Studiu Privind Organizarea Unei Crescatorii Durabile

cuprins

[NUME_REDACTAT] firmei reprezentată prin exploatația

zootehnică

Obiectivele afacerii

Produsul obținut

Piața produselor lactate

[NUME_REDACTAT]

Procesul tehnologic de obținere a laptelui în fermă

Ciclul anual al activităților din fermă

Organizarea lucrărilor la câmp

Organizarea culturii de lucernă

Organizarea culturii de porumb

Organizarea culturii de sfeclă

Organizarea culturii pentru pășunat

Organizarea culturii de borceag

Aprovizionarea cu materii prime

Necesarul de utilaje și utilități

Strategia generală a dezvoltării exploatației de bovine

Organizarea producției, fluxuri tehnologice

Igiena și tehnologia întreținerii bovinelor

Particularități ale tehnologiei de nutriție a bovinelor

Organizarea măsurilor de înțărcare la bovine

Organizarea pășunatului la bovine

Aprovizionarea cu apă

Organizarea reproducției la vaci

Dezinfecția în unitățile zootehnice

Prevenirea și combaterea afecțiunilor la bovine

Inactivarea dejecțiilor și apelor reziduale

Inactivarea dejecțiilor și apelor reziduale

Investiții inițiale

Prezentarea personalului

Desfacerea produselor

Balanța de venituri și cheltuieli

I. Cheltuieli inițiale pentru a pune în mișcare noua afacere

II. Cheltuieli cu alimentația animalelor

III. Cheltuieli curente de întreținere

IV. [NUME_REDACTAT] fermei

STUDENT:

Anul I Master

INTRODUCERE

Dezvoltarea durabilă a sectorului agricol are drept caracteristică principală organizarea de ferme ce funcționează ca societăți comerciale în condiții de solvabilitate economică. Acest mod de abordare presupune instituirea unor măsuri manageriale în ceea ce privește fluxurile din cadrul fermei care trebuie să-și dovedească viabilitatea pe termen scurt și mediu.

În managementul fermei trebuie integrate și măsuri tehnico – organizatorice care au drept scop protecția mediului, asigurarea necesităților animalelor și diminuarea factorilor climatici nefavorabili asupra exploatației.

De asemenea, într-o fermă agro – zootehnică solvabilă trebuie cunoscute și folosite interacțiunile și interrelațiile dintre factorii de producție și integrate împreună cu aceștia într-un tot unitar. Doar în acest fel producțiile obținute pot atinge nivelul așteptat atât din punct de vedere cantitativ dar și în ceea ce privește calitatea lor.

În cele ce urmează propun un model de management viabil și durabil al unei exploatații de bovine pentru lapte, ținând cont de faptul că doar în acest mod se pot asigura producțiile așteptate și parametrii calitativi ai laptelui care influențează în sens pozitiv sănătatea consumatorilor.

Prin acest studiu încerc să promovez o serie de măsuri la nivel de fermă, măsuri care pot constitui puncte esențiale ale dezvoltării fermelor. Este esențial ca într-o fermă să fie asigurate la parametrii optimi toate bazele fiziologice ale animalelor și de tehnologie întrucât doar în aceste condiții se exprimă aproape în totalitate potențialul genetic al animalelor. Pe de altă parte se impune reducerea consumurilor de energie, realizabilă prin optimizarea fluxurilor tehnologice dar și prin folosirea energiei neconvenționale (uscătoare solare, pompa termică etc).

Investiții inițiale

Exploatația de animale va fi una nou construită, conform standardelor [NUME_REDACTAT], astfel încât se impune ca investițiile necesare să asigure costuri mici pe unitatea de produs, standarde de bunăstare ale animalelor conform reglementărilor legale în vigoare, obținerea de produse salubre care să se încadreze în normele existente și protecția mediului. Dimensionarea investiției s-a realizat astfel încât să fie amortizată pe termen mediu.

Investițiile inițiale sunt reprezentate de:

– obținerea autorizațiilor și avizelor necesare demarării și derulării investiției (sanitară, sanitar – veterinară, de protecția muncii, PSI, de mediu);

– scoaterea unei suprafețe de trei hectare din circuitul agricol;

– bunuri imobile;

– bunuri mobile;

– elemente circulante necesare în special în primul an de activitate când unitatea nu realizează producție;

– cheltuielile cu salariile din primul an de activitate;

– costul utilităților din primul an;

– cheltuielile pentru producția de furaje de volum din primul an de activitate.

După primul an de activitate, când unitatea în cepe să obțină profit, cheltuielile cu elemente circulante, utilitățile, cu salariile și pentru producția de furaje de volum intră în costurile de obținere pe unitatea de produs – marfă.

Bunurile imobile

Această categorie de investiție cuprinde totalitatea edificiilor care vor fi construite, reprezentate de:

– sediu social – clădirea care cuprinde birouri, camere de serviciu și filtru sanitar cu o suprafață de 234 mp;

– sală de muls cu 16 posturi și lăptărie cu o suprafață totală de 141 mp

– grajduri pentru:

– vaci de lapte (în număr de două) cu 32 locuri și o suprafață de 234 mp,

– tineret taurin femel cu 60 locuri și o suprafață de 318 mp,

– tineret taurin mascul cu 16 locuri și o suprafață de 96 mp,

– maternitate cu 32 locuri și o suprafață de 360 mp,

– tratare animale bolnave ,grajd sanitar, cu o suprafață de 82 mp (8 locuri).

– clădiri anexe, pentru realizarea fluxurilor tehnologice din unitate:

– centrală termică (12 mp suprafață);

– punct trafo (20 mp suprafață);

– stație de epurare ape reziduale (70 mp suprafață)………………;

– stație de biogaz (120 mp suprafață) cu o capacitate totală de 120 mc dejecții lichide, și care preia 8 mc dejecții lichide pe zi;

– platformă cântar auto (50 mp suprafață);

– platformă cântar animale (13 mp suprafață);

– depozit de materii prime furajere (130 mp suprafață) cu o capacitate de stocare de 60 tone;

– micro – F.N.C. (60 mp suprafață);

– cămin pentru pompe de apă (20 mp suprafață);

– uscător de furaje (50 mp suprafață) cu o capacitate de 7 tone materie primă /serie;

– 3 fânare (72 mp suprafață totală) cu o capacitate de stocare de 115 tone;

– spații exterioare amenajate:

– două padocuri pentru vaci (390 x 2 mp suprafață);

– padoc pentru vițele (265 mp suprafață);

– spațiu de așteptare la muls (150 mp suprafață);

– rampă pentru descărcarea furajelor de volum (100 mp suprafață);

– platformă pentru siloz (400 mp suprafață) pentru 557 tone siloz;

– drumuri interioare (2300 mp suprafață).

– împrejmuire (700 m lungime totală)

Bunurile mobile

Această categorie de investiții este reprezentate de:

-sistema de utilaje necesară lucrărilor agricole din câmp, preparării și administrării hranei;

– utilaje și echipamente necesare implementării tehnologiei din fermă

– 60 juninci din rasa Holstein – Friză care se achiziționează în două loturi, inițial 30 de capete, peste șase luni alte 30 de capete, la o vârstă de 20 – 21 luni și 3 luni de gestație;

Rasa utilizată în exploatație

Rasa de taurine care se pretează cel mai bine condițiilor intensivizate oferite de tehnologile de exploatare caracteristice zonei de câmpie este [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] Friza se crește datorită producției mari de lapte, ameliorarea rasei mergând spre această direcție, a conținutului ridicat în grăsime și proteine din lapte cât și însușirilor bune de reproducție. Se preconizează obținerea unei vaci rentabile, cu productivitate ridicată în direcția producției de lapte, care să fie exploatată de-a lungul mai multor lactații și care să fie adaptată la condițiile de creștere. Avantajele pentru acestea sunt condiționate de adaptabilitatea genetică, capacitatea mare de ingestie de hrană și cantitate ridicată de substanță uscată în lapte. Se adaptează bine la condiții climatice diferite, suportând amplitudinile mari de temperatură dintre vară si iarnă, dar necesită o alimentație echilibrată, cu un nivel energetic ridicat, în special în primele trei luni de lactație și cu proteine, săruri minerale și vitamine cu 10 – 25% mai mult decât la alte rase. Necesită o îngrijire atentă și o tehnologie foarte bună de furajare și întreținere și în perioada repausului mamar.

[NUME_REDACTAT] are o constituție fină, robustă, temperament vioi și un caracter blând. În general, este rezistentă, însă relativ sensibilă la mamite, afecțiuni genitale și podale. În condiții optime de întreținere, sănătatea și fecunditatea au valori stabile cu indici de reproducție normali.

Precocitatea de reproducție și a producției de lapte a rasei sunt foarte bune, prima fătare are loc la mai puțin de 28 luni, producția maximă se realizează în lactația a III-a, iar în lactația I dă peste 80% din producția maximă. Curba de lactație este foarte bună, cu indicele de constanță de peste 70%. Longevitatea productivă, exprimată în lactații este mijlocie dar producția pe viața productivă este ridicată. Se urmărește obținerea unui potențial genetic mediu între 8.000 și 10.000 I lapte, conținutul de grăsime de 4 – 4,19% și 3,2 – 3,26% proteină.

Necesarul de utilaje și echipamente

În stabilirea necesarului de utilaje se vor avea în vedere atât necesitățile specifice ale unei exploatații de vaci de lapte, cât și crearea unui înalt grad de autonomie a fermei față de furnizorii externi de materii și servicii.

În ceea ce privește necesarul de utilaje, acesta se poate structura astfel:

↠ Utilajele pentru lucrările agricole din câmp, pentru prepararea și administrarea furajelor de volum:

– tractor 800 C.P. cu plug, semănătoare, grapă;

– tocătoare;

– cupă;

– remorcă (2 bucăți);

– prășitoare;

– presă baloturi.

↠ Utilajele pentru muls și condiționarea laptelui și pentru administrarea de nutreț combinat:

– platformă de muls;

– buncăr și transportor de NC;

– tanc de răcire;

– aparat mobil de muls;

– echipamente de spălare.

↠ Utilajele pentru adăposturile de animale:

– adăpători cu nivel constant (16 bucăți);

– instalație pentru evacuat dejecții – motor și lanț cu racleți (5 bucăți);

– gard cu autoblocare;

– elemente de compartimentare (15 bucăți);

– furci (8 bucăți);

– mături (8 bucăți);

– roabe (4 bucăți);

– găleți (10 bucăți);

– găleți pentru viței (30 bucăți).

↠ Echipamente pentru menținerea sănătății animalelor; utilaje pentru spălare și dezinfecție:

– instrumentar complet sanitar – veterinar;

– pompă sub presiune cu pulverizator;

– arzător cu lamă.

↠ Utilaje pentru F.N.C.:

– moară cu ciocănele;

– cântar;

– omogenizator;

– granulator.

↠ dotări pentru sediul social;

– calculator cu imprimantă și scaner;

– birouri;

– dulapuri;

– scaune;

– diverse (mochete, coșuri gunoi, găleată cu storcător și mop, etc).

↠ rezervor pentru gaze;

↠ transformator de curent electric;

↠ generator de curent electric;

↠ centrală termică;

↠ hidrofoare;

↠ stație de tratare ape reziduale;

↠ fermentator pentru biogaz;

↠ gard electric;

↠ pompă de irigații;

↠ trusă pentru atelierul mecanic.

Etapele derulării investiției

Obiectul investiției îl reprezintă inițial obținerea autorizațiilor și avizelor necesare activității de creștere și exploatare animale vii.

Următoarea etapă reprezintă scoaterea terenului pe care se construiește sediul fermei (suprafață estimată la trei hectare) din circuitul agricol.

Urmează apoi etapa de construcție propriu zisă a clădirilor (sediu social, grajduri și clădiri anexe, împrejmuiri) care compun edificiile fermei.

După etapa de construcție urmează popularea cu animale, inițial cu 30 de capete, peste șase luni cu alte 30 de capete, reprezentate de juninci gestante din rasa [NUME_REDACTAT], cumpărate din țările [NUME_REDACTAT] și care au programată fătarea după aproximativ cinci luni de la data achiziției.

În paralel are loc achiziționarea de utilaje și efectuarea lucrărilor în câmp.

Un plan multianual privind derularea investiției pe etape, continuată apoi imediat cu demararea fluxurilor tehnologice din cadrul fermei poate fi redat astfel:

Planul derulării investițiilor:

Prezentarea personalului

Personalul necesar este reprezentat de patru îngrijitori, care lucrează doi câte doi săptămânal (fiecare lucrează o săptămână întreagă după programul de grajd și are o săptămână liberă).

Mai sunt necesari un tractorist pentru lucrări în câmp și un electrician – instalator care asigură buna funcționare a utilajelor.

Personalul care elaborează planul de lucru și care i-a decizii privind funcționarea fermei este reprezentat de un tehnician veterinar și un medic veterinar.

Ca personal administrativ este necesar să existe un contabil și un administrator. Paza este asigurată de patru paznici.

