STUDIU PRIVIND PERCEPTIA CLIENTILOR ASUPRA CALITATII PRODUSELOR CRAMELE RECAS INtRODUCERE Cel mai important lucru în marketing este satisfacerea… [302350]

STUDIU PRIVIND PERCEPTIA CLIENTILOR

ASUPRA CALITATII PRODUSELOR

CRAMELE RECAS

INtRODUCERE

Cel mai important lucru în marketing este satisfacerea nevoilor clientilor. Pentru a [anonimizat]-le calitatea pe care aceștia o considera importantă. În acest studiu am încercat sa atingem principalele atribuții importante pe care un produs de calitate trebuie să detină.

[anonimizat], variabilele intriseci și extrinseci a produselor care sunt foarte importante în delimitarea percepției calității subiective a consumatorilor.

[anonimizat], vinificație și viticultură care sunt importante în crearea vinurilor de calitate. Prin prezentarea acestora am parcurs o scurtă în cele din urmă o scurtă descriere a gamei de produse create de Cramele Recaș.

[anonimizat].

Capitolul 1 Conceptul de calitate

Calitatea a fost întotdeauna un obiectiv important pentru cercetătorii din cadrul departamentelor de marketing. [anonimizat] s-[anonimizat] a clienților este formată și cum aceasta afectează comportamentul pe piață. [anonimizat].

[anonimizat] s-a schimbat dramatic în ultimele 3 decenii. Produsele importate cresc în cantitate și varietate și este important să ințelegem ce își dorește sau nu consumatorul român.

Cunoașterea calității a [anonimizat], și al inginerilor. Unii cercetatori consideră calitatea ca fiind o [anonimizat] o văd ca mecasnism superior care poate fi calculată. [anonimizat], nu doar prin atributele fizice care diferențiază un produs de altul. De-a lungul timpului avem o [anonimizat], [anonimizat], majoritatea consumatorilor neobservând diferența.

Capitolul 1.1. Perceptia calitatii

Percepția calității poate fi considerată una dintre cele mai determinate comportamente a consumatorului prin care rezultă succesul produsului. [anonimizat], ceea ce ne face să întelegem cât de importantă este crearea valorii pentru client și ajungând la sfârșit într-o continuă crestere a pieței. [anonimizat] a calității și raportul dintre preț și valoare care nu a obținut un rezulat valabil. Una dintre principalele motive a variaților din rezultatul studiilor au fost incapacitatea de a găsi categoria exactă a conceptului, la fel ca diferitele inconsistențe metodologice.

Abordarea lui Zeithaml de a întelege percepția calității s-a raportat unei calități obiective care încercă să găsească date care pot fi masurabile cu privire la standardele predefinite. Ceilalți autori au încercat să adopte o [anonimizat] ca fiind un atribut care nu ar putea fi analizat, dar poate fi cunoscut doar experimentând. Unii cercetători, cum ar fi Ophuis și Van Trijp au luat ca punct de vedere două părți opuse în care calitatea percepută să fie examinată prin opinia personală a clientului.

In articolul lor, numit “Perceived Quality: A Market Driven an Costumer Oriented approach”, Ophuis și Trijp (1995) cercetează percepția calității în magazinele alimentare, cercetările lor având referire și în acest studiu. Ca un concept fundamental a studiului, ei prezintă calitatea (figura 1) în patru atribute care afecteaza percepția calității: procesul percepției, produsul sau mai multe produse, locul/contextul/factorii situaționali și nu în ultimul rând persoana sau factorii personali.

FIGURA 1. (Ophuis si Trijp, 1995)

Prin produs, cercetătorii au constatat că percepția calității este dependentă de elementul examinat în masura în care calitatea este factorul identificat într-un produs sau mai multe produse care pot fi irelevant pentru unele. În mod similar, dependența puternică asupra percepției este prezentă în spatele observatorului care poate include diferite aprecieri a clienților, cum ar fi abilitățile perceptive, preferințele generale, experiența, etc. Cea dea treia variabilă, locul, autorii trimit referire către factorii situaționali, cum ar fi de exemplu utilitatea produsului, unde acesta poate fii folositor în anumite scopuri și deloc util în anumite situații. (Ophuis and Trijp, 1995)

Elementul final prezentat de Ophuis and Trijp este percepția. Autorii se refera la procesul perceperii caracteristicilor vizibile și invizibile a produsului care pot fi experimentat sau considerat a fi experimentat. Procesul perceptiei calitatii este o combinatie de diferite variabile. Urmatoarea figură reprezintă modelul conceptual prezentat de Steenkamp (1989, 1990).

Capitolul 1.2 Variabilele calitatii percepute

Conceptul lui Steenkamp legat de calitatea percepută încercă să formeze o cale de mijloc între caracteristicile obiective ale produselor și preferințele consumatorilor. Subliniază faptul că percepția calității se diferențiază prin calitatea obiectivă prin care consumatorii o folosesc pentru a determina calitatea. Conceptul sugerează faptul că evaluările individuale ale calității sunt situaționale și personale, iar acestea sunt de multe ori pe baza unor informații incomplete. (Holm &Kildevang, 1996)

FIGURA 2. Ophuis si Trijp (1995)

În partea stanga a axei sunt situate variabilele de calitate pe care consumatorii percep despre produs, înainte să aibă loc consumul acestuia. Aceste variabile sunt grupate ca intrinseci sau extrinseci. Valarie Zeithaml a folosit studiile facute de Olson si Jacoby (1972) pentru a explica și întelege percepția calității.

