Studiu Privind Organizarea Si Eficienta Pensiunii Agroturistice „sami” DIN Judetul Suceava, Localitatea „voronet”

STUDIU PRIVIND ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE „SAMI” DIN JUDEȚUL SUCEAVA, LOCALITATEA „VORONEȚ”

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

Cadrul natural al municipiului Suceava

1.1.Condiții naturale

1.1.1.Așezare geografică

1.1.2.Suceava și zona sa de influență

1.1.3.Relieful

1.1.4.Condiții climatice

1.1.5.Solurile

1.1.6.Vegetația și fauna

1.1.7.Arii protejate

1.1.8.Calitatea mediului

1.1.9.Rețeaua hidrografică

CAPITOLUL II

Capitalul economic și social al județului Suceava

2.1.Resuse naturale

2.2.Populația

2.3.Industria

2.4.Agricultura

2.4.1.Suprafețele agricole

2.4.2.Producțiile agricole

CAPITOLUL III

Turismul în județul Suceava

3.1.Baza materială a turismului în județul Suceava

3.2.Obiective turistice

3.3.Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul județului Suceava

3.4.Analiza SWOT a turismului din județul Suceava

3.4.1.Analiza așteptărilor turiștilor si a cerințelor deținătorilor de unități de cazare turistică

CAPITOLUL IV

Proiectarea și organizarea activitaților agroturistice

4.1.Memoriu justificativ întocmit pentru realizarea construcției pensiunii agroturistice

4.2.Planul de producție/servicii

4.3.Achiziții necesare: Achiziții de materii prime,materiale, servicii semnificative pentru ciclul de producție

4.4.Piața de desfacere

4.5.Analiza mediului concurențial (Porter)

4.6.Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei

4.7.Proiecții financiare și indicatori financiari

4.7.1.Capacitate de cazare

4.7.2.Servicii oferite de Pensiunea SAMI

Tabelul 4.7.2.Servicii oferite de Pesiunea SAMI

4.8.Venituri

4.8.1.Cheltuieli

CAPITOLUL V

Proiectarea și organizarea activitaților agricole

5.1.Aspecte organizatorice ale microfermei agricole cu profil mixt

5.2.Fundamentarea tehico-economică a activitaților agricole

5.2.1.Mărimea și structura categoriilor de folosință a terenului agricol

5.2.2.Stabilirea cantitaților de îngrășăminte chimice pe cultură

5.2.3.Planul de cultură

5.2.4.Fundamentarea fișelor tehnologice pe culturi

5.2.4.1.Eficiența economică a culturii de grâu

5.2.4.2.Eficiența economică a culturii de porumb

5.2.4.3.Eficiența economicăa culturii de orzoaică

5.2.4.4.Eficiența economică a culturii de cartof

5.3.Proiectarea activității organizatoric a sectorului zootehnic

5.4.Eficiența economică a produselor obținute în cadrul societății agricole

5.5.Eficiența economică a activității turistice și de ansamblu

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

CAPITOTLUL I

Cadrul natural al Municiupiului Suceava

și a zonei sale periferice

1.1.Condiții naturale

1.1.1.Așezare geografică

Județul Suceava ocupa o suprafață de 8553,5 km² și este situat in partea de nord-est a României, reprezentând 3,6% din teritoriul țării, fiind al doilea ca mărime din țară, explicându-se astfel varietatea geologică, peisajul dar și resursele umane.

Partea de vest a județului este susținută de o coroană de munți, iar cea estică se întinde pe lunca joasă a Siretului.

Ca și vecini, Județul Suceava, este învecinat la nord cu Republica Ucraina, în partea de sud se învecinează cu județele Mureș, Harghita și Piatra Neamț, la vest cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud, iar în partea est se învecinează cu județele Botoșani și Iași.

Din punct de vedere al coordonatelor geografice Județul Suceava este situat între 25º05' longitudine, în extremitatea vestică și 26º35' în extremitatea estică, iar pe latitudine acesta este cuprins între 47º57' în extremitatea nordică și 47º10' în cea sudică.

După cum se observă în figura de mai jos, Județul Suceava este situat in nord-estul Romîniei,cuprinzând platoul si terasele râului Suceava, altitudinea maximă fiind Dealul Zamcă ce atinge 385m, iar cea minimă fiind sub 330m.

Figura 1.1.1.Poziționarea Județului Suceava pe harta României

Legăturile intre orașele mari se face pe drumurile principale, și anume: E85-DN 2 –București-Suceava; E676-DN17 face legatura Suceava-Gura Humorului;E58-DN29 între Suceava și Botoșani.

Cele mai apropiate orașe sunt: Municipiul Botoșani la 45 km, Orașul Gura Humorului la o distanță de 37 km și Câmpulung Moldovenesc la 72km, cel mai apropiat fiind Municipiul Fălticeni la o distanță de 25 km.

Legăturile cu celelalte orașe sunt asigurate prin Aroportul ”Ștefan cel Mare„-Suceava.

Orașul Suceava este înfrățit cu Orașul Cernauți din Ucraina, acesta fiind capitala regiunii cu același nume, având o suprafață de 150 km² și circa 250.000 locuitori. Cele două orașe s-au înfrățit în luna noiembrie a anului 2003.

Al doilea oraș înfrățit cu Suceava se numește Sosnowiec și este din Polonia, regiunea Silezia.Are o suprafață de aproximativ 92 km² și 250.000 locuitori, aflându-se la o distanță de 797 km de Municipiul Suceava. Între cele două localități acordul a fost semnat în luna septembrie a anului 2003.

Figura 1.1.2.Harta Municipiului Suceava

1.1.2.Suceava și zona sa de influență

Încă din timpul formării, orașul își exercită influența pe arii extinse, în raport cu mărimea acestuia, rangul și activitățile pe care le concentrează, de conexiunile cu exteriorul. Astfel relațiile pe care orașul le are cu exteriorul sunt variate si asigură existența si prosperitatea acestuia, determinând zona lui de influență.

Municipiul Suceava s-a transformat treptat într-un centru comercial polarizator pentru întreaga zonă a Moldovei, acesta fiind cel mi mare județ, și prin urmare, are cea mai mare influență din punct de vedere economic, social, administrativ dar și din punct de vedere al politicilor. În acelși timp, în contextul economic se constată o tendință de disoluție a zonei industriale din lunca râului Suceava, ce se transformă rapid într-o zonă predominant comercială, iar pe viitor probabil se va transforma într-o zonă mixtă rezidențial-comercială.

Figura1.1.2.Stema Județului Suceava

Influența acestui județ nu se manifestă doar la nivelul comerțului ci și la nivel economic, putând exploata sfera de influență în domeniul economic prin aplicarea unor politici de dezvoltare economică ce au în vede utilizarea resurselor naturale dar si pe cele tradiționale ale regiunii. Astfel, orașul Suceava poate deveni un puternic centru pentru realizarea și comercializarea produselor cu specific tradițional.

Din punct de vedere al turismului, dacă ne raportăm la zona de influență și la punctele cu interes turistic existente în municipiu cu cele existente în județ, se poate afirma că în Suceava există potențial turistic, și că acesta poate deveni un pol al dezvoltării turistice în Bucovina.

Din punct de vedere”social și administrativ, universitatea și unităție administrative județene pot contribui la utilizarea zonei de influență pentru realizarea unor politici de dezvoltare a resurselor umane în vederea creșterii potențialului forței de muncă„locale.

1.1.3.Relief

Relieful județului se caracterizează printr-o mare varietate și bogație a formelor: munți, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate, lunci. Suprafața județului se împarte pe formele de relief astfel:

Zonă de munte: 53%

Zonă de podiș: 30%

Zonă de luncă: 17%

Raportat la marile unități geografice ale țării, teritoriul județului se suprapune parțial Carpaților Orientali și Podișul Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâșii cu direcție nord-sud și în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.

În ansamblu, teritoriul județului cuprinde doua importante unități de relief:

Regiunea montană;

Regiunea de podiș.

Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive și complexe de culmi separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizează întinse păduri și pajiști naturale, bogate resurse balneo-turistice, căile de comunicație și așezările umane cu caracter permanent, fiind foarte rare. Unitatea montană se include Carpaților Orientali preprezentați prin:

-Munții Suhard-parțial Călimani;

-Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș, Obcina Ferădău, Obcina Mare);

-Munții Bistriței (Muntele Rarău, Muntele Giumalău,, Muntele Barnaru, Muntele Budacu);

-Munții Stânișoarei (Muntele Sutra).

Munții Suhardului-se desfășoară sub forma unui trunchi prelung, situat la vest de Bistrița Aurie și dominat de mai multe vârfuri care depășește altitudinea de 1600 m: Omu-1931 m, Suhardu-1709 m, Oușoru-1639 m; vârfurile cele mai înalte cunosc condițiile mediului alpin, cu consecințe însemnate asupra tutror elementelor fizico-geografice.

Masivul Călimani-cel mai înalt și impunător munte vulcanic (2120 m-Vârful Pietrosul) din țara noastră-oferă aspecte de relief aparte constând în vârfuri ascuțite ( lavă vulcanică întărită pe coșurile de erupție), platouri structurale, forme reziduale curioase, câmpuri întinse de grohotișuri, văi adânci cu dispunere radială față de conul vulcanic principal.