Organizarea lucrărilor la câmp

Planul de cultură prevede obținerea de furaje de volum, folosite ca aliment de bază în furajarea animalelor. În cadrul fermei se practică rotația între cinci tipuri de culturi: porumb pentru siloz, sfeclă furajeră, masă verde sub formă de pășune, lucernă destinată obținerii de fân și borceag. Ca pondere a tipurilor de culturi furajere, cele 38 de hectare sunt folosite astfel: 13 – 15 hectare pentru pășune; 10 hectare pentru porumb siloz; 8 – 9 hectare pentru lucernă; 4 –5 hectare pentru sfeclă furajeră; iar borceagul de toamnă și de primăvară se cultivă între două culturi de porumb, folosindu-se sistemul de cultură succesivă.

Utilajul folosit la lucrările câmpului este un tractor de 800 C.P., marca Keys, dotat cu un plug reversibil cu șapte trupițe, semănătoare și grapă rotativă. Ca utilaje anexe se mai folosesc o prășitoare, două remorci, o cupă, o tocătoare și o presă de baloți.

Cheltuielile datorate înființării și întreținerii culturilor se constituie din: cheltuieli cu sămânța, motorina, îngrășăminte minerale, pesticide, irigații în anii secetoși, cheltuieli de pază. Costul fiecărui tip de cultură este calculat, obținându-se prețul unui kilogram de nutreț și implicit prețul furajelor de volum din rația animalelor. Îngrășămintele de origine minerală se completează cu gunoi de grajd, obținut în fermă. Cantitatea degunoi de grajd obținută asigură anual, după ce este prelucrată prin descompunere în stația de biogaz,

Organizarea culturii de lucernă

Cultura de lucernă are proprietatea că odată înființată se menține pe acea suprafață și își menține constantă producția timp de patru ani succesivi, necesitând doar lucrări de întreținere în anii 2, 3 și 4. Lucrările de înființare se derulează doar în primul an.

Pe un hectar cultură de lucernă, factorii componenți ai procesului de producție și costurile aferente pentru înființarea culturii de lucernă sunt reprezentați în schema următoare:

↠ necesarul de sămânță este de 22 kilograme (la prețul de 165 000 lei/kg sămânță înseamnă 3 650 000 lei cheltuieli cu sămânța);

↠ lucrările efectuate sunt reprezentate de: arat, pregătirea patului germinativ, semănat, îngrășat și 4 – 5 recoltări, cu un necesar de motorină de 200 litri (la prețul de 27 000 lei/litru cheltuielile se cifrează la 5 400 000 lei);

↠ se aplică pesticide, reprezentate de erbicide în valoare de 2 000 000 lei;

↠ se folosesc îngrășăminte minerale în cantități de 135 kg îngrășăminte cu azot, 90 kg îngrășăminte cu fosfor și 65 kg îngrășăminte cu potasiu, cantitatea totală este de 290 kg iar la un preț mediu de 2500 lei/kg costul total al îngrășămintelor minerale este de 725 000 lei;

↠ necesarul de apă este de 40 de mm pentru răsărire și de 60 de mm pentru fiecare coasă, pentru asigurarea a jumătate din necesar (jumătate se estimează că este asigurat prin precipitații atmosferice) – 2 800 m3 este nevoie de un consum 40 litri de benzină, al cărei preț este de 32 000 lei, costul total fiind de 1 280 000 lei, la care se adaugă costul apei de 980 000 lei (350 lei/ m3) rezultând un cost total al irigației de 2 260 000 lei.

↠ cheltuielile de pază ale recoltei sunt de 20 de milioane lei pentru fiecare coasă și de 100 de milioane lei în cazul a cinci coase pentru întreaga suprafață de lucernă de opt hectare, raportat la un hectar cheltuielile se cifrează la 12,5 milioane lei.

Costul înființării culturii de lucernă:

Tabel 5

Cheltuielile totale necesare înființării unui hectar de lucernă necesară pentru obținerea de fân sunt de 25 235 000 lei. Producția obținută este de 17,5 tone fân, rezultând un cost de 1 500 lei/ kg fân de lucernă.

În anii următori se efectuează doar lucrări de întreținere a lucrării și în consecință cheltuielile sunt mai mici. Lucrările de întreținere sunt reprezentate prin:

↠ lucrările mecanizate sunt reprezentate de aplicare de îngrășăminte și de recoltări, necesitând un consum de 160 litri motorină, al cărei cost total este de 4 320 000 lei;

↠ se folosesc îngrășăminte minerale în cantități reprezentând jumătate din cantitatea totală, necesarul fiind de 150 kg iar la un preț mediu de 2500 lei/kg costul total al îngrășămintelor minerale este de 375 000 lei;

↠ necesarul de apă este același, de 40 de mm pentru răsărire și de 60 de mm pentru fiecare coasă, pentru asigurarea a jumătate din necesar (jumătate se estimează că este asigurat prin precipitații atmosferice) – 2 800 m3 este nevoie de un consum 40 litri de benzină, al cărei preț este de 32 000 lei, costul total fiind de 1 280 000 lei, la care se adaugă costul apei de 980 000 lei (350 lei/ m3) rezultând un cost total al irigației de 2 260 000 lei.

↠ cheltuielile de pază ale recoltei sunt de 20 de milioane lei pentru fiecare coasă și de 100 de milioane lei în cazul a cinci coase pentru întreaga suprafață de lucernă de nouă hectare, raportat la un hectar cheltuielile se cifrează la 12,5 milioane lei.

Costul întreținerii culturii de lucernă:

Tabel 6

Cheltuielile totale necesare întreținerii unui hectar de lucernă necesară pentru obținerea de fân sunt de 18 155 000 lei. Producția obținută este de 17,5 tone fân, rezultând un cost de 1 100 lei/ kg fân de lucernă.

În dezvoltarea durabilă a fermei este important să coexiste culturi de lucernă nou înființate (în procent de 25% din total cultură) și culturi de lucernă din anii anteriori (în procent de 75% din total cultură). Acest lucru se realizează începând din anul trei de cultură prind desființarea anual a 25% din cultura de lucernă de pe toată suprafața ocupată și înființarea unei suprafețe identice ca mărime, ocupată în anul anterior de porumb sau sfeclă, cu care sfecla se găsește în rotație. Prin aplicarea acestui plan de cultură a lucernei costul mediu al lucernei devine 1 200 lei/ kg fân de lucernă.

Utilajele necesare în fermă

Tabel 12

Bunurile circulante încadrate în această categorie sunt reprezentate de materiale consumabile folosite în cursul primului an de activitate, până în momentul obținerii de profit, urmând ca apoi să fie amortizate prin introducerea valorii lor în costul producției marfă.

Etapele derulării investiției

Obiectul investiției îl reprezintă inițial înființarea unei firme și obținerea autorizațiilor, la care costurile sunt de circa opt milioane lei. Următoarea etapă reprezintă scoaterea terenului pe care se construiește sediul fermei din circuitul agricol, al cărei cost este de 400 milioane lei.

Urmează apoi etapa de construcție propriu zisă a clădirilor (grajduri și clădiri anexe, împrejmuiri) care compun sediul fermei. Valoarea completă a investiției, care cuprinde două grajduri pentru vaci de lapte, o maternitate, un grajd pentru tineret, trei fânare de dimensiuni medii, platforma pentru siloz, depozit, clădire pentru F.N.C., adăpost pentru tineret taurin mascul, remiza pentru tractoare, platforma pentru dejecții și sediu social (clădirea care cuprinde birouri, camere de serviciu și filtru sanitar) se cifrează la suma al cărei cuantum este de 60 000 E. Furnizorii de materiale sunt reprezentați de către depozitele de construcții sau de magazinele care funcționează în regim cash and carry.

După etapa de construcție urmează popularea cu animale, inițial cu 30 de capete, peste șase luni cu alte 30 de capete, reprezentate de juninci gestante din rasa [NUME_REDACTAT], cumpărate din țările [NUME_REDACTAT] și care au programată fătarea după aproximativ cinci luni de la data achiziției. Valoarea medie a unei juninci, achiziționată prin A.G.C.T.R. sau prin alte firme de profil este în medie de 1 200 E (valoare totală 72 000 E). Junincile se achiziționează numai cu certificat sanitar – veterinar privind indemnitatea de boli transmisibile.

Un plan multianual privind derularea investiției pe etape, continuată apoi imediat cu demararea fluxurilor tehnologice din cadrul fermei poate fi redat astfel (tabel 13) :

Planul derulării investițiilor:

Tabel 13

infrastructura și efectivele de animale, la care se adaugă scoaterea unei suprafețe de trei hectare din circuitul agricol, cheltuieli pentru înființarea firmei și obținerea de autorizații reprezintă o investiție nouă, care este necesar

Prezentarea personalului

Personalul necesar este reprezentat de patru îngrijitori, care lucrează doi câte doi săptămânal (fiecare lucrează o săptămână întreagă după programul de grajd și are o săptămână liberă), aceștia având rol hotărâtor asupra producției de lapte. Este necesar ca ei să dovedească rigurozitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, și în special în ceea ce privește igiena mulsului.

Mai sunt necesari un tractorist pentru lucrări în câmp și un electrician – instalator care asigură buna funcționare a utilajelor. Salariile acestora sunt de 7 milioane lei brut.

Personalul care elaborează planul de lucru și care i-a decizii privind funcționarea fermei este reprezentat de un tehnician veterinar și un medic veterinar. Salariile lor sunt de 8 milioane lei, respectiv 15 milioane lei brut.

Ca personal administrativ este necesar să existe un contabil, cu un salariu de 10 milioane lei brut și patru paznici care au fiecare un salariu de 6 milioane lei brut. Suma salariilor tuturor angajaților este de 100 milioane lei lunar și 1 200 milioane lei anual.

Structura de personal:

Tabel 14

Descrierea firmei reprezentată

prin exploatația zootehnică

Exploatația de animale este reprezentată printr-o societate comercială cu personalitate juridică și care desfășoară activitate economică. Firma, care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii animalelor va începe prin obținerea tuturor autorizațiilor necesare demarării acestui tip de activitate, pentru a îndeplini condițiile legale de funcționare.

În conducerea firmei responsabilitatea privind coordonarea activităților și a fluxurilor tehnologice revine unei persoane cu studii superioare medical – veterinare și zootehnice și care să aibă experiență în domeniul creșterii vacilor de lapte. Astfel, responsabilitatea coordonatorului proiectului de exploatare a vacilor de lapte este de a asigura o stare de sănătate optimă a animalelor; o igienă corespunzătoare a adăposturilor, mulsului, animalelor și de a elabora strategii de întreținere și nutriție adecvate animalelor din exploatație care să asigure o productivitate ridicată. De asemenea el va elabora strategii de dezvoltare a fermei pe termen mediu și lung.

În structura de conducere se mai găsește un contabil a cărui responsabilitate este una administrativă, de a ține evidențele contabile și registrul de casă, de a calcula nivelul impozitelor și pentru efectuarea plăților către terți, precum și funcții de gestiune.

Un rol decizional secundar în revine tehnicianului veterinar, care îndeplinește rolul de adjunct de șef de fermă.

Numărul de salariați necesar este de 13 dintre care în număr de opt este personalul direct productiv din care face parte o persoană cu studii superioare (șeful de fermă), o persoană cu studii medii și șase muncitori calificați. Personalul administrativ este reprezentat de cinci persoane din care una cu studii superioare (cu atribuții contabile) iar patru persoane reprezintă personalul de pază. Structura de personal este prezentată în cele ce urmează:

personal direct productiv:

↠

șef de fermă cu studii medical – veterinare și zootehnice;

↠ tehnician veterinar;

↠ patru îngrijitori pentru animale;

↠ un tractorist;

↠ un electrician;

personal administrativ:

↠ contabil;

↠ patru paznici.

Produsul principal obținut este reprezentat de laptele proaspăt de vacă folosit ca materie primă în industria de profil. Principala caracteristică care îl face atractiv pentru piață este calitatea superioară, la nivelul standardelor internaționale, obținută în principal ca urmare a aplicării tehnologiilor moderne de creștere și exploatare. Ca urmare a cerințelor biologice pentru obținerea laptelui, în fermă se mai obține tineret taurin destinat îngrășării și juninci. Acestea, prin valorificare către unități de creștere și îngrășare sau altor ferme care exploatează vaci de lapte, fac să crească veniturile fermei, mărind profitul obținut.

Activitatea firmei se desfășoară în județul Ilfov , localitatea Afumati (zona limitrofă orașului București) prin concesionarea unei suprafețe agricole de la [NUME_REDACTAT] Statului (un fost IAS) de 40 de hectare, aflat în afara ariei de extindere urbană, și scoaterea din circuitul agricol a unei părți din teren, de circa 2,5 – 3 hectare, pentru a putea fi construită ferma.

Ferma va avea în acest mod acces direct la terenul agricol care va fi folosit pentru pășunat și pentru producerea furajului de volum. De asemenea ferma va obține accesul la rețeaua de electricitate, gaze naturale și va fi legată prin căi de acces exterioare la drum național DN2. Cu toate acestea este necesar ca activitățile din fermă să fie doar în mică măsură afectate de căile rutiere de interes public.

Furnizorii de materii prime, materiale și servicii sunt reprezentați de firme românești și de reprezentanțele din România ale companiilor internaționale, toate având capital integral sau majoritar privat.