Termenul calitate intrinsecă este utilizat în privința trăsăturilor produsului care se reflectă în interior, la calitatea fizică a produsului consumat. Calitatea extrinseca pe de altă parte se referă la elementele din afara calității percepute, care sunt în legatură cu produsul, neavând parte fizică. Acestea includ brandul, prețul și reclama care toate la un loc afectează percepția calității clienților fără ca produsul să fie consumat. Una dintre afirmațiile lui Valerie Zeithaml, în ceea ce privește calitatea intrinsecă este în legatură cu specificul produsului poate fi posibil doar în dimensiunea generală a calității. Un exemplu este dat atunci când un suc de portocale are mai multă pulpă atunci acesta este considerat mai calitativ, dar un suc de mere trebuie să nu conțină impurități pentru a avea o calitate superioară.

În ceea ce privesc produsele sau servicii, unde informațiile legate de atributele intrinseci nu sunt valabile, variabilele extrinseci joacă un rol foarte important. În cercetarea efectuată de Zeithaml ne sunt explicate cum informațiile extrinseci înfățișează o varietate de atribute calitative. De exemplu, suma investita în publicitate simbolizeză încrederea companiilor pe care o au asupra produselor sau serviciilor oferite. Din varietatea de atribute extrinseci ale produselor, prețul este cel mai puternic. Atunci când variabilele intriseci nu sunt utili, prețul este folosit drept măsurătoare a calității. (Zeithaml, 1988)

Capitolul 1.2.1. Variabilele extrinseci

Următoarele descoperiri a lui Zeithaml sunt într-o strânsă relatie între importanța atributelor intriseci și extrinseci care contribuie la percepția calității și decizia de cumpărare. Zeithaml a descoperit că variabilele intrinseci le depășesc pe cele extrinseci până la punctul de consum, unde variabilele intrinseci pot fi prezise sau atributele intrinseci sunt atribute căutate (pot fi definite fără ca acestea sa fie experimentate). Pe de altă parte, atributele extrinseci devin mai importante în faza de cumpărare atunci cand variabilele intrinseci nu sunt valabile.

În alte cuvinte, într-o situație de cumpărare, un client care nu poate primi o monstră din calitatea unui produs se bazează în mare parte pe variabilele extrinseci cum ar fi brandul, publicitatea sau prețul. (Zeithaml, 1988)

Importanța intelegerii influenței pe care o are brandul în percepția calității și a comportamentului consumatorului pe piață nu poate fii suprapreciată. Solomon (2009) a explicat faptul că brandurile nu sunt doar ceea ce vrea marketingul să ilustreze ca imagine a unui produs, ci întâi de toate ca “înțeles de mijloc” prin care consumatorii însăși genereaza o conotație. În alte cuvinte, semnificația brandului este decisă în final chiar de consumatori, după ce au consumat produsul. În plus, noi, ca și consumatori câteodată încercăm să găsim o relație de identitate cu brandul.

Brandurile presupun o influență bună în înțelegerea calității ca scop a acestui studiu. Acesta poate fi sugerată și de brandurile occidentale care au o imagine în economia de piață. Solomon (2009) a explicat că brandurile occidentale, care prin urmare putem presupune că pentru un consumator care a locuit într-o piață închisă, pot fi considerate superiore față de alte categorii. Produsele alimentare pot conține diferite probleme, începând de la gust până la siguranța produsului. După afirmațiile lui Solomon, semnificația unui brand este ulterior formată în mintea consumatorului în funcție de propriile lui experiențe. Acest lucru sugerează faptul că studiul brandurilor nu ar trebui să se concentreze doar pe percepția inițial pe care un brand de calitate o înfățișează, ci de asemenea, cu privire la modul în care s-a dezvoltat experienta lor și ce efecte au asupra decizilor de cumpărare.

Există o serie de elemente numite variabile de imagine care sunt diferite de la un produs la altul, dar sunt puternic legate de (adică se identifică cu) produsul în sine care trebuie, prin urmare, să fie luate în considerare atunci când se evaluează diferențele de aspect. Aceste variabile de imagine includ numele de marcă, prețul și originea (Erickson, Johansson și Chao, 1984). Variabilele de calitate extrinseci pot fi definite ca fiind caracteristicile care sunt legate de produs, dar care nu fac parte din ea din punct de vedere fizic. (Olson, 1977) In cercetarea ei, Zeithaml (1988) identifică o serie de atribute extrinseci. Ele nu sunt specifice pentru fiecare produs, dar pot fi utilizate ca indicatori generali ai calității oricărui tip de produs.

Principalele atribute subliniate sunt prețul, numele de brand și publicitatea, care pot fi de o mare importanță pentru consumator, în funcție de caracteristicile fiecăruia (garanție, originea, metode tehnice sau servicii utilizate, etc). Mai mulți autori au studiat relația pe care eticheta (Aaron, Mela si Evans 1994; Tuorila și colab, 1994;. Wansink, Parcul, Sonka și Morganisky, 2000), publicitatea (Deliza și MacFie, 1996, Jaeger și MacFie, 2001), pretul (Doods, Monroe și Grewal 1991, Lange Issanchou și Combris, 200, Rao și Monroe, 1989) (. Doods și colab, 1991), mărcile și denumirea de origine, se mențin așteptarilor.

Ceea ce fac variabilele extrinseci de calitatea sa fie importante in marketing sunt deoarece acestea pot fi modificate, fără ca atributele fizice să fie schimbate. Producătorii pot schimba tactica lor de marketing, de a investii mai mult în publicitate, în schimbarea ambalajelor, etc. Cu toate acestea, creând în mod obijnuit variabile extrinseci puternice și eficiente pentru un produs, cum ar fi un nume de brand de încredere care este considerabil mai dificil de creat decât modificarea produsului în sine. Cu toate acestea sunt situații în care produsele concurente sunt similar ca aspect fizic, variabilele extrinseci joacând un rol central. (Ophuis și Van Trijp, 1995)