Grupa muntoasă Petrosu-prezintă forme de relief greoaie, asociate cu piscuri semețe cum sunt: Pietrosu Bistriței (1760 m)sau Budeanu ( 1864) și abrupturi stâncoase sau văi în cheiȘ defileu Bistriței de la Zugreni, cheile Barnarului.

Masivele Giumalău și Rarău-aflate la nord de valea transversală a Bistriței si alăturate ca poziție însă diferă ca altitudine, cât și ca forme de relief dominante. Astfel, în timp ce Giumalăul are o formă de scut bombat (altitudine 1857 m), Rarăul,deși mai coborât ca altitudine, prezintă forme variate: vârfuri calcaroase ruinforme (Pietrele Doamnei), abrupturi Stâncoase, curmături adânci,forme carstice.

Obcina Mestecănișului-se desfășoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre sud-est-588 m în vârful Lucina, 1550 m vârful Tătarca,, 1291 m vârful Mestecaaniș și 1086 m Pasul Mestecăniș-și cu profil transversal asimetric, având fațada inspre Bistrița Aurie mai abruptă decât fațada dinspre Valea Moldovei.

Obcina Feredeului-începe dinspre vest seria unităților muntoase alcătuite din roci de fliș care au forma unor cocoașe din care cea mai înaltă este vârful Pascaru (1479 m).

Obcina Mare-situată la este de valea largă aMoldovei este formată din numeroase culmi prelungi care depășesc altitudinea de 1200 m.

Munții Stânișoarei-situați la sud de Valea Moldovei, au culmi cu ramificații diverse, văi lungi, vârfuri cu profile greoaie (Tarnița-1471 m,Hălăuca-1530 m, ș.a.).

Sistemul depresionar reprezintă arii de discontinuitate morfologică față de regiunile înconjurătoare înalte, caracterizat printr-un relief neted sau colinar (Depresiunea Dornelor) și câmpuri de lunci și terase desfășurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc- Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldoviței, Depresiunea Găinești). Cea mai importantă este Depresiunea Dornei, care este de origine tectonică și de baraj vulcanic, se desfășoară la 800-900 m și are doua compartimente: Dorna și Neagra Șarului în care există lunci, terase, dealuri piemontane și turbării.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin Podișul Sucevei și Subcarpații Neamțului, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podiș este mai coborâtă în medie cu 200 m față de cele mai estice și joase culmi muntoase, este alcuită din platouri structurale, versanți cu micro-relief de alunecare, văi asimetrice, culoare morfologine, depresiuni. Cele mai importante subunități de relief sunt:

Dealurile piemontane Marginea Ciungi;

Depresiunea Rădăuți;

Podișul Suceava, acesta se împarte in podișul Dragomirna și Podișul Fălticeni;

Depresiunea Liteni;

Câmpia piemontană Baia;

Culoarul Văii Siretului.

Dealurile piemontane Marginea Ciungi sunt considerate cele mai înalte și cele mai fragmentate subunități de relief, în timp ce Culoarul Văii Siretului, Campia piemontană Baia, Depresiunea Rădăuti dovedesc conpoziție însă diferă ca altitudine, cât și ca forme de relief dominante. Astfel, în timp ce Giumalăul are o formă de scut bombat (altitudine 1857 m), Rarăul,deși mai coborât ca altitudine, prezintă forme variate: vârfuri calcaroase ruinforme (Pietrele Doamnei), abrupturi Stâncoase, curmături adânci,forme carstice.

Obcina Mestecănișului-se desfășoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre sud-est-588 m în vârful Lucina, 1550 m vârful Tătarca,, 1291 m vârful Mestecaaniș și 1086 m Pasul Mestecăniș-și cu profil transversal asimetric, având fațada inspre Bistrița Aurie mai abruptă decât fațada dinspre Valea Moldovei.

Obcina Feredeului-începe dinspre vest seria unităților muntoase alcătuite din roci de fliș care au forma unor cocoașe din care cea mai înaltă este vârful Pascaru (1479 m).

Obcina Mare-situată la este de valea largă aMoldovei este formată din numeroase culmi prelungi care depășesc altitudinea de 1200 m.

Munții Stânișoarei-situați la sud de Valea Moldovei, au culmi cu ramificații diverse, văi lungi, vârfuri cu profile greoaie (Tarnița-1471 m,Hălăuca-1530 m, ș.a.).

Sistemul depresionar reprezintă arii de discontinuitate morfologică față de regiunile înconjurătoare înalte, caracterizat printr-un relief neted sau colinar (Depresiunea Dornelor) și câmpuri de lunci și terase desfășurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc- Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldoviței, Depresiunea Găinești). Cea mai importantă este Depresiunea Dornei, care este de origine tectonică și de baraj vulcanic, se desfășoară la 800-900 m și are doua compartimente: Dorna și Neagra Șarului în care există lunci, terase, dealuri piemontane și turbării.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin Podișul Sucevei și Subcarpații Neamțului, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podiș este mai coborâtă în medie cu 200 m față de cele mai estice și joase culmi muntoase, este alcuită din platouri structurale, versanți cu micro-relief de alunecare, văi asimetrice, culoare morfologine, depresiuni. Cele mai importante subunități de relief sunt:

Dealurile piemontane Marginea Ciungi;

Depresiunea Rădăuți;

Podișul Suceava, acesta se împarte in podișul Dragomirna și Podișul Fălticeni;

Depresiunea Liteni;

Câmpia piemontană Baia;

Culoarul Văii Siretului.

Dealurile piemontane Marginea Ciungi sunt considerate cele mai înalte și cele mai fragmentate subunități de relief, în timp ce Culoarul Văii Siretului, Campia piemontană Baia, Depresiunea Rădăuti dovedesc contrariul, fiind zone cu relief neted, terasat și cu aștitudini mai coborâte. Luncile și terasele joase aflate dea lungul râurilor reprezintă suprafețele cele mai joase,iar ca și o principală caracteristică o reprezintă faptul că pe mari întinderi nivelul apei freatice este aproximativ ridicat, creând zone cu exces de umiditate.

1.1.3.1.Relieful Municipiului Suceava

Aspectul reliefului Sucevei este caracteristic cu cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimi cuprinse între 270 m în zona albiei râului Suceava -435 m.

Relieful zonei este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline și dealuri separate de văile râurilor Suceava, Scheia, Tîrgului, Bogdana si Morii.

Dealuri reprezentative:

Zamcă-385 m;

Viei-376 m;

Mănăstirii-375 m;

Țarinca-435m.

1.1.4.Condiții climatice

Așezarea geografică în nordul țării și altitudinea relativ mare a reliefulu determină a climă mai aspre in județul Suceava, comparativ cu județele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Spațiul geografic al județului Suceava aparține aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală-în partea de est, și cea cu climă cotinental-moderată-în partea de vest. În ansamblul său, clima păstrează multe nuanțe de continentalism si excesivitate, care se manifestă atât în intervalul rece al anului, cât și in cel cald.

Temperaturile medii anuale se clasifică pe doua ramuri:

Climatul montan, cu temperaturi cuprinse între 0-6ºC;

Climatul extramontan cu temperaturi de 7-8ºC.

Cele mai scăzute temperaturi din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni și văi, datorită fenomenului de inversiune climatică. Durata iernii la munte este cu 1-2luni mai mare, decât în regiunea deluroasă. În partea de est a județului, trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc, fță de partea de vest unde, pe vârfurile înalte și versanții umbriți ai munților, zăpada și înghețul, se întâlnesc până la sfârșitul lunii mai și chiar începutul lunii iunie.

Cea mai călduroasă lună este luna iulie, ale cărei temperaturi medii au valori de 18-19ºC în regiunea de podiș si 12-16ºC în regiunea montană.

Vitezele medii ale vânturilor din direcția nord-vest sunt în decursul anului de 2,6m/s;în schimb în zona de munte vitezele medii ale vântului în rafală se pot înregistra valori de până la 20-25m/s, cele maxime depășind 40 m/s.

Poziția nordică a municipiului Suceava determină o climă temperat continentală cu influențe baltice, cu caracter mai răcoros și umed, daorat în mare măsură anticiclonilor altlantic și continental. La nivelul municipiului Suceava, s-au înregistrat în anul 2006 temperaturi medii anuale de 7,7 ºC, cu o minimă absolută de -24,2 ºC și o maximă absolută anuală de 31,1 ºC. Temperatura medie anuală în stația meteo Suceava în perioada 1991-2000, este de 7,5 ºC. Cantitatea anuală de precipații atmosferice înregistrată la stația meteorologică Suceava în anul 2006 a fost de 814,1 l/mp.

În principiu, condițiile climatice, în special în cursul anotimpurilor de tranziție, favorizează desfășurarea activităților turistice în aer liber, atât în zona Sucevei, cât și în arealul mai larg din jur, pentru care,de multe ori, punctul de plecare este tot Suceava.

1.1.5.Solurile

Solurile din raza municipiului Suceava intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate, fiind specifice zonei. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor. Pe terasele superioare se găsesc și soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută.În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate pentru cultura legumelor și a cartofului.

1.1.6.Vegetația și fauna

În împrejurimile municipiului Suceava se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea caracteristică zonei de luncă.Suceava și teritoriul înconjurător aparțin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu.

Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita, plopul, arinul) si ierboase, precum rogoz, pipirig, izme, piciorul cocoșului, etc. Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege.

De asemenea, se bucură de conditii bune de dezvoltare: cerealele, plantele tehnice, legumele. În lunca Sucevei serele ocupă și ele un loc destul de important, alături de livezile de pomi fructiferi ce acoperă versanții dealurilor din împrejurimi.

Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin bogăția de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări.

1.1.7.Arii protejate

În jurul municipiului Suceava pe de rază de 25 km, se găsesc spații verzi care, deși nu figurează în aranjament ca spații destinate recreerii, populația le frecventează în număr ridicat.

Parcurile de agrement și monumente ale naturii de pe teritoriul municipiului Suceava:

Zona centrale Parcul central, Parc dendrologic;

Zona pr. Cacaina-Parcul dendrologic Șipote, Parcul Dendrologic Direcția Silvică Suceava;

Zona Petru Rareș- ParculCurții Domnești;

Zona str. Ștefan cel Mare- Parcul Judecătoriei, parc dendrologic;

Păduri de interes peisagistic din jurul monumentelor de cultură.

Aici au fost cuprinse pădurile din jurul cetății de Scaun și Cetatea Zamca; Benzi de pădure în jurul hotelurilor, motelurilor, cabane turistice; Pădurile destinate conservării și dezvoltării intensive a vânatului și recreerii prin vânătoare de interes deosebit- Pătrăuți.

În zonele rezidențiale spațiile verzi sunt reprezentate de garduri vii și zone înierbate. Lipsa unor spații amenajate pentru parcarea auto a determinat ca o parte din aceste spații să fie ocupate de mașini. O caracteristică a acestor spații este aceea cănu sunt toaletate și au un aspect neîngrijit.

Figura 1.1.7.Rezervația de fagi de la Dragomirna

Pe raza municiupiului Suceava există 74 de locuri de joacă, Primăria având un studiu de fezabilitate privind reamenajarea în totalitate a acestora.

O importantă zonă protejată și de interes turistic o reprezintă Rezervațiade fag de la Dragomirna ( fig. 1.1.7). Aceasta se aflăpe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei și face parte din trupul de pădure Chilia, fiind cuprinsă la o altitudine care variază intre 380-450 m.

La această rezervație se poate ajunge pe 2 trasee, și anume:

Drumul comunal Suceava- Mănăstirea Dragomirna, până la mănăstire și apoi urmând drumul cunoscut sub numele de ”Trei meri„ pe o distanță de 1,6 km, până la rezervație;

Pe șoseaua națională Suceava- Siret, până la intersecția cu satul Pătrăuți, se trece de localitate și pe drumul forestier ”Trei meri„ se ajunge la rezervație.

Arboretul din rezervație are o proveniență naturală în proporție de 97%. Fauna este tipică pentru zona împădurită colinară. Suprafața rezervației este de cca. 134,80 ha.

Avantaje oferite de poziția geografică:

Prezența unor forme de relief-platouri, coline și dealuri- asigură o diversitate geoecologică și mozaic peisagistic. Configurația orașului include doua crânguri- Zâmca și Șipote- care sunt situate la granițele orașului.

Existența unui climat temperat- continental cu influențe baltice, cu caracter mai răcoros și umed, care asigură condițiile necesare dezvoltării sporturilor de iarnă dar și zile ”acceptabile„ în sezonul de vară.

Fondul funciar este variat,cu fertilitate medie și scăzută, cu pretabilități agricole, în special la culturile de cartof, sfecla de zahăr și șa cereale) și forestiere importante. Teritoriul este localizat la interfața zonei de pădure cu luncă, ceea ce asigură diversitate ecologică.

Patrimoniul turistic natural este complex, având în compoziția sa: plante rare, fauna cinegetică și piscicolă. În imediata vecinătate a municipiului se găsesc rezervații naturale precum: Rezervația floristică Ponoare, Frumoasa, etc și o faună diversificată.

Disfuncționalități

Defrișările au condus la reducerea suprafețelor cu păduri în favoarea terenurilor arabile și a pajiștilor. Reducerea nerațională a fondului forestier a determinat ca pădurile să capete un aspect discontinuu.

Lipsa unor măsuri de extindere a plantațiilor forestiere cu specii autohtone sau aclimatizate cu rol productiv sau cu funcție de protecție șifuncție estetic decorativă de-a lungul căilor de comunicație de interes european, național, regional și local, precum și în aria așezărilor omenești.

Peisajul urban, înspecial zonele aglomerate, determină existența unor deosebiri climatice între diferite puncte ale orașului. Parcul de agrement Șipote are un aspect neîngrijit și mobilier urban neadecvat.

1.1.8.Calitatea mediului

Calitatea aerului este monitorizată de Agenția pentru Protecția Mediului, în diferite puncte strategice ale localității, cu stații auomate de monitorizare, conform cu cerințele directivelor Uniunii Europene.

1.1.9.Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică a județului Suceava are o lungime totală de aproximativ 3100 km, aparținând în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Cel mai important curs de apă care străbate municipiul Suceava este râul cu același nume, ce are o lungime de 170 km, izvorând din Masivul Lucina, bazinul său hidrografic ocupând 26% din suprafța județului.

Apele stătătoare constăîn lacuri naturale de dimensiuni mici și lacuri antropice, amenajate în scopuri complexe, și anume: rezerve de apă industrială și potabilă,apărare împotriva inundațiilor, piscicultură, etc.

Apele subterane din județ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de fliș, în depozite miocene și mai ales în formațiunile aluvionare cuaternare.

CAPITOLUL II

Capitalul economic și social al județului Suceava

2.1.Resursele naturale

Cele mai importante resurse ale subsolului județului se localizează în zona montană, precum rezerve de minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritină, precum și izvoarede ape minerale.

În zona de contact cu vilcanitele neogene apar numeroase izvoare carbogazoase, precum Neagra Sarului, Poiana Negri, Poiana Stampei, Coșna, Dornișoara. Din masiivele calcaroase se extrag materiale de construcții, în locallități precum Pojorița, Cțmpulung Moldovenesc și Botuș. În Poiana Stampei se exploatează turba; din Masivul Călimani se exploatează sulf și materiale de construcții, iar la Oastra baritină. La fel de importante sunt și zăcămintele de sare de la Cacica,carierele de gresii de la Solca și Păltinoasa. Balastul se extrage din albiile râurilor Suceava, Moldova și Siret.

În schimb, în zona de podiș, zăcămintele minerale sunt mai sărăcăcioase, găsindu=se doar slabe intercalații lenticulare de cărbuni inferiori.

2.2.Populația

La data de 01.07.2008, populația județului Suceava este estimată la 706 407 locuitori, din care:

În mediul urban- 302 848 locuitori, aproximativ 43%;

În mediul rural- 403 559 locuitori, 57,2%.

Populația civilă ocupată , la data de 01.01.2008, era de 243,6 mii persoane, din care 107,9 mii de persoane, respectiv 44,3% în agricultură și silvicultură și 39,3 de mii de persoane, 16,1% în industrie. Populația activă civilă la aceeași data era de 253 mii de persoane. Din datele de mai sus se poate observa orientarea populației spre agricultură ca sursă de existență.

2.3.Industria

2.3.1.Ramurile industriale reprezetative din județul Suceava

Indicele producției industriale realizat în anul 2008 față de anul 2007 este de 94,6%, în scădere datorită crizei financiare. Următoarele ramuri industriale sunt reprezetative pentru județul Suceava:

-industria de exploatare și prelucrare a lemnului;

-industria alimentară și a băuturilor;

-industria celulozei si hârtiei;

-industria de mașini și echipamente.

Principalele produse destinate expotului sunt: materii textile și articole din aceste materiale, produse din lemn, încălțăminte, mașini, aparate și echipamente electrice, etc. Din gama produselor aduse din import se numără următoarele: metale comune, materiale textile, cauciuc, agenți chimic, produse ale industriei chimice, etc. Numărul total de agenți economici înregistrați pe teritoriul județului Suceava este de 28 227.

Ramurile industriale reprezetative pentru județul Suceava, sunt:

-industria de exploatare și prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă corelație cu suprafața mare a fonduluiforestier existent;

-industria celulozei și hârtiei, reprezentare de cea mai mare societate cu acest profil, S.C. Ambro S.A. Suceava;

-industria alimentară dezvoltată în corelație directă cu agricultura județului, se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere ( carne, lapte) și a produselor vegetale;

-industria construcțiilor de mașini este reprezentată de de societăți comerciale care produc mașini-unelte, scule, rulmenți precum S.C. ”MES„ S.A. Suceava, S.C. ”URB Rulmenți„ S.A. Suceava, S.C. ”Dorna Mecanică„ S.A. Vatra Dornei, etc.

-industria ușoară, este reprezentată de unitățile de confecții, tricotaje și încălțăminte, exemple de astfel de unități: S.C. ”Modin„ S.A. Suceava, S.C. ”BucovinaTex„ S.A., ș.a.;

-industria minieră este reprezentată de unitățile de exploatare a mineralelor neferoase din județ.

În data de 31.08.2005 se înregistrează 105 020 de salariați, cu un câștig mediu brut de 737 RON/persoană.

În anul 2008 au fost înregistrate 28 227 de firme pe teritoriul județului Suceava, împarțite in:

-societăți comerciale 16 308, din care

-societăți pe actiuni 279;

-societăți cu răspundere limitată 15825;

-societăți în nume colectiv 203;

-societăți în comandită simplă 1.

-organizații cooperatiste 89;

-regii de interes local 2;

-diverse sucursale 111.

-asociații familiale și persoane fizice 10 350.

Din clasificarea de mai sus se observă predominanța S.R.L.-urilor.