Materiile prime pentru producția de furaje, în care sunt incluse cereale (porumb, grâu, orz, secară), subproduse industriale (șroturi, tărâțe, borhot de bere), surse furajere bogate în calciu, fosfor, sare; vor fi achiziționate de la producători români.

Furnizorii de medicamente, produse de uz veterinar, aditivi furajeri și substanțe dezinfectante sunt reprezentați de firme românești și de reprezentanțe ale firmelor străine în România, achiziționarea acestor produse realizându-se prin compararea ofertelor și stabilirea celui mai bun raport calitate – preț.

Achiziționarea de corpuri de iluminat, materiale de construcții și materiale de birotică se va face din rețelele tip „cash and carry” sau „hipermarket”, de asemenea la un preț optim.

Materialul seminal va fi achiziționat de la o unitate tip SEMTEST iar semințele de furaje de la firma românească Comision DIC.

Obiectivele afacerii

Sunt reprezentate de creșterea și exploatarea unui număr de 60 de vaci de lapte din rasa [NUME_REDACTAT], în condițiile de câmpie reprezentate de zona de sud a țării.

În orice activitate economică, și cu precădere atunci când se realizează o investiție nouă, pentru recuperarea banilor investiți, obținerea de profit și consolidarea afacerii se formulează o serie de obiective, pe termen scurt, mediu și lung, a căror dinamică de realizare este urmărită în mod constant.

În cadrul fermei de vaci de lapte, pe termen scurt, este necesar a se stabili ca obiective desfășurarea normală a fluxurilor tehnologice din cadrul fermei precum și monitorizarea atentă a activităților cu grad sporit de sensibilitate, având unic scop obținerea producției scontate de lapte în parametrii cantitativi și calitativi propuși. Coordonatorul fluxurilor tehnologice și activităților din cadrul fermei trebuie să aibă în atenție o serie de aspecte precum:

↠ fătări în procent mare de produși viabili;

↠ obținerea de lapte conform curbei de lactație și asigurarea salubrității laptelui;

↠ menținerea stării de sănătate a animalelor;

↠ asigurarea coerenței fluxurilor tehnologice din fermă;

↠ întocmirea programului de grajd, ceea ce permite permanentizarea și respectarea orelor de muls și de hrănire;

↠ asigurarea la nivel cantitativ și calitativ a nutrețurilor combinate și a nutrețurilor de volum, întocmirea rațiilor optime de hrană;

↠ elaborarea unui plan de culturi;

↠ asigurarea unor sporuri mari de creștere ale tineretului taurin mascul la îngrășat;

↠ monta vițelelor la 18 luni;

↠ sincronizarea căldurilor la vaci dar și la vițelele în pregătire pentru montă și obținerea de grupe de vaci;

↠ asigurarea igienei și igienizării tuturor suprafețelor și utilajelor cu risc important de contaminare.

De asemenea, ca obiectiv special, este necesar să se introducă în fluxurile de activitate o serie de elemente inovatoare care îmbunătățesc performanțele productive. Inovațiile vizează domeniul nutriției, cel mai important atât pentru realizarea producției de lapte cât și pentru menținerea sănătății animalelor. Inovațiile avute în vedere au drept scop îmbunătățirea parametrilor nutriționali și a costurilor de producție astfel:

↠ întocmirea unei scheme de alimentație cu trei sortimente de nutrețuri de volum care poate asigura, împreună cu borhotul de bere, o producție de 18 – 20 de litri de lapte zilnic;

↠ aplicarea unei scheme de înțărcare începând cu patru săptămâni înainte de data programată a înțărcării care permite reducerea progresivă a cantității de lapte produsă fără a efectua un muls incomplet:;

↠ aplicarea la nivel de fermă a tehnologiilor de folosire a energiei regenerabile, reducându-se astfel costurile reprezentate de consumul de energie.

Pe termen mediu se impun două obiective majore, care sunt realizabile concomitent: recuperarea totală a investiției inițiale și sporirea efectivului, implicit a producției totale de lapte.

Pe termen lung sunt prevăzute investiții majore în extinderea firmei. Urmând aceleași etape de investiții și realizări, se va mai înființa o fermă, cu un număr de animale cel puțin egal cu cel cu care s-a pornit inițial investiția, cele două ferme putând folosi unele utilaje în mod alternativ (tractorul și anexele sale), alături de capitalul uman, reducându-se astfel costul investiției.

Obținându-se cantități mari de lapte (circa 8 500 – 9 000 l lapte/ animal/ lactație) și de o calitate superioară este justificată investiția pe termen lung într-o unitate de procesare a laptelui, în care se obțin produse pentru largi categorii de consumatori, ceea ce ar determina o mărire semnificativă a profitului obținut.

Produsul obținut

Produsul principal obținut în fermă, pentru obținerea căruia se elaborează strategia de investiții, este reprezentat de laptele de vacă obținut de la vaci din rasa Holstein – Friză.

Laptele este un aliment cu valoare superioară nutrițională și biologică, echilibrat în substanțe nutritive vitale, cu digestibilitate mare, fiind un aliment de neînlocuit în hrana omului. Laptele conține peste 100 de substanțe hrănitoare și biocatalizatoare, indispensabile omului: 20 de aminoacizi, 16 acizi grași, lactoza, 25 de vitamine, 45 elemente minerale, 6 clase de enzime.

Valoarea biologică a laptelui este dată de conținutul în proteine (3,2 g/kg) și, în special de aminoacizii esențiali, de procentul de azot puternic absorbit, utilizat de organism (84%), de coeficientul de eficacitate proteică (3,4 g/litru) și de indicele de utilizare proteică netă (83%). De asemenea, valoarea biologică a laptelui este asigurată și de conținutul în grăsime, care este de 3,5% în cazul laptelui STAS. Datorită caracteristicilor sale, laptele este un produs strategic al alimentației umane, care contribuie determinant la asigurarea securității alimentare a omului.

Însă tocmai datorită bogăției și variației sale în substanțe nutritive, precum și faptului că este un produs perisabil, constituie un bun mediu de cultură pentru toate tipurile de microorganisme, inclusiv cele patogene. Sursele de contaminare ale laptelui sunt multiple, însă între acestea se detașează: sănătatea ugerului și igiena instalațiilor de muls (tabel 1).

Surse, condiții și gradul de infecție al laptelui

Tabel 1

În viitorul apropiat unitățile procesatoare vor impune la preluare condiții ridicate de calitate ale laptelui din punct de vedere chimic (în special proteină și substanță uscată), microbiologic (numărul total de germeni – NTG să nu depășească 500 000/ml lapte) și al sănătății ugerului (numărul de celule somatice să nu fie mai mare de 300 000/ml lapte) la care se adaugă lipsa reziduurilor de antibiotice și pesticide. Dacă producătorii nu se încadrează în standardele de calitate impuse riscă să nu își mai poată valorifică producția, suportând pierderi nerecuperabile.

Totodată, obținerea unui lapte cu standarde înalte de salubritate (germeni și celule somatice mult sub standardele impuse) poate determina unele bonificații acordate de unitatea procesatoare la achiziția laptelui.

În prezent 95% din efectivele de vaci de lapte și aproximativ 80% din producție este obținută în mici exploatații familiale de 1-2 capete, iar laptele produs în aceste condiții nu poate respecta standardele de calitate cerute și în consecință nu poate fi procesat și valorificat. Se impune deci dezvoltarea într-un ritm susținut a fermelor moderne destinate exploatării vacilor de lapte, în care mulsul se face în condiții prin care se evită contaminarea laptelui iar laptele este păstrat în condiții care nu permit deprecierea, avându-se în vedere că laptele este un produs ușor alterabil. Doar în acest fel se poate produce lapte care să îndeplinească condițiile de calitate impuse de standardele europene.

Pentru obținerea cantității de lapte preconizată întreg efectivul se organizează sub forma a două grupe mari de vaci în care, prin sincronizarea căldurilor și implicit a fătărilor, vacile vor fi în același stadiu al lactației și cu producție asemănătoare de lapte.

Din punct de vedere cantitativ, producția de lapte preconizată a se obține este de 1 800 de litri/ zi, pe aproape tot parcursul anului, cu excepția lunilor iunie, iulie, decembrie și ianuarie când producția se reduce la jumătate datorită faptului că se găsește în repaus mamar câte una din cele două grupe de vaci, iar cealaltă grupă se găsește la mijlocul lactației.

Principalele etape ale obținerii laptelui într-o sală de muls sunt redate în Principalele etape ale obținerii laptelui într-o sală de muls sunt redate în figura următoare:

① Laptele este filtrat direct după muls și pompat în tancul de răcire.

② Laptele curge prin schimbătorul de căldură cu plăci, unde predă o parte a căldurii apei care circulă în sens invers. Temperatura laptelui proaspăt scade aici deja de la 320 C la 170 C, fără răcire electrică. Prin răcirea prealabilă în schimbătorul de căldură cu plăci se reduce astfel la jumătate consumul de curent electric.

③ Apa încălzită de la lapte se colectează într-un recipient și este utilizată la adăparea animalelor, cu apă la temperatura optimă.

④ În tancul de răcire sistemul de agitare și vaporizatorul asigură o răcire rapidă și atingerea în scurt timp a temperaturii de stocare de 40 C.

⑤ Agregatul compact cu agent de răcire ecologic se poate monta pe perete sau direct pe tanc. Compresoarele ermetice permit răcirea rapidă.

⑥ Schimbătorul de căldură cu plăci folosește căldura emisă de agregat și încălzește astfel apa din instalația de recuperare căldură la 50-600 C.

Apa astfel obținută este necesară pentru umectarea tăițeilor de sfeclă și a borhotului de bere uscat, realizându-se astfel o mai bună utilizare a acestor furaje în hrana animalelor. Prin acest procedeu și hidratarea acestor nutrețuri se realizează fără consum de energie convențională.

Respectarea condițiilor de calitate și salubritate ale laptelui pot fi respectate în cel mai bun mod prin mulgerea vacilor în sala de muls, situație în care se constată și o incidență mai redusă a mamitelor. Principalele caracteristici care fac ca laptele să fie obținut în condiții optime sunt reprezentate de:

↠ ugerul poate fi bine spălat și igienizat;

↠ laptele nu i-a contact cu aerul;

↠ se poate înregistra producția individuală de lapte;

↠ se pot administra individualizat nutrețuri combinate, în funcție de producția individuală de lapte;

↠ laptele circulă pe distanță mică de la posturile de muls la tancul de răcire și păstrare;

↠ laptele este răcit repede și eficient.

Piața produselor lactate

Laptele utilizat ca atare sau sub forma diferitelor produse lactate, obținute în urma prelucrării meșteșugărești sau industriale a fost, este și va fi mereu prezent în alimentația umană, datorită faptului că reprezintă o sursă substanțială de hrană, cu o mare valoare nutritivă, fiind totodată un aliment dietetic, ușor digestibil și complet în toate elementele nutritive necesare efortului fizic și intelectual, precum și pentru menținerea unei bune stări de sănătate a omului, indiferent de categoria de vârstă. În acest context, aprovizionarea populației cu lapte și produse lactate igienice și de calitate superioară reprezintă o problemă de mare importanță, care trebuie să constituie o preocupare permanentă a unităților de procesare specializate în această direcție și a specialiștilor în domeniu.

Piața laptelui și a produselor lactate în România cunoaște o perioadă de consolidare, cu perspectiva unei creșteri moderate dar sigure. Se constată însă o creștere a exigențelor consumatorilor în ceea ce privește calitatea laptelui și a produselor lactate, în paralel cu o mărire a exigențelor privind reglementările

din cadrul filierei laptelui impusă de aderarea României la [NUME_REDACTAT]. Aceasta impune noi standarde atât în transportul și prelucrarea laptelui cât mai ales în obținerea și păstrarea laptelui la nivel de fermă.

În prezent pe piața românească, în zona de sud a țării există mari firme procesatoare de lapte, cum ar fi Danone, [NUME_REDACTAT], SCIL Dâmbovița; unități cu mare potențial de achiziție și prelucrare și cu standarde proprii de calitate ale laptelui. Astfel de societăți pot fi parteneri ai fermelor producătoare de lapte. Este important ca ferma să încheie un contract de colaborare cu o astfel de firmă, un parteneriat pe termen mediu și lung, cu beneficiul ambelor părți. De asemenea, dacă parametrii de calitate ai laptelui sunt superiori standardelor proprii ale firmelor se pot negocia prețuri mai mari ale laptelui livrat, stimulându-se dezvoltarea fermei.

[NUME_REDACTAT]

Potențialii clienți pentru producția de lapte sunt reprezentați de orice unitate procesatoare, privată sau cooperatistă, care acceptă condițiile standard de plată a laptelui stabilite de comun acord între producători și procesatori, 1.35 lei/ litru de lapte cu 3,5 % grăsime, la care se adaugă subvenția de 1.5 lei/ litru de lapte cu 3,5 % grăsime oferită de Stat producătorilor. Plata se va efectua într-un termen rezonabil astfel încât să se creeze premisele unei colaborări bazate pe încredere reciprocă.