Mergând în partea dreaptă o modelului prezentat de Ophuis și Van Trijp (1995), Steenkamp (1989, 1990) mută variabilele de consum în fața atributelor de calitate care aduc valoare clientilor, care nu pot fi percepute înaintea consumului. În lucrarea sa, Steenkamp sugerează hotararea consumatorului ca fiind în cele din urmă rezultatul percepției acestor atribute a calitații. Atributele de calitate prezentate sunt împărțite în continuare în atribute de calitate privind experiența și în atribute de calitate credibile. Diferența dintre acestea este efectul atributelor experimentate care pot fi percepute imediat după sau chiar în timpul consumului, în timp ce atributele credibile nu pot fi percepute astfel. (Ophuis si Trijp, 1995)

O constatare importantă menționată de Ophuis și Trijp ( 1995) este faptul că cel mai important atribut care poate fi experimentat în ceea ce privește produsele alimentare este gustul, care depinde de o senzație a consumatorului, care poate fi în cele din urmă destul de abstractă. Cu toate acestea, cercetările au arătat, de asemenea, că deși gustul joacă un rol central în perceperea calității experimentate, s-au găsit dovezi relevante în ceea ce privesc variabilele extrinseci. În unele situații un produs alimentar care arăta "mai bine" sau "mai proaspăt", se spune că are un gust mult mai bun.

Atributele de calitate, deși nu pot fi experimentate imediat, sunt încontinuare atribute importante care definesc percepția de calitate pentru consumatori. În mod deosebit, în cazul produselor alimentare, cum ar fi elementele care au un conținut scăzut de grăsimi, valoarea nutritivă și organică de producție, acestea nu au un efect imediat, ci un beneficiu pe termen lung care nu poate fi măsurat de către consumator. Cu toate acestea, cercetările au arătat din nou că varibilele extrinseci care oferă o calitate înaltă au avut un efect și pentru gustul perceput al produsului. (Ophuis și Van Trijp, 1995)

Pentru a înțelege mai bine modul în care este percepută calitatea, cercetătorii au împărțit calitatea în calitate obiectivă și calitate percepută. Calitatea obiectiva este, de asemenea, denumita si calitate mecanica, unde caracteristicile unui produs sau serviciu de pe piață sunt examinate prin diferite criterii obiective. Expresia "calitate obiectivă " poate duce în eroare, deoarece metodele de evaluare au dovedit ca pot varia foarte mult. Unii cercetători vizualizeaza această calitate mecanica ca fiind tehnic superioara, sau o sumă de atribute specifice produsului. (Zeithaml , 1988)

Atunci când calitatea obiectiva este dificil de evaluat sau atunci cand cunoștințele necesare pentru a evalua variabilele intrinseci lipsesc, consumatorii se vor folosi, de asemenea, de variabilele extrinseci (Sawyer, Worthing și Sendak, 1979). În cazul vinurilor, atributele extrinseci sunt importante în formarea percepției calitatii, datorită faptului că atributele de experiență și credibilitatea sunt proeminente pentru publicul larg non-expert.

Calitatea umanistă sau percepută , pe de altă parte, este examinată în mod subiectiv de către diferite segmente de public, fiind extrem de dependentă de aspect, cum ar fi atributele extrinseci sau atitudinea consumatorilor, care pot aduce in cele din urmă rezultate fluctuante. (Zeithaml, 1988)

Pentru a intelege mai bine, calitatea a fost studiata in mod obiectiv utilizandu-se diverse obiective industriale. Cu toate acestea, preciziile măsuratorilor au fost puternic dezbătute. În cazul în care mai multe produse pot fi definite ca fiind superioare din punct de vedere tehnic in anumite aspecte, este posibil ca acestea să nu fie evaluate de consumatori, in momentul in care calitatea este perceputa și experimentata în mod subiectiv într- un fel sau altul. (Zeithaml, 1988)

Acest studiu se concentrează asupra percepției calității unui bun, iar înțelegerea relației dintre calitate și regiunea de origine este esențială. Mumeroase studiile au demonstrat că produse identice, originea lor, a influențat modul în care acestea au fost evaluate. Dupa studiile anteriore prezentate de Zeithaml (1988) și Steenkamp ( 1990), explică faptul că variabilele extrinseci afectează percepția calității într-o varietate de moduri, regiunea de origine fiind considerată ca o variabila extrinseca care reflecta o anumită imagine pentru clienții, similar unei strategii eficiente de branding. Comparativ cu introducerea sau dezvoltarea unui nou brand, consumatorii au deja unele asocieri cu regiunile specifice, prin urmare, procesul de creare a brandului pot fi anulat. (Ittersum , Candel , Meulenberg , 2003)

Ittersum (2003) a fost de parere ca a beneficia efectiv de imaginea produsului de origine bazat pe creație, cel mai important element ar fi produsul și regiunea care se potrivesc cu succes. De exemplu, vinurile spumante și champagea din regiunea Frantei pot fi considerate ca fiind una si aceeasi din cauza imagini. Fără aceste efectul poate lipsi sau în cel mai rău caz poate aduce imagine negativă a produsului.

În primul rând, așa cum sa menționat anterior, aceste regiuni de origine sunt un produs cu specific. De exemplu, legumele dintr-o țară tropicală, în cazul unui nivel ridicat a valorii produsului tehnic nu poate sa prezinte o imagine similară din cauza lipsei infrastructurii pe care ne imaginăm ca exista. Acest lucru se referă la a doua descoperire importanta: Ittersum (2003) împarte regiunea de origine între factori umani și factori de mediu. Un exemplu ar putea fi intai infrastructura, iar in cele din urma clima. Descoperirile aflate in legatura cu produsele alimentare cu valoare adăugata, percepția a fost factorul uman cel mai important, intru-cât, pentru produse cu mai puțină valoare adăugată, ca exemplu, cartofi, o mare importanță a fost pusă pe factorii de mediu din regiunea de origine. (Ittersum et al, 2003)