Din totalul firmelor, 416 se află în procedura de insolvență, conform Legii nr. 85/2006,privind procedura insolvenței.

La sfârșitul anului 2008 au fost înregistrati 750 de agenți economici cu participare străină, ce își desfășurau activitatea pe teritoriul județului Suceava. Pe parcursul anul 2008, începând cu luna ianuarie, au fost înmatriculate 109 societăți comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, valoarea acestuia fiinde în moneda națională de 5.332,1 mii RON, iar esprimat în valută: 2.279.363 USD sau 1.541.675,4 EURO.

2.4.Agricultura

2.4.1.Suprafețele agricole

Județul Suceava dispune de următorul potențial agricol:

-suprafață agricolă de 349.810 ha,ocupă aproximativ 41% din suprafața județului, din care 97% se află în proprietate privată (340,276 ha).

La rândul ei, suprafața agricolă se repartizează astfel:

-suprafață arabilă cuprinde 51,6% din suprafața agricolă, din care 98,1% se află în proprietate privată;

-suprafața pășunilor cuprinde 25,9%, din care 86 997 ha sunt în proprietate privată;

-suprafața de fânețe cuprinde aproximatic 22% din suprafața totală agrocolă;

-suprafațacu livezi și pepiniere pomicole acoperă 2806 ha, din care 2562 se află în proprietate privată.

Sectorul privat deține 177 919 ha teren arabil,iar cel public ⁿ 701ha. Se poate observa predominanța suprafețelor arabile și forma de proprietate privată.

Retrocedarea proprietăților funciare a condus la apariția unor suprafețe agricole de mici dimensiuni, fiind aproximativ 174 000 proprietari, a aparuto legislație care ca a stimulat asocierea proprietarilor apărând un număr de 428 de exploatații agricole, din care 215 comerciale, cu următoarele profile:

-în sectorul vegetal 41;

-în sectorul zootehnic 105;

-în sectorul exploatațiilor mixte 68.și

-in sectorul piscicultură o asociație.

2.4.2.Producțiile agricole

Producția vegetală

În anul 2008 s-a monitorizat evoluția celor 180 551 ha de teren arabil, cele 166 197 ha de pășuni și fânețe, 2806 ha de livezi, comparativ cu 349 756 ha de teren arabil existente la sfârșitul anului 2007.

Tabelul 2.4.2.1.

Evoluția structurii suprafeței agricole a județului Suceava între 2005-2008

-ha-

Din tabelulde mai sus se observă o evoluție ascendentă a suprafețelor agricole din perioada 2005-2008.

În tabelul de mai jos sunt prezentate producțiile medii la principalele culturi, din perioada 2005-2008, și dinamica acestora.

Tabelul 2.4.2.2.

Evoluția producțiilor medii la principalele culturi în perioada 2005-2008

-Kg/ha-

Analizând datele obținute, în anul 2008 spre deosebire de ceilalți ani, se constată o creștere a producției de legume cu 1225 kg/ha în 2007, și cu 1865 kh/ha în 2006.Se înregistrează și o creștere a producției de plante furajere. Scăderi de producție s-au înregistrat la diferite culturi și anume: 5697 kg/ha la cartof în 2007, grâu și secară465 kg/ha tot în anul 2007.

Câteva bazine pomicole reprezintative în culturile pomicole se găsesc în Rădășeni, Fălticeni, Preutești și Vulturești. Ca și pondere, cea mai răspândită specie este mărul care ocupă 70% din suprafețele cultivate, prunul ocupă 8%, cireșul și vișinul 6%, iar părul doar 5% din suprafața totală.

Județul Suceava are o suprafață totală a fondului forestier de 435.221 ha,grupate astfel:

-proprietate de stat: 297.091 ha;

-proprietatea primăriilor: 61.049 ha;

-persoane fizice și juridice: 77.031 ha;

-proprietatea privată a primăriilor: 122 ha;

-proprietatea unităților de învățământ, unități de cult: 54.000 ha.

Zootehnia este un alt sector important pentru județul Suceava, deaorece asigură un venit constant, prin valorificarea resurselor agricole alflate în gospodăriile populației, aceasta având o vastă tradiție în creșterea animalelor.

O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în județul Suceava o are suprafața mare de pășune existentă în luncile râurilor, precum și a unor terenuri slab productive, acestea fiind folosite exclusiv pentru pășunat. Tabelul de mai jos prezintă evoluția efectivelor de animale în perioada 2005-2008.

Tabelul 2.4.2.3.

Evoluția efectivelor de animale în perioada 2005-2008

-capete-

Analizând efectivul de animale în perioada 2005-2008, se constată o scădere drastică de efective la majoritatea speciilor, mai puțin la specia ovine unde se constată o creștere de 13 000 capete.

Pentru promovarea programelor și măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor din agricultură privind integrarea în U.E. și accesarea fondurilor externe, Departamentul de Dezvoltare Rurale a întreprins în anul 2008 unele activități precum: realizarea unui numar ridicat de acțiuni de promovare a FEADR în anumite localități, la care pot participa speciaaliști, fermieri sau potențiali beneficiari, acordâandu-se asistență la peste 600 de solicitanți pentru a putea accesa fonduri europene, și a anumitor măsuri precum 121 ”Modernizarea Exploatațiilor agricole„, 123 ”Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere„ și 141 ” Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență„.

Industria alimentară este organizată în 10 subramuri, numărul agenților economici fiind întro permanentă creștere. Printre aceste unități reprezentative de valorificare a producțiilor agricole se află și: S.C. „La Dorna” S.A.- Vatra Dornei, S.C.„Rarăul” S.A. Câmpulung Moldovenesc, S.C. „Camylact” S.R.L. Panaci, S.C. „Facos” S.A. Suceava, S.C. „Super Star” S.R.L. Rădăuți, etc.

În anul 2008 s-au înregistrat în județul Suceava 48 de mori de grâu funcționabile,79 de porumb, 120 unități de panificație, 12 unități de producție a băuturilor și doua unități de îmbuteliere a apelor minerale.

Programul SAPARD, cu largă aplicabilitate în mediul rural românesc, a avut un real succes în județul Suceava, în 2009 derulându-se aproximativ 110 proiecte, cu o valoare estimativă de peste 34 milioane de euro.

Finalizarea acestor proiecte va conduce la modernizarea capacităților de procesare a producției agricole și la o mai bună utilizare a resurselor umane și a bazelor de productie ale județului.

CAPITOLUL III

Turismul în județul Suceava

3.1.Baza materială a turismului în județul Suceava

Având în vedere condițiile favorabile de care dispune, frumusețea locurilor, puritatea aerului, a apei, zona montană, precum și a patrimoniului cultural și religios existent, județul Suceava deține un potențial turistic ridicat.datorită tradițiilor populare, a obiceiurilor, a gastronomiei bucovinene precum și a tradițiilor de sărbători, toate acestea dau o culoare locală ce atrag turiștii.

3.2.Obiective turistice

În județul Suceava s-a dezvoltat un turism accesibil tuturor, de la cei dornici de o aventură romatică sub cerul liber, până la cei aflați în căutarea unor culturi vechi și păstrate cu sfințenie, sau la cei dornici de aventură în apele învolburate ale rțurilor de munte sau în zborul cu parapanta deasupra crestelor de peste1 500 de metri.

Zona turistică a județului Suceava se delimitează în patru areale mari și o subzonă, în funcție de importanța obiectivelor cuprinse și de rolul localităților componente:

I. Zona mănăstirilor Bucovinei ce include mănăstirile: Voronț, Humor, Sucevița, Arbore, Moldovița, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava. Această zonă este străbătută de trei drumuri principale care fac legătura cu orașele principale, precum: București, Vatra Dornei, Rădăuți. În subzona Cacica-Solca se găsesc obiective turistice precum: Mănăstirea Solca, Salina Cacica, dar și doua stațiuni balneoclimaterice cu aceleași nume: Solca și Cacica.

II. Zona mănăstirilor Stânișoarei unde se găsesc mănăstirile Probota, Slatina și Râșca; din punct de vedere turistic această zonă se află în strânsă legătură cu zona mănăstirilor Bucovinei dar și a celor din județul Neamț.

III. Zona Câmpulung Moldovenesc este cuprinsă între rezervațiile științifice și monumentele naturii: Pietrele Doamnei și Codrii Seculari Slătioara. Ca și obiective putem enumera: cadrul natural Moldova Sulița, Izvoarele Sucevei, masivul Giumalău- Rarău, dar și multe centre de artă și folclor cu specificul zonei.

IV. Zona Vatra Dornei este bogată în obiective turistice precum: Bazinul Dornelor, stațiunea balneoclimaterică cu același nume, Valea Bistriței, localități cu izvoare de apă minerală la Dorna Cândrenilor, Saru Dornei, Poiana Negrii, Broșteni și satul Ciocănești care este renumit datorită meșterilor locali privind decorațiile exterioare ale caselor țărănești.

Principalele obiective turistice din municipiu sunt enumerate mai jos:

-Muzeul de Istorie;

-Muzeul de Științe ale Naturii;

-Cetatea lui Ștefan cel Mare;

-Mănăstirea Zâmca;

-Mănăstirea Sfântul Ioan;

-Hanul Domnesc;

-Mănăstirea Voroneț- Gura Humorului;

-Mănăstirea Sucevița- Comuna Sucevița;

-Mănăstirea Moldovița;

-Mănăstirea Putna;

-Rezervația Naturală Ponoare;

-Rezervația Naturală Lucina;

-Casa Memorială Ciprian Porumbescu;

-Muzeul Etnografic Tehnici Populare;

-Depresiunea Dornelor, etc.