Este necesar ca unitatea procesatoare să fie la o distanță relativ mică de fermă (maxim 100 km), evitându-se în acest mod întreruperile și întârzierile în preluarea laptelui, inclusiv în condiții atmosferice nefavorabile.

Se va încheia un contract care prevede cantitatea de lapte vândută lunar și anual, condițiile de calitate și lipsa germenilor patogeni și a reziduurilor.

Firma care achiziționează laptele trebuie să aibă sectorul de procesare a laptelui ca domeniu de activitate principal, comenzi ferme și o cifră de afaceri care să evite fluctuațiile mari ale cantității de lapte necesare pentru procesare.

Strategia de vânzări a firmei cuprinde și vânzarea de tineret taurin mascul destinat îngrășării, precum și vânzarea de juninci.

Clienții care preiau tineretul taurin mascul obținut în fermă sunt reprezentați de unități de creștere și îngrășare a taurinelor aflate pe întreg teritoriu țării și care preiau animalele la vârsta de 6 luni și în jurul greutății de 200 kg, în număr de circa 30 de capete, de 2 ori pe an.

Clienții care preiau junincile sunt persoane juridice care își înființează ferme noi sau sunt reprezentați de exportatori. Junincile sunt în număr de 30 anual, din care 12 vor înlocui reforma (rata de reformă este stabilită la 20%), iar 18 sunt disponibile pentru vânzare.

Procesul tehnologic de

obținere a laptelui în fermă

Procesul tehnologic este compus dintr-o serie de verigi care sunt reprezentate de: igiena creșterii și exploatării vacilor de lapte și a tineretului aferent, nutriție, organizarea pășunatului, mulsul, reproducția, controlul afecțiunilor, realizarea dezinfecției, aprovizionarea cu apă, inactivarea dejecțiilor. Aceste etape se întrepătrund și se condiționează între ele, astfel încât trebuiesc privite în ansamblu și abordate fiecare într-un mod optim.

Organizarea proceselor de producție a laptelui se realizează cu o eficiență sporită prin organizarea efectivului exploatat în două grupe mari de vaci, în stabulație liberă, prin organizare de pășunat în perioada de vară iar mulsul să se efectueze în sala de muls în cadrul tehnologiei cu trei mulsori pe zi. Vacile vor fi grupate pe grupe fiziologice omogene sub toate aspectele principale (stare fiziologică, nivel productiv, tip de comportament). Grupele fiziologice sunt indispensabile unor activități precum cea de reproducție sau pentru asigurarea unui flux optim de hrănire.

Reducerea cheltuielilor de producție și de investiții se realizează prin folosirea maximă a capacității productive a vacilor și furajelor, utilizarea cu randament maxim a mijloacelor de producție tehnică (mașini și utilaje de muls; mașini și utilaje agricole necesare recoltării, conservării și distribuirii furajelor; utilaje pentru evacuarea dejecțiilor), capacitarea forței de muncă umană și a capitalului uman.

Procesul tehnologic al producției de lapte se stabilește pentru o perioadă mai lungă – un ciclu anual și derivat din el ciclul lunar și pentru perioade scurte prin programul zilnic.

Prin planificarea anuală a procesului tehnologic se stabilește alternanța dintre timpul folosit pentru activitatea legată direct de producție și cel necesar pentru lucrările de întreținere, cu includerea perioadelor de tangență și dependență între aceste două tipuri de activități.

Ciclul anual se stabilește cu precădere în funcție de perioadele de fătări, programate în lunile februarie și august, de calendarul lucrărilor agricole pentru obținerea furajelor de volum, de începutul și sfârșitul perioadei de pășunat, de efectuarea dezinfecțiilor generalizate anuale și a reviziilor în adăposturi și de efectuarea unor intervenții sanitar veterinare (la începutul și la sfârșitul perioadei de pășunat), pregătirea pentru sezoanele de iarnă și vară (tabel 2).

Ciclul anual al activităților din fermă

Tabel 2

Programul zilnic cuprinde în mod detaliat activitățile și perioadele de repaus pentru oameni și animale. În cadrul programului zilnic se mai pot insera activități cu caracter temporar precum prepararea nutrețurilor combinate (N.C.), stocarea furajelor de volum, curățirea instalației de muls, igienizarea adăposturilor, salubrizare și reparații în fermă. Acest program constituie premiza respectării disciplinei tehnologice și a unui flux tehnologic normal ca cerințe indispensabile pentru desfășurarea în condiții și cu rezultate optime a activității în fermele de vaci pentru lapte. Programul zilnic este diferit în funcție de sezon, existând program de vară și program de iarnă însă structura de bază rămâne aceeași pe tot parcursul anului (tabelele 3 și 4). Perioadele de repaus mamar a uneia sau alteia dintre cele două grupe de vaci permit diminuarea volumului de muncă depus și constituie perioadele de concediu ale îngrijitorilor.

În perioada de vară programul se structurează astfel:

Tabel 3

În perioada de iarnă programul cuprinde următoarele activități:

Tabel 4

Organizarea lucrărilor la câmp

Planul de cultură prevede obținerea de furaje de volum, folosite ca aliment de bază în furajarea animalelor. În cadrul fermei se practică rotația între cinci tipuri de culturi: porumb pentru siloz, sfeclă furajeră, masă verde sub formă de pășune, lucernă destinată obținerii de fân și borceag. Ca pondere a tipurilor de culturi furajere, cele 38 de hectare sunt folosite astfel: 13 – 15 hectare pentru pășune; 10 hectare pentru porumb siloz; 8 – 9 hectare pentru lucernă; 4 –5 hectare pentru sfeclă furajeră; iar borceagul de toamnă și de primăvară se cultivă între două culturi de porumb, folosindu-se sistemul de cultură succesivă.

Utilajul folosit la lucrările câmpului este un tractor de 800 C.P., marca Keys, dotat cu un plug reversibil cu șapte trupițe, semănătoare și grapă rotativă. Ca utilaje anexe se mai folosesc o prășitoare, două remorci, o cupă, o tocătoare și o presă de baloți.

Cheltuielile datorate înființării și întreținerii culturilor se constituie din: cheltuieli cu sămânța, motorina, îngrășăminte minerale, pesticide, irigații în anii secetoși, cheltuieli de pază. Costul fiecărui tip de cultură este calculat, obținându-se prețul unui kilogram de nutreț și implicit prețul furajelor de volum din rația animalelor. Îngrășămintele de origine minerală se completează cu gunoi de grajd, obținut în fermă.

Organizarea culturii de lucernă

Cultura de lucernă are proprietatea că odată înființată se menține pe acea suprafață și își menține constantă producția timp de patru ani succesivi, necesitând doar lucrări de întreținere în anii 2, 3 și 4. Lucrările de înființare se derulează doar în primul an.

Pe un hectar cultură de lucernă, factorii componenți ai procesului de producție și costurile aferente pentru înființarea culturii de lucernă sunt reprezentați în schema următoare:

↠ necesarul de sămânță este de 22 kilograme (la prețul de 16.5 lei/kg sămânță înseamnă 363 lei cheltuieli cu sămânța);

↠ lucrările efectuate sunt reprezentate de: arat, pregătirea patului germinativ, semănat, îngrășat și 4 – 5 recoltări, cu un necesar de motorină de 200 litri (la prețul de 6.4 lei/litru cheltuielile se cifrează la 1280 lei);

↠ se aplică pesticide, reprezentate de erbicide în valoare de 200 lei;

↠ se folosesc îngrășăminte de la dejecțiile de animale fermentate, care conțin 60 kg azot, 18 kg fosfor și 65 kg potasiu, la care se adaugă 72 kg îngrășăminte minerale cu fosfor, la un preț mediu de 0.25 lei/kg costul total al îngrășămintelor minerale este de 72.5 lei

↠ necesarul de apă este de 40 de mm pentru răsărire și de 60 de mm pentru fiecare coasă, pentru asigurarea a jumătate din necesar (jumătate se estimează că este asigurat prin precipitații atmosferice) – 2 800 m3 este nevoie de un consum 40 litri de benzină, al cărei preț este de 6.3 lei, costul total fiind de 252 lei, la care se adaugă costul apei de 98 lei (0.035 lei/ m3) rezultând un cost total al irigației de 350 lei.

↠ cheltuielile de pază ale recoltei sunt de 200 de lei pentru fiecare coasă și de 1000 de lei în cazul a cinci coase pentru întreaga suprafață de lucernă de opt hectare, raportat la un hectar cheltuielile se cifrează la 110 lei.

Costul înființării culturii de lucernă:

Tabel 5

Cheltuielile totale necesare înființării unui hectar de lucernă necesară pentru obținerea de fân sunt de 3389.5 lei. Producția obținută este de 17,5 tone fân, rezultând un cost de 0.19 lei/ kg fân de lucernă.

În anii următori se efectuează doar lucrări de întreținere a lucrării și în consecință cheltuielile sunt mai mici. Lucrările de întreținere sunt reprezentate prin:

↠ lucrările mecanizate sunt reprezentate de aplicare de îngrășăminte și de recoltări, necesitând un consum de 160 litri motorină, al cărei cost total este de 1024 lei;

↠ se folosesc aceleași cantități de îngrășăminte ( din fermă și minerale), necesarul fiind de 150 kg iar la un preț mediu de 0.25 lei/kg costul total al îngrășămintelor minerale este de 37.5 lei;

↠ necesarul de apă este același, de 40 de mm pentru răsărire și de 60 de mm pentru fiecare coasă, pentru asigurarea a jumătate din necesar (jumătate se estimează că este asigurat prin precipitații atmosferice) – 2 800 m3 este nevoie de un consum 40 litri de benzină, al cărei preț este de 6.3 lei, costul total fiind de 252 lei, la care se adaugă costul apei de 98 lei (0.035 lei/ m3) rezultând un cost total al irigației de 350 lei.

↠ cheltuielile de pază ale recoltei sunt de 200 de lei pentru fiecare coasă și de 1000 de lei în cazul a cinci coase pentru întreaga suprafață de lucernă de nouă hectare, raportat la un hectar cheltuielile se cifrează la 110 lei.

Costul întreținerii culturii de lucernă:

Tabel 6

Cheltuielile totale necesare întreținerii unui hectar de lucernă necesară pentru obținerea de fân sunt de 2531.5 lei. Producția obținută este de 17,5 tone fân, rezultând un cost de 0.144 lei/ kg fân de lucernă.

În dezvoltarea durabilă a fermei este important să coexiste culturi de lucernă nou înființate (în procent de 25% din total cultură) și culturi de lucernă din anii anteriori (în procent de 75% din total cultură). Acest lucru se realizează începând din anul trei de cultură prind desființarea anual a 25% din cultura de lucernă de pe toată suprafața ocupată și înființarea unei suprafețe identice ca mărime, ocupată în anul anterior de porumb sau sfeclă, cu care sfecla se găsește în rotație. Prin aplicarea acestui plan de cultură a lucernei costul mediu al lucernei devine 0.144 lei/ kg fân de lucernă.

Organizarea culturii de porumb

Cultura de porumb se înființează anual, cu proprietatea că poate fi menținută cultura de porumb pe aceeași solă un timp de trei ani consecutivi, fără a fi afectată producția de masă verde.

Pe un hectar cultură de porumb componentele procesului de producție și costurile aferente pentru înființarea culturii de porumb sunt reprezentați în următorul mod:

↠ necesarul de sămânță este de 40 kilograme (la prețul de 6.5 lei/kg sămânță înseamnă 260 lei cheltuieli cu sămânța);

↠ lucrările efectuate sunt reprezentate de: arat, pregătirea patului germinativ, semănat, îngrășat, efectuarea a două prașile și recoltat, cu un necesar de motorină de 80 litri (la prețul de 6.4 lei/litru cheltuielile se cifrează la 512 lei);

↠ se aplică pesticide în valoare de 200 lei;

↠ se folosesc îngrășăminte de la dejecțiile de animale fermentate în cantități de 100 kg azot, 30 kg fosfor și 120 kg potasiu, la care se adaugă 20 kg îngrășăminte cu fosfor și 100 kg îngrășăminte cu azot, cantitatea totală este de 450 kg iar la un preț mediu de 0.25 lei/kg costul total al îngrășămintelor minerale este de 112.5 lei;

↠ necesarul de apă este de 240 de mm pentru întreaga perioadă de cultură, pentru asigurarea a jumătate din necesar (jumătate se estimează că este asigurat prin precipitații atmosferice) – 2 400 m3 este nevoie de un consum 35 litri de benzină, al cărei preț este de 6.3 lei, costul total fiind de 220.5 lei, la care se adaugă costul apei de 84 lei (0.035 lei/ m3) rezultând un cost total al irigației de 304.5 lei.

↠ cheltuielile de pază ale recoltei sunt de 2000 de lei pentru întreaga suprafață de porumb de zece hectare, raportat la un hectar cheltuielile se cifrează la 200 lei.

↠ la fabricarea silozului se folosesc inoculanți reprezentați de bacterii lactice, în cantitate de 10 kg/ tonă (576 kg pentru silozul obținut de pe un hectar) și al căror preț de cost este de 0.6 lei/ kg (valoarea totală este de 6 lei/ tonă siloz și de 344.5 pentru silozul obținut de pe un hectar).