Capitolul1.2.2. Variabilele intrinseci

Unii autori au subliniat un interes de a dezvolta scale generale in servicii (Parasuraman, Zeithaml si Berry, 1988) sau produse alimentare (Booner si Nelson, 1985). Faptul că atributele intrinseci sunt specifice fiecărui produs înseamnă că alegerea unui anumit produs este recomandat (Bonner si Nelson,1985). Levitt (1981) mentioneaza faptul că noțiunile universale ale constructiilor a perceptiei calitatii pot fi zadarnice sau inutile , iar Babakus si Boller ( 1992) sugerează că, calitatea este specifică unui singur bun sau serviciu. Am ales vinul, ca un caz specific, datorită faptului că acesta este unul din produsele despre care putem gasi mai multe informații care sunt disponibile pentru consumatori, care nu au cunostinte cu privire la calitatea sa intrinsecă. Studiul nostru a urmărit să utilizeze progresele realizate atât în măsurarea calității percepute a produselor, precum și a evalua atât aplicabilitatea și valabilitatea acestuia.

Scopul oenologiei este acela de a atinge cele mai înalte standarde de calitate a vinului (Peynaud si Blouin, 1999). Aceste studii științifice, printre altele criteriile obiective de calitate sunt pentru a măsura calitatea vinurilor, ceea ce inseamna ca trebuie să cunoaștem toți factorii care contribuie la aceasta. După trecerea în revistă a literaturii și consultarea diferiților experți, atât oenologi cat și producătorii de vin, am împărțit acești factori în două grupe:

1.Factori de calitate în ceea ce privește strugurii (materie primă);

2.Factori de calitate în ceea ce privește procesul.

Toți acești factori definesc specificațiile tehnice ale produsului care sunt caracteristici organoleptice (Wierenga, 1982). Dintr-un punct de vedere subiectiv (cea care depinde de simțurile subiective), industria vinului trebuie să se confrunte cu două moduri posibile de exprimare a calității vinurilor. Prima cale este cea dată de degustători și experții de vin, care influențeaza în mod decisiv criteriile de calitate obiective. Hotărârile experților se referă la caracteristicile vizuale, împreună cu cele de buchet si a paletei de culori.

A doua cale de a privi calitatea vinurilor este din punctul de vedere al consumatorilor, ale căror percepții sunt influențate de un număr de factori. Ei nu sunt experți și, probabil, nu știu nimic despre procesele implicate în producerea și maturarea vinurilor, dar cu toate acestea, ei ajung la etapa deciziei de cumparare, după o serie de elemente pe care le au ca scop evaluarea lor in acest studiu.

În cazul vinului, nu putem evalua calitatea sa până când acesta a fost consumat de mai multe ori, unde vom folosi cunostintele experților în cadrul evaluării vinului. Bineînțeles că există anumite atribute care pot fi clasificate ca proprietăți cautate, dar valoarea produselor alimenatare nu exista înainte ca acesta sa fie consumata. Agentul de vânzări și expertul vor cunoaste nivelul de calitate, dar cumpărătorul nu, faptul care necesita o cantitate minimă de cunoștințe. Aceste grade diferite de informații între vânzători (sau experți) și cumpărătorii generează o problemă cunoscută sub numele de "informații asimetrice" (Akerlof, 1970). Această asimetrie denota faptul că există diferențe între diferite grupuri a percepției calitatii. Din acest motiv, este important pentru producătorii de vin și vinzatori să cunoasca ce anume considera majoritatea consumatorilor despre un vin de calitate.

Capitolul 1.3 Pretul, calitatea si valoarea

In cercetarea ei, Zeithaml prezintă mijloace-model pentru preț, calitate și valoare care însoțesc factorii pe care i-am găsit importanti pentru cercetare. În mod similar cu ce a fost prezentat anterior in modelul conceptual a lui Steenkamp, acesta descrie relațiile de ordin si atributii ale calității percepute de către consumatori. Diagrama preia relațiile în continuare, prin prezentarea nu doar a calitatii percepute, ci si a valorilor, care au ca rezultat decizia finală de cumpărare. Cei doi diferă, împartindu-se pe două fronturi. In primul rand, valoarea percepută este dependentă de abstractii fiind mai individualistă în funcție de atributele personale. În al doilea rând, valoarea este considerată ca un compromis, unde beneficiile produsului sunt ponderate în raport cu costurile generate de achiziționare sau folosinta. Calitatea nu este însă singurul beneficiu pe care consumatorii il obțin prin decizia de achiziționare, dar si factorii, cum ar fi, de exemplu, prestigiu, care sunt menționate ca eventuale beneficii. ( Zeithaml , 1988 )

Valoarea percepută este un compromis între beneficii și costuri, precum se observa in diagrama. Relațiile nu sunt evidente prin calitate, iar atributele extrinseci și intrinseci, pot fi considerate drept avantaje, la fel ca si costurile. Modelul prezintă sacrificiul perceput format din subiective, percepția individuala a prețului obiectiv, precum și o varietate de costuri non-monetare. Acestea au fost găsite pentru a include costurile de timp, costurile de căutare și costuri psihice, care împreună explică comoditatea unei decizii specifice de cumpărare. (Zeithaml, 1988)

Cercetarea explică faptul că prețul obiectiv al produselor este decodificat de către consumatori care formează prețul monetar perceput. Unde prețul obiectiv este o unitate, rareori amintit de consumatori, preț monetar poate fi conceptul ca "ieftin" sau "scump", care rămâne în mintea acestora pentru mult timp. Descoperiile s-au extins și mai mult prin faptul ca prețul dă un mesaj puternic pe care consumatorii pot depinde în anumite situații în cazul în care alte variabile nu sunt disponibile. Cercetările empirice arată că, în majoritatea cazurilor, prețul nu este considerat un factor important pentru consumatori. Mai mult decât atât, diferă foarte mult între grupurile demografice și produs. De exemplu, se ofera atenție asupra prețului in raport cu produsele ambalate și bunurile de folosință îndelungată în loc de consumabile ieftine. Toate probelele din cercetările anterioare arată o serie de factori care afectează utilizarea prețului ca indicator de calitate: disponibilitatea altor variabile, variația pretului în cadrul clasei de produse, conștientizarea prețurilor, iar capacitatea consumatorilor de a detecta variațiile de calitate în cadrul grupurilor de produse. (Zeithaml,1988)