3.3.Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul județului Suceava

Pe tot cuprinsul județului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei se pot practica o multitudine de forme de turism: turism cu valențe culturale, turism balnear, turism rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare și pescuit, turism pentru echitație, turism pentru sporturile de iarnă, turism de congrese și reuniuni, turismul de odihnă, recreere și agrement.

Figura 3.3.Obiectivele turistice din județul Suceava

Turismul cultural prezintă mari posibilități de atracție pentru turiștii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național cel european și mondial. În privința potențialului cultural al zonei este faptul că în presa germană se vehiculează sloganul „Bucovina- țara celor 1000 de biserici”, atrăgând atenția asupra dezvoltării turismului ecumenic si de pelerinaj.

O atracție deosebită a zonei bucovinene o reprezintă numeroasele activități artizanale ce au loc în această zonă, precum: pictarea icoanelor, încondeierea ouălelor,meșteșugul lemnului, olărit, sculptură în piatră, țesutul și lucrăturile din piele dar și măști populare specifice zonei.

Turismul balnear nu este foarte dezvoltat, necesitând foarte multe îmbunătățiri pe linia bazei materiale. Vatra Dornei, declarată stațiune turistică, s-a dezvoltat în mod deosebit prin turism, datorită stațiunilor balneoclimaterice și a izvoarelor de apă minerală, ce au multiplecalități terapeurice, precum și a nămolului de turbă din Tinovul Mare. Indicațiile terapeutice cuprind tratamente curative și de recuperare ale aparatului cardio-vascular, afecțiuni ale aparatului locomotor și alte boli asociate, etc.

Turismul rural reprezintă o formă particulară de turism, fiind mai complexă, ce cuprinde atât activitatea turistică propriu-zisă- cazare, pensiune, circulație turistică- cât și cea economică- de regulă agricolă,găsind în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare.

Figura nr. 5. Locuință rurală bucovineană

Spațiul rural bucovinean deține un potențial turistic bogat, care predomină atat în zonele montane cât și în cele submontane. Pe lângă monumentele istorice și naturale, interesul turistic este alimentat de existența unor valoroase resurse în câmpul biodiversității. Acțiunea de atragere a satelor care dispun de potențial natural și cultural-spiritual, în cadrul rețelelor de turism intern și care se ocupă de asemenea activități, dintre acestea amintim: Agenția Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural-ANTREC, Federația Română de Dezvoltare Montană și Rurală-FRDMR, Asociația „GEC Bucovina”, ș.a.

Turismul de tranzit presupune numeroase îmbunătățiri ale căilor rutiere și feroviare, cât și a serviciilor aferente.

Turismul pentru vânătoare și pescuit, la fel ca și cel pentru practicarea sporturilor nautice, trebuie să fie promovat ținâdu-se cont de potențialul existent în această zonă.

Figura 6.Vânătoare în Bucovina

Turismul pentru echitație beneficiază de existența a doua herghelii precum cele de la Rădăuți și Lucina.

Turismul pentru sporturi de iarnă se practică in general doar pe perioada iernii, în zona orașelor Câmpulung Moldovenesc șiVatra Dornei.

Turismul extrem se desfășoară în deosebi intr-un mediu în care condițiile geografice sunt favorabile, presărate cu peisaje naturale atractive și obiective naturale originale.

Parte componentă a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură, acesta cuprinzând activități specifice precum: alpinismul, parapanta, navigația, etc. Munții Bucovinei oferă excelente condiții pentru practicarea unor activități ce țin de turismul de avetură. Pe perioada verii Munții Suhard, Munții Giumalău și Călimani, sunt pe placul celor ce vor să facă drumeții sau să se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane. Înzona Dornelor se pot organiza, de asemenea, activitățispecifice sporturilor extreme și turismului de aventură cum ar fi river-rafting-ul și mountain-biking-ul.

Un alt sport extrem practicat la Vatra Dornei este parapanta, datorită condițiilor deosebite oferite de Munții Suhardului, înspecial pe Vârful Oușorul, acesta fiind considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice.

Alpinismul este practicat mai ales în Călimani, Rarău-Geamlău, Suhard, atât iarna cât și vara. Escalada sportivă începe în luna mai și se termină în octombrie. Alte sporturi expreme practicate sunt: tiroliana- lansarea asigurată, pe o coardă întinsă ce face legătura între două stânci, doi copaci sau între doua maluri- coborâri în rapel pe pereți de stâncă,ș.a.

Turismul de congrese și reuniuni sepoate intensifica, utilizând infrastructura turistică îmbunătățită a unor orașe ca Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc șiVatra Dornei, această zonă având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică națională și internațională pentru acest tip nou de turism.

Turismul de recreere, odihnă și agrement necesită extindere mai ales în zona periurbană. Cele doua orașe- Gura Humorului și Vatra Dornei- au fost declarate stațiuni turistice de interes național, acest lucru permițând reorientarea finanțărilor pentru reamenajarea stațiunilor de odihnă și agrement.

Turismul de vânătoare/cinegetic se practică pe teritoriul județului Suceava deoarece aici se găsesc condiții favorabile pentru practicarea acestuia.

3.4.Analiza SWOT a turismului din județul Suceava

În cadrul sistemelor sociale și economice înțelegerea fenomenelor, previziunea și reacția la mediul extern,concomitent cu receptivitatea față de acțiunile și de capacitatea de a proiecta strategiile și procesele organizaționale, se poate realiza printr-o investigație bazată pe analiza SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Treats, și anume puncte tari/atuuri, puncte slabe/carențe/slăbiciuni/deficiențe, oportunități și riscuri.

Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activității turismului din județul Suceava, s-auidentificat următoarele caracteristici:

1. Cadrul natural

a)Puncte tari:

-poziția geografică cu numeroase peisaje naturale atractive;

-relieful este foarte variat;

-o floră și o fauă diversificată;

-este bogat în resurse naturale;

-existența numeroaselor rezervații naturale;

-posibilitatea de apractica diverse tipuri de turism, indiferent de anotimp.

b)Puncte slabe:

-potențialul turistic nu este valorificat și dezvoltat la potențialul său;

-lipsa pregătirii îndomeniul ospitalier;

-lipsa de comunicare în cadrul organizatoric.

c)oportunități:

-valorificarea stațiunilor turistice din împrejurimi;

-susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale din Bucovina;

-încurajarea apariției unei noi forme de turism, spre exemplu cel științific.

d)riscuri:

-condiții meteo aspre, schimbrea bruscă a temperaturilor;

-lipsa mărcii turistice„Bucovina”,fiind prezentat ca un „pprodus” complex, care să valorifice întotalitate potențialul de care dispune respectivă.

2.Potențialul turistic

a)Puncte tari:

-păstrarea monumentelor istorice;

-existența celor „100 de biserici”;

-muzee,case memorialle;

-valorificarea spațiului multicultural și multietic.

b)Puncte slabe:

-promovarea insuficientă a unor obiective turistice datorată numărului mic de centre de informare turisticăîn zonă;

-lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidență tradițiile, obiceiurile din regiune;

-nu au fost luate măsuri suficiente pentru a păstra monumentele istorice;

-agenții economici din zona respectivă nu dispun de echipamente de recreere accesibile turistilor.

c)Oportunități:

-restaurarea monumentelor istorice, a mănăstirilor și refacerea unor obiective turistice de mare interes;

-crearea unei Burse de Turism la Suceava;

-încurajarea unor noi forme de turism șivalorificarea moștenirii istorice, culturale, spirituale, de tradiție chiar.

d)Riscuri:

-lipsa unor măsuri de dezvoltare economică și socială;

-degradarea monumentelor;

-carența colaborării între regiuni.

3.Mediul de afaceri

a)Puncte tari:

-cifra de afaceri din domeniul hotelier, este realizată de IMM-uri cu activitate în acest domeniu;

-finalizarea procesului de privatizare;

-asigurarea resurselor finaciare bugetare;

b)Puncte slabe

-insuficienta comunicare între universitateși agenții economici, în domeniul turismului.

c)Oportunități:

-crearea centrului deafaceri „Bucovina”, lângă aeroportul Suceava;

-dezvoltarea IMM-urilor în domeniul serviciilor;

-construcția de parcuri industriale, ce ajută la dezvoltarea mediului de afaceri:

-modificările legislative repetate.

d)Riscuri:

-lipsa competitivității între firmele din județ;

-periodicitatea producerii blocajelor financiare;

-gradul redus de asocietivitate.

4.Resurse umane

a)Puncte tari:

-ponderea mare a populației tinere:

-facultatea de turism,

-școala de arte și meserii

-lipsa colaborării între actorii de pe piața turistică;

-preocuparea autorităților locale de a dezvolta acest sector de activitate.

b)Puncte slabe:

-lipsa centrelor de consiliere/consultanță pentru persoanele interesate de acest domeniu.

c)Oportunități:

-consolidarea relațiilor de parteneriat între operatorii turistici din zonă;

-crearea de noi parteneriate cu investitori străini în sectorul turistic.

d)Riscuri:

-capacitatea scăzută a firmelor de consultanță din județ;

-pregătirea precară a forțelor de muncă prin programele de integrare pe piața muncii;

-migrarea forței de muncă spre alte zone.