Costul exploatării culturii de porumb:

Tabel 7

Organizarea culturii de sfeclă

Cultura de sfeclă are proprietatea că permite obținerea de producții mari la hectar, iar perioada de recoltare este după cea a porumbului. Lucrările de înființare se derulează anual.

Pe un hectar cultură de sfeclă, factorii componenți ai procesului de producție și costurile aferente pentru înființarea culturii de sfeclă sunt reprezentați în schema următoare:

↠ necesarul de sămânță este de 9 kilograme (la prețul de 16.5 lei/kg sămânță înseamnă 148.5 lei cheltuieli cu sămânța), sămânța se folosește sub formă drajonată;

↠ lucrările efectuate sunt reprezentate de: arat, pregătirea patului germinativ, semănat, administrare de îngrășământ, trei prașile și recoltat, cu

un necesar de motorină de 80 litri (la prețul de 6.4lei/litru cheltuielile se cifrează la 512 lei);

↠ recoltarea se face cu o mașină de scos cartofi, al cărei preț de închiriere este de 1000 lei;

↠ se aplică pesticide în valoare de 400 lei;

↠ se folosesc îngrășăminte minerale în cantități de 540 kg îngrășăminte cu azot, 110 kg îngrășăminte cu fosfor și 70 kg îngrășăminte cu potasiu, cantitatea totală este de 720 kg iar la un preț mediu de 0.25 lei/kg costul total al îngrășămintelor minerale este de 180 lei;

↠ necesarul total de apă este de 300 mm, pentru asigurarea a jumătate din necesar (jumătate se estimează că este asigurat prin precipitații atmosferice) – 3 000 m3 este nevoie de un consum 43 litri de benzină, al cărei preț este de 6.3 lei, costul total fiind de 271 lei, la care se adaugă costul apei de 105 lei (0.035 lei/ m3) rezultând un cost total al irigației de 376 lei.

↠ cheltuielile de pază ale recoltei sunt de 2000 lei pentru întreaga suprafață de sfeclă de cinci hectare, raportat la un hectar cheltuielile se cifrează la 400 lei.

Costul exploatării culturii de sfeclă

Tabel 8

Sfecla furajeră se folosește în hrana taurinelor sub formă de tăiței uscați, care se umectează cu apă caldă înainte de administrare. Uscarea tăițeilor se efectuează în instalația de uscare solară cu aer cald care funcționează în condiții de independență energetică.

Cheltuielile totale necesare înființării și întreținerii unui hectar de sfeclă sunt de 2949 lei. Producția obținută este de 30 tone tăiței, rezultând un cost de 0.1/ kg tăiței de sfeclă.

Organizarea culturii pentru pășunat

Cultura destinată pășunatului se înființează o dată la doi ani după care se reînsămânțează și se supune anual lucrărilor de întreținere sau se poate desființa și recultiva pe altă solă de teren. Pășunea astfel obținută este una artificială și are caracter temporar.

Pe un hectar cultură de pășune factorii componenți ai procesului de producție și costurile aferente pentru înființarea pășunii sunt reprezentate de:

↠ necesarul de sămânță este de 60 kilograme (la prețul de 12 lei/kg sămânță înseamnă 720 lei cheltuieli cu sămânța);

↠ lucrările efectuate sunt reprezentate de: arat, pregătirea patului germinativ, semănat, îngrășat, cu un necesar de motorină de 50 litri (la prețul de 6.4 lei/litru cheltuielile se cifrează la 320 lei);

↠ se folosesc îngrășăminte minerale în cantități de 300 kg îngrășăminte cu azot, 45 kg îngrășăminte cu fosfor și 40 kg îngrășăminte cu potasiu, cantitatea totală este de 385 kg iar la un preț mediu de 0.25 lei/kg costul total al îngrășămintelor minerale este de 96.5 lei;

↠ necesarul de apă este de 180 de mm anual, iar pentru asigurarea a jumătate din necesar (jumătate se estimează că este asigurat prin precipitații atmosferice) – 1 800 m3 este nevoie de un consum 26 litri de benzină, al cărei preț este de 6.3 lei, costul total fiind de 163.8 lei, la care se adaugă costul apei de 63 lei (0.035 lei/ m3) rezultând un cost total al irigației de 226.8 lei.

Costul înființării unei pășuni cultivate

Tabel 9

Cheltuielile totale necesare înființării unui hectar de pășune necesară furajării vacilor pe timp de vară sunt de 1363.3 lei. Producția obținută este de 80 tone masă verde, din care sunt folosite 64 de tone, rezultând un cost de 0.12/ kg masă verde. Suprafața de pășune este de 13 hectare.

În al doilea an de cultură costurile de întreținere sunt reprezentate de:

↠ cosirea de masă verde neconsumată, nivelarea terenului, administrarea de îngrășământ, cu un necesar de motorină de 100 litri (la prețul de 6.4 lei/litru cheltuielile se cifrează la 640 lei);

↠ se folosesc îngrășăminte minerale la fel ca în primul an;

↠ necesarul de apă este același ca în primul an;

Costul întreținerii unei pășuni cultivate

Tabel 10

Cheltuielile totale necesare întreținerii unui hectar de pășune sunt în sumă de 963.3 lei, obținându-se 80 tone masă verde, din care sunt folosite 64 de tone, rezultând un cost de 0.015 lei/ kg masă verde.

Începând din anul al doilea de producție se are în vedere ca jumătate din suprafața ocupată de pășuni să fie în anul I de vegetație, pe când cealaltă jumătate din suprafața de pășune să fie în anul al II-lea de vegetație.

Organizarea culturii de borceag

Cultura de borceag se înființează între două culturi de porumb în regim de cultură succesivă. Borceagul de toamnă este compus din orz și mazăre, iar cel de primăvară este alcătuit din ovăz și mazăre. Borceagul se folosește pentru furajarea animalelor primăvara timpuriu, înainte de apariția de masă verde la pășune, realizându-se o acomodare graduală la furajul verde specific sezonului cald. Totodată silozul de borceag se folosește pentru furajarea animalelor în timpul verii la padoc, atunci când condițiile atmosferice nu permit scoaterea la pășune.

Prin realizarea unor astfel de culturi succesive se utilizează la maxim potențialul productiv al solului, crescând cantitatea de substanțe organice sintetizate la hectar de cultură furajeră în decursul unui an calendaristic.

Pe un hectar cultură de borceag factorii componenți ai procesului de producție și costurile aferente pentru înființarea pășunii sunt reprezentate de:

↠ necesarul de sămânță este de 300 kilograme (la prețul de 15 lei/kg sămânță înseamnă 4500 lei cheltuieli cu sămânța);

↠ lucrările efectuate sunt reprezentate de: arat, pregătirea patului germinativ, semănat, îngrășat, recoltat cu un necesar de motorină de 50 litri (la prețul de 6.4 lei/litru cheltuielile se cifrează la 320 lei);

↠ se aplică pesticide, reprezentate de erbicide în valoare de 200 lei;

↠ se folosesc îngrășăminte minerale în cantități de 45 kg îngrășăminte cu azot, 31 kg îngrășăminte cu fosfor și 24 kg îngrășăminte cu potasiu, cantitatea totală este de 100 kg iar la un preț mediu de 0.25 lei/kg costul total al îngrășămintelor minerale este de 25 lei;

Costul înființării culturii de borceag

Tabel 11

Cheltuielile totale necesare înființării unui hectar de borceag, sunt relativ mari, de 5045 lei. Producția obținută este de 26 tone masă verde, rezultând un cost de 0.195 lei/ kg masă verde. Suprafața de borceag este de 4 – 6 hectare, în funcție de producția de furaje a anului precedent.

Aprovizionarea cu materii prime

Materiile prime necesare în fermă sunt reprezentate în principal de produse necesare creșterii și întreținerii animalelor, precum și culturilor furajere.

În primul rând trebuie calculat necesarul de nutrețuri concentrate – cereale și nutrețuri proteice (șroturi, tărâțe), acestea procurându-se de pe piața internă și la prețul pieței. La acestea se adaugă diverși aditivi furajeri folosiți pentru completarea necesarului de elemente nutritive și stimularea creșterii la viței și tineret, achiziționați de la reprezentanțele din România ale firmelor specializate în producția lor. Nutrețul combinat care se obține prin cumularea acestor categorii de produse are prețuri medii de producție de 0.6 lei/kg la vaci de lapte, 0.7 lei/kg la tineret taurin femel și 0.75 lei/kg la viței. Nutrețul combinat este produs la nivel de fermă în cadrul unui F.N.C. propriu. În furajarea animalelor se mai folosește borhotul de bere produs secundar al fabricilor de profil, achiziționat la preț de 0.8 lei/kilogram.

Un rol indispensabil îl au în întreținerea animalelor medicamentele și produsele de uz veterinar și a substanțelor cu rol de spălare și dezinfecție, acestea din urmă având un rol major în desfășurarea corespunzătoare a procesului de muls. Aceste tipuri de substanțe se obțin de la companii românești și de la reprezentanțele din România ale firmelor internaționale și sunt reprezentate de următoarele tipuri de produse:

↠ preparate hormonale pentru sincronizarea și inducerea căldurilor, în valoare de 10 lei/ animal (în total 600 lei)

↠ substanțe cu rol detergent și dezinfectant – 1200 lei lunar (în total 14400lei);

↠ substanțe cu rol dezinfectant pentru dezinfecția anuală a adăposturilor în valoare de 5000 lei;

↠ antiparazitare, antibiotice, vaccinuri și alte produse veterinare în valoare de 1200 lei lunar (în total 14400 lei);

Cuantumul acestor produse este estimat la 3000 lei lunar (34500 lei anual).

Ca material de construcții importanță curentă o are varul în cantitate de 40 saci a câte 50 kg într-o lună, la preț de 12 lei/sac, achiziționați de la depozitele de materiale de construcții (cost total anual 57600 lei).

Pentru activitate de reproducție trebuie achiziționat material seminal, în cantitate de 140 de paiete anual, din carul rețelei SEMTEST la prețul mediu de 15 de lei paieta (cost total 2100 lei).

La culturile agricole se folosesc îngrășăminte minerale în cantități totale de 1 500 kg anual la un preț mediu de 0.55 lei/kg și achiziționate de pe piața internă. De asemenea, se mai administrează la porumb și sfeclă pesticide folosindu-se produse în valoare de 200 lei/ha porumb și 400 lei/ha sfeclă, produse ale firmelor străine de profil.

Sămânța folosită la culturile furajere are următoarele prețuri per kilogram și se procură de la firmă românească [NUME_REDACTAT]: lucernă 16.5 lei, ierburi de pășune 12 lei, 6.5 lei la porumb siloz și 16.5 mii lei la sfeclă furajeră.

În categoria materii prime se mai încadrează: elemente de iluminat în valoare de 50 lei/lună (600 lei anual), elemente de birotică în valoare de 300 lei/lună (3600 lei anual) și diverse alte materiale în valoare de 200 de lei/lună (2400 lei anual).

+

Necesarul de utilaje și utilități

În stabilirea necesarului de utilaje se au în vedere atât necesitățile specifice ale unei exploatații de vaci de lapte, cât și crearea unui înalt grad de autonomie a fermei față de furnizorii externi de materii și servicii.

În ceea ce privește necesarul de utilaje, acesta se poate structura astfel:

↠utilajele pentru lucrările agricole din câmp;

↠ utilajele pentru muls și condiționarea laptelui;

↠ utilajele din adăposturile de animale;

↠ utilaje de spălare și dezinfecție;

↠ utilaje pentru F.N.C.;

↠ calculator cu imprimantă și scanner;

↠ instrumentar complet sanitar – veterinar;

↠ rezervor pentru gaze;

↠ transformator de curent electric;

↠ generator de curent electric;

↠ centrală termică;

↠ hidrofoare;

↠ stație de tratare ape reziduale;

↠ gard electric;

↠ pompă de irigații;

↠ trusă pentru atelierul mecanic.

Utilajele necesare în fermă

Tabel 12

Costul total al utilajelor se ridică la un cuantum de 127000 Euro, la un curs de schimb de 1 Euro = 4.4 lei.

În cadrul utilajelor din fermă un rol central îl deține tractorul, necesar atât pentru lucrările din câmp, cât și pentru distribuirea hranei, prepararea de siloz și efectuării operațiunilor de transport.

Sala de muls este factorul esențial pentru obținerea unui lapte igienic, este imperios necesar ca aceasta să fie dotată cu utilaje performante de muls, de transport și de păstrare a laptelui.

În categoria utilităților se încadrează combustibilii, reprezentați de:

– motorină în cantități de 400 litri/lună în perioada martie – octombrie și de 200 litri/lună în perioada noiembrie – februarie, la preț de 6.4 lei/litru;

– gaze în cantități de 1,5 m3/lună în perioada 15 aprilie – 15 octombrie și 6 m3/lună în perioada 15 octombrie – 15 aprilie, la preț de 400 de lei/m3;

– curentul electric în cantitate de 2 700 kw/lună în perioada 15 aprilie – 15 octombrie și 3 300 kw/lună în perioada 15 octombrie – 15 aprilie la preț de 0.5 lei/kw.