CAPITOLUL 2 Prezentarea cramelor recas

Capitolul 2.1. Istoria Cramelor Recas

De-a lungul timpului, viile Recas si-au schimbat pe rand proprietarii, trecand prin mainile ungurilor in ale austriecilor. Acestia au inteles si apreciat valoarea, deoarece le-au pretuit si ingrijit cu indemanare la fel ca romanii, sarbi, svabii si croatii care i-au urmat. Acestor vii le-au fost intrebuintate o importanta parte a culturii locale timp de secole, vinul de Recas, a fost intotdeauna una dintre punctele forte in relatiile comerciale dintre Orient si Occident.

Compania cunoscuta acum sub numele de Cramele Recas, si-a inceput activitarea la sfarsitul secolului XX, cu dorinta de a prelua traditia si cultura detinute de artizanii de vin din podgoria straveche si de a adauga profesionalism, investitii semnificative, dar, nu in ultimul rand, inovatie si pasiune pentru vinuri.

Societatea Cramele Recas, de componenta romano-britanica, administreaza o suprafata de aproximativ 1100 de hectare de vita de vie in judetul Timis si in judetul Arad, unde se gaseste in topul producatorilor de vin de calitate din Romania.

In mai putin de 25 de ani din istoria contemporana, Cramele Recas a evoluat de la o crama cu dotari traditionale, la una dintre cele mai dezvoltate din tara.

Dezvoltarea brandurilor Cramelor Recas a inceput cu o larga desfacere de vinuri in raport pret-calitate, cel mai des intalnite din gama Schwaben Wein, treptat si prin Huniade, Cocosul dintre Vii, La Putere, Sole, Selene, Solo Quinta, Cuvee Uberland, Conacul Ambrozy si MUSE. Aceste game comercializate acopera principalele categorii de segmente de piata satisfac in prezent aproximativ intreaga paleta de tipuri, stiluri si expresii de vinificare apreciate de consumatori.

Ca lider de calitate si inovatie din piata romaneasca, rezultatele Cramelor Recas confirma in fiecare an, atat prin premiile obtinute la numeroase concursuri de profil nationale si internationale importante, cat si prin cresterea progresiva a popularitatii vinurilor care detine eticheta cu logo-ul: „Din respect pentru vin!”

Capitolul 2.2. Pamantul Cramelor Recas

Recas este situat pe aceeasi latitudine cu Bordeaux, care a primit conditiile de sol si clima favorabile pentru cultura vitei de vie. Terroir-ul recasan, o specificitate aparte, individualizata in productia romaneasca, este influentat de sol prin continut si structura acestuia.

Pamantul, care este suport al rodului vitei de vie, are in viile Recas o variabilitate mare si imprima in zona Uberland si Dealul Tiganului o calitate foarte buna materiei prime. Compozitia chimica, prezenta oxizilor de fier, dar si al unor roci calcaroase la suprafata, sunt elemente esentiale care se acumulaza in struguri, substantele determinate in calitate. Compusii de oxizi de fier prezenti cresc cantitatea de antociani si polifenoli, fiinf substantele esentiale ale intensitatii culorii ale vinurilor rosii, iar rocile calcaroase existente la suprafata solului acumuleaza in timpul zilei caldura pe care o degaja lent noaptea, maturarea strugurilor detinant un grad mai ridicat de efectuare. Cartarile agrochimice, realizate intr-un anumit interval de timp (o data la 5 ani), ne ofera suport stiintific de determinarii pe soiuri si parcele a elementelor nutritive prezente in sol, asigurarea necesarului de hrana al vitei de vie facandu-se atat prin fertilizari a sol, cat si prin aplicarea la nivel foliar.

Capitolul 2.3 Viticultura si Vinificatia

Materia prima, strugurii, influenteaza intr-un mod important prin calitatea produsul finit, vinul. Toate eforturile de viticultura depuse sunt puse acestui deziderat, nici un efort nefiind prea mare daca efectul este cel scontat prin producerea unui vin de cea mai buna calitate, apreciat de consumator.

Taierea pentru rodire este executata de muncitori specializati, cu o vechime de peste 10 ani, sub supravegherea specialistilor, elementele de rod fiind de 8-12 ochi lungime. Foarfecele electrice folosite au permis productivitatii muncii de 4-5 ori mai mare, dar si o calitate superioara in activitate.

Tehnologia aplicata in vinicultura este in functie de ceea ce-si doreste eonologul pentru fiecare soi si brand in parte. Experienta acumulata in viticultura Cramelor Recas de generatii, de specialisti in domeniu de aproximativ 30 de ani, imbinata cu expertiza lui Hartley Smithers si Nora Iriarte, au obtinut informatii foarte importante pentru amplasarea soiurilor in conditii de sol microclimat si expozitie.

Primele indicii care depisteaza o anumita carenta (bor, magneziu, fier) sunt compensate cu fertilizanti specifici pentru echilibrarea nutritiei vitei de vie intr-un mod constrant si eficient.

Normarea productiei de indepartere de pe butuc a 50-60 % este atunci cand strugurii isi schimba culoarea , un element de tehnologie foarte important pentru sustinerea calitatii in parcelele dedicate vinurilor de calitate superioara. Suprafata foliara constanta si intretinuta produce aceeasi cantitate de elemente calitative (glucoza, fructoza, arome, antociani, ect.) care transmise unei productii injumatatite va fi in dublu proportinata comparativ cu parcele neutilizate normarii.