Există unele probleme critice care împiedică dezvoltarea corespunzătoare a turismului în Bucovina,aceasta fiind considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de ședere a turistilor este de 1,5 nopți. Una dintre aceste probleme o constituie raportul dintre preț și calitatea serviciilor prestate, printre care și lipsa preocupării dezvoltării micilor meșteșuguri artizanale și a rețelei de distribuire a acestora, dar și situația infrastructurii rutiere și de comunicație.

3.5.Analiza asteptărilor turiștilor și a cerințelor deținătorilor de unități de cazare turistică

Pentru cunoașterea priorităților în dezvoltarea și promovarea turismului în județul Suceava, cerințele și așteptările turiștilor, dar și nevoile deținătorilor deunități de cazare turistică, au fost elaborate doua chestionare, care au fost distribuite prin acțiunile de voluntariat alemembrilor GEC Bucovina.

Rezultatele chestionarelor completate de turiști sunt sintetizate astfel:

1.De cele mai multe ori turiștii află despre pensiuile turistice de la prieteni sau colegi, de pe internet,din reclame sau întamplător;

2.Cei mai mulți dintre aceștia revin de mai multe ori în Bucovina;

3.Durata sejururilor este cuprinsă între 2-3 zile (40%) și 4-7 zile (36%);

4.Motivele cele mai des întâlnite sunt vizitele la mănăstiri (32%), odihnă și recreere (31%);

5.Zona Bucovina a fost aleasă de turiști pentru cadrul natural, potențialul cultural și istoric, dar nu în ultimul rând pentru ospitalitatea gazdelor;

6.Turiștii ar dori unele îmbunătățiri în ceea ce privește transportul în zonă și rețeaua rutieră, organizarea de drumeții și excursii în zona respectivă dar și asigurarea informațiilor turistice în unele zone.

Majoritatea turiștilor intervievați au vârste cuprinse între 40-50 de ani, cu un procent de 35%,iar categoriile de vârstă cuprinse între 30-40 și 20-30 dețin același procentaj, fiecare 23%. Totodată 61% din turiștii ce au luat parte la interviu au studii superioare, același procentaj fiind reprezentat de cei căsătoriți.

Unitățile de primire, au fost și acestea chestionate la rândul lor, alcătuindu-se un chestionar cu 13 întrebări, aplicat la 54 de unități turistice de tip hotel, pensiune, cabană, din județul Suceava. Dintre acestea, unnumăr de 35 de unități nu si-au declinat categoria, 15 sunt clasificate a fi de 2 stele, 2 unități de primire au doar o stea, o pensiune cu 2 margarete și un hotel de categoria I.

Din toatele cele 54 de unități turistice intervievate, majoritatea oferă anumite servicii clienților precum: doar 31 au îndotare restaurante, 41 oferă mese la cerere, 36 oferă pensiune completă, 3 au în dotare piscină și saună, 46 de unități posedă parcări iar 5 unități au magazine și saloane de coafură și frizerii.

Grila de programe oferite turiștilor se limitează la organizarea de vizite la obiective turistice, drumeții, unele unități fiind mai active în timpul evenimentelor culturale, doar 20 de unități propun turiștilor să participe la treburile gospodărești.

Cele mai frecvente cereri ale turiștilor se referă la condițiile de cazare, oferta gastronomică specifică zonei, drumețiile organizate, evenimentele culturale, vizite la obiective turistice, datini și obiceiuri.

Pentru promovarea unui turism pe toate anotimpurile,cele 54 de unități chestionate au răspun în felul următor: cea mai aglomerată perioadă este cea cuprinsă între sărbătorile de iarna, urmând apoi anotimpul verii, iar pe ultimul loc se află anotimpul primăverii, cu doar 5 voturi.

Comparativ cu ceilalți ani, numărul de turiști atât romani cat și străini a crescut considerabil, permițând dezvoltarea zonei și atragerea de fonduri, ce vor ajuta la creșterea calității serviciilor.

Cele 54 de unități de cazare își promovează serviciile cu ajutorul mass-mediei, a reclamelor, pliantelor, broșuri, panouri stradale,ș.a. Acestea și-au propus să promoveze un turism variat cu drumeții, vizite la obiective turistice, amenajarea unor pârtii pentru schi și alte dotări ce vor satisface cererile clienților.

CAPITOLUL IV

Proiectarea și organizarea activităților agroturistice

4.1.Organizarea pensiunii agroturistice „SAMI” din localitatea Voroneț, județul Suceava

Pensiunea „SAMI” este situată în localitatea Voroneț, Gura Humorului, Suceava, așezată intr-un frumos peisaj turistic rural din Bucovina, unde puteți petrece câteva zile intr-un cadru perfect și liniștit pentru a vă reface. În cadrul pensiunii se pot organiza petreceri deosebite. De asemenea iubitorii de sporturi extreme se pot bucura de plimbări cu ATV-ul vara și de pârtiile special amenajate iarna.

În prezent Pensiunea „SAMI” deține urmatoarele capacități de cazare:

4 camere double twin:

Cameră double twin

14 camere matrimoniale:

Cameră matrimonială

Restaurant cu o capacitate de 50 de locuri

Restaurant Pensiunea „SAMI”

Toate camerele au băi și aer condiționat proprii:

Cameră baie

4.1.Memoriu justificativ întocmit pentru realizarea construcției pensiunii agroturistice

Așezată într-un cadru pitoresc, în localitatea Voroneț, într-o zonă plină de verdeață, pensiunea „SAMI” oferă clienților săi o armonioasă îmbinare a utilului cu plăcutul, a rusticului cu modernul, pentru a satisface cele mai extravagante gusturi.

În vederea obținerii unor condiții optime de activitate a pensiunii, s-a stabilit ca amplasarea construcției să se facă pe un teren plat, aflat relativ aproape de căile de comunicatie dar înacelași timp ferite de zgomotul și agitația orașului.

La înființarea pensiunii s-a pornit de la ideea de a oferi clienților un loc de relaxare și odihnă, valorificând o bună parte din produsele obținute în cadrul fermei proprii.La alegerea variantei de investiție s-a ținut cont și de schimbările ce pot apărea în procesul tehnico-știițific, atât pentru produsele de pe piață cât și pentru cheltuielile de producție necesare pentru obținerea acestora.

În prima fază și anume cea de proiectare și execuție a pensiunii turistice, se cereau respectate câteva condiții obligatorii, printre care:

-alegerea terenului amplasării pensiunii, pentru a valorifica mai bine potențialul natural;

-folosirea materialelor specifice zonei, și îmbinarea acestora cu materiale rezistente, moderne.

Tabelul numarul 4.1.1

.Deviz pentru realizarea pensiunii agroturistice

-RON-

Tabelul 4.1.2

.Valoarea totală a investițiilor

-RON-

4.2.Planul de producție și servicii

Pensiunea agroturistică „SAMI” este structurată pe mai multe direcții de activitate și anume:

-activitate turistică;

-activitate de producție agricolă și zootehnică;

-activitate comercială.

Prin valorificarea activității comerciale, se înțelege activitatea de comerț hotelieră prin care societatea își valorifică resursele proprii- care, lapte, ouă, producție vegetală- ,ofertele culinare prin care se urmărește obținerea de profit.

Prin activitatea turistică se înțelege statutul pensiunii, poziționarea acesteia în cadrul natural dar și fluxul de turiști pe tot parcursul anului datorită condițiilor propice pentru această activitate.

Există permanent posibilități de cazare, capacitatea pensiunii fiind de 44 de locuri, cu anumite facilități: sală de mese, bucătărie, apă curentă, încălzire cu centrală pe gaz metan, acces gratuit la wi-fi.

Prețurile pentru serviciile de turism oferite se stabilesc în funcție de prețurile practicate de concurență astfel încât să-și asigure clientela necesară unui grad de ocupare cat mai mare a pensiunii, pe o perioada cât mai mare de timp.

Tabelul 4.2.1.

Gradul de ocupare pe sezoane

Tabelul 4.2.2.

Gradul de ocupare a pensiunii agroturistice preconizate pe luni calendaristice

Din Talelul 4.2.2. rezultă faptul că pensiunea turistică este ocupată 233 zile/an, și anume are un grad de ocupare de 68%.

Activitatea de agroturism se desfășoară cu ajutorul a doua agentii de turism, care vor dirija turiștii spre pensiune, atât pe cei din România cât și pe cei din străinătate. Cel mai ridicat procentaj este deținut de turiștii români care, spre deosebire de cei străini cu o participare de 20-25% din total.

Pentru familiile cu copii sub 12 ani și pentru grupuri organizate mai mari de 8 persoane se vor acorda un discount la prețul de cazare și serviciile oferite.

4.3.Achiziții necesare

Prin achiziții necesare se înțelege procurarea de materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de producție. Pentru a-și putea desfășura activitatea societatea va colabora cu un număr relativ mic de furnizori care vir asigura utilitățile, materiale de birotică-papetărie, mărfuri și materii prime.

Analizând furnizorii pensiunii constatăm că aceștia nu vor avea un raport de forță cu societatea deoarece pe piață există un număr mare de furnizori care oferă produse similare în aceleași condiții de calitate, iar schimbarea acestora nu presupune niciun cost suplimentar.

4.4.Piața de desfacere

Analizând piața și având în vedere amplasamentul și oportunitățile pensiunii, se vor viza următoarele segmente de piață:

-locuitorii orașului Suceava, deoarece pensiunea este situată în localitatea Voroneț, din județul Suceava, dispunând de restaurant, terasă n aer liber, fermă mixtă cu produse destinate restaurantului pesiunii și/sau comercializării.