Costurile anuale ale combustibililor au următoarele valori:

– motorină 3 600 litri * 6.4 lei = 23040 lei;

– gaze 45 mc * 400 lei = 18000 lei;

– curent electric 36 000 kw * 0.5 lei = 18000 lei;

TOTAL combustibili = 59040 lei.

Cheltuielile de deplasare sunt în valoare de 3000 lei anual.

Convorbirile telefonice se estimează la un cost de 600 lei anual.

În categoria chiriilor se include redevența care se plătește către [NUME_REDACTAT] Statului, în cuantum de 200 lei/ hectar (8000 lei anual).

TOTAL UTILITĂȚI = 70640 lei sau 16054 Euro.

Strategia generală a dezvoltării exploatației de bovine

O bună strategie pentru dezvoltarea exploatației trebuie să țină seama în primul rând de relațiile bovinelor cu mediul. În interacțiunea organism – mediu, pentru majoritatea caracterelor indivizilor populației adesea mediul are o pondere mai mare decât baza ereditară. Bovinele au relații strânse atât cu mediul artificial dar și cu mediul natural.

Relațiile bovinelor cu mediul natural se referă la relațiile bovinelor cu solul și clima. Climatul le influențează fără a fi influențat de bovine, solul și bovinele se influențează reciproc.

Clima are efecte directe asupra bovinelor prin temperatura ambientală, precipitații, vânt. Este necesară intervenția omului pentru a limita expunerea animalelor la factorii climatici extremi, cât și pentru a beneficia de factorii climatici moderați, în scopul îmbunătățirii sănătății și productivității animalelor.

Influența indirectă a climei se manifestă asupra vegetației. Și în această măsură se poate interveni prin irigații, aplicarea sistemului „dry – farming” atunci când rezerva de apă din sol este mică ca și folosirea unor culturi succesive de porumb pentru siloz pe terenurile eliberate de culturi la jumătatea verii când furajele produse sunt insuficiente.

Relațiile cu solul ale bovinelor se petrec în condiții de influență reciprocă. Solul asigură bovinelor fitomasa sub aspect cantitativ și calitativ. Bovinele solicită o anumită structură a asolamentelor, care include plante furajere perene (în special leguminoase), care au o acțiune antientropică pronunțată asupra solului. Consumând fitomasa, în urma procesului de digestie, fac mai accesibile atât elementele fertilizante cât și o parte a materiei organice mai ușor de integrat în activitatea chimică și biologică edafică. Ele împiedică sau încetinesc epuizarea elementelor fertilizante solubile (N, P, K, S, Ca și microelemente). Bovinele pot contribui la diminuarea acestui proces, fiind principalul furnizor de gunoi de grajd prin care pot restitui solului 70-90 % din substanțele fertilizante ingerate cu furajele. Prin plantele furajere, în special leguminoase perene, se fixează ïn sol cantități însemnate de N care apoi intră în circuitul productiv. Prin introducerea gunoiului de grajd în sol este stimulată microflora și microfauna edafică cu rol însemnat ïn solubilizarea elementelor fertilizante și fixarea de N atmosferic. Pentru realizarea acestui obiectiv este însă necesară o prelucrare corespunzătoare a gunoiului de grajd provenit de la rumegătoare. Bovinele contribuie la refacerea conținutului de humus din so1 cu o serie de consecințe benefice asupra stabilității structurii acestuia prin gunoiul de grajd, dar nu numai atât, ci mai ales prin cultivarea de leguminoase, acestea având o serie de efecte benefice asupra solului. Leguminoasele furajere prin rădăcinile lor pivotante aduc în stratul fertil elemente fertilizante levigate (în special Ca și microelemente).

Asolamentele cu sole înierbate au un rol esențial în menținerea pedofaunei detritofage, dar și în ruperea ciclurilor biologice pentru boli și dăunători, ceea ce înseamnă cantități mai mici de pesticide pentru combatere, care sunt nocive pentru pedofaună. Rolul bovinelor ïn această situație este esențial.

Aceste argumente arată marele avantaj al creșterii bovinelor, care se îmbină armonios cu toate culturile de plante. S-a stabilit o relație directă între încărcătura de bovine la 100 ha teren agricol și producția de cereale sau de plante tehnice; cu cât încărcătura a fost mai mare, și producția de cereale sau plante tehnice a fost îmbunătățită. Este demonstrat astfel rolul ecologic însemnat pe care îl au bovinele în cadrul producției agricole. Se impune astfel, prin prisme efectelor benefice conjugate, relații de asocieri între crescătorii de bovine și cultivatori sau realizarea de holdinguri care să cuprindă întinse terenuri cultivate și crescătorii de bovine.

Relațiile bovinelor producătoare de lapte cu mediul artificial sunt indispensabile obținerii de producții ridicate și economice în condiții climatice diferite existente pe parcursul unui an, caracterizate în condițiile țării noastre de o amplitudine mare între vară și iarnă. Sunt necesare investiții financiare deosebite pentru construirea adăposturilor și întreținerea animalelor în ele, a clădirilor anexe; trebuie utilizată forță de muncă însemnată pentru transportul, conservarea și administrarea unor cantități mari de furaje, pentru evacuarea cantităților însemnate de dejecții, pentru muls și întreținerea instalațiilor.

În cadrul relațiilor antropice rolul predominant revine nutriției; aceasta implică aprovizionarea ritmică cu furajele necesare conform cerințelor biologice ale vacilor. Furajele destinate pentru perioada de iarnă trebuie să fie depozitate cât mai aproape de locul de consum pentru a putea asigura stabilitatea în furajare pe orice vreme. Cheltuielile cu furajele au o pondere de până la 50 – 70 % din totalul cheltuielilor pentru producția de lapte.

Localizarea fermei este în zonă de câmpie, unde climatul este continental excesiv, dar care permite în timpul sezonului cald, în corelație și cu tipul de sol, acumularea unor cantități mari de fitomasă, care va fi folosită pe tot parcursul anului.

Rasa de taurine care se pretează cel mai bine acestui tip de exploatare este [NUME_REDACTAT]. Ameliorarea acestei rase s-a făcut în direcția unei producții ridicate de lapte.

Fluxurile tehnologice în exploatarea bovinelor pentru lapte sunt reprezentate de: fluxul tineretului de prăsilă; fluxul vacilor; fluxul furajelor și materialelor pentru așternut; circuitul apei; fluxul evacuării gunoiului; fluxul laptelui; fluxul pentru dezinfecție; fluxul vaccinărilor, profilaxiei și tratamentelor sanitar – veterinare, fluxul lucrărilor agricole efectuate în câmp.

Organizarea producției, fluxuri tehnologice

Igiena și tehnologia întreținerii bovinelor

Igiena creșterii vițeilor. Fătarea are loc în maternitate sub strictă supraveghere sanitar – veterinară și cu efectuarea protocolului de măsuri care reprezintă asistența la fătare. Maternitatea se constituie într-o clădire separată, amplasată în imediata apropiere a grajdurilor de vaci în lactație. Maternitatea funcționează pe principiul „totul plin – totul gol”, pentru a se asigura o dezinfecție generală după fiecare ciclu de fătare – înțărcare.

Imediat după expulzare vițeii prezintă o hipotermie neonatală, care dispare în trei zile de la fătare în cazul asigurării temperaturii optime în adăpost și a colostrării. Astfel, se impune cu în maternitate să existe un microclimat controlat, asigurat în special de instalații de încălzire a aerului. Este recomandabil ca în maternitate să existe și lămpi de ultraviolete, aceste radiații având efecte benefice asupra dezvoltării vițeilor, precum și efect de stabilizare a microflorei din adăpost.

Până la vârsta de șapte – zece zile hrănirea se va face administrându-se colostru de la vaca mamă, alături de care vițelul este ținut în această perioadă.

După separarea de vaca mamă trec în boxele de fătare, transformate în boxe colective tip creșă, după igienizarea lor riguroasă, unde se țin până la vârsta de trei luni în comun masculi și femele. După această vârstă, la care se face și înțărcarea, se separă pe sexe. Tineretul taurin mascul se întreține în continuare până la livrare (șase luni) în boxe colective organizate într-un adăpost separat.

Până la vârsta de șase luni este calculat un consum de 350 litri lapte, 180 kg nutreț combinat, 250 kg fân, 500 kg nutreț verde sau suculente de iarnă.

Creșterea tineretului taurin femel de reproducție. În perioada de iarnă tineretul taurin femel de reproducție este întreținut în grajd cu stabulație liberă, grupat în patru categorii de vârstă: 3-6 luni, 6-12 luni, 12-18 luni și juninci în compartimente separate. Arhitectonica adăpostului este asemănătoare cu cea a celui pentru vaci în lactație; adăposturi cu sistem de stabulație liberă, închise și prevăzute cu padoc de mișcare.

În perioada de vară vițelele se întrețin pe pășune în timpul zilei și la grajd pe timp de noapte, unde se administrează fânul și nutrețurile combinate.

Pe tot parcursul procesului de creștere este monitorizată dezvoltarea corporală a animalelor. În jurul vârstei de 18 luni se are în vedere ca vițelele să atingă greutatea optimă pentru a fi montate (75% din greutatea de adult – 412,5 kilograme greutate vie). Monta se efectuează după sincronizarea căldurilor pentru a se crea în perspectivă grupe de vaci aflate în același stadiu al lactației.

Cu două luni înainte de fătare junincile se introduc în turma de bază cu scopul de a fi obișnuite cu noile condiții de viață, inclusiv cu sala de muls.

Metodologia de exploatare a vacilor de lapte. Vacile de lapte, a căror greutate medie este de 550 kilograme la prima lactație și de 600 kilograme la deplina dezvoltare corporală (lactația a treia), se întrețin în adăposturi închise și cu stabulație liberă, confecționate din materiale rezistente și termohidroizolante și în care sunt prezente elemente de compartimentare interioară. Adăposturile sunt prevăzute cu padoc de mișcare.

În interior adăposturile sunt prevăzute cu zone de odihnă, de circulație, de circulație – furajare și aleea de furajare. Zona de odihnă este reprezentată de cușete și așternut permanent, cușetele fiind amplasate pe două rânduri și dispuse paralel față de axul longitudinal al adăposturilor. Între cele două rânduri de boxe se găsește zona de circulație. Zona de circulație – furajare asigură accesul animalelor la furaje, acestea fiind distribuite în ieslea amplasată în zona de furajare. În zona de furajare vor putea pătrunde mijloacele mecanizate de distribuire a hranei.

Accesul la iesle se realizează printr-un sistem de grătare prin intermediul căruia, în caz de necesitate, se pot imobiliza animalele pentru realizarea de controale și tratamente de grup.

Adăposturile prezintă în interior adăpători, în raport de una la 15 vaci, iar evacuarea dejecțiilor se efectuează mecanic cu o instalație cu lame rabatabile care realizează mișcări de dute-vino în zonele de circulație și de circulație – furajare. Ventilația este natural organizată mixtă și sunt prevăzute ferestre pentru a se asigura iluminatul natural.

Așternutul, reprezentat de paie sau talaș, se împrospătează zilnic sau la două zile și se evacuează de două ori pe an. Dejecțiile se evacuează de două ori pe zi. Adăposturile se curăță săptămânal. Anual, în sezonul de pășunat se întreprinde dezinfecția generală a adăpostului.

Cu o săptămână înainte de fătare vacile se trec în maternitate, în boxe individuale, unde are loc fătarea. Fătările fiind sincronizate pe grupe de vaci se

are grijă ca după un ciclu de fătări, urmat de creșterea vițeilor în maternitatea transformată în creșă, să se realizeze dezinfecția generală a spațiului, pe principiul „totul plin – totul gol”.

În perioada de iarnă, vacile se țin în grajd și la padoc, și au acces zilnic la padoc, iar vara se întrețin la pășune, circa șase ore pe zi, în două reprize zilnice: dimineață și după-masă. Pășunea se înființează la maxim un kilometru de adăpost în scopul evitării deplasărilor animalelor pe distanțe lungi.

La capetele grajdului, în dreptul căilor de acces în grajd, trebuie să existe șanțuri betonate, puțin adânci, în care se pun soluții dezinfectante, și prin care animalele sunt obligate să treacă, aceasta pentru a se asigura o igienă optimă a membrelor.

La capătul fiecărui grajd se va construi un travaliu care asigură imobilizarea animalelor, cu scopul efectuării de însămânțări artificiale, controale și tratamente individuale.

Utilizarea acestei tehnologii determină reducerea volumului de muncă pe cap de vacă, ușurința în furajare și igienizare, incidența scăzută a mamitelor, afecțiunilor la membre și rănilor precum și o condiție fizică remarcabilă .

Particularități ale tehnologiei de nutriție a bovinelor

Nutriția vițeilor. După separarea de mamă vițeii sunt hrăniți cu lapte integral până la vârsta de șase săptămâni când li se administrează în hrană înlocuitori de lapte, înțărcarea făcându-se treptat și realizându-se efectiv la trei luni.