In scopul producerii unui vin rosu calitativ, Cuvee Uberland, eonologul a produs o premiera pentru viticultura romaneasca, utilizata si in Australia. Atunci cand strugurii au ajuns la maturitate (230-240g/l zaharuri), se sectioneaza suportul lemnului de rod intrerupsandu-se legatura pe care o au struguri cu radacina. Prin deshistratarea de 10-12 zile strugurii se concentreaza puternic in elementele care determina calitatea lor (270/280 g/l zaharuri, arome, etc.) care capata gustul specific de stafidire.

Recolarea cantitatii de struguri produse de soiurile aromate implica anumite sacrificii. Doar noaptea, cele 4 combine functioneaza, in speranta de a pastra aroma intacta pentru a fi transmisa in intregime produsului finit. Productivitatea ridicata (in 24h cele 4 combine pot recolta cca. $0-45 ha) permit luarea unor decizii rapide privind organizarea recoltarii in conformitate cu specificatiile oenologului. De asemenea, stabilirea momentului optim de recoltare pentru fiecare soi in parte si parcela este in responsabilitatea tehnologului in functie de produsul caruia ii este destinata materia prima.

Inca din perioada infiintarii, una dintre prioritatiile Complexului de la Vinificatie Cramele Recas a fost extinderea si modernizarea privind standardele internationale de productie cu un interes deosebit pentru inovatie in etapele de procesare a strugurilor in vederea optimizarii a calitatii vinurilor.

Datorita implementarii unui plan de extindere si reproiectare care adauga in calcul cresterea de la an la an a suprafetelor cultivate, cu diverse soiuri plantate la Recas si Minis, Complexul beneficiaza in prezent de o capacitate de vinificatie de 18,5 milioane de litri.

Cramele Recas este echipata cu recipiente de capacitate imensa confectionata din otel inoxidabil care beneficiaza de un sistem de control automatizat care regleaza temperatura pentru pastrarea si fermentarea vinului. Echipamentele din prima etapa a vinificarii s-au modernizat complet, utilizandu-se cele mai performante echipamente existente la ora actuala pentru strivirea strugurilor, deseminare si presare, pentru a pastra calitatea vinurilor la nivel optim.

Incinta complexului de Vinificatie de la Cramele Recas dispune in prezent de tehnologia necesara productiei de vinuri de toate tipurile: alb, rosu, roze, sec, demi-sec, demi-dulce, dulce in functie de brandul pentru care sunt destinate, precum si de o linie de baricare (maturarea efectuata in butoaie de lemn de stejar) optima pentru vinurile superioare.

Un aspect important il are inovatia din vinificatie care s-a marcat inca de la inceputul activitatii Cramelor Recas fiind unul dintre primii producatori din tara care au reusit sa satisfaca piata cu vinuri curate, seci si moderne.

Incapand din anul 2015, Cramele Recas au dezvoltat o noua linie de imbuteliere, adaptata la exigentele procesului de productie si ale diferitelor tipuri de butelii cu diverse capacitati cerute de piata. Aceasta linie de imbuteliere se diferenteaza prin dotarile tehnice de ultima generatie, de exemplu sistemul complet automat de filtrare si sterilizare a intregii linii si un stem automatizat de prevenire a oxidarii in timpul imbutelierii.

Tot in anul 2015, o noua reusita la capitolul vinificatie este obtinerea unui vin spumant realizat prin fermentare la sticla, fiind o metoda traditionala, acest sortiment completand portofoliu de vinificatie al Cramelor Recas.

Angajamentul pe care acestia l-au luat este de a produce vinuri de calitate cu ajutorul unor oameni de calitate. Echipa de eonologi au responsabilitatea de a supraveghea intreg procesul de vinificare, incepand de la culesul strugurilor pana la ultimul procedeu, imbutelierea. Angajamentul acestor specialisti este de a pastra caracteristicile naturale al strugurilor si de a produce prin cele mai bune metode care se regasesc in fiecare sticla de vin. Prelucrarea strugurilor si a vinului este realizata nu doar cu interventii mecanice, pentru pastrarea calitatii ,ci si totodata, pentru a proteja mediului inconjurator.

Echipa de vinificatori a Cramelor Recas este formata din inginer Florin Voloaca, care supraviveaza intregul complex de vinificatie, conditionarea si imbutelierea vinului, iar eonologul australian Hartley Smithers impreuna cu Nora Iriarte, conduc de aproximativ cel putin 10 ani procedeele de vinificatie efectuate in fiecare an.

Toate vinurile comercializate la Cramele Recas sunt procesate si imbuteliate conform standardelor internationale de management al calitatii ISO 9001, ISO 2200 si HACCP si SA 8000, Cramele Recas fiind la momentul actual singura din Romania care a obtinut acest standard international de etica si protectie a muncii alaturi de BRC6, fiind unul din cel mai strict si respectat standard de control al calitatii din lume. Un detaliu semnificativ pentru aceste vinuri este garantarea calitatii de origine, respectiv vinurile poarta sigla Cramele Recas, care sunt clasificate DOC (Denumire de Origine Controlata).

Capitolul 2.4 Prezentarea gamei de produse recas

Schwaben Wein

Sunt oameni care numesc acest tip de vin „entry level” (incepator), iar altii ii denumesc chiar „quality” (calitate). Cramele Recas il considera unul dintre cel mai accesibil vin imbuteliat pe care acestia il comercializeaza. Acest vin ofera atat de mult, pentru un pret atat de mic. Acest tip de vin este fabricat din mai multe soiuri de struguri cum ar fi Risling Italian, Fereasca Regala, Muscat, Cabernet Sauvignion, Merlot.