-turiștii aflați în tranzit spre diferite destinații, Suceava fiind un nod important de comunicație cu zonele din axa est-vest și nord-est.

-persoanele iubitoare de spațiul verde, ce vor să se relaxeze în aer liber și care vor să practice turismul religios, dar si cei interesați de tradițiile și obiceiurile din Bucovina.

4.5.Analiza mediului concurențial- Porter

Această analiză relevă unele caracteristici importante ale caracterului concurențial, și anume:

Intensitatea concurențială

-Turismul concurențial este abia la începutul dezvoltării sale;

-Această piață este în creștere și este slab acoperită.

Puterea de negociere a frunizorilor- frunizorii nu au un raport de forță în relațiile cu societatea.

Puterea de negociere a clienților, aceștia se împart pe mai multe segmente și anume:

-Persoane fizice;

-Societăți comerciale- în această categorie intră clienții unici sau periodici;

-Societăți comerciale reprezentate de distribuitori ai serviciilor de turism oferite de pensiune și anume agențiile de turism.

În principiu clienții sunt cei care au un raport de forță în relația cu societatea. Cei ce pot influența și negocia prețurile serviciilor oferite sunt agențiile de turism, aceștia reușind să obțină comisioane, reduceri și termene de plată preferențiale datorită profitabile pentru ambele părți.

Plata acestor servicii de turism se face pe loc, în schimb de la societățile comerciale se acceptă plata și prin alte mijloace, sau plata dupa un anumit termen de zile.

Managementul societății presupune analizarea și studierea pieței, dar și analizarea noilor veniți. Datorită barierelor de intrarepe piață ce presupune costuri ridicate, noii veniți nu reprezintă o amenințare imediată, dar totuși trebuie monitorizați.

Produsele de substituție sunt reprezentate de alte tipuri de cazare și anume: cazarea la cort, camping, deoarece se adresează unor segmente diferite de turiști cu segmente de viață diferite. Aceste produse de substituție nu reprezintă un pericol pentru societate.

4.6.Proiecții financiare și indicatori financiari

Ca și capacitate de cazare, pensiunea „SAMI” dispune de 18 camere de cazare, 4 camere double twin cu capacitate de 4 locuri și 14 camere matrimoniale a câte 2 locuri, rezultând faptul că pensiunea are o capacitate de cazare de 6160 locuri/an.

În tabelul următor, sunt prezentate serviciile oferite de pensiunea „SAMI”:

Tabelul 4.6.1.

Servicii oferite de Pensiunea „SAMI”

Proiecțiile„financiare din contul de profit și pierdere s-au determiat având în vedere: rata inflației, rata de creștere economică.

4.7.Venituri

Având o capacitate de cazare de 18 camere la preț de 120 de ron, fără TVA. Gradul de ocupare prevăzut în planul de marketing a fost calculat avânt în vedere mai mulți indicatori economici.

Tabelul 4.7.1

.Utilizarea capacității de cazare a pensiunii

După cum rezultă din tabelul de mai sus, o mare parte din venituri privin din alte produse și nu din cele standard”oferite de pensiune.

Eficiența economică este o concepție modernă ca ajută la evaluarea activității unei întrepinderi, ferme, pensiuni și ajută la luarea unor decizii favorabile pentru acestea.”Eficiența economică se conturează ca urmare a comparării efectelor unor acțiuni, cu tot cu eforturile necesare producerii ei.

Se poate afirma că eficiența economică are o legătură strânsă cu procesul de folosire a resurselor în economie, trăsătura esențială fiind raportul de cauzalitate efort/efecte.

În sistemul concurențial al pieței libere, activitatea agenților economici asigură performanță în măsura în care are o eficiență ridicată. Orice activitate turistică este consumatoare de resurse și producătoare de efecte. Șocurile produse de crizele de energie si de materii prime, precum și degradarea tot mai evidentă a mediului natural datorită unei exploatări neraționale, au condus la conturarea unei concepții realiste cu privire la resursele la nivel mondial cât și la nivelul fiecărei țări în parte.

Activitățile agroturistice se pot evidenția cu ajutorul unor indicatori ce se bazează pe principiile generale ale eficienței și pe compoentele efortuluiși efectului.

Rentabilitatea poate fi exprimată în mai multe moduri, și anume:

-Rentabilitatea activității;

-Rentabilitatea economică;

-Rentabilitatea fiaciară.

Indicatori exprimați în mărimi absolute:

1.Profitul brut(total) este exprimat cat fiind diferența dintre încasările obține într-o perioada de timp din vânzarea bunurilor și serviciilor si cheltuielile aferente producerii acestora.

P=V-Ch

2.Profitul net este acea parte a profitului brut din care se scad diferite cheltuieli prevăzute de lege:

Pn=V-(Ch+Ip)

Pn= profitul net

V=venituri totale

Ch= cheltuieli totale

Ip= impozit

INDICATORI GENERALI AI ACTIVITĂȚII AGROTURISTICE

Cei mai folosiți indicatori în activitățile agroturistice sunt:

1)volumul încasărilor totale (Vi)indică nivelul încasărilor, efect economic al desfășurării activității;

2)încasarea medie pe turist și încasarea medie pe zi turist. Indicatorii sunt calculați sub forma marimilor relative, ce exprimă încasări raportate la circulația turistică. Primul indicator se calculează ca un raport între veniturile totale și numărul de turiști, iar cel de al 2-lea ca raport între volumul total al încasărilor și numărul de zile/turist.

3)cheltuielile totale intră în aceeași categorie de indicatori ai activității agroturistice, și exprimă consumul de mijloace de producție, forță de muncă pentru efectuarea în bune condiții a activității de turism.

4)venitul net acesta fiind determinat ca o sumă absolută:

Vn=Încasări totale-cheltuieli totale

Tabelul 4.7.2.

Valoarea și structura cheltuieilor la Pensiunea „SAMI”

Datele extrase din registrul de evidență al cazării rezultă că veniturile pensiunii s-au ridicat la aproximativ 130 000, în contextul în care tarifele practicate au fost următoarele:

-cameră matrimonială: 100 ron;

-cameră double twin: 200 ron;

-3 mese pe zi: 60 ron;

-2 mese pe zi: 45 ron.

Masa la pensiune poate fi servită zilnic și de către turiștii aflați în tranzit.

Pb =Vt –Cht = 130000-78332=51668

Tabelul 4.7.3.

Profitul brut realizat la pensiune agroturistica „SAMI” în anul 2008

Suma calculată în tabelul de mai sus (Tabelul 4.7.2.)reprezintă profitul brut obținut de Pensiunea „SAMI”, în perioada analizată.Acest profit, împărțit la cele 12 luni din an, rezultă că profitul mediu lunar al pensiunii este de 4305 lei, aceștia fiind reinvestiți în cadrul pensiunii pentru a atrage mai mulți turiști.

Ca și durată medie, un sejur este de aproximativ 3 zile, cel mai mare grad de ocupare fiind înregistrat în perioada sărbătorilor de iarnă cand ajunge la un procent de 100%. În schimb pe perioada verii gradul de ocupare a pensiunii scade până la 75-80%.În extrasezon gradul de ocupare a pensiunii este foarte redus.

De asemenea pensiunea atrage turiști noi an de an prin intermediul celor care au fost deja cazați aici și au beneficiat de serviciile pensiunii, aceștia provenind din rândul prietenilor, rudelor.

CAPITOLUL V

Proiecterea și organizarea activităților agricole

5.1.Aspecte organizatorice ale microfermei agricole cu profil mixt

Microferma agroturistică ce aparține pensiunii „SAMI”, aflată în localitatea Voroneț, cuprinde cele trei sectoare de activitate: sectorul zootehnic, sectorul agricol și activitatea de agroturism.

Sectorul zootehnic este alcătuit din:

5 bovine;

25 de păsări ouătoare;

2 porcine;

Înfrijirea efectivului zootehnic se realizează cu ajutorul producției agricole. Această microfermă este organizată în felul următor: un total de 51 ha teren, din care 35 este arabil, 11 ha pășune și 5 ha fâneață.

Cele 35 de ha de teren arabil sunt utilizate pentru culturile de câmp, acesta fiind organizat pe 5 sole pe care se cultivă: porumb boabe, cartof, grâu, orzoaică.

5.2.2.Repartizarea culturilor de câmp pe sole

Cele 35 de ha sunt repartizate pe 5 sole, cultivându-se porumb boabe, grâu de toamnă, cartof, orzoaică și lucernă, acestea sunt dispuse ăn felul următor:

Tabelul 5.1.

Alegerea culturilor și stabilirea solelor

Fiecare cultură este semănată pe 5 ha de teren, și este repartizată după un plan de rotație al culturilor de câmp.

Tabelul 5.1.2.

Schema rotației culturilor

5.2.3Planul de cultură

În acest plan sunt cuprinse structurile culturilor de câmp, dimensiunea acestora cât și producțiile medii și prețul de livrare.

Tabelul 5.2.3.

Întocmirea planului culturilor

5.2.4.Fundamentarea fișelor tehnologice pe culturi

„În vederea organizării proceselor de muncă și de producție, în etapa pregătitoare, se întocmesc fișele tehnologice pe culturi. Înformațiile cuprinse în aceste fișe servesc la stabilirea tehnologiilor, a destinației producției, determinarea volumului de lucrări mecanice și manuale necesare, forța de muncă și mijloacele necesare aprovizionării.

