa. Sporirea procentului de grasime din laptele muls se realizeaza in primul rand pe cale genetica, deoarece coeficientul de heritabilitate a acestei insusiri este ridicata.

Îmbunatațirea calitațiii laptelui se refera nu numai la valoarea sa nutritiva cat si la calitatile igienice.Se considera ca laptele este igienic cand nu contine impuritati si contine un numar foarte mic de germeni.Calitatea laptelui este data in primul rand de compozitia sa chimica.Cu cat crește continutul laptelui in grasime, cu atat are o valoare nutritiva mai ridicata, si deci o calitate mai buna.

Tabel 4.6.

Estimatori pentru caracterul cantitatea de grasime din lapte

În anul 2014 conținutul in grasime a fost de 3,39 %, cu o deviație medie de ± 0,04 cu un minim de 1,91 %, iar in 2013 media conținutului de grasime a fost de 3,38% cu o deviație medei de ±0,06, iar minima a fost de 2,1 %. (tab. 4.6.)

Tabel 4.7.

Estimatori pentru caracterul conținutul in protein

În anul 2014 conținutul in proteina a fost de 3,58 % cu o deviatie medie de ± 0,04, iar in 2013 continutul in proteina a fost de 3,53 % cu o deviatie medie de ± 0,05. (tab. 4.7.)

CONCLUZII

Taurinele asigură 90% din producția de lapte și 60% din cea de carne destinată consumului uman, ocupând astfel primul loc în ierarhia speciilor crescute pentru producerea de alimente de origine animal.

Creșterea producției de lapte se realizează atât prin sporirea numerică cât și prin îmbunătățirea calitativă a efectivului matcă în condiții de exploatare și furajare optimă. Se poate rezuma că cei trei factori de rentabilitate în creșterea vacii de lapte sunt: „rasă”, „casă” și „masă”.

Caracterele care pot face parte din obiectivele studiate la vacile de lapte se impart în caractere de productie, caractere de reproductie si caractere de exterior.

La productia de lapte sunt urmarite in principal trei caractere:cantitatea de lapte; procentul de grasime; procentul de proteină.

Caracterele de reproducție sunt importante din punct de vedere economic, dar afectează indirect si eficiența selecției. Acestea sunt date de fertilitatete, repetarea montei, prolificitate,varsta.

Sudiul de cercetare s-a efectuat in ferma Agrimat Matca care a fost societate de stat, desprinsa din I.A.S. MATCA, IN ANUL 1990. Din anul 1994 au demarat un program de selectie. Dar cel mai important pas a fost in 2004 prin cumpararea de la o firma americana a materialului seminal de la cei mai buni tauri din lume, iar in 2007 s-a facut transfer de embrioni. Pentru imbunatatirea geneticii s-au facut cheltuieli foarte mari (un embrion ajungand si la 1000 dolari)

Rezultatele obținute indică faptul ca la vacile cu producții mari de lapte importanța prioritara o reprezinta tulburarile de metabolism și ale reproducției. Deoarece oscilațiile mari între unele faze de producție-reproducție nu trec fara urmări asupra sănătății și producției de lapte.

Vârsta la prima fatare influiențează în mod deosebit producția de lapte. Momentul introducerii vițelelor la reproducție este condiționat de dezvoltarea corporala, trebuie sa reprezinte 70-75 % din greutatea de adult. Fiind influientata de precocitatea rasei darsi de condițiile de hrănire și intreținere.

Din punct de vedere nutrițional, vacile primare in lactație necesita un important aport nutritiv, hrănirea insuficientă diminuând producția de lapte. Prin prelungirea lactației peste 10 luni se marește producția de lapte din lactația respectivă, dar se obține o cantitate mai mica de lapte pe intreaga viata productivă a animalului. Aceasta scadere a productiei de lapte pe durata exploatarii se datoreaza productiei scazute de lapte din ultima parte a lactatiei.

Prin folosirea taurului genomic fermirierul poate decide asupra planului genetic dorit, se poate cocentra presiunea de selectie pe caracterul dorit: lapte, conformatie, sanatate etc.

Poate sa obțina un produs mai rapid prin genomica , poate personaliza programul in funcție de nevoile fermei.

Un litru de lapte în plus, o gestație în plus sau o luna de productie mai mult, aceasta este valoarea adaugata pe care investitia in genetica o va aduce in ferma

BIBLIOGRAFIE

Acatincăi S., 2000 – Producțiile bovinelor, Editura Mitron, Timișoara

Acatincăi S., 2004- Productiile bovinelor, Ed. a II-a, Editura Eurobit, Timisoara

Alexoiu A., 2002 – Aprecierea conformatiei corporale la taurine, Editura Ceres, Bucuresti

A.T. BOGDAN și colab. – Fertilitatea, natalitatea și prolificitatea în zootehnie. Vol. I și II Editura. Dacia Cluj-Napoca, 1984, 1985 .

Creangă Șt., 1999 – Elemente fundamentale ale eredității animale. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași

Dinescu S., 2002 – Productia de lapte in Romania, Editura Ceres, Bucuresti

Dronca D. – 2007 – Ameliorarea genetică a populațiilor de animale, Editura Mirton, Timișoara.

Grosu, H., Drăgănescu, C., 2003 – Ameliorarea animalelor, Ed. Coral Sanivet, București Ivancia M.2005 – Ameliorarea animalelor, Editura Alfa, Iasi

Ivancia M.2007 –Ameliorarea animalelor, Editura Alfa, Iasi

MACIUC V. 2006 – Managementul cresterii bovinelor, Editura Alfa Iași

Negruțiu E., Pipernea N. 1969- Genetica și ameliorarea animalelor, Editura Ceres, București

Pipernea N., 1974 – Ereditatea principalelor caractere și însușiri la animalele domestice, Editura Didactică și pedagogică București

Rusu S., Zăvoi I.1981 – ZOOTEHNIE, Editura Didactică și Pedagogică, București

Șt. Popescu Vifor, 1979 – Genetica animală, Editura Didactică și pedagogică,

București.

.