Castel Huniade

Unul dintre cele mai remarcate simboluri istorice ale Timisoarei este Palatul „Castel Huniade”. Legatura dintre numele acestui vin cu aceea perioada are fragmentul de istorie care a ramas mostenire in perioada domniei lui Iancu de Hunedoara este hristovul din 1447, atunci cand darea in folosinta a castelului, s-a semnat contractul de cumparare a viilor din Recas de catre Mihail de Ciorna, acesta fiind prima atestare documentara a acestei podgorii.

Cramele Recas au produs aceste vinuri expresive, pline de vitalitate, reacordate la stilul de vin contemporan.

LA PUTERE

Prima gama premium lansata de Cramele Recas este La Putere care reprezinta tribul simbolic pe care pamantul din Recas este rasplatit. Pamantul fertil si bogat in proprietati benefice se simte in strugurii rosii (Cabernet Sauvignon, Merlot si Feteasca Neagra).

Pentru fiecare sticla de vin pun la dispozitie cei mai buni struguri.

Sole

Sole care inseamna soare este evident dedicata Soarelui, ingredientului esential al vinului. Soarele se regaseste cel mai bine in vinuri albe. Vinurile consacrate din aceasta gama- Chardonnay, Feteasca Regala si Sauvignon Blanc.

Selene

Selene este compus din strugurii de pe cele mai bune parcele de vie care sunt culesi in timpul noptii, pentru a-i proteja de caldura si de a oferii aroma intensa. A aparut gama Selene, denumita dupa intruchiparea Lunii din mitologia greaca. Selene si Sole celebreaza acest „savoir vivre” al serilor tarzii. Selene inseamna pasiune si intensitate.

Solo Quinta

Solo Quinta este un vin rar, creat din dragostea pentru vin a eonologului Hartley Smither. E format dintr-o combinatie neobijnuita intre patru soiuri albe si un soi rosu vinificat in alb, in care fiecare an se schimba in functie de strugurii care dau cea mai buna performanta in acel sezon.

Cei mai buni struguri se regasesc in gama Solo Quinta. Ca dovada a acestui faptul se observa prin listele de vin a catorva dintre cele mai bune restaurante din lume, cu stele Michelin, unul dintre ele fiind Maze, restaurantele lui Gordom Ramsay sau o arata Marele Premiu pentru cel mai bun vin alb sec castigat la Vinalies Internationales 2011, un concurs international de vinuri din Franta.

Cuvee Uberland

La Cramele Recas, printre cele 1.000 de hectare cultivate, dupa ani de cercetare si experimente, majoritatea concentrate in zona, denumita de localnici, Uberland („valea de peste deal”).

Inspirati de tehnicile de fabricare a marilor vinuri italiene, strugurii nu sunt culesi cand ajung la maturitate deplina, acestia sunt taiati si lasati sa se deshidrateze in vie, astfel incat mustul sa ajunga la maximum de concentratie. Eonologul Hartley Smithers utilizeaza tehnicile necesare prin care vinul obtinut este apoi lasat timp de 12 luni in baricuri, pentru a se hrani cu bogatia de arome a lemnului. Rezultatul este exprimat prin faptul ca a devenit un mare succes imediat dupa lansare.

Conacul Ambrozy

Familia contilor Ambrozy de Seden a fost acum sute de ani, carmuitoarea regiunii Recas, iar sub obladuirea ei domeniul s-a dezvolta in agricultura si vinicultura.

In memoria acestora a fost creat Conacul Ambrozy, un vin alb dulce si rafinat, imbuteliat in sticla de 375 ml, facut din cei mai buni struguri de Sauvignon Blanc, culesi in toamna anului 2013.

Muse

Muse este un concept dezvoltat, prezentate in doua variante, Day si Night ( Ziua si Noaptea) care introduc de la originalitatea design-ul sticlelor pana la expresia vinurilor continute, aceste inovatii pe piata romaneasca fiind destinate exclusivismului, calitatii si bunului gust.

In debutul gamei Muse se regasesc doua vinuri rose care se remarca prin stilul de vinificatie (roze de Provence, caracterizat prin discretia culorii vinului si bogatia aromelor), cat si prin gustul care reflecta calitatea si destinatia de consum.

CAPITOLUL 3

S-au făcut facut demersuri pentru a rezolva evaluarea calității folosind instrumente de măsurare care să permită evaluări indirecte de calitate care urmează să fie obținute prin utilizarea unui set de elemente care să reflecte principalele sale aspecte. Am urmat o serie de proceduri sugerate de către Churchill (1979), Anderson si Gerbing (1988), și Bagozzi (1981, 1994) pentru a construi scale masurabile care oferă măsurători substanțiale.

Am început prin luarea definițiilor calitatii percepute ca fiind "o formă de atitudine care este legată, dar care nu este echivalenta satisfacție și care are rezultatul comparării așteptărilor cu percepții de performanță" (Parasuraman și colab., 1988, p 15)

In ceea ce priveste fregventa consumului de vin a persoanelor chestionate, intr-o proportie egala de 34% din raspunsuri au consumat mai putin de o data pe luna si de doua, trei ori pe luna; 16% consumand o data sau de doua ori pe luna; 12% in trecut, 3% niciodata; iar 1% consuma vin in fiecare zi. In urma acestor procente consumul de vin este

In urma intrebarii cu numarul 2, am obtinut urmatoarele tipuri de vin consumate intr-o proportie de 37% preferand vinul demi-dulce, urmat de 25% vinul demi-sec, 23% vin sec, iar 15% vin dulce.

În proporție de 90% din persoanele care au raspuns la chestionar au afirmat faptul ca au consumat vinurile Recas, 10% raspunzând negativ la acesta intrebare.

In urma frecventelor obtinute in SPSS, am obtinut urmatoarele soiuri de struguri ca fiind consumate in mod frecvent: 41% Pinot Noir, 36% Merlot, Feteasca Regala 27%. Cele mai putin consumate fiind Viognier (2%), Furmint (2%), iar Acalon(1%).