DATE NECESARE:

-culturile incluse în planul de producție al fermei;

-suprafața ocupată cu fiecare cultură în parte;

-culturi premergătoare;

-producție medie și totală a fiecărei culturi;

-lucrările tehnologice și ordinea cronologică a executării lor;

-perioada de execuție a lucrărilor;

-mijloace necesare executării lucrărilor;

-tarifele practicate petru lucrările mecanice,etc.”

MODUL DE LUCRU

1)se înscrie”în fișa tehnologică datele privind suprafața și producția medie, cea din urmă planificându-se în raport de sol, fertilitatea acestuia și cantitățile de îngrășăminte aplicate.

2)se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se și perioada de execuție și durata fiecărei lucrări în parte.

3)pentru fiecare lucrare în parte se calculează anumiți indici, și anume: volumul lucrării, sumele necesare pentru executarea ei și materialele necesare.

4)lucrările manuale, în funcție de volumul lucrării se calculează în funcție de numărul de zile/om, iar fondul de salarii rezultă înmulțind numărul de zole/om necesar pentru evaluarea lucrării cu tariful de zile/om corespunzător categoriei lucrării.

5)taxele fondului de salarii se calculeaya în felul următor: 30% pentru C.A.S., 5% pentru fondul de șomaj și 1% pentru fondul de risc și asigurareși 15% pentru fondul de salarii.

6)se calculează indicatorii cu cheltuielile de producție la ha și costul pe 1 tonă de produs.”

7)notațiile se fac în fișele tehnologice a fiecărei culturi.

5.2.4.1.Eficiența economică a culturii de grâu

Suprafața cultivată exprimată în ha: 5 ha.

Producția medie principală kg/ha: 3951.

Producția medie secundară kg/ha: 3292.

Consum total brațe de muncă zile/om:14.

Salarii lucrări manuale exprimate în RON: 674,26

Cheltuieli cu lucrările mecanice necesare- RON: 4956,18.

Cheltuieli cu materialele- RON: 2996,45

Consumul total de motorină- litri(l): 615,8.

Prețul combustibilului- RON: 5,4.

Fond de șomaj exprimat în procente (%): 4.

Pensii suplimentare (%): 4.

Casa de Asigurări de Sănătate (%): 30.

T.V.A. (%): 19.

Amortizarea mijloacelor fixe(RON): 50.

Preț de vânzare a produselor principale (RON): 0,55.

Producția totală principală- kg: 19750.

Taxe total- RON: 5325.

Profit net-RON: 12665,4.

Profit net- RON/t: 206,6.

Rata profitului net- %:12,35.

5.2.4.2.Eficiența economică a culturii de porumb

1.Suprafața culturii:5 ha.

2.Producția medie principală: 5227 kg/ha.

3.Producția medie secundară: 4355 kg/ha.

4.Consum total forță de muncă- zile/om: 45.

5.Salarii lucrări manuale- RON: 434,35.

6.Cheltuieli cu lucrările mecanice- RON: 3375,36

7.Prețul de vânzare a producției principale- RON: 0,50.

8.Impozit pe salarii mecanizatori- RON: 44.

9.Fond șomaj (RON): 44.

10.Salarii total-RON: 463,5.

11.Fond de sănătate-RON: 32,44.

12.Amortizarea mijloacelor fixe: 250 RON.

13.Cheltuieli comune: 485,1 RON.

14.Cheltuieli generale –RON: 741,51.

15.Rata profitului net %: 52,51.

16.Profit net RON: 7911,061

17.Profit net RON/t : 96,771.

18.Venituri totale RON: 4006,95.

5.2.4.3.Eficacitatea economică a culturii de orzoaică

1.Suprafața culturii –ha: 5.

2.Producția medie principală kg/ha: 2200.

3.Cheltuieli cu aprovizionarea-%: 15.

4.Amortizarea mijloacelor fixe-RON: 50.

5.Impozit pe profitul realizat %: 25.

6.Producția totală principală-kg: 11000

7.Cheltuieli cu carburantul RON:4047.

8.Salarii total RON: 1153.

9.Impozit pe salarii lucrări manuale RO: 598,6.

10.Fond șomaj(RON): 4612.

11.T.A.V. –RON: 502,4.

12.Cheltuieli genrale RON: 8109,ⁿ.

13.Total cheltuieli indirecte-RON: 6116,43.

14.Total cheltuieli de exploatare (RON): 6422,01.

15.Costul de producție RON/kg: 0,261.

16.Profit net-RON: 310,6.

17.Profit brut total RON: 443,8.

18.Rata profitului net -%: 28,94.

19.Profit la unitatea de suprafață RON/ha: 310.

5.3.Proiectarea activității organizatorice a sectorului zootehnic

„ „Microferma zootehnică este structurată pe mai multe ramuri:

-bovine,

-suine,

-păsări.

Toate aceste ramuri asigură aprovizionarea cu produse animaliere a pensiunii, dar și produsele destinate vânzării. În continuare se prezintă aspecte legate de tehnologia de crestere a animalelor, dimensionarea adăposturilor, amenajarea interioară dar și modul de îngrijire și hrănire a animalelor, precum și programul de lucru în cadrul microfermei zootehnice.

Bovinele

Efectiv: 5 capete.

Rasă: bălțata românească.

Greutate:600 kg.

Producție: 100 l/zi.

Muls: mecanic.

În adăpost bovinele sunt legate și dispuse una lângă alta, lucrările tehnologice efectuându-se în general mecanic. Hrănirea acestora se va face în felul următor: vara pe pășune adaugandu-se și concentrate în alimetația acestora. Evacuarea dejecțiilor se face mecanic,cu ajutorul unui canal de scurgere adânc lat de 45 cm și adânc de 11 cm.

Ca și așternut se folosește rumeguș, aproximativ 3-4 kg/cap, iar evacuarea animalelor se face pe doua uși amplasate pe ambele părți ale halei. Igiena adăpostului se realizează prin curățarea și evacuarea de două ori pe zi a dejecțiilor iar aerisirea se face prin uși și ferestre.

Tabelul 5.3.1.

Programul de lucru la adăpostul de vaci

Total muncă efectivă= 12 h.

Pauză= 4-5 h.

Suinele

Sistem de exploarare extensiv;

Efectiv 2 capete;

Structura efectivului: suine la îngrășat, achiziționațila 40 kg;

Rasa: suine ameliorate, cu potențial productiv ridicat.

Adăpostul este plasat la 20 m față de cel al bovinelor, este prevăzut cu padoc pentru adihna animalelor. Administrarea furajelor se face manual.

Durata creșterii și îngrășării este corelată direct cu nivelul proteic din rațiile folosite realizându-se masa corporală de 100 kg în doar 190-210 zile, cu o rentabilitate convenabilă.

Tabelul 5.3.2.

Programul de îngrijire la adăpostul de porci

Păsările

-efectiv:25;

-structură: 22 găini ouătoare și 3 cocoși;

Întreținerea la păsări se face în felul următor: păsările au nevoie permanent de așternut curat, hrănirea se face la jgheab, iar rațiile furajere conțin: porumb. șrot de soia, lapte praf, sare. Adăpostul este dotat cu ferestre pentru iluminare, iar programul de lucru este comasat cu cel de la suine.

5.4.Eficiența economică a produselor obținute în cadrul microfermei

Activitatea în agricultură se concretizează în produsele agricole obținute de la culturile de câmp și de la speciile de animale din cadrul microfermei. În continuare se prezintă produsele obținute în cadrul firmei, prețul de cost și de vânzare, estimate pentru aceste produse.

Tabelul 5.4.1.

Produsele și veniturile obținute din cadrul microfermei

Prin valorificarea superioară a acestor produse în restaurantul pensiunii, se estimează un profit anual de 41 785 RON, desfășurat în tabelul următor:

Tabelul 5.4.2.

Eficiența economică a produselor animale obținute în activitatea agroturistică

5.5.Eficiența economică a activității turistice și de ansamblu

Activitatea turistică va aduce profituri, acoperind cheltuielile totale din timpul anului. Structura cheltuielilor din acest sector se face astfel:

Tabelul 5.5.1.

Valoarea și structura cheltuielilor

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, rezultă că ponderea cea mai mare a cheltuielilor o reprezintă retribuirea personalului. Împărțind profitul obținut se împarte la cele 12 luni, rezultând ca profitul lunar este de aproape 4584 RON, care se vor reinvesti în extinderea și modernizarea pensiunii agroturistice „SAMI”.”

CONCLUZII

„Localitatea Voroneț este situată într-o zonă pitorească din Bucovina, cu alternanțe geografice și peisagistice deosebite. Din acestemotive putem afirma că exploatațiile agicole pot constitui microferme de tip agroturistic.

Microzona în care este proiectată Pensiunea „SAMI” întruneste condiții favorabile atât pentru realizarea unor activități turistice cât și pentru dezvoltarea unor activități agricole și zootehnice. În condițiile economiei de piață, realizarea oricărei activități, inclusiv a celei agricole, presupune luarea în considerare a criteriilor de eficiență economică, urmărindu-se obținerea de profit, acoperirea cheltuielilor din venituri proprii.

Una din căile principale de creștere a eficienței economice a exploatației agricole o reprezintă mărirea dimensiunii acesteia și sporirea structurii de producție dar și prin activități de turism.