Este important de reținut că începând de la vârsta de două săptămâni li se administrează hrană uscată reprezentată de nutreț combinat și fân de calitate superioară. Nutrețul combinat destinat creșterii vițeilor trebuie să conțină o serie de aditivi necesari a asigura un bun start în creștere. Aditivii furajeri necesari sunt reprezentați în special de: probiotice; antioxidanți; agenți detoxifianți – absorbanți de micotoxine (în cazul în care acestea sunt identificate la analiza furajelor) și mai ales de factori de îmbunătățire a gustului hranei pentru a spori consumul. de nutreț combinat.

Nutriția tineretului taurin femel de reproducție. Schemele de nutriție a categoriilor cuprinse în acest grup de animale trebuie elaborate astfel încât să asigure două deziderate esențiale. Pe de o parte este necesară dezvoltarea corporală corespunzătoare, astfel încât la 18 luni să aibă 75% din greutatea de adult pentru a putea fi însămânțate artificial, iar pe de altă parte structura rației trebuie să asigure o dezvoltare corespunzătoare a tubului digestiv (segmentul rumenal) pentru a putea valorifica, în perioada de adult, cantități mari de nutrețuri de volum.

În structura rației trebuie să se regăsească în permanență fân de lucernă și nutreț combinat. Celălalt nutreț de volum este reprezentat de masă verde în perioada de vară, asigurată prin pășunat și de silozuri în perioada de iarnă.

Nutriția vacilor de lapte. Acest factor reprezintă elementul esențial, predominant pentru asigurarea producției de lapte obținută în cadrul fermei. În paralel cu producția de lapte nutriția trebuie să susțină necesarul de întreținere, dezvoltarea organismului, gestația. Nutriția vacilor de lapte se bazează pe trei mari categorii de produse: nutrețuri de volum, nutrețuri combinate și borhotul rezultat de la fabricarea berii.

În sistemele moderne de nutriție a vacilor de lapte se asigură trei sortimente de nutrețuri de volum, aceasta determinând un mai mare consum de furaje, ele asigurând necesarul pentru întreținere și permițând obținerea a 16-17 litri de lapte. Furajele de volum sunt reprezentat pe tot parcursul anului de fânul de lucernă, sfeclă și sezonier de borceag primăvara timpuriu, masă verde de pe pășune în perioada de vară care alternează cu siloz de porumb în perioada de iarnă.

Pentru obținerea fânului și a altor furaje uscate în incinta fermei este economic să se amenajeze un uscător solar cu aer cald care funcționează în condiții de independență energetică. Acesta funcționează pe bază de energie solară, este fiabil în exploatare și poate fi folosit la uscarea unui număr mare de furaje cu umiditate ridicată, obținându-se produse uscate și care se pot conserva.

De subliniat este faptul că la prepararea unui siloz de calitate superioară este necesar a se folosi aditivi de însilozare care favorizează fermentația lactică favorabilă în dauna altora nefavorabile.

Nutrețul combinat se administrează în mai multe tainuri zilnice, la muls, individualizat fiecărui animal, pe baza producției individuale de lapte.

Pentru supravegherea eficienței hrănirii se efectuează anual (dacă situația o impune și de două ori pe an) examene de profil metabolic cu scopul depistării precoce a tulburărilor metabolice și corectării lor înainte de apariția efectelor nedorite în ceea ce privește producția de lapte. Examenul se efectuează la începutul iernii, recoltându-se probe biologice de la 20 % din întregul efectiv. De asemenea, este importantă prevenția bolilor nutrițional – metabolice; acest lucru se realizează în special prin evitarea schimbărilor bruște a structurii și compoziției rațiilor alimentare.

Organizarea măsurilor de înțărcare la bovine

Măsurile de înțărcare la bovine se instituie cu o lună înainte de înțărcarea propriu – zisă și se desfășoară conform unui grafic bine stabilit:

– cu patru săptămâni înainte de înțărcare se scoate din rație borhotul de bere și tărâțele din structura de N.C.;

– cu trei săptămâni înainte tăițeii de sfeclă se reduc cantitativ și se administrează mai puțin umeziți;

– înainte cu două săptămâni de înțărcare se elimină o mulsoare (se mulg vacile de două ori pe zi), se reduce cantitatea de siloz sau masă verde și se mărește cantitatea de fân din rație;

– Abia în ultima săptămână de lactație se recurge la mulsul incomplet al vacilor, acest aspect având consecințe deosebit de favorabile asupra stării de sănătate a ugerului și asigură pregătirea lactației următoare.

Organizarea pășunatului la bovine

Pășunatul la bovine se organizează în intervalul de timp mai – octombrie, acest sistem de hrănire și întreținere prezentând multiple avantaje economice, fiziologice și ecologice. Pentru a se putea beneficia de efectele benefice trebuie luate o serie de măsuri organizatorice și sanitar – veterinare.

Animalele trebuiesc acomodate treptat, întâi prin consum de masă verde la padoc, apoi se începe cu deplasări limitate ca durată de timp. Timpul de staționare a bovinelor pe pășune se mărește treptat, ajungându-se la programul normal de pășunat în circa 10 zile.

Înainte de a fi scoase la pășune animalele vor avea parte de o serie de operațiuni pregătitoare sanitar – veterinare.

Pășunile vor fi supuse permanent operațiunilor de întreținere, acest lucru fiind favorizat de parcelarea suprafețelor pe care urmează să pască animalele. La pășune vor fi amenajate surse de apă.

Aprovizionarea cu apă

Pentru aprovizionarea cu apă se folosește o instalație locală de captare și distribuție din apele subterane sau unitatea se racordează la o conductă magistrală de apă. În unitatea zootehnică este necesar a se calcula debitul zilnic mediu, debitul zilnic maxim și debitul orar maxim pentru toate perioadele anului.

Apele subterane trebuie tratate pentru corectarea unor însușiri, mai ales în ceea ce privește conținutul în fier, mangan, compuși cu sulf și microorganisme. Corectarea însușirilor se face prin aerare, filtrare prin filtre rapide și clorinare.

Periodic din apa de băut se efectuează analize în ceea ce privește conținutul în microorganisme și existența poluării cu nitrați.

În cazul în care în apă se depistează nitrați se întreprind măsuri agrotehnice pentru reducerea cantității de îngrășăminte pe bază de azot care se administrează culturilor agricole, în paralel cu alegerea unei surse de apă alternative.

Organizarea reproducției la vaci

Reproducția la vaci trebuie să îndeplinească două deziderate majore: intervalul între fătări să fie cât mai apropiat de 365 de zile; iar pe de altă parte trebuie folosite biotehnologii de reproducție care să sincronizeze fătările, permițând astfel crearea grupelor de vaci în care animalele sunt în același stadiu al lactației.

În permanență se va monitoriza activitatea reproductivă a vacilor întrucât o viață reproductivă normală determină evitarea pierderilor din producția de lapte. Vacile care au fătat se vor monitoriza în continuare riguros până în momentul stabilirii diagnosticului de gestație.

Dezinfecția în unitățile zootehnice

Dezinfecția profilactică trebuie să se desfășoare în baza unor programe concrete, detaliate pe acțiuni, în ordinea realizării lor.

În adăposturile de vaci în lactație și de tineret dezinfecția locală se realizează pe tot parcursul fluxului tehnologic. Dezinfecția generală se realizează anual, când animalele sunt la pășune (în acest timp vacile se întrețin la padoc). Maternitatea funcționează pe baza principiului „totul plin – totul gol”. Sala de muls se dezinfectează după fiecare folosire.

La efectuarea propriu – zisă a dezinfecției pe lângă substanțele chimice de contact se folosesc și mijloace mecanice: flambarea suprafețelor interioare, radiațiile ultraviolete.

Prevenirea și combaterea afecțiunilor la bovine

Prevenirea bolilor infecțioase se realizează prin aplicarea riguroasă a programelor de dezinfecție, prin izolarea animalelor bolnave, evitarea și înlăturarea posibilităților de contaminare și a factorilor favorizanți prin măsuri restrictive, respectarea tehnologiilor de creștere, tratamente profilactice, vaccinări, tuberculinări.

Un factor favorizant de importanță majoră în declanșarea stărilor morbide de origine infecțioasă îl reprezintă stresul care se poate manifesta când se schimbă condițiile de existență ale animalelor.

În condițiile creșterii intensive, într-o fermă de bovine în lactație stresul poate apărea datorită transferurilor, schimbării bruște a rației, pășunatului, separării de mamă, înțărcării. Modificările trebuie să fie efectuate treptat, la momentul optim, sub stricta observație a personalului veterinar și însoțit de o serie de măsuri care să limiteze până la dispariție efectele stresului. Se mai observă că schimbarea bruscă a rației poate determina și exacerbarea patogenității microorganismelor.

O problemă deosebită o ridică înțărcarea vacilor de mare productivitate. Pentru ca înțărcarea să aibă loc fără repercusiuni negative asupra organismului vacii și fătului trebuie organizată judicios. Se scot treptat din alimentație o serie de furaje lactogene: borhotul de bere, tăițeii de sfeclă se reduc cantitativ și se administrează doar sub formă uscată, masa verde se administrează la iesle sub formă pălită. Toate acestea se coroborează cu reducerea numărului de mulsori și a cantității de lapte mulsă. Măsurile se instituie cu 90 de zile înainte de fătare și durează patru săptămâni, astfel încât cu 60 de zile înainte de fătare vacile să fie înțărcate.

Cele mai eficiente măsuri de combatere se bazează pe descoperirea tuturor factorilor biologici și favorizanți și cuantificarea rolului lor în determinarea îmbolnăvirilor.

Prevenirea și combaterea bolilor parazitare. Bolile parazitare pot fi produse de paraziți interni și paraziți externi.

Prevenirea și combaterea paraziților externi are loc primăvara și toamna, la debutul și la finalul sezonului de pășunat, măsurile fiind parte integrantă planului de organizare a pășunatului la bovine. Tratamentul se instituie corelat cu dezinfecția generală a adăposturilor.

Tratamentele profilactice contra paraziților interni se efectuează în perioada de repaus mamar întrucât substanțele antihelmintice au influență negativă asupra producției de lapte.

Prevenirea și combaterea afecțiunilor membrelor. Aceste tipuri de afecțiuni au o importanță deosebită întrucât germenii de la acest nivel pot determina, dacă nu se i-au măsuri de rigoare mamite severe.

La debutul și la sfârșitul sezonului de pășunat au loc tratamente profilactice și ale afecțiunilor descoperite. De asemenea, toate animalele la care se observă șchiopături vor fi izolate și tratate corespunzător.

Prevenirea și combaterea mamitelor. Mamitele au o influență directă asupra cantității și calității laptelui obținut, precum și o difuzibilitate mare în efectiv, de aceea ele trebuie monitorizate în permanență și combătute sever.

Lunar se testează toate vacile din efectiv, iar în urma rezultatelor obținute sferturile mamare se împart în patru categorii: sănătoase, cu infecție latentă, cu infecție subclinică și cu infecție clinică. Vacile cu infecție clinică și subclinică se supun tratamentului curativ, se izolează de celelalte vaci și se mulg în partidă separată.

Vacile cu infecție latentă, precum și cele care au beneficiat de tratamente antimamitice în cursul lactației vor fi avea parte de un tratament preventiv în timpul repaosului mamar.

Inactivarea dejecțiilor și apelor reziduale

În urma activității din fermă rezultă cantități mari formate din dejecții păioase. Acestea după evacuare și transport prin canalele colectoare se depozitează pe o platformă betonată din fermă. Descompunerea dejecțiilor păioase se realizează prin intervenția microorganismelor, fermentația aerobă asigură inactivarea germenilor patogeni, paraziților și semințelor de buruieni, oferind un fertilizant ideal pentru sol din punct de vedere igienic. Întreg procesul durează 2 – 3 luni.

Apele reziduale rezultă în fermă din diverse activități, dar mai ales din activitatea de spălare și igienizare care are loc în sala de muls. Apele reziduale pot fi prelucrate prin epurare și refolosire. Prelucrarea apelor reziduale se face în fermentatoare aerobe în care se produce o descompunere biochimică a materiei organice, după care urmează operația de filtrare.

Dejecțiile și apele reziduale colectate de la animale care suferă de boli infecto – contagioase suferă în plus un proces de decontaminare, care cel mai eficient se realizează folosind substanțe chimice care modifică puternic pH-ul acestora, în sensul reducerii nivelului său sub 2 sau creșterii lui la valori de peste 12.

Igiena mulsului

Lângă adăposturi se organizează sala de muls, în care standurile de muls sunt organizate după modelul „brăduleț”. Sala de muls prezintă 16 locuri dispuse pe două rânduri. Sunt prevăzute trei mulsori pe zi, la intervale aproximativ egale între ele iar durata unui muls este de 45 de minute.

Operația de muls se face pe baza unui program respectat cu strictețe pentru asigurarea unei cantități mari de lapte, de calitate superioară și pentru menținerea sănătății animalelor, în special la nivelul glandei mamare.

Igiena ugerului se realizează prin spălarea ugerului cu perii – duș, dezinfecția și ștergerea cu prosopul.

Igiena personalului se referă la starea de sănătate și de igienă a corpului și echipamentului mulgătorilor.

Igiena ustensilelor, aparatelor, instalațiilor și platformelor de muls este condiționată de calitatea materialelor și se asigură prin spălare și dezinfecție înainte și după fiecare muls, la care se adaugă o dezinfecție generală o dată pe săptămână.

Tehnica recoltării laptelui are o importanță covârșitoare în managementul exploatației, trebuie însușită și aplicată cu rigurozitate de către mulgători.

Laptele nu trebuie să i-a contact cu aerul, transportul acestuia făcându-se prin conducte până la tancul de răcire. Pentru o răcire rapidă și economie de energie este bine ca tancul de răcire să fie prevăzut cu pompă termică care preia căldura din lapte, folosind-o pentru producerea de apă caldă sau încălzirea laptelui pentru viței.

Prin respectarea tuturor acestor principii se obține un lapte salubru, cu un număr total de germeni (N.T.G.) redus, realizându-se în același timp prevenirea apariției mamitelor.

Obținerea unui lapte de calitate igienică superioară poate determina o creștere a prețului pa litru de lapte livrat, datorită acordării de bonificații, contribuind astfel la creșterea eficienței exploatației.

Desfacerea produselor

În ceea ce privește activitatea de desfacere a producției de lapte, aceasta are unele particularități, în sensul că se adresează unui segment îngust de cumpărători – procesatorii de lapte dar prezintă avantajul că aceștia sunt interesați permanent de achiziționarea de lapte de calitate superioară. Se impune contactarea acestora, prezentarea produsului și încheierea contractului de preluare a laptelui cu procesatorul care oferă cele mai bune condiții de plată în raport nivelul calitativ.

Pentru vânzarea de juninci gestante și tineret taurin mascul la îngrășat, care rezultă din activitatea de reproducție din fermă este necesară participarea la târguri și expoziții, cu acest prilej realizându-se și promovarea exploatației în rândul fermierilor din domeniul creșterii taurinelor.

Balanța de venituri și cheltuieli

Acesta este indicatorul care arată în ce măsură exploatația este rentabilă și în cât timp își amortizează cheltuielile inițiale de investiție.

Cheltuielile se diferențiază astfel:

I. Cheltuieli inițiale pentru a pune în mișcare noua afacere

Structura cheltuielilor inițiale:

Tabel 15

Rata de schimb valutar s-a considerat a fi 1 Euro = 4.4 lei.

II. Cheltuieli cu alimentația animalelor

A) În primul an

a) Vaci de lapte în perioada de lactație

↠ rație zilnică – iarna;

Tabel 16

↠ rație zilnică – vara;

Tabel 17

Pe parcursul unui an calendaristic cheltuielile totale medii cu furajarea unei vaci de lapte sunt reprezentate astfel:

↠ total costuri perioada de iarnă – 19.01 * 182zile = 3459.82lei/64

↠ total costuri perioada de vară – 10.6 * 183 = 19398 lei;/64

↠ reducerea cheltuielilor de producție în timpul repaosului mamar (care, în ansamblul efectivului cuprinde o lună de vară și una de iarnă iar costul alimentației este cu 15% mai scăzut) = lei

↠ COSTUL ANUAL cu alimentația unei vaci = 21 423 000 lei;

↠ PREȚUL FURAJELOR PENTRU 1 LITRU LAPTE = 2520 lei. xxxxx

b) Viței 0 – 6 luni:

↠ total perioadă – iarna:

Tabel 18

↠ total perioadă – vara;

Tabel 19

MEDIA ANUALĂ a prețului furajelor unui vițel 0 – 6 luni = 616 lei.

În anii II și III

Vaci de lapte în perioada de lactație

↠ rație zilnică – iarna;

Tabel 20

↠ rație zilnică – vara;

Tabel 21

Pe parcursul unui an calendaristic cheltuielile totale medii cu furajarea unei vaci de lapte sunt reprezentate astfel:

↠ total costuri perioada de iarnă – 19 * 182 = 3458 lei;

↠ total costuri perioada de vară – 10.36 * 183 = 1895.88 lei;

↠ reducerea cheltuielilor de producție în timpul repaosului mamar (care, în ansamblul efectivului cuprinde o lună de vară și una de iarnă iar costul alimentației este cu 15% mai scăzut) = 803 lei;

↠ COSTUL ANUAL cu alimentația unei vaci = 20 044 000 lei;

↠ PREȚUL FURAJELOR PENTRU 1 LITRU LAPTE = 2300 lei. xxxxxxxx

b) Viței 0 – 6 luni:

↠ total perioadă – iarna:

Tabel 22

↠ total perioadă – vara;

Tabel 23

MEDIA ANUALĂ a prețului furajelor unui vițel 0 – 6 luni = 616.5 lei.

c) Vițele pentru reproducție și juninci (s-a luat în calcul valoarea medie a efectivului de juninci: vârsta de 12 – 13 luni, greutatea vie de 300 kg și cu un spor mediu zilnic de 650 – 700 g):

↠ rație zilnică – iarna;

Tabel 24

↠ rație zilnică – vara;

Tabel 25

Pe parcursul unui an calendaristic cheltuielile totale medii cu furajarea unei vițele destinate reproducției sunt reprezentate astfel:

↠ total costuri perioada de iarnă – 8.616 * 182 = 1568.112 lei;

↠ total costuri perioada de vară – 5.916 * 183 = 1082.628 lei;

↠ PREȚUL FURAJELOR unei vițele în perioada 6 – 26 luni (care cuprinde în medie 10 luni de vară și 10 luni de iarnă) = 17 063 000 lei;

↠ PREȚUL FURAJELOR unei juninci până la 26 luni = 22 807 000 lei. xxx

B) În anii IV și V

a) Vaci de lapte în perioada de lactație

↠ rație zilnică – iarna;

Tabel 26

↠ rație zilnică – vara;

Tabel 27

Pe parcursul unui an calendaristic cheltuielile totale medii cu furajarea unei vaci de lapte sunt reprezentate astfel:

↠ total costuri perioada de iarnă – 19.0192 * 182 = 3461.4944 lei;

↠ total costuri perioada de vară – 16 * 183 = 2928 lei;

↠ reducerea cheltuielilor de producție în timpul repaosului mamar (care, în ansamblul efectivului cuprinde o lună de vară și una de iarnă iar costul alimentației este cu 15% mai scăzut) = 526 000 lei;

↠ COSTUL ANUAL cu alimentația unei vaci = 20 797 000 lei;

↠ PREȚUL FURAJELOR PENTRU 1 LITRU LAPTE = 2300 lei. xxx

b) Viței 0 – 6 luni:

↠ total perioadă – iarna:

Tabel 28

↠ total perioadă – vara;

Tabel 29

MEDIA ANUALĂ a prețului furajelor unui vițel 0 – 6 luni = 616.5 lei.

c) Vițele pentru reproducție și juninci (s-a luat în calcul valoarea medie a efectivului de juninci: vârsta de 12 – 13 luni, greutatea vie de 300 kg și cu un spor mediu zilnic de 650 – 700 g):

↠ rație zilnică – iarna;

Tabel 30

↠ rație zilnică – vara;

Tabel 31

Pe parcursul unui an calendaristic cheltuielile totale medii cu furajarea unei vițele destinate reproducției sunt reprezentate astfel:

↠ total costuri perioada de iarnă – 28 470 * 182 = 5 182 000 lei;

↠ total costuri perioada de vară – 27 900 * 183 = 5 106 000 lei;

↠ PREȚUL FURAJELOR unei vițele în perioada 6 – 26 luni (care cuprinde în medie 10 luni de vară și 10 luni de iarnă) = 17 148 000 lei.

↠ PREȚUL FURAJELOR unei juninci până la 26 luni = 22 868 000 lei

Cheltuieli cu alimentația întregului efectiv:

↠ anul 1: 1 633,7 milioane lei(39 800 Euro);

↠ anii 2 și 3: 2 228,5 milioane lei (54 400 Euro);

↠ anii 4 și 5: 2 277,1 milioane lei (55 500 Euro).

III. Cheltuieli curente de întreținere

↠ Utilități: 70640 lei;

↠ Salarii: 148800 lei;

↠ Medicamente, produse veterinare și soluții de spălare: 34500 lei;

↠ Material seminal: 2100

↠ Redevența către ADS: 8000 lei;

↠ Materiale de construcții: 57600 lei;

↠ Elemente de iluminat: 600 lei;

↠ Elemente de birotică: 3600 ;

↠ Diverse: 2400 lei.

Total cheltuieli curente: 2 205,6 milioane lei sau 53 800 Euro

+ 2000 Euro (redevența) = 55 800 Euro anual.

IV. [NUME_REDACTAT] lapte: ↠ în primul an: 5 828,5 milioane lei.

↠ în anul 2: 6034 milioane lei;

↠ în anul 3, 4 și 5: 6170,4 milioane lei;

Vânzare tineret taurin mascul:- în anii 2, 3, 4, 5: 189 milioane lei;

Vânzare juninci:- în anii 3, 4, 5: 738 milioane lei

Total venituri: ↠ în primul an: 5 828,5 milioane lei(142 200 Euro);

↠ în anul 2: 6223 milioane lei (151 800 Euro);

↠ în anul 3, 4 și 5: 6961 milioane lei (169 800 Euro);

Din cheltuielile curente în cadrul grupelor de animale revin următoarele procente de participare:

↠ vaci de lapte cu 75% adică 41 850 Euro sau 1 715,85 milioane lei;

↠ vițele și juninci cu 20% adică 11 160 Euro sau 457, 56 milioane lei;

↠ tineret taurin mascul la îngrășat cu 5% adică 2 800 Euro sau 115 milioane lei.

Cheltuielile curente se regăsesc în producțiile fermei astfel:

28 560 000 lei pe cap de vacă furajată, iar în producția de lapte:

↠ 3360 lei/litru lapte în anul I;

↠ 3285 lei/litru lapte în anul II;

↠ 3175 lei/litru lapte în anii III, IV, V.

15 252 000 lei pe cap de junincă gestantă;

1 920 000 lei pe cap de tineret taurin mascul la îngrășat.

În aceste condiții costurile totale de producție devin:

pentru producția de lapte:

↠ 1.35 lei/litru lapte în anul I;

↠ 1.35 lei/litru lapte în anul II ;

↠ 1.45 lei/litru lapte în anii III, IV, V;

pentru juninci:

↠ 34 059 000 lei în anii II și III;

↠ 34 120 000 lei în anii IV, V ;

pentru tineret taurin mascul la îngrășat:

↠ 7 725 000lei în anul I;

↠ 7 614 000 lei în anii II și III;

↠ 7 640 000 lei în anii IV și V.

Previziunile multianuale (în Euro) privind profitul înregistrat de firmă se regăsesc în tabelul 32:

Tabelul 32

Diagrama cash-flow din primii cinci ani de activitate ai firmei:

proiectul fermei

1.Grajd pentru vaci de lapte

2. Padoc pentru vaci de lapte

3. Maternitate

4. Sală de muls

5. Lăptărie

6. Centrală termică

7. Spațiu de așteptare

8. Travaliu

9. Filtru sanitar, birouri, camere de serviciu

10. Stație de epurare ape reziduale

11. Platformă de fermentare dejecții

12. Grajd de izolare

13. Grajd pentru tineret taurin femelă

14. Padoc pentru tineret feminin femela

15. Cântar

16. Depozit de cereale

17. Micro FNC

18. Transformator și generator electric

19. Pompă de apă și hidrofor

20. Grajd pentru tineret taurin mascul

21.Uscător solar

22. Rampă pentru descărcare materii prime

23. Remiză pentru tractor, anexe și atelier mecanic

24. Depozit pentru tăiței de sfeclă și borhot de bere dezhidratat

25. Fânar 26. Platformă de siloz

cuprins

[NUME_REDACTAT] firmei reprezentată prin exploatația

zootehnică

Obiectivele afacerii

Produsul obținut

Piața produselor lactate

[NUME_REDACTAT]

Procesul tehnologic de obținere a laptelui în fermă

Ciclul anual al activităților din fermă

Organizarea lucrărilor la câmp

Organizarea culturii de lucernă

Organizarea culturii de porumb

Organizarea culturii de sfeclă

Organizarea culturii pentru pășunat

Organizarea culturii de borceag

Aprovizionarea cu materii prime

Necesarul de utilaje și utilități

Strategia generală a dezvoltării exploatației de bovine

Organizarea producției, fluxuri tehnologice

Igiena și tehnologia întreținerii bovinelor

Particularități ale tehnologiei de nutriție a bovinelor

Organizarea măsurilor de înțărcare la bovine

Organizarea pășunatului la bovine

Aprovizionarea cu apă

Organizarea reproducției la vaci

Dezinfecția în unitățile zootehnice

Prevenirea și combaterea afecțiunilor la bovine

Inactivarea dejecțiilor și apelor reziduale

Inactivarea dejecțiilor și apelor reziduale

Investiții inițiale

Prezentarea personalului

Desfacerea produselor

Balanța de venituri și cheltuieli

I. Cheltuieli inițiale pentru a pune în mișcare noua afacere

II. Cheltuieli cu alimentația animalelor

III. Cheltuieli curente de întreținere

IV. [NUME_REDACTAT] fermei