În urma analizei răspunsurilor se poate observa că peștele este considerat cel mai potrivit pentru consumul de vin alb (media 4,24, mediana 5) adică persoanele chestionate sunt in acord total cu această sugestie.

S-a constata că există corelații între itemi după cum urmează:

Corelație pozitivă, de intensitate slabă, semnificativă statistic (rho=0.396 si p=0.01<0.05), între cei care coonsideră că vinul alb se potrivește la pui și cei care consideră că vinul alb se potrivește la gustări, adică cei care preferă vinul alb la pui preferă vinul alb și la gustări.

În urma analizei datelor obținute putem constata faptul că cea mai potrivită mâncare pentru vinul roșu, din perspectiva persoanelor chestionate, este carnea de vită (media 4,1 , mediana 4), urmată de carnea de porc (media 4, mediana 4), bânzeturile fermentate (media 3,7, mediana 4), carne de miel (media 3,6, mediana 4).

În urma intrebarii 7, mâncărurile potrivite pentru vinul roze sunt aperitivul cald sau rece cu media de 4,14 și mediana de 4, carnea de curcan cu media 3,65 și mediana de 4, carnea de pește sau pui cu media 3,63 și mediana de 4, iar desestul cu media de 3,58 și mediana de 4.

În urma analizei datelor obținute în SPSS urmatoarele atribute importante în alegerea vinului sunt: gustul (media 4,76; mediana 5), culoarea (media 4,2; mediana 4), prestigiul (media 4,08; mediana 4), aspectul (media 4,06; mediana 4), brand-ul (media 4,03; mediana 4), prețul (media 4,01, mediana 4). Rezulta faptul ca gustul are un raport foarte important in alegerea vinului.

Potrivit răspunsurilor obținute în urma chestionării, aspectul este important ( 54%) in luarea deciziei de cumparare, foarte important (21 %), indiferent (16%), puțin important (7%),foarte puțin important (2%). Prin urmare putem concluziona cu faptul ca mai bine de jumatate din raspunsuri au afirmat ca aspectul este foarte important si important.

Întrebarea cu numărul 10 cu următoarele caracteristici ce implică eticheta vinurilor Recaș sunt: interesantă (media 3,90; mediana 4), informatiile continutului (media 3,88; mediana 4), clasică ( media 3,67; mediana 4), unică (media 3,44; mediana 3), captivantă (media 3,38, mediana 3), colorata (media 3,35; mediana 3). Rezulta faptul ca eticheta Cramelor Recas este interesanta.

Din analiza rezultatelor se poate observa că majoritatea (62%) consideră prestigiul vinului ca fiind important în decizia de cumpărare, 22% îl consideră foarte important, 16% consideră indiferent sau foarte puțin important acest aspect.

Media de 4,02 si mediana de 4 arată că prestigiul unui vin este important in decizia de cumpărare.

Următoarele evenimente sunt considerate ca prestigiul a crescut datorită acestora. Primul eveniment considerat important este luarea trofeului Vinalies Internationales (media 4,2; mediana 4), urmat de parteneriatul pe care Cramele Recaș o detin cu Gordon Ramsey (media 3,84; mediana 4), iar nu în ultimul rând apariția Cramelor Recaș într-o recenzie favorabilă scrisă de o revistă de specialitate.

În urma analizării datelor, prețul este unul din factori care reflectă calitatea in proporție de 54% din raspunsuri fiind în acord, 17% fiind acord total, 17% indiferent, 9% în dezacord, 3% total dezacord.

În privința raportului dintre preț-calitate, prețurile medii ofera o caltate buna (media 3,5; mediana 4) adică majoritatea persoanelor sunt în cea mai mare masură de acord cu această afirmație.

În ceea ce privește gustul vinurilor Recaș, majoritatea persoanelor chestionate au fost in acord cu faptul că vinurile seci au o calitate superioara față de vinurile dulci (media 3,42, mediana 3)

În proporție de 59% din persoanele chestionate au fost in acord cu faptul că, culoarea vinurilor poate influența calitatea acestuia, 19% fiind în acord total, iar intr-o proportie egala de 11% au raspuns ca sunt indiferenți și în dezacord.

În urma analizei frecventelor, în proporție de 60% au raspuns că buchetul reprezintă un factor important care influențează calitatea vinurilor Recaș, 19% fiind indiferenți, 18% foarte important, 2% sugereaza ca e putin important, iar restul de 1% au fost de parere că e foarte puțin important acest aspect.

În ceea ce priveste brandul Cramelor Recaș, majoritatea au fost în acord cu faptul că vinurile Recaș sunt foarte cunoscute (media 4,03; mediana 4).

În proporție de 49% cheltuiesc intre 25-30 de lei pe o sticla de vin, 35% intre 8-25 de lei, 11% peste 50 de lei, iar 5% nu cheltuiesc nici un leu.

Într-o proportie aproximativ egala, 51% din persoanele chestionate au fost de sex feminin, iar 49% de sex masculin.

Vârsta cuprinsă între 18-28 de ani este înt-o proportie de 71%, urmată de 24% care au intre 29-40 de ani, 4% având vârsta cuprinsă intre 41-50 de ani, iar 1% din persoanele chestionate au avut peste 50 de ani.

Ocupația persoanelor chestionate sunt angajati calificați/ necalificați intr-o proporție de 42%, urmată de elevi/ studenți 27%, 13 % făcând altceva inafară de cele enumerate mai sus, 12% fiind întreprinzători, 5% fiind educatori/profesori/învățători/medici, 1% pensionari.

Venitul lunar majoritar este cuprins intre 1.500-3.000 de lei (35%), urmat de 26% intre 1.000-1.500 lei, 18% având sub 1.000 de lei, 14% între 3.000-5.000 de lei, 7% depășesc 5.000 de lei.

Majoritatea de 86% din persoanele chestionate traiesc in mediu urban, iar 14% din acestia sunt din mediu